Date post: | 16-Apr-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | liviu-bodog |
View: | 104 times |
Download: | 10 times |
CODRUȚA CĂLINA BENDEA
ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE
Îndrumar de proiectare
2011
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
2
CUPRINS
Introducere ...................................................................................... 4
Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice ............................... 5
1.1. Calculul grosimilor pereţilor ....................................................................................... 5
1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc schimb de Q prin transmisie ... 5 1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de calcul ............................... 5 1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de calcul ............................... 5 1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei .......................................... 7
1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie ales anterior ...................... 8 1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie opace ... 8 1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie vitrate 10
1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q ..................................................... 10
1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice care au aceeași orientare .. 10
1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel aparţinând aceluiaşi element
opac ........................................................................................................................... 10
1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate ......................................................... 11
1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care are loc schimb de căldură ... 11
Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice ......................... 11
2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie opace ............................ 11 2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie ................................................... 12 2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie ................................................... 13 2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice ........................................................ 14
2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie vitrate ........................... 14 2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn ...................................... 14 2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi metalice .................... 15
2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m” ............................................ 20
2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT .............................................................. 21
2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM .............................................................. 21
Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol ...... 21
3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul
pământului, precum şi a benzii de contur .................................................................. 24
3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi stratului de pământ ................. 25
3.3. Determinarea temperaturii pământului ...................................................................... 27
3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a solului ..................................... 27
3.5. Determinarea coeficientului ns .................................................................................. 28
3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur ............................................... 28
3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol ............................................................................ 30
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
3
Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin
transmisie .......................................................................... 30
4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie (QTk), pentru elementul de
construcţie k .............................................................................................................. 30
4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin transmisie de o încăpere ........... 30
4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin transmisie ...................... 31 4.3.1. Adaosul pentru orientare .................................................................................... 31 4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci ................................... 31 4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor reci .......................... 33
4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin transmisie de o încăpere . 33
Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului
infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor . 33
5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor în funcţie de numărul de schimburi de aer .............. 33 5.1.1. Numărul de schimburi de aer ............................................................................. 34 5.1.2. Calculul volumului încăperilor .......................................................................... 35 5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea
uşilor exterioare ................................................................................................. 35
5.2. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor funcţie de viteza convenţională a vântului .............. 35 5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime ......................................................................... 36 5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi ................................................................ 37 5.2.3. Lungimea rosturilor L ........................................................................................ 39 5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul ......................................................... 40
5.3. Determinarea sarcinii termice pentru încalzirerea aerului infiltrat şi pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor ................................................................................. 41
Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul ........... 41
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
4
Introducere
Îndrumătorul de proiectare se adresează studenţilor Facultăţii de Inginerie
Energetică şi Management Industrial aflaţi în anul al III-lea de studiu la specializările
Ingineria Sistemelor Energetice, respectiv Energetică Industrială, care au în Planul de
Învăţământ disciplina Instalaţii şi Echipamente Termice.
Acest material se doreşte a fi un ghid de realizare a proiectului prin care se
determină necesarul de căldură al unei clădiri rezidenţiale. Se prezintă, pas cu pas, toate
etapele care trebuie parcurse pentru realizarea dezideratului propus.
Astfel, se porneşte de la datele de intrare cu caracter geometric (prezentate în
Tema de proiect), calculându-se grosimile pereţilor, alegându-se elementele de construcţie
prin care are loc schimb de căldură, stabilindu-se dimensiunile în calcul ale fiecărui element
ales anterior, precum şi ariile respectivelor elemente de construcţie.
Datele de intrare termotehnice sunt utilizate pentru calcularea rezistenţei
termice, atât a elementelor de construcţie opace, cât şi a celor vitrate, ţinându-se seama de
ambele mecanisme de transmitere a căldurii (conducţie, respectiv convecţie termică). Tot în
acest capitol se studiază influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilirea temperaturii de
calcul prin determinarea masivităţii termice a elementelor de construcţie exterioare, precum şi
influenţa masei specifice a elementelor de construcţie interioare ale clădirii asupra necesarului
de căldură.
Un capitol aparte este dedicat fluxului de căldură pierdut prin sol, unde sunt
identificate cele trei fluxuri componente şi sunt explicate mărimile care intervin în calculul
acestora. În plus, o serie de nomograme şi grafice sunt prezentate, pentru a facilita calculele.
Odată ce toate mărimile fizice care intră în componenţa relaţiei de calcul a
fluxului de căldură pierdut prin transmisie sunt determinate, această mărime se calculează
pentru fiecare element de construcţie în parte, urmând ca prin însumare să se obţină fluxul
total de căldură pierdut prin transmisie de o încăpere. Această valoare, însă, trebuie corectată
în funcţie de orientarea pereţilor exteriori şi de rezistenţa termică medie a încăperii respective.
Dar, pe lângă fluxul de căldură care se pierde prin transmisie, mai trebuie
determinată şi sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat şi a celui pătruns la
deschiderea uşilor şi ferestrelor, atât în funcţie de numărul de schimburi de aer, cât şi în
funcţie de viteza convenţională a vântului. În final, se alege doar valoarea maximă dintre cele
două, valoare care prin însumarea cu fluxul de căldură pierdut prin transmisie, determină
valoarea necesarului de căldură de calcul.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
5
Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice
1.1. Calculul grosimilor pereţilor
Calculul grosimii fiecărui strat component al diverselor elemente de construcţie:
3
ipri 10nδδ [m] (1.1)
unde: δ [m] - grosimea stratului;
i [-] - tipul materialului din care e alcătuit stratul respectiv;
δi pr [m] - se stabileşte în tema de proiectare.
Calculul grosimii totale a elementelor de construcţie cu relaţia:
n
1i
iconstrelement δδ [m] (1.2)
1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc schimb de Q prin transmisie
1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de calcul
În funcţie de locul în care este amplasată construcţia, aceasta se încadrează
într-una din cele patru zone climatice ale României, fiecare având o anumită temperatură
exterioară convențională de calcul (Te) pentru perioada de iarnă. Valoarea acesteia se citeşte
din Anexa B, conform [3].
1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de calcul
A. Pentru încăperi încălzite
În funcţie de tipul clădirii şi al spaţiului de încălzit, temperaturile interioare
convenţionale de calcul (Ti) se citesc din Anexa C, conform [2].
B. Pentru încăperi neîncălzite
Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu
neîncălzit (Tu), se face un calcul de bilanţ termic, utilizându-se relaţia generală:
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
6
nV34,0L
TnV34,0LTT
j
jjj
u [°C] ( 1.3 )
unde: Lj [W/K] - coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie
orizontale şi verticale care delimitează spaţiul neîncălzit de mediile
adiacente: aer exterior sau încăperi încălzite, care se calculează cu
relaţia (1.4);
Tj [°C] - temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente: Te sau Tj;
V [m3] - volumul interior al spaţiului neîncălzit;
n [h-1
] - viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit, respectiv numărul de
schimburi de aer pe oră.
j
j
jR
AL [W/K] ( 1.4 )
în care: Aj [m2] – aria elementelor ce delimitează spaţiul neîncălzit;
Rj [m2K/W] – rezistenţa termică aferentă fiecărui element de construcţie.
Pentru utilizarea corectă a relaţiei, se fac următoarele precizări:
la determinarea valorilor L, aferente elementelor de construcţie
interioare, se pot utiliza rezistenţele termice specifice
unidirecţionale (R);
dacă încăperea neîncălzită este prevăzută cu uşi, ferestre,
luminatoare ş.a., în relaţia de calcul se introduc şi aceste elemente
de construcţie;
temperaturile Tj se introduc în relaţia de calcul cu valorile lor
algebrice.
Tabel 1.1 – Rata schimburilor convenţionale de aer
Nr.
crt. Tipul de etanşare la aer
n
(h -1
)
Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i)
1 Pereţi şi planşee fără goluri, uşi sau ferestre 0
2 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe 0,2
3 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite 0,5
Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e)
4 Elemente de construcţie fără goluri sau
orificii de ventilare 0
5 Elemente de construcţie cu goluri închise (cu
uşi sau ferestre), dar fără orificii de ventilare 0,5
6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0
7 Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă 5,0
8 Elemente de construcţie evident neetanşe 10,0
Viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit, respectiv rata schimburilor
convenţionale de aer, se stabileşte în funcţie de existenţa uşilor şi a ferestrelor, de existenţa
unor eventuale goluri sau orificii de ventilare, precum şi în funcţie de gradul de etanşeitate a
elementelor de construcţie perimetrale.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
7
Pentru numărul de schimburi de aer pe oră între spaţiul neîncălzit şi spaţiul
încălzit, precum şi între spaţiul neîncălzit şi mediul exterior, se pot utiliza valorile prezentate
în Tabel 1.1.
Valorile lui n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii
neîncălzite, în funcţie de destinaţia acesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la
cămările de alimente de la locuinţe, etc.).
Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul pot fi:
încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte
de încăperi încălzite (cămări, debarale, vestibuluri, windfang-uri
neîncălzite, degajamente ş.a.);
spaţii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clădirii (casa
scării neîncălzită, garaje, ş.a.);
rosturi închise;
poduri sau etaje tehnice neîncălzite.
Calculul temperaturii interioare a spațiilor neîncălzite Tu prin metoda bilanțului
termic se face în mod obligatoriu la ultima fază de proiectare. Însă, la fazele preliminare de
proiectare se admite utilizarea temperaturilor Tu din exteriorul anvelopei, date în Tabel 1.2.
Tabel 1.2 – Temperaturi convenţionale de calcul la clădiri de locuit
Tj SPAŢIUL
ZONA CLIMATICA
I II III IV
Te Mediul exterior -12 -15 -18 -21
Tu
Rosturi deschise
-9 -12 -15 -18 Poduri
Rosturi închise
+5 +3 +1 -1 Subsoluri neîncălzite şi pivniţe
Spaţii adiacente neîncălzite, spaţii
având alte destinaţii
Tp Pământ, la adâncimea de 7m de la
cota terenului sistematizat +11 +10 +9 +8
1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei
Pentru fiecare încăpere în parte, se vor enumera, una sub alta, denumirile
integrale ale tuturor elementelor de construcţie care delimitează încăperea şi prin care are loc
schimb de căldură, atât cedare de căldură, cât şi aport de căldură (adică prezintă valori
diferite ale temperaturilor pe cele două fețe ale elementului de construcție), precum şi
notaţiile aferente lor. Deci, nu se vor lua în considerare elementele de construcţie care separă
încăperi având aceeaşi temperatură. De asemenea, pentru elementele de construcţie
exterioare se va specifica şi orientarea. Aceste date se înscriu în prima şi a doua coloană a
formularului de calcul.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
8
1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie ales anterior
1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie opace
Pentru fiecare element de construcţie înscris în formularul de calcul trebuie
determinate lungimile elementelor, conform metodologiei prezentate în normativul [3].
Astfel, lungimea unui perete exterior (PE) delimitat de-o parte şi de alta de
pereţi interiori (PI) este cota interioară (distanţa) dintre cele două suprafeţe interioare ale
pereţilor adiacenţi la care se adaugă jumătate din ambii pereţi interiori (Fig. 1.1 a).
c)
Fig. 1.1 –Modul de calcul al lungimilor elementelor de construcție opace
Dacă peretele exterior este delimitat într-o parte de un perete exterior, iar în
cealaltă parte de un perete interior, atunci lungimea în calcul a peretelui exterior se determină
ca fiind cota interioară plus o jumătate din grosimea peretelui interior (Fig. 1.1b) (adică
pentru peretele exterior adiacent se ia drept referinţă suprafaţa interioară, iar pentru peretele
interior se ia drept referinţă axa geometrică).
Dacă peretele exterior este delimitat de doi pereţi exteriori, atunci lungimea lui
în calcul este dată de cota interioară (Fig. 1.1c) (adică trebuie luată în considerare distanţa
dintre suprafeţele interioare ale pereţilor exteriori).
Ca regulă generală, suprafeţele verticale exterioare se delimitează pe orizontală
prin axele geometrice ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali, precum şi prin colţurile,
intrânde sau ieşinde, ale feţelor interioare ale pereţilor exterior (Fig. 1.2).
Determinarea lungimii în calcul se face pentru fiecare cameră în parte.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
9
Fig. 1.2 – Modul de calcul al înălţimilor
A – acoperiş cu pod sau terasă; B – subsol neîncălzit sau sol; H – înălţimea clădirii;
f – dimensiunile nominale ale tâmplăriei exterioare; h1,h2,h3 – înălţimea nivelului;.
Lungimile în plan orizontal:
1. Dacă suprafaţa este delimitată de doi PI:
PIPI1PE δ2
1int.cota δ
2
1Ll [m] (1.5)
2. Dacă suprafaţa este delimitată de un PI şi un PE:
PI2PE2
1int.cota Ll [m] (1.6)
3. Dacă suprafaţa opacă este delimitată de doi PE:
int.cota Ll 3PE [m] (1.7)
Lungimile în plan vertical (înălţimile pereţilor):
1. Dacă clădirea are un singur nivel:
int.cota Hh [m] (1.8)
2. Dacă clădirea are două nivele:
PL1nivel2
1int.cota hh [m] (1.9)
3. Dacă clădirea are peste două nivele:
PL1 nivel2
1int. cotah
[m] (1.10)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
10
PLPL1-n1 nivel2
1int. cota
2
1h
[m] (1.11)
int. cota2
1h PLltimu nivel
[m] (1.12)
1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie vitrate
În acest subparagraf se determină dimensiunile golurilor din elementele de
construcţie opace. Lungimile şi înălţimile uşilor, ferestrelor sau luminatoarelor se citesc din
planul casei.
Mărimile calculate la 1.3.1 şi citite la 1.3.2 se înscriu în formularul de calcul,
în coloanele 3 şi 4.
1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q
Pentru fiecare element de construcţie opac determinat la 1.2, pentru care s-au
calculat la punctul 1.3 lungimile în calcul, se determină aria totală (At) în funcţie de figura
geometrică pe care acesta o are, după care se înscriu în formularul de calcul. Analog se
determină şi pentru elementele vitrate a ferestrelor şi a uşilor (AF, AU).
lLA ;hlA [m2] (1.13)
Dacă elementul de construcţie nu are o formă geometrică regulată (pentru care
exista o formulă directă de calcul al ariei), atunci în formularul de calcul nu se vor completa
rubricile aferente lungimii şi lăţimii în calcul (col. 3 si 4), completându-se doar coloana 5, cea
cu aria elementului de construcţie, a cărei valoare se calculează în funcţie de forma acestuia.
1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice care au aceeași orientare
În cazul în care o încăpere are mai multe elemente de construcţie de acelaşi fel,
având aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi orientare, numărul acestora se înscrie în formularul de
calcul (notăm cu F numărul de ferestre identice şi cu U numărul de uşi identice), în coloana 6.
1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel aparţinând aceluiaşi element opac
Pentru ferestre:
FtF AFA [m2] (1.14)
Pentru uşi:
UtU AUA [m2] (1.15)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
11
1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate
Aria totală a elementelor de construcţie vitrate se obţine prin însumarea ariilor
tuturor elementelor vitrate (uşi, ferestre) care aparţin unui element opac, ţinând cont şi de
numărul acestora, valoarea astfel obţinută se înscrie în formularul de calcul, în coloana 7:
n
1j
tU
n
1i
tFtv jiAAA [m
2] (1.16)
unde: AtFi ,AtUj[m2] - ariile totale ale ferestrelor, respectiv uşilor;
i,j - felul ferestrelor, respectiv uşilor.
1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care are loc schimb de căldură
Suprafaţa reală (efectivă) a elementului de construcţie opac se obţine făcând
diferenţa dintre aria totală a elementului opac (1.13) şi aria totală a suprafeţelor vitrate (1.16)
aparţinând acelui element de construcţie opac:
tvtr AAA [m2] (1.17)
Valorile astfel determinate se înscriu în formularul de calcul, în coloana 8.
Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice
2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie opace
Prima mărime termotehnică care apare înscrisă în formularul de calcul este
rezistenţa termică specifică - notată R - a elementului de construcţie.
Pentru un perete, fie exterior, fie interior, compus din mai multe straturi
omogene, rezistenţa termică specifică R` se calculează ca fiind suma dintre:
- rezistenţa termică la convecţie - între aerul interior şi suprafața interioară
(Rsi) a peretelui;
- rezistenţa termică la conducţie în interiorul peretelui - între suprafaţa
interioară şi cea exterioară a peretelui (Rcond);
- rezistenţa termică la convecţie - între suprafaţa exterioară a peretelui şi
aerul exterior (Rse).
secondsi RRR`R [m2K/W] (2.1)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
12
2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie
Aceste rezistenţe se citesc din normativul [3], în funcţie de direcţia şi sensul
fluxului termic.
Rezistenţele termice superficiale (Rsi, şi Rse) se consideră în calcule în
conformitate cu Tabel 2.1, în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic. La determinarea
rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie interioare, pe ambele suprafeţe ale
elementului se consideră valori αi = αe = 8 W/(m2 K). În spaţiile neîncălzite, indiferent de
sensul fluxului termic, se consideră αi = αe =12 W/(m2 K).
Valorile din Tabel 2.1 aferente suprafeţelor verticale, sunt valabile şi pentru
suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faţă de verticală, iar cele aferente
suprafeţelor orizontale sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30°
faţă de orizontală.
Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabel sunt valabile
pentru suprafeţele interioare obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie e = 0,9); valorile
din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară de +20°C.
Tabel 2.1 – Valorile rezistenţelor termice superficiale
Direcţia şi sensul
fluxului termic
Elemente de construcţie în
contact cu:
exteriorul
pasaje deschise (ganguri)
rosturi deschise
Elemente de construcţie în
contact cu spaţii ventilate
neîncălzite:
subsoluri şi pivnițe
poduri
balcoane şi logii închise
rosturi închise
alte încăperi
αi/Rsi αe/Rse αi/Rsi αe/Rse
125,0
8
042,0
24
125,0
8
084,0
12
125,0
8
042,0
24
125,0
8
084,0
12
167,0
6
042,0
24
167,0
6
084,0
12
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
13
2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie
Pentru fiecare tip de element de construcţie opac (PE, PI, PL, PD), rezistenţa
termică la conducţie se calculează conform normativului [3], şi anume:
n
1i
icond RR [m2 K/W] (2.2)
Pentru PE conform Fig.2.1:
n
1i i
icondPER [m
2 K/W] (2.3)
unde: i [W/mK] - reprezintă conductivitatea termică de calcul a materialului şi se citeşte
din Anexa A, conform [3];
δi [m] - reprezintă grosimea de calcul a stratului i determinată la paragraful 1.1.
Conform Fig.2.1 calculul este analog şi pentru peretele interior PI:
n
1i i
icondPIR [m
2 K/W] (2.4)
a) b)
Fig.2.1 – Secţiune transversală prin peretele format din n straturi
a) perete vertical; b) perete orizontal
Conform figurii 2.1, se va determina şi formula rezistenţei termice echivalente
pentru PL:
n
1i i
icondPLR [m
2 K/W] (2.5)
Notă: Dacă un element de construcţie opac este în contact cu solul, rezistenţa lui
termică se va determina în Cap. 3.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
14
2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice
Calculul se face cu formula (2.1), separat pentru fiecare element de construcţie
opac, care nu este în contact cu solul. Rezultă astfel valorile lui R pentru PE, PI, PL, PD care
se înscriu în formularul de calcul, în coloana 9.
2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie vitrate
2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn
Rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a
luminatoarelor şi a pereţilor exteriori vitraţi se consideră conform Tabel 2.2. Pentru alte tipuri
de elemente de construcţie vitrate, necuprinse în Tabel 2.2, rezistenţele termice specifice vor
fi determinate prin încercări de către un institut de specialitate.
Pentru uşile interioare, opace sau vitrate, rezistenţele termice pot fi determinate
prin calcul, în funcţie de materialele utilizate la tocuri şi foi, de alcătuirea şi grosimea acestora
şi de valorile Rsi şi Rse corespunzătoare poziţiei uşilor.
Tabel 2.2 – Rezistenţa termică a elementelor de construcţie vitrate cu tâmplărie de lemn
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE VITRAT R'
[m2 K/W]
TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN
- simplă, cu o foaie de geam
- simplă, cu un geam termoizolant
- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm
- simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm
- cuplată, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm
- cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm
- dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8 ... 12 cm
- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 8 ... 12 cm
- triplă, cu trei foi de geam
- triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant
0,19
0,33
0,31
0,44
0,39
0,51
0,43
0,55
0,57
0,69
LUMINATOARE
- cu o foaie de geam
- cu un geam termoizolant
- cu două foi de geam la distanţă de 1...3 cm
- din plăci PAS:
- simple
- duble
0,18
0,29
0,27
0,18
0,34
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
15
PEREŢI EXTERIORI VITRAŢI
- geam profilit tip U, montat simplu
- geam profilit tip U, montat dublu
- geam profilit tubular
- plăci PAS, montate simplu
- plăci presate din sticlă, tip S (Nevada):
pereţi simpli
pereţi dubli
- cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime
- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam
0,17
0,27
0,30
0,18
0,22
0,42
0,31
0,18
2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi metalice
Tâmplăriile exterioare cu tocuri şi cercevele din mase plastice sau din
aluminiu, produse de firme din ţară, fabricate fie în ţară pe baza unor licenţe străine fie
importate, nu vor fi utilizate decât după atestarea caracteristicilor lor termotehnice de către un
institut de specialitate.
Nu se recomandă folosirea tâmplăriilor din aluminiu la care nu se realizează
ruperea punţilor termice pe o adâncime de cel puţin 12 mm.
Pentru tâmplăriile metalice simple, realizate din profile din oţel se vor
considera următoarele rezistenţe termice:
cu o foaie de geam simplu R' = 0,17 (m2 K)/W;
cu un geam termoizolant R' = 0,28 (m2 K)/W.
Pentru determinarea rezistenţelor termice ale tuturor tipurilor de tâmplării se
realizează următorul calcul.
La Cap. 1 s-a determinat aria golului din perete pentru suprafeţele vitrate (uşi,
ferestre). În acest gol se montează ferestre sau uşi care pot fi de mai multe feluri: simple,
duble sau cuplate (Fig.2.2).
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
16
Fig.2.2 – Exemple de ferestre şi uşi
t – toc; c – cercevea; p – panou; g – geam.
În marea majoritate a cazurilor, atunci când se foloseşte tâmplărie din PVC cu
geam termoizolant, tipul ferestrei este simplu.
Pentru ferestre, aria determinată la Cap. 1 (AF) este suma dintre aria geamului
(Ag), aria tocului şi a cercevelelor (Af).(Fig. 2.3)
Fig.2.3 – Fereastra – elemente componente;
Pentru uşi, acestea pot să aibă, atât foaie de geam, cât şi panouri, a căror arie
(Ap) se însumează cu cea a geamului (Ag) şi cu cea a tocului şi cercevelei (Af) pentru a se
obţine aria totală a uşii, AU (Fig.2.4)
Fig.2.4 – Uşa – elemente componente;
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
17
Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale ferestrelor, în
funcţie de tipul lor, sunt date mai jos:
pentru ferestre simple:
fg
ggffgg
F
FAA
lUAUA
R
1U
[W/m
2 K] ( 2.6 )
în care:Ψg [W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa
negativă a distanţierilor metalici de pe conturul geamurilor
termoizolante; la geamurile obişnuite (simple) se consideră ψg = 0;
lg [m] - lungimea conturului de geam (perimetrul geamului termoizolant).
În cazul în care pe lângă geamuri se prevăd şi panouri opace, se utilizează
relaţia:
pfg
ppggffgg
F
FAAA
llUAUA
R
1U
[W/m
2 K] ( 2.7 )
unde:Ψp[W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa
negativă a reducerii rezistenţei termice a panoului opac pe contur.
În funcţie de felul geamului care se introduce în fereastră, calculul
coeficientului global de schimb de căldură al acestuia (Ug) se face într-unul din următoarele
moduri:
Geamuri obişnuite (simple) :
se
n
1j j
jsi
g
RR
1U
[W/m2 K] ( 2.8 )
unde: j [m] - grosimea panoului de geam sau a stratului de material j;
j [W/m K] - conductivitatea termică a geamului sau a stratului de material j.
Geamuri termoizolante duble sau triple
Coeficientul de transfer termic (Ug)se citeşte din Tabel 2.4.
pentru ferestre duble:
sesia2F1FF
FRRRRR
1
R
1U
[W/m
2 K] ( 2.9 )
unde: Ra - rezistenţa termică a stratului de aer dintre cercevele;
RF1 - rezistenţa termică a tâmplăriei interioare, calculată cu relaţia ( 2.6 );
RF2 - rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare, calculată cu relaţia ( 2.6 ).
pentru ferestre cuplate:
Calculul se face cu relaţia
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
18
fg
ggffgg
F
FAA
lUAUA
R
1U
[W/m
2 K] ( 2.10 )
în care Ug se determină cu relaţia:
sesia
2g1g
g
RRRU
1
U
1
1U
[W/m2 K] ( 2.11 )
unde: Ug1 - coeficientul de transfer termic al geamului interior;
Ug2 idem Ugl, dar al geamului exterior.
Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale uşilor, în funcţie
de tipul lor, sunt date mai jos:
pentru uşi complet vitrate:
fg
gpffgg
UU
AA
lUAUA
R
1U
[W/m
2K] ( 2.12 )
pentru uşi cu geamuri şi panouri opace:
pfg
ppppffgggg
U
UAAA
UAlUAlUA
R
1U
[W/m
2K]( 2.13 )
Se observă că, pe lângă mărimile geometrice (Af, Ag, Ap, Al), trebuie cunoscuţi
şi coeficienţii globali de transmitere a căldurii: Ug, Uf, precum şi coeficienţii liniari de
transfer termic pentru geam şi panou (ψp, ψg).
Valorile lor se citesc din tabelele de mai jos, în funcţie de diverse caracteristici.
A. Coeficientul de transfer termic (Uf) pentru toc şi cercevea din material
plastic se citeşte din Tabel 2.3 sau se consideră în calcul valoarea rezultată
experimental şi certificată de un institut de încercări.
Tabel 2.3 – Valori Uf pentru tocuri şi cercevele din mase plastice cu ranforsări metalice
MATERIALUL TIPUL TOCULUI Uf
[W/(m2K)]
POLIURETAN cu miez metalic,grosimea
PUR≥5mm 2,8
PVC
(profile cu
goluri)
două camere
2,2
trei camere
2,0
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
19
B. Coeficientul de transfer termic (Ug) pentru ferestre cu geamuri
termoizolante duble sau triple se citeşte din Tabel 2.4:
Tabel 2.4 – Coeficienţi de transfer termic pentru ferestre
TIPUL GEAMURI
COEFICIENT
DE EMISIE
e
DIMENSIUNI
(mm)
Spaţiul dintre foile de geam
este umplut cu:
AER ARGON CRIPTON
GEAMURI
DUBLE
GEAM
NORMAL
NETRATAT
0,89
4-6-4 3,3 3,0 2,8
4-9-4 3,0 2,8 2,6
4-12-4 2,9 2,7 2,6
4-15-4 2,7 2,6 2,6
4-20-4 2,7 2,6 2,6
O
SUPRAFAŢĂ
TRATATĂ
≤0,40
4-6-4 2,9 2,6 2,2
4-9-4 2,6 2,3 2,0
4-12-4 2,4 2,1 2,0
4-15-4 2,2 2,0 2,0
4-20-4 2,2 2,0 2,0
≤0,20
4-6-4 2,7 2,3 1,9
4-9-4 2,3 2,0 1,6
4-12-4 1,9 1,7 1,5
4-15-4 1,8 1,6 1,6
4-20-4 1,8 1,7 1,6
≤0,10
4-6-4 2,6 2,2 1,7
4-9-4 2,1 1,7 1,3
4-12-4 1,8 1,5 1,3
4-15-4 1,6 1,4 1,3
4-20-4 1,6 1,4 1,3
≤0,05
4-6-4 2,5 2,1 1,5
4-9-4 2,0 1,6 1,3
4-12-4 1,7 1,3 1,1
4-15-4 1,5 1,2 1,1
4-20-4 1,5 1,2 1,2
C. Coeficientul liniar de transfer termic Ψg
Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeţei
centrale a acestuia şi nu include efectul distanţierilor de pe conturul geamurilor termoizolante.
Pe de altă parte coeficientul de transfer termic al tocului şi cercevelelor (Ut) este valabil în
condiţiile absenţei geamului.
Coeficientul liniar de transfer termic Ψg reprezintă transferul termic
suplimentar datorat interacţiunii între cercevea, geamul termoizolant şi distanţierii de pe
conturul acestuia.
Coeficienţii Ψg sunt în funcţie, în special, de conductivitatea materialului din
care sunt realizaţi distanţierii.
Pentru determinarea coeficientului liniar de transfer termic pentru geam Ψg se
utilizează Tabel 2.5.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
20
Tabel 2.5 - Coeficienţi liniari de transfer termic Ψg pentru geamuri termoizolante cu
distanţieri metalici
FELUL TÂMPLĂRIEI
- geamuri duble şi triple
- geamuri netratate
- aer sau gaz
- geamuri duble cu o suprafaţă
tratată
- geamuri triple cu două
suprafeţe tratate
- aer sau gaz
DIN LEMN SI DIN PVC 0,04 0,06
DIN METAL
-cu întreruperea
punţilor termice 0,06 0,08
-fără întreruperea
punţilor termice 0 0,02
2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m”
Coeficientul de masivitate termică (m) a elementelor de construcţie exterioare
este un factor care ţine cont de influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilire a
temperaturii exterioare de calcul. Valoarea acestuia se determină in conformitate cu [1], şi
anume:
D05,0225,1m ( 2.14 )
unde: D - este indicele inerţiei termice a elementelor de construcţie şi se
calculează din [3] cu relaţia:
∑n
=1i
ii sR=D ( 2.15 )
unde: i - reprezintă numărul de straturi;
s - reprezintă coeficientul de asimilare termică pentru perioada oscilaţiilor
densităţii fluxului termic de 24 h şi se citesc din anexa A, conform [3].
Valoarea obţinută pentru D se compară cu 4,5:
- dacă D ≥ 4,5 rezultă m = 1;
- dacă D < 4,5 se aplică formula.
Pentru fereastră şi uşă exterioară conform [1] se considera D = 0,5.
Pentru pardoseală şi pentru toate elementele de construcţie interioare se
consideră m = 1.
Valorile obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 10.
2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT
Pentru a găsi căderea de temperatura pe fiecare element de construcţie trebuie
făcută diferenţa între temperatura interioară convenţională de calcul şi cea exterioară
elementului considerat.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
21
Calculul se face pentru fiecare element de construcție în parte, cu ajutorul
relaţiei de mai jos, iar rezultatul se înscrie și în formularul de calcul, coloana 11:
ei TT [°C] ( 2.16 )
2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM
Coeficientul de corecție a necesarului de căldură de calcul (CM) se stabilește
funcție de masa specifică a elementelor de construcție interioare ale clădirii (mpi), astfel:
pentru mpi 400 kg/m2, valoarea lui CM este 1;
pentru mpi > 400 kg/m2, valoarea lui CM este 0,94.
Masa specifică a construcției (mpi) se determină pentru întreaga construcție cu
relația:
A
M9,0m
pipi [kg/m
2] ( 2.17 )
unde: Mpi [kg] - masa tuturor elementelor de construcție interioare (pereți interiori,
planșee între etaje, elemente de tâmplărie interioare); nu se ia în
considerare masa elementelor de construcție perimetrale (pereți
exteriori, ferestre, uși, acoperiș, planșeu peste subsol neîncălzit, pereți
către casa scării, pereți care despart spații încălzite de spații neîncălzite
etc.);
A [m2] - aria perimetrală a construcției prin care se produce disipare de flux de
căldură (pereți exteriori, ferestre, uși, pereți spre casa scării, planșeu
peste subsoluri neîncălzite, planșeu sub pod, acoperișuri de tip terasă
etc.).
Pentru clădirile de locuit și cele similare lor, precum și pentru clădiri social –
culturale cu pereți interiori realizați din beton celular autoclavizat, cărămidă cu grosime mai
mică de 0,125 m, având planșee despărțitoare din beton armat cu grosime mai mică sau egală
cu 0,10 m sau din alte materiale de construcție ușoare, se consideră CM = 1.
Pentru celelalte construcții, se consideră CM = 0,94.
Valoarea determinată se trece în formularul de calcul, în coloana 12.
Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol
Se aplică elementelor de construcţie în contact cu solul: placă pe sol, amplasată
la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umplutură, plăcile de la partea
inferioară a subsolurilor parţial sau complet îngropate în pământ şi al demisolurilor, plăcile de
la partea superioară a subsolurilor acoperite cu pământ, pereţii de pe conturul interior al
subsolurilor parţiale. În figura de mai jos (Fig.3.1) se prezintă diversele cazuri în care apare
fluxul de căldură Qs.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
22
Fluxul termic cedat prin sol, Qs, exprimat în W, se calculează astfel:
a) Pentru construcţii având forme geometrice elementare (paralelipiped
dreptunghic) cu relaţia:
bcj
bc
eji
s
bc
bc
ei
s
s
M
p
pi
ps AR
TT
n
1A
R
TT
n
mC
R
TTAQ
[W] ( 3.1 )
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
23
a). – placă pe sol;
b). – subsol încălzit parţial îngropat;
c). – două subsoluri încălzite suprapuse;
d). – spaţiu subteran încălzit, complet îngropat;
e). – subsol neîncălzit, parţial îngropat.
Fig.3.1 – Cazuri caracteristice în care apare Qs
unde: Ap [m2] - aria cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul terenului;
Abc [m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru situată de-a lungul conturului
exterior al suprafeţei Ap;
Abcj[m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru de-a lungul conturului care
corespunde spaţiului învecinat care are temperatura Ti;
Rp [m2K/W] - rezistenţa termică specifică cumulată a pardoselii şi a stratului de
pământ cuprins între pardoseala şi adâncimea de 7 m de la cota
terenului sistematizat sau a stratului de apă freatică;
Rbc [m2K/W] - rezistenţa termică specifică a benzii de contur la trecerea căldurii prin
pardoseală şi sol către aerul exterior;
Ti [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul;
Te [°C] - temperatura exterioară convenţională de calcul;
Tej [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile
alăturate;
Tp [°C] - temperatura, fie în sol la adâncimea de 7 m la cota terenului
sistematizat, în cazul inexistente stratului de apă freatică, fie a stratului
de apă freatică;
CM - coeficientul de corecţie;
ms - coeficientul de masivitate termică a solului;
ns - coeficientul de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a
solului.
Se observă că formula de mai sus are trei termeni. Primul termen corespunde
fluxului de căldură cedat prin întreaga suprafaţă a pardoselii şi, eventual, a pereţilor verticali
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
24
îngropaţi, către straturile de pământ din adâncime. Al doilea termen corespunde fluxului de
căldură cedat prin sol către aerul exterior, deci acesta apare doar în lungul pereţilor exteriori.
Aria de schimb de căldură, Abc, este formată din lungimea în calcul a peretelui exterior
(paragraf 1.3.1) şi lăţimea de 1 metru faţă de suprafaţa verticală a respectivului perete. Cel de-
al treilea termen corespunde fluxului de căldură cedat prin sol către aerul dintr-o încăpere
învecinată, aflat la o temperatură mai mică decât cea a încăperii studiate.
b) Pentru clădiri având forme geometrice prezentând colţuri intrânde sau ieşinde
(proiecţie în plan de tip poligonal) cu relaţia:
per
per
seiM
pi
pi
pis`R
AlmTTC
R
TTAQ [W] ( 3.2 )
unde: Api [m2] – aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit, calculată
conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în contact cu solul [4];
Aper[m2] – aria pereţilor în contact cu solul, determinată conform normativului
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu
solul [4];
l [m] – lungimea conturului în contact cu solul calculată conform normativului
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu
solul [4];
Rpi [m2K/W] – rezistenţa termica unidirecțională a plăcii de arie Api, stabilită conform
normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
în contact cu solul [4];
R`per[m2K/W] – rezistenţa termică specifică corectată a pereţilor de suprafaţa Aper,
conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de
construcţie în contact cu solul [4];
Ψ – coeficient liniar de transfer termic, corespunzător lungimii l, conform
normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
în contact cu solul [4];
Ti, Te, Tp, CM, ms – au semnificaţiile anterioare.
Valorile coeficientului liniar de transfer termic pentru cazurile mai des întâlnite
sunt prezentate în Anexa G.
3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul pământului, precum şi a benzii de contur
Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul
pământului, Ap, se realizează utilizând formula:
hpAA plp [m2] ( 3.3 )
unde: Apl [m2] - aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit;
p [m] - lungimea conturului pereţilor în contact cu solul;
h [m] - cota pardoselii sub nivelul terenului.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
25
Aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit se determină
pentru fiecare încăpere care se încadrează în acest tip (încăperi aflate la parterul unor clădiri
fără subsol-pivniţă sau încăperi aflate la subsol şi care sunt încălzite) fiind – în fapt – aria
pardoselii determinată la 1.4.
Lungimea în calcul a pereţilor în contact cu solul se determină conform
metodologiei prezentate în 1.3.1, iar înălţimea pereţilor aflaţi în contact cu solul (dacă există)
este dată prin tema de proiect.
Calculul suprafeţei benzii de contur de lăţime 1 metru, prin care are loc cedarea
unui flux de căldură către mediul exterior (prin stratul de pământ de sub pardoseală) se
calculează cu formula:
PEbc l1A [m2] ( 3.4 )
3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi stratului de pământ
Determinarea rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a stratului de pământ,
Rp, se realizează cu relaţia:
n
1i i
i
i
p
1R [m
2K/W] ( 3.5 )
unde: δi [m] - grosimea straturilor luate în considerare;
λi [W/m∙K] - conductivitatea termică a materialului din care este alcătuit stratul luat
în considerare;
αi [W/m2K] - coeficientul de transfer termic prin suprafaţa la interior, se citeşte din
Tabel 2.1.
Caracteristicile termotehnice ale pământului depind de o serie de factori, şi în
primul rând de natura minerală şi de mărimea particulelor, de porozitatea şi de densitatea
aparentă, de umiditatea şi de gradul de saturaţie, precum şi de starea pământului în raport cu
fenomenul de îngheţ.
Caracteristicile termotehnice ale pământului variază în limite foarte mari, în
funcţie de loc (amplasamentul şi adâncimea faţă de CTS) şi de timp (conţinutul de umiditate
şi starea faţă de fenomenul de îngheţ). Având în vedere cele de mai sus, precum şi dificultăţile
de determinare a caracteristicilor termotehnice reale ale solului pentru fiecare situaţie în parte,
calculele termotehnice se vor face considerând următoarele valori, acoperitoare pentru
majoritatea situaţiilor :
Conductivitatea termică de calcul:
▪ până la adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 2,0 W/(m K)
▪ sub adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 4,0 W/(m K)
Capacitatea calorica masică cp = 1110 J/(kg K)
Densitatea aparentă în stare uscată = 1800 kg/m3
Capacitatea calorică volumică •cp = 2,0.106 W.s/(m
3. K)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
26
Deci, pentru umplutura de pământ şi pentru pământul natural pe adâncimea de
3,00 m de la CTS se consideră λp = 2,0 W/m∙K, iar în continuare, până la adâncimea de
7,00 m de la CTS sau până la H (adâncimea la care se află pânza freatică, dacă H < 7,00 m) se
consideră λp = 4,0 W/m∙K (Fig. 3.2). Pentru materialele de construcție din care este alcătuită
pardoseala, λi se citește din Anexa A.
Dacă nu exista aviz geotehnic, dar se cunosc totuşi unele date privind natura
pământului, la calculele termotehnice se pot avea în vedere caracteristicile termotehnice din
Tabel 3.1.
Tabel 3.1 – Caracteristicile termotehnice generale ale solului
Categoria Descrierea
Conductivitatea
termică p
Capacitatea
calorică • cp
W/(mK) J/(m3K)
1 Pământuri argiloase cu umiditate
redusă 1,5 3,0 x 10
6
2
- Pământuri argiloase cu umiditate
ridicată
- Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate
redusă
2,0 2,5 x 106
3 Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate
ridicată 2,5 2,5 x 10
6
4 Roci omogene 3,5 2,0 x 106
Formula cu termeni numerici ai rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a
stratului de pământ se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Fig.3.2 – Separarea straturilor de pământ funcție de conductivitatea termică
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
27
3.3. Determinarea temperaturii pământului
Pentru determinarea temperaturii pământului, Tp, se consideră următoarele
valori funcţie de zona climatică în care este amplasată clădirea (Tabel 1.2):
• zona I Tp = 11°C;
• zona II Tp = 10°C;
• zona III Tp = 9°C;
• zona IV Tp = 8°C.
3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a solului
Coeficientul de masivitate termică a solului, ms, se determină din graficul din
Fig. 3.3, în funcţie de adâncimea stratului de apă freatică, H, şi de adâncimea de îngropare a
pardoselii h. Ambele mărimi sunt date prin tema de proiectare.
În cazul transferului termic prin sol între încăperi cu temperaturi interioare de
calcul diferite, coeficientul de masivitate termică, ms, are valoarea ms = 1.
Fig.3.3 – Determinarea coeficientului ms
Se observă că pentru a putea citi coeficientul de masivitate termică a solului
(ms), trebuie determinată valoarea lungimii maxime Lmax. Acest lucru se face ţinând cont de
informaţiile din Fig. 3.4, din care rezultă ca:
)hH2(2
Lmax
[m] ( 3.6 )
unde: H [m] - adâncimea pânzei freatice;
h [m] - adâncimea de îngropare a elementelor de construcţie.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
28
Fig.3.4 - Reprezentarea modului de calcul a lungimii maxime Lmax
3.5. Determinarea coeficientului ns
Coeficientul ns se determină din Fig.3.5 funcţie de adâncimea de îngropare a
pardoselii faţă de cota zero a solului, h şi de conductivitatea termică λ a materialului din care
este alcătuit stratul de pământ luat în consideraţie. Valoarea acesteia din urmă se citeşte din
Anexa A.
Fig.3.5 – Determinarea coeficientului ns
3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur
Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, în funcţie de adâncimea de
îngropare a pardoselii faţă de cota zero a solului, h, grosimea fundaţiei pereţilor exteriori, g, şi
de adâncimea stratului de apă freatică, H, este prezentată în Tabel 3.2. Toate aceste mărimi
care influenţează rezistenţa termică specifică a benzii de contur sunt date în tema de
proiectare. Dacă acele valori nu se regăsesc în tabel, va trebui procedat la un artificiu de
calcul, şi anume interpolare liniară.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
29
Tabel 3.2 – Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, [m2K/W]
Adâncimea de
îngropare a
pardoselii, h
Grosimea
fundaţiei, g
Adâncimea pânzei de apă freatică, H
≤4 6 8 ≥10
m m m
0,0
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,600
0,634
0,668
0,700
0,735
0,768
0,802
0,835
0,868
0,902
0,935
0,970
1,000
0,520
0,546
0,570
0,600
0,622
0,645
0,665
0,693
0,717
0,742
0,767
0,781
0,815
0,475
0,496
0,517
0,536
0,555
0,574
0,593
0,614
0,633
0,652
0,762
0,692
0,712
0,445
0,464
0,481
0,498
0,513
0,530
0,547
0,565
0,581
0,600
0,615
0,632
0,650
1,0
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,390
0,410
0,431
0,450
0,470
0,490
0,509
0,528
0,548
0,568
0,587
0,607
0,627
0,352
0,370
0,388
0,399
0,415
0,430
0,445
0,460
0,475
0,490
0,505
0,520
0,535
0,329
0,340
0,355
0,370
0,383
0,398
0,410
0,425
0,437
0,451
0,465
0,480
0,494
0,314
0,328
0,340
0,,51
0,365
0,377
0,386
0,400
0,414
0,425
0,438
0,450
0,463
2,0
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,65
0,70
0,75
0,80
0,360
0,378
0,396
0,413
0,430
0,448
0,465
0,482
0,500
0,516
0,534
0,551
0,568
0,315
0,329
0,341
0,354
0,367
0,380
0,392
0,415
0,424
0,432
0,445
0,457
0,470
0,293
0,304
0,315
0,326
0,337
0,347
0,357
0,370
0,380
0,391
0,402
0,414
0,425
0,278
0,289
0,298
0,308
0,318
0,327
0,336
0,346
0,356
0,365
0,375
0,385
0,395
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
30
3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol
Mărimile determinate la paragrafele 3.1 ÷ 3.6, împreună cu cele deja cunoscute
se introduc în formula (3.1) sau (3.2), după cum este cazul, obţinându-se valoarea fluxului de
căldură pierdut prin sol (Qs).
De asemenea, formula cu termeni numerici a fluxului de căldură transmis prin
sol se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Valoarea fluxului de căldură transmis prin sol - obţinută în urma realizării
calculelor de mai sus - se înscrie în formularul de calcul în coloana aferentă lui QTi.
Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie
4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie (QTk), pentru elementul de construcţie k
Calculul fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare element de
construcție în parte, se determină cu ajutorul formulei:
k
kkkMT
`R
tAmCQ
kk
[W] ( 4.1 )
unde: k - reprezintă elementul de construcţie a cărui pierdere de căldură se calculează;
CM, mk, Ak, Δtk, R`k – au valorile determinate anterior.
Rezultatele obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 13. În mod
analog celorlalte calcule, determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare
element (QTk) se face pe camere.
4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin transmisie de o încăpere
Calcularea fluxului total de căldură pierdut prin transmisie pe ansamblul
încăperii se face prin însumarea fluxurilor de căldură pierdute prin transmisie de fiecare
element de construcţie component al încăperii, cu ajutorul formulei:
n
1i
sTT QQQk
[W] ( 4.2 )
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
31
Cât priveşte realizarea calculelor în formularul de calcul, aici se vor însuma -
pe verticală - toate valorile corespunzătoare coloanei 13, pentru fiecare încăpere separat.
4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin transmisie
4.3.1. Adaosul pentru orientare
Se determină în scopul diferenţierii necesarului de căldură de calcul al încăperii
diferit expuse radiaţiei solare.
Adaosul pentru orientare, AO, afectează numai fluxul termic cedat prin
elementele de construcţie ale încăperilor cu pereţi exteriori supraterani şi are valorile
prezentate în Tabel 4.1.
Tabel 4.1 – Valorile adaosului pentru orientare Ao
Orientare N NE E SE S SV V NV
AO +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Pentru încăperi cu mai mulţi pereţi exteriori, adaosul de orientare AO, se
stabileşte corespunzător peretelui cu orientarea cea mai defavorabilă.
Această valoare se trece în formularul de calcul, în coloana 15.
4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci
Se determină în scopul corectării bilanţului termic al corpului omenesc în
încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţa specifică redusă favorizează
intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie. Adaosul pentru compensarea
efectului suprafeţelor reci CA , ia în consideraţie faptul că temperatura interioară de calcul a
fost definită pentru o incintă tip, având caracteristici constructive date (o anumită rezistenţă
termică a pereţilor înconjurători). Pentru incinta reală, cu pereţi înconjurători având o altă
rezistenţă termică, mai mică, scăderea temperaturii suprafeţelor interioare a acestora, impune
creşterea temperaturii interioare de calcul. Mărimea adaosului pentru compensarea
temperaturii suprafeţelor reci este dată de standard în funcţie de rezistenţa termică reală medie
a incintei respective.
Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, AC, afectează numai
fluxul termic prin elementele de construcţie ale încăperilor a căror rezistenţă termică medie,
Rm, nu depăşeşte 10 m2K/W.
Rezistenţa Rm, se calculează cu relaţia:
T
MeiTm
Q
C)TT(AR
[m
2K/W] ( 4.1 )
unde: AT [m2] - aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor
delimitatoare);
Ti, Te si QT - au semnificaţiile anterioare.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
32
Formula rezistenţei termice medii şi înlocuirea numerică se scriu în formularul
de calcul, în spaţiul liber disponibil.
Dacă valoarea rezultată în calcule este mai mare de 10 m2K/W, atunci efectul
suprafeţelor reci este neglijabil.
În caz contrar, deci dacă valoarea rezultată din calcule este mai mică de
10 m2K/W, atunci efectul suprafeţelor reci asupra temperaturii interioare trebuie luat în
considerare. Pentru a realiza acest lucru, se citește din nomograma din Fig.4.1 valoarea
adaosului AC în funcţie de Rm. Valoarea citită se scrie în formularul de calcul, în coloana 14.
AC
Rm
Fig.4.1 – Valoarea adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci funcţie de Rm
În cazul încălzirii încăperilor cu planşee încălzitoare prin radiaţie de pardoseală
sau tavan, valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac sunt cele din
Tabel 4.2.
Tabel 4.2 - Valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci
Numărul de suprafeţe prin care se cedează flux termic către mediul înconjurător Ac
1
2
≥ 3
0
2
4
Pentru încăperi de producţie cu specific de muncă uşoară sau de muncă medie,
cu locuri de muncă staţionare, adaosul Ac se prevede numai în cazul în care locurile de muncă
sunt situate la o distanţă mai mica de 5 m de suprafeţele vitrate exterioare.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
33
Adaosul AC nu se prevede în următoarele situaţii:
• În cazul depozitelor, casei scării etc. sau încăperilor prin care oamenii trec
sau staţionează purtând îmbrăcămintea de stradă (de exemplu săli de
expoziţie);
• În cazul încăperilor de producţie cu specific de muncă medie cu locuri de
muncă nestaţionare sau cu specific de muncă grea;
• În cazul încăperilor a căror rezistenţă termică medie, Rm, depăşeşte
10 m2K/W.
4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor reci
Procentul în care orientarea pereţilor exteriori, precum şi efectul suprafeţelor
reci influenţează fluxul de căldură cedat prin transmisie al fiecărei încăperi se determină cu
ajutorul formulei de mai jos şi se trece în formularul de calcul, în coloana 16, incrementat cu 1
unitate:
100
AAY co
%
[%] ( 4.2 )
4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin transmisie de o încăpere
Aplicând formula următoare, se determină fluxul de căldură corectat, cedat
prin transmisie, de fiecare încăpere.
100
AA1QY1QQ CO
T%TTc [W] ( 4.3 )
Rezultatul acestui calcul se înscrie în formularul de calcul, în coloana 17.
Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor
5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor în funcţie de numărul de schimburi de aer
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de
calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile
uşilor şi ferestrelor, precum şi a aerului pătruns la deschiderea acestora, determinată ţinând
seama de numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de confort
fiziologic, notată cu Qi1 se calculează cu relaţia:
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
34
100
A1]QTTcVCn[Q c
ueipMao1i [W] (5.1)
unde: nao [m3/s/m
3] - numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de
confort fiziologic;
V [m3] - volumul încăperii;
ρ [kg/m3] - densitatea aerului la temperatura Ti, se ia din Anexa E;
cp [J/kgK] - căldura specifică la presiune constantă a aerului la temperatura Ti, se ia
din Anexa E;
Qu [W] - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor
exterioare.
CM, AC - au valorile determinate anterior.
5.1.1. Numărul de schimburi de aer
Numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de confort
fiziologic, este o mărime normată, având următoarele valori, diferenţiat pe tipuri de clădiri şi
încăperi:
a) Pentru clădiri de locuit şi similare lor:
camere de locuit
3
ao 1022,0n m3/s/m
3 (echivalent cu 0,792 [m
3/h/m
3]) (5.2)
bucătării
3
ao 1033,0n m3/s/m
3 (echivalent cu 1,19 [m
3/h/m
3]) (5.3)
băi
3
ao 1028,0n m3/s/m
3 (echivalent cu 1,0 [m
3/h/m
3]) (5.4)
b) Pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale:
p
3
ao N107Vn [m
3/s] (5.5)
unde: V [m3] - volumul încăperii;
Np - numărul de persoane.
În formularul de calcul se înscrie valoarea pentru fiecare încăpere în parte.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
35
5.1.2. Calculul volumului încăperilor
Calcularea volumelor pe fiecare încăpere în parte se face cu relaţia:
hAV PD [m3] (5.6)
unde: APD, h - au valorile determinate la paragraful 1.3.
5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară convenţională de
calcul la temperatura interioară convenţională de calcul a aerului pătruns la deschiderea uşilor
exterioare, Qu,se calculează cu relaţia:
Meiuu CTTnA36,0Q [W] (5.7)
unde: Au [m2] - aria uşilor exterioare care se deschid;
n - numărul deschiderilor uşilor exterioare într-o oră, în funcţie de
specificul clădirii;
Ti, Te, CM - au semnificaţii anterioare.
Note:
Sarcina termică Qu, se ia în considerare numai în cazul încăperilor cu uşi
care se deschid frecvent (magazine, holuri de cinematografe etc.) şi care nu sunt prevăzute
sasuri sau perdele elastice. Luarea în considerare a acestei sarcini termice nu este suficientă
pentru combaterea inconfortului determinat de curenţii reci produşi la deschiderea uşilor,
efectele acestor curenţi vor fi combătute prin măsuri adecvate.
Sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns prin uşile de circulaţie
pentru vehicule mari, la care nu se pot prevedea sasuri, se consideră în calcul şi se combate
prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer).
5.2. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor funcţie de viteza convenţională a vântului
Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de
calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile
uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora (Qi2), determinată de viteza
convenţională a vântului se calculează cu relaţia:
100
A1QTTvLiECQ c
uei3
4
M2i [W] (5.8)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
36
unde: E - factorul de corecţie de înălţime;
i [W/mK(s/m)4/3
] – coeficientul de infiltraţie a aerului prin rosturi;
L [m] - lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor din faţadele supuse acţiunii
vântului;
v [m/s] - viteza convenţională a vântului de calcul;
Qu, Ti, Te, AC - au semnificaţii anterioare.
5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime
Factorul de corecţie de înălţime, E, are valoarea 1 pentru încăperi din clădiri cu
mai puţin de 12 niveluri. Pentru clădiri cu 12 sau mai multe niveluri, valorile factorului E sunt
indicate în Tabel 5.1.
Tabel 5.1 – Valorile factorului de corecţie E în funcţie de înălţimea clădirii
Etajul Numărul de niveluri ale clădirii
12 15 18 20 25
P
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Peste 14
1,180
1,140
1,120
1,090
1,070
1,040
1,020
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,230
1,200
1,170
1,150
1,130
1,110
1,080
1,060
1,040
1,010
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,00
1,265
1,230
1,200
1,175
1,155
1,135
1,120
1,110
1,090
1,065
1,030
1,010
1,00
1,00
1,00
1,00
1,295
1,265
1,230
1,200
1,180
1,160
1,150
1,130
1,110
1,090
1,060
1,030
1,00
1,00
1,00
1,00
1,340
1,315
1,285
1,285
1,230
1,210
1,200
1,190
1,185
1,150
1,130
1,110
1,080
1,050
1,020
1,00
5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi
Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi, i, în funcţie de felul uşilor şi
ferestrelor şi modul de comportare a clădirii la acţiunea vântului, sunt indicate în Tabel 5.2.
37
Tabel 5.2 –Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi i
Uşi şi
ferestre Valorile coeficientului i
Lemn
i
e
A
A
Simple cu
deschidere
interioară
Simple cu
deschidere
interioară
cu
accesorii
şi
garnituri
Simple cu
deschidere
interioară cu
geam
termoizolant
Simple cu
deschidere
exterioară
Cuplate
Cuplate
cu
geam
fix
simplu
Cuplate
cu
accesorii
şi
garnituri
Cuplate cu
geam
termoizolant
fix
Cuplate
cu 3 sau
4
rânduri
de geam
cu
accesorii
şi
garnituri
Duble
Duble
cu
accesorii
şi
garnituri
Duble
cu 3 sau
4
rânduri
de geam
cu
accesorii
şi
garnituri
Clădiri greu permeabile cu ferestre
< 3 0,1570 0,0785 0,1177 0,0980 0,0980 0,0157 0,0667 0,0079 0,0589 0,0780 0,0589 0,0393
>3 0,1221 0,0610 0,0916 0,0763 0,0763 0,0122 0,0520 0,0061 0,0458 0,0610 0,0458 0,0305
Clădiri permeabile cu ferestre
< 3 0,2222 0,1111 0,1667 0,1389 0,1389 0,0222 0,0944 0,0111 0,0833 0,1111 0,0833 0,0555
>3 0,1728 0,0864 0,1296 0,1080 0,1080 0,0173 0,0734 0,0086 0,0648 0,0864 0,0648 0,0432
Metal
i
e
A
A Simple Cuplate
Duble sau
simple cu
etanşare
specială
Fixe
Clădiri greu permeabile cu ferestre
< 6 0,0785 0,0667 0,0667 0,0079
>6 0,0610 0,0520 0,0520 0,0061
Clădiri permeabile cu ferestre
< 6 0,1111 0,0944 0,0833 0,0111
>6 0,0864 0,0734 0,0648 0,0086
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
38
Note:
Ae reprezintă aria totală a elementelor mobile ale uşilor şi ferestrelor exterioare,
iar Ai aria uşilor interioare.
Prin „clădiri greu permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de
clădire la care datorită existenţei pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin
rosturi se face numai prin casa scării sau printr-un coridor central (clădiri de locuit cu simplă
orientare, apartamente de colţ care nu au faţade diametral opuse, compartimente de hale fără
comunicaţie cu restul clădirilor etc.).
Prin „clădiri permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădiri
care, datorită absenţei pereţilor despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a
casei scării cu uşi exterioare spre ghena de gunoi, ieşirea aerului infiltrat se face prin rosturile
uşilor şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, apartamente cu ferestre
plasate diametral opuse, hale sau compartimente de hale).
Pentru uşi şi ferestre plasate chiar în colţul clădirii la ultimul etaj al clădirilor
cu acoperişuri-terase valorile din Tabel 5.2 se înmulţesc cu 1,2. Majoritatea se aplică doar
colţurilor limitelor extreme ale clădirilor şi nu valorilor diverselor proeminenţe din mijlocul
faţadei.
5.2.3. Lungimea rosturilor L
Lungimea rosturilor, L, este egală cu perimetrul elementelor mobile ale
ferestrelor şi uşilor exterioare. Rostul format de două elemente mobile se ia în calcul o
singură dată; în cazul uşilor şi ferestrelor duble, rostul se măsoară pentru un singur rând.
În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori alăturaţi (încăperi de colţ), ambii
pereţi se consideră sub acţiunea vântului de calcul.
În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori situaţi pe faţade opuse, se va
considera sub acţiunea vântului de calcul acea faţadă pentru care lungimea rosturilor are
valoarea cea mai mare.
În cazul încăperilor cu trei sau patru pereţi exteriori, se consideră sub
acţiunea vântului de calcul cei doi pereţi alăturaţi pentru care lungimea rosturilor are valoarea
cea mai mare.
L - lungimea rosturilor elementelor care se pot deschide (mobile) exterioare
din faţadele supuse vântului.
Cazuri (conform figurii 5.1):
o În cazul în care elementele mobile se află pe acelaşi perete lungimea este egală cu
suma lungimilor rosturilor de pe acelaşi perete: 1L l .
o Dacă acestea se află pe doi pereţi alăturaţi atunci lungimea este egală cu suma
lungimilor rosturilor: 1 2L l l .
o Dacă se află pe trei pereţi exteriori atunci se ia în calcul maximul dintre suma
lungimilor a două rosturi aflate pe pereţi alăturaţi: 1 2 2 3max( , )L l l l l .
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
39
o Altfel dacă se află pe doi pereţi opuşi lungimea este egală cu maximul dintre suma
lungimilor rosturilor de pe un perete: 1 2max( , )L l l .
Fig.5.1 – Poziţia elementelor mobile în ansamblul încăperii:
a - pe un perete exterior, b – pe doi pereţi exteriori alăturaţi,
c – pe doi pereţi exteriori opuşi, d – pe mai mulţi pereţi exteriori
5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul
Viteza convenţională a vântului de calcul, v, şi valoarea v4/3
în funcţie de zona
eoliană în care se găseşte localitatea respectivă şi de amplasamentul clădirii faţă de localitate
sunt indicate în Tabel 5.3.
Tabel 5.3 – Valorile convenţionale a vântului în funcţie de zona eoliană
Zona eoliană
Amplasamentul clădirii
În localităţi În afara localităţii
v v4/3
v v4/3
I
II
III
IV
8,0
5,0
4,5
4,0
16,00
8,55
7,45
6,35
10,0
7,0
6,0
4,0
21,54
13,39
10,90
6,35
Note:
Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt valabile pentru altitudini sub
1100 m. Pentru clădiri amplasate la altitudini mai mari, vitezele convenţionale ale vântului de
calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenţa vântului cu
temperaturi scăzute, astfel încât necesarul de căldură de calcul rezultat să nu fie depăşit în mai
mult de 10 ore până la 20 ore pe an.
Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului al 12-lea al clădirilor înalte din
cuprinsul oraşelor, vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzătoare
clădirilor amplasate în afara localităţilor.
Încadrarea localităţilor în zone eoliene se face conform hărţii din Anexa F.
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
40
5.3. Determinarea sarcinii termice pentru încalzirerea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor
Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea de le temperatura exterioară la
temperatura interioară a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului
pătruns la deschiderea acestora Qi, se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice
Qi1 si Qi2.
2i1ii Q,QmaxQ [W] (5.9)
Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul
Se calculează ca suma din fluxul de căldură pierdut prin transmisie şi sarcinii
termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor.
iT QQQ [W] (6.1)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
41
ΑΝΕΧΑ A – Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie
Nr.
crt. Denumire materialului
Densitatea
aparentă
Conductivitatea
termică de
calcul
Coeficientul
de asimilare
termică
Factorul
rezistenţei la
permeabilitate
la vapori
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe bază de azbest
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
1 Plăci şi foi de
azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Plăci termoizolante 500
300
0,13
0,09
1,99
1,28
1,6
1,6
II.Materiale asfaltice şi bituminoase
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0,17 3,37 *
III.Betoane
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
6 Beton armat
2600
2500
2400
2,03
1,74
1,62
17,90
16,25
15,26
24,3
21,3
21,3
7
Beton simplu cu
agregate naturale de
natură sedimentară sau
amorfă (pietriş, tuf
calcaros, diatomit)
2400
2200
2000
1800
1600
1400
1200
1000
1,62
1,39
1,16
0,93
0,75
0,58
0,46
0,37
15,36
13,62
11,86
10,08
8,53
7,02
5,79
4,74
21,3
14,9
12,1
8,5
7,1
4,7
4,3
3,9
8 Beton cu zgură de cazan
1800
1600
1400
1200
1000
0,87
0,75
0,64
0,52
0,41
9,75
8,53
7,37
6,15
4,99
8,5
7,7
7,1
6,1
4,7
9 Beton cu zgură
granulată
1800
1600
1400
1200
0,64
0,58
0,52
0,46
8,36
7,50
6,65
5,79
7,7
7,1
6,6
6,1
10 Beton cu zgură
expandată
1600
1400
1200
0,58
0,46
0,41
7,50
6,25
5,46
7,1
6,5
6,0
11 Beton cu perlit
1200
1000
800
600
0,41
0,33
0,26
0,17
5,46
4,47
3,55
2,49
4,3
3,4
2,4
2,1
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
42
12 Beton cu granulit
1800
1700
1600
1500
1400
1200
1000
800
600
400
0,81
0,76
0,70
0,64
0,58
0,46
0,35
0,29
0,23
0,17
9,41
8,85
8,24
7,63
7,02
5,79
4,61
3,75
2,89
2,0l
7,1
7,0
6,9
6,8
6,5
6,1
4,7
3,4
2,4
1,9
13
Beton celular
autoclavizat (gazbeton):
-tip GBC-50
-tip GBN-50
-tip GBN-35
-tip GBN-T; GBC-T
750
700
600
550
0,28
0,27
0,24
0,22
3,57
3,39
2,96
2,71
4,2
4,2
3,7
3,5
14
Produse rigide spumate
din cebuşă de
termocentrală liată cu
ciment
500
400
0,20
0,16
2,46
1,97
3,1
2,6
IV.Mortare
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1
16 Mortar de ciment şi var 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zgură cu
ciment
1400
1200
0,64
0,52
7,37
6,15
5,7
4,7
V.Vată minerală şi produse din vată minerală
Capacitate calorică masică c = 750 J/(kgK)
19
Vată minerală:
-tip 60
-tip70
60
70
0,042
0,045
0,37
0,41
1,1
1,1
20
Saltele din vată
minerală:
-tip SCI 60,
SCO60,SPS60
-tip SPS 70
100..130
120..150
0,040
0,045
0,50
0,59
1,3
1,3
21
Pâslă minerală:
-tip P 40
-tip P 60
-tip P90
40
60
90
0,043
0,040
0,040
0,51
0,55
0,56
2,1
2,4
2,4
22
Plăci din vată minerală:
-tip G 100
-tip G 400
-tip AP 140
100
1400
120..140
0,048
0,040
0,044
0,51
0,55
0,56
2,1
2,4
2,4
23 Plăci rigide din fibre de
bazalt tip PB 160 160 0,050 0,66 2,5
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
43
VI.Sticlă şi produse pe bază de sticlă
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
24 Sticlă 2500 0,75 10,67 ∞
25 Sticlă spongioasă
400
300
140
0,14
0,12
0,075
1,84
1,48
0,80
28,3
28,3
28,3
26
Vată de sticlă:
-cal. I
-cal. II
80
100
0,036
0,041
0,42
0,50
1,1
1,2
VII.Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomit
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
27 Plăci de ipsos 1100
1000
0,41
0,37
5,23
4,47
6,1
6,5
28 Plăci de ipsos cu
umplutură organică 700 0,23 3,13 3,4
29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7
30 Şapă de ipsos 1600 1.03 10,00 11,2
31 Produse termoizolante
din diatomit
600
500
0,22
0,19
2,83
2,40
32 Produse termoizolante
din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9
VIII.Pământuri şi umpluturi
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
33 Pământ vegetal în stare
umedă 1800 1,16 11,28 -
34 Umplutură din nisip 1600 0,58 7,50 3,9
35 Umplutură din pietriş 1800 0,70 8,74 2,4
IX.Lemn şi produse din lemn
Capacitate calorică masică c = 2510 J/(kgK)
36
Pin şi brad
-perpendicular pe fibre
-în lungul fibrelor
550
550
0,17
0,35
4,12
5,91
10,4
2,0
37
Stejar şi fag
-perpendicular pe fibre
-în lungul fibrelor
800
800
0,23
0,41
5,78
7,71
11,3
2,1
38 Placaj încleiat 600 0,17 4,30 28,3
39 Rumeguş 250 0,09 2,02 2,4
40 Plăci termoizolante din
talaş, tip STABILIT
400
300
0,14
0,13
3,19
2,66
2,4
2,1
41
Beton cu agregate
vegetale (talaş,
rumeguş, puzderie)
800
600
0,21
0,16
5,52
4,17
5,3
5,0
42
Plăci termoizolante din
coajă de răşinoase
-tip PACOSIP
-tip IZOTER
750
350
270
0,216
0,125
0,116
5,42
2,82
2,38
5,3
2,4
2,1
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
44
43
Plăci din fibre de lemn,
tip PFL (plăci moi)
-plăci S
-plăci B şi BA
220..350
230..400
0,084
0,094
2,08
2,32
2,7
3,7
44 Plăci aglo,erate
fibrolemnoase, tip PAF 300 0,084 2,14 2,7
45
Plăci din aşchii de lemn,
tip PAL:
-termoizolante
-stratificate
-omogene pline
-omogene cu goluri
350
650
550
700
600
500
450
0,101
0,204
0,180
0,264
0,216
0,168
0,156
2,53
1,90
4,24
5,79
4,85
3,90
3,57
2,8
7,1
4,3
8,5
7,1
3,4
2,8
X.Produse termoiyolante fibroase de natură organică
Capacitate calorică masică c = 1670 J/(kgK)
46 Plăci aglomerate din
puzderie, tip PAP
300
200
0,101
0,086
1,91
1,44
3,5
3,0
47
Stufit
-presat natural
-presat cu maşina
250
400
0,09
0,14
1,65
2,60
1,3
1,4
48 Plăci din paie 250
120
0,14
0,05
2,05
0,85
1,4
1,3
49
Saltele din
Deşeuri textile sintetice,
tip vată de tapiţerie
100 0,045 0,74 1,1
XI.Umpluturi termoizolante
Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)
50 Zgură de cazan 1000
700
0,35
0,26
4,61
3,32
3,3
2,9
51 Zgura granulată, Zgură
expandată
1100
900
500
0,36
0,31
0,19
4,90
4,11
2,40
3,4
3,1
2,7
52 Cenuşă şi zgură de
termocentrală 650 0,29 3,38 3,0
53 Granulit
900
500
300
0,49
0,25
0,18
5,17
2,75
1,81
3,0
2,1
1,7
54 Perlit 200
100
0,088
0,083
1,03
0,71
1,7
0,9
55 Diatomit 700
500
0,25
0,20
3,26
2,46
-
-
XII.Pietre naturale şi zidărie din piatră naturală
Capacitate calorică masică c = 920 J/(kgK)
56 Scorie bazaltică 1000 0,26 4,16 -
57 Marmură, granit, bazalt 2800 3,48 25,45 56,7
58 Gresie şi cuarţite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000
1700
1,16
0,93
12,42
10,25
10,6
8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
45
61
Zidărie din pietre de
formă regulată, cu
densitate aparentă a
pietrei de:
-2800 kg/m3
-2000 kg/m3
-1200 kg/m3
2680
1960
1260
3,19
1,13
0,51
23,89
12,13
6,54
30,4
9,9
4,9
62
Zidărie din pietre de
formă neregulată, cu
densitatea aparentă a
pietrei de:
-2800 kg/m3
-2000 kg/m3
-1200 kg/m3
2420
1900
1380
2,55
1,06
0,60
20,30
11,57
7,42
15,5
8,7
5,3
XIII.Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizat
Capacitate calorică masică c = 87 J/(kgK)
63 Zidărie din cărămizi
pline 1800 0,80 9,51 6,1
64
Zidărie din cărămizi cu
găuri verticale, tip GPV,
cu densitatea aparentă a
cărămizilor de:
-1675 kg/m3
-1475 kg/m3
-1325 kg/m3
-1200 kg/m3
-1075 kg/m3
-950 kg/m3
1700
1550
1450
1350
1250
1150
0,75
0,70
0,64
0,58
0,55
0,46
8,95
8,26
7,64
7,02
6,57
5,77
5,3
5,0
4,7
4,5
4,3
4,1
65
Zidărie din cărămizi de
diatomit, cu densitatea
aparentă a cărămizilor
de 1000 kg/m3
1200 0,52 6,26 3,4
66
Zidărie din blocuri mici
pline din beton cu
agregate uşoare, cu
densitatea aparentă a
blocurilor de:
-2000 kg/m3
-1800 kg/m3
-1600 kg/m3
-1400 kg/m3
-1200 kg/m3
-1000 kg/m3
1980
1800
1620
1440
1260
1080
1,16
0,93
0,75
0,61
0,50
0,42
12,02
10,26
8,72
7,43
6,29
5,34
10,6
8,5
7,1
4,7
4,3
3,9
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
46
67
Zidărie din blocuri de
beton celular
autoclavizat:
-cu rosturi subţiri
-tip GBN 35
-tip GBN 50
-cu rosturi obişnuite
-tip GBN 35
-tip GBN 50
675
775
725
825
0,27
0,30
0,30
0,34
3,38
3,82
3,70
4,20
3,8
4,3
3,9
4,4
68
Fâşii armate din beton
celular autoclavizat:
-tip GBN 35
-tip GBN 50
625
725
0,25
0,28
3,13
3,57
3,7
4,2
XIV.Metale
Capacitate calorică masică c = 480 J/(kgK)
69 Oţel de construcţii 7850 58 125,6 ∞
70 Fontă 7200 50 111,7 ∞
71 Aluminiu 2600 220 140,8 ∞
XV.Polimeri şi spume de polimeri
Capacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK)
72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,00
73 Spume de policlorură de
vinii
70
30
0,05
0,05
0,61
0,40
3,0
3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI.Materiale în suluri
Capacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK)
75
Covor PVC
-fără suport textil
-cu suport textil
1800
1600
1600
1400
0,38
0,33
0,29
0,23
0,49
7,46
7,00
5,83
425
425
425
425
76 Pânza bitumată, carton
bitumat etc. 600 0,17 3,28 *
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
47
ANEXA B – Zonarea climatică a României pe perioada de iarnă
Zona I Te = -12 C
Zona II Te = -15 C
Zona III Te = -18 C
Zona IV Te = -21 C
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
48
ANEXA C – Temperaturi interioare convenţionale de calcul pentru spaţiile încălzite
Categoria clădirii Destinaţia încăperilor
Temperatura interioară
convenţională de calcul
°C
LOCUINŢE Camere de locuit şi holuri
Vestibuluri
Camere pentru baie, duşuri
Bucătării
Closete în cadrul apartamentului
Closete în afara apartamentului
Scări şi coridoare exterioare
apartamentului
Intrări
Spălătorii şi călcătorii
Uscătorii la blocurile de locuinţe
Garaje sub locuinţe
20
18
22
18
18
15
10
12
15
25
10
Clădiri
administrative şi
anexe sociale din
întreprinderi
industriale
Birouri
Săli de conferinţă şi festivităţi
Săli de aşteptare
Biblioteci, camere de lectură
Biblioteci, depozite de cărţi
Holuri, vestibuluri, garderobe
Camera portarului
Scări, coridoare
Grup sanitar (closete, pişoare)
Vestiare
Camere de dezbrăcare şi duşuri
Spălătoare fără dezbrăcare
Arhive cu personal
Arhive, depozite de cărţi
Centrale telefonice, staţii de radioficare
Bufete
Cabinete medicale
Intrări
Cabinete de toaletă pentru femei
Încăperi pentru alăptare
20
18
16
20
15
15
20
15
15
22
22
20
18
10
20
20
22
12
20
22
Clădiri culturale Săli de adunare
Săli de expoziţie
Săli de conferinţe
Birouri
Biblioteci, camere de lectură, de audiţie
Depozite de cărţi
Depozite de cărţi-biblioteci
Săli de şah şi alte jocuri similare
Săli de biliard şi tenis de masă
18
18
18
20
20
10
18
20
16
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
49
Fumoare
Holuri, vestibuluri, garderobe
Intrări
Camere de dezbrăcare şi duşuri
Grup sanitar (closete, pişoare)
Bufete
Scări, coridoare
18
18
12
22
15
18
16
Şcoli şi facultăţi Clase
Cancelarii, birouri
Laboratoare
Amfiteatre, săli de conferinţă
Biblioteci, camere de lecturi
Săli de desen
Săli de disecţie
Ateliere
Holuri, săli de reacţie, fumoare
Coridoare, scări
Vestibuluri, garderobe
Intrări
Grup sanitar (closete, pişoare)
Camere de dezbrăcare şi duşuri
Săli de educaţie fizică
Cabinete medicale
Bufete
Bucătării
Cabina portarului
18
20
18
18
20
20
16
18
18
18
15
12
15
22
18
22
18
15
20
Creşe şi grădiniţe de
copii
Camere de primire
Camere de joc în creşe
Dormitoare
Camere de joc în grădiniţe
Săli de mese
Camere de lucru şi de citire
Camere de personal şi secretariat
Băi şi duşuri pentru copii
Toalete, closete pentru copii
Closete pentru personal
Vestibuluri, coridoare, holuri, scări
Intrări (wind-fang)
Cabinete medicale
Camere de izolare
Camere pentru rufe curate
Depozite pentru saci de dormit
Camere pentru rufe murdare
Bucătării
Anexe bucătării preparare, spălare vase
Spălătorii, călcătorii
20
22
20
20
20
20
20
24
20
18
18
12
24
22
16
16
10
15
18
15
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
50
Hoteluri şi cămine Camere
Holuri
Băi şi duşuri
Vestibuluri, garderobe
Coridoare, scări
Closete
Birouri
Săli de lectură, săli de şah
Săli de biliard şi tenis de masă
Restaurante, cofetării, frizerii
Bucătării, oficii
Intrări (wind-fang)
Magazii (depozite)
Ateliere
Spălătorii, călcătorii
20
18
22
18
18
15
20
20
18
18
15
12
15
18
15
Spitale, clinici,
maternităţi
Rezerve sau saloane pentru bolnavi
Rezerve sau saloane pentru chirurgie
Camere sau saloane pentru sugari
Camere sau saloane pentru lăuze
Coridoare interioare
Fişier, scări, garderobe, vestibuluri
Intrări (wind-fang)
Grup sanitar (closete, pişoare)
Cabinete medicale în policlinici şi
dispensare
Săli de aşteptare
Săli de dezinfecţie
Săli de pregătire operaţie şi de naştere
Săli de operaţie şi de naştere
Săli pentru masaje
Camere de personal, camere de gardă
Electroterapie, Roentgen
Hidroterapie
Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare
Spălătoare
Săli de autopsie
Morgă
Camere pentru rufe curate
Camere pentru rufe murdare
22
22..25
24
24
20
18
12
20
22
20
18
22..25
25
22
22
22
24
24
15
16
5
16
10
Teatre şi
cinematografe
Săli de cinematograf
Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei
Fumoare, bufete
Vestibuluri, garderobe, scări
Hol de intrare şi ghişee încălzite
Săli de aşteptare la cinematograf
Intrări (wind-fang)
Casa, birouri
Grup sanitar (closete, pişoare)
Cabina actorilor
Spălătorie, duşuri pentru actori
10
20
18
15
15
12
12
20
15
20
22
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
51
Depozite de costume
Depozite de decoruri
Cabina de proiecţie
Camera de acumulatori
12
10
18
10
Băi publice Băi şi duşuri
Băi de abur
Băi de aer cald
Băi de aer fierbinte
Săli de odihnă după baie, săli şi scări de
trecere
Camere de dezbrăcare, îmbrăcare, vestiar
Hale pentru înot
Vestibuluri, săli de aşteptare
Closete
Intrări (wind-fang)
Cabinete medicale, săli de masaje
Camere de personal
Frizerii
Restaurante, bufete, garderobe
Ateliere
Depozite de rufe curate
Depozite de rufe murdare
22
40
50
60
22
22
22..28
(cu 2°C peste temperatura
apei din bazin)
18
18
12
22
20
20
20
15
16
10
Magazine,
restaurante, cantine
Magazine diverse nealimentare,
cosmetice
Magazine pentru alimente
Săli de mese
Birouri
Depozite de alimente
Depozite de mărfuri nealimentare
Garderobe
Bucătării
Încăperi pentru prepararea cărnii şi
zarzavatului
Încăperi pentru spălat vase
18
15
18
20
5
10
18
18
18
18
Spălătorii mecanice
de rufe
Săli de maşini de spălat
Săli de maşini de uscat şi de călcat cu
aburi sau gaze
Săli pentru dezinfectare
Încăperi pentru reparat rufe
Încăperi pentru depozitat rufe murdare
Încăperi pentru primit rufe murdare
Încăperi pentru rufe curate
Încăperi pentru uscătorii
15
15
15
18
10
18
16
25
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
52
Diverse încăperi Muzee
Gări-holuri
- Săli de aşteptare
- Case de bilete, birouri
- Restaurante
- Camera mamei şi a copilului
- Magazine diverse
Garaje pentru parcare auto
Garaj pentru parcare şi reparaţii auto
Săli şi hale pentru competiţii sportive
Săli şi hale pentru bazine de înot
Funcţie de specificul
exponatelor
15
15
20
18
20
18
5
15
18
22..28
(cu 2°C peste temperatura
apei din bazin)
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
53
ANEXA D – Valori orientative pentru temperaturile interioare convenţionale de calcul ale
spaţiilor neîncălzite şi la rosturile de dilatare ale clădirilor de locuinţe, administrative şi
social-cultural
Nr.
crt. Felul încăperii
Temperatura
exterioară
convenţională
de calcul
°C
Viteza
convenţională
de calcul a
vântului
m/s
Rezistenţa termică specific a
elementelor de construcţie
exterioare
m2K/W
0,40 0,41..0,65 0,66..1,30
1 Rosturi de
dilatare închise
-21
-18
-15
-12
-1
1
3
5
2 Rosturi de
dilatare deschise
(protejate cu
tablă)
-21
-18
-15
-12
-12
-9
-6
-3
3 Încăperi
neîncălzite
înconjurate în cea
mai mare parte de
încăperi încălzite
-21
8
5
4,5
4
8
9
9
9
9
11
11
11
11
12
12
12
-10
8
5
4,5
4
9
10
10
10
10
12
12
12
12
12
13
13
-15
8
5
4,5
4
10
11
11
11
11
12
12
12
12
14
14
14
-12
8
5
4,5
4
11
12
12
12
12
13
13
13
13
14
14
14
4 Încăperi
neîncălzite, având
majoritatea
pereţilor exteriori
-21
8
5
4,5
4
-7
-5
-5
-4
-6
-4
-3
-2
4
7
7
8
-18
8
5
4,5
4
-5
-3
-3
-3
-4
-2
-2
-1
5
8
8
9
-15
8
5
4,5
4
-3
-2
-2
-1
-2
-1
0
0
6
9
9
10
-12
8
5
4,5
4
-1
0
0
1
0
1
2
2
-
10
10
11
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
54
5 Poduri situate
direct sub
acoperiş
-21
-18
-15
-12
-16
-13
-11
-8
6 Pivniţe şi
subsoluri tehnice
complet sub
nivelul solului
-21
-18
-15
-12
10
11
12
13
7 Pivniţe şi
subsoluri tehnice
parţial deasupra
solului
-21
-18
-15
-12
7
8
9
10
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
55
ANEXA E – Proprietățile fizice ale aerului la presiunea de 760 mmHg
Temperatura
t
Densitatea
ρ
Capacitatea calorică
specifică masică cp
°C kg/m3 J/kg∙K
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
120
140
160
180
200
1,584
1,515
1,453
1,395
1,342
1,293
1,247
1,205
1,165
1,128
1,093
1,060
1,029
1,000
0,972
0,946
0,898
0,854
0,815
0,779
0,746
1011
1011
1011
1010
1010
1003
1003
1003
1003
1003
1003
1003
1010
1010
1010
1010
1010
1011
1019
1020
1025
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
56
ANEXA F – Harta României cu zonele eoliene
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
57
Placă pe sol – fără termoizolaţie
PERETE EXTERIOR h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
grosimi zidărie Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ
α λ 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
36 0,8
0,6
8,3
8,8
0,08
0,09
1,50
1,49
7,9
8,3
0,09
0,10
1,68
1,68
7,6
8,1
0,10
0,11
1,83
1,82
44 0,8
0,6
9,2
9,6
0,09
0,10
1,42
1,41
8,7
9,1
0,10
0,11
1,59
1,59
8,5
8,9
0,11
0,12
1,74
1,73
49 0,8
0,6
9,7
10,0
0,10
0,10
1,33
1,36
9,2
9,6
0,11
0,12
1,54
1,54
9,0
9,4
0,12
0,12
1,68
1,67
25 0,35
0,25
8,0
8,4
0,09
0,09
1,62
1,61
7,6
7,0
0,09
0,10
1,82
1,82
7,4
7,8
0,10
0,10
1,98
1,97
30 0,35
0,25
8,7
9,2
0,09
0,10
1,56
1,55
8,3
8,6
0,10
0,11
1,75
1,75
8,0
8,4
0,10
0,11
1,90
1,90
35 0,35
0,25
9,3
9,6
0,10
0,10
1,50
1,49
8,9
9,2
0,11
0,11
1,68
1,68
8,6
9,0
0,11
0,11
1,83
1,83
40 0,35
0,25
9,9
10,1
0,10
0,10
1,45
1,44
9,4
9,7
0,11
0,11
1,63
1,62
9,1
9,4
0,12
0,12
1,77
1,77
45 0,35
0,25
10,3
10,6
0,11
0,11
1,39
1,39
9,8
10,1
0,12
0,12
1,57
1,57
9,6
9,8
0,12
0,12
1,71
1,71
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
58
Placă pe sol – fără termoizolaţie
Perete exterior h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
grosimi zidărie Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ
α λ 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
44 0,8
0,6
10,4
10,4
0,25
0,21
1,40
1,41
9,9
10,0
0,27
0,23
1,57
1,58
9,7
9,7
0,27
0,23
1,70
1,71
49 0,8
0,6
10,9
10,9
0,27
0,23
1,35
1,36
10,5
10,5
0,28
0,24
1,51
1,52
10,3
10,2
0,29
0,25
1,64
1,66
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
59
Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală
Perete
exterior Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
grosimi zidărie termoiz R1
placa
Tsi
min
Ψ R1
placa
Tsi
min
Ψ R1
placa
Tsi
min
Ψ
α λ d1 0 1 0 1 0 1
cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK
36
0.8
2,5 3,45 8,1 0,10 1,05 3,65 7,7 0,11 1,28 3,85 7,5 0,11 1,31
5 3,95 8,2 0,10 0,86 4,15 7,9 0,11 0,96 4,35 7,7 0,11 1,05
7,5 4,45 8,4 0,10 0,73 4,65 8,1 0,11 0,82 4,85 7,9 0,11 0,89
10 4,96 8,5 0,10 0,64 5,15 8,2 0,10 0,72 5,35 8,0 0,11 0,78
0.6
2,5 3,45 8,8 0,10 1,06 3,65 8,4 0,11 1,19 3,85 8,2 0,12 1,30
5 3,95 9,1 0,10 0,85 4,15 8,7 0,11 0,96 4,35 8,5 0,11 1,04
7,5 4,46 9,4 0,09 0,73 4,65 9,1 0,10 0,81 4,85 8,9 0,11 0,88
10 4,96 9,6 0,09 0,63 5,15 9,3 0,10 0,71 5,35 9,1 0,10 0,77
44
0,8
2,5 3,46 8,9 0,11 1,02 3,65 8,5 0,12 1,15 3,85 8,2 0,13 1,25
5 3,96 9,0 0,11 0,82 4,15 8,6 0,13 0,98 4,35 8,4 0,13 1,01
7,5 4,46 9,1 0,11 0,70 4,65 8,7 0,12 0,78 4,85 8,5 0,13 0,85
10 4,95 9,2 0,11 0,61 5,15 8,9 0,12 0,96 5,35 8,7 0,13 0,75
0,6
2,5 3,45 9,5 0,12 1,01 3,65 9,1 0,13 1,14 3,85 8,8 0,13 1,25
5 3,95 9,8 0,11 0,81 4,15 9,4 0,12 0,91 4,35 9,2 0,13 1,00
7,5 4,46 10,0 0,11 0,69 4,65 9,7 0,12 0,72 4,85 9,5 0,12 0,84
10 4,96 10,2 0,11 0,60 5,15 9,9 0,11 0,68 5,35 9,7 0,12 0,74
49
0,8
2,5 3,45 9,3 0,12 0,98 3,65 8,9 0,13 1,11 3,85 8,6 0,14 1,22
5 3,95 9,4 0,12 0,79 4,15 9,0 0,14 0,90 4,35 8,8 0,14 0,98
7,5 4,45 9,5 0,12 0,68 4,65 9,1 0,14 0,76 4,85 8,9 0,14 0,83
10 4,95 9,6 0,12 0,60 5,15 9,3 0,13 0,66 5,35 9,1 0,14 0,73
0,6
2,5 3,45 9,9 0,12 0,98 3,65 9,5 0,13 1,11 3,85 9,2 0,14 1,21
5 3,95 10,1 0,12 0,79 4,15 9,7 0,13 0,89 4,35 9,5 0,14 0,97
7,5 4,45 10,4 0,12 0,67 4,65 10,0 0,13 0,70 4,85 9,8 0,13 0,82
10 4,95 10,6 0,11 0,58 5,15 10,2 0,12 0,66 5,35 10,1 0,13 0,73
25
0,35
2,5 3,45 8,8 0,08 1,13 3,65 8,4 0,09 1,28 3,85 8,2 0,09 1,39
5 3,95 9,5 0,07 0,90 4,15 9,2 0,08 1,01 4,35 9,1 0,08 1,10
7,5 4,45 10,0 0,07 0,75 4,65 9,8 0,07 0,84 4,85 9,6 0,07 0,92
10 4,95 10,4 0,06 0,65 5,15 10,1 0,06 0,73 5,35 10,0 0,07 0,79
0,25
2,5 3,45 9,5 0,08 1,19 3,65 9,2 0,09 1,27 3,85 9,0 0,09 1,39
5 3,96 10,4 0,07 0,89 4,15 10,1 0,08 1,00 4,35 10,0 0,08 1,09
7,5 4,45 11,0 0,06 0,74 4,65 10,8 0,07 0,83 4,85 10,7 0,07 0,90
10 4,95 11,5 0,06 0,64 5,15 11,3 0,06 0,71 5,35 11,2 0,06 0,78
30
0,35
2,5 3,45 9,3 0,09 1,09 3,65 9,2 0,10 1,23 3,85 8,8 0,10 1,35
5 3,95 10,0 0,08 0,87 4,15 9,7 0,09 0,98 4,35 9,5 0,09 1,07
7,5 4,45 10,5 0,08 0,73 4,65 10,2 0,08 0,82 4,85 10,1 0,08 0,89
10 4,95 10,9 0,07 0,63 5,15 10,6 0,07 0,71 5,35 10,5 0,08 0,77
0,25
2,5 3,45 10,0 0,09 1,09 3,65 9,6 0,10 1,23 3,85 9,4 0,10 1,34
5 3,95 10,9 0,08 0,86 4,15 10,6 0,09 0,97 4,35 10,4 0,09 1,06
7,5 4,45 11,0 0,07 0,72 4,65 11,2 0,,08 0,81 4,85 11,1 0,08 0,88
10 4,95 11,9 0,07 0,62 5,15 11,7 0,07 0,70 5,35 11,6 0,07 0,76
35 0,35
2,5 3,45 9,8 0,10 1,06 3,65 9,4 0,11 1,20 3,85 9,2 0,11 1,31
5 3,95 10,5 0,09 0,84 4,15 10,1 0,10 0,95 4,35 9,9 0,10 1,03
7,5 4,45 10,9 0,08 0,70 4,65 10,6 0,09 0,79 4,85 10,5 0,09 0,87
10 4,95 11,9 0,08 0,61 5,15 11,0 0,08 0,69 5,35 10,9 0,09 0,75
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
60
0,25
2,5 3,45 10,4 0,10 1,05 3,65 10,0 0,11 1,19 3,85 9,8 0,11 1,30
5 3,95 11,2 0,09 0,83 4,15 10,9 0,10 0,94 4,35 10,7 0,10 1,03
7,5 4,45 11,8 0,08 0,69 4,65 11,6 0,09 0,78 4,85 11,4 0,09 0,86
10 4,95 12,3 0,07 0,60 5,15 12,0 0,08 0,68 5,35 11,9 0,08 0,74
40
0,35
2,5 3,45 10,2 0,11 1,03 3,65 9,8 0,11 1,16 3,85 9,6 0,12 1,27
5 3,95 10,8 0,10 0,82 4,15 10,5 0,11 0,92 4,45 10,3 0,11 1,01
7,5 4,45 11,3 0,09 0,69 4,65 11,0 0,10 0,77 4,85 10,8 0,10 0,85
10 4,95 11,7 0,09 0,59 5,15 11,4 0,09 0,67 5,35 11,2 0,10 0,73
0,25
2,5 3,45 10,8 0,10 1,02 3,65 10,4 0,11 1,16 3,85 10,2 0,11 1,27
5 3,95 11,6 0,09 0,81 4,15 11,2 0,10 0,91 4,35 11,0 0,10 1,00
7,5 4,45 12,1 0,08 0,68 4,65 11,8 0,09 0,77 4,85 11,7 0,09 0,84
10 4,95 12,6 0,08 0,58 5,15 12,3 0,08 0,66 5,35 12,2 0,09 0,72
45
0,35
2,5 3,45 10,6 0,11 1,10 3,65 10,2 0,12 1,13 3,85 9,9 0,13 1,23
5 3,95 11,2 0,11 0,79 4,15 10,8 0,11 0,90 4,35 10,6 0,12 0,98
7,5 4,45 11,6 0,10 0,67 4,65 11,3 0,11 0,75 4,85 11,1 0,11 0,82
10 4,95 12,0 0,09 0,58 5,15 11,7 0,10 0,65 5,35 11,5 0,10 0,71
0,25
2,5 3,45 11,1 0,11 0,99 3,65 10,7 0,11 1,12 3,85 10,5 0,12 1,23
5 3,95 11,8 0,10 0,79 4,15 11,5 0,10 0,89 4,35 11,3 0,11 0,98
7,5 4,45 12,4 0,09 0,66 4,65 12,1 0,10 0,74 4,85 11,9 0,10 0,82
10 4,95 12,8 0,08 0,57 5,15 12,6 0,09 0,64 5,35 12,4 0,09 0,71
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
61
Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală
Perete
exterior Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
grosimi zidărie termoiz R1
placa Tsi min
Ψ R1
placa Tsi min
Ψ R1
placa Tsi min
Ψ
α λ d1 0 1 0 1 0 1
cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK
44
0,8
2,5 3,45 10,5 0,26 0,94 3,65 10,0 0,27 1,08 3,85 9,8 0,28 1,19
5 3,95 10,8 0,25 0,72 4,15 10,4 0,26 0,84 4,35 10,2 0,27 0,93
7,5 4,45 11,2 0,24 0,59 4,65 10,8 0,25 0,70 4,85 10,6 0,26 0,77
10 4,95 11,5 0,22 0,50 5,15 11,1 0,24 0,60 5,35 10,9 0,25 0,66
0,6
2,5 3,45 10,1 0,22 0,95 3,65 10,2 0,23 1,09 3,85 10,0 0,24 1,19
5 3,95 11,2 0,21 0,72 4,15 10,8 0,22 0,85 4,35 10,5 0,23 0,93
7,5 4,45 11,6 0,19 0,59 4,65 11,2 0,21 0,59 4,85 11,0 0,21 0,77
10 4,95 12,0 0,18 0,50 5,15 11,6 0,19 0,59 5,35 11,5 0,20 0,66
49
0,8
2,5 3,45 11,0 0,27 0,90 3,65 10,6 0,29 1,04 3,85 10,3 0,30 1,14
5 3,95 11,4 0,29 0,59 4,15 10,9 0,28 0,81 4,35 10,5 0,29 0,90
7,5 4,45 11,7 0,25 0,55 4,65 11,3 0,26 0,66 4,85 11,0 0,27 0,74
10 4,95 12,0 0,24 0,48 5,15 11,6 0,25 0,57 5,35 11,4 0,26 0,54
0,6
2,5 3,45 11,2 0,23 0,91 3,65 10,7 0,24 1,05 3,85 10,5 0,25 1,15
5 3,95 11,7 0,22 0,59 4,15 11,2 0,23 0,81 4,35 11,0 0,24 0,90
7,5 4,45 12,1 0,21 0,56 4,65 11,7 0,22 0,67 4,85 11,4 0,23 0,74
10 4,95 12,5 0,19 0,47 5,15 12,1 0,21 0,57 5,35 11,9 0,21 0,54
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
62
Placă pe sol – fără termoizolaţie orizontală dar cu soclu termoizolant la exterior;
Perete exterior Soclu h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm
Grosimi Zidărie Termoiz. Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ Tsi min
Ψ
Α λ d0 0 1 0 1 0 1
cm W/(mK) cm °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)
36
0,8
2,5 12,0 -0,15 1,10 11,6 -0,14 1,22 11,4 -0,13 1,33
5 14,6 -0,22 0,94 13,5 -0,22 1,00 13,4 -0,22 1,06
7,5 14,2 -0,25 0,87 14,2 -0,25 0,91 14,2 -0,25 0,95
10 14,6 -0,27 0,83 14,6 -0,28 0,85 14,7 -0,28 0,88
0,6
2,5 12,9 -0,09 1,10 11,9 -0,08 1,22 11,7 -0,08 1,33
5 14,9 -0,17 0,93 13,1 -0,16 0,10 13,7 -0,15 1,06
7,5 14,5 -0,19 0,86 14,5 -0,19 0,90 14,5 -0,19 0,94
10 14,9 -0,21 0,82 14,9 -0,21 0,84 15,0 -0,21 0,87
44
0,8
2,5 12,3 -0,11 1,07 11,9 -0,09 1,18 11,7 -0,09 1,29
5 13,7 -0,19 0,92 13,6 -0,11 0,98 13,5 -0,17 1,04
7,5 14,2 -0,20 0,86 14,2 -0,20 0,90 14,2 -0,20 0,94
10 14,6 -0,22 0,82 14,6 -0,22 0,84 14,7 -0,22 0,87
0,6
2,5 12,6 -0,06 1,01 12,2 -0,05 1,18 12,0 -0,04 1,29
5 14,0 -0,12 0,92 13,8 -0,11 0,98 13,8 -0,11 1,04
7,5 14,5 -0,14 0,85 14,5 -0,14 0,89 14,5 -0,14 0,93
10 14,9 -0,16 0,81 14,9 -0,16 0,83 14,9 -0,16 0,86
49
0,8
2,5 12,5 -0,08 1,05 12,2 -0,07 1,16 11,9 -0,06 1,26
5 13,8 -0,14 0,91 13,7 -0,14 0,97 13,6 -0,14 1,03
7,5 14,3 -0,17 0,85 14,3 -0,17 0,83 14,2 -0,17 0,93
10 14,6 -0,19 0,81 14,6 -0,19 0,84 14,7 -0,19 0,86
0,6
2,5 12,8 -0,04 1,05 12,4 -0,03 1,16 12,2 -0,02 1,26
5 14,0 -0,09 0,98 13,3 -0,09 0,96 13,8 -0,09 1,02
7,5 14,6 -0,12 0,84 14,5 -0,12 0,88 14,5 -0,12 0,92
10 14,9 -0,13 0,80 14,9 -0,14 0,83 15,0 -0,14 0,86
25
0,8
2,5 12,2 -0,08 1,16 11,8 -0,07 1,29 11,6 -0,01 1,40
5 14,1 -0,14 0,96 14,0 -0,14 1,02 13,9 -0,14 1,09
7,5 14,9 -0,17 0,88 14,8 -0,17 0,92 14,8 -0,17 0,96
10 15,3 -0,19 0,82 15,3 -0,19 0,85 15,4 -0,19 0,81
0,6
2,5 12,4 -0,03 1,15 12,1 -0,02 1,29 11,9 -0,02 1,40
5 14,3 -0,08 0,96 14,1 -0,08 1,02 14,1 -0,08 1,09
7,5 15,0 -0,11 0,88 15,0 -0,11 0,91 15,0 -0,11 0,95
10 15,4 -0,12 0,82 15,5 -0,13 0,85 16,5 -0,13 0,87
30
0,8
2,5 12,4 -0,04 1,13 12,1 -0,04 1,26 11,9 -0,03 1,37
5 14,1 -0,09 0,95 14,0 -0,10 1,01 13,9 -0,10 1,01
7,5 14,8 -0,12 0,87 14,8 -0,13 0,91 14,8 -0,13 0,95
10 15,3 -0,13 0,82 15,3 -0,15 0,84 15,4 -0,15 0,87
0,6
2,5 12,7 -0,01 1,13 12,3 0,00 1,26 12,1 +0,004 1,37
5 14,3 -0,04 0,95 14,2 -0,05 1,01 14,1 -0,05 1,07
7,5 15,0 -0,07 0,87 15,0 -0,08 0,91 15,0 -0,08 0,95
10 15,4 -0,08 0,82 15,5 -0,09 0,84 15,5 -0,09 0,87
35
0,8
2,5 12,6 -0,02 1,11 12,3 -0,01 1,23 12,1 -0,01 1,34
5 14,2 -0,08 0,93 14,1 -0,07 1,00 14,0 -0,07 1,06
7,5 14,8 -0,10 0,86 14,8 -0,10 0,90 14,8 -0,10 0,94
10 15,2 -0,11 0,81 15,3 -0,12 0,84 15,3 -0,12 0,86
0,6
2,5 12,9 +0,01 1,11 12,5 +0,02 1,23 12,3 +0,02 1,34
5 14,4 -0,03 0,93 14,3 -0,03 1,00 14,2 -0,03 1,06
7,5 15,0 -0,06 0,86 15,0 -0,05 0,90 15,0 -0,05 0,94
10 15,4 -0,07 0,81 15,5 -0,07 0,83 15,5 -0,07 0,86
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
63
40
0,8
2,5 12,9 -0,01 1,08 12,5 +0,003 1,20 12,3 +0,01 1,31
5 14,3 -0,05 0,92 14,2 -0,05 0,98 14,1 -0,05 1,05
7,5 14,9 -0,08 0,85 14,9 -0,08 0,89 14,8 -0,08 0,93
10 15,2 -0,09 0,81 15,3 -0,09 0,83 15,3 -0,09 0,86
0,6
2,5 13,1 +0,02 1,08 12,7 +0,03 1,20 12,5 +0,03 1,31
5 14,5 -0,02 0,92 14,3 -0,02 0,98 14,2 -0,02 1,04
7,5 15,0 -0,04 0,85 15,0 -0,04 0,89 15,0 -0,04 0,93
10 15,4 -0,05 0,81 15,5 -0,05 0,83 15,5 -0,05 0,85
45
0,8
2,5 13,0 +0,01 1,06 12,7 +0,02 1,18 12,5 +0,02 1,28
5 14,4 -0,04 0,91 14,2 -0,03 0,97 14,1 -0,03 1,03
7,5 14,9 -0,05 0,84 14,9 -0,06 0,88 14,9 -0,06 0,92
10 15,2 -0,07 0,80 15,3 -0,07 0,82 15,3 -0,07 0,85
0,6
2,5 13,3 +0,03 1,06 12,9 +0,04 1,18 12,7 +0,04 1,28
5 14,5 -0,01 0,91 14,4 -0,01 0,97 14,3 -0,004 1,03
7,5 15,1 -0,03 0,84 15,1 -0,03 0,88 15,0 -0,02 0,92
10 15,4 -0,04 0,80 15,5 -0,04 0,82 15,5 -0,04 0,85
Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA
64
ANEXA H – Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate
Ra [ m2K/W]
Grosimea stratului de
aer
(mm)
Direcţia şi sensul fluxului termic
Orizontal Vertical
ascendent descendent
0 0,00 0,00 0.00
5 0,11 0,11 0,11
7 0,13 0,13 0,13
10 0,15 0,15 0,15
15 0,17 0,16 0,17
25 0,18 0,16 0,19
50 0,18 0,16 0,21
100 0,18 0,16 0,22
300 0,18 0,16 0,23
OBSERVAŢIE:
Pentru valori intermediare se interpolează liniar.