echipa_flux.pps.ppt

8/18/2019 echipa_flux.pps.ppt

1/31

,, INCURSIUNE CULTURALĂ ÎN TIMPURI DE MULTAPUSE! ”

Echipa FLUXElevul istoric: Toloş ŞtefaniaElevul pasionat e cultur "i in#or$atic: GrigoreMădălin

Elevul preocupat e art "i cultur: Sîrbu NicoletaElevul #unc%ionar le&islativ: Marinescu Roxana

Profesor coordonator Magdalena Matei


2/31

Do$eniul cultural ales:

Vestimentaţia înantichitate

Antic'itatea este cea e(a II(a epoc a istoriei) A *nceput *n +urul anului ,--- *).r)/ c0n a #ostinventat scrierea cunei#or$/ 1i a urat p0n *n

+urul anului 234/ c0n a c5ut I$periul Ro$an e

Apus) Repre5int epoca *n care s(au e5voltatcultura/ arta/ reli&ia 1i $arile civili5a6ii)


3/31

Mesopota$ia• Civiliza ia a luat na tere în inima Irakului. Prima mare civiliza ie a fost ceaț ș ț

sumeriană. Acolo, civiliza ia a avut o mare dezvoltare pe malurile fluviilorț

Tigru i Eufrat. Au fost inventate scrierea cuneiformă i roata. serie deș șpopoare! "a"ilonienii, asirienii, akkadienii, c#aldeii, per ii, #iti ii, fenicienii iș ț șpalestinienii s$au dezvoltat în %esopotamia.

CONDIŢII DE DEZVOLTARE Ca &i 'ilul, Tigrul &i Eufratul asigurau fertilitatea păm(ntului în )*ara dintre

r(uri+, cre(nd condi*ii prielnice pentru apari*ia unora dintre primele civiliza*iiale umanită*ii. n %esopotamia s$au succedat statele sclavagiste sumero$akkadian -în mileniul III î.r./, "a"ilonian -în mileniul II î.r./, asirian -secolele

0I1$1II î.r./, neo"a"ilonian -în secolele 1II$1I î.r./, după care teritoriul aintrat în componen*a Imperiului persan -secolele 1I$I1 î.r./


4/31

Năzuind către îmbinareavirtuţilor umane cu însuşirilefarelor, ca în imaginarii tauri

înaripaţi cu cap de om,sumerienii purtau la începutpelerine sau uste din blanăsau din ţesături imitând blana

(kaunakes! "poi, costumulmesopotamian a evoluatadoptând cele două soluţiiundamentale de îmbrăcare#drapa$ul, olosit de populaţia

din sudul călduros, şi croiala, adusă de invadatorii dinnordul mai riguros!

%ncepând din mileniul al&&'lea cele două procedee s'au

combinat, compunândcostumele specifce asiro'

ntruc#iparea idealului uman! Taurul înaripat din2#orsa"ad, secolul al 1III$lea î.r.,Paris, 3uvru

Intendentul regelui din %ari,

mileniul III î.r., Paris, 3uvru


5/31

/01/0+2*3e cap, părul lung, creţ era ondulat ca şi

barba lungă!1egii şi demnitarii purtau es conic cuciucure lung până la talie, cei divinizaţitiara semiserică sau cilindrică, avândcoarne de metal prinse cu panglici perunte!

3e trup, peste tunica strânsă pe corp, regiişi preoţii îmbrăcau şalul lung, cu ran$uri,drapat de $os în sus, trecut peste umăr!

%ncălţămintea consta din sandale cu inel pedegetul mare sau pantof înc4işi, aduţi demunteni!

ostumul era completat de eleganteaccesorii# umbrelă, evantai, baston, lanţ cucilindru'pecete, ca şi de bi$uterii, cerceilungi, bandouri cu rozete de metal perunte, coliere în mai multe şiruri, brăţărimulte, cu rozete, inele, talismane!

"rma civilă era pumnalul prins de centură!

Costumul masculin asiro-babilonian osta!" #emnitar" re$eleAsurbani%al" re$e" %reot" secolul alVII-lea î&'r&


6/31

)*+-. 52-&N&N"vea aceleaşi componente#

tunica6pelerina sau şalul!

7in 89:: î!;r! a ost menţionat

obiceiul acoperirii eţei în public, preluatmai târziu de ma4omedani!

4rapa5 femininneosumerian din Tello,cca. 6789 î.r., Paris,3uvru


7/31

Egiptul Antic)N7&


8/31

%mbrăcămintea strânsă pe corp punea învaloare silueta elegantă, mulând ormele,cu drapa$ul masat în aţă, simetric! @ânditpentru a f văzut de la distanţă, costumularaonului realiza înălţarea staturii,necesară apariţiei în public, prin tiare sauperuci voluminoase, robe largi!

*culptural, veşmintele modelau trupul învolume mari, simple, stilizate cu liniidrepte şi curbe regulate!

3ictural, coloritul era ranc, având caundal albul pânzei, înviorat de pete vii,contrastante,de verde, albastru,cărămiziu!

-aterialele olosite erau ţesăturile dinfbre vegetale (in, lâna find consideratăimpură şi interzisă în templu!

"1"+212 @2N21".2 ".2 )*+-.&


9/31

)*+-./01/0+2*

3e cap, părul negru, creţ era tuns scurt, ceva mailung la spate!5araonul şi aristocraţii purtau perucă lungă din

păr sau fbre vegetale, colorată! /arba era rasă,dar pentru ceremonii araonul purta o barbăalsă, tronconică!

3e trup, un ştergar înnodat peste şale (şenti erapiesa de bază, constituind îmbrăcăminteaobişnuită a sclavilor, dar şi a aristocraţilor în

lupte sau la vânătoare!


10/31

@ulerul'pelerină, ţesut sau brodat, cu aplicaţii demetal, email sau pietre semipreţioase, se purta doarcu şenti sau peste robă!

ămaşa, o tunică necroită, răscroită rotund la gât, cuşliţ în aţă, arăta ca şi azi gandura arabă!

1oba era alcătuită la el, dar dintr'un dreptung4i câtde două ori înălţimea omului, răscroit pentru cap mai

$os de $umătate, pentru ca, îmbrăcată, să tragăpoalele în sus la mi$loc, aducând aldurile în centru!

a accesorii, principalele podoabe erau pectoralul,brăţările şi inelele cu orme geometrice, regulate, dinaur, cu email şi pietre semipreţioase!

3reoţii aveau ca semn distinctiv o piele de leopard peumăr!

%n picioare, araonii purtau sandale împletite dinfbre vegetale, împodobite uneori cu aur şi email, pecând sclavii umblau desculţi!


11/31

)*+-. 52-&N&N3e cap, mac4ia$ul scotea în

relie ormele mari alec4ipului, oc4ii erau conturaţicu negru în ormă de peşte şicu umbre verzi pe pleoape!3ărul era tuns scurt sau lungpână la umeri, perucile maibogate decât cele masculine!

) panglică sau o diademă legată orizontal, rigidă, înnodată la spate, avea prinsepe runte cobra sau o Aoarede lotus! n con aşezat pecreştet conţinea o unsoareparumată care se topea încet!

*oţia araonului purta coroanade pene a zeiţei &sis, o pasăre(şoim sau erete aşezată pecreştet, cu aripile desc4ise şicoborâte sau o mitră rigidă (cade eBemplu, Noretete!

'ofretete, secolul al 0I1$lea î.r.,

:erlin, Aeg;ptisc#es %useum


12/31

3e trup, usta, având aceeaşi largă întrebuinţare şi acelaşi rol ca şi şenti'ul, eradin ţesătură dreaptă, înăşurată în $urul

trupului până sub sâni, fe strânsă de unşnur trasat prin tivul de sus sau de uncordon, fe ţinută de una sau de douăbretele! 2ra completată deseori de gulerulrotund, lat, ca o capă!

1oba, şalul, podoabele şi sandalele erau lael cu cele bărbăteşti!


13/31

@12&""N+&0

C7NDI8II DE DE97LTAREPe teritoriul &recesc *n Pelopone5/

insulele Mrii E&ee/ coasta e vesta Asiei Mici "i suul Italiei/ $ai t0r5iu *n Maceonia ; s(aconstituit/ *ncep0n in secolele I< ; III *).r)/ civili5a%iaelenic/ ele$ent #una$ental al civili5a%iei europene)Cli$a relativ =l0n in aceste teritorii *n&uia

acoperirea su$ar a corpului/ iar ocupa%iile principale ;navi&a%ia "i pstoritul ; cereau 'aine co$oe) Evolu%iasociet%ii &rece"ti spre e$ocra%ia sclava&ist a reusprpastia intre e>tre$ele sociale/ pstr0n oar pecea intre cet%enii li=eri "i sclavi)


14/31


15/31

)*+-. 52-&N&N

3e cap, părul bogat erastrâns în coc la spate sauera lăsat în şuviţeondulate pe umeri!

3e trup, tunica (peplosera o ţesătură

dreptung4iulară, răsucită în $urul trupului, în ormătubulară, destul destrâmtă şi rigidă, prinsăpe umeri cu ace (spatelepeste aţă, marginearăsrântă ormând un ilic!

ele două ace'broşe eraulegate între ele cu unlănţişor!

3elerina (4imation aveadimensiuni de şal mic saude broboadă mare!


16/31

)*+-. %N &N7&"C7NDI8II DE DE97LTARE

ivilizaCia &ndusului a aprut *n $ileniul III *).r)/ c0n pri$ii oa$eni s(au ase5at *n nor/ *ntre ?uviul Inus/ e la care se tra&e nu$ele%rii/ "i @an&e o civili5a%ie la #el e strvec'e "i *n?oritoare ca E&iptul sau Mesopota$ia) Iniaantica acoperea teritoriile pe care se a?a in

pre5ent Inia/ PaBistan si an&laes') Cotropit cu re&ularitate prin #rontiera ei

noric/ Inia nu a construit aproape nicioatun i$periu unicat nu$ai ou inastii Maura"i apoi @upta/ au a+uns s o$neasc aproape *n *ntrea&a %ar)

Civili5a%ia Iniei/ s(a ar$at cu eose=itori&inalitate *n epoca e *n?orire a @recieiantice/ *n pri$a +u$tate a $ileniului I *).r)/c0n =ra'$anis$ul ca "i =uis$ul conse$nauaspra straticare social a statului sclava&ist)


17/31

)*+-.&

lima caldă nu cerea acoperirea

corpului, în sc4imb nevoia unor distincţiisociale oarte complicate a dus ladierenţieri costumare, prin ormă şiculoare (vizibile în special în marea

varietate a turbanelor ca şi prin avereaetalată în mulţimea bi$uteriilor! Veşmintele de bază erau necroite

(pantalon, mantie, turban, asemenea

celor greceşti, dar drapate în liniişerpuite!


18/31

)*+-. /01/0+2*

3e cap, turbanul erapurtat de 4induşi, precumşi de musulmani mai târziu,marcând deosebiri dereligie, castă, sectă, amilie(cel mai recvent era alb şiroşu, putând avea toate

culorile curcubeului, rarnegru! 5aţa era rasă, uneori cu

barbă! 3e trup, deseori gol,

peste şale era înnodat doarun ştergar! 7intr'o bucată

mai mare de ţesăturărăsucită în $urul fecăruipicior puteau f drapaţipantalonii lungi (d4oti,prinşi cu cingătoare!

3icioarele erau goale saucu sandale!Cuplu, relief din 'agar5uniconda

Amaravati,secolul II $ I1, India


19/31

)*+-. 52-&N&N3e cap, părul negru, bogat, erastrâns într'un coc mare, lăsat

pe ceaă!3e trup, în antic4itate, ţinuta

de ceremonie find cu bustulgol > ca în reta > mai târziu obluză scurtă cu mâneci scurte(şoli acoperea doar pieptul!3este o ustă lungă, eventual înlocuită cu pantaloni de tipd4oti, era drapat principalulveşmânt, un văl dreptung4iular(sari acoperind şoldurile,

trecând oblic peste piept şiputând f tras pe cap înprezenţa străinilor!

3icioarele erau goale!/i$uteriile erau bogate, plasate

pe întreg corpul! Apsara din Tra$kien, Campa,Tourane,1ietnam, %use Arc#ologiBue


20/31

)*+-. %N 1)-" "N+&0 C7NDI8II DE DE97LTAREoma Antică a fost un ora -stat a căruiș

istorie se întinde în perioada de timpcuprinsă între 753 î.Hr. i 476 d.Hr. Peș

parcursul existen ei sale de douăsprezecețsecole, civiliza ia romană a trecut de lațmonarie la repu!lică oli"arică i, apoi,șla imperiu extins. #a a dominat #uropade $est i întrea"a arie în %urul &ăriiș&editerane, prin cuceriri i asimilare,ș

însă, în final, a cedat în fa a invaziilorț !ar!arilor din secolul cinci, marc'nd,astfel, declinul (mperiului )oman ișînceputul #vului &ediu)

2Bperienţa popoarelor lumiiantice şi în special civilizaţiaşi arta @reciei au ostrăspândite în 2uropadatorită întinderii statuluiroman din &talia până în"nglia, în *pania, peoastele -ării Negre şi în&ran!


21/31

3ornind de la o vestimentaţie sobră învremea republicii, costumul a devenit înimperiu modalitatea dierenţierii bărbaţilorde emei, a cetăţenilor liberi de sclavi saua romanilor de străini (ca un mi$loc dediscriminare!

%n comparaţie cu costumul grecesc,destul de asemănător pentru ambele seBe, în cel roman îmbrăcămintea bărbătească >potrivită uncţiilor publice > s'a deosebit

de cea eminină, destinată vieţii retrase îninterior!

0 0 *


22/31

/01/0+2*3e cap, părul lung şi barba, din primele

secole au ost înlocuite în epoca clasică

de părul scurt şi aţa rasă careconveneau vieţii practice, soldăţeşti,urmând ca la sârşitul imperiului, odată cu creştinismul, să revină barba!ununa de laur, din runze naturale,apoi din aur, era însemn al triumului!

%n călătorie se purtau pălăriiasemănătoare celor greceşti sau glugi!3e trup, tunica, o cămaşă din lână albă,

simplă, prinsă pe umeri ca un c4iton,ără mâneci, mai târziu croită cumâneci după model oriental, erapurtată de oricine, cu sau ără togă!

5elul cum era strânsă cu centura deosebea stările sociale# soldaţii oridicau cel mai sus, pentru a se puteamişca liber, iar ără cordon era semnde mare delăsare sau sărăcie!

%n picioare > sandale sau picioarele

goale!


23/31

)*+-. 52-&N&N 3e cap, coaura de tip grecesc, cu coc, a ost

dezvoltată şi complicată, atingând apogeul în

epoca imperială! *upradimensionarea eraobşinută prin crearea unor coauri în diademă, cubucle artifciale sau cozi alse, sau prin peruci întregi din părul sclavelor nordice (de unde modapărului blond, împodobite cu ace, perle! apul nuera mereu acoperit (ca în @recia, ci doar pentruritualuri, cu un văl, iar pe stradă cu pălării desoare (petasos sau pentru călătorie, cu glugă!

3e trup, a apărut un al treilea strat (tunicaintimă din pânză sau mătase şi un c4ilot şi un elde sutien, din benzi drepte de pânză, (purtatesingure de sportive! 1oc4ia (stola, ca şipeplosul grecesc, denumit la 1oma peplum, eralungă până la pământ, eventual cu trenă, cumâneci sau ără, de obicei din ţesături subţiri,transparente, din lână, bumbac sau mătase înculori desc4ise (verde ca marea

a încălţăminte, pantofi (calceus erau mai variatcoloraţi, albi, roşii, verzi, galbeni etc!

/i$uteriile, la început sobre, erau în epocaimperială mari, vizibile de la distanţă# cerceimari, brăţări cu multe cercuri, cu cap de animal, în ormă de şerpi, inele cu pecete, camee saupietre colorate tăiate ără aţete, fbule ca mariagrae etc!

:ră*ară &arpe, secolul I,?oma

emeie cu perucă, secolul I,?oma, %useo Capitolino


24/31

)*+-. %N ;&N" C7NDIDII DE DE97LTARE

"lături de &ndia, 4ina a osttimp de cinci milenii ocarul decivilizaţie, cultură şi artă cu ceamai mare înrâurire asupra întregii"sii, transmiţând în răstimpuriecouri şi 2uropei! %n antic4itate imperiu sclavagist, în 2vul -ediu stat eudal cu strictă

organizare ierar4ică, 4ina îşisusţinea prestigiul prinsplendoarea ceremoniilor, olosindtoate mi$loacele artelor şi alecostumaţiei!

"1"+212 @2N21".2 ".2


25/31

"1"+212 @2N21".2 ".2)*+-.& ostumul c4inezesc, deşi

oarte dierenţiat în uncţiede clasa socială, seB, vârstă,anotimp, afrma în acelaşitimp unitatea locuitorilorimperiului, printr'o evidentăuniormitate în linie şi

structură! roiala de bază a4ainelor era cea a catanului, de tip ponc4o, ără cusăturăpe umăr! a şi în restul "siei,nici o 4aină nu se trăgea pecap, ci toate se îmbrăcau pemâneci, înc4izându'se în aţă!atanul, ca şi pantalonulerau purtate şi de emei, şi debărbaţi!


26/31

)*+-. /01/0+2* apul p(rea relativ mic

proporţional cu corpul! 5aţa erade obicei ras(, dar oamenii debaz( purtau must(ţi subţiri, dela colţurile gurii, !i cioc mic !ipiept(n(tura era î n 4ina unsemn de distincţie social(! %nevul mediu cavalerii î!i

strângeau p(rul lung î n cocuri,iar slu$ba!ii î mpletit î n coad( lung(!

3e cap purtau calote sau tic4iide orme oarte variate, î nalte,cu panglici, p(l(rii cu bor

r(srânt sau p(l(rii din bambus,l(cuite (spri$inite pe un co!uleţ î mpletit care asigura circulaDiaaerului î ntre cap !i p(l(rie,ap(rând de soare, dar !i deploaie!


27/31

)*+-. 52-&N&N-ac4ia$ul în alb, roşu, negru dădea eţei aspect

de porţelan!

3e cap, părul pieptănat în coauri complicateera împodobit cu Aori, panglici, ace (acul lungde argint find însemnul logodnei, ca ineluleuropean, iar emeile măritate îşi rădeau părulde asupra runţii!

3e trup erau suprapuse mai multe straturi cuaceeaşi croială de catan ca şi cele bărbăteşti#cămaşa scurtă, roc4ia lungă (4aol, cu mâneci

strâmte şi ular, $ac4eta scurtă până subgenunc4i (ma'cual, cu mâneci largi şi manşeteacoperind mâinile, $ac4eta putând f înlocuită cuo vestă scurtă! 3antalonii largi şi lungi erauaproape invizibili! %n decursul timpului acestepiese au ost suprapuse în dierite variante,lungi sau scurte! a o dovadă de rang înalt, darşi de totală aservire bărbatului, emeile erau

supuse sc4ingiuirii picioarelor prin legareaacestora cu eşi încă din copilărie, valoareasocială şi comercială a emeii find apreciatădupă micimea picioarelor6 în timpul negocierilorcăsătoriei, înc4eiată de părinţi ără ca soţii săse vadă, erau eBpuşi pantofi logodnicei! "rtele4inei au inAuenţat puternic stilul europeanrococo din secolul al EV&&&'lea (c4inoiseries!


28/31


29/31

Le$ea nr&1 #in #ata 1234536411 cu %ri+ire la%ersoanele care a#o%t( un stil +estimentar +ul$ar în locurile %ublice& Art. 7 3a locul de muncă *inuta tre"uie să fie potrivită

pentru domeniul în care se lucrează, în limita "unuluisim*. Art. 6 Pe stradă, persoanele să adopte un stil

vestimentar potrivit, cu "un gust, nu ecentric. Art. F Persoanele din lumea s#o= "ussines vor adopta

un stil vestimentar decent, pentru a evita influen*areaminorilor în alegerea stilului vestimentar vulgar. Art. G


30/31

8! ,nc(lcarea %re+e#erilor art 1" #in %re)enta le$e atra$e #u%(sine sancţionarea cu 657 a retribuţiei salariale" iar %entrure%etarea abaterii cu mutare #isci%linar( sau în cel mai r(u ca) cu

încheierea3#esacerea contractului #e munc(&

6& Abaterile #e la %re+e#erile art&6 se sancţionea)( cu amen#( #ela 144 8 1444 #e lei" în uncţie #e e.centricitatea ţinutei& 9& :ersoanele #in lumea sho; bussines +or i sancţionate cuamen)i #e la 6444 8 9544 într-o %rim( eta%(" iar #ac( abatereacontinu( li se inter)ice accesul în sho;-urile tele+i)ate " %ublicitatesau alte acti+it(ţi mass-me#ia&


31/31

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	geanina-alina-zaharia
View:	214 times
Download:	0 times

echipa_flux.pps.ppt

Documents