+ All Categories
Home > Documents > ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Date post: 16-Apr-2015
Category:
Upload: liviu-bodog
View: 104 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
Description:
indrumator de proiectare
64
CODRUȚA CĂLINA BENDEA ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE Îndrumar de proiectare 2011
Transcript
Page 1: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

CODRUȚA CĂLINA BENDEA

ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare

2011

Page 2: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

2

CUPRINS

Introducere ...................................................................................... 4

Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice ............................... 5

1.1. Calculul grosimilor pereţilor ....................................................................................... 5

1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc schimb de Q prin transmisie ... 5 1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de calcul ............................... 5 1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de calcul ............................... 5 1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei .......................................... 7

1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie ales anterior ...................... 8 1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie opace ... 8 1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie vitrate 10

1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q ..................................................... 10

1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice care au aceeași orientare .. 10

1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel aparţinând aceluiaşi element

opac ........................................................................................................................... 10

1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate ......................................................... 11

1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care are loc schimb de căldură ... 11

Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice ......................... 11

2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie opace ............................ 11 2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie ................................................... 12 2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie ................................................... 13 2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice ........................................................ 14

2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie vitrate ........................... 14 2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn ...................................... 14 2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi metalice .................... 15

2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m” ............................................ 20

2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT .............................................................. 21

2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM .............................................................. 21

Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol ...... 21

3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul

pământului, precum şi a benzii de contur .................................................................. 24

3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi stratului de pământ ................. 25

3.3. Determinarea temperaturii pământului ...................................................................... 27

3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a solului ..................................... 27

3.5. Determinarea coeficientului ns .................................................................................. 28

3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur ............................................... 28

3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol ............................................................................ 30

Page 3: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

3

Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin

transmisie .......................................................................... 30

4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie (QTk), pentru elementul de

construcţie k .............................................................................................................. 30

4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin transmisie de o încăpere ........... 30

4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin transmisie ...................... 31 4.3.1. Adaosul pentru orientare .................................................................................... 31 4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci ................................... 31 4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor reci .......................... 33

4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin transmisie de o încăpere . 33

Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului

infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor . 33

5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la

deschiderea uşilor şi ferestrelor în funcţie de numărul de schimburi de aer .............. 33 5.1.1. Numărul de schimburi de aer ............................................................................. 34 5.1.2. Calculul volumului încăperilor .......................................................................... 35 5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea

uşilor exterioare ................................................................................................. 35

5.2. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la

deschiderea uşilor şi ferestrelor funcţie de viteza convenţională a vântului .............. 35 5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime ......................................................................... 36 5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi ................................................................ 37 5.2.3. Lungimea rosturilor L ........................................................................................ 39 5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul ......................................................... 40

5.3. Determinarea sarcinii termice pentru încalzirerea aerului infiltrat şi pătruns la

deschiderea uşilor şi ferestrelor ................................................................................. 41

Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul ........... 41

Page 4: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

4

Introducere

Îndrumătorul de proiectare se adresează studenţilor Facultăţii de Inginerie

Energetică şi Management Industrial aflaţi în anul al III-lea de studiu la specializările

Ingineria Sistemelor Energetice, respectiv Energetică Industrială, care au în Planul de

Învăţământ disciplina Instalaţii şi Echipamente Termice.

Acest material se doreşte a fi un ghid de realizare a proiectului prin care se

determină necesarul de căldură al unei clădiri rezidenţiale. Se prezintă, pas cu pas, toate

etapele care trebuie parcurse pentru realizarea dezideratului propus.

Astfel, se porneşte de la datele de intrare cu caracter geometric (prezentate în

Tema de proiect), calculându-se grosimile pereţilor, alegându-se elementele de construcţie

prin care are loc schimb de căldură, stabilindu-se dimensiunile în calcul ale fiecărui element

ales anterior, precum şi ariile respectivelor elemente de construcţie.

Datele de intrare termotehnice sunt utilizate pentru calcularea rezistenţei

termice, atât a elementelor de construcţie opace, cât şi a celor vitrate, ţinându-se seama de

ambele mecanisme de transmitere a căldurii (conducţie, respectiv convecţie termică). Tot în

acest capitol se studiază influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilirea temperaturii de

calcul prin determinarea masivităţii termice a elementelor de construcţie exterioare, precum şi

influenţa masei specifice a elementelor de construcţie interioare ale clădirii asupra necesarului

de căldură.

Un capitol aparte este dedicat fluxului de căldură pierdut prin sol, unde sunt

identificate cele trei fluxuri componente şi sunt explicate mărimile care intervin în calculul

acestora. În plus, o serie de nomograme şi grafice sunt prezentate, pentru a facilita calculele.

Odată ce toate mărimile fizice care intră în componenţa relaţiei de calcul a

fluxului de căldură pierdut prin transmisie sunt determinate, această mărime se calculează

pentru fiecare element de construcţie în parte, urmând ca prin însumare să se obţină fluxul

total de căldură pierdut prin transmisie de o încăpere. Această valoare, însă, trebuie corectată

în funcţie de orientarea pereţilor exteriori şi de rezistenţa termică medie a încăperii respective.

Dar, pe lângă fluxul de căldură care se pierde prin transmisie, mai trebuie

determinată şi sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat şi a celui pătruns la

deschiderea uşilor şi ferestrelor, atât în funcţie de numărul de schimburi de aer, cât şi în

funcţie de viteza convenţională a vântului. În final, se alege doar valoarea maximă dintre cele

două, valoare care prin însumarea cu fluxul de căldură pierdut prin transmisie, determină

valoarea necesarului de căldură de calcul.

Page 5: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

5

Cap. 1. Determinarea mărimilor geometrice

1.1. Calculul grosimilor pereţilor

Calculul grosimii fiecărui strat component al diverselor elemente de construcţie:

3

ipri 10nδδ [m] (1.1)

unde: δ [m] - grosimea stratului;

i [-] - tipul materialului din care e alcătuit stratul respectiv;

δi pr [m] - se stabileşte în tema de proiectare.

Calculul grosimii totale a elementelor de construcţie cu relaţia:

n

1i

iconstrelement δδ [m] (1.2)

1.2. Alegerea elementelor de construcţie prin care are loc schimb de Q prin transmisie

1.2.1. Stabilirea temperaturilor exterioare convenţionale de calcul

În funcţie de locul în care este amplasată construcţia, aceasta se încadrează

într-una din cele patru zone climatice ale României, fiecare având o anumită temperatură

exterioară convențională de calcul (Te) pentru perioada de iarnă. Valoarea acesteia se citeşte

din Anexa B, conform [3].

1.2.2. Stabilirea temperaturilor interioare convenţionale de calcul

A. Pentru încăperi încălzite

În funcţie de tipul clădirii şi al spaţiului de încălzit, temperaturile interioare

convenţionale de calcul (Ti) se citesc din Anexa C, conform [2].

B. Pentru încăperi neîncălzite

Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu

neîncălzit (Tu), se face un calcul de bilanţ termic, utilizându-se relaţia generală:

Page 6: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

6

nV34,0L

TnV34,0LTT

j

jjj

u [°C] ( 1.3 )

unde: Lj [W/K] - coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie

orizontale şi verticale care delimitează spaţiul neîncălzit de mediile

adiacente: aer exterior sau încăperi încălzite, care se calculează cu

relaţia (1.4);

Tj [°C] - temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente: Te sau Tj;

V [m3] - volumul interior al spaţiului neîncălzit;

n [h-1

] - viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit, respectiv numărul de

schimburi de aer pe oră.

j

j

jR

AL [W/K] ( 1.4 )

în care: Aj [m2] – aria elementelor ce delimitează spaţiul neîncălzit;

Rj [m2K/W] – rezistenţa termică aferentă fiecărui element de construcţie.

Pentru utilizarea corectă a relaţiei, se fac următoarele precizări:

la determinarea valorilor L, aferente elementelor de construcţie

interioare, se pot utiliza rezistenţele termice specifice

unidirecţionale (R);

dacă încăperea neîncălzită este prevăzută cu uşi, ferestre,

luminatoare ş.a., în relaţia de calcul se introduc şi aceste elemente

de construcţie;

temperaturile Tj se introduc în relaţia de calcul cu valorile lor

algebrice.

Tabel 1.1 – Rata schimburilor convenţionale de aer

Nr.

crt. Tipul de etanşare la aer

n

(h -1

)

Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i)

1 Pereţi şi planşee fără goluri, uşi sau ferestre 0

2 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe 0,2

3 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite 0,5

Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e)

4 Elemente de construcţie fără goluri sau

orificii de ventilare 0

5 Elemente de construcţie cu goluri închise (cu

uşi sau ferestre), dar fără orificii de ventilare 0,5

6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0

7 Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă 5,0

8 Elemente de construcţie evident neetanşe 10,0

Viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit, respectiv rata schimburilor

convenţionale de aer, se stabileşte în funcţie de existenţa uşilor şi a ferestrelor, de existenţa

unor eventuale goluri sau orificii de ventilare, precum şi în funcţie de gradul de etanşeitate a

elementelor de construcţie perimetrale.

Page 7: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

7

Pentru numărul de schimburi de aer pe oră între spaţiul neîncălzit şi spaţiul

încălzit, precum şi între spaţiul neîncălzit şi mediul exterior, se pot utiliza valorile prezentate

în Tabel 1.1.

Valorile lui n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii

neîncălzite, în funcţie de destinaţia acesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la

cămările de alimente de la locuinţe, etc.).

Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul pot fi:

încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte

de încăperi încălzite (cămări, debarale, vestibuluri, windfang-uri

neîncălzite, degajamente ş.a.);

spaţii de dimensiuni mai mari. interioare sau adiacente clădirii (casa

scării neîncălzită, garaje, ş.a.);

rosturi închise;

poduri sau etaje tehnice neîncălzite.

Calculul temperaturii interioare a spațiilor neîncălzite Tu prin metoda bilanțului

termic se face în mod obligatoriu la ultima fază de proiectare. Însă, la fazele preliminare de

proiectare se admite utilizarea temperaturilor Tu din exteriorul anvelopei, date în Tabel 1.2.

Tabel 1.2 – Temperaturi convenţionale de calcul la clădiri de locuit

Tj SPAŢIUL

ZONA CLIMATICA

I II III IV

Te Mediul exterior -12 -15 -18 -21

Tu

Rosturi deschise

-9 -12 -15 -18 Poduri

Rosturi închise

+5 +3 +1 -1 Subsoluri neîncălzite şi pivniţe

Spaţii adiacente neîncălzite, spaţii

având alte destinaţii

Tp Pământ, la adâncimea de 7m de la

cota terenului sistematizat +11 +10 +9 +8

1.2.3. Stabilirea elementelor de construcție supuse analizei

Pentru fiecare încăpere în parte, se vor enumera, una sub alta, denumirile

integrale ale tuturor elementelor de construcţie care delimitează încăperea şi prin care are loc

schimb de căldură, atât cedare de căldură, cât şi aport de căldură (adică prezintă valori

diferite ale temperaturilor pe cele două fețe ale elementului de construcție), precum şi

notaţiile aferente lor. Deci, nu se vor lua în considerare elementele de construcţie care separă

încăperi având aceeaşi temperatură. De asemenea, pentru elementele de construcţie

exterioare se va specifica şi orientarea. Aceste date se înscriu în prima şi a doua coloană a

formularului de calcul.

Page 8: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

8

1.3. Calcularea dimensiunilor fiecărui element de construcţie ales anterior

1.3.1. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie opace

Pentru fiecare element de construcţie înscris în formularul de calcul trebuie

determinate lungimile elementelor, conform metodologiei prezentate în normativul [3].

Astfel, lungimea unui perete exterior (PE) delimitat de-o parte şi de alta de

pereţi interiori (PI) este cota interioară (distanţa) dintre cele două suprafeţe interioare ale

pereţilor adiacenţi la care se adaugă jumătate din ambii pereţi interiori (Fig. 1.1 a).

c)

Fig. 1.1 –Modul de calcul al lungimilor elementelor de construcție opace

Dacă peretele exterior este delimitat într-o parte de un perete exterior, iar în

cealaltă parte de un perete interior, atunci lungimea în calcul a peretelui exterior se determină

ca fiind cota interioară plus o jumătate din grosimea peretelui interior (Fig. 1.1b) (adică

pentru peretele exterior adiacent se ia drept referinţă suprafaţa interioară, iar pentru peretele

interior se ia drept referinţă axa geometrică).

Dacă peretele exterior este delimitat de doi pereţi exteriori, atunci lungimea lui

în calcul este dată de cota interioară (Fig. 1.1c) (adică trebuie luată în considerare distanţa

dintre suprafeţele interioare ale pereţilor exteriori).

Ca regulă generală, suprafeţele verticale exterioare se delimitează pe orizontală

prin axele geometrice ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali, precum şi prin colţurile,

intrânde sau ieşinde, ale feţelor interioare ale pereţilor exterior (Fig. 1.2).

Determinarea lungimii în calcul se face pentru fiecare cameră în parte.

Page 9: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

9

Fig. 1.2 – Modul de calcul al înălţimilor

A – acoperiş cu pod sau terasă; B – subsol neîncălzit sau sol; H – înălţimea clădirii;

f – dimensiunile nominale ale tâmplăriei exterioare; h1,h2,h3 – înălţimea nivelului;.

Lungimile în plan orizontal:

1. Dacă suprafaţa este delimitată de doi PI:

PIPI1PE δ2

1int.cota δ

2

1Ll [m] (1.5)

2. Dacă suprafaţa este delimitată de un PI şi un PE:

PI2PE2

1int.cota Ll [m] (1.6)

3. Dacă suprafaţa opacă este delimitată de doi PE:

int.cota Ll 3PE [m] (1.7)

Lungimile în plan vertical (înălţimile pereţilor):

1. Dacă clădirea are un singur nivel:

int.cota Hh [m] (1.8)

2. Dacă clădirea are două nivele:

PL1nivel2

1int.cota hh [m] (1.9)

3. Dacă clădirea are peste două nivele:

PL1 nivel2

1int. cotah

[m] (1.10)

Page 10: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

10

PLPL1-n1 nivel2

1int. cota

2

1h

[m] (1.11)

int. cota2

1h PLltimu nivel

[m] (1.12)

1.3.2. Determinarea dimensiunilor în calcul pentru elementele de construcţie vitrate

În acest subparagraf se determină dimensiunile golurilor din elementele de

construcţie opace. Lungimile şi înălţimile uşilor, ferestrelor sau luminatoarelor se citesc din

planul casei.

Mărimile calculate la 1.3.1 şi citite la 1.3.2 se înscriu în formularul de calcul,

în coloanele 3 şi 4.

1.4. Determinarea ariei prin care are loc schimb de Q

Pentru fiecare element de construcţie opac determinat la 1.2, pentru care s-au

calculat la punctul 1.3 lungimile în calcul, se determină aria totală (At) în funcţie de figura

geometrică pe care acesta o are, după care se înscriu în formularul de calcul. Analog se

determină şi pentru elementele vitrate a ferestrelor şi a uşilor (AF, AU).

lLA ;hlA [m2] (1.13)

Dacă elementul de construcţie nu are o formă geometrică regulată (pentru care

exista o formulă directă de calcul al ariei), atunci în formularul de calcul nu se vor completa

rubricile aferente lungimii şi lăţimii în calcul (col. 3 si 4), completându-se doar coloana 5, cea

cu aria elementului de construcţie, a cărei valoare se calculează în funcţie de forma acestuia.

1.5. Stabilirea numărului de elemente de construcţie identice care au aceeași orientare

În cazul în care o încăpere are mai multe elemente de construcţie de acelaşi fel,

având aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi orientare, numărul acestora se înscrie în formularul de

calcul (notăm cu F numărul de ferestre identice şi cu U numărul de uşi identice), în coloana 6.

1.6. Calculul ariei totale a elementelor vitrate de acelaşi fel aparţinând aceluiaşi element opac

Pentru ferestre:

FtF AFA [m2] (1.14)

Pentru uşi:

UtU AUA [m2] (1.15)

Page 11: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

11

1.7. Calculul suprafeţei totale a elementelor vitrate

Aria totală a elementelor de construcţie vitrate se obţine prin însumarea ariilor

tuturor elementelor vitrate (uşi, ferestre) care aparţin unui element opac, ţinând cont şi de

numărul acestora, valoarea astfel obţinută se înscrie în formularul de calcul, în coloana 7:

n

1j

tU

n

1i

tFtv jiAAA [m

2] (1.16)

unde: AtFi ,AtUj[m2] - ariile totale ale ferestrelor, respectiv uşilor;

i,j - felul ferestrelor, respectiv uşilor.

1.8. Determinarea ariei reale a elementelor opace prin care are loc schimb de căldură

Suprafaţa reală (efectivă) a elementului de construcţie opac se obţine făcând

diferenţa dintre aria totală a elementului opac (1.13) şi aria totală a suprafeţelor vitrate (1.16)

aparţinând acelui element de construcţie opac:

tvtr AAA [m2] (1.17)

Valorile astfel determinate se înscriu în formularul de calcul, în coloana 8.

Cap. 2. Determinarea mărimilor termotehnice

2.1. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie opace

Prima mărime termotehnică care apare înscrisă în formularul de calcul este

rezistenţa termică specifică - notată R - a elementului de construcţie.

Pentru un perete, fie exterior, fie interior, compus din mai multe straturi

omogene, rezistenţa termică specifică R` se calculează ca fiind suma dintre:

- rezistenţa termică la convecţie - între aerul interior şi suprafața interioară

(Rsi) a peretelui;

- rezistenţa termică la conducţie în interiorul peretelui - între suprafaţa

interioară şi cea exterioară a peretelui (Rcond);

- rezistenţa termică la convecţie - între suprafaţa exterioară a peretelui şi

aerul exterior (Rse).

secondsi RRR`R [m2K/W] (2.1)

Page 12: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

12

2.1.1. Determinarea rezistenţei termice la convecţie

Aceste rezistenţe se citesc din normativul [3], în funcţie de direcţia şi sensul

fluxului termic.

Rezistenţele termice superficiale (Rsi, şi Rse) se consideră în calcule în

conformitate cu Tabel 2.1, în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic. La determinarea

rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie interioare, pe ambele suprafeţe ale

elementului se consideră valori αi = αe = 8 W/(m2 K). În spaţiile neîncălzite, indiferent de

sensul fluxului termic, se consideră αi = αe =12 W/(m2 K).

Valorile din Tabel 2.1 aferente suprafeţelor verticale, sunt valabile şi pentru

suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faţă de verticală, iar cele aferente

suprafeţelor orizontale sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30°

faţă de orizontală.

Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabel sunt valabile

pentru suprafeţele interioare obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie e = 0,9); valorile

din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară de +20°C.

Tabel 2.1 – Valorile rezistenţelor termice superficiale

Direcţia şi sensul

fluxului termic

Elemente de construcţie în

contact cu:

exteriorul

pasaje deschise (ganguri)

rosturi deschise

Elemente de construcţie în

contact cu spaţii ventilate

neîncălzite:

subsoluri şi pivnițe

poduri

balcoane şi logii închise

rosturi închise

alte încăperi

αi/Rsi αe/Rse αi/Rsi αe/Rse

125,0

8

042,0

24

125,0

8

084,0

12

125,0

8

042,0

24

125,0

8

084,0

12

167,0

6

042,0

24

167,0

6

084,0

12

Page 13: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

13

2.1.2. Determinarea rezistenţei termice la conducţie

Pentru fiecare tip de element de construcţie opac (PE, PI, PL, PD), rezistenţa

termică la conducţie se calculează conform normativului [3], şi anume:

n

1i

icond RR [m2 K/W] (2.2)

Pentru PE conform Fig.2.1:

n

1i i

icondPER [m

2 K/W] (2.3)

unde: i [W/mK] - reprezintă conductivitatea termică de calcul a materialului şi se citeşte

din Anexa A, conform [3];

δi [m] - reprezintă grosimea de calcul a stratului i determinată la paragraful 1.1.

Conform Fig.2.1 calculul este analog şi pentru peretele interior PI:

n

1i i

icondPIR [m

2 K/W] (2.4)

a) b)

Fig.2.1 – Secţiune transversală prin peretele format din n straturi

a) perete vertical; b) perete orizontal

Conform figurii 2.1, se va determina şi formula rezistenţei termice echivalente

pentru PL:

n

1i i

icondPLR [m

2 K/W] (2.5)

Notă: Dacă un element de construcţie opac este în contact cu solul, rezistenţa lui

termică se va determina în Cap. 3.

Page 14: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

14

2.1.3. Determinarea rezistenţei termice specifice

Calculul se face cu formula (2.1), separat pentru fiecare element de construcţie

opac, care nu este în contact cu solul. Rezultă astfel valorile lui R pentru PE, PI, PL, PD care

se înscriu în formularul de calcul, în coloana 9.

2.2. Calcularea rezistenţei termice a elementelor de construcţie vitrate

2.2.1. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din lemn

Rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a

luminatoarelor şi a pereţilor exteriori vitraţi se consideră conform Tabel 2.2. Pentru alte tipuri

de elemente de construcţie vitrate, necuprinse în Tabel 2.2, rezistenţele termice specifice vor

fi determinate prin încercări de către un institut de specialitate.

Pentru uşile interioare, opace sau vitrate, rezistenţele termice pot fi determinate

prin calcul, în funcţie de materialele utilizate la tocuri şi foi, de alcătuirea şi grosimea acestora

şi de valorile Rsi şi Rse corespunzătoare poziţiei uşilor.

Tabel 2.2 – Rezistenţa termică a elementelor de construcţie vitrate cu tâmplărie de lemn

ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE VITRAT R'

[m2 K/W]

TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN

- simplă, cu o foaie de geam

- simplă, cu un geam termoizolant

- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm

- simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm

- cuplată, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm

- cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm

- dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8 ... 12 cm

- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 8 ... 12 cm

- triplă, cu trei foi de geam

- triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant

0,19

0,33

0,31

0,44

0,39

0,51

0,43

0,55

0,57

0,69

LUMINATOARE

- cu o foaie de geam

- cu un geam termoizolant

- cu două foi de geam la distanţă de 1...3 cm

- din plăci PAS:

- simple

- duble

0,18

0,29

0,27

0,18

0,34

Page 15: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

15

PEREŢI EXTERIORI VITRAŢI

- geam profilit tip U, montat simplu

- geam profilit tip U, montat dublu

- geam profilit tubular

- plăci PAS, montate simplu

- plăci presate din sticlă, tip S (Nevada):

pereţi simpli

pereţi dubli

- cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime

- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam

0,17

0,27

0,30

0,18

0,22

0,42

0,31

0,18

2.2.2. Elemente de construcţie vitrate cu tâmplărie din PVC şi metalice

Tâmplăriile exterioare cu tocuri şi cercevele din mase plastice sau din

aluminiu, produse de firme din ţară, fabricate fie în ţară pe baza unor licenţe străine fie

importate, nu vor fi utilizate decât după atestarea caracteristicilor lor termotehnice de către un

institut de specialitate.

Nu se recomandă folosirea tâmplăriilor din aluminiu la care nu se realizează

ruperea punţilor termice pe o adâncime de cel puţin 12 mm.

Pentru tâmplăriile metalice simple, realizate din profile din oţel se vor

considera următoarele rezistenţe termice:

cu o foaie de geam simplu R' = 0,17 (m2 K)/W;

cu un geam termoizolant R' = 0,28 (m2 K)/W.

Pentru determinarea rezistenţelor termice ale tuturor tipurilor de tâmplării se

realizează următorul calcul.

La Cap. 1 s-a determinat aria golului din perete pentru suprafeţele vitrate (uşi,

ferestre). În acest gol se montează ferestre sau uşi care pot fi de mai multe feluri: simple,

duble sau cuplate (Fig.2.2).

Page 16: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

16

Fig.2.2 – Exemple de ferestre şi uşi

t – toc; c – cercevea; p – panou; g – geam.

În marea majoritate a cazurilor, atunci când se foloseşte tâmplărie din PVC cu

geam termoizolant, tipul ferestrei este simplu.

Pentru ferestre, aria determinată la Cap. 1 (AF) este suma dintre aria geamului

(Ag), aria tocului şi a cercevelelor (Af).(Fig. 2.3)

Fig.2.3 – Fereastra – elemente componente;

Pentru uşi, acestea pot să aibă, atât foaie de geam, cât şi panouri, a căror arie

(Ap) se însumează cu cea a geamului (Ag) şi cu cea a tocului şi cercevelei (Af) pentru a se

obţine aria totală a uşii, AU (Fig.2.4)

Fig.2.4 – Uşa – elemente componente;

Page 17: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

17

Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale ferestrelor, în

funcţie de tipul lor, sunt date mai jos:

pentru ferestre simple:

fg

ggffgg

F

FAA

lUAUA

R

1U

[W/m

2 K] ( 2.6 )

în care:Ψg [W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa

negativă a distanţierilor metalici de pe conturul geamurilor

termoizolante; la geamurile obişnuite (simple) se consideră ψg = 0;

lg [m] - lungimea conturului de geam (perimetrul geamului termoizolant).

În cazul în care pe lângă geamuri se prevăd şi panouri opace, se utilizează

relaţia:

pfg

ppggffgg

F

FAAA

llUAUA

R

1U

[W/m

2 K] ( 2.7 )

unde:Ψp[W/mK] - coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa

negativă a reducerii rezistenţei termice a panoului opac pe contur.

În funcţie de felul geamului care se introduce în fereastră, calculul

coeficientului global de schimb de căldură al acestuia (Ug) se face într-unul din următoarele

moduri:

Geamuri obişnuite (simple) :

se

n

1j j

jsi

g

RR

1U

[W/m2 K] ( 2.8 )

unde: j [m] - grosimea panoului de geam sau a stratului de material j;

j [W/m K] - conductivitatea termică a geamului sau a stratului de material j.

Geamuri termoizolante duble sau triple

Coeficientul de transfer termic (Ug)se citeşte din Tabel 2.4.

pentru ferestre duble:

sesia2F1FF

FRRRRR

1

R

1U

[W/m

2 K] ( 2.9 )

unde: Ra - rezistenţa termică a stratului de aer dintre cercevele;

RF1 - rezistenţa termică a tâmplăriei interioare, calculată cu relaţia ( 2.6 );

RF2 - rezistenţa termică a tâmplăriei exterioare, calculată cu relaţia ( 2.6 ).

pentru ferestre cuplate:

Calculul se face cu relaţia

Page 18: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

18

fg

ggffgg

F

FAA

lUAUA

R

1U

[W/m

2 K] ( 2.10 )

în care Ug se determină cu relaţia:

sesia

2g1g

g

RRRU

1

U

1

1U

[W/m2 K] ( 2.11 )

unde: Ug1 - coeficientul de transfer termic al geamului interior;

Ug2 idem Ugl, dar al geamului exterior.

Relaţiile de calcul pentru rezistențele termice specifice R ale uşilor, în funcţie

de tipul lor, sunt date mai jos:

pentru uşi complet vitrate:

fg

gpffgg

UU

AA

lUAUA

R

1U

[W/m

2K] ( 2.12 )

pentru uşi cu geamuri şi panouri opace:

pfg

ppppffgggg

U

UAAA

UAlUAlUA

R

1U

[W/m

2K]( 2.13 )

Se observă că, pe lângă mărimile geometrice (Af, Ag, Ap, Al), trebuie cunoscuţi

şi coeficienţii globali de transmitere a căldurii: Ug, Uf, precum şi coeficienţii liniari de

transfer termic pentru geam şi panou (ψp, ψg).

Valorile lor se citesc din tabelele de mai jos, în funcţie de diverse caracteristici.

A. Coeficientul de transfer termic (Uf) pentru toc şi cercevea din material

plastic se citeşte din Tabel 2.3 sau se consideră în calcul valoarea rezultată

experimental şi certificată de un institut de încercări.

Tabel 2.3 – Valori Uf pentru tocuri şi cercevele din mase plastice cu ranforsări metalice

MATERIALUL TIPUL TOCULUI Uf

[W/(m2K)]

POLIURETAN cu miez metalic,grosimea

PUR≥5mm 2,8

PVC

(profile cu

goluri)

două camere

2,2

trei camere

2,0

Page 19: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

19

B. Coeficientul de transfer termic (Ug) pentru ferestre cu geamuri

termoizolante duble sau triple se citeşte din Tabel 2.4:

Tabel 2.4 – Coeficienţi de transfer termic pentru ferestre

TIPUL GEAMURI

COEFICIENT

DE EMISIE

e

DIMENSIUNI

(mm)

Spaţiul dintre foile de geam

este umplut cu:

AER ARGON CRIPTON

GEAMURI

DUBLE

GEAM

NORMAL

NETRATAT

0,89

4-6-4 3,3 3,0 2,8

4-9-4 3,0 2,8 2,6

4-12-4 2,9 2,7 2,6

4-15-4 2,7 2,6 2,6

4-20-4 2,7 2,6 2,6

O

SUPRAFAŢĂ

TRATATĂ

≤0,40

4-6-4 2,9 2,6 2,2

4-9-4 2,6 2,3 2,0

4-12-4 2,4 2,1 2,0

4-15-4 2,2 2,0 2,0

4-20-4 2,2 2,0 2,0

≤0,20

4-6-4 2,7 2,3 1,9

4-9-4 2,3 2,0 1,6

4-12-4 1,9 1,7 1,5

4-15-4 1,8 1,6 1,6

4-20-4 1,8 1,7 1,6

≤0,10

4-6-4 2,6 2,2 1,7

4-9-4 2,1 1,7 1,3

4-12-4 1,8 1,5 1,3

4-15-4 1,6 1,4 1,3

4-20-4 1,6 1,4 1,3

≤0,05

4-6-4 2,5 2,1 1,5

4-9-4 2,0 1,6 1,3

4-12-4 1,7 1,3 1,1

4-15-4 1,5 1,2 1,1

4-20-4 1,5 1,2 1,2

C. Coeficientul liniar de transfer termic Ψg

Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeţei

centrale a acestuia şi nu include efectul distanţierilor de pe conturul geamurilor termoizolante.

Pe de altă parte coeficientul de transfer termic al tocului şi cercevelelor (Ut) este valabil în

condiţiile absenţei geamului.

Coeficientul liniar de transfer termic Ψg reprezintă transferul termic

suplimentar datorat interacţiunii între cercevea, geamul termoizolant şi distanţierii de pe

conturul acestuia.

Coeficienţii Ψg sunt în funcţie, în special, de conductivitatea materialului din

care sunt realizaţi distanţierii.

Pentru determinarea coeficientului liniar de transfer termic pentru geam Ψg se

utilizează Tabel 2.5.

Page 20: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

20

Tabel 2.5 - Coeficienţi liniari de transfer termic Ψg pentru geamuri termoizolante cu

distanţieri metalici

FELUL TÂMPLĂRIEI

- geamuri duble şi triple

- geamuri netratate

- aer sau gaz

- geamuri duble cu o suprafaţă

tratată

- geamuri triple cu două

suprafeţe tratate

- aer sau gaz

DIN LEMN SI DIN PVC 0,04 0,06

DIN METAL

-cu întreruperea

punţilor termice 0,06 0,08

-fără întreruperea

punţilor termice 0 0,02

2.3. Determinarea coeficientului de masivitate termică „m”

Coeficientul de masivitate termică (m) a elementelor de construcţie exterioare

este un factor care ţine cont de influenţa inerţiei termice asupra modului de stabilire a

temperaturii exterioare de calcul. Valoarea acestuia se determină in conformitate cu [1], şi

anume:

D05,0225,1m ( 2.14 )

unde: D - este indicele inerţiei termice a elementelor de construcţie şi se

calculează din [3] cu relaţia:

∑n

=1i

ii sR=D ( 2.15 )

unde: i - reprezintă numărul de straturi;

s - reprezintă coeficientul de asimilare termică pentru perioada oscilaţiilor

densităţii fluxului termic de 24 h şi se citesc din anexa A, conform [3].

Valoarea obţinută pentru D se compară cu 4,5:

- dacă D ≥ 4,5 rezultă m = 1;

- dacă D < 4,5 se aplică formula.

Pentru fereastră şi uşă exterioară conform [1] se considera D = 0,5.

Pentru pardoseală şi pentru toate elementele de construcţie interioare se

consideră m = 1.

Valorile obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 10.

2.4. Determinarea diferenţei de temperatură ΔT

Pentru a găsi căderea de temperatura pe fiecare element de construcţie trebuie

făcută diferenţa între temperatura interioară convenţională de calcul şi cea exterioară

elementului considerat.

Page 21: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

21

Calculul se face pentru fiecare element de construcție în parte, cu ajutorul

relaţiei de mai jos, iar rezultatul se înscrie și în formularul de calcul, coloana 11:

ei TT [°C] ( 2.16 )

2.5. Determinarea coeficientului de corecție CM

Coeficientul de corecție a necesarului de căldură de calcul (CM) se stabilește

funcție de masa specifică a elementelor de construcție interioare ale clădirii (mpi), astfel:

pentru mpi 400 kg/m2, valoarea lui CM este 1;

pentru mpi > 400 kg/m2, valoarea lui CM este 0,94.

Masa specifică a construcției (mpi) se determină pentru întreaga construcție cu

relația:

A

M9,0m

pipi [kg/m

2] ( 2.17 )

unde: Mpi [kg] - masa tuturor elementelor de construcție interioare (pereți interiori,

planșee între etaje, elemente de tâmplărie interioare); nu se ia în

considerare masa elementelor de construcție perimetrale (pereți

exteriori, ferestre, uși, acoperiș, planșeu peste subsol neîncălzit, pereți

către casa scării, pereți care despart spații încălzite de spații neîncălzite

etc.);

A [m2] - aria perimetrală a construcției prin care se produce disipare de flux de

căldură (pereți exteriori, ferestre, uși, pereți spre casa scării, planșeu

peste subsoluri neîncălzite, planșeu sub pod, acoperișuri de tip terasă

etc.).

Pentru clădirile de locuit și cele similare lor, precum și pentru clădiri social –

culturale cu pereți interiori realizați din beton celular autoclavizat, cărămidă cu grosime mai

mică de 0,125 m, având planșee despărțitoare din beton armat cu grosime mai mică sau egală

cu 0,10 m sau din alte materiale de construcție ușoare, se consideră CM = 1.

Pentru celelalte construcții, se consideră CM = 0,94.

Valoarea determinată se trece în formularul de calcul, în coloana 12.

Cap. 3. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin sol

Se aplică elementelor de construcţie în contact cu solul: placă pe sol, amplasată

la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umplutură, plăcile de la partea

inferioară a subsolurilor parţial sau complet îngropate în pământ şi al demisolurilor, plăcile de

la partea superioară a subsolurilor acoperite cu pământ, pereţii de pe conturul interior al

subsolurilor parţiale. În figura de mai jos (Fig.3.1) se prezintă diversele cazuri în care apare

fluxul de căldură Qs.

Page 22: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

22

Fluxul termic cedat prin sol, Qs, exprimat în W, se calculează astfel:

a) Pentru construcţii având forme geometrice elementare (paralelipiped

dreptunghic) cu relaţia:

bcj

bc

eji

s

bc

bc

ei

s

s

M

p

pi

ps AR

TT

n

1A

R

TT

n

mC

R

TTAQ

[W] ( 3.1 )

Page 23: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

23

a). – placă pe sol;

b). – subsol încălzit parţial îngropat;

c). – două subsoluri încălzite suprapuse;

d). – spaţiu subteran încălzit, complet îngropat;

e). – subsol neîncălzit, parţial îngropat.

Fig.3.1 – Cazuri caracteristice în care apare Qs

unde: Ap [m2] - aria cumulată a pardoselii şi a pereţilor aflaţi sub nivelul terenului;

Abc [m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru situată de-a lungul conturului

exterior al suprafeţei Ap;

Abcj[m2] - aria unei benzi cu lăţimea de 1 metru de-a lungul conturului care

corespunde spaţiului învecinat care are temperatura Ti;

Rp [m2K/W] - rezistenţa termică specifică cumulată a pardoselii şi a stratului de

pământ cuprins între pardoseala şi adâncimea de 7 m de la cota

terenului sistematizat sau a stratului de apă freatică;

Rbc [m2K/W] - rezistenţa termică specifică a benzii de contur la trecerea căldurii prin

pardoseală şi sol către aerul exterior;

Ti [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul;

Te [°C] - temperatura exterioară convenţională de calcul;

Tej [°C] - temperatura interioară convenţională de calcul pentru încăperile

alăturate;

Tp [°C] - temperatura, fie în sol la adâncimea de 7 m la cota terenului

sistematizat, în cazul inexistente stratului de apă freatică, fie a stratului

de apă freatică;

CM - coeficientul de corecţie;

ms - coeficientul de masivitate termică a solului;

ns - coeficientul de corecţie care ţine seama de conductivitatea termică a

solului.

Se observă că formula de mai sus are trei termeni. Primul termen corespunde

fluxului de căldură cedat prin întreaga suprafaţă a pardoselii şi, eventual, a pereţilor verticali

Page 24: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

24

îngropaţi, către straturile de pământ din adâncime. Al doilea termen corespunde fluxului de

căldură cedat prin sol către aerul exterior, deci acesta apare doar în lungul pereţilor exteriori.

Aria de schimb de căldură, Abc, este formată din lungimea în calcul a peretelui exterior

(paragraf 1.3.1) şi lăţimea de 1 metru faţă de suprafaţa verticală a respectivului perete. Cel de-

al treilea termen corespunde fluxului de căldură cedat prin sol către aerul dintr-o încăpere

învecinată, aflat la o temperatură mai mică decât cea a încăperii studiate.

b) Pentru clădiri având forme geometrice prezentând colţuri intrânde sau ieşinde

(proiecţie în plan de tip poligonal) cu relaţia:

per

per

seiM

pi

pi

pis`R

AlmTTC

R

TTAQ [W] ( 3.2 )

unde: Api [m2] – aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit, calculată

conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de

construcţie în contact cu solul [4];

Aper[m2] – aria pereţilor în contact cu solul, determinată conform normativului

privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu

solul [4];

l [m] – lungimea conturului în contact cu solul calculată conform normativului

privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu

solul [4];

Rpi [m2K/W] – rezistenţa termica unidirecțională a plăcii de arie Api, stabilită conform

normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

în contact cu solul [4];

R`per[m2K/W] – rezistenţa termică specifică corectată a pereţilor de suprafaţa Aper,

conform normativului privind calculul termotehnic al elementelor de

construcţie în contact cu solul [4];

Ψ – coeficient liniar de transfer termic, corespunzător lungimii l, conform

normativului privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie

în contact cu solul [4];

Ti, Te, Tp, CM, ms – au semnificaţiile anterioare.

Valorile coeficientului liniar de transfer termic pentru cazurile mai des întâlnite

sunt prezentate în Anexa G.

3.1. Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul pământului, precum şi a benzii de contur

Calculul suprafeţelor cumulate ale pardoselii şi pereţilor aflaţi sub nivelul

pământului, Ap, se realizează utilizând formula:

hpAA plp [m2] ( 3.3 )

unde: Apl [m2] - aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit;

p [m] - lungimea conturului pereţilor în contact cu solul;

h [m] - cota pardoselii sub nivelul terenului.

Page 25: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

25

Aria plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului încălzit se determină

pentru fiecare încăpere care se încadrează în acest tip (încăperi aflate la parterul unor clădiri

fără subsol-pivniţă sau încăperi aflate la subsol şi care sunt încălzite) fiind – în fapt – aria

pardoselii determinată la 1.4.

Lungimea în calcul a pereţilor în contact cu solul se determină conform

metodologiei prezentate în 1.3.1, iar înălţimea pereţilor aflaţi în contact cu solul (dacă există)

este dată prin tema de proiect.

Calculul suprafeţei benzii de contur de lăţime 1 metru, prin care are loc cedarea

unui flux de căldură către mediul exterior (prin stratul de pământ de sub pardoseală) se

calculează cu formula:

PEbc l1A [m2] ( 3.4 )

3.2. Calculul rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi stratului de pământ

Determinarea rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a stratului de pământ,

Rp, se realizează cu relaţia:

n

1i i

i

i

p

1R [m

2K/W] ( 3.5 )

unde: δi [m] - grosimea straturilor luate în considerare;

λi [W/m∙K] - conductivitatea termică a materialului din care este alcătuit stratul luat

în considerare;

αi [W/m2K] - coeficientul de transfer termic prin suprafaţa la interior, se citeşte din

Tabel 2.1.

Caracteristicile termotehnice ale pământului depind de o serie de factori, şi în

primul rând de natura minerală şi de mărimea particulelor, de porozitatea şi de densitatea

aparentă, de umiditatea şi de gradul de saturaţie, precum şi de starea pământului în raport cu

fenomenul de îngheţ.

Caracteristicile termotehnice ale pământului variază în limite foarte mari, în

funcţie de loc (amplasamentul şi adâncimea faţă de CTS) şi de timp (conţinutul de umiditate

şi starea faţă de fenomenul de îngheţ). Având în vedere cele de mai sus, precum şi dificultăţile

de determinare a caracteristicilor termotehnice reale ale solului pentru fiecare situaţie în parte,

calculele termotehnice se vor face considerând următoarele valori, acoperitoare pentru

majoritatea situaţiilor :

Conductivitatea termică de calcul:

▪ până la adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 2,0 W/(m K)

▪ sub adâncimea de 3,0 m de la CTS p = 4,0 W/(m K)

Capacitatea calorica masică cp = 1110 J/(kg K)

Densitatea aparentă în stare uscată = 1800 kg/m3

Capacitatea calorică volumică •cp = 2,0.106 W.s/(m

3. K)

Page 26: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

26

Deci, pentru umplutura de pământ şi pentru pământul natural pe adâncimea de

3,00 m de la CTS se consideră λp = 2,0 W/m∙K, iar în continuare, până la adâncimea de

7,00 m de la CTS sau până la H (adâncimea la care se află pânza freatică, dacă H < 7,00 m) se

consideră λp = 4,0 W/m∙K (Fig. 3.2). Pentru materialele de construcție din care este alcătuită

pardoseala, λi se citește din Anexa A.

Dacă nu exista aviz geotehnic, dar se cunosc totuşi unele date privind natura

pământului, la calculele termotehnice se pot avea în vedere caracteristicile termotehnice din

Tabel 3.1.

Tabel 3.1 – Caracteristicile termotehnice generale ale solului

Categoria Descrierea

Conductivitatea

termică p

Capacitatea

calorică • cp

W/(mK) J/(m3K)

1 Pământuri argiloase cu umiditate

redusă 1,5 3,0 x 10

6

2

- Pământuri argiloase cu umiditate

ridicată

- Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate

redusă

2,0 2,5 x 106

3 Nisipuri şi pietrişuri cu umiditate

ridicată 2,5 2,5 x 10

6

4 Roci omogene 3,5 2,0 x 106

Formula cu termeni numerici ai rezistenţei termice cumulate a pardoselii şi a

stratului de pământ se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.

Fig.3.2 – Separarea straturilor de pământ funcție de conductivitatea termică

Page 27: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

27

3.3. Determinarea temperaturii pământului

Pentru determinarea temperaturii pământului, Tp, se consideră următoarele

valori funcţie de zona climatică în care este amplasată clădirea (Tabel 1.2):

• zona I Tp = 11°C;

• zona II Tp = 10°C;

• zona III Tp = 9°C;

• zona IV Tp = 8°C.

3.4. Determinarea coeficientului de masivitate termică a solului

Coeficientul de masivitate termică a solului, ms, se determină din graficul din

Fig. 3.3, în funcţie de adâncimea stratului de apă freatică, H, şi de adâncimea de îngropare a

pardoselii h. Ambele mărimi sunt date prin tema de proiectare.

În cazul transferului termic prin sol între încăperi cu temperaturi interioare de

calcul diferite, coeficientul de masivitate termică, ms, are valoarea ms = 1.

Fig.3.3 – Determinarea coeficientului ms

Se observă că pentru a putea citi coeficientul de masivitate termică a solului

(ms), trebuie determinată valoarea lungimii maxime Lmax. Acest lucru se face ţinând cont de

informaţiile din Fig. 3.4, din care rezultă ca:

)hH2(2

Lmax

[m] ( 3.6 )

unde: H [m] - adâncimea pânzei freatice;

h [m] - adâncimea de îngropare a elementelor de construcţie.

Page 28: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

28

Fig.3.4 - Reprezentarea modului de calcul a lungimii maxime Lmax

3.5. Determinarea coeficientului ns

Coeficientul ns se determină din Fig.3.5 funcţie de adâncimea de îngropare a

pardoselii faţă de cota zero a solului, h şi de conductivitatea termică λ a materialului din care

este alcătuit stratul de pământ luat în consideraţie. Valoarea acesteia din urmă se citeşte din

Anexa A.

Fig.3.5 – Determinarea coeficientului ns

3.6. Determinarea rezistenţei specifice a benzii de contur

Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, în funcţie de adâncimea de

îngropare a pardoselii faţă de cota zero a solului, h, grosimea fundaţiei pereţilor exteriori, g, şi

de adâncimea stratului de apă freatică, H, este prezentată în Tabel 3.2. Toate aceste mărimi

care influenţează rezistenţa termică specifică a benzii de contur sunt date în tema de

proiectare. Dacă acele valori nu se regăsesc în tabel, va trebui procedat la un artificiu de

calcul, şi anume interpolare liniară.

Page 29: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

29

Tabel 3.2 – Rezistenţa termică specifică a benzii de contur, Rbc, [m2K/W]

Adâncimea de

îngropare a

pardoselii, h

Grosimea

fundaţiei, g

Adâncimea pânzei de apă freatică, H

≤4 6 8 ≥10

m m m

0,0

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,45

0,50

0,55

0,60

0,65

0,70

0,75

0,80

0,600

0,634

0,668

0,700

0,735

0,768

0,802

0,835

0,868

0,902

0,935

0,970

1,000

0,520

0,546

0,570

0,600

0,622

0,645

0,665

0,693

0,717

0,742

0,767

0,781

0,815

0,475

0,496

0,517

0,536

0,555

0,574

0,593

0,614

0,633

0,652

0,762

0,692

0,712

0,445

0,464

0,481

0,498

0,513

0,530

0,547

0,565

0,581

0,600

0,615

0,632

0,650

1,0

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,45

0,50

0,55

0,60

0,65

0,70

0,75

0,80

0,390

0,410

0,431

0,450

0,470

0,490

0,509

0,528

0,548

0,568

0,587

0,607

0,627

0,352

0,370

0,388

0,399

0,415

0,430

0,445

0,460

0,475

0,490

0,505

0,520

0,535

0,329

0,340

0,355

0,370

0,383

0,398

0,410

0,425

0,437

0,451

0,465

0,480

0,494

0,314

0,328

0,340

0,,51

0,365

0,377

0,386

0,400

0,414

0,425

0,438

0,450

0,463

2,0

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,45

0,50

0,55

0,60

0,65

0,70

0,75

0,80

0,360

0,378

0,396

0,413

0,430

0,448

0,465

0,482

0,500

0,516

0,534

0,551

0,568

0,315

0,329

0,341

0,354

0,367

0,380

0,392

0,415

0,424

0,432

0,445

0,457

0,470

0,293

0,304

0,315

0,326

0,337

0,347

0,357

0,370

0,380

0,391

0,402

0,414

0,425

0,278

0,289

0,298

0,308

0,318

0,327

0,336

0,346

0,356

0,365

0,375

0,385

0,395

Page 30: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

30

3.7. Fluxul de căldură transmis prin sol

Mărimile determinate la paragrafele 3.1 ÷ 3.6, împreună cu cele deja cunoscute

se introduc în formula (3.1) sau (3.2), după cum este cazul, obţinându-se valoarea fluxului de

căldură pierdut prin sol (Qs).

De asemenea, formula cu termeni numerici a fluxului de căldură transmis prin

sol se scrie în formularul de calcul, în spaţiul liber disponibil.

Valoarea fluxului de căldură transmis prin sol - obţinută în urma realizării

calculelor de mai sus - se înscrie în formularul de calcul în coloana aferentă lui QTi.

Cap. 4. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie

4.1. Determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie (QTk), pentru elementul de construcţie k

Calculul fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare element de

construcție în parte, se determină cu ajutorul formulei:

k

kkkMT

`R

tAmCQ

kk

[W] ( 4.1 )

unde: k - reprezintă elementul de construcţie a cărui pierdere de căldură se calculează;

CM, mk, Ak, Δtk, R`k – au valorile determinate anterior.

Rezultatele obţinute se înscriu în formularul de calcul, în coloana 13. În mod

analog celorlalte calcule, determinarea fluxului de căldură pierdut prin transmisie de fiecare

element (QTk) se face pe camere.

4.2. Determinarea fluxului de căldură total pierdut prin transmisie de o încăpere

Calcularea fluxului total de căldură pierdut prin transmisie pe ansamblul

încăperii se face prin însumarea fluxurilor de căldură pierdute prin transmisie de fiecare

element de construcţie component al încăperii, cu ajutorul formulei:

n

1i

sTT QQQk

[W] ( 4.2 )

Page 31: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

31

Cât priveşte realizarea calculelor în formularul de calcul, aici se vor însuma -

pe verticală - toate valorile corespunzătoare coloanei 13, pentru fiecare încăpere separat.

4.3. Factori de corecţie a valorii fluxului de căldură cedat prin transmisie

4.3.1. Adaosul pentru orientare

Se determină în scopul diferenţierii necesarului de căldură de calcul al încăperii

diferit expuse radiaţiei solare.

Adaosul pentru orientare, AO, afectează numai fluxul termic cedat prin

elementele de construcţie ale încăperilor cu pereţi exteriori supraterani şi are valorile

prezentate în Tabel 4.1.

Tabel 4.1 – Valorile adaosului pentru orientare Ao

Orientare N NE E SE S SV V NV

AO +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

Pentru încăperi cu mai mulţi pereţi exteriori, adaosul de orientare AO, se

stabileşte corespunzător peretelui cu orientarea cea mai defavorabilă.

Această valoare se trece în formularul de calcul, în coloana 15.

4.3.2. Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci

Se determină în scopul corectării bilanţului termic al corpului omenesc în

încăperile în care elementele de construcţie cu rezistenţa specifică redusă favorizează

intensificarea cedării de căldură a corpului prin radiaţie. Adaosul pentru compensarea

efectului suprafeţelor reci CA , ia în consideraţie faptul că temperatura interioară de calcul a

fost definită pentru o incintă tip, având caracteristici constructive date (o anumită rezistenţă

termică a pereţilor înconjurători). Pentru incinta reală, cu pereţi înconjurători având o altă

rezistenţă termică, mai mică, scăderea temperaturii suprafeţelor interioare a acestora, impune

creşterea temperaturii interioare de calcul. Mărimea adaosului pentru compensarea

temperaturii suprafeţelor reci este dată de standard în funcţie de rezistenţa termică reală medie

a incintei respective.

Adaosul pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, AC, afectează numai

fluxul termic prin elementele de construcţie ale încăperilor a căror rezistenţă termică medie,

Rm, nu depăşeşte 10 m2K/W.

Rezistenţa Rm, se calculează cu relaţia:

T

MeiTm

Q

C)TT(AR

[m

2K/W] ( 4.1 )

unde: AT [m2] - aria suprafeţei totale a încăperii (reprezentând suma tuturor suprafeţelor

delimitatoare);

Ti, Te si QT - au semnificaţiile anterioare.

Page 32: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

32

Formula rezistenţei termice medii şi înlocuirea numerică se scriu în formularul

de calcul, în spaţiul liber disponibil.

Dacă valoarea rezultată în calcule este mai mare de 10 m2K/W, atunci efectul

suprafeţelor reci este neglijabil.

În caz contrar, deci dacă valoarea rezultată din calcule este mai mică de

10 m2K/W, atunci efectul suprafeţelor reci asupra temperaturii interioare trebuie luat în

considerare. Pentru a realiza acest lucru, se citește din nomograma din Fig.4.1 valoarea

adaosului AC în funcţie de Rm. Valoarea citită se scrie în formularul de calcul, în coloana 14.

AC

Rm

Fig.4.1 – Valoarea adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci funcţie de Rm

În cazul încălzirii încăperilor cu planşee încălzitoare prin radiaţie de pardoseală

sau tavan, valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci, Ac sunt cele din

Tabel 4.2.

Tabel 4.2 - Valorile adaosului pentru compensarea efectului suprafeţelor reci

Numărul de suprafeţe prin care se cedează flux termic către mediul înconjurător Ac

1

2

≥ 3

0

2

4

Pentru încăperi de producţie cu specific de muncă uşoară sau de muncă medie,

cu locuri de muncă staţionare, adaosul Ac se prevede numai în cazul în care locurile de muncă

sunt situate la o distanţă mai mica de 5 m de suprafeţele vitrate exterioare.

Page 33: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

33

Adaosul AC nu se prevede în următoarele situaţii:

• În cazul depozitelor, casei scării etc. sau încăperilor prin care oamenii trec

sau staţionează purtând îmbrăcămintea de stradă (de exemplu săli de

expoziţie);

• În cazul încăperilor de producţie cu specific de muncă medie cu locuri de

muncă nestaţionare sau cu specific de muncă grea;

• În cazul încăperilor a căror rezistenţă termică medie, Rm, depăşeşte

10 m2K/W.

4.3.3. Calculul procentual al influenţei orientării și suprafeţelor reci

Procentul în care orientarea pereţilor exteriori, precum şi efectul suprafeţelor

reci influenţează fluxul de căldură cedat prin transmisie al fiecărei încăperi se determină cu

ajutorul formulei de mai jos şi se trece în formularul de calcul, în coloana 16, incrementat cu 1

unitate:

100

AAY co

%

[%] ( 4.2 )

4.4. Determinarea fluxului de căldură de corectat pierdut prin transmisie de o încăpere

Aplicând formula următoare, se determină fluxul de căldură corectat, cedat

prin transmisie, de fiecare încăpere.

100

AA1QY1QQ CO

T%TTc [W] ( 4.3 )

Rezultatul acestui calcul se înscrie în formularul de calcul, în coloana 17.

Cap. 5. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor

5.1. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor în funcţie de numărul de schimburi de aer

Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile

uşilor şi ferestrelor, precum şi a aerului pătruns la deschiderea acestora, determinată ţinând

seama de numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de confort

fiziologic, notată cu Qi1 se calculează cu relaţia:

Page 34: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

34

100

A1]QTTcVCn[Q c

ueipMao1i [W] (5.1)

unde: nao [m3/s/m

3] - numărul de schimburi de aer necesar în încăpere pentru condiţii de

confort fiziologic;

V [m3] - volumul încăperii;

ρ [kg/m3] - densitatea aerului la temperatura Ti, se ia din Anexa E;

cp [J/kgK] - căldura specifică la presiune constantă a aerului la temperatura Ti, se ia

din Anexa E;

Qu [W] - sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor

exterioare.

CM, AC - au valorile determinate anterior.

5.1.1. Numărul de schimburi de aer

Numărul de schimburi de aer necesar în încăpere din condiţii de confort

fiziologic, este o mărime normată, având următoarele valori, diferenţiat pe tipuri de clădiri şi

încăperi:

a) Pentru clădiri de locuit şi similare lor:

camere de locuit

3

ao 1022,0n m3/s/m

3 (echivalent cu 0,792 [m

3/h/m

3]) (5.2)

bucătării

3

ao 1033,0n m3/s/m

3 (echivalent cu 1,19 [m

3/h/m

3]) (5.3)

băi

3

ao 1028,0n m3/s/m

3 (echivalent cu 1,0 [m

3/h/m

3]) (5.4)

b) Pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale:

p

3

ao N107Vn [m

3/s] (5.5)

unde: V [m3] - volumul încăperii;

Np - numărul de persoane.

În formularul de calcul se înscrie valoarea pentru fiecare încăpere în parte.

Page 35: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

35

5.1.2. Calculul volumului încăperilor

Calcularea volumelor pe fiecare încăpere în parte se face cu relaţia:

hAV PD [m3] (5.6)

unde: APD, h - au valorile determinate la paragraful 1.3.

5.1.3. Calcularea sarcinii termice pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea uşilor exterioare

Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura interioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul a aerului pătruns la deschiderea uşilor

exterioare, Qu,se calculează cu relaţia:

Meiuu CTTnA36,0Q [W] (5.7)

unde: Au [m2] - aria uşilor exterioare care se deschid;

n - numărul deschiderilor uşilor exterioare într-o oră, în funcţie de

specificul clădirii;

Ti, Te, CM - au semnificaţii anterioare.

Note:

Sarcina termică Qu, se ia în considerare numai în cazul încăperilor cu uşi

care se deschid frecvent (magazine, holuri de cinematografe etc.) şi care nu sunt prevăzute

sasuri sau perdele elastice. Luarea în considerare a acestei sarcini termice nu este suficientă

pentru combaterea inconfortului determinat de curenţii reci produşi la deschiderea uşilor,

efectele acestor curenţi vor fi combătute prin măsuri adecvate.

Sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns prin uşile de circulaţie

pentru vehicule mari, la care nu se pot prevedea sasuri, se consideră în calcul şi se combate

prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer).

5.2. Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor funcţie de viteza convenţională a vântului

Sarcina termică pentru încălzirea de la temperatura exterioară convenţională de

calcul la temperatura interioară convenţională de calcul, a aerului infiltrat prin neetanşeităţile

uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns la deschiderea acestora (Qi2), determinată de viteza

convenţională a vântului se calculează cu relaţia:

100

A1QTTvLiECQ c

uei3

4

M2i [W] (5.8)

Page 36: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

36

unde: E - factorul de corecţie de înălţime;

i [W/mK(s/m)4/3

] – coeficientul de infiltraţie a aerului prin rosturi;

L [m] - lungimea rosturilor uşilor şi ferestrelor din faţadele supuse acţiunii

vântului;

v [m/s] - viteza convenţională a vântului de calcul;

Qu, Ti, Te, AC - au semnificaţii anterioare.

5.2.1. Factorul de corecţie de înălţime

Factorul de corecţie de înălţime, E, are valoarea 1 pentru încăperi din clădiri cu

mai puţin de 12 niveluri. Pentru clădiri cu 12 sau mai multe niveluri, valorile factorului E sunt

indicate în Tabel 5.1.

Tabel 5.1 – Valorile factorului de corecţie E în funcţie de înălţimea clădirii

Etajul Numărul de niveluri ale clădirii

12 15 18 20 25

P

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Peste 14

1,180

1,140

1,120

1,090

1,070

1,040

1,020

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,230

1,200

1,170

1,150

1,130

1,110

1,080

1,060

1,040

1,010

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

1,265

1,230

1,200

1,175

1,155

1,135

1,120

1,110

1,090

1,065

1,030

1,010

1,00

1,00

1,00

1,00

1,295

1,265

1,230

1,200

1,180

1,160

1,150

1,130

1,110

1,090

1,060

1,030

1,00

1,00

1,00

1,00

1,340

1,315

1,285

1,285

1,230

1,210

1,200

1,190

1,185

1,150

1,130

1,110

1,080

1,050

1,020

1,00

5.2.2. Coeficientul de infiltraţie prin rosturi

Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi, i, în funcţie de felul uşilor şi

ferestrelor şi modul de comportare a clădirii la acţiunea vântului, sunt indicate în Tabel 5.2.

Page 37: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

37

Tabel 5.2 –Valorile coeficientului de infiltraţie prin rosturi i

Uşi şi

ferestre Valorile coeficientului i

Lemn

i

e

A

A

Simple cu

deschidere

interioară

Simple cu

deschidere

interioară

cu

accesorii

şi

garnituri

Simple cu

deschidere

interioară cu

geam

termoizolant

Simple cu

deschidere

exterioară

Cuplate

Cuplate

cu

geam

fix

simplu

Cuplate

cu

accesorii

şi

garnituri

Cuplate cu

geam

termoizolant

fix

Cuplate

cu 3 sau

4

rânduri

de geam

cu

accesorii

şi

garnituri

Duble

Duble

cu

accesorii

şi

garnituri

Duble

cu 3 sau

4

rânduri

de geam

cu

accesorii

şi

garnituri

Clădiri greu permeabile cu ferestre

< 3 0,1570 0,0785 0,1177 0,0980 0,0980 0,0157 0,0667 0,0079 0,0589 0,0780 0,0589 0,0393

>3 0,1221 0,0610 0,0916 0,0763 0,0763 0,0122 0,0520 0,0061 0,0458 0,0610 0,0458 0,0305

Clădiri permeabile cu ferestre

< 3 0,2222 0,1111 0,1667 0,1389 0,1389 0,0222 0,0944 0,0111 0,0833 0,1111 0,0833 0,0555

>3 0,1728 0,0864 0,1296 0,1080 0,1080 0,0173 0,0734 0,0086 0,0648 0,0864 0,0648 0,0432

Metal

i

e

A

A Simple Cuplate

Duble sau

simple cu

etanşare

specială

Fixe

Clădiri greu permeabile cu ferestre

< 6 0,0785 0,0667 0,0667 0,0079

>6 0,0610 0,0520 0,0520 0,0061

Clădiri permeabile cu ferestre

< 6 0,1111 0,0944 0,0833 0,0111

>6 0,0864 0,0734 0,0648 0,0086

Page 38: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

38

Note:

Ae reprezintă aria totală a elementelor mobile ale uşilor şi ferestrelor exterioare,

iar Ai aria uşilor interioare.

Prin „clădiri greu permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de

clădire la care datorită existenţei pereţilor despărţitori fără goluri, ieşirea aerului infiltrat prin

rosturi se face numai prin casa scării sau printr-un coridor central (clădiri de locuit cu simplă

orientare, apartamente de colţ care nu au faţade diametral opuse, compartimente de hale fără

comunicaţie cu restul clădirilor etc.).

Prin „clădiri permeabile” se înţeleg clădirile sau compartimentele de clădiri

care, datorită absenţei pereţilor despărţitori sau existenţei pereţilor despărţitori cu goluri sau a

casei scării cu uşi exterioare spre ghena de gunoi, ieşirea aerului infiltrat se face prin rosturile

uşilor şi ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu mai multe faţade, apartamente cu ferestre

plasate diametral opuse, hale sau compartimente de hale).

Pentru uşi şi ferestre plasate chiar în colţul clădirii la ultimul etaj al clădirilor

cu acoperişuri-terase valorile din Tabel 5.2 se înmulţesc cu 1,2. Majoritatea se aplică doar

colţurilor limitelor extreme ale clădirilor şi nu valorilor diverselor proeminenţe din mijlocul

faţadei.

5.2.3. Lungimea rosturilor L

Lungimea rosturilor, L, este egală cu perimetrul elementelor mobile ale

ferestrelor şi uşilor exterioare. Rostul format de două elemente mobile se ia în calcul o

singură dată; în cazul uşilor şi ferestrelor duble, rostul se măsoară pentru un singur rând.

În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori alăturaţi (încăperi de colţ), ambii

pereţi se consideră sub acţiunea vântului de calcul.

În cazul încăperilor cu doi pereţi exteriori situaţi pe faţade opuse, se va

considera sub acţiunea vântului de calcul acea faţadă pentru care lungimea rosturilor are

valoarea cea mai mare.

În cazul încăperilor cu trei sau patru pereţi exteriori, se consideră sub

acţiunea vântului de calcul cei doi pereţi alăturaţi pentru care lungimea rosturilor are valoarea

cea mai mare.

L - lungimea rosturilor elementelor care se pot deschide (mobile) exterioare

din faţadele supuse vântului.

Cazuri (conform figurii 5.1):

o În cazul în care elementele mobile se află pe acelaşi perete lungimea este egală cu

suma lungimilor rosturilor de pe acelaşi perete: 1L l .

o Dacă acestea se află pe doi pereţi alăturaţi atunci lungimea este egală cu suma

lungimilor rosturilor: 1 2L l l .

o Dacă se află pe trei pereţi exteriori atunci se ia în calcul maximul dintre suma

lungimilor a două rosturi aflate pe pereţi alăturaţi: 1 2 2 3max( , )L l l l l .

Page 39: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

39

o Altfel dacă se află pe doi pereţi opuşi lungimea este egală cu maximul dintre suma

lungimilor rosturilor de pe un perete: 1 2max( , )L l l .

Fig.5.1 – Poziţia elementelor mobile în ansamblul încăperii:

a - pe un perete exterior, b – pe doi pereţi exteriori alăturaţi,

c – pe doi pereţi exteriori opuşi, d – pe mai mulţi pereţi exteriori

5.2.4. Viteza convenţională a vântului de calcul

Viteza convenţională a vântului de calcul, v, şi valoarea v4/3

în funcţie de zona

eoliană în care se găseşte localitatea respectivă şi de amplasamentul clădirii faţă de localitate

sunt indicate în Tabel 5.3.

Tabel 5.3 – Valorile convenţionale a vântului în funcţie de zona eoliană

Zona eoliană

Amplasamentul clădirii

În localităţi În afara localităţii

v v4/3

v v4/3

I

II

III

IV

8,0

5,0

4,5

4,0

16,00

8,55

7,45

6,35

10,0

7,0

6,0

4,0

21,54

13,39

10,90

6,35

Note:

Vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt valabile pentru altitudini sub

1100 m. Pentru clădiri amplasate la altitudini mai mari, vitezele convenţionale ale vântului de

calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenţa vântului cu

temperaturi scăzute, astfel încât necesarul de căldură de calcul rezultat să nu fie depăşit în mai

mult de 10 ore până la 20 ore pe an.

Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului al 12-lea al clădirilor înalte din

cuprinsul oraşelor, vitezele convenţionale ale vântului de calcul sunt cele corespunzătoare

clădirilor amplasate în afara localităţilor.

Încadrarea localităţilor în zone eoliene se face conform hărţii din Anexa F.

Page 40: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

40

5.3. Determinarea sarcinii termice pentru încalzirerea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor

Determinarea sarcinii termice pentru încălzirea de le temperatura exterioară la

temperatura interioară a aerului infiltrat prin neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor şi a aerului

pătruns la deschiderea acestora Qi, se determină ca valoarea maximă între sarcinile termice

Qi1 si Qi2.

2i1ii Q,QmaxQ [W] (5.9)

Cap. 6. Determinarea necesarului de căldură de calcul

Se calculează ca suma din fluxul de căldură pierdut prin transmisie şi sarcinii

termice pentru încălzirea aerului infiltrat şi pătruns la deschiderea uşilor şi ferestrelor.

iT QQQ [W] (6.1)

Page 41: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

41

ΑΝΕΧΑ A – Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie

Nr.

crt. Denumire materialului

Densitatea

aparentă

Conductivitatea

termică de

calcul

Coeficientul

de asimilare

termică

Factorul

rezistenţei la

permeabilitate

la vapori

0 1 2 3 4 5

I. Produse pe bază de azbest

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

1 Plăci şi foi de

azbociment 1900 0,35 6,35 24,3

2 Plăci termoizolante 500

300

0,13

0,09

1,99

1,28

1,6

1,6

II.Materiale asfaltice şi bituminoase

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0

4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0

5 Bitum 1100 0,17 3,37 *

III.Betoane

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

6 Beton armat

2600

2500

2400

2,03

1,74

1,62

17,90

16,25

15,26

24,3

21,3

21,3

7

Beton simplu cu

agregate naturale de

natură sedimentară sau

amorfă (pietriş, tuf

calcaros, diatomit)

2400

2200

2000

1800

1600

1400

1200

1000

1,62

1,39

1,16

0,93

0,75

0,58

0,46

0,37

15,36

13,62

11,86

10,08

8,53

7,02

5,79

4,74

21,3

14,9

12,1

8,5

7,1

4,7

4,3

3,9

8 Beton cu zgură de cazan

1800

1600

1400

1200

1000

0,87

0,75

0,64

0,52

0,41

9,75

8,53

7,37

6,15

4,99

8,5

7,7

7,1

6,1

4,7

9 Beton cu zgură

granulată

1800

1600

1400

1200

0,64

0,58

0,52

0,46

8,36

7,50

6,65

5,79

7,7

7,1

6,6

6,1

10 Beton cu zgură

expandată

1600

1400

1200

0,58

0,46

0,41

7,50

6,25

5,46

7,1

6,5

6,0

11 Beton cu perlit

1200

1000

800

600

0,41

0,33

0,26

0,17

5,46

4,47

3,55

2,49

4,3

3,4

2,4

2,1

Page 42: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

42

12 Beton cu granulit

1800

1700

1600

1500

1400

1200

1000

800

600

400

0,81

0,76

0,70

0,64

0,58

0,46

0,35

0,29

0,23

0,17

9,41

8,85

8,24

7,63

7,02

5,79

4,61

3,75

2,89

2,0l

7,1

7,0

6,9

6,8

6,5

6,1

4,7

3,4

2,4

1,9

13

Beton celular

autoclavizat (gazbeton):

-tip GBC-50

-tip GBN-50

-tip GBN-35

-tip GBN-T; GBC-T

750

700

600

550

0,28

0,27

0,24

0,22

3,57

3,39

2,96

2,71

4,2

4,2

3,7

3,5

14

Produse rigide spumate

din cebuşă de

termocentrală liată cu

ciment

500

400

0,20

0,16

2,46

1,97

3,1

2,6

IV.Mortare

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1

16 Mortar de ciment şi var 1700 0,87 9,47 8,5

17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3

18 Mortar de zgură cu

ciment

1400

1200

0,64

0,52

7,37

6,15

5,7

4,7

V.Vată minerală şi produse din vată minerală

Capacitate calorică masică c = 750 J/(kgK)

19

Vată minerală:

-tip 60

-tip70

60

70

0,042

0,045

0,37

0,41

1,1

1,1

20

Saltele din vată

minerală:

-tip SCI 60,

SCO60,SPS60

-tip SPS 70

100..130

120..150

0,040

0,045

0,50

0,59

1,3

1,3

21

Pâslă minerală:

-tip P 40

-tip P 60

-tip P90

40

60

90

0,043

0,040

0,040

0,51

0,55

0,56

2,1

2,4

2,4

22

Plăci din vată minerală:

-tip G 100

-tip G 400

-tip AP 140

100

1400

120..140

0,048

0,040

0,044

0,51

0,55

0,56

2,1

2,4

2,4

23 Plăci rigide din fibre de

bazalt tip PB 160 160 0,050 0,66 2,5

Page 43: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

43

VI.Sticlă şi produse pe bază de sticlă

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

24 Sticlă 2500 0,75 10,67 ∞

25 Sticlă spongioasă

400

300

140

0,14

0,12

0,075

1,84

1,48

0,80

28,3

28,3

28,3

26

Vată de sticlă:

-cal. I

-cal. II

80

100

0,036

0,041

0,42

0,50

1,1

1,2

VII.Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomit

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

27 Plăci de ipsos 1100

1000

0,41

0,37

5,23

4,47

6,1

6,5

28 Plăci de ipsos cu

umplutură organică 700 0,23 3,13 3,4

29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7

30 Şapă de ipsos 1600 1.03 10,00 11,2

31 Produse termoizolante

din diatomit

600

500

0,22

0,19

2,83

2,40

32 Produse termoizolante

din perlit liate cu ciment 270 0,16 162 1,9

VIII.Pământuri şi umpluturi

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

33 Pământ vegetal în stare

umedă 1800 1,16 11,28 -

34 Umplutură din nisip 1600 0,58 7,50 3,9

35 Umplutură din pietriş 1800 0,70 8,74 2,4

IX.Lemn şi produse din lemn

Capacitate calorică masică c = 2510 J/(kgK)

36

Pin şi brad

-perpendicular pe fibre

-în lungul fibrelor

550

550

0,17

0,35

4,12

5,91

10,4

2,0

37

Stejar şi fag

-perpendicular pe fibre

-în lungul fibrelor

800

800

0,23

0,41

5,78

7,71

11,3

2,1

38 Placaj încleiat 600 0,17 4,30 28,3

39 Rumeguş 250 0,09 2,02 2,4

40 Plăci termoizolante din

talaş, tip STABILIT

400

300

0,14

0,13

3,19

2,66

2,4

2,1

41

Beton cu agregate

vegetale (talaş,

rumeguş, puzderie)

800

600

0,21

0,16

5,52

4,17

5,3

5,0

42

Plăci termoizolante din

coajă de răşinoase

-tip PACOSIP

-tip IZOTER

750

350

270

0,216

0,125

0,116

5,42

2,82

2,38

5,3

2,4

2,1

Page 44: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

44

43

Plăci din fibre de lemn,

tip PFL (plăci moi)

-plăci S

-plăci B şi BA

220..350

230..400

0,084

0,094

2,08

2,32

2,7

3,7

44 Plăci aglo,erate

fibrolemnoase, tip PAF 300 0,084 2,14 2,7

45

Plăci din aşchii de lemn,

tip PAL:

-termoizolante

-stratificate

-omogene pline

-omogene cu goluri

350

650

550

700

600

500

450

0,101

0,204

0,180

0,264

0,216

0,168

0,156

2,53

1,90

4,24

5,79

4,85

3,90

3,57

2,8

7,1

4,3

8,5

7,1

3,4

2,8

X.Produse termoiyolante fibroase de natură organică

Capacitate calorică masică c = 1670 J/(kgK)

46 Plăci aglomerate din

puzderie, tip PAP

300

200

0,101

0,086

1,91

1,44

3,5

3,0

47

Stufit

-presat natural

-presat cu maşina

250

400

0,09

0,14

1,65

2,60

1,3

1,4

48 Plăci din paie 250

120

0,14

0,05

2,05

0,85

1,4

1,3

49

Saltele din

Deşeuri textile sintetice,

tip vată de tapiţerie

100 0,045 0,74 1,1

XI.Umpluturi termoizolante

Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

50 Zgură de cazan 1000

700

0,35

0,26

4,61

3,32

3,3

2,9

51 Zgura granulată, Zgură

expandată

1100

900

500

0,36

0,31

0,19

4,90

4,11

2,40

3,4

3,1

2,7

52 Cenuşă şi zgură de

termocentrală 650 0,29 3,38 3,0

53 Granulit

900

500

300

0,49

0,25

0,18

5,17

2,75

1,81

3,0

2,1

1,7

54 Perlit 200

100

0,088

0,083

1,03

0,71

1,7

0,9

55 Diatomit 700

500

0,25

0,20

3,26

2,46

-

-

XII.Pietre naturale şi zidărie din piatră naturală

Capacitate calorică masică c = 920 J/(kgK)

56 Scorie bazaltică 1000 0,26 4,16 -

57 Marmură, granit, bazalt 2800 3,48 25,45 56,7

58 Gresie şi cuarţite 2400 2,03 17,99 17,0

59 Pietre calcaroase 2000

1700

1,16

0,93

12,42

10,25

10,6

8,5

60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3

Page 45: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

45

61

Zidărie din pietre de

formă regulată, cu

densitate aparentă a

pietrei de:

-2800 kg/m3

-2000 kg/m3

-1200 kg/m3

2680

1960

1260

3,19

1,13

0,51

23,89

12,13

6,54

30,4

9,9

4,9

62

Zidărie din pietre de

formă neregulată, cu

densitatea aparentă a

pietrei de:

-2800 kg/m3

-2000 kg/m3

-1200 kg/m3

2420

1900

1380

2,55

1,06

0,60

20,30

11,57

7,42

15,5

8,7

5,3

XIII.Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizat

Capacitate calorică masică c = 87 J/(kgK)

63 Zidărie din cărămizi

pline 1800 0,80 9,51 6,1

64

Zidărie din cărămizi cu

găuri verticale, tip GPV,

cu densitatea aparentă a

cărămizilor de:

-1675 kg/m3

-1475 kg/m3

-1325 kg/m3

-1200 kg/m3

-1075 kg/m3

-950 kg/m3

1700

1550

1450

1350

1250

1150

0,75

0,70

0,64

0,58

0,55

0,46

8,95

8,26

7,64

7,02

6,57

5,77

5,3

5,0

4,7

4,5

4,3

4,1

65

Zidărie din cărămizi de

diatomit, cu densitatea

aparentă a cărămizilor

de 1000 kg/m3

1200 0,52 6,26 3,4

66

Zidărie din blocuri mici

pline din beton cu

agregate uşoare, cu

densitatea aparentă a

blocurilor de:

-2000 kg/m3

-1800 kg/m3

-1600 kg/m3

-1400 kg/m3

-1200 kg/m3

-1000 kg/m3

1980

1800

1620

1440

1260

1080

1,16

0,93

0,75

0,61

0,50

0,42

12,02

10,26

8,72

7,43

6,29

5,34

10,6

8,5

7,1

4,7

4,3

3,9

Page 46: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

46

67

Zidărie din blocuri de

beton celular

autoclavizat:

-cu rosturi subţiri

-tip GBN 35

-tip GBN 50

-cu rosturi obişnuite

-tip GBN 35

-tip GBN 50

675

775

725

825

0,27

0,30

0,30

0,34

3,38

3,82

3,70

4,20

3,8

4,3

3,9

4,4

68

Fâşii armate din beton

celular autoclavizat:

-tip GBN 35

-tip GBN 50

625

725

0,25

0,28

3,13

3,57

3,7

4,2

XIV.Metale

Capacitate calorică masică c = 480 J/(kgK)

69 Oţel de construcţii 7850 58 125,6 ∞

70 Fontă 7200 50 111,7 ∞

71 Aluminiu 2600 220 140,8 ∞

XV.Polimeri şi spume de polimeri

Capacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK)

72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,00

73 Spume de policlorură de

vinii

70

30

0,05

0,05

0,61

0,40

3,0

3,0

74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0

XVI.Materiale în suluri

Capacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK)

75

Covor PVC

-fără suport textil

-cu suport textil

1800

1600

1600

1400

0,38

0,33

0,29

0,23

0,49

7,46

7,00

5,83

425

425

425

425

76 Pânza bitumată, carton

bitumat etc. 600 0,17 3,28 *

Page 47: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

47

ANEXA B – Zonarea climatică a României pe perioada de iarnă

Zona I Te = -12 C

Zona II Te = -15 C

Zona III Te = -18 C

Zona IV Te = -21 C

Page 48: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

48

ANEXA C – Temperaturi interioare convenţionale de calcul pentru spaţiile încălzite

Categoria clădirii Destinaţia încăperilor

Temperatura interioară

convenţională de calcul

°C

LOCUINŢE Camere de locuit şi holuri

Vestibuluri

Camere pentru baie, duşuri

Bucătării

Closete în cadrul apartamentului

Closete în afara apartamentului

Scări şi coridoare exterioare

apartamentului

Intrări

Spălătorii şi călcătorii

Uscătorii la blocurile de locuinţe

Garaje sub locuinţe

20

18

22

18

18

15

10

12

15

25

10

Clădiri

administrative şi

anexe sociale din

întreprinderi

industriale

Birouri

Săli de conferinţă şi festivităţi

Săli de aşteptare

Biblioteci, camere de lectură

Biblioteci, depozite de cărţi

Holuri, vestibuluri, garderobe

Camera portarului

Scări, coridoare

Grup sanitar (closete, pişoare)

Vestiare

Camere de dezbrăcare şi duşuri

Spălătoare fără dezbrăcare

Arhive cu personal

Arhive, depozite de cărţi

Centrale telefonice, staţii de radioficare

Bufete

Cabinete medicale

Intrări

Cabinete de toaletă pentru femei

Încăperi pentru alăptare

20

18

16

20

15

15

20

15

15

22

22

20

18

10

20

20

22

12

20

22

Clădiri culturale Săli de adunare

Săli de expoziţie

Săli de conferinţe

Birouri

Biblioteci, camere de lectură, de audiţie

Depozite de cărţi

Depozite de cărţi-biblioteci

Săli de şah şi alte jocuri similare

Săli de biliard şi tenis de masă

18

18

18

20

20

10

18

20

16

Page 49: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

49

Fumoare

Holuri, vestibuluri, garderobe

Intrări

Camere de dezbrăcare şi duşuri

Grup sanitar (closete, pişoare)

Bufete

Scări, coridoare

18

18

12

22

15

18

16

Şcoli şi facultăţi Clase

Cancelarii, birouri

Laboratoare

Amfiteatre, săli de conferinţă

Biblioteci, camere de lecturi

Săli de desen

Săli de disecţie

Ateliere

Holuri, săli de reacţie, fumoare

Coridoare, scări

Vestibuluri, garderobe

Intrări

Grup sanitar (closete, pişoare)

Camere de dezbrăcare şi duşuri

Săli de educaţie fizică

Cabinete medicale

Bufete

Bucătării

Cabina portarului

18

20

18

18

20

20

16

18

18

18

15

12

15

22

18

22

18

15

20

Creşe şi grădiniţe de

copii

Camere de primire

Camere de joc în creşe

Dormitoare

Camere de joc în grădiniţe

Săli de mese

Camere de lucru şi de citire

Camere de personal şi secretariat

Băi şi duşuri pentru copii

Toalete, closete pentru copii

Closete pentru personal

Vestibuluri, coridoare, holuri, scări

Intrări (wind-fang)

Cabinete medicale

Camere de izolare

Camere pentru rufe curate

Depozite pentru saci de dormit

Camere pentru rufe murdare

Bucătării

Anexe bucătării preparare, spălare vase

Spălătorii, călcătorii

20

22

20

20

20

20

20

24

20

18

18

12

24

22

16

16

10

15

18

15

Page 50: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

50

Hoteluri şi cămine Camere

Holuri

Băi şi duşuri

Vestibuluri, garderobe

Coridoare, scări

Closete

Birouri

Săli de lectură, săli de şah

Săli de biliard şi tenis de masă

Restaurante, cofetării, frizerii

Bucătării, oficii

Intrări (wind-fang)

Magazii (depozite)

Ateliere

Spălătorii, călcătorii

20

18

22

18

18

15

20

20

18

18

15

12

15

18

15

Spitale, clinici,

maternităţi

Rezerve sau saloane pentru bolnavi

Rezerve sau saloane pentru chirurgie

Camere sau saloane pentru sugari

Camere sau saloane pentru lăuze

Coridoare interioare

Fişier, scări, garderobe, vestibuluri

Intrări (wind-fang)

Grup sanitar (closete, pişoare)

Cabinete medicale în policlinici şi

dispensare

Săli de aşteptare

Săli de dezinfecţie

Săli de pregătire operaţie şi de naştere

Săli de operaţie şi de naştere

Săli pentru masaje

Camere de personal, camere de gardă

Electroterapie, Roentgen

Hidroterapie

Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare

Spălătoare

Săli de autopsie

Morgă

Camere pentru rufe curate

Camere pentru rufe murdare

22

22..25

24

24

20

18

12

20

22

20

18

22..25

25

22

22

22

24

24

15

16

5

16

10

Teatre şi

cinematografe

Săli de cinematograf

Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei

Fumoare, bufete

Vestibuluri, garderobe, scări

Hol de intrare şi ghişee încălzite

Săli de aşteptare la cinematograf

Intrări (wind-fang)

Casa, birouri

Grup sanitar (closete, pişoare)

Cabina actorilor

Spălătorie, duşuri pentru actori

10

20

18

15

15

12

12

20

15

20

22

Page 51: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

51

Depozite de costume

Depozite de decoruri

Cabina de proiecţie

Camera de acumulatori

12

10

18

10

Băi publice Băi şi duşuri

Băi de abur

Băi de aer cald

Băi de aer fierbinte

Săli de odihnă după baie, săli şi scări de

trecere

Camere de dezbrăcare, îmbrăcare, vestiar

Hale pentru înot

Vestibuluri, săli de aşteptare

Closete

Intrări (wind-fang)

Cabinete medicale, săli de masaje

Camere de personal

Frizerii

Restaurante, bufete, garderobe

Ateliere

Depozite de rufe curate

Depozite de rufe murdare

22

40

50

60

22

22

22..28

(cu 2°C peste temperatura

apei din bazin)

18

18

12

22

20

20

20

15

16

10

Magazine,

restaurante, cantine

Magazine diverse nealimentare,

cosmetice

Magazine pentru alimente

Săli de mese

Birouri

Depozite de alimente

Depozite de mărfuri nealimentare

Garderobe

Bucătării

Încăperi pentru prepararea cărnii şi

zarzavatului

Încăperi pentru spălat vase

18

15

18

20

5

10

18

18

18

18

Spălătorii mecanice

de rufe

Săli de maşini de spălat

Săli de maşini de uscat şi de călcat cu

aburi sau gaze

Săli pentru dezinfectare

Încăperi pentru reparat rufe

Încăperi pentru depozitat rufe murdare

Încăperi pentru primit rufe murdare

Încăperi pentru rufe curate

Încăperi pentru uscătorii

15

15

15

18

10

18

16

25

Page 52: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

52

Diverse încăperi Muzee

Gări-holuri

- Săli de aşteptare

- Case de bilete, birouri

- Restaurante

- Camera mamei şi a copilului

- Magazine diverse

Garaje pentru parcare auto

Garaj pentru parcare şi reparaţii auto

Săli şi hale pentru competiţii sportive

Săli şi hale pentru bazine de înot

Funcţie de specificul

exponatelor

15

15

20

18

20

18

5

15

18

22..28

(cu 2°C peste temperatura

apei din bazin)

Page 53: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

53

ANEXA D – Valori orientative pentru temperaturile interioare convenţionale de calcul ale

spaţiilor neîncălzite şi la rosturile de dilatare ale clădirilor de locuinţe, administrative şi

social-cultural

Nr.

crt. Felul încăperii

Temperatura

exterioară

convenţională

de calcul

°C

Viteza

convenţională

de calcul a

vântului

m/s

Rezistenţa termică specific a

elementelor de construcţie

exterioare

m2K/W

0,40 0,41..0,65 0,66..1,30

1 Rosturi de

dilatare închise

-21

-18

-15

-12

-1

1

3

5

2 Rosturi de

dilatare deschise

(protejate cu

tablă)

-21

-18

-15

-12

-12

-9

-6

-3

3 Încăperi

neîncălzite

înconjurate în cea

mai mare parte de

încăperi încălzite

-21

8

5

4,5

4

8

9

9

9

9

11

11

11

11

12

12

12

-10

8

5

4,5

4

9

10

10

10

10

12

12

12

12

12

13

13

-15

8

5

4,5

4

10

11

11

11

11

12

12

12

12

14

14

14

-12

8

5

4,5

4

11

12

12

12

12

13

13

13

13

14

14

14

4 Încăperi

neîncălzite, având

majoritatea

pereţilor exteriori

-21

8

5

4,5

4

-7

-5

-5

-4

-6

-4

-3

-2

4

7

7

8

-18

8

5

4,5

4

-5

-3

-3

-3

-4

-2

-2

-1

5

8

8

9

-15

8

5

4,5

4

-3

-2

-2

-1

-2

-1

0

0

6

9

9

10

-12

8

5

4,5

4

-1

0

0

1

0

1

2

2

-

10

10

11

Page 54: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

54

5 Poduri situate

direct sub

acoperiş

-21

-18

-15

-12

-16

-13

-11

-8

6 Pivniţe şi

subsoluri tehnice

complet sub

nivelul solului

-21

-18

-15

-12

10

11

12

13

7 Pivniţe şi

subsoluri tehnice

parţial deasupra

solului

-21

-18

-15

-12

7

8

9

10

Page 55: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

55

ANEXA E – Proprietățile fizice ale aerului la presiunea de 760 mmHg

Temperatura

t

Densitatea

ρ

Capacitatea calorică

specifică masică cp

°C kg/m3 J/kg∙K

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

120

140

160

180

200

1,584

1,515

1,453

1,395

1,342

1,293

1,247

1,205

1,165

1,128

1,093

1,060

1,029

1,000

0,972

0,946

0,898

0,854

0,815

0,779

0,746

1011

1011

1011

1010

1010

1003

1003

1003

1003

1003

1003

1003

1010

1010

1010

1010

1010

1011

1019

1020

1025

Page 56: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

56

ANEXA F – Harta României cu zonele eoliene

Page 57: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

57

Placă pe sol – fără termoizolaţie

PERETE EXTERIOR h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ

α λ 0 1 0 1 0 1

cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)

36 0,8

0,6

8,3

8,8

0,08

0,09

1,50

1,49

7,9

8,3

0,09

0,10

1,68

1,68

7,6

8,1

0,10

0,11

1,83

1,82

44 0,8

0,6

9,2

9,6

0,09

0,10

1,42

1,41

8,7

9,1

0,10

0,11

1,59

1,59

8,5

8,9

0,11

0,12

1,74

1,73

49 0,8

0,6

9,7

10,0

0,10

0,10

1,33

1,36

9,2

9,6

0,11

0,12

1,54

1,54

9,0

9,4

0,12

0,12

1,68

1,67

25 0,35

0,25

8,0

8,4

0,09

0,09

1,62

1,61

7,6

7,0

0,09

0,10

1,82

1,82

7,4

7,8

0,10

0,10

1,98

1,97

30 0,35

0,25

8,7

9,2

0,09

0,10

1,56

1,55

8,3

8,6

0,10

0,11

1,75

1,75

8,0

8,4

0,10

0,11

1,90

1,90

35 0,35

0,25

9,3

9,6

0,10

0,10

1,50

1,49

8,9

9,2

0,11

0,11

1,68

1,68

8,6

9,0

0,11

0,11

1,83

1,83

40 0,35

0,25

9,9

10,1

0,10

0,10

1,45

1,44

9,4

9,7

0,11

0,11

1,63

1,62

9,1

9,4

0,12

0,12

1,77

1,77

45 0,35

0,25

10,3

10,6

0,11

0,11

1,39

1,39

9,8

10,1

0,12

0,12

1,57

1,57

9,6

9,8

0,12

0,12

1,71

1,71

Page 58: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

58

Placă pe sol – fără termoizolaţie

Perete exterior h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ

α λ 0 1 0 1 0 1

cm W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)

44 0,8

0,6

10,4

10,4

0,25

0,21

1,40

1,41

9,9

10,0

0,27

0,23

1,57

1,58

9,7

9,7

0,27

0,23

1,70

1,71

49 0,8

0,6

10,9

10,9

0,27

0,23

1,35

1,36

10,5

10,5

0,28

0,24

1,51

1,52

10,3

10,2

0,29

0,25

1,64

1,66

Page 59: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

59

Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală

Perete

exterior Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie termoiz R1

placa

Tsi

min

Ψ R1

placa

Tsi

min

Ψ R1

placa

Tsi

min

Ψ

α λ d1 0 1 0 1 0 1

cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK

36

0.8

2,5 3,45 8,1 0,10 1,05 3,65 7,7 0,11 1,28 3,85 7,5 0,11 1,31

5 3,95 8,2 0,10 0,86 4,15 7,9 0,11 0,96 4,35 7,7 0,11 1,05

7,5 4,45 8,4 0,10 0,73 4,65 8,1 0,11 0,82 4,85 7,9 0,11 0,89

10 4,96 8,5 0,10 0,64 5,15 8,2 0,10 0,72 5,35 8,0 0,11 0,78

0.6

2,5 3,45 8,8 0,10 1,06 3,65 8,4 0,11 1,19 3,85 8,2 0,12 1,30

5 3,95 9,1 0,10 0,85 4,15 8,7 0,11 0,96 4,35 8,5 0,11 1,04

7,5 4,46 9,4 0,09 0,73 4,65 9,1 0,10 0,81 4,85 8,9 0,11 0,88

10 4,96 9,6 0,09 0,63 5,15 9,3 0,10 0,71 5,35 9,1 0,10 0,77

44

0,8

2,5 3,46 8,9 0,11 1,02 3,65 8,5 0,12 1,15 3,85 8,2 0,13 1,25

5 3,96 9,0 0,11 0,82 4,15 8,6 0,13 0,98 4,35 8,4 0,13 1,01

7,5 4,46 9,1 0,11 0,70 4,65 8,7 0,12 0,78 4,85 8,5 0,13 0,85

10 4,95 9,2 0,11 0,61 5,15 8,9 0,12 0,96 5,35 8,7 0,13 0,75

0,6

2,5 3,45 9,5 0,12 1,01 3,65 9,1 0,13 1,14 3,85 8,8 0,13 1,25

5 3,95 9,8 0,11 0,81 4,15 9,4 0,12 0,91 4,35 9,2 0,13 1,00

7,5 4,46 10,0 0,11 0,69 4,65 9,7 0,12 0,72 4,85 9,5 0,12 0,84

10 4,96 10,2 0,11 0,60 5,15 9,9 0,11 0,68 5,35 9,7 0,12 0,74

49

0,8

2,5 3,45 9,3 0,12 0,98 3,65 8,9 0,13 1,11 3,85 8,6 0,14 1,22

5 3,95 9,4 0,12 0,79 4,15 9,0 0,14 0,90 4,35 8,8 0,14 0,98

7,5 4,45 9,5 0,12 0,68 4,65 9,1 0,14 0,76 4,85 8,9 0,14 0,83

10 4,95 9,6 0,12 0,60 5,15 9,3 0,13 0,66 5,35 9,1 0,14 0,73

0,6

2,5 3,45 9,9 0,12 0,98 3,65 9,5 0,13 1,11 3,85 9,2 0,14 1,21

5 3,95 10,1 0,12 0,79 4,15 9,7 0,13 0,89 4,35 9,5 0,14 0,97

7,5 4,45 10,4 0,12 0,67 4,65 10,0 0,13 0,70 4,85 9,8 0,13 0,82

10 4,95 10,6 0,11 0,58 5,15 10,2 0,12 0,66 5,35 10,1 0,13 0,73

25

0,35

2,5 3,45 8,8 0,08 1,13 3,65 8,4 0,09 1,28 3,85 8,2 0,09 1,39

5 3,95 9,5 0,07 0,90 4,15 9,2 0,08 1,01 4,35 9,1 0,08 1,10

7,5 4,45 10,0 0,07 0,75 4,65 9,8 0,07 0,84 4,85 9,6 0,07 0,92

10 4,95 10,4 0,06 0,65 5,15 10,1 0,06 0,73 5,35 10,0 0,07 0,79

0,25

2,5 3,45 9,5 0,08 1,19 3,65 9,2 0,09 1,27 3,85 9,0 0,09 1,39

5 3,96 10,4 0,07 0,89 4,15 10,1 0,08 1,00 4,35 10,0 0,08 1,09

7,5 4,45 11,0 0,06 0,74 4,65 10,8 0,07 0,83 4,85 10,7 0,07 0,90

10 4,95 11,5 0,06 0,64 5,15 11,3 0,06 0,71 5,35 11,2 0,06 0,78

30

0,35

2,5 3,45 9,3 0,09 1,09 3,65 9,2 0,10 1,23 3,85 8,8 0,10 1,35

5 3,95 10,0 0,08 0,87 4,15 9,7 0,09 0,98 4,35 9,5 0,09 1,07

7,5 4,45 10,5 0,08 0,73 4,65 10,2 0,08 0,82 4,85 10,1 0,08 0,89

10 4,95 10,9 0,07 0,63 5,15 10,6 0,07 0,71 5,35 10,5 0,08 0,77

0,25

2,5 3,45 10,0 0,09 1,09 3,65 9,6 0,10 1,23 3,85 9,4 0,10 1,34

5 3,95 10,9 0,08 0,86 4,15 10,6 0,09 0,97 4,35 10,4 0,09 1,06

7,5 4,45 11,0 0,07 0,72 4,65 11,2 0,,08 0,81 4,85 11,1 0,08 0,88

10 4,95 11,9 0,07 0,62 5,15 11,7 0,07 0,70 5,35 11,6 0,07 0,76

35 0,35

2,5 3,45 9,8 0,10 1,06 3,65 9,4 0,11 1,20 3,85 9,2 0,11 1,31

5 3,95 10,5 0,09 0,84 4,15 10,1 0,10 0,95 4,35 9,9 0,10 1,03

7,5 4,45 10,9 0,08 0,70 4,65 10,6 0,09 0,79 4,85 10,5 0,09 0,87

10 4,95 11,9 0,08 0,61 5,15 11,0 0,08 0,69 5,35 10,9 0,09 0,75

Page 60: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

60

0,25

2,5 3,45 10,4 0,10 1,05 3,65 10,0 0,11 1,19 3,85 9,8 0,11 1,30

5 3,95 11,2 0,09 0,83 4,15 10,9 0,10 0,94 4,35 10,7 0,10 1,03

7,5 4,45 11,8 0,08 0,69 4,65 11,6 0,09 0,78 4,85 11,4 0,09 0,86

10 4,95 12,3 0,07 0,60 5,15 12,0 0,08 0,68 5,35 11,9 0,08 0,74

40

0,35

2,5 3,45 10,2 0,11 1,03 3,65 9,8 0,11 1,16 3,85 9,6 0,12 1,27

5 3,95 10,8 0,10 0,82 4,15 10,5 0,11 0,92 4,45 10,3 0,11 1,01

7,5 4,45 11,3 0,09 0,69 4,65 11,0 0,10 0,77 4,85 10,8 0,10 0,85

10 4,95 11,7 0,09 0,59 5,15 11,4 0,09 0,67 5,35 11,2 0,10 0,73

0,25

2,5 3,45 10,8 0,10 1,02 3,65 10,4 0,11 1,16 3,85 10,2 0,11 1,27

5 3,95 11,6 0,09 0,81 4,15 11,2 0,10 0,91 4,35 11,0 0,10 1,00

7,5 4,45 12,1 0,08 0,68 4,65 11,8 0,09 0,77 4,85 11,7 0,09 0,84

10 4,95 12,6 0,08 0,58 5,15 12,3 0,08 0,66 5,35 12,2 0,09 0,72

45

0,35

2,5 3,45 10,6 0,11 1,10 3,65 10,2 0,12 1,13 3,85 9,9 0,13 1,23

5 3,95 11,2 0,11 0,79 4,15 10,8 0,11 0,90 4,35 10,6 0,12 0,98

7,5 4,45 11,6 0,10 0,67 4,65 11,3 0,11 0,75 4,85 11,1 0,11 0,82

10 4,95 12,0 0,09 0,58 5,15 11,7 0,10 0,65 5,35 11,5 0,10 0,71

0,25

2,5 3,45 11,1 0,11 0,99 3,65 10,7 0,11 1,12 3,85 10,5 0,12 1,23

5 3,95 11,8 0,10 0,79 4,15 11,5 0,10 0,89 4,35 11,3 0,11 0,98

7,5 4,45 12,4 0,09 0,66 4,65 12,1 0,10 0,74 4,85 11,9 0,10 0,82

10 4,95 12,8 0,08 0,57 5,15 12,6 0,09 0,64 5,35 12,4 0,09 0,71

Page 61: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

61

Placă pe sol – cu termoizolaţie orizontală

Perete

exterior Placa h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

grosimi zidărie termoiz R1

placa Tsi min

Ψ R1

placa Tsi min

Ψ R1

placa Tsi min

Ψ

α λ d1 0 1 0 1 0 1

cm W/mK cm m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK m2K/W °C W/mK

44

0,8

2,5 3,45 10,5 0,26 0,94 3,65 10,0 0,27 1,08 3,85 9,8 0,28 1,19

5 3,95 10,8 0,25 0,72 4,15 10,4 0,26 0,84 4,35 10,2 0,27 0,93

7,5 4,45 11,2 0,24 0,59 4,65 10,8 0,25 0,70 4,85 10,6 0,26 0,77

10 4,95 11,5 0,22 0,50 5,15 11,1 0,24 0,60 5,35 10,9 0,25 0,66

0,6

2,5 3,45 10,1 0,22 0,95 3,65 10,2 0,23 1,09 3,85 10,0 0,24 1,19

5 3,95 11,2 0,21 0,72 4,15 10,8 0,22 0,85 4,35 10,5 0,23 0,93

7,5 4,45 11,6 0,19 0,59 4,65 11,2 0,21 0,59 4,85 11,0 0,21 0,77

10 4,95 12,0 0,18 0,50 5,15 11,6 0,19 0,59 5,35 11,5 0,20 0,66

49

0,8

2,5 3,45 11,0 0,27 0,90 3,65 10,6 0,29 1,04 3,85 10,3 0,30 1,14

5 3,95 11,4 0,29 0,59 4,15 10,9 0,28 0,81 4,35 10,5 0,29 0,90

7,5 4,45 11,7 0,25 0,55 4,65 11,3 0,26 0,66 4,85 11,0 0,27 0,74

10 4,95 12,0 0,24 0,48 5,15 11,6 0,25 0,57 5,35 11,4 0,26 0,54

0,6

2,5 3,45 11,2 0,23 0,91 3,65 10,7 0,24 1,05 3,85 10,5 0,25 1,15

5 3,95 11,7 0,22 0,59 4,15 11,2 0,23 0,81 4,35 11,0 0,24 0,90

7,5 4,45 12,1 0,21 0,56 4,65 11,7 0,22 0,67 4,85 11,4 0,23 0,74

10 4,95 12,5 0,19 0,47 5,15 12,1 0,21 0,57 5,35 11,9 0,21 0,54

Page 62: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

62

Placă pe sol – fără termoizolaţie orizontală dar cu soclu termoizolant la exterior;

Perete exterior Soclu h = 40 cm h = 80 cm h = 120 cm

Grosimi Zidărie Termoiz. Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ Tsi min

Ψ

Α λ d0 0 1 0 1 0 1

cm W/(mK) cm °C W/(mK) °C W/(mK) °C W/(mK)

36

0,8

2,5 12,0 -0,15 1,10 11,6 -0,14 1,22 11,4 -0,13 1,33

5 14,6 -0,22 0,94 13,5 -0,22 1,00 13,4 -0,22 1,06

7,5 14,2 -0,25 0,87 14,2 -0,25 0,91 14,2 -0,25 0,95

10 14,6 -0,27 0,83 14,6 -0,28 0,85 14,7 -0,28 0,88

0,6

2,5 12,9 -0,09 1,10 11,9 -0,08 1,22 11,7 -0,08 1,33

5 14,9 -0,17 0,93 13,1 -0,16 0,10 13,7 -0,15 1,06

7,5 14,5 -0,19 0,86 14,5 -0,19 0,90 14,5 -0,19 0,94

10 14,9 -0,21 0,82 14,9 -0,21 0,84 15,0 -0,21 0,87

44

0,8

2,5 12,3 -0,11 1,07 11,9 -0,09 1,18 11,7 -0,09 1,29

5 13,7 -0,19 0,92 13,6 -0,11 0,98 13,5 -0,17 1,04

7,5 14,2 -0,20 0,86 14,2 -0,20 0,90 14,2 -0,20 0,94

10 14,6 -0,22 0,82 14,6 -0,22 0,84 14,7 -0,22 0,87

0,6

2,5 12,6 -0,06 1,01 12,2 -0,05 1,18 12,0 -0,04 1,29

5 14,0 -0,12 0,92 13,8 -0,11 0,98 13,8 -0,11 1,04

7,5 14,5 -0,14 0,85 14,5 -0,14 0,89 14,5 -0,14 0,93

10 14,9 -0,16 0,81 14,9 -0,16 0,83 14,9 -0,16 0,86

49

0,8

2,5 12,5 -0,08 1,05 12,2 -0,07 1,16 11,9 -0,06 1,26

5 13,8 -0,14 0,91 13,7 -0,14 0,97 13,6 -0,14 1,03

7,5 14,3 -0,17 0,85 14,3 -0,17 0,83 14,2 -0,17 0,93

10 14,6 -0,19 0,81 14,6 -0,19 0,84 14,7 -0,19 0,86

0,6

2,5 12,8 -0,04 1,05 12,4 -0,03 1,16 12,2 -0,02 1,26

5 14,0 -0,09 0,98 13,3 -0,09 0,96 13,8 -0,09 1,02

7,5 14,6 -0,12 0,84 14,5 -0,12 0,88 14,5 -0,12 0,92

10 14,9 -0,13 0,80 14,9 -0,14 0,83 15,0 -0,14 0,86

25

0,8

2,5 12,2 -0,08 1,16 11,8 -0,07 1,29 11,6 -0,01 1,40

5 14,1 -0,14 0,96 14,0 -0,14 1,02 13,9 -0,14 1,09

7,5 14,9 -0,17 0,88 14,8 -0,17 0,92 14,8 -0,17 0,96

10 15,3 -0,19 0,82 15,3 -0,19 0,85 15,4 -0,19 0,81

0,6

2,5 12,4 -0,03 1,15 12,1 -0,02 1,29 11,9 -0,02 1,40

5 14,3 -0,08 0,96 14,1 -0,08 1,02 14,1 -0,08 1,09

7,5 15,0 -0,11 0,88 15,0 -0,11 0,91 15,0 -0,11 0,95

10 15,4 -0,12 0,82 15,5 -0,13 0,85 16,5 -0,13 0,87

30

0,8

2,5 12,4 -0,04 1,13 12,1 -0,04 1,26 11,9 -0,03 1,37

5 14,1 -0,09 0,95 14,0 -0,10 1,01 13,9 -0,10 1,01

7,5 14,8 -0,12 0,87 14,8 -0,13 0,91 14,8 -0,13 0,95

10 15,3 -0,13 0,82 15,3 -0,15 0,84 15,4 -0,15 0,87

0,6

2,5 12,7 -0,01 1,13 12,3 0,00 1,26 12,1 +0,004 1,37

5 14,3 -0,04 0,95 14,2 -0,05 1,01 14,1 -0,05 1,07

7,5 15,0 -0,07 0,87 15,0 -0,08 0,91 15,0 -0,08 0,95

10 15,4 -0,08 0,82 15,5 -0,09 0,84 15,5 -0,09 0,87

35

0,8

2,5 12,6 -0,02 1,11 12,3 -0,01 1,23 12,1 -0,01 1,34

5 14,2 -0,08 0,93 14,1 -0,07 1,00 14,0 -0,07 1,06

7,5 14,8 -0,10 0,86 14,8 -0,10 0,90 14,8 -0,10 0,94

10 15,2 -0,11 0,81 15,3 -0,12 0,84 15,3 -0,12 0,86

0,6

2,5 12,9 +0,01 1,11 12,5 +0,02 1,23 12,3 +0,02 1,34

5 14,4 -0,03 0,93 14,3 -0,03 1,00 14,2 -0,03 1,06

7,5 15,0 -0,06 0,86 15,0 -0,05 0,90 15,0 -0,05 0,94

10 15,4 -0,07 0,81 15,5 -0,07 0,83 15,5 -0,07 0,86

Page 63: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

63

40

0,8

2,5 12,9 -0,01 1,08 12,5 +0,003 1,20 12,3 +0,01 1,31

5 14,3 -0,05 0,92 14,2 -0,05 0,98 14,1 -0,05 1,05

7,5 14,9 -0,08 0,85 14,9 -0,08 0,89 14,8 -0,08 0,93

10 15,2 -0,09 0,81 15,3 -0,09 0,83 15,3 -0,09 0,86

0,6

2,5 13,1 +0,02 1,08 12,7 +0,03 1,20 12,5 +0,03 1,31

5 14,5 -0,02 0,92 14,3 -0,02 0,98 14,2 -0,02 1,04

7,5 15,0 -0,04 0,85 15,0 -0,04 0,89 15,0 -0,04 0,93

10 15,4 -0,05 0,81 15,5 -0,05 0,83 15,5 -0,05 0,85

45

0,8

2,5 13,0 +0,01 1,06 12,7 +0,02 1,18 12,5 +0,02 1,28

5 14,4 -0,04 0,91 14,2 -0,03 0,97 14,1 -0,03 1,03

7,5 14,9 -0,05 0,84 14,9 -0,06 0,88 14,9 -0,06 0,92

10 15,2 -0,07 0,80 15,3 -0,07 0,82 15,3 -0,07 0,85

0,6

2,5 13,3 +0,03 1,06 12,9 +0,04 1,18 12,7 +0,04 1,28

5 14,5 -0,01 0,91 14,4 -0,01 0,97 14,3 -0,004 1,03

7,5 15,1 -0,03 0,84 15,1 -0,03 0,88 15,0 -0,02 0,92

10 15,4 -0,04 0,80 15,5 -0,04 0,82 15,5 -0,04 0,85

Page 64: ECHIPAMENTE ȘI INSTALAȚII TERMICE

Îndrumar de proiectare CODRUŢA CĂLINA BENDEA

64

ANEXA H – Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate

Ra [ m2K/W]

Grosimea stratului de

aer

(mm)

Direcţia şi sensul fluxului termic

Orizontal Vertical

ascendent descendent

0 0,00 0,00 0.00

5 0,11 0,11 0,11

7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,15 0,15

15 0,17 0,16 0,17

25 0,18 0,16 0,19

50 0,18 0,16 0,21

100 0,18 0,16 0,22

300 0,18 0,16 0,23

OBSERVAŢIE:

Pentru valori intermediare se interpolează liniar.


Recommended