Page 1
2018 - 2019
Apa înseamnă viață !
Poluarea
Să ne păstrăm sănătatea consumând legume și fructe
O idee despre sportul columbofil
6 alimente care stimulează regenerarea ficatului
Evoluția matematicii și a științei în timp
Patriotismul
CENTENARUL 2018
Cercul de Geografie
Evoluția chimiei
Gândirea matematică în istoria matematicii
Noaptea cercetătorilor
Creativitatea în activitatea didactică
Despre Neamț...
Nutriția și adolescența
Estetica și igiena corpului omenesc
Metode și tehnici de identificare a abuzului asupra copilului
Firma de exercițiu - metodă activă de formare a competențelor
Educație antreprenorială - planul de afaceri
Strategii de diferențiere și individualizare necesare cunoașterii elevilor
Gândirea matematică
Școala de voluntariat
ECHO...URI Anul VI, nr. 7, decembrie 2018
Page 2
2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
Elevii :
Găină Irina - clasa a IX-a H
Gliga Dan - clasa a IX-a H
Dumitriu Ana Alina - clasa a IX-a H
Șcheuleac Ramona Elena - clasa a IX-a C
Antal Silvian - clasa a XI-a A
Rusu Eduard - clasa a X-a E
Ropotică Mihaela - clasa a XII-a F
Macsim Georgiana
Iftime Iulian - clasa a IX-a A
Director prof. Gheorghiu Doina-Georgeta
Director adj. prof. dr. Todiresei Magdalena-Livioara
Consilier educativ prof. Stanciu Maria-Ligia
Prof. Țuvichi Daniela-Laura
Prof. Boacă Rodica
Prof. Cituran Anca
Prof. Iosub Claudia
Page 3
3
CUPRINS
Un nou început.......................................................................................................pagina 4
Secțiunea Elevi.......................................................................................................pagina 5
Apa - înseamnă viață !...........................................................................................pagina 6
Poluarea..................................................................................................................pagina 6
Să ne păstrăm sănătatea consumând fructe și legume.......................................pagina 8
O idee despre sportul columbofil........................................................................pagina 10
6 alimente care stimulează regenerarea ficatului..............................................pagina 12
Despre Neamț.......................................................................................................pagina 13
Evoluția matematicii și a științei în timp...........................................................pagina 14
Patriotismul..........................................................................................................pagina 16
Secțiunea Profesori..............................................................................................pagina 18
Liceul nostru a sărbătorit cu mare entuziasm Centenarul 2018.....................pagina 19
Evoluția chimiei....................................................................................................pagina 22
Noaptea cercetătorilor 2018................................................................................pagina 24
Cercul de Geografie, poartă spre cunoaștere....................................................pagina 26
Strategii de diferențiere și individualizare necesare cunoașterii elevilor........pagina 29
Gândirea matematică în istoria matematicii.....................................................pagina 33
Creativitatea în activitatea didactică..................................................................pagina 35
Estetica și îngrijirea corpului omenesc..............................................................pagina 37
Metode și tehnici de identificare a abuzului asupra copilului.........................pagina 39
Nutriția și adolescența.........................................................................................pagina 43
Firma de exercițiu - metodă activă de formare a competențelor.....................pagina 46
Educație antreprenorială - planul de afaceri....................................................pagina 49
Școala de voluntariat...........................................................................................pagina 52
Page 4
4
UN NOU ÎNCEPUT...
Înțelepciunea populară este un izvor nesecat de inspirație, fapt ilustrat de multitudinea de
proverbe...Unul dintre acestea spune că „Omul sfințește locul” și așa se poate descrie inițiativa câ-
torva profesori inimoși, de la Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamț care au ho-
tărât reeditarea revistei școlii. Sprijiniți de conducerea unității de învățământ, inițiatorii proiectului
au demarat cu entuziasm și încredere publicarea acesteia, a cărei apariție a fost întreruptă acum
ceva timp, din motive obiective.
Unitate de învățământ cu tradiție de peste douăzeci de ani în domeniul economic, Liceul
Tehnologic Economic-Administrativ din Piatra-Neamț a oferit pieței muncii mulți absolvenți, temei-
nic pregătiți care au dus mai departe tradiția școlii. Este, așadar, lăudabilă, apariția revistei, într-un
nou format...ea va reprezenta, fără îndoială, o oglindă a activităților derulate în cadrul școlii, va
promova rezultatele obținute de cei mai sârguincioși elevi la diferite concursuri și va „vorbi” tutu-
ror despre tradiția unei școli de renume.
Ne mândrim nu numai cu elevii noștri, ci și cu dascălii care veghează tot timpul la educa-
ția lor, căci, nu-i așa, aceasta este cea mai importantă zestre. Tinerii sunt viitorul unei țări, iar mo-
dul în care aceștia se pregătesc pentru mâine este rezultatul eforturilor de ieri.
Să întâmpinăm, așadar, cu bucurie acest eveniment din viața școlii noastre... să spunem
din nou tuturor că unitatea noastră de învățământ pregătește oameni valoroși, de calitate, pregătiți
oricând să accepte orice provocare și să își urmeze visul....acela de a fi un om de calitate și un profe-
sionist în adevăratul înțeles al cuvântului.
Consilier educativ,
Prof. Stanciu Maria-Ligia
Page 6
6
APA - ÎNSEAMNĂ VIAȚĂ !
Apa nu este o resur-
să inepuizabilă, așa că oa-
menii trebuie să mențină
calitatea apei pentru ca ge-
nerațiile viitoare să nu aibă
de suferit.
Apa de mare este înzestrată cu o varietate de
bioelemente. Aceste "minerale" sunt constituenţi ai
ţesuturilor şi fluidelor organismului uman, cu roluri
esenţiale în procesele fiziologice.
Cele mai importante bioelemente care fac
parte din compoziţia apei de mare:
Sodiul: favorizează reglarea volumului flui-
delor din organsim, menţinerea echilibrului hidroe-
lectrolitic şi acido-bazic – în asociere cu ionii de clor
şi de potasiu are rol în transmiterea impulsurilor ner-
voase şi prin aplicare la nivelul mucoasei nazale în-
tărește rezistenţa imunitară;
Magneziul: contribuie la reglarea ciclului
respirator la nivel nazal (alternanţa respiraţiei între
cele două fose nazale), creşte rezistenţa osoasă
şi musculară, înlătură stresul;
Calciul: este component principal al masei
osoase, favorizează contracţiile musculare, stimulea-
ză circulaţia;
Cuprul: favorizează sinteza hemoglobinei şi
– alături de ionii de mangan – are rol protector în
afecţiunile respiratorii repetitive alergice sau infecţi-
oase;
Din asocierea bioelementelor rezultă propri-
etăţile terapeutice ale apei de mare, administrată cu
succes în cadrul tehnicilor diverse de hidroterapie:
băi cu apă încălzită, băi cu sulf sau cu nămol, lavaj
nazal.
În ultimul timp, s-a acordat o atenţie deose-
bită administrării apei de mare ca protector al căilor
respiratorii, atât la copii, cât şi la adulţi.
Se ştie că mucoasa căilor aeriene superioare
are un rol fiziologic esenţial în umidifierea şi purifi-
carea aerului inspirat. Aceasta trebuie deci menţinută
intactă pentru a bloca proliferarea germenilor şi dez-
voltarea procesului inflamator la acest nivel.
Se recomandă astfel lavajul nazal cu apă de
mare atât pentru igiena nazală zilnică, dar şi ca trata-
ment adjuvant al infecţiilor din sfera O.R.L. În acest
caz, apa de mare acţionează ca un veritabil cataliza-
tor al proceselor fiziologice de apărare a căilor respi-
ratorii împotriva atacului microbilor, factorilor polu-
anţi sau alergenilor din mediul exterior.
Apa în slujba vieții!
Apa este o importantă sursă de energie este
un adevărat izvor de lumină și confort.
S.O.S!
NU risipiți apa!
NU poluați apa!
Găină Irina, clasa a IX-a H
Prof. coordonator Rodica Boacă
POLUAREA
„Omul este cel mai mare poluator din lu-
me, deși este biodegradabil”.
În ultimele decenii activitățile umane au ge-
nerat cele mai mari cantități de substanțe poluante.
În mediul urban calitatea aerului a scăzut dra-
matic din cauza emisiilor gazelor de eșapament
(monoxid de carbon, plumb), lipsei spațiilor verzi,
radiațiilor emise de echipamentele de televiziune,
telefonie mobilă, aparatura electrocasnică, precum și
de instalațiile de incălzire.
Se disting următoarele forme de poluare: chi-
mica, fizică și biologică.
Poluarea chimică este cea mai periculoasă
pentru sănătatea oamenilor prin acțiunea directă a
poluanților asupra organismului uman.
Poluanți chimici ce afectează solul sunt în-
grășămintele chimice și pesticidele care induc afecți-
Page 7
7
uni acute și cronice pentru om.
Dintre poluanți chimici care afectează aerul
amintim:
Pulberile cu acțiune iritantă asupra căilor respiratorii;
Oxizii rezultați din procesele industriale care provoa-
că bronșite cronice;
Poluanții gazoși
cu efect asfixi-
ant (oxidul de
carbon) care, în
urma expunerii
îndelungate, pot
provoca dece-
sul;
Plumbul;
Poluanții cu acțiune cancerigenă prezenți in zonele
industriale.
Potrivit specialiștilor in domeniu lipsa aerului
curat afectează grav întregul organism ducând chiar
la dezvoltarea unor tumori maligne. Poluarea aerului
are efecte nocive asupra inimii, sistemului nervos
central, plămânilor și implicit a funcției respiratorii.
S-au înmulțit considerabil cazurile de alergii de la
cele mai fragede vârste, acestea degenerând în astm
bronșic de natură alergică. Combaterea poluării
presupune activități cum ar fi: extinderea spațiilor
verzi, construirea de stații
de epurare a apei, modern-
izarea gropilor de gunoi,
controlul poluării indus-
triale, utilizarea carbu-
ranților nepoluanți de
către autovehicule,
protejarea pădurilor, etc.
“Râul curge cu splendoare,
Dar “cară” și poluare,
Fiindcă omul nu-nțelege
Că ce seamănă…”culege”… .”
GLIGA DAN - clasa a IX-a H
Prof.coordonator Rodica Boacă
POLUAREA
Poluarea este o problemă mai mare decât
oricând și vizează persoanele de pe întreaga Plane-
tă. Astfel, din cauza activităților umane practicate
de-a lungul timpului, în prezent trebuie să ne con-
fruntăm cu numeroase probleme care vizează medi-
ul: de la problema canalizărilor și a gunoaielor,
până la substanțele chimice care pot polua aerul,
apa și solul.
Pentru a conștientiza importanța majoră a
acestui aspect, m-am gândit să vă dezvălui câteva
lucruri interesante despre poluare, numai bune de
împărtășit și cu cei din jur!
Știați că…?
• Poluarea este procesul prin care o substanță in-
trodusă într-un mediu afectează sau deteriorează ca-
litatea vieții din mediul respectiv?
• Există mai multe tipuri de poluare? Mai exact 9:
poluarea aerului, a apei, a solului, radioactivă, termi-
că, fonică, luminoasă, vizuală sau personală. Unele
dintre aceste categorii au un impact la scară globală,
în timp ce altele vizează medii mai restrânse.
• Poluarea fonică, luminoasă și personală sunt cele
mai puțin cunoscute tipuri de poluare? Totuși, aces-
tea pot afecta serios bunăstarea și sănătatea oameni-
lor și animalelor. Astfel, zgomotul și lumina în exces
pot cauza probleme de somn sau pot interfera cu
concentrarea. Fumatul, abuzul de alcool sau de dro-
guri sunt exemple de poluare cu caracter personal,
iar acestea nu afectează doar utilizatorul, ci și per-
soanele din jur.
• Plasticul este extrem de dăunător pentru mediu?
Acesta a fost inventat la jumătatea secolului al XX-
lea și deși este util omului în nenumărate moduri,
acesta nu este biodegradabil. Deci, deșeurile de plas-
tic ar trebui adunate corespunzător și reciclate, întru-
cât, aruncate la întâmplare, acestea poluează mediul,
afectând viețuitoarele.
• Cele mai poluate râuri din lume se găsesc în
Page 8
8
Asia? Ele conțin cu 30% mai multe deșeuri decât
media globală și conțin cu 20% mai mult plumb de-
cât râurile de pe orice alt continent.
• Consumul de apă contaminată poate provoca
afecțiuni grave? Printre acestea se numără holera,
febră tifoidă sau dizen-
terie cronică.
• Peste 1 milion de
păsări marine și
100.000 de mamifere
marine sunt distruse de
poluare în fiecare an.
• Persoanele care trăiesc în zone cu un nivel ridi-
cat de poluanți atmosferici au un risc de deces din
cauza cancerului pulmonar, mai mare cu 20%, decât
persoanele care trăiesc în zone mai puțin poluate.
Copiii sunt principalele victime ale poluării?
Din păcate, mai mult de 3 milioane de copii cu vâr-
sta sub 5 ani, mor anual din cauza condițiilor de me-
diu.
Dumitriu Ana-Alina, clasa a-IX-a H
Prof. coordonator Rodica Boacă
SĂ NE PĂSTRĂM SĂNĂTATEA
CONSUMÂND FRUCTE ŞI LEGUME
Când vine vorba de fructe şi legume, toată
lumea strigă în cor: ,,SUNT SĂNĂTOASE!’’. Pline
de apă, fibre, vitamine şi minerale, legumele şi
fructele sunt alimente care trebuie consumate zilnic,
chiar de mai multe ori pe zi. Ele stau la temelia pira-
midei alimentare, reprezintă cel mai mare procent
din dieta unei zile, sunt alimente de bază. Cu o
precizare: legumele se pot consuma nelimitat (cu cât
mai multe, cu atât mai bine), în timp ce fructele
trebuie considerate un desert.
FITONUTRIENŢII - O NOUĂ CLASĂ DE
NUTRIENŢI DIN PLANTE
De puţin timp oamenii de ştiinţă au identifi-
cat în vegetale o categorie nouă de substanţe cu efect
benefic asupra sănătăţii. Numiţi fitonutrienţi(de la
fito=,,plante’’), aceşti compuşi sunt de fapt pig-
menţii care dau culoare fructelor şi legumelor.
Deşi sunt prezenţi în cantitate foarte mică
(micronutrienţi), efectele lor sunt miraculoase: acţi-
une antioxidantă de reparare şi întinerire a celulelor,
protecţie împotriva bolilor, inclusiv a cancerului,
susţinere pentru funcţionarea inimii şi a sistemului
circulator şi nervos.
Exemple de fitonutrienţi cu efect
binefăcător: carotenoizi portocalii din morcov, pepe-
ne galben şi caise, indoli albi din conopidă şi varză,
licopen roşu din roşii şi grapefrut, resveratrol mov
din struguri, betanină grena din sfeclă, clorofilă
verde din spanac şi pătrunjel, antocianine din varză
roşie.
LEGUMELE-UN COCKTAIL DE SĂNĂTATE-
Termenul ,,legume’’ este extrem de larg şi cuprinde
sub umbrela lui 3 categorii diferite de vegetale,
împărţite în funcţie de
conşinutul de amidon din
structură:
• legume cu conţinut
MARE de amidon
(10-20%);
• legume cu conţinut
MEDIU de amidon (5-8%);
• legume cu conţinut REDUS de amidon (sub
5%).
Fiecare plantă este unică în felul ei, atât din
punct de vedere al culorii şi gustului, cât şi din punct
de vedere al segmentelor care sunt comestibile. De
la unele specii mâncăm frunzele sau fructele, în timp
ce de la altele consumăm tuberculii sau rădăcinile.
Iată câteva exemple cu părţile din plante pe
care le poţi mânca:
*frunzele: salată, urzici, spanac, varză
*florile: conopidă, broccoli
*fructele: roşii, ardei gras, dovlecel, castra-
vete
Page 9
9
*tijele: ţelină, rubarbă
*rădăcina: morcov, sfeclă, gulie
*bulbii: ceapă, usturoi
*planta în totalitate: ciuperci, praz, andive,
sparanghel.
Pătrunjelul conţine mai multă vitamina C de-
cât lămâia şi portocala şi mai mult fier decât spana-
cul !
Frunzele lui de culoare verde-închis au mai
mult acid folic (vitamina B9) care împreună cu fierul
fac din pătrunjel un aliment-minune împotriva ane-
miei. La noi pătrunjelul este considerat un condi-
ment care ,,dă faţă’’ frumoasă supei şi tocăniţei. În
ţările arabe însă, din pătrunjel se face o salată numita
tabuleh, deci se mănâncă în cantităţi mari. Pătrunje-
lul creşte imunitatea şi rezistenţa la boli.
CE LOC OCUPĂ LEGUMELE
ÎN FARFURIA TA?
Legumele sunt acele alimente bogate în apă
(85-95%), fribe, vitamine, minerale şi fitonutrienţi şi
sărace în proteine, glucide, grăsimi şi calorii. Într-o
farfurie ideală, legumele trebuie să ocupe jumătate
din suprafaţă, fie că e vorba de salată, verdeţuri
proaspete, legume congelate sau gătite.
Crude sau gătite, proaspete sau congelate,
mănâncă legume fără limită de cantitate! Cu excepţia
aportului de vitamine şi minerale, valoarea nutritivă
a legumelor este redusă: ele nu te hrănesc, ci mai
degrabă au grijă de sănătatea ta. Sunt principala
sursă de vitamine, îţi îmbunătăţesc digestia şi te
ajută să te simţi sătul cu puţine calorii. Legumele nu
trebuie mâncate singure, ci în combinaţie cu alimen-
te bogate în proteine sau carbohidraţi: carne, peşte şi
ouă, orez şi paste făinoase, pâine şi brânzeturi.
CURIOZITĂŢI DESPRE LEGUME
1. Cu cât sunt mai închise la culoare sau mai
intens colorate, cu atât conţin mai mulţi fitonutrienţi
(pigmenţi vegetali), dar şi cantităţi crescute de
vitamina C şi minerale.
2. Dacă sunt consumate crude, sunt mai sănă-
toase; temperatura înaltă şi gătitul distrug o parte din
vitamine, iar prin fierbere se pierde o cantitate de
minerale.
3. Legumele congelate sunt la fel de sănătoa-
se şi de bogate în nutrienţi ca şi cele proaspete; frigul
este cel mai sigur agent de conservare şi previne
pierderea de vitamine prin depozitare.
4. Uleiul şi untul puse peste legume cresc
absorbţia micronutrienţilor liposolubili (care se
dizolvă în grăsimi ): vitamina A din morcovi,
licopenul din roşii.
FRUCTELE
Fructele sunt desertul ideal şi le poţi consuma
la finalul unei mese, ca ajutor pentru digestie, în pa-
uza de la şcoală, ca pe o gustare hrănitoare, sau îna-
inte de efortul fizic, ca sursă eficientă de energie.
Mănâncă fructe dacă ai poftă de ceva dulce. Alege
fructe de sezon, coapte la lumina soarelui şi ţinute
cât mai puţin timp în cămară sau în frigider, dacă nu
vrei să piardă din vitamine. Şi nu uita, când e posi-
bil, să le consumi cu tot cu coajă !
Dacă legumele sunt alimente de bază, fructe-
le sunt cel mai sănătos desert. Pe lângă vitamine,
minerale, fibre şi fitonutrienţi, fructele conţin şi za-
hăr. Faptul că zahărul din fructe e diluat într-o canti-
Page 10
10
tate mare de apă şi amestecat cu multe fibre duce la
concluzia că nu există un produs dulce mai sănătos
decât fructele!
Molecula de fructoză (zahărul din fructe) este
cel mai dulce monozaharid existent în natură; are o
putere de îndulcire dubşă faţă de zahărul clasic.
Fructele se clasifică în două categorii: unele
care se coc în pom sau pe tulpina plantei şi altele
care pot fi culese verzi pentru că se coc ulterior, în
timp.
Fructele climaterice (caise, piersici, mere, ba-
nane, pere) sunt fructele care se coc şi după ce au
fost culese.
Fructele non-climaterice (cireşe, căpşune, ana-
nas, portocale) sunt fructele care trebuie lăsate să se
matureze complet şi abia apoi pot fi culese.
În ansamblu, este extrem de important să
avem un regim de alimentaţie bun, fapt datorat con-
sumării de fructe şi legume!
Bibliografie : ABC de nutriţie, dr. Mihaela Bilic
Şcheuleac Ramona Elena, clasa a IX-a C
Prof. coordonator Ţuvichi Daniela-Laura
O IDEE DESPRE SPORTUL COLUMBOFIL
“O pasiune n-are nevoie de motivări. Ea nu cere
neapărat să fie înţeleasă şi explicabilă. Dimpotrivă,
începe acolo unde nu mai e nimic de explicat,
sfârşind abia când simte din nou nevoia de lămuri-
ri.” Octavian Paler
Mulţi se întreabă ce găsim noi, columbofilii, la
aceste păsări? Ce ne fascinează aşa de mult la
porumbei? Asta deoarece majoritatea oamenilor nu
ştiu mai nimic despre sportul columbofil.
Columbofilia înseamnă speranţă, iubire, căuta-
re, vise, sacrificii, victorii, înfrângeri, orgoliu, re-
zultate, remuşcări, noroc, mister, calcule, relaxare,
curaj şi, nu în ultimul rând, multă magie. Sportul co-
lumbofil poate cuprinde tot acest amalgam de emoţii
şi trăiri, sentimente ce definesc însăşi viaţa.
De exemplu, dacă vreţi să ştiţi ce înseamnă
speranţa, atunci întrebaţi columbofilul care adoarme,
în fiecare seară de iarnă, gândindu-se la multiplele
combinaţii avute la dispoziţie pentru a-şi împerechea
porumbeii. El ştie că, genetic vorbind, este la fel de
probabil să obţină pui foarte buni sau, dimpotrivă,
rebuturi. Însă zilnic pune pe hârtie diverse com-
binaţii şi tot zilnic se răzgândeşte.
Acest gen de activitate este una dintre cele mai
interesante îndeletniciri ale crescătorilor de
porumbei, din extrasezonul de concursuri. Aceasta
este perioada când visele se nasc şi înfloresc în
mintea noastră. Ne simţim victorioşi, ne simţim
puternici. Iar roadele acestor vise sunt puişorii care
apar primăvara. Noile speranţe înaripate ale
crescătoriei.
Mulţi oameni rămân vrăjiţi de tandreţea şi
iubirea de care dau dovadă aceste păsări. Dar puţini
ştiu că nimic nu se compară cu pacea şi liniştea din
crescătorie. Acolo reuşesc să nu mă gândesc la nimic
şi nu vă puteţi imagina cât de important este acest
lucru pentru psihicul uman. Stresul, încordarea, toate
grijile cotidiene se dizolvă de la sine, în acel mo-
ment.
Columbofilia poate fi practicată în multe
moduri, de aceea sunt destul de mulţi aceia care nu
păstrează drumul corect. Fascinaţia duce la de-
pendenţă, iar unii fac orice pentru a reuşi.
Orgoliul şi încăpăţânarea umană sunt definito-
rii în anumite circumstanţe. Important este să nu uiţi
niciodată pasiunea care te-a făcut să creşti aceste
păsări.
E tot ce
contează. Re-
zultatele vin şi
pleacă, la fel şi
porumbeii din
crescătorie, însă
pasiunea e cea care rămâne mereu în sufletul nostru.
Page 11
11
Dar să vedem ce înseamnă de fapt sportul co-
lumbofil şi cum se desfăşoară concursurile cu
porumbei voiajori.
În primul rând, columbofilul are nevoie de
porumbei şi de o crescătorie bine construită, apoi de
un ceas constatator cu care să înregistreze timpul de
zbor al propriilor porumbei.
Păsările sunt îmbarcate, în ziua sau zilele
premergătoare etapei de concurs, apoi sunt transpor-
tate la locul de lansare cu ajutorul maşinilor echi-
pate special în acest scop. Etapele de concurs se
clasifică, în funcţie de distanţa de zbor, în etape de
viteză şi demifond, realizate de la distanţe mici şi
medii, respectiv, fond şi maraton, concursuri reali-
zate de la distanţe mari şi foarte mari, ajungându-se
chiar şi la distanţe de peste o mie şi cinci sute de
kilometri. Bineînţeles că şi familiile de porumbei
sunt specializate pe distanţe diferite de concurs.
Aceste diferenţe sunt, uneori, destul de evidente din
punct de vedere fenotipic.
Columbofilia poate fi mult mai uşoară, atunci
când începi cu porumbei buni. Puteţi învăţa mai rap-
id şi mai bine de la astfel de păsări. Apoi, toate cele-
lalte aspecte au, mai mult sau mai puţin, legătură
directă cu voi şi cu modul vostru de lucru. De aceea,
deşi prima condiţie se referă la calitatea păsărilor,
elementul cheie este, fără nicio îndoială, colum-
bofilul. Porumbeii vor trebui antrenaţi şi pregătiţi
corespunzător înaintea etapelor şi recuperaţi la so-
sirea acasă. Dacă vreţi să cunoaşteţi valoarea unei
secunde, întrebaţi columbofilul care tocmai a primit
un telefon de la colegul său, anunţându-l de sosirea
primului porumbel din concurs. În acel moment
timpul se dilată, iar emoţiile devin intense, aşa de
intense încât vă pot atinge iremediabil sufletul. Dar
cel mai înălţător sentiment îl veţi trăi atunci când
porumbelul vostru va ajunge acasă înainte cu mult
de ora estimată şi înaintea celorlalţi porumbei. Aşa
ceva nu veţi putea uita niciodată, acel sentiment
vă va înrobi pe vecie. Noi numim asta microb co-
lumbofil.
Columbofilii campioni ştiu că felul lor propriu
de a vedea lucrurile, modul lor de a gândi, deter-
mină în mare măsură rezultatele porumbeilor în
concursuri. Cel mai bun lucru pe care îl pot face
aceştia este de a observa proprii porumbeii şi de a
acţiona în concordanţă cu cunoştinţele şi experienţa
lor.
Antal Silvian - clasa a XI-a A
Prof. coordonator Cituran Anca
Page 12
12
6 ALIMENTE CARE STIMULEAZĂ
REGENERAREA FICATULUI
Fără alte demonstraţii şi studii medicale, toată
lumea ştie că ficatul are un rol vital pentru organism.
Un ficat sănătos are capacitatea de a curăţa mare par-
te din bacteriile şi toxinele din corp.
Acest organ joacă un rol esenţial în procesul
digestiei, echilibrului hormonal şi detoxifierii. Fil-
trează sângele şi ajută la eliminarea substanţelor chi-
mice nocive şi a bacteriilor. Cunoscând toate aceste
funcţii, se poate înţelege de ce este atât de importan-
tă grija pentru acest organ.
Ficatul este singurul organ visceral care are o
capacitate mare de regenerare. Se poate regenera du-
pă o leziune chimică sau după o intervenţie chirurgi-
cală. Un procent de 25% din masa ficatului se poate
regenera complet. Procesul de regenerare permite
ficatului să recupereze masa pierdută fără a afecta
funcţionarea întregului organism.
Iată câteva exemple de plante care sunt extrem
de benefice pentru sănătatea ficatului:
Armurariul (hepatoprotector) conține silima-
rină care protejează ficatul și împiedică depunerea
grăsimilor în ficat și ajută la eliminarea substanțelor
toxice din organism.
Sfecla roșie, o bună purificatoare a sângelui,
regenerează puternic ficatul datorită betacarotenului
care stimulează și îmbunătățește funcționarea ficatu-
lui. Poate fi consumată în stare crudă sau shake-uri
sau în salate.
Grapefruitul, o sursă importantă de vitamina
C și antioxidanți, stimulează procesul de regenerare
a ficatului.
Anghinarea este o plantă bogată în enzime
care curață ficatul de toxine și ține la distanță agenții
cancerigeni.
Usturoiul, datorită alicinei și siliciului, are rol
de curățare a ficatului.De asemenea ajută și prin eli-
minarea toxinelor și prin reducerea nivelului coles-
terolului și trigliceridelor.
Pentru buna funcționare a ficatului, alegeți ali-
mente bogate în fibre. Un mic dejun ideal ar fi cel în
care includeți ovăz.
Nu mâncați prăjeli, cartofii prăjiți și burgerii
trebuie să devină o amintire! Ficatul va fi COPLE-
ȘIT dacă îl veți invada cu grăsimi saturate. În timp,
se va inflama și poate ajunge la ciroză.
Pentru un ficat sănătos, legumele trebuie să
abunde! Broccoli este o alegere foarte bună. Iar dacă
nu te poți abține de la cafea, vei fi bucuros să afli că
2, 3 cești de cafea protejează ficatul împotriva efec-
telor adverse cauzate de consuml de alcool sau de o
dietă nesănătoasă.
Ficatul va suferi, dacă îi dăm prea mult zahăr.
Asta pentru că slujba lui este să convertească zahărul
în grăsimi. Dacă exagerezi cu consumul, ficatul va
primi prea mult zahăr, iar pe termen lung, te vei trezi
cu un ficat gras, așa că fă un serviciu ficatului tău și
dă-i zahăr doar ocazional.
Ceaiul verde este o minune de antioxidant,
protejează împotriva mai multor tipuri de cancer,
inclusiv a celui de ficat. Ceaiul va fi mult mai efici-
ent, dacă îl vei bea fierbinte.
Apa va curăța întreg organismul, ficatul îți va
mulțumi, iar kilogramele în plus se vor topi. Este
foarte important să bei cantitatea de apă necesară
organismului tău.
Rusu Eduard - clasa a X-a E
Prof. coordonator Țuvichi Daniela-Laura
Page 13
13
Despre Neamț…
Județul Neamț se află situat în partea de nord
-est a României, în regiunea istorică Moldova și are
ca reședință de județ orașul Piatra Neamț. Acesta
este cunoscut în special datorită Cheilor Bicazului și
a Masivului Ceahlău, însă aici există și câteva
rezervații naturale, dar și numeroase peșteri, cascade
și chei. De asemenea, această regiune este foarte bo-
gată în mănăstiri specifice zonei Moldovei, dar se
poate mândrii și cu istoria sa, aici aflându-se Cetatea
medievală a Neamțului. Dacă nu ați apucat să vi-
zitați acest județ, căutați cazare în zonă și descoperiți
-l prin intermediul a 10 obiective turistice pe care nu
ar trebui să le ratați.
În crescendo, dinspre vigoarea subtilă a unui
pian singuratic spre forța magică a orchestrei sim-
fonice, ediția din acest an a “Neamt Music Festival /
Opus:1” celebrează puterea muzicii de a uni, inspira
și exalta simțurile.
Cu un spirit internațional și multicultural,
reunind artiști, opere muzicale și idei, festivalul ne
invită într-o călătorie lirică într-un tărâm unde
emoțiile atârnă de corzile pianului și se împletesc
dramatic în strunele de vioară sau violoncel; unde
sentimentele incandescente încătușează forumul de
sonorități și vibrații; pe un traseu însuflețit de or-
chestrația reflecțiilor intelectuale, într-o cutreierare
de studiu explorând istorii muzicale și savoarea
secolelor trecute; toate pentru a ajunge în final în
lumea misterioasă a compozitorilor ca Beethoven,
Chopin, Stravinsky, Prokofiev, Rachmaninov și a
altor nume ilustre.
Găzduit cu generozitate de Biserica Romano
Catolică și susținut de Centrul Cultural ,,Carmen
Seculare” Neamț, Music Festival este printre
primele manifestări muzicale de gen în peisajul im-
presionant al orașului Piatra Neamț.
Producătorul Daniel Ciobanu de la ,,Art Asocia-
tion” își întâmpină publicul cu bucurie și entuziasm,
sperând ca fiecare să aibă o experiență încântătoare.
https://neamtmusicfestival.com/
http://www.cozlaparc.ro/telegondola/
Telegondola Piatra Neamț este una dintre
cele mai importante investiții și puncte de atracție
ale orașului Piatra Neamț. Inaugurată în luna febru-
arie 2008, Telegondola de sub poalele Pietricicăi, a
transportat până în prezent peste 1 milion de turiști
către vârful Muntelui Cozla, acolo unde se află și
pârtia de schi. În cele 22 de gondole turiștii pot vi-
ziona o frumoasă panoramă a orașului Piatra Neamț,
cu tot cu împrejurimi: Lacul de Acumulare Bâtca
Doamnei, Muntele Pietricia dar și Ceahlaul ce se
poate observa în toată splendoarea lui în zilele se-
nine. Vă invităm așadar să ne vizitați acest remarca-
bil obiectiv turistic al orașului Piatra Neamț!
Gastronomie Neamț
Când vine vorba de gastronomie, la Neamţ te
vei simţi răsfăţat la propriu de varietatea şi bogaţia
de gusturi şi arome. Înconjurat de oameni frumoşi şi
locuri superbe, vei putea afla că aici se trăieşte
sănătos şi mai ales se mănâncă bine.
Vara te poţi răcori cu un sirop din muguri de
brad proaspăt, adunaţi direct din pădurile de conifere
ale zonei, şi poţi să te delectezi cu un hârzob de
păstrăv delicios savurat împreună cu un pahar de
vin, un vin alb ţinut la beci c-un an dinainte, numai
bun de veselit niţel, iar de vii iarna pe la noi prin Ne-
Page 14
14
amţ şi abia s-au afumat bunătăţurile din porc, nu ştiu
dacă vei mai dori să pleci !
Ropotică Mihaela - clasa a XII-a F
Prof. coordonator Ciorsac Mihaela
EVOLUŢIA MATEMATICII ŞI A
ŞTIINŢEI ÎN TIMP
De-a lungul timpului, omenii s-au străduit să
descopere regulile şi modelele lumii materiale, să
determine calităţile obiectelor, relaţiile complexe
dintre ei şi ceea ce îi înconjoară. Pe parcursul a mii
de ani, societăţi din întreaga lume s-au chinuit să
ajungă la o singură ştiintă deasupra tuturor celorlalte
care să conţină cunoştintele necesare pentru a expli-
ca lumea în care trăiesc. Această ştiinţă este MA-
TEMATICA. Matematicienii sunt cei ce caută reguli
şi algoritmi în spatele unui haos aparent şi al unei
complexităţi infinite.
În această căutare, ei folosesc descoperirile
premergătorilor lor de pe întregul mapamond pentru
a rescrie limba în care a fost scris universul. Acest
articol intenţionează să vă fie ghid virtual într-o
călătorie in timp şi spaţiu urmărind evoluţia ma-
tematicii şi amprentele sale asupra celorlalte ştiinţe
sofisticate pe care le cunoaştem astăzi.
CUM A APĂRUT MATEMATICA?
Lumea este alcătuită din şabloane şi
secvenţe: ziua devine noapte, peisajele sunt în con-
tinuă schimbare. Unul dintre motivele pentru care a
apărut matematica a fost nevoia de a înţelege şi ex-
plica şabloanele după care se conduce natura. Unele
dintre cele mai banale concepte matematice sunt în-
firipate adânc în creierul uman, fiind totodată obser-
vate şi la alte specii de animale. Pentru acestea din
urmă, aprecierea distanţei la care se află hrana sau
prădătorul este un factor ce face diferenţa între viaţă
şi moarte. Cel care a pus împreună aceste simple
concepte, le-a legat între ele, a început să numere, şi
astfel a dat naştere întregului univers matematic este
omul. Unele dintre cele mai vechi religve ale ma-
tematicii pe care o cunoaştem în ziua de astăzi au
fost descoperite de-a lungul Nilului. Acolo condiţiile
erau prielnice agriculturii, aşa că egiptenii au aban-
donat viaţa nomadă şi s-au stabilit în acea regiune în
jurul anului 6000 i.Hr.. În perioada Egiptului Antic,
era o strânsă legatură între birocraţie şi evoluţia ma-
tematicii. Pentru egipteni, cel mai important even-
iment al anului era revărsarea Nilului, folosită de
asemenea ca referinţă a începutului unui nou an.
Pentru a pune în aplicare un asemenea calendar,
egiptenii a trebuit să numere zilele dintre două in-
undaţii consecutive şi cele dintre două faze ale lunii.
Înregistrarea principalelor caracteristici ale anotim-
purilor era esenţială nu numai pentru administarea
ternurilor, ci şi pentru practicile religioase. Egiptenii
antici care s-au stabilit în apropierea Nilului credeau
că inundaţiile se datorau Zeului Râului. În schimbul
apei dădătoare de viaţă, aceştia ofereau o parte din
trestie ca jertfă. Cum aşezămintele au crescut în di-
mensiuni, a fost nevoie de modalităţi pentru a le ad-
ministra: suprafeţele de pământ a trebuit să fie măsu-
rate; taxele calculate şi colectate. Astfel, oamenii au
început să numere şi să măsoare. Aceştia au folosit
propriile trupuri pentru a măsura lumea. Astfel au
evoluat unităţile de măsură.
Sistemul de numeraţie folosit era cel deci-
mal, motivat de numărul degetelor mâinilor. Cu
toate acestea, era strecurată o carenţă majoră în rân-
dul acestui sistem: un pai putea reprezenta doar o
unitate, nu o sută sau o mie; cu toate că era posibil să
se scrie “un milion” cu doar un caracter, în locul
celor şapte pe care noi le folosim, pentru a scrie
999999 era nevoie de 54 de caractere. În ciuda
acestui dezavantaj al sistemului de numeraţie folosit,
egiptenii era brilianţi rezolvitori de probleme ma-
tematice.
INSPIRAȚIE, MATEMATICĂ PURĂ ȘI
APLICATĂ, ESTETICĂ
În zilele noastre, toate științele utilizează re-
Page 15
15
zultatele muncii matematicienilor și multe alte
domenii sunt generate de matematica însăși. De ex-
emplu, fizicianul Richard Feynman, a inventat for-
mularea mecanicii cuantice sub forma integralelor
de drum folosind o combinație între descoperiri de
natură matematică, intuiții fizice și teoria strin-
gurilor, o teorie științifică încă în dezvoltare care
încearcă să unifice cele 4 forțe fundamentale din
natură, continuând să inspire noi ramuri ale ma-
tematicii.Unele ramuri ale matematicii sunt sin-
gurele relevante pentru domeniile pe care le-au in-
spirat și se aplică în continuare pentru rezolvarea
problemelor viitoare. Adeseori însă, matematica in-
spirată de către un domeniu s-a dovedit utilă în mul-
te altele și a reunit problematica generală a con-
ceptelor matematice. Faptul remarcabil că chiar și
matematica pură se reflectă în aplicații practice este
redat de ceea ce Eugene Wigner a numit "eficiența
irațională a matematicii".
Ca în multe alte domenii, explozia de cunoștințe din
știință a dus la specializări în matematică. O
diferență majoră este între matematica pură și ma-
tematica aplicată: cei mai mulți matematicieni își fac
cercetările separat într-unul din aceste domenii iar
alegerea finală este făcută odată cu terminarea
studiilor. Câteva domenii din matematica aplicată au
fuzionat cu domenii care prin tradiție erau din afara
ei și au devenit astfel discipline noi, cum ar fi statis-
tica, cercetarea operațională, și știința calcula-
toarelor.
MATEMATICA ŞI JOCURILE EI
„Dumnezeu a creat numerele naturale. Restul
este opera omului.” spunea Leopold Kroneck-
er (matematician german). Matematica, după cum
aţi aflat déjà, a fost creată datorita necesităţii omului
de a avea control asupra obiectelor care îl încon-
joară. Karl GAUSS spunea „Regina ştiinţelor este
matematica, iar aritmetica este regina matematicii”
şi ca şi orice regină ea are pe lângă partea sa sobră o
parte ludică.
Viaţa noastră se bazează pe comunicare şi pe
relatii interpresonale, ceea ce am putea defini mai
uşor într-un cuvânt: prietenie. V-aţi gândit vreodată
că numerele pot fi şi ele prietene? Ei bine, Pitagora
este cel care se spune că a descoperit prima pereche
de numere prietene: 220 si 284. Dar ce înseamnă în
matematică prietenia? Numerele prietene sunt acele
numere care au proprietatea că fiecare este egal cu
suma divizorilor celuilalt. Să vedem, a avut Pitagora
dreptate? Divizorii numărului 220 sunt:
1,2,4,5,10,11,20,22,44,55,110, iar ai numărului 284
sunt 1,2,4,71,142, astfel avem 1+2+4+71+142=220
şi 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110=284. Puteţi
găsi şi voi astfel de numere?
Cu toţii tindem spre perfecţiune şi este detul
de greu să o atingem, dar numerele ne-au luat-o
înainte, astfel avem numere perfecte. Care sunt
ele, bănuiesc că vă întrebaţi. Pentru fiecare există
un număr perfect, nu? Dar are el vreo legătură cu ce
înseamnă numerele perfecte în matematică? Aici
numărul perfect este cel care poate fi scris ca sumă a
divizorilor săi fără el însuşi, de exemplu 6(=1+2+3),
este numărul vostru unul perfect ?
Cu toții ştim că nu e frumos să întrebi o
doamnă ce vârstă are, dar cu ajutorul a câtorva
trucuri matematice putem să o aflam. Nimeni nu
spune că nu putem să o întrebăm cât va ramane dacă
dintr-un numar de 10 ori mai mare decat vârsta ei
vom scădea produsul cu nouă a unui număr de o sin-
gură cifră, nu? Şi, uite aşa, am aflat vârsta sa.
Cum? Păi, separând cifra unităţilor din numărul co-
municat şi adunând-o cu ce a mai rămas, simplu,
nu? Un alt truc este să o rugăm să ne comunice ce a
obţinut după ce a înmulţit numărul anilor cu 2, a
adunat cu 5 şi a înmulţit totul cu 5. De acum începe
treaba noastră, ce facem? Având ultima cifră 5, o
vom elimina, iar din numărul rămas vom scădea 2,
astfel vom obţine vârsta (de exemplu, pentru 22
22*2=44+5=49*5=245 noi vom elimina 5 şi
rămânem cu 24, din care vom scădea 2 şi obţinem
Page 16
16
22).
BIBLIOGRAFIE:
https://www.viitoriolimpici.ro/istoria-
matematicii; https://ro.wikipedia.org/wiki/
Matematic%C4%83
Șcheuleac Ramona - clasa a IX-a C
Prof. coordonator Humă Irina
PATRIOTISMUL
Patriotismul nu reprezintă ura împotriva altor
neamuri, ci datoria noastră pentru strămoșii noștri; nu
înseamnă ca suntem cel mai vrednic popor din lume,
ci îndemnul
nostru de a de-
veni un popor
mai bun .
Chiar în acest an, anul 2018, se împlinesc 100
de ani de la evenimentul politic major al anului 1918:
Unirea provinciilor românești cu România. Inițial a
fost unirea Basarabiei cu România-27 Martie 1918,
mai apoi unirea Bucovinei cu România -28 Noiem-
brie 1918, iar in final unirea Transilvaniei, Banatului,
Crișanei și Maramureșului cu România -1 Decembrie
1918. Cele trei uniri formează împreună Marea Unire
de la 1918.
Pentru mine, Ziua Națională a Unirii reprezintă
recunoștința pentru generațiile care s-au jertfit în
aprigele bătălii pentru ca noi astăzi să fim un popor
unit.Din păcate, pentru unii această zi este una oare-
care,neștiind să aprecieze jertfa eroilor ce ne-au scris
istoria cu sângele lor. Aceștia ar trebui să încurajeze
atât cultura cât și politica statului său, să se mân-
drească cu tradițiile și valorile țării sale și să fie în
stare să-și apere țara prin orice mijloc și să susțină
principalele valori ale statului. Așadar, putem fi niște
buni patrioți, respectând țara, făcându-ne bine treaba
acolo unde suntem, să ne asumăm ceea ce suntem și
să ne dezvoltăm; lucrurile bune să le dezvoltăm, iar
cele rele să le putem îndrepta. Încă de mici suntem
învățați atât acasă cât și la școală să ne respectăm țara
și să o iubim.
Un popor fără cultură,fără tradiții și obiceiuri
este un popor mort. Făcând o horă în jurul României,
amintim de cimitirul de la Săpânța cu obiceiurile sa-
le, versurile și pamfleturile comice care îți amintesc
de viața respectivei persoane descrisă prin versuri
comice. Mai făcând un pas la horă, ajungem la Voro-
neț și amintim aici albastru impecabil de Voroneț pe
care cercetându-l an de an nu i s-a descoperit formula
chimică. Aici amintim ca tradiție vopsitul ouălor de
Paști, tehnică știută doar de bătrânii din zonă. Cobo-
rând hora mai la vale, ajungem la Cheile Bicazului,
unde regăsim un peisaj parcă rupt din basme.
Ajungând la Cetatea Neamțului, amintim de
războaiele răzeșilor împotriva otomanilor, răzeși con-
duși de Ștefan cel Mare, cântat și slăvit în versuri de
mai marii noștri poeți “Eu sunt, bună maică, fiul tău
dorit; Eu, și de la oaste mă întorc rănit “ .
Ducând hora mai departe, lăsând în urmă cetăți,
castele și orașe pe care ne-ar lua prea mult timp să le
povestim.
Revenind la tema inițială “Conștiința națională
și patriotismul”, noi ca nouă generație, încercând sa
ducem mai departe, să menținem idealurile și valorile
străbunilor noștri, încercăm sa ținem unite cele trei
principate pe care Mihai Viteazu și Alexandru Ioan
Cuza au încercat prin jertfa propriilor vieți să le
unească. Reamintind de vitejia lor ori de câte ori sun-
tem solicitați să le amintim și altora.
La orele de voluntariat la care am participat le
-am povestit celor mici însemnătatea culorilor din
drapelul României; albastru semnifică seninul ceru-
lui, al cugetului și gândirii neamului românesc, cre-
dința și puterea cu care suntem legați de pământul
patriei. Galbenul exprimă grandoarea țării, prestigiul
și virtutea. Roșu semnifică sângele înaintașilor noștri
vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor.
El îndeamnă ca dragostea față de neam și de țară să
fie la fel de aprinsă ca focul roșului din steag. Și le-
Page 17
17
am insuflat și lor spiritul de patriotism pe care ni le-
au insuflat și nouă alții la rândul lor.
Dacă ar fi ca peste ani, ca terminând studiile
și mi s-ar oferi un loc mai bun pentru a trăi, m-aș
întoarce cu drag în țara mea, pentru că mi-ar lipsi
clipocitul apelor, zumzetul albinelor, iubirea oame-
nilor și povețele bătrânilor.
Macsim Georgiana
Prof. coordonator Dobrea Mihaela
Page 18
18
SECȚIUNEA
PROFESORI
Page 19
19
LICEUL NOSTRU A SĂRBĂTORIT CU MARE ENTUZIASM CENTENARUL 2018
Pe data de 14 Noiembrie anul acesta, elevii și profesorii școlii noastre au sărbătorit cum se cu-
vine acest mare eveniment istoric și politic , respectiv împlinirea a
100 de ani de la desăvârșirea statului național unitar român, adică
România mare din 1918 ,printr-o serie de activități derulate la sala
de festivități . Participarea a fost numeroasă, cca 200-250 elevi
însoțiți de profesorii lor : Ligia Stanciu, Alina Bistriceanu, Olivia
Amironoaie, Anca Cituran, Ana Berza, Dana Humeni, Gabriela
Tablan, Cristina Scurtu, Mihaela Ciorsac, Gianina Buruiană, Liviu Rusu, Silviu Dragomirescu și alții.
Organizatorii respectivului eveniment au fost colegii din catedra de istorie, profesorii Liviu Rusu,
Silviu Dragomirescu și Olivia Amironoaie cu sprijinul doamnelor director Doina Gheorghiu și Magdalena
Todiresei, la care s-a adăugat cel al colegilor de la administrație și informatică.
Activitățile fac parte dintr-un proiect inițiat de Ministerul Culturii, ISJ și Primăria Piatra Neamț,
finanțat de primărie, proiect accesat de Colegiul Național ,,Petru Rareș” din orașul nostru de către
prof.Dorina Drexler în parteneriat cu toate școlile și liceele din Piatra Neamț, având drept scop dezvoltarea
identității naționale în rîndul tinerei generații și respectarea valorilor istoriei naționale într-o lume a globa-
lizării. La noi în școală, activitățile au cuprins următoarele: concurs cu tema Centenarului 1918-2018, vizi-
onarea unor fragmente de filme istorice, cântece patriotice, momente artistice și prezentări power-point.
Concursul a fost pregătit și desfășurat de echipajele claselor următoare: a X-a A(Zaharia Delia,
Călinescu Cristina, Velea Oana, coord. prof. Olivia Amironoaie), a XI-a A(Ungureanu Laurențiu, Irimia
Roxana, Sava Valentin, coord. prof. O.Amironoaie),a XI-a C(Ces Claudiu, Ciucanu Camelia, Luca Vasili-
că, coord.prof.Liviu Rusu), a XI-a F (Ciobanu Roxana, Cichi Loredana, Boariu Ana Maria, coord.
prof.Silviu Dragomirescu), a XI-a E(Cristodulo Petru Mihai, Gâțu Eduard Narcis, Linu Bogdan Vasile,
coord.prof.L.Rusu), a XII-a B (Cordoneanu Beniamin, Iujiță Adrian, Axinte Irinel, co-
ord.prof.S.Dragomirescu), a XII-a C( Ste-
paniuc Octavian, Liciman Elena, Teleucă
Răzvan, coord. prof.L.Rusu).
Concursul a fost câștigat de echipa-
jul clasei a XII-a C îndrumat de profesprul
Liviu Rusu cu maximum de puncte, califi-
cându-se la etapa municipală pe 29 noiem-
brie 2018 la Cinema Dacia Panoramic.
Moderator a fost profesorul Silviu Drago-
mirescu iar juriul a fost compus din doam-
na profesor Alina Bistriceanu și domnul profesor Liviu Rusu, iar la final s-au înmânat diplome echipajelor
și profesorilor din juriu.
După discursurile doamnei profesor Olivia Amironoaie și a domnului profesor
Liviu Rusu au urmat frumoase momente poetice asigurate de eleva Călinescu Cristina de la clasa a X-a A
sub îndrumarea prof.Gabriela Tablan și prof. Olivia Amironoaie, care au delectat audiența și au strâns ro-
Page 20
20
pote de aplauze. Aceleași aplauze au urmat la momentele artistice de la ansamblul ,,Doina Ceahlăului” cu
dansuri populare și cântece, coordonați de
prof.instructor Adrian Gheorghiu, care a cuprins pe
elevii următori: Ștefan Costina,Marcu Alexandra,
Marcu Andreea, Voicu Lizet, Iancu Amalia Iorgu
Vlăduț, dar și elevi de la alte școli.
Următorul aspect artistic a aparținut elevei
Bălan Iustina de la clasa a X-a G, coordonat de
prof.Dana Humeni, cu un cântec drag publicului, apoi
eleva Bordea Ana Lavinia de la clasa a XI-a C, coordonată de prof.Cristina Scurtu, cu o interpretare muzi-
cală deosebită, la fel de apreciată de public. Au fost acordate și în acest caz diplome Centenar 2018 .
La finalul momentelor artistice au urmat prezentări power point ale elevilor îndrumați de
prof.Anca Cituran cu foarte interesante evoluții ale economiei românești într-o perioadă istorică îndelun-
gată. Logistica acestor activități a mai cuprins steaguri tricolore, cocarde, panglici tricolore, panouri cu
momentele și documentele Unirii, insigne și alte simboluri naționale, mai ales costumele populare din an-
sablul coregrafic și iile românești aparținând multor eleve sau chiar cadre didactice.
LA MULȚI ANI ROMÂNIA !
Profesor Silviu Dragomirescu
Page 22
22
EVOLUȚIA CHIMIEI
Lista pieselor componente care intră în construcția naturii însuflețite și
neînsuflețite cuprinde până în prezent 119 elemente chimice.
Globul pământesc este un fel de laborator chimic uriaș care este în func-
țiune de foarte mult timp.În el au apărut în diferite etape condiții pentru desfă-
șurarea celor mai variate reacții.
Oamenii s-au desprins să facă și să utilizeze forme , să transforme blana
animalelor în piele , să obțână fier din minereuri. Arta de a înfăptui anumite
transformări chimice a fost considerată multă vreme sacră , intrând în atribuțiile
preoților păgâni. Din experiența vechilor popoare s-au născut primele observații
despre substanțe și transformările lor.
Cuvântul chimie provine de la grecescul ,,chymeia” care însemna topi-
rea metalelor. În secolul III i.Hr. cuvântul ,,chemi” era denumirea dată Egiptu lui însemnând, “artă sfânta a
preoților”.
Se presupune că la începutul sec II , în Alexandria a luat naștere chimia.
În perioada antică un rol deosebit în studierea lumii înconjurătoare și a misterelor acesteia au avut-
o egiptenii , grecii și românii . Când Imperiul Roman s-a prăbușit tot ce era mai bun în domeniul științei și
al meșteșugurilor a fost preluat de arabi.
Arabii sunt cei care au dat numele alchimiei –“artă a transformării substanțelor”. Ei au adăugat pre-
fixul “al” la cuvântul egiptean Kimia. Prin combinarea calităților celor patru elemente fundamentale ale lui
Aristotel : pământul (uscat și rece) , apă (rece și umedă) , aerul (umed și cald) și focul (cald și uscat); alchi-
miștii considerau că pot obține orice substanță. Astăzi sub denumirea de alchimie înțelegm chimia antichi-
tății și a Evului Mediu.
În secolele XII-XIV eforturile alchimiștilor arabi sunt continuate de alchimiștii europeni. În labora-
toarele lor tainice pline de fum și emanații ciudate, aceștia făceau experimente în dorința de a obține aur din
metale simple cu ajutorul “pietrei filozofale”, sau de a obține elixirul vieții.
Toate acestea nu aveau nimic comun cu știința. Alchimia era mai degrabă o chimie aplicată, pusă pe
temelii neștiințificate, absurde și în plus iscusit cifrată, o căutare oarbă pe un drum care nu ducea nicăieri.
Unul dintre cei mai mari savanți ai Evului Mediu a fost călugărul englez Roger Bacon (1210-1292) care a
descoperit praful de pușcă (produs din sulf,salpetru, carbune).
În sec XV, un alt călugăr alchimist de origine germană Basil Valentin (1392-1450) care cunoștea me-
toda de preparare a acidului sulfuric din sulfat feros a reușit să obțină prin sublimare sulf aproape pur și sta-
bilește și proprietatea acestuia.
Oamenii ajunseseră să cunoască o mulțime de compuși chimici. Ei învățaseră să fabrice sticlă, utili-
zau praful de pușcă, băteau monezi, turnau zei din bronz și obțineau coloranți care și-au păstrat prospeți-
mea în ciuda timpului care distruge totul.
În sec al XVII-lea cu studiul naturii se mai îndeletniceau: botanică, zoologia, minerologia. Rolul
chimiei a fost acela de a descoperi armonie și legi în haosul de nedescris al diversității create de natură. În
Page 23
23
mare măsură chimia a contribuit la formarea convingerii că lumea este materială și cognoscibilă.
Secolul XVII este secolul chimiei experimentale. Se inventează
aparate și instrumente de laborator, se folosește balanța pentru determi-
narea greutății substanțelor, se descoperă noi elemente chimice, spiritul
de observație se ascute și răbdarea este pusă la grea încercare în timpul
experimentelor ingenioase pe care chimiștii le fac în laboratoarele rudi-
mentare. Aceasta a fost primăvara furtunoasă a analizei chimice. Ea a
ajutat să fie cunoscute și precis caracterizate din punct de vedere cantita-
tiv elementele chimice. Trebuie precizat că este meritul alchimiștilor de
a fi introdus metoda de lucru numită experiment cu ajutorul căreia au obținut substanțe noi cum ar fi: alco-
olul, acidul azotic, unele săruri. Abia odată cu Paracelsus (1493-1541) alchimia s-a despărțit definitiv în
două direcții : una a șarlatanilor care ducea la ridicol și temniță și alta a gânditorilor cu minți clare și ascuți-
te care prin munca și perseverența, pusă în slujba adevărului care duce la progres. Medicul și alchimistul
elvețian Paracelsus în lucrarea să “Opus pararuirum” fundamentează iatrochimia și enunță cele trei esențe
pure:Mercur-sulf-sare - unde sulful este principiul combustibilității căci arde total fără să lase cenușă.
Paracelsus folosea sulful pentru tratarea bolilor de piele. Trebuie menționat că și astăzi sulful se fo-
losește la tratarea scabiei și a altor afecțiuni dermatologice.
Cu mult înaintea lui Paracelsus, la romani Claudius Galenus (131-201) medicul
particulae al lui Marc Aureliu dezvoltă industria farmaceutică și creează o doctrina
întemeiată pe observații și experimente. Denumirea de preparate galenice pentru
produse extrase din plante cu ajutorul lichidelor se folosește și astăzi.
Paracelsus enunță definiția iatrochimiei – ca fiind știința utilizării chimiei în medi-
cină. El consideră că starea de boală este provocată de lipsa unor substanțe și pen-
tru înlăturarea ei este necesar ca acestea să fie redate organismului. Tot lui i se da-
torează introducerea în terapeutică a numeroase preparate anorganice cum ar fi
preparatele mercuriale în tratamentul sifilisului în locul unor extracte din plan-
te.Tot el folosește noțiunea de principiu activ care a determinat îmbogățirea terape-
uticii cu numeroase substanțe organice.
Bibliografie:
1.Jerghiuța S., ,,Chimia și viața” – editura Document, Iași 1997
2.Mihele D., ,,Chimie sanitară” – editura Tehnoplast, București 1998
3.M.Becher., ,, Chimia este viață” – editura Fast Print, 1997
4.Banciu, S.D., ,,Din istoria descoperirii elementelor chimice” – editura Albatros, București 1981
Profesor Rodica Boacă
Page 24
24
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2018
Page 26
26
CERCUL DE GEOGRAFIE, POARTĂ SPRE CUNOAȘTERE
Educația de tip extracuricular completează educația formală, făcând-o pentru educabili mai atrac-
tivă și mai eficientă, în contextul necesității învățării permanente, life-long learning. Educația extracuricu-
lară nu pregătește pentru nevoile generației prezente ci pregătește indivizi capabili să facă față provocărilor
generației viitoare.
Geografia este o disciplină avantajată, din acest punct de vedere, deoarece găsește numeroase al-
ternative educaționale, în cluburile și palatele copiilor existând numeroase cercuri de : astronomie, carto-
grafie, GIS, fotografie geografică, orientare turistică, protecția mediului, Geologie, Ecologie, Teledetecție,
Geodezie, etc.
Desfășurarea unor activități didactice extrașcolare specifice Geografiei, în cadrul palatelor sau
cluburilor copiilor, are numeroase avantaje:
Creșterea interesului față de învățare în general și de Geografie în particular;
Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățarea activă;
Dezvoltarea abilităților de comunicare, informare, cercetare, analiză, sinteză,etc.;
Dezvoltarea spiritului critic;
Dezvoltarea spiritului de echipă și a nevoii de colaborare;;
Creșterea stimei de sine;
Dezvoltarea unei atitudini tolerante;
Sensibilizarea față de problemele de mediu și ale societății în general;
Dezvoltarea capacității de adaptare cu ușurință la nou.
De asemenea, o activitate extrașcolară poate fi considerată și Clubul /cercul de geografie organizat
la nivelul școlii. În cadrul unui astfel de cerc elevii aleg voluntar să fie membrii, activitățile se desfășoară în
afara orelor de curs, după o planificare făcută în prealabil, iar profesorul are rolul de moderator, de coordo-
nator al activității. Activitățile de învățare sunt dintre cele mai variate iar atractivitatea în rândul participan-
ților este foarte mare.
Departe de a fi o disciplină descriptivă, Geografia are un puternic caracter formativ - aplicativ, fi-
ind o disciplină unică care priveşte spaţiului împreună cu natura şi societatea umană, caracterizată printr-un
accentuat dinamism, cu mare adaptabilitate la schimbările ce caracterizează lumea contemporană.
Locul geografului este fără doar și poate, pe teren. Caraterul aplicativ al acestei discipline trebuie
din plin valorificat, prin activități realizate sub formă de studii de caz, aplicații practice pe teren, analize,
inventarieri etc, astfel încât elevii să-și dezvolte gândirea critică, imaginația, dorința de explorare de a înțe-
lege relațiile cauză - efect, ce stau la maza majorității proceselor și fenomenelor geografice.
Înființarea Cercului de Geografie Geomond, la nivelul Liceului Tehnologic Economic-
Administrativ, a avut drept scop valorificarea din plin al caracterului aplicativ - formativ al disciplinei. În
cadrul acestui cerc elevii au putut să realizeze legătura strânsă dintre curriculum-ul la nivel naţional şi cu-
noştinţele necesare pentru o geografie care să îi ajute în activităţile cotidiene.
La activitățile cercului au participat un număr de 30 de elevi, iar acestea au vizat:
Analiza, observarea și interpretarea anumitor probe.
Analiza și interpretarea suporturilor grafice și cartografice în vederea realizării unor prognoze.
Page 27
27
Vizionarea filmelor documentare în vederea stabilirii unor concluzii.
Realizarea unor materiale didactice.
Elaborarea unor panouri geografice cu imagini şi citate.
Realizarea referatelor şi prezentărilor cu rezultatele muncii în teren.
Organizarea unor expoziţii de fotografii, desene etc., a unor întâlniri cu geografi şi oameni de ştiinţă.
La sfârşitul anului şcolar, elevii au fost capabili să înţeleagă o problematică diversă şi complexă şi
să conceapă dezbateri cu privire la teme precum: spaţiu geographic, mediu înconjurător, peisaj geografic
urban şi rural, dezastre natural, geografie umană şi geografie fizică, rolul şi importanţa geografiei în cadrul
ştiinţelor, fotografia geografică.
Toate activitățile la care elevii au participat le-au trezit sentimentul de mândrie și încredere în pro-
priile forțe, entuziasmul și dorința de cunoaștere și explorare a mediului geografic în toată complexitatea
lui. De asemenea, elevii au socializat, au legat prietenii, și-au dezvoltat sentimentul de toleranță, de empatie
și de creștere a stimei de sine.
Profesor Cituran Anca - Elena
Vizita la APM Neamț Vizionare filme documentare
Analiza microscopică a unor roci Observarea eșantioanelor de roci
Page 28
28
Muzeul de Istorie
Ziua Mediului la APM Planetariul mobil
Stația Meteo Piatra Neamț
Page 29
29
STRATEGII DE DIFERENȚIERE ȘI INDIVIDUALIZARE
NECESARE CUNOAȘTERII ELEVILOR
Educaţia diferenţiată şi personalizată presupune o abordare completă, din perspectiva curriculum-
ului în sens larg, cu toate componentele şi interacţiunile dintre acestea. (C. Creţu, 1998, p. 64).
J. B. Carroll formulează patru condiţii în proiectarea instruirii diferențiate:
(1) comunicarea obiectivelor şi a procedurilor de învăţare,
(2) secvenţierea optimă a activităţilor de învăţare,
(3) utilizarea de către profesor a unui limbaj foarte clar,
(4) asigurarea corespondenţei între procesul de instruire şi trebuinţele elevului.
Prin respectarea acestor condiţii, după cum afirmă Carroll, orice elev are posibilitatea de a învăţa
atât de rapid pe cât îi permite aptitudinea lui de a învăţa.
Instruirea diferenţiată este răspunsul pe care îl oferă cadrul didactic la nevoile elevilor. Este ghidată
de principiile diferenţierii: conţinutul, procesul şi produsul instruirii se diferenţiază după profilurile de inte-
ligenţă, nevoile şi interesele elevilor. Parcurgerea materiei trebuie realizată în conformitate cu ritmurile in-
dividuale ale elevilor.
Educaţia diferenţiată în funcţie de nevoile specifice oferă o alternativă strategică pentru îmbunătăţi-
rea performanţelor şcolare. Cunoaşterea trăsăturilor specifice ale fiecărui copil, precum şi înţelegerea unor
asemănări esenţiale derivate din structurile de bază ale dezvoltării copilului facilitează stabilirea obiective-
lor educaţionale în acord cu această cunoaştere şi selectarea strategiilor educaţionale eficiente pentru întrea-
ga clasă, dar şi pentru fiecare copil.
Caracteristicile instruirii diferenţiate
ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în realizarea activităţilor cu ele-
vii;
relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didacti-
ce prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecă-
rui individ;
rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în procesul de învăţare are semnificaţie per-
sonală;
Acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de abordare al instruirii dă semni-
ficaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în edu-
caţie. (O. Păcurari, E. Ciohodaru, M. Marcinschi, T. Constantin, 2005, p. 38).
CLASA DIFERENŢIATĂ. PRINCIPII CHEIE ALE CLASEI DIFERENŢIATE
• Profesorul ştie clar ce este maxim relevant şi important din materia pe care o predă.
• Profesorul înţelege, apreciază diferenţele dintre elevi.
• Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile.
• Profesorul adaptează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de disponibilitatea, interesele şi profi-
lul de învăţare ale elevului.
• Toţi elevii participă la învăţare.
Page 30
30
• Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare.
• Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual.
• Flexibilitatea este caracteristica marcantă a clasei diferenţiate.
PRINCIPIILE CARE FUNDAMENTEAZĂ PROIECTAREA
EDUCAŢIEI DIFERENŢIATE
■ Curriculum-ul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi descopere disponibilităţile şi să le valorifice la maximum în
folosul lor şi al societăţii.
■ Elevii învaţă în stiluri diferite şi în ritmuri diferite.
■ Profesorii trebuie să descopere şi să stimuleze aptitudinile şi interesele elevilor.
■ Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi la o autoapreciere corectă şi la îmbunătăţirea continuă a perfor-
manţelor. (Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Cadru de referinţă, 1998, pg. 15, 16)
OBIECTIVELE CURRICULUM-ULUI DIFERENŢIAT ŞI PERSONALIZAT
1. Finalitatea generală a programelor educaţionale diferenţiate şi personalizate este adaptarea curricu-
lum-ului la posibilităţile şi nevoile specifice elevilor.
2. În formularea obiectivelor educaţionale se va respecta principiul echilibrului dintre obiectivele cogni-
tive, afective şi psihomotrice.
3. În proiectarea situaţiilor de învăţare se va aplica principiul individualizării sau al personalizării, în
vederea respectării stilurilor personale de lucru.
4. Obiectivele curriculum-ului diferenţiat şi personalizat decurg din idealul educaţional şi finalităţile
sistemului de învăţământ. (C. Creţu, 1998).
MODURI DE ORGANIZARE A INSTRUIRII DIFERENŢIATE
activitatea colectivă – informaţiile se transmit de către profesor tuturor elevilor dintr-o formaţie de
studiu (frontal);
activitatea pe grupe omogene, alcătuite după un anumit criteriu;
activitatea pe grupe eterogene, constituite după preferinţele elevilor pentru o anumită activitate;
activitatea individuală, independentă.
ROLUL PROFESORULUI ÎN PROIECTAREA EDUCAŢIEI DIFERENŢIATE
Ce face profesorul pentru a transforma clasa tradiţională într-o clasă diferenţiată?
1. Respectă curriculumul dar gândeşte independent la ceea ce este specific claselor la care predă şi ajus-
tează demersul didactic în consecinţă.
2. Face transferul de la complexitatea informaţiei la simplitatea abordări ei.
3. Selectează materialul de lucru în funcţie de elevi.
4. Este atent la nevoile comune precum şi la nevoile individuale ale elevilor.
5. Ştie să lucreze creativ cu conţinutul, procesul şi produsul învăţării.
6. Creează un climat de respect reciproc.
7. Asumă roluri noi ca cel de consultant, facilitator, moderator chiar de participant activ al procesului de
învăţare.
8. Promovează învăţarea prin cooperare.
9. Echilibrează norma individuală cu cea de grup.
10. Se preocupă de realizarea unui management al clasei care respectă principiile diferenţierii.
Page 31
31
11. Evaluează continuu.
Identificarea şi recunoaşterea stilurilor de învăţare se poate realiza prin:
■ observarea şi analiza propriilor experienţe de învăţare;
■ caracterizarea stilului de învăţare pe baza explicaţiilor, descrierilor, exerciţiilor specifice;
■ aplicarea unor chestionare specifice (Internet, manuale de psihoteste);
■ discuţii cu specialişti de la cabinetele de asistenţă psihopedagogică din reţeaua naţională de consilie-
re;
■ informarea cu privire la stilurile de învăţare din dorinţa de autocunoştere (puncte tari şi slabe ale sti-
lului personal de învăţare);
■ participarea activă la activităţile practice cu această temă la diferite ore, cu precădere cele de consilie-
re şi orientare, diverse opţionale;
■ implicarea în programe educaţionale cu această temă (de ex. optimizarea stilului de învăţare, tehnici
de învăţare eficientă).
CATEGORII SPECIALE DE ELEVI
Principalele criterii de clasificare a categoriilor speciale sunt:
statusul socio-economic coborât;
alteritatea culturală;
infirmitatea fizico-motrică;
handicapul senzorial;
dificultăţi în activitatea de învăţare;
dificultăţi emoţionale şi de afectvitate în general;
genul feminin;
subrealizarea şcolară. (C. Creţu, 1998, p. 50)
Registrul C.E.S. (accepţia UNESCO 1995) cuprinde:
Dificultăţi/dizabilităţi de învăţare;
Întârziere/ deficienţă mintală / dificultăţi severe de învăţare;
Tulburări de limbaj;
Deficienţe fizice şi motorii;
Deficienţe vizuale;
Deficienţe auditive;
Tulburări emoţionale (afective şi de comportament).
Elevii capabili de performanţă înaltă
Copiii capabili de performanţă înaltă sunt cei identificaţi de persoane autorizate ca având realizări
şi/ sau aptitudini potenţiale în oricare din următoarele domenii, izolate sau în combinaţie:
capacitate intelectuală generală;
aptitudini academice specifice;
gândire productivă sau creativă;
abilitate în leadership;
talent pentru arte vizuale sau scenice;
aptitudini psihomotrice.
Page 32
32
Aceşti copii au nevoie de programe diferenţiate şi/ sau servicii în plus faţă de cele oferite în şcoala
obişnuită, în vederea realizării contribuţiei lor faţă de sine şi faţă de societate. (Raportul Marland, 1971,
Comisia de Educaţie a Congresului SUA, apud C. Creţu, 1998, p.16).
CONDIŢII DE IMPLEMENTARE A INSTRUIRII DIFERENŢIATE
Începeţi cu paşi mici!
Dezvoltaţi-vă profesional încet, dar dezvoltaţi-vă !
Stabiliţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăriţi!
Luaţi notiţe despre elevi!
Realizaţi o lecţie diferenţiată la fiecare capitol!
Diferenţiaţi un produs pe fiecare semestru!
Găsiţi resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale ale curriculum-ului!
Stabiliţi criterii de performanţă comune pentru produse şi apoi personalizaţi cerinţele!
Oferiţi elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru, exprimarea, tema pentru acasă!
Imaginaţi-vă cum vor arăta activităţile!
Cum va începe, se va derula şi se va termina activitatea ?
Ce ar putea să nu meargă? Cum să evitaţi ?
Faceţi un pas înapoi şi reflectaţi!
De unde ştiţi că toţi au înţeles ce aţi vrut ?
Cum aţi introdus activitatea ?
Au rămas elevii concentraţi?
Cum s-a terminat activitatea ?
Cum aţi interacţionat cu elevii ?
Vorbiţi din timp şi des cu elevii!
Realizaţi o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor în învăţare!
Cereţi ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcţionării clasei!
Daţi instrucţiuni bine gândite!
Porniţi cu o sarcină familiară, apoi formulaţi o sarcină diferenţiată unui grup mic!
Daţi instrucţiuni de la o zi la cealaltă!
Folosiţi fişe de lucru!
Proiectaţi sau afişaţi indicaţiile sarcinilor de lucru!
Fiţi conştient şi organizat!
Folosiţi dosare de lucru!
Faceţi o listă cu competenţele dorite!
Stabiliţi locuri de colectare pentru produse!
BIBLIOGRAFIE
1. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi
2. Păcurari, O., Ciohodaru, E., Marcinschi, M., Constantin, T. (2005), Să ne cunoaştem elevii, Edu-
caţia 2000+, Bucureşti
3. Radu, I.T. (1981), Învăţământul diferenţiat, E.D.P., Bucureşti
Profesor Țuvichi Daniela-Laura
Page 33
33
GÂNDIREA MATEMATICĂ ÎN ISTORIA MATEMATICII
Motto: ”Istoria este făclia trecutului
pusă cu mâna prezentului,
pentru a lumina viitorul.”
Prima etapă de dezvoltare a geometriei a fost sub impulsul necesităţilor practice, astronomia primiti-
vă jucând un rol stimulator. Cerinţele obiective de a măsura-în primul rând distanţe şi obiecte-au generat
primele elemente de geometrie şi de calcul numeric.
Egiptul antic, Mesopotamia, China şi India antică au acumulat o impresionantă cantitate de cu-
noştinţe matematice. Defectul major al matematicii în societăţile sclavagiste despotice „orientale”-cum le
numesc unii istorici-consta în faptul că nu s-a reuşit abordarea ei ca sistem de idei, separat de scopurile uti-
litariste imediate.
Democraţia sclavagistă a impus pentru prima oară în istorie necesitatea unei ideologii, a unor siste-
me filozofice, fapte care au implicat la rândul lor posibilitatea apariţiei matematicii teoretice, desprinsă de
aplicabilitatea ei cotidiană şi uneori îngustă. Cum această democraţie a apărut şi s-a dezvoltat pe pământul
vechii Elade, e de la sine înţeles că matematica greacă, încorporând fireşte şi cuceririle matematice mai
mult sau mai puţin empirice ale celorlalte popoare, se va ridica la un nivel nemaiîntâlnit până atunci, pu-
nând bazele evoluţiilor ulterioare.
Ce au făcut grecii pentru matematică şi în special pentru geometrie?
Mai întâi, ei au inventat-dacă se poate spune aşa-demonstraţia, justificarea teoretică şi generală a
unui anumit rezultat. „Teorema lui Pitagora” era cunoscută în numeroase cazuri particulare de matematicie-
nii Orientului antic.
Pitagora a ridicat vălul incertitudinii, arătând valabilitatea proprietăţii respective indiferent de cazul
concret analizat.
Democrit, Platon, Aristotel, Arhimede şi alţi titani ai ştiinţei clasice greceşti şi-au format o anumită
concepţie despre matematică, despre relaţia matematică pură-matematică aplicată, despre obiectele mate-
matice, încât este dificil să se desprindă rezultatele lor efective de modul cum gândeau ei despre ele, într-un
context mai general.
Arhimede ştia că:
1. .
2. .
3. Medianele unui triunghi se întâlnesc în acelaşi punct.
4. Înălţimile într-un triunghi sunt concurente.
5. Fiind date două numere reale pozitive , există un număr natural n astfel încât .
6. π este cuprins între 3 şi 3 .
Suprafaţa sferei este de patru ori mai mare decât cercul mare de pe ea.
El este precursorul fizicii matematice şi al calculului integral.
Arhimede nu se mărgineşte să provoace activitatea proprie a celui căruia se adresează, este şi călăuză lumi-
nată care are în vedere drumul adică invenţia şi capătul drumului, adică inscripţia.
Page 34
34
Platon este un filozof de geniu iar în ceea ce priveşte geometria susţinea că există obiecte eterne, definite,
independente de gândirea noastră-aşa numitele forme geometrice, pe care le numim „punct”, „dreaptă”,
„cerc” etc. Toate propoziţiile adevărate din geometrie sunt cu necesitate adevărate, deoarece descriu relaţii
imuabile între obiecte imuabile şi anume formele geometrice.
Spre deosebire de Platon, Aristotel susţine că matematica în general se ocupă cu idealizările efectuate
de matematician.
În câteva sute de ani vechii greci au adus în patrimoniul culturii matematice universale un tezaur
extrem de preţios:
1. un sistem de definiţii, axiome, postulate şi teoreme, care formează baza aşa-numitei geometrii eucli-
diene,
2. teoria demonstraţiei teoremelor de geometrie,
3. arii, volume, egalitate, asemănare în cazul figurilor plane sau spaţiale,
4. noţiunea de incomensurabilitate,
5. construcţia şi evidenţierea proprietăţilor unor curbe plane, printre care cele numite „secţiunile coni-
ce”.
De amintit sunt şi rezultatele de trigonometrie obţinute în epoca elenistică, elementele de geometrie
cinematică introduse de Arhimede sau problemele celebre ale Antichităţii ca problema duplicării cubului
sau cea a trisecţiunii unghiului.
„Momentul Euclid ” în istoria matematicii universale, în istoria geometriei mai ales, este relativ cu-
noscut. În afară de rezultatele propriu-zise, grecii au mai făcut filozofia matematicii. Până la Euclid s-a rea-
lizat înlocuirea noţiunilor gândite în formă de descrieri (Thales) prin definiţii logice în care să se distingă
ceea ce este dat de ceea ce este dedus. Predecesorii lui Euclid subînţeleg axiomele, nu le enunţă explicit,
fiind de la sine acceptate, Euclid însă le explicitează şi le cataloghează aducând această schimbare de per-
spectivă, deci o nouă structură a matematicii. Se pune problema dacă o anumită propoziţie trebuie catalo-
gată la rubrica axiome sau la rubrica teoreme.
Euclid a realizat un salt calitativ prin trecerea de la matematica-artă, de la matematica văzută ca o
colecţie de probleme de perspicacitate la matematica sistem logic.
Lui Thales criteriul de asemănare îi apare ca un instrument propriu pentru a face măsurători pe teren,
la Euclid are rolul de verigă, e concluzia unei teoreme, metoda de demonstraţie pentru alte teoreme.
În concepţia modernă, demonstraţiile lui Euclid nu mai sunt absolut riguroase.
În opoziţie cu şcoala lui Pitagora în care domina legea secretului, Euclid prezintă geometria într-o şcoală
deschisă tuturor.
Fiecare demonstraţie în Elementele lui Euclid este absolut corectă din punct de vedere logic şi cea
mai simplă totuşi, prin faptul că se folosesc demonstraţii sintetice, cititorul nu primeşte nici o indicaţie asu-
pra felului cum s-a descoperit demonstraţia respectiv, el nu este pus în situaţia de a-şi forma o metodă, de a
-şi educa gândirea creatoare. Este prezentată matematica-rezultat dar este interesantă matematica-proces.
Istoricul Eudemus spunea: (în legătura cu naşterea geometriei în Egipt din necesităţi practi-
ce)”Thales cel dintâi, mergând în Egipt, a adus in Elada această doctrină şi multe a descoperit el însuşi,
pentru multe a arătat principiile, având când un caracter mai general, când unul mai practic”.
Prof. Humă Irina Oana
Page 35
35
CREATIVITATEA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Însuşi idealul educaţional al şcolii româneşti vizează formarea personalităţii autonome şi creative, a
unei personalităţi capabilă să anticipeze viitorul, să transforme prezentul în direcţia anticipărilor sale, să
descopere şi să rezolve situaţiile împreună cu ceilalţi.
Termenul de “creativitate” îşi are originea în cuvântul latin “creare”, care însemna “a zămisli”, “a fa-
uri”, “a crea”, “a naşte”. Însăşi originea cuvântului ne demonstreaza că termenul de creativitate defineşte un
proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârşeşte şi cuprinde atât originea, cât şi scopul. Capacitatea
creatoare este greu de definit, din cauza complexităţii sale. Expresia evocă puterea de a inova, de a fi origi-
nal în gândire şi realizări, de a manifesta un spirit flexibil, o tendinţă spre prospectare activă. Ar fi, deci, mai
corect să vorbim de aptitudini creatoare. Aceasta se situeaza, dupa parerea lui Guildford, în domeniul pro-
ducţiei divergente, concept care se apropie de acţiunea originală de nonconformism, de evadarea din sfera
ideilor curente şi comune ale imitaţiei sau reproducerii, pur şi simplu.
Munca de creaţie parcurge mai multe etape:
• perioada de preparare, când se aduna informaţii, se fac observaţii, se delimitează problema, se schiţează
o ipoteză sau un proiect general ;
• incubaţia este răstimpul eforturilor, încercărilor sterile;
• iluminarea este momentul fericit când apare soluţia sau, în artă, când opera e vazută integral;
verificarea este necesara dupa concepţia iniţială, pentru a elimina eventualele erori sau lacune. În realitate
nu e vorba propriu-zis de nişte etape riguros delimitate, ci de procese care se întrepătrund, se suprapun pe
anumite porţiuni, putând funcţiona fie succesiv, fie simultan.
În literatura de specialitate sunt consemnate trei categorii de factori favorizanţi ai creativităţii: fac-
tori psihici, factori sociali (culturali, educativi şi de mediu socio-economic) şi factori biologici (diferenţe de
sex, vârsta etc.); se înţelege că, în situaţii reale, aceşti factori sunt într-o interacţiune complexă.
A.L.Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate:
• selectivă, atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei, fără preocupări de unitate sau
valoare, ca în cazul desenelor realizate de copii mici ;
• productivă, când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile, dar în
care specificul ei să fie slab exprimat ;
• inventivă, inovatoare, emergentă.
Din punct de vedere psihopedagogic, ne interesează creativitatea ca structură psihică pe care şcoala
e chemată să o dezvolte, să o formeze. Structura ei are mai multe faţete, numeroşi factori concură la consti-
tuirea unei potenţe creatoare. Avântul metodelor de creativitate şi rezultatele obţinute au determinat o co-
recţie a dialecticii deja admise între “dat” şi “dobândit”. Se consideră că prin educaţie şi exerciţiu se pot
forţa limitele impuse de ereditate. Creativiatea este educabilă. E o convingere rezultată în primul rând din
raţiuni concrete, obiective; experimentele care au investigat această problematică confirmă faptul că varia-
bilele creativităţii asupra cărora s-a acţionat au înregistrat îmbunătăţiri evidente.
Psihopedagogia creativităţii nu-şi are însă centrul de greutate pe metode (a căror importanţă nu e de
negat), căci ele, în funcţie de pregătirea cadrului didactic, pot să alunece repede în rutină şi convenţiona-
Page 36
36
lism. Din fericire, factorul esenţial pentru stimularea spiritului creator este relaţia profesor-elevi, atitudinea
acestuia în clasă ori în afara clasei. Spunem “din fericire” pentru că modernizarea învăţământului se poate
dispensa aici de restructurări organizatorice revoluţionare şi dotări costisitoare. Totul depinde de educator
şi el poate face cu creativitatea copiilor aproape totul, în condiţiile actualei organizări a învăţământului.
Ne întrebăm de ce se înăbuşă creativitatea? Cauzele sunt numeroase, dar este una care le domină ca-
tegoric pe celelalte, este atitudinea educatorului faţă de elevii săi creativi. Perspectiva din care este judecată
intervenţia elevului este cea a greşelii. Aceasta este sancţionată pentru a nu se repeta şi pentru ca elevul să
se ferească pe viitor de a mai greşi. Şi copilul se fereşte, dar uneori este atât de profundă această teamă de
greseală, încât el nu mai îndrăzneşte nimic când se află pe un teren neexplorat. Curajul de a încerca îl pără-
seşte, gustul riscului l-a pierdut sau nu-l va căpăta niciodată pe băncile instituţiei de învăţământ pentru că el
ştie că, greşind, nu va scăpa de ironiile şi admonestările educatorului. Copilul învaţă să nu mai întreprindă
nimic în afară de ce este prescris şi i se cere, reprimându-şi spontaneitatea naturală. Ca prime remedii peda-
gogice la îndemâna oricărui cadru didactic se recomandă instituirea unor perioade de neevaluare şi încura-
jarea.
Dacă silim copilul să gândească sau să compună original, trebuie să respectăm ideile şi compoziţiile
pe care le produce el. Să luăm în serios efortul lui, care dovedeşte că a muncit cu sinceritate. Dacă suntem
forţaţi să respingem creaţia sa, trebuie să indicăm de ce anume. Să ne amintim întotdeauna că o creaţie ca-
re poate fi banală pentru noi poate fi ceva nou pentru copilul care a produs-o.
În fine, nu trebuie neglijată autoevaluarea. Pentru a învaţa să fii creativ, să fii autoactiv şi autorespon-
sabil este nevoie de o practica constantă în autoevaluare. Un educator bun va cultiva această capacitate la
copiii săi. Copiii trebuie antrenaţi să se aprecieze corect, corectitudinea înseamnă de fapt raportarea propri-
ei producţii de valori interne, proprii fiecaruia, care se constituie în acel cadru intern de evaluare al creato-
rului, atât de necesar în întreţinerea curajului de a înfrunta opinia deseori neîntelegătoare şi ostilă a celor
din jur. Pe scurt, evaluarea care să raspundă exigenţelor unei pedagogii a creativităţii îmbracă trei ipoteze:
işi schimbă caracterul; uneori se amână (braistormingul); alteori se renunţă la ea (neevaluarea).
Un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv-educative. Cultivarea ima-
ginaţiei să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educa-
rea gândirii. Este nevoie să combatem însuşi conformismul cultural, care se manifestă la educatorii care
privesc exerciţiile de fantezie ca pe un simplu joc, fără consecinţe serioase asupra dezvoltării intelectuale.
Comportamentul creator este cel mai complex , se desfăşoară pe mai multe niveluri, putând duce pâ-
nă la revoluţionarea din temelii a cunoaşterii întregii umanităţi, de aceea se impune existenţa copilul creativ
de azi, cel care este baza progresului societăţii de mâine. Exigenţele vieţii contemporane şi nevoia de a face
faţă problemelor complexe şi schimbărilor din diferite sectoare de activitate au transformat problema crea-
tivităţii într-o prioritate.
Se apreciează că depistarea şi stimularea creativităţii la toate vârstele, mai cu seamă la vârstele copilări-
ei şi adolescenţei este un obiectiv general al educaţiei.
Bibliografie
1. Burja, V., Burja, Camelia, Voiculescu, F., Voiculescu, Elisabeta -Didactica ştiinţelor economice
– Ghid metodologic cu caracter aplicativ, ediţia a II-a, revizuită, Ed. Irecson, Bucureşti, 2003
Profesor Dobrea Mihaela
Page 37
37
ESTETICA ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC
În cadrul liceului nostru, în domeniul de pregătire Estetica și îngrijirea corpului omenesc am avut din
momentul înființării mai multe calificări. Astfel au absolvit școala profesională cu calificarea Frizer-coafor-
manichiurist-pedichiurist unii dintre lucrătorii renumiți din Piatra Neamț, apoi dintre absolvenții de liceu
calificați Coafori-stiliști unii au devenit parteneri în diferite saloane din țară și străinătate, alții s-au îndreptat
către școli postliceale în domeniu sau cu profil sanitar și chiar către facultăți.
Am organizat și cursuri postliceale cu calificarea Stilist unde
absolvenți de liceu și coafori din Piatra Neamț sau chiar din județ au
venit să se specializeze, să acceadă la ultimele noutăți în materie de
tehnici, să descopere game noi de produse profesionale, să cunoască
metode noi de accesorizare a ținutei în formarea ansamblului este-
tic.
De asemenea, tot în cadrul școlii postliceale s-au format și cele care se ocupă cu îngrijirea tenului și
nu numai, absolvind la calificarea Cosmetician.
Cursurile de pregătire practică se desfășoară în cele două
cabinete de estetică care sunt dotate cu posturi de lucru – coafor
suficiente pentru desfășurarea activității pe grupe, maxim 15
elevi. De asemenea cabinetele au în dotare sterilizatoare cu UV și
cristale de cuarț, precum și o etuvă, o cască pentru uscarea părului
fixă iar prin sponsorizare am obținut și trei căști cu braț.
Gradul de pregătire al elevilor noștri se reflectă în rezultatele pe care aceștia le obțin la diferite con-
fruntări. Astfel doar în anul școlar 2016-2017 rezultatele au fost următoarele:
Concursul Internațional „ Frumusețea în haine de sărbătoare”, Piatra Neamț, ediția I
Papuc Ancuța cl. a XII-a J - Marele Premiu – Machiaj
Socea Bianca cl. a XII-a J - Marele Premiu – Unghii tehnice
Blaga Elena Mihaela cl. a XII-a J- premiul I – Coafor
Chirilă Carla cl. a XII-a J – premiul II- Machiaj
Concursul Internațional „Frumusețea va salva omenirea”, Chișinău,
ediția a III a
Mahu Cristina cl. X-a I- premiul III- Coafor
Lăcătușu Andrada cl. XII-a J- premiul III- Machiaj
Concursul Național „Tradiție și creativitate” – Iași, ediția V
Blaga Elena Mihaela cl. a XII-a J- premiul II
Lupu Ionela Andreea cl. XI-a J- premiul III
Țăranu Mihaela cl. X-a I- premiul III
Concursul de tehnică estetică „Frumusețea la rang de artă”- Piatra
Neamț, ediția a IV a
Baciu Ingrid Irina cl. a XII-a J- premiul I
Corfu Ema cl. a XI-a J- premiul I
Page 38
38
Săndulescu Cerasela a XI-a J – premiul II
Rotariu Sorina cl. X-a I –premiul I
Mahu Cristina cl. X-a I –premiul II
Olimpiada la disciplinele din aria curriculara Tehnologii, etapa județeană
Cosma Nechita Andreea cl. a XII-a J, Săndulescu Cerasela a XI-a J – premiul I
Blaga Elena Mihaela cl. a XII-a J, Moldovan Andreea a XI-a J – premiul II
Lăcătușu Andrada cl. a XII-a J, Constantin Andreea Monica a XI-a J – premiul
III
În anul școlar 2017-2018 s-au obținut următoarele premii:
Concursul de tehnică estetică "Frumusețea la rang de artă"- Piatra Neamț, ediția a V a
Rotariu Sorina cl. XI-a I -premiul I
Mahu Cristina cl. XI-a I, Câmpeanu Roberta cl. a X-a H -premiul II
Olimpiada la disciplinele din aria curriculara Tehnologii, etapa județeană,
Lupu Ionela cl. a XII-a J, Gogonel Cătălina cl. a XI-a I – premiul I
Corfu Ema cl. a XII-a J, Burlacu Sabrina cl. a XI-a I – premiul II
Săndulescu Cerasela cl. a XII-a J, Rotariu Sorina cl. a XI-a I – premiul III
Felicit pe această cale pe toți cei care au obținut rezultate deosebite iar exemplul lor să fie un im-
bold pentru elevii de astăzi și generațiile viitoare.
"Meseria e brațară de aur!"
Profesor instruire practică Bițeanu Anișoara
Page 39
39
METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE A ABUZULUI ASUPRA COPILULUI
Obiectivele
1. Identificarea abuzurilor săvârșite asupra copiilor .
2. Identificarea cauzelor și factorilor ce duc la situații de abuz asupra copiilor .
3. Identificarea relațiilor maritale conflictuale și consecintelor negative ale acestora asupra copilului.
Identificarea rezultatelor școlare slabe, ca urmare a neglijării și abuzului asupra copiilor.
Instrumente folosite
- observația;
- interviul;
- chestionarul.
Observația
Observația este o tehnică de investigație care are ca scop culegerea de informații cu valoare de fap-
te, necesare pentru a le completa/confirma pe cele rezultate in urma altor tehnici (documentarea, interviul
sau intrevederea). Pentru o abordare organizată, coerentă și logică a acestei tehnici se utilizeaza si se reco-
manda construirea unui ghid de observatie.
Observatia presupune urmarirea comportamentului verbal și non-verbal al intrelocutorului/
clientului, tipul și structura relațiilor din mediul investigat, atitudini, stări și reactii emotionale.
Observația poate fi clasificată astfel:
Ø observația directă: culegere de informații față în față cu elevul.
Ø observația indirectă: se observă aspecte din mediul de proveniența al elevului.
Informații cu privire la elev pot fi obținute prin observație și în absența acestuia. Ex: realizarea unei
vizite la domiciliul elevului și, in lipsa acestuia, observă starea locuinței, condițiile de igienă și curațenie,
aspectul copiilor sau al altor membri din familie, etc.
Din punctul de vedere al intenției aplicării tehnicii, al planificării :
Ø direcționată/anticipată/planificată – profesorul își propune să observe unul sau mai multe as-
pecte in mod deosebit. Presupune obligatoriu existenta unui ghid de observatie.
Ø intâmplătoare – pe parcursul utilizarii unei alte tehnici (intrevederea, consilierea, etc.) fără ca
profesorul să-și fi planificat să urmareasca un aspect anume (ex : în cursul discuției cu mama,
pro-fesorul observă cum se comporta aceasta cu copiii ei care pot intrerupe dialogul).
Informațiile obținute exclusiv prin tehnica observatției nu sunt relevante daca nu sunt confir-mate/
validate și prin alte tehnici.
Interviul
Interviul este o tehnică care presupune, prin intermediul comunicării directe, culegerea datelor, dia-
gnosticarea situației elevului și sprijinirea acestuia în vederea rezolvarii problemei.
În literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu:
Ø interviul de explorare – are scopul de a culege informatii structurate si complexe despre situatia
deja cunoscută a elevului ( informatiile de baza au fost obținute deja prin tehnica intrevederii );
Ø interviul diagnostic – are scopul de a stabili, prin intermediul unor întrebări specifice, clar direc-
țio-nate, natura problemei și a resurselor sistemului ( familie, comunitate, prieteni, etc);
Page 40
40
Ø interviul terapeutic – are scopul de a sprijini elevul in procesul de schimbare și de rezolvare a pr
blemei diagnosticate. Această formă a interviului este utilizată cu precadere de catre psihoterape-uți.
În structura oricărui tip de interviu există o serie de întrebări specifice pentru deschiderea interviu-
lui, pe parcursul și la incheierea acestuia. Astfel, la inceputul și încheierea interviului elevului i se vor adre-
sa întrebari cu caracter general care au drept scop crearea unui confort emoțional al acestuia, un cadru fa-
miliar. Prezentarea profesorului, a scopului interviului și a rolului elevului in cadrul interviului sunt ele-
mente importante in debutul interviului și pot stimula comunicarea ulterioară cu elevul.
Întrebările interviului trebuie sa fie clare, concise și la obiect și așezate intr-o ordine logică în ca-
drul ghidului de interviu. Pe parcursul interviului, profesorul va utiliza și întrebări care să ajute elevul in
explora-rea trăirilor și exteriorizarea sentimentelor sale .
Profesorul va informa elevul/părintele cu privire la caracterul confidențial al informațiilor oferite in
cadrul interviului. Acest lucru va fi confirmat prin desfășurarea interviului într-un cadru securizant. Se reco
-mandă evitarea intreruperilor și a prezenței altor persoane.
Pentru a nu se induce un anumit răspuns, in cadrul interviului este recomandata alternarea întrebări-
lor inchise cu cele deschise. Această structură a ghidului de interviu poate, de asemenea, să stimuleze des-
chiderea și disponibilitatea elevului pentru comunicare. Este recomandabil să se evite întrebările cu răspuns
sugerat sau cele care conțin expresia “de ce” care pot da impresia de interogatoriu. În funcție de vârsta
elevului/adult în-trebările pot fi adaptate la nivelul acestuia de înțelegere și al limbajul specific.
Chestionarul
Chestionarul pentru elevi poate cuprinde 15 intrebări/itemi, cu răspunsuri inchise, vizand cu-
noștinte, obiceiuri, atitudini în ceea ce priveste abuzul asupra copilului și protecția copilului in România.
Chestionarul reprezintă ansamblul de întrebări și are ca scop să servească obținerii de informații
care au rol de a determina din partea celui chestionat un raspuns verbal și nonvrebal și care se inregistrează
scris.
În cazul elevilor abuzați, se poate aplica acest chestionar la domiciliu alaturi de familie, sau la
școala prin amabilitatea cadrelor didactice.
Ipoteze privind abuzul
Ipoteza 1 Există o relație directă între statutul socio-economic și cultural și indicele de abuz asupra
copilului.
Starea socio-economică a familiei poate fi un indicator al situatiei de risc a copilului. Copiii depind
la modul absolut de veniturile și deciziile parinților. Majoritatea familiilor, tinere sau mature, care se con-
fruntă cu aceste deprivari au tendința de neglijare și abuz asupra copilului, de rele tratamente, de exploatare
prin muncă a copilului, abandon școlar și excludere din viața socială.
Deficitul de suport financiar pentru copii este de natura să marcheze negativ evoluția copilului, fie
prin cronicizarea sărăciei, fie, mai grav, prin deformări comportamentale greu corectabile. Majoritatea fa-
milii-lor care se confruntă cu aceste deprivari au tendința de neglijare si abuz asupra copilului, de rele trata-
mente, de exploatare prin muncă.
Numărul de copii în familie este un criteriu care induce diferențele cele mai mari. Curațenia, ingriji-
rea fraților mai mici, munca pe bani sunt cu mult mai raspândite in familiile din mediul rural (3 sau mai
mulți co-pii). Acest fapt este determinat pe de-o parte de greutățile materiale pe care o familie cu multi co-
Page 41
41
pii le întâmpină zilnic. Pe de alta parte, numarul mare de copii reprezinta un indicator al unui model tra-
diționalist al familiei, în care copilul reprezintă un potențial economic, o resursă de muncă, fiecare membru
fiind dator să contribuie la bunăstarea materiala a familiei.
Ipoteza 2 Se prezumă că există o corelație directă intre relatiile conflictuale dintre parinți și pro-
babilitatea apariției neglijării și a abuzului asupra copiilor.
În cazul neânțelegerilor din cadrul familiei forma cea mai des întalnită în cazul abuzul asupra copi-
lului este neglijarea. Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul,
de a-i asigura nevoile biologice, emoționale, de dezvoltare fizică și psihică, precum si limitarea accesului
la educa-ție.
Dezvoltarea copilului este serios afectată. Lipsa răspunsurilor sau stimulării poate duce la dezvol-
tare întârziată a limbajului, precum și la o slabă concentrare. Uneori neglijarea poate avea consecințe mult
mai se-rioase decat abuzul fizic. Cunoaștem faptul că lipsa unei hrăniri adecvate afectează întotdeauna dez-
voltarea timpurie a creierului. Neglijența legată de cautarea unui tratament medical sau de urmarirea aces-
tuia poate avea serioase consecinte.
Ipoteza 3 Se prezuma ca există o corelație directă între abuzul asupra copiilor și rezultatele slabe
la învățătură.
În scopul verificarii acestei ipoteze se poate folosi corelația între ele cele doua variabile: variabila
1 – incidența abuzului asupra copilului si variabila 2 – rezultatele școlare slabe.
Implicarea părinților în activitățile școlare este foarte slabă sau lipsește în totalitate. Cei mai mulți
dintre copii consideră ca nu sunt ajutați de catre parinț în activitățile școlare. În cadrul familiilor cu pro-
bleme, acest fe-nomen devine evident: aproape jumatate dintre copiii din familii cu probleme au marturisit
că nu îi ajută ni-meni să învețe pentru școală, si aproape un sfert dintre aceștia declară că parinții nu le ur-
maresc notele sau prezența la școală niciodata. Avand în vedere că sancționarea copilului presupune de
multe ori abuzuri fizice sau emoționale.
În diferite studii realizate de către specialiști reese că nevoile de bază ale copiilor nu sunt respec-
tate. Această situatie necesită atenție pentru ca ea exprimă de fapt nevoile copilului si nu ceea ce primește
de fapt. Asigurarea unui climat familial armonios, echilibrat plin de afecțiune și grijă se identifică ca o
necesitate pen-tru dezvoltarea echilibrată a copilului.
Abuzul fizic : cercetarea a reflectat faptul ca abuzul fizic este perceput ca o metoda „normala de
edu-care” acceptată și asimilată în egală masură de parinți si de copii.
Au fost identificați urmatorii factori favorizanti ai abuzului:
• Existența problemelor în familie (violență, în special violența fizică si alcoolism, nivel de educație sca-
zut) .
• Lipsa de informare, pregătire și educare în exercitarea rolului de părinte sau educator conduce la abor-
dari neadecvate a copilului și la greșeli care pot avea repercusiuni grave asupra dezvoltarii copilului.
• Numărul de copii în familie este de asemenea un indicator relevant al riscului de producere a abuzului
(familiile cu mulți copii dezvoltă intr-o mai mare măsura un comportament abuziv).
Rețeaua de servicii sociale sau de suport pentru familie si copil este încă insuficient dezvoltată sub aspectul
intervenției specifice (o situație critică din acest punct de vedere o reprezintă mediul rural din perspectiva
lipsei de personal calificat, cu studii superioare din cadrul primariei).
Page 42
42
Abuzul emoțional /psihologic : este un lucru aproape obișnuit in familie. Cearta, insultele, ame-
nințările, interdicția unor lucruri care le fac copiilor placere sunt cele mai frecvente abuzuri în toate me-
diile analizate.
Abuzul psihologic este determinat de următorii factori :
• condițiile socio-economice ale familiei;
• sistemul precar al educației parinților;
• modelul violent promovat la nivelul societății actuale prin diverse canale media (filme, jocuri pe calcu-
lator, muzică, locuri de petrecere a timpului liber) sau relații interumane.
Chestionar
Sexul: feminin (__); masculin (__); varsta: ….. ani.
Știi ca există o lege cu privire la drepturile copiilor?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejați împotriva abuzului?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Știi ca există o linie telefonică pentru protecția copilului 08008200200?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Dacă ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Alocația lunară acoperă nevoile tale zilnice?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Cunosti copii care suferă datorită neglijării părintilor lor?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Consideri că bătaia sau alte pedepse sunt indicate în educarea copiilor?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Parintii tai tin cont de parerile tale?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Mergi la școală?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Parinții tăi se implică în activitățile tale școlare?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Iți este frică să mergi acasă dupa ce ai luat o nota mică la școala?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Ai și alte activități în afară de cele școlare? Te duci la un club al copiilor (sportiv, de dans, de muzică)?
DA[_], NU[_], NU ȘTIU[_];
Participi la activități cultural-educative (ex. la spectacole, la teatru)?
DA [ ], NU [ ], NU ȘTIU [ ]
Ai acces la informații (ex. TV, bibliotecă, muzee, internet)?
DA [ ], NU [ ], NU ȘTIU [ ]
Ai un medic de familie la care să te duci, atunci când ești bolnav?
DA [ ], NU [ ], NU ȘTIU [ ]
Page 43
43
Bibliografie
Profesor Munteanu Vasile
NUTRIȚIE ȘI ADOLESCENȚA
Adolescenţa este perioada în care personalitatea umană se maturizează, îşi descoperă identitatea, îşi
planifică viitorul, îşi clarifică concepţia despre lume, îşi formează propriul sistem de valori…Acest şir
poate fi continuat, deoarece modificările produse în adolescenţă cuprind toate aspectele existenţei umane.
Adolescenţa este perioada care generează stări contradictorii şi adulţilor care au în preajma
lor adolescenţi: admiraţie, dar şi critică, uşurare, dar şi îngrijorare, compasiune, dar şi neînţelegere, oferirea
libertărţii, dar şi control strict etc.
Părinți, dascăli sau medici-adulți în general-îi sfătuim pe adolescenți să consume fructe, legume,
lactate și să limiteze consumul de dulciuri. Sau cel puțin așa era cândva. Acum adolescenții sunt preocupați
de noi aspecte în ceea ce privește nutriția. Cum poți câștiga în greutate depunând mușchi și nu grăsime?
Care este greutatea pe care o putem consideră a fi optimă? Cum poți să "înghesui" o masă bună și rapidă
după ce vii de la școală și înainte de a plecă la jobul part-time sau să te întâlnești cu prietenii ?
Toate sunt întrebări foarte justificate și, datorită schimbărilor enorme prin care trece organismul
lor, felul în care sunt abordate aceste aspecte poate avea un impact semnificativ nu numai asupra felului în
care se simț astăzi, ci și pe perioadă maturității care se apropie.
Dacă ești undeva între 15 și 18 ani, ești la momentul în care se încheie ultima fază de creștere
majoră, iar organismul își face ultimele finisări pentru a intră în fază de adult. Pentru fețe asta înseamnă și
adăugarea unui strat de grăsime. Pentru băieți înseamnă creșterea masei musculare și mărirea cantității de
sânge. Aceste schimbări le determină adesea pe fețe să se înfometeze din dorință de a-și păstra siluetă, în
timp ce băieții ar putea să mănânce prea mult tocmai pentru a-și satisface apetitul exagerat. Amândouă
aceste comportamente pot aduce probleme de sănătate în viitor.
Deci care ar fi cea mai bună abordarea pentru o alimentație sănătoasă? În primul rând, trebuie
1 Albu, Emilia,(2002) Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadoles-
cenți.Prevenire și terapie, Editura Aramis Print, București 2 Curic, Ina ;
Vaetisi, Lorena (2005)
Inegalitatea de gen : violența invizibilă : ghid de lucru pentru conș-
tientizarea și eliminarea violenșei împotriva femeilor, Ed. Eikon,Cluj-
Napoca 3 Dragomirescu, V.(1976)
Petcu, Marioara,(1999)
Psihologia comportamentului deviant, Editura Știinșifică și Enci-
clopedică, București
Delincvența – repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj-Napoca 4 Huditeanu, Alexandru
(2001)
Devianța comportamentalăla ele.Cunoașterea, prevenirea și
soluționarea devierilor comportamentale ale elevilor, Editura Psi-
homedia, Sibiu 5 Jinga, I (2005) Educația și viața cotidiană, EDP, București
6 Killen, Kari (1998) Copilul maltratat, Timișoara, Ed. Eurobit
7 Mihăilescu, I.,( 2004 ) Rolul familiei în dezvoltarea copilului, Cartea universitară, București,
8 Neamțu, Cristina(2003) Devianța școlară, Editura Polirom, Iași
Page 44
44
consumată o diversitate de alimente pentru a asigură organismului elementele nutritive necesare:
• legume;
• fructe
• pâine, cereale, orez și paște;
• lapte, iaurt și brânză;
• carne, pui, peste, fasole și mazăre uscate, ouă, nuci.
Ce este atât de rău la "junk foods"?
Viața adolescenților din zilele noastre se desfășoară într-un ritm fără precedent. Pe lângă presiunile
de la școală, de a se pregăti pentru facultate sau pentru obținerea unui job, mulți adolescenți practică anu-
mite sporturi sau sunt implicați în diverse alte activități. Acest ritm de viață implică printre altele și o con-
tinuă "alergare" și o perpetuă lipsă de timp.
Multe snack-uri, cum ar fi cheeseburgerii sau cartofi prăjiți, au un nivel foarte înalt de grăsimi,
zahăr sau sare-ingrediente care ar trebui limitate la o mică parte din alimentație. A mânca sănătos nu
înseamnă o renunțare totală la mâncărurile favorite, dar trebuie să fim selectivi și să limităm totalul de
grăsimi, grăsimi saturate, colesterol sau sodiu. Principală noastră sursă de grăsimi saturate provine din pro-
duse animale și uleiuri vegetale hidrogenate. Colesterolul vine numai din grăsimile animale. Sodiul vine în
cea mai mare parte din sărea adăugată alimentelor în timpul preparării.
Grăsimile sunt sursă noastră de energie cea mai concentrată și furnizează cca 40% din totalul calo-
riilor unei diete obișnuite. Și totuși, a consumă prea multă grăsime, în special grăsimi saturate și colesterol,
determină creșterea nivelului colesterolului din sânge și la mărirea riscului bolilor cardiovasculare. Prea
multă grăsime poate duce, de asemenea, la creșterea în greutate și la creșterea riscului apariției unor forme
de cancer.
Nutriționiștii recomanda că maxim 30% din calorii trebuie să provină din grăsimi și nu mai mult de
10% din aceste calorii să provină din grăsimi saturate. Alegeți pe cât posibil carne slabă, peste, pui fără
piele și produse lactate fără grăsime. Când mănânci în oraș, în special în restaurante fast-food, trebuie
căutate mai degrabă alimentele fierte sau coapte, decât cele prăjite.
Cât mai puțin zahăr și sare!
Celor mai mulți tineri le place gustul zahărului. Dar trebuie ținut cont că uneori alți îndulcitori sunt
"ascunși" în diversele alimente? Există zahăr în miere, fructe uscate, sucuri de fructe, dar și în ingrediente
(cum ar fi siropul de porumb) care sunt adăugate în băuturi răcoritoare, prăjituri, și multe alte alimente
procesate, așa după cum se poate cîți pe etichetele multor alimente. Dacă ești un adolescent foarte activ, cu
necesități energetice majore, dulciurile pot fi o sursă adițională de calorii. Dar nu trebuie uitat că ele conțin
doar un număr limitat de nutrienți, iar pe de altă parte, au un efect negativ asupra smalțului dinților. O can-
titate moderată de sodiu este necesară în alimentație, pentru că sodiul, că și potasiul, menține echilibrul
electrolitilor din organism. Dar pentru unii oameni, prea mult sodiu poate duce la o presiune sanguină
(tensiune arterială) mare. Pentru că multe alimente procesate conțin cantități mari de sodiu, este înțelept să
nu se folosească prea mult sărea la gătit sau la masă, și este de asemenea bine să se evite excesul de alimen-
te procesate în excesAtunci când efortul fizic este mare și se transpiră semnificativ, se poate ajunge la o
scădere drastică a sodiului în organism, la un dezechilibru biochimic și la deshidratare.
Page 45
45
Despre fibre
Pâine integrală și cereale, fasole și mazăre uscate, legume și fructe, toate acestea conțin diverse ti-
puri de fibre esențiale pentru bună funcționare a digestiei. Consumul acestor alimente bogate în fibre poate
reduce riscul de cancer și boli cardiovasculare. Beneficiile unei alimentații bogate în fibre pot fi legate și de
alimentele respective în întregime, nu numai de fibre. Acesta este motivul pentru care este indicat să se
consume fibre din alimente și nu din suplimentele cu fibre ce pot fi găsite în comerț.
Atenție la alcool
Consumul acestora aduce riscuri asupra sănătății și poate provocă destule probleme tinerilor. Și cu
toate că este ilegal pentru minori să cumpere băuturi alcoolice, statisticile arată că mai mult de jumătate
dintre elevii claselor XI și XII, au consumat alcool cel puțin o data în ultimele 12 luni. Adolescenții care
beau riscă probleme de comunicare în relațiile interumane și ne pun pe toți în pericol atunci când se urcă la
volan. Alcoolul este principală cauza în aproape jumătate din accidentele în care sunt implicați adolescenți.
Băuturile alcoolice conțin calorii, sunt foarte sărace în nutrienți. Consumul de băuturi alcoolice poate duce
la o alimentație necorespunzătoare iar alcoolismul este un fenomen cunoscut printre elevi și studenți.
Adolescenții vegetarieni
Sunt multe tipuri de diete vegetariene, cele mai obișnuite sunt lacto-ovo, care include ouă și lapte,
dar nu carne, iar veganii, care elimină orice formă de produse animale. Ținerii care sunt lacto-ovo, pot avea
suficienți nutrienți în alimentație, poate cu excepția fierului. Nivelul normal al fierului este deosebit de im-
portant pentru adolescenți. Necesarul de fier atât pentru fețe, cât și pentru băieți, crește între 11 și 18 ani.
Este important de planificat atingerea unui nivel adecvat al fierului din carne, pui, peste, care se
absoarbe mult mai ușor decât din alte surse. Totuși, absorbția fierului din plante este îmbunătățită prin con-
sumarea, împreună cu alimentele bogate în fier, a unui fruct sau a unui suc de fructe cu conținut ridicat de
vitamină C.
Vegetarienii vegan sunt vulnerabili la deficiente ale mai multor elemente nutritive, în special vita-
minele D și B, calciul, fierul, zincul, etc. Că orice nutrient esențial, aceste vitamine și minerale sunt
necesare pentru a menține o creștere normală. Adolescenții au nevoie de rezerve de calciu, pe care să-l
depoziteze. Cele mai bogate surse de calciu sunt laptele și produsele lactate. Creșterea masei osoase printr-
o dietă echilibrată, incluzând și calciul atât de necesar ar putea limită șansele de a dezvoltă mai târziu oste-
oporoză.
Așadar, încă din perioadă adolescenței, prin intermediul stilului de viață și a nutriției ne putem pla-
nifica o maturitate sănătoasă și plină de energie. Și totuși dincolo de alimentația echilibrată adolescentul are
nevoie acum, mai mult că oricând, de sprijinul, afecțiunea și înțelegerea părintilor.
Profesor Iosub Claudia
Page 46
46
FIRMA DE EXERCIȚIU – METODĂ ACTIVĂ DE
FORMARE A COMPETENŢELOR
Firma de exerciţiu reprezintă o formă inovatoare pentru procesul de predare învățare,care are drept
obiectiv o apropiere cât mai mare de practică și dezvoltarea unei gândiri antreprenoriale. În timpul activităţii
în firma de exerciţiu se definitivează şi se dezvoltă competenţele fundamentale necesare pentru a lucra într-o
companie. Competenţele generale care pot fi dezvoltate prin activitatea în cadrul firmei de exerciţiu, alături de
competenţele tehnice specializate specifice modulelor de pregătire de specialitate prevăzute in programele
şcolare conduc în finalul secvenţei de învăţare la dobândirea abilităţilor necesare lucrului într-o întreprindere
cu efort de adaptare la locul de muncă minim.
Scopul firmei de exerciţiu este ca elevii să dobândească competenţe cheie, care să le permită să se rea-
lizeze cu succes în lumea reală.Experienţa acumulată în utilizarea acestei metode şi comparaţia cu alte metode
active ne determină să considerăm această modalitate de formare a competenţelor, drept cea mai productivă în
sensul atingerii obiectivelor procesului de predare-învăţare.
Firma de exerciţiu - metodă activă de predare-învăţare-evaluare
Condiţiile impuse de realitatea cotidiană pun într-o lumină nefavorabilă metodele tradiţionale în care
profesorul este un transmiţător de informaţie, iar elevul un receptor pasiv, echipat în final cu capacităţi, de-
prinderi şi îndemânări valabile mai mult în şcoală decât în evoluţia sa ulterioară. Testarea şi evaluarea acesto-
ra se face deficitar, feedback-ul, element necesar atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, apare sporadic sau
deloc. Conexiunea inversă este absolut necesară în procesul de învăţare deoarece, pe de o parte, oriunde este
nevoie de obţinerea unui anumit rezultat este necesară verificarea eficienţei informării (a comenzii), iar pe de
altă parte, pentru că în procesele întâlnite în învăţământ, informaţia profesorului nu este recepţionată în mod
pasiv de către elev, ci este mai întâi înţeleasă, apoi prelucrată şi memorată. Profesorul trebuie să fie informat
la rândul său privind efectuarea asimilării de către elev a informaţiilor recepţionate.Paradigmele învăţământu-
lui tradiţional îşi pierd valabilitatea sau capătă noi interpretări. Învăţarea nu mai este rezultatul exclusiv al de-
mersurilor profesorului.
Fiind un proces cognitiv complex şi o activitate socială intra şi inter-personală, aceasta devine greu de
observat, de cuantificat şi de măsurat. Pe de altă parte, distribuţia sa în spaţiu şi timp diferă de la un individ la
altul, momentul prielnic achiziţionării anumitor cunoştinţe nu mai poate fi prezis şi/sau impus; cel mult, acti-
vitatea (lecţia), poate fi localizată în spaţiu şi timp în sala de clasă. Aplicarea unei pedagogii interactive, care
valorizează activitatea cognitivă şi practică a elevilor, interacţiunile şi confruntările de idei ce se dezvoltă în
procesul învăţării, este caracterizarea acestui concept didactic.
Conceptul didactic de „firma de exerciţiu”, realizează interfaţa dintre nevoile sociale şi abilităţile nece-
sare rezolvării acestor nevoi, fiind un program emancipator pentru elevii şi tinerii implicaţi. Aceştia vor ajun-
ge la un moment dat să aducă soluţiile adecvate pentru problemele curente. Din aceste motive, consider că
acest program este orientat către viitor, studiind trecutul, dar şi prezentul, având deschidere către nou şi mo-
dern.Conceptul dezvoltă gândirea critică, gândirea laterală, gândirea complexă şi dinamică, creativitatea şi
forţa de a duce la îndeplinire un scop, de a atinge potenţialul personal maximal, rigoarea de a executa o munca
bine făcută şi responsabilitatea în dirijarea eforturilor proprii, în luarea de decizii sau în organizarea sistemului
socio-economic. Cultivarea abilităţilor prin enrichment permite formarea unui mediu propice de învăţare, prin
Page 47
47
definirea unor orizonturi motivaţionale de calitate pentru elevi, care astfel ajung să se stimuleze reciproc în
dezvoltarea de abilităţi personale.
Metoda de studiu propusă prin acest concept didactic este activă, ea permite elevului satisfacerea
trebuinţelor sale de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor
prin el însuşi sau în colaborare cu alţi colegi, elevi, în loc să primească de-a gata de la profesor sau din ma-
nualul şcolar. Specific metodei este faptul că se cere elevului efort personal, în cadrul ei, activitatea senzo-
rio-motorie având un rol important. Prin această metodă,pedagogia contemporană realizează un salt calita-
tiv incluzând o gamă largă de metode în sprijinul activismului. Un învăţământ bine conceput va permite
manifestarea iniţiativei, a spontaneităţii, a creativităţii elevului cât şi dirijarea, îndrumarea sa, dar în toate
cazurile va fi vorba de relaţii de cooperare între profesor şi elevi. Relaţiile de cooperare între cadre didacti-
ce şi elevi constituie aspectul fundamental al modelului de activitate în cadrul conceptului didactic al
„firmei de exerciţiu”.
Competenţele dezvoltate prin firma de exerciţiu
Predarea disciplinelor economice utilizând conceptul de „firma de exerciţiu” are la bază filosofia
actuală de formarea la elevi a competenţelor transferabile.
Competenţele sunt concepute ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin
învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice domeniu-
lui de studiu. Rolul lor este de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele
dezvoltate prin firma de exerciţiu contribuie la formarea unor persoane autonome, capabile de a formula
răspunsuri la o mare diversitate de situaţii şi sarcini de lucru şi de a asuma roluri fundamentale, pe care o
persoană este probabil că le va îndeplini ca adult într-o societate a cunoaşterii şi într-o lume a schimbărilor
rapide.
În cadrul activităţilor desfăşurate prin firma de exerciţiu se dezvoltă gândirea critică, gândirea late-
rală, gândirea complexă şi dinamică, creativitatea şi forţa de a duce la îndeplinire un scop, de a atinge po-
tenţialul personal maximal, rigoarea de a executa o muncă bine făcută şi responsabilitatea în dirijarea efor-
turilor proprii, în luarea de decizii sau în organizarea sistemului socioeconomic. Din acest motiv metodele
de predare trebuie să îi facă activi, să-i implice şi să îi facă pe elevi răspunzători de procesul de predare-
învăţare.
Desfăşurarea activităţii didactice în cadrul firmei de exerciţiu, presupune utilizarea unei game diver-
sificate de metode activ-participative. Astfel, prin acest concept didactic se folosesc „metode specifice de
educaţie tehnologică: studiul de caz, simularea, învăţarea prin descoperire.” (Diaconu, Jinga, 2008)
Prin utilizarea conceptului didactic de firmă de exerciţiu, elevul observă,acţionează şi meditează
asupra existenţei, dobândeşte noi informaţii şi desprinde noi semnificaţii. Scopul firmei de exerciţiu este ca
elevii să dobândească competenţe cheie,care să le permită să se realizeze cu succes în lumea reală.
Competenţele cheie dezvoltate prin acest concept didactic sunt:
• abilităţi antreprenoriale
• deprinderi de lucru în echipă
• capacitate de conducere
• autonomie de lucru
Page 48
48
• luarea de decizii şi asumarea răspunderii
• culegerea şi prelucrarea independentă a informaţiilor
• gândirea creativă
• aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice
• rezolvare de situaţii problemă
• perseverenţă
• organizarea locului de muncă
Organizarea învăţământului sub forma unei companii care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă determinată
şi subordonată legislaţiei în vigoare în ţară şi străinătate, stabileşte în ce măsură, cum, unde şi când se
aplică cunoştinţele dobândite pe parcursul procesului de învăţare.
Valorizarea practică, efectivă a conceptului de „firmă de exerciţiu”
Lucrul în firma de exerciţiu promovează capacitatea de a lucra în echipă şi valorificarea potenţialului pro-
priu, dorinţa de realizare şi capacitatea de a lua decizii, flexibilitate şi sensibilitate interculturală - calificări-
le cheie într-o lume modernă.
Firma de exerciţiu dă posibilitatea elevilor ca la finalul secvenţelor de pregătire realizate cu profesorul de
specialitate să poată desfăşura activităţile următoare:
elaborarea ofertelor de produse şi servicii a companiei;
Această activitate este în sarcina departamentului de marketing din firma de exerciţiu, dar de fapt este rodul
muncii în echipă a tuturor elevilor angrenaţi în activitatea din firma respectivă. Marketingul propune, pe
baza strategiei concepute o ofertă de produse / servicii, în conformitate cu obiectul de activitate al fir-
mei,care este prezentată întregii echipe de lucru; echipa de lucru, constituită din toţi elevii din firmă anali-
zează oferta prezentată şi propune îmbunătăţiri – se stimulează astfel lucrul în echipă şi se valorifică creati-
vitatea fiecărui membru al echipei.
evidenţa contabilă a companiei;
Evidenţa contabilă a firmei este ca în orice companie reală, în sarcina departamentului financiar-contabil
din firma de exerciţiu. Evidenţa financiarcontabilă se realizează prin utilizarea unui program de contabilita-
te, astfel încât elevii sa deprindă competenţele necesare lucrului cu astfel de soft-uri, iar perioada de adap-
tare a lor la locurile de muncă să fie cât mai scurtă.Prin rotaţia pe posturi în cadrul firmei de exerciţiu toţi
elevii din firmă ocupă posturi din toate departamentele, realizându-se astfel valorificarea abilităţilor perso-
nale, iar elevii putând să-şi dea seama singuri de compartimentul în care le-ar plăcea să lucreze când vor
absolvi şcoala. Acest proces de rotaţie pe posturi satisface şi obiectivele instructiv-educative de formare a
competenţelor tehnice cerute de curriculumul naţional pentru profilul Servicii.
efectuarea analizei eficienţei economico-financiare a companiei
Prin realizarea situaţiilor financiar-contabile şi analiza lor, elevii învaţă să interpreteze datele respective şi
să gândească la corelaţiile economice din situaţiile financiar-contabile, fiind puşi în situaţia de a propune
strategii de îmbunătăţire a activităţii pentru rentabilizarea firmei.
realizarea tranzacţiilor economice;
Elevii sunt puşi în situaţia de a negocia şi încheia contracte economice cu alte firme de exerciţiu din reţeaua
naţională şi internaţională a firmelor de exerciţiu, aceasta contribuind la dezvoltarea abilităţilor de comuni-
Page 49
49
care şi relaţionare atât în limba română cât şi în limba engleză. Pentru a putea încheia tranzacţii cu firme de
pe piaţa internaţională a firmelor de exerciţiu, elevii realizează oferte şi prezentări in limba engleză, valorifi-
când astfel competenţele lingvistice, dar asimilând şi termeni economici de specialitate.
Concluzii
Sistemele educaţionale se confruntă, cu dezvoltarea rapidă a societăţii informaţionale, unde abilităţile
şi deprinderile de manipulare a informaţiei sunt absolut necesare pentru a supravieţui.În acelaşi timp, găsirea
unui loc de muncă în ziua de azi presupune că solicitantul este capabil să gândească critic şi strategic pentru
a-şi rezolva problemele, că poate învăţa într-un mediu aflat într-o continuă schimbare, că îşi poate construi
cunoaşterea pe surse numeroase, din mai multe perspective, că este capabil să colaboreze la nivel local şi
regional.
În concluzie, viitorul depinde în special de creşterea capacităţii de înţelegere şi acţiune umană, de-
pendente la rândul lor de sistemul educaţional care trebuie să adopte o nouă atitudine faţă de cunoaştere, faţă
de dezvoltare, faţă de viaţă şi să pună accentul pe participare şi iniţiativă în rezolvarea problemelor reale,
concrete, ale societăţii.
„Mişcarea firmelor de exerciţiu, activă dincolo de competiţiile anuale, constituie o resursă convingă-
toare de personal pentru angajatori şi o premisă a succesului în propria carieră de afaceri.” (Antonescu,
2011)
Bibliografie
[1]. Diaconu, Mihai, Jinga, Ioan, coordonatori, 2008, Pedagogie, Bucureşti, Editura
ASE, Cap.IX, 9.3. Conţinutul şi metodele educaţiei tehnologice.
[2]. Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică şi dezvoltare. România încotro?, Bucureşti, Editura TREI.
[3]. *** 2005, Din şcoală în viaţă prin firma de exerciţiu, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogi-
că.
[4]. Antonescu, Florin, Competiţia Business Plan. Exerciţiu pentru lansarea în afaceri.
Profesor Berza Ana-Maria
EDUCAțIE ANTREPRENORIALĂ- PLANUL DE AFACERI
METODA DIDACTICĂ - PROIECTUL
Experienţa ne-a demonstrat că subiectele proiectelor care pornesc de la interesele elevilor sunt cele
care asigură motivaţia, care oferă multe satisfacţii şi care valorifică mai bine cunoştinţele acumulate. De ace-
ea, subiectul proiectului realizat a fost ales pornind de la o sitatie reala a societaţii şi anume: Planul de afa-
ceri. Această temă sintetizează cunoştinţele elevilor din cadrul disciplinelor: Economie, Contabilitate, Mar-
keting,Tehnologia informatiilor si comunicarii, Administrarea firmei ,Utilizarea calculatorului în contabilita-
te .
Finalităţile urmărite prin derularea acestui proiect au fost următoarele:
■ Înţelegerea Planului de afaceri ca instrument de lucru, rolul lui si implementarea lui;
■ Formarea deprinderii de a lucra în grupuri mici la realizarea unui proiect comun;
■ Formarea abilităţii de a concepe şi de a prezenta un plan de afaceri realizat de către însăşi elevii. Aspectele
Page 50
50
principale ale conţinuturilor abordate în cadrul proiectului (subteme) sunt:
■ Fixarea obiectivelor, diagnosticarea situatiei actuale, analiza mediului economic de evolutie,analiza
SWOT,stabilirea strategiei;
■ Întocmirea planului de afaceri
■ Târgul de planuri de afaceri. Locul de desfăşurare al proiectului: sălile de clasă şi acasă Resursele materi-
ale implicate în proiect sunt: -manuale; -reviste; -coli; -computer; - internet, -imprimantă, -CD,DVD,etc.
Forma de organizare/sarcini/ responsabilităţi: Se desfăşoară în paralel cu activităţile obişnuite, necesitând
timp alocat săptămânal pentru discuţii de organizare, lucru şi finalizare.
Durata este cuprinsă între patru – cinci săptămâni.
Proiectul se derulează în paralel cu două de elevi: clasa a XI a A şi clasa a XI a C. Elevii fiecărei clase au
fost împărţiţi în trei grupe a câte 8 – 9 elevi, cu teme date pentru fiecare grupă. Alcătuirea grupelor s-a fă-
cut conform criteriilor stabilite de elevi (relaţii de prietenie, încredere, respect reciproc, proiecte realizate
anterior, etc). În cadrul fiecărui grup au fost atribuite responsabilităţi: liderul grupului, care coordonează
activitatea şi facilitează participarea membrilor la discuţie; secretarul, care notează ideile membrilor grupu-
lui, strategia de lucru, bibliografia, etc; timer-ul, care urmăreşte încadrarea în timp; raportorul, care prezintă
proiectul în clasă. Grupele vor aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un capitol din
întregul proiect.
Tipuri de produse: ■ lucrări scrise şi ilustrate (postere, pliante, citate, desene, afişe);
■ CD-uri, DVD-uri cu planurile de afaceri a fiecarei grupe.
Evaluarea produsului final se face prin prezentarea orală, liberă, de către fiecare grupă a informaţiilor cule-
se şi a materialului realizat, profesorul fiind un permanent consilier şi evaluator final, fără să neglijeze pă-
rerea elevilor. Fiecare colectiv de elevi şi-a prezentat, pe rând, proiectele realizate în faţa colegilor din cele-
laltă clasă, în etape distincte. Sălile de clasă au fost amenajate corespunzător, expunându-se o parte din ma-
terialele ilustrative, sugestive, create de elevi (expoziţia de postere,pliante etc.) Copiii au fost sfătuiţi ca în
timpul evaluării proiectului să pună întrebări celorlalte grupe, să vină cu completări şi să alcătuiască o fişă
de observaţie pentru fiecare grupă cu cerinţele: raportorul vorbeşte clar, corect, în propoziţii, prezintă mate-
rial bogat, aduce noutăţi, este original, etc. După ce a participat la prezentarea proiectelor realizate de către
colegii din celelaltă clasă, fiecare colectiv de elevi a discutat cu profesorul său despre munca realizată în
grupuri, despre modul în care ceilalţi copii au abordat aceeaşi temă, despre concluziile la care s-a ajuns în
urma studiului la acest proiect. Se analizează răspunsurile elevilor, se fac aprecieri asupra modului de lu-
cru, a respectării regulilor stabilite în fiecare grupă. Pe baza fişelor de observaţie se fac recomandări pentru
activitatea viitoare.
Concluzii : Proiectul are un conţinut transdisciplinar deoarece prin realizarea acestuia se atingobiectivele
de referinţă ale mai multor arii curriculare:
Economie/Marketing -să identifice piaţa,structura si dimensiunile cererii;
-să formuleze enunţuri pro şi contra în soluţionarea unor dileme.
Contabilitate - să intocmească situatii financiare grupate astfel: activitatea trecută a firmei si situatia eco-
nomico-financiară a firmei;
-să conştientizeze efectele viitoare a situațiilor financiare întocmite ;
Page 51
51
Administrarea firmei/ Utilizarea calculatorului în contabilitate -să realizeze structura organizatorica a
societăţii , să descrie echipa echipa managerială, modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor, for-
ma de salarizare;
-evaluarea corectă a necesarului de personal, instalaţii, spaţiu de producţie,etc.
Tehnologia informatiilor si comunicării -utilizarea computerului pentru redactarea planului de afa-
ceri,inregistrarea lucrarii pe CD, DVD,imprimare,etc
-documentarea cu ajutorul internetului.
Proiectul oferă elevilor posibilitatea de a se exprima pe ei înşişi, de a se manifesta plenar în domeniile în
care capacităţile lor sunt cele mai evidente. Totodată elevul este situat în miezul acţiunii, rezervându-i un
rol activ şi principal (să imagineze, să investigheze, să creeze, să ia decizii, să-şi asume responsabilităţi şi,
implicit, pe măsură ce câştigă experienţă, să devină mai stăpân pe puterile lor şi mai încrezător în forţele
proprii). Copiii sunt parteneri în luarea deciziilor referitoare la tot ce se desfăşoară în cadrul proiectului
( începând de la stabilirea a ceea ce vor să afle prin intermediul proiectului, titlu, loc de desfăşurare, grupe
în care să lucreze, până la stabilirea modului de evaluare). Funcţionalitatea atribuită proiectului a fost nece-
sară pentru a creea copiilor o motivaţie mai puternică şi a-i implica afectiv, cunoscută fiind puterea acestei
componente psihice în procesul învăţării. Exemplele în acest sens ar fi acelea de a organiza o expoziţie de
pliante, postere şi planuri de afaceri pe holurilor şcolii prin intermediul căreia s-au prezentat colegilor din
alte clase şi târgul de planuri de afaceri. Părinţii şi întreaga familie au reprezentat o resursă umană centrală,
stimulând şi sprijinind interesul copiilor pentru cunoaştere şi, totodată să fie alături de şcoală în demersul
educaţional pe care aceasta îl desfăşoară. Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj, individual sau
în grup, de către elevi, sub coordonarea liderilor, punându-i în situaţia de a argumenta pertinent orice afir-
maţie, de a da explicaţii, de a face judecăţi de valoare. Fiecare elev a observat atent munca celorlalţi colegi,
s-a autoevaluat, a contribuit la întocmirea portofoliului final, dovedind că transdisciplinaritatea pune elevul
într-o postură atractivă. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă însă că proiectul nu se poate apli-
ca nici permanent, nici pretutindeni, dar că utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti 1998;
2. Iucu, R., B., Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Ed. Polirom, Bucureşti 2001;
3. Tomşa, G., Orientarea şi dezvoltarea carierei de elev, Viaţa Românească, Bucureşti, 1999; 4. Văideanu,
G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti 1998;
5.Lazăr Vlăsceanu şi colaboratori, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în Curriculum-ul învăţă-
mântului obligatoriu, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
6. J. W. Botkin, M. Maliţa, Orizontul fără limite al învăţării, Bucureşti, 1981, Ed. Politică,
7. Curriculum Naţional
8. Mohammed Allal Sinaceur, Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1986, Co-
lecţia Idei contemporane.
Profesor Hodrea Luminița
Page 52
52
ȘCOALA DE VOLUNTARIAT
Proiectul „Școala de voluntariat!” este finanțat de către Primăria Piatra Neamț prin progra-
mul Finanțări nerambursabile de la bugetul local al municipiului Piatra-Neamț 2018, domeniul
Educație Civică.
Scopul proiectului îl reprezintă stimularea participării tinerilor din Piatra Neamț la activități de vo-
luntariat naționale și internaționale în vederea dezvoltării lor personale și profesionale, ceea ce pe termen
mediu și lung contribuie la dezvoltarea comunității locale. Obiective specifice:
Ob. 1. Creșterea gradului de conștientizare a tinerilor cu privire la oportunitățile de voluntariat oferite de
programul Erasmus Plus și a ONG-urilor locale în rândul a minim 50 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14-
19 ani din Piatra Neamț.
Ob. 2. Creșterea interesului pentru implicarea în activități de voluntariat în rândul a minim 50 de tineri cu
vârste cuprinse între 14 și 19 ani din Piatra Neamț.
Ob. 3. Organizarea unei activități de voluntariat în beneficiul comunității nemțene.
În perioada septembrie -decembrie a avut loc ateliere din cadrul proiectului Școala de Voluntari-
at!, organizat de asociația CREED Romania, în pareteneriat cu Liceul Tehnologic Economic Administra-
tiv.
Peste 40 de elevi de la Liceul Tehnologic Economic Administrativ, coordonați de doamna profe-
soară Alina Bistriceanu au avut ocazia să afle ce este voluntariatul, care sunt beneficiile voluntariatului,
oportunitățile de voluntariat local și la nivel internațional – European Solidarity Corps, detalii privind Le-
gea Voluntariatului etc.
La final au lucrat în echipe pe tema activitatilor de voluntariat preferate.
De asemenea, le-au fost prezentate 2 schimburi de tineri finantate Erasmus Plus organizate de
CREED Romania în septembrie 2018, dintre care și Volunteering for Inclusion!, un schimb de tineri în
cadrul caruia a fost promovat voluntariatul.
În a 5-a zi a lunii decembrie, celebrăm voluntariatul. Suntem invitaţi să ne implicăm benevol în acti-
vităţi care pot aduce schimbări benefice pentru comunitatea din care facem parte. Din 1985 încoace, Ziua
Internaţională a Voluntariatului este marcată în întreaga lume prin diverse acțiuni ale ONG-urilor. Volun-
tarii Organizatiei Naţiunilor Unite lucrează în stransă colaborare cu guvernele lumii pentru stabilirea de
programe care să susţină voluntariatul în ţările aflate în curs de dezvoltare. Pentru o mai buna susținere și
informare asupra beneficiilor voluntariatului, în anul 2002, Programul de voluntariat al ONU împreuna cu
organizațtii internaționale au lansat site-ul World Volunteer Web, cel mai complet portal în ceea ce priveș-
te informațiile despre voluntariat la nivel global.
“Țelurilor de dezvoltare ale mileniului” este un program ce conține un set de obiective. Programul
are ca termene precise combaterea sărăciei, a foametei, a bolilor, a analfabetismului sau a degradarii medi-
ului și discriminarea femeilor.
Profesor Alina Bistriceanu
Page 54
54
DESEN REALIZAT DE
IFTIME IULIAN
CLSA A IX-A A
Page 55
55
ISSN 2068 - 3359
