1

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII URGENŢĂ IAŞI SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT

NESECRET Exemplar nr. ___

NR. ______________

IAŞI _____________

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A

RISCURILOR IDENTIFICATE LA

NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI

Întocmit: februarie 2008 Reactualizat: martie 2014

ROG SĂ APROBAŢI, INSPECTOR ŞEF

Colonel Dan Paul IAMANDI 

A P R O B, PREŞEDINTELE C.J.S.U.

Prefect Romeo OLTEANU

2

Capitolul I Dispoziţii generale

Secţiunea 1

Definiţie, scop, obiective Definiţie: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde riscurile

potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale judeţului Iaşi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopurile planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt: - de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin în

etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului şi în etapa postdezastru; - de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă; - de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu şi de lungă durată, până la reabilitare, în caz

de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte în scopul realizării în timp scurt, în mod

organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra populaţiei, bunurilor materiale, activităţilor umane, precum şi realizarea intervenţiei cu maximă eficienţă.

Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă.

SECŢIUNEA a 2-a Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte având la bază:

Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă; Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a “Planului de

analiză şi acoperire a riscurilor” şi a Structurii-cadru a „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor”, publicat în M.O. partea I nr. 79/01.02.2007;

O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005;

H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale;

H.G.121 din 19.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru intemperii şi calamităţi;

H.G. nr.2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura

organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

3

H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

H.G. nr. 1854 din 22.12.2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;

H.G. nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de risc specifice;

H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;

O.M.A.I. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

O.M.A.I. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară sau urgenţă radiologică;

O.M.A.I. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;

O.M.A.I. nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;

Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

Ordinul comun MAI/M.T.C.T. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului 18 privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;

ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenţă;

ORDIN nr. 707/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate.

2.2. Structuri organizatorice implicate Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit

legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Structurile organizatorice şi instituţiile care au atribuţii pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Iaşi sunt:

a) Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi; b) Consiliul Judeţean Iaşi; c) Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă; e) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă:

o Centre operative cu activitate permanentă de la nivelul instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă;

o Centre operative cu activitate temporară de la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

f) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: o Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi; o Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi;

4

o Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Iaşi; o Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră.

g) Instituţiile publice şi autorităţile publice descentralizate/deconcentrate: o Serviciul de Gospodărire a Apelor Iaşi; o Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi; o Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi; o Inspectoratul Judeţean în Construcţii; o Secţia Drumuri Naţionale Iaşi; o Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor Iaşi; o Direcţia de Sănătate Publică Iaşi; o Direcţia Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi; o Direcţia pentru Agricultură Iaşi; o Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii C.F. Iaşi o Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala de Imbunatatiri Funciare Iasi; o Direcţia Silvică Iaşi; o Romtelecom S.A. – Centrul de Operatiuni IS-VS.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 2.3.1. Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi aprobă „Schema cu riscurile teritoriale existente pe raza judeţului Iaşi”; urmăreşte întocmirea de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a “Planului de

analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi; asigură condiţiile necesare elaborării „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate

la nivelul judeţului Iaşi.

2.3.2. Consiliul Judeţean Iaşi aprobă “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi; comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze şi materiale de specialitate necesare pentru

întocmirea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor” identificate la nivelul judeţului Iaşi; alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor existente la nivelul judeţului Iaşi.

2.3.3. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi Comitetul Naţional pentru

intemperii şi calamităţi, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

evaluează situaţiile de urgenţă produse pe raza judeţului Iaşi, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;

declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea stării de urgenţă;

analizează şi avizează planul judeţean pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

informează Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi Comitetul Naţional pentru intemperii şi calamităţi şi Consiliul Judeţean asupra activităţii desfăşurate;

îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi Comitetul Naţional pentru intemperii şi calamităţi.

2.3.4. Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de situaţii de

urgenţă şi iminenta ameninţării acestora; evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc

măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

5

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

necesare gestionării situaţiei de urgenţă; informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate; îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele

abilitate. 2.3.5. Centrele operative pentru situaţii de urgenţă

1. Centrele operative cu activitate permanentă de la nivelul instituţiilor, organismelor care asigură funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă: centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

al judeţului Iaşi, date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;

monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Iaşi şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;

urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;

gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă; îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de

lege şi în regulamentul-cadru. 2. Centrele operative cu activitate temporară de la nivelul comitetelor locale pentru situaţii

de urgenţă. Centrele operative cu activitate temporară sunt constituite din timp, intrarea lor în funcţiune

se realizează în momentul primirii avertizărilor, atenţionărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă, iar pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare centrelor operative cu activitate permanentă. Centrele operative cu activitate temporară îndeplinesc următoarele atribuţii specifice: asigură convocarea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii de zi; primesc şi pregătesc materialele pentru şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi le

prezintă preşedinţilor şi membrilor acestor comitete; execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor; asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine sau dispoziţii, pe care le

prezintă spre aprobare; difuzează la componentele Sistemului Judeţean şi la autorităţile interesate documentele emise de

comitetele respective privind activitatea preventivă şi de intervenţie; întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor

adoptate; întocmesc proiecte de comunicate de presa; urmăresc realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor comitetelor pentru situaţii

de urgenţă; gestionează documentele comitetelor pentru situaţii de urgenţă; asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă; îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de preşedinţii acestora, de şefii centrelor

operaţionale sau de şefii centrelor operative permanente respective.

6

2.3.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi

ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării prefectului judeţului;

exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;

fac propuneri Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează organismelor şi organelor abilitate;

elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;

desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă;

participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;

stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns.

2.3.7. Instituţiile publice şi autorităţile publice descentralizate/deconcentrate pun la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi

informaţiile necesare pentru întocmirea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor identificate la nivelul judeţului Iaşi;

asigură logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare;

asigură funcţiile de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform H.G nr.2288 din 09.12.2004;

centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

evaluează riscurile specifice în cazul apariţiei îmbolnăvirilor în masă, al epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbuşirilor de teren şi al ameninţărilor biologice, ecologice şi la adresa infrastructurilor critice;

evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. Atribuţiile specifice ale autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în prezentul plan sunt prezentate în Anexa nr.2.

7

Capitolul II Caracteristicile climaterice, hidrografice şi topografice ale judeţului Iaşi

Secţiunea 1

Amplasare geografică şi relief a) Suprafaţă. Vecinătăţi Din punct de vedere geografic, judeţul Iaşi este situat în partea de nord-est a ţării şi partea central-

estică a Moldovei, are o suprafaţă de 5476 km2, ceea ce reprezintă aproximativ 2,3% din suprafaţa teritoriului naţional (ocupând locul 23 între celelalte judeţe ale ţării).

Ca poziţie pe glob judeţul Iaşi este străbătut prin partea centrală (loc.Podul Iloaiei) de meridianul de 270 18’ E şi paralela de 470 24’ 16” N.

Punctul extrem Vecinătăţi Longitudinea estică Latitudinea

nordică

NORD Satul Tabăra Comuna Bovolari Judeţul Botoşani 270 21, 31,, 470 34, 03,,

SUD Satul Podolenii de Jos Comuna Cozmeşti Judeţul Vaslui 280 01, 44,, 460 50, 54,,

EST Satul Scopoşeni Comuna Gorban Republica Moldova 280 06, 11,, 460 55, 21,,

VEST Satul Iorcani Comuna Tătăruşi Judeţul Neamţ 260 31, 09,, 470 20, 58,,

b) Forme de relief, specificităţi, influenţe Morfologia de ansamblu pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari de relief: una mai înaltă, sub

forma unor masive deluroase şi platouri, uşor înclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350m în vest şi sud şi alta mai joasă, cu aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100-150 m în nord şi nord-est. Altitudinile maxime ating 556m în dealul Holm, situat la limita cu judeţul Botoşani, 552m în dealul Berezlogi şi 530 m în dealul Şanţurile, la vest de Hârlău. Pe interfluviul Moldova-Siret punctele cele mai înalte se întâlnesc în dealul Runcu 454 m şi dealul Parcului 445m, iar în Podişul Central Moldovenesc în dealul Tansa 465m, dealul Cheia Domniţei 447m şi în dealul Păun 404 m. În cadrul părţii sudice a Câmpiei Moldovei, cotele maxime ating 232m în dealul Turia, la nord-vest de localitatea Probota şi 240 m în dealul Dumbrava, la est de localitatea Cotnari. Cele mai coborâte valori altitudinale se întâlnesc în Lunca Prutului 32m, la confluenţa râului Bahlui cu râul Jijia şi 28m la confluenţa râului Jijia cu Prutul. Energia medie a reliefului este de 50-60m în bazinul mijlociu şi inferior al Bahluiului, depăşind 100m în sectoarele înalte din sud şi vest, iar înclinările cele mai frecvente ale versanţilor oscilează între 5 şi 15 grade.

Podişul Sucevei este situat în nord-vestul judeţului, între culoarul Moldovei şi Câmpia Moldovei şi este reprezentat prin următoarele subdiviziuni:

Podişul Moţca sau Interfluviul Moldova – Siret, cu un relief de dealuri înalte, platouri structurale şi culmi structural-sculpturale. Între Siret şi Moldova altitudinile depăşesc 400 m în dealurile Runci – Gâşteşti (454m), Mirosloveşti (445m), Soci – Mirosloveşti (437m), Tătăruşi (430m). Culmile structurale sunt fragmentate de văi secundare, ce au un versant de tip cuestă, afectat de degradări. Versanţii (mai ales coastele) cu pante de peste 15°, sunt afectaţi de alunecări, eroziune torenţială şi spălări areolare intense.

Podişul Dealul Mare – Hârlău, cu un relief masiv, format din două culmi principale – Dealul Mare şi Dealul Holm – separate de văile din bazinul superior al Bahluiului.

8

Câmpia Moldovei – reprezentată prin sectorul său sudic, Câmpia Jijia – Bahlui, ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului, suprapunându-se părţii centrale şi nord – estice a acestuia. Spre vest, contactul cu regiunea înaltă de pe stânga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia localităţilor Deleni, Hârlău, Buhalniţa (Cepleniţa), Cotnari, Balş, Băiceni (Cucuteni), Dădeşti (Tg. Frumos), Criveşti (Strunga). Spre sud, cu Podişul Central Moldovenesc, intră în contact prin Coasta Iaşilor, marcată de localităţile Strunga, Sineşti, Voineşti, Mogoşeşti, Bârnova, Ciurea, Tomeşti. Spre est, limita este dată de râul Prut, iar spre nord depăşeşte limitele judeţului.

Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată, situată cu 200 – 300 m mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare. Altitudinile se desfăşoară între valorile de 32 m – în zona şesului Prutului, şi 240 m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în general predominând altitudini medii de 100 şi 150 m. Luncile au lăţimi variabile: 4 – 7 km pentru Prut, 0,2 – 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.

Cu toată omogenitatea morfologică a Câmpiei Moldovei, în cuprinsul ei se pot delimita câteva subdiviziuni, din care, pe teritoriul judeţului Iaşi, se disting: Câmpia Iaşilor, Depresiunea Hârlău – Hodora, Depresiunea Voineşti – Bârnova şi Culoarul Prutului.

Podişul Central Moldovenesc se situează în partea de sud a judeţului Iaşi. Limitele sale sunt puse în evidenţă, spre nord, de Coasta Iaşilor, care domină Câmpia Moldovei cu 200 – 300 m. Spre vest, limita urmează linia localităţilor Sagna – Stăniţa – Hândreşti, iar spre est, valea Prutului. Şi aici predomină platourile şi culmile structurale cu altitudini de 350-450 m şi cu interfluvii sculpturale mai joase (200-350 m) în sud şi est.

c) Caracteristici pedologice ale solului Sub aspect geostructural, judeţul Iaşi este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche,

numită Platforma Moldovenească, care este formată din două etaje: un etaj inferior precambrian, constituit din roci cristaline cutate şi un etaj superior reprezentat de depozitele ondovigene, siluriene, cretacice şi neogene.

Pe teritoriul judeţului Iaşi partea superioară a depozitelor litologice este acoperită de învelişul solurilor. Dintre acestea, cea mai largă răspândire o au solurile din categoria cernoziomurilor, aflate în diverse stadii de evoluţie. Acestea sunt răspândite cu precădere în regiunea Câmpiei Moldovei şi pe suprafaţa teraselor râurilor Prut, Jijia, Siret, Bahlui şi pe terasele afluenţilor acestor râuri.

Distribuţia şi caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariţia unei game variate de soluri zonale, cum sunt cernoziomurile tipice şi levigate, solurile argilo-iluviale cenuşii, brune-podzolice, precum şi a unorsoluri intrazoanle, hidromorfe şi halomorfe.

Cernoziomurile tipice şi levigate au o largă răspândire în Câmpia Moldovei şi Valea Siretului, se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, fiind intens folosite în agricultură. Ele oferă condiţii bune pentru agricultură: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, etc.

Solurile argilo-iluviale cenuşii s-au format în sectorul nordic al Podişului Moldovenesc şi partea superioară a versanţilor văilor Siretului şi Moldovei s-au format soluri argilo-iluviale cenuşii.

Solurile argilo-iluviale cenuşii brune-podzolice se găsesc pe platouri întinse ale subunităţilor înalte din vest şi sud. Aceste soluri se cultivă viticultura şi pomicultura.Solurile argilo-iluviale podzolice sunt prezente în partea nordică a Podişului Bârladului şi în zona Podişului Sucevei

Şesurile şi versanţii modelaţi de procese deluviale oferă condiţii pedogenetice diferite, care contribuie la apariţia solurilor intrazonale. Aşa sunt solurile hidromorfe care se dezvoltă pe depozite lut-argiloase şi argiloase, în care apa freatică se găseşte la adâncimi mici.

Solurile halomorfe (sărăturate) sunt cantonate în special în lungul văilor din bazinul Jijia, cărora le aparţin soloneţurile sulfato-sodice şi solonciacurile sulfatice. Acestea au fertilitate redusă şi sunt folosite în special pentru păşune. În lunci şi şesuri se găsesc soluri aluvionare şi soluri lăcovişte.

Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat naştere în funcţie de materialul aluvio-coluvial în funcţie de condiţiile hidrologice (inundaţii), hidrogeologice , climatice şi de vegetaţie.

9

Secţiunea a 2-a Caracteristici climatice

a) Regimul climatic, specificităţi, influenţe Datorită poziţiei geografice, caracteristicilor reliefului şi influenţelor maselor de aer care acţionează

la latitudini temperate, clima judeţului Iaşi are un caracter temperat-continental pronunţat, integrându-se în mod organic ansamblului condiţiilor naturale ale Podişului Moldovei.

Valoarea medie anuală a umezelii relative a aerului la Iaşi este de 78%, cele mai mari valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă.

În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie când se înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu ninsoare.

În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie anuală de precipitaţii depăşeste 600 mm, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm.

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai ridicate valori în general în luna iunie când media lunară este de 95 mm lunar. În perioada decembrie – martie cad 25 35 mm lunar. O caracteristică a climatului judeţului Iaşi sunt şi ploile torenţiale din sezonul cald.

Direcţia predominantă a vântului pe teritoriul judeţului Iaşi este nord-vest şi este determinată atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale pentru direcţia vântului sunt din nord – vest (23,3 % la Iaşi, 29 % la Cotnari) urmate de est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2 %), la Iaşi, şi din nord (12 %), sud (11 %), sud – vest (10%) şi sud – est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvenţe le are vântul din direcţia nord – est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari).

Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 m/s la Iaşi, respectiv 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia dominantă de nord – vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud – est (3,1 m/s), sud şi vest (2,9 m/s).

b) Regimul precipitaţiilor

În timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în

mai şi iunie, uneori şi iulie (65-75 mm în medie) şi mici în decembrie – martie (25 – 35 mm în medie). În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în medie 34 – 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35 – 40% cad vara, 23 – 30% primăvara, 17 - 23% toamna şi 10 - 17% iarna.

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât şi deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra economiei, mai ales în zona câmpiei colinare. Un fenomen caracteristic climatului din partea de est a ţării îl constituie ploile cu caracter torenţial din sezonul cald, când într-un timp scurt se înregistrează cantităţi însemnate, care pot provoca pagube.

Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă mai mare de 10 14 zile duce la instalarea secetei. Zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt: Podu Iloaiei – Vlădeni; Probota – Hîrlău; Ţibana – Ţibăneşti. Caracterul continental al climatului cu nuanţe excesive impune cunoaşterea amănunţită a condiţiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în concordanţă cu situaţia creată, având în vedere posibilitatea producerii unor fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundaţii, înzăpeziri, îngheţ timpuriu. ‚ Perturbaţiile atmosferice generează o gamă foarte largă de fenomene. În principiu, orice manifestare meteorologică şi climatică de risc are ca punct de plecare caracteristicile şi evoluţia câmpului baric. De exemplu, regimului baric de tip ciclonic (presiune scăzută) îi sunt caracteristice furtunile, precipitaţiile abundente, vântul foarte intens, descărcările electrice, căderile de grindină etc., iar situaţiile de tip anticiclonic (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de călduri sau de frig, inversiuni

10

de temperatură, ceţuri persistente etc. În acelaşi timp, repartiţia inegală a presiunii este determinată de diferenţierile existente în repartiţia temperaturii aerului, astfel încât nu putem decât să remarcăm permanenta interdependenţă dintre elementele meteorologice care definesc starea atmosferei şi fenomenele specifice acesteia. Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui vânt puternic (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf şi de nisip), corelate cu umezeala aerului (precipitaţii abundente, perioade de uscăciune şi secetă, forme de condensare a vaporilor de apă la suprafaţa terestră ca: bruma, chiciura, poleiul; sau în troposfera inferioară - ceaţa) şi asociate cu valorile de temperatura aerului.

c) Temperatura Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 90C şi o amplitudine anuală a

mediilor lunare de 24 250C. Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -3,3oC, iar pentru luna

cea mai caldă (luna iulie) este de +20,8oC. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost de +40,10C la Iaşi pe 22 iulie 2007, iar cea mai mică de -

32,30C la Podu Iloaiei pe 23 ianuarie 1963. La suprafaţa solului extremele termice au atins valori de + 66,60C la Iaşi în luna iulie 1969 şi de -

34,60C, la Podu Iloaiei în luna ianuarie 1963.

d) Fenomene meteorologice extreme Anual, pe teritoriul judeţului se produc fenomene hidrometeorologice periculoase (furtuni, viscole, precipitaţii abundente însoţite de grindină şi descărcări electrice), care pot duce la pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube materiale.

În anul 2013 s-au înregistrat următoarele fenomene extreme:

-- ttrraannssppoorrtt ddee zzăăppaaddăă llaa îînnăăllţţiimmee:: NNuummăărruull lluunnaarr ddee zziillee::

STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec An IASI - - - - - - - - - - - - -

-- ttrraannssppoorrtt ddee zzăăppaaddăă llaa ssooll:: NNuummaarruull lluunnaarr ddee zziillee::

STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec An IASI 3 - 1 - - - - - - - - - 4

-- ddeessccăărrccăărrii eelleeccttrriiccee::

NNuummăărruull lluunnaarr ddee zziillee:: STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec IASI - - - 1 7 22 5 3 3 - - -

-- bbrruummăă::

NNuummăărruull lluunnaarr ddee zziillee ccuu bbrruummăă:: STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec IASI 20 11 11 1 - - - - - 2 4 21

-- ppoolleeii::

NNuummăărruull ddee zziillee ccuu ppoolleeii:: STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec An IASI 2 - - - - - - - - - - - 2

11

-- cchhiicciiuurrăă:: NNuummăărruull lluunnaarr ddee zziillee ccuu cchhiicciiuurrăă::

STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec An IASI 4 3 - - - - - - - - - 4 11

-- ssooll aaccooppeerriitt ccuu zzăăppaaddăă::

NNuummăărruull lluunnaarr ddee zziillee ccuu ssooll aaccooppeerriitt ccuu zzăăppaaddăă:: STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec An IASI 31 24 5 - - - - - - - - 3 63

-- ssttrraatt ddee zzăăppaaddăă::

GGrroossiimmeeaa mmaaxxiimmăă aa ssttrraattuulluuii ddee zzaappaaddăă:: STATIA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noe Dec IASI 26 24 5 - - - - - - - - 5

Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau mai mic risc climatic în

funcþie de modul lor de manifestare. Între fenomenele hidrometeorologice identificate ca având un potenţial de risc ridicat, se detaşează: ploile torenþiale, viscolul şi secetă.

Secţiunea a 3-a Reţeaua hidrografică

Teritoriul judeţului Iaşi se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară încadrată spre vest şi est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret şi Prut. Din cantitatea totală a precipitaţiilor atmosferice căzute într-un an mediu, doar 14-17% alimentează râurile şi lacurile, cea mai mare parte consumându-se prin infiltraţie şi evaporaţie. Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi şi zăpezi, care participă la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei şi cu 90-95% în zona înaltă din vestul şi sudul judeţului. Influenţele factorilor climatici şi participarea neuniformă a diferitelor surse la alimentarea râurilor, fac ca repartiţia scurgerii în timpul anului să aibă variaţii mari. Astfel, primăvara râurile transportă, în medie 44,3-50,7% din scurgerea anuală, vara acest volum scade la 23-30%, toamna este doar 7,5-14,5%, iar în timpul iernii în jur de 15%. Lacurile de pe teritoriul judeţului au un rol important în influenţarea condiţiilor fizico-geografice, ele contribuind în mare măsură, la regularizarea regimului hidric al râurilor pe care se găsesc, reţin mari cantităţi de apă în perioadele de scurgere maximă din martie – iunie şi la viituri, suplimentând scurgerea în timpul nivelelor mici. Datorită acestui fapt, unele suprafeţe pentru agricultură şi păşuni sunt protejate împotriva inundaţiilor.

Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.

Distanţa parcursă de râurile importante din judeţ este următoarea: Siretul (77km) şi Prutul (201km), la care se adaugă Moldova Inferioară (30km), Jijia (156km), Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din bazinele acestora.

Debitele medii anuale ale râurilor sunt: 1. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s; 2. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s; 3. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s; 4. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s; 5. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.

12

O caracteristică importantă a regimului hidrologic o constituie apele mari de primăvară, viiturile şi inundaţiile condiţionate de ploile torenţiale din timpul verii, pentru prevenirea cărora au fost realizate construcţii hidrotehnice cu rol de apărare.

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, marea majoritate fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare, constituind o caracteristică atât prin număr cât şi prin dispunerea lor „ în salbă”.

Pe total judeţ sunt 20 acumulări de apă complexe, din care 5 sunt nepermanente. Cele permanente au un volum de 55,6 mil. m3 şi o suprafaţă de 1.922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil. m3 şi o suprafaţă de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările Tansa, Hălceni, Tungujei, Ciurbeşti, Podu Iloaiei şi amenajările piscicole Vlădeni, Osoi, Cârniceni, Borşa, Gorban.

O situaţie deosebit de precară o constituie administrarea iazurilor săteşti. În prezent în judeţul Iaşi din 1.617 ha iazuri deţinute de 52 de consilii comunale locale, doar 318 ha prezintă siguranţă în exploatare, reprezentând 19,7%, iar restul nu sunt adecvate pentru utilizare: 11,6% au o stare medie; 35,8% au o stare rea; iar 32,2% sunt rupte, transformate adesea în islaz sau chiar luate în cultură.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55.910.000 mii m³, precum şi de iazuri cu un volum total de peste 6 milioane m³. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un volum total pentru alimentări cu apă ale localităţilor de 38.800.000 mii m³. Informaţiile privind acumulările complexe de apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în Anexa nr.4.

Secţiunea a 4-a

Date demografice Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Iaşi a fost de 772.348

mii persoane. Din totalul populaţiei stabile 355.120 mii persoane aveau domiciliul, reşedinţa în municipii şi oraşe (45,8%), iar 417.228 mii persoane locuiau în comune (54,2%).

Densitate :

Judeţul Iaşi Numărul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930 420488 76,80

25 ianuarie 1948 431586 78,80

21 februarie 1956 516635 94,30

15 martie 1966 619027 113,00

5 ianuarie 1977 729243 133,20

7 ianuarie 1992 811342 148,20

18 martie 2002 816910 149,20

20 octombrie 2011 772348 141,06

Populaţia judeţului pe localităţi, potrivit rezultatelor recensământului din 2011, este prezentată în Anexa nr.5.:

Mişcarea naturală a populaţiei date absolute număr

2012 1) 2013 2)

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Născuţi-vii 766 860 644 553 664 650 626 902 917 835 912 760 572

Decedaţi 763 781 684 749 738 667 576 665 578 608 762 689 753

Spor natural +3 +79 -40 -196 -74 -17 +50 +237 +339 +227 +150 +71 -181

Căsătorii 173 131 134 185 120 389 501 597 1133 549 404 247 197

Divorţuri 79 107 101 113 101 111 65 78 54 72 124 71 52

Decedaţi sub 1 an 8 7 12 7 7 6 5 5 3 6 2 6 5

1) Date definitive; 2) Date provizorii

13

Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

Secţiunea a 5-a Căi de comunicaţie

Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de comunicaţie rutieră sau feroviară,

devenind astfel principale noduri de comunicaţie şi transport.

a. căi rutiere: Reţeaua rutieră a judeţului o lungime totală de 2334 km, din care:

- 345 km drumuri naţionale; - 903 km drumuri judeţene; - 1084 km drumuri comunale.

Principalele căi de comunicaţie rutieră care străbat judeţul sunt: - drumul european E 583: PCTF Sculeni – Iaşi – Tg. Frumos – E 85;( DN 28) - drumurile naţionale: DN 24 Iaşi – Vaslui;

DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani; DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa; DN 28 A Tg. Frumos-Paşcani-Moţca; DN 24C Iaşi –Stânca Costeşti.

- drumuri judeţene (cele mai circulate): D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti; Iaşi-Scînteia D.J.282 Iaşi- Plugari-Andrieşeni; D.J.208 Paşcani-Iugani-Sireţel; D.J.281 Paşcani-Todireşti-Cotnari-Belceşti.

b. căi feroviare: Căile de comunicaţie feroviară existente pe raza judeţului Iaşi au o lungime totală de 290 km, dintre care:

- cale ferată electrificată: 135km; - cale ferată neelectrificată: 155km; - linie ferată cu ecartament larg: 15km; - linie ferată cu ecartament normal, cu o cale: 135km; - linie ferată cu ecartament normal cu două căi: 140km.

Principalele căi feroviare şi noduri feroviare din judeţul Iaşi sunt următoarele: - magistrala 600: Iaşi – Vaslui – Bârlad – Tecuci

500: Paşcani – Roman – Bacău – Bucureşti - linia ferată 606: Iaşi - Paşcani

608: Iaşi – Dorohoi 612: Iaşi – Hîrlău

c. căi aeriene Aeroportul Internaţional Iaşi este amplasat în partea de N-E a judeţului Iaşi, pe strada

Moara de Vînt nr. 34. Capacitatea maximă a aerogării este de 200 persoane, lungimea pistei de aterizare este de

1800 m. Aeroportul Iaşi se încadrează în clasele V-VI :

Clasa V- aeronave de o capacitate până la 50 persoane. Clasa VI – aeronave cu o capacitate de peste 60 persoane, până la 200.

Operatori de zbor: Tarom, Carpatair, Austrian Airlines îşi desfăşoară activitatea pe aeroportul Iaşi cu următoarele tipuri de aeronave: ATR 42, ATR 72, SAAB 2000, MDL, CRJ.

Rutele de zbor pe aeroportul Iaşi, sunt: - curse regulate: Iaşi-Bucureşti, Iaşi-Viena, Iaşi-Roma, Iaşi-Bologna, Iaşi-Torino, Iaşi-Londra,

Tel-Aviv, Iaşi-Bergamo;

14

- curse charter: Iaşi-Antalia Aeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi Mogoşeşti.

Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp. d. rute transport materiale periculoase:

E 583: PCTF Sculeni – Iaşi – Tg. Frumos – E 85;( DN 28) DN 24 Iaşi – Vaslui; DN 2 – străbate localităţile Mirosloveşti-Moţca-Cristeşti.

Secţiunea a 6-a Dezvoltare economică

Capacitatea industrială actuală a judeţului, combinată cu situarea într-o zonă cu numeroase resurse

naturale şi materii prime, fac din judeţul Iaşi un important obiectiv comercial şi industrial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.

Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din ultimii ani, creşterea volumului exporturilor, precum şi tendinţa de creştere pozitivă a comerţului şi serviciilor demonstrează importanţa judeţului ca spaţiu al rutelor comerciale din Vest spre Est şi din Nord spre Sud.

Cele mai importante sectoare economice ale judeţului sunt: industria alimentară, textilă, metalurgică, chimică, construcţiile şi transportul.

a) Ramuri

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Totaldin care: pe clase de mărime, după numărul de

salariaţi 0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Judeţul Iaşi 16115 14025 1706 323 61

Industrie extractivă 14 11 3 - - Industrie prelucrătoare 1782 1248 380 124 30 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 18 9 3 2 4 Construcţii 1333 1027 228 66 12 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

7515 6790 663 59 3

Hoteluri şi restaurante 627 511 106 10 - Transport, depozitare şi comunicaţii 936 819 93 17 7 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

3025 2821 161 39 4

Învăţământ 1) 95 87 8 - - Sănătate şi asistenţă socială 1) 318 300 17 1 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

452 402 44 5 1

d) Fond funciar :

Suprafaţa totală 547.550 ha a jud.Iaşi cuprinde, după modul de folosinţă terenuri: 380.080 ha suprafaţa agricolă (cca.70% din suprafaţa totală) din care: 255.705 ha arabil, 85.421 ha păşuni, 22.007 ha fâneţe, 6000 ha livezi şi 10.947 ha vii, 84.766 ha păduri 12.399 ha ape, 70.755 ha teren neproductiv, drumuri şi alte folosinţe, alte terenuri cu vegetaţie forestieră.

15

EEvvoolluuttiiee ffoonndd ffuunncciiaarr,, dduuppăă mmoodduull ddee ffoolloossiinnţţăă,, llaa 3311 ddeecceemmbbrriiee hheeccttaarree

Judeţul Iaşi 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013

Suprafaţa totală 547558 547558 547558 547558 547558 547558 547558 547558 547558 547558 547550

Suprafaţa agricolă 375881 380697 380910 380997 382081 381445 381396 394404 380301 380231 380080

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă 248664 251602 253313 253491 254738 253249 253243 265835 255743 255696 255705

Păşuni 85407 88170 88080 88109 88024 88112 88110 83446 85484 85454 85421

Fâneţe 20058 20367 19714 19651 19621 19621 19608 25339 22326 22324 22007

Vii 1) 12678 12158 11723 11706 11689 12287 12293 12547 10767 10762 10497

Livezi 2) 9074 8400 8080 8040 8009 8176 8142 7237 5981 5977 6000

e) Turism/capacităţi de primire turistică

Prestigiosul patrimoniu şi artistic al judeţului, permanentul tezaur folcloric şi etnografic, rezervaţiile şi resursele naturale Repedea, Valea Lungă, izvoarele de ape minerale Nicolina, Strunga, etc., podgoriile vestite de la Cotnari precum şi postura de veritabil nod feroviar şi rutier au favorizat dezvoltarea unui turism susţinut şi eficient, cu multiple posibilităţi de optimizare şi diversificare. Între atracţiile turistice din municipiul Iaşi se numără: Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Teatrul Naţional, Biblioteca Central Universitară “Mihai Eminescu”, Universitatea “Al.I.Cuza” şi de asemenea numărul mare al caselor memoriale, al muzeelor, al lăcaşurilor de cult şi al şcolilor de toate gradele.

În judeţ ca obiective turistice de mare valoare sunt monumentele istorice: Palatul domnitorului Al.I.Cuza de la Ruginoasa, casa memorială şi mausoleul “Vasile Alecsandri” de la Mirceşti, mărturiile arheologice ale civilizaţiei neolitice “Cucuteni” din mileniile IV-III î.e.n.. situate lângă localitatea Cucuteni, ruinele curţii domneşti şi Cetăţii dacice de la Cotnari. Ca zone turistice pot fi remarcate: Staţiunea Nicolina, Strunga-Miclăuşeni, Bucium-Repedea, Dobrovăţ-Bârnova, Ciric-Aroneanu, Cucuteni – Cotnari-Hîrlău, Codrii Paşcanilor, Breazu-Copou-Grădina Botanică.

În acest cadru între structurile de cazare turistică mai apreciate se numără: Hotel Unirea, Hotel Astoria, Hotel Traian, Hotel Moldova, Hotel Europa, Hotel Ramada, Hotel Select, cabanele din zona Ciric, Staţiune Nicolina, motelul Bucium, hanul “Trei sarmale”, complexul “Codrii Paşcanilor” ş.a..

g) Resurse naturale Cercetările efectuate au reliefat resurse de interes local: nisipuri, pietrişuri şi gresii calcaroase

utilizate în construcţii; argilă sarmatică şi cuaternară pentru produse ceramice, valorificate în localităţile Ciurea, Tomeşti, Holboca, Belceşti, Movileni, Tansa; ape minerale predominant sulfuroase care au calităţi terapeutice – zone din Iaşi (Nicolina, Galata, Bucium, Copou şi Breazu), Strunga, Cucuteni, Băiceni, Pârcovaci - Hârlău, Leţcani, Răducăneni.

Vegetaţia naturală este specific de silvo-stepă, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase (specii de fag, stejar, gorun, carpen, plop, salcie etc.).

Fauna are specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, vulpi, lupi, iepuri, viezuri, fazani, păsări de penaj, etc.

16

Secţiunea a 7-a Infrastructură locală

a) Instituţii de cultură/învăţământ

Tradiţia de puternic şi important centru cultural al ţării, este atestată pentru oraşul Iaşi, încă din sec.XVII (Academia Vasiliană, şcoala superioară de limbă slavonă şi greacă, prima tipografie, etc.)

Cu un patrimoniu ce include 20 de case memoriale, din care 10 muzee precum şi circa 580 de monumente istorice şi arhitectură, vestigii preţioase ale culturii şi civilizaţiei, judeţul Iaşi se situează printre primele judeţe “muzeu” ale ţării.

În Iaşi a luat fiinţă primul teatru naţional din ţară în limba română – Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, de mare valoare sunt şi Filarmonica “George Enescu”, precum şi primul Teatru pentru copii şi tineret “Luceafărul”.Celor două teatre şi instituţii muzicale li se alătură 6 case de cultură, 119 cămine culturale, 636 biblioteci.

Principalele instituţii de învăţământ se află în municipiul Iaşi: Universitatea “Al .I.Cuza”, Universitatea de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Gh.Asachi, Universitatea “Petre Andrei”, Universitatea de Medicină “Grigore T. Popa” şi deasemenea funcţionează în mun.Iaşi: 15 licee, colegii şi grupuri şcolare, 25 şcoli generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală postliceală şi 42 de grădiniţe.

În municipiul Paşcani funcţionează: 2 licee, 2 grupuri şcolare, 7 şcoli generale, 1 şcoală de arte şi meserii, 1 şcoală postliceală şi 5 grădiniţe.

În oraşul Târgu Frumos funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 2 grădiniţe. În oraşul Hîrlău funcţionează: 1 liceu, 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 2 grădiniţe . În oraşul

Podu-Iloaiei funcţionează 1 grup şcolar, 2 şcoli generale şi 1 grădiniţă. În mediul rural sunt: 2 licee, 5 grupuri şcolare, 52 şcoli de arte şi meserii şi 139 de şcoli generale

şi grădiniţe. b) Ocrotirea sănătăţii în judeţul Iaşi

SPITALE DE STAT: Spitalul Clinic Judeţean. "Sf. Spiridon" 1153 paturi; Spitalul Clinic nr.2 "dr.C.I.Parhon" 206 paturi: Spitalul Clinic de Urg. pt. copii "Sf. Maria" 652 paturi; Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie 340 paturi; Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie "Cuza Voda" 450 paturi; Spitalul Clinic de Obstetrica - Ginecologie "Elena Doamna" 120 paturi; Spitalul Clinic de Boli infecţioase "Sf. Parascheva" 300 paturi; Spitalul Clinic de urgenţa Prof dr. Nicolae Oblu Iaşi 321 paturi: Spitalul Clinic de Recuperare 530 paturi; Spitalul Oraşenesc Hîrlau 110 paturi; Spitalul Municipal Paşcani 385 paturi; Spitalul general Cf Pascani 153 paturi Institutul de Boli Cardiovasculare 130 paturi; Spital Clinic Cai Ferate Iasi 305 paturi Spitalul de masuri si pentru siguranta Padureni, com. Grajduri 220 paturi; Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi 870 paturi; Preventoriul TBC copii Deleni 150 paturi. Institutul de Oncologie Iasi 300 paturi Spitalul Militar Iasi 200 paturi SPITALE PRIVATE : SC ARCADIA HOSPITAL SRL 145 paturi SC ARCADIA CARDIO SRL 41 paturi SPITALUL” SF. SAVA”SC RED HOSPITAL SRL 180 paturi SPITALUL “PROVIDENTA” Iasi 102 paturi

17

SC VITAL MEMORY SRL 60 paturi SC FRESENIUS NEPHROCARE ROMÂNIA SRL - Centrul de Dializă Parhon 30 pat.de zi dializa SC NEFROCARE MS 44 sp.de zi dializa. SC CONSULTMED SRL 12 pat. sp. de zi SC PRO LIFE CLINICS 34 paturi sp.de zi SC CENTRUL DE ONCOLOGIE EUROCLINIC SRL 6 pat.sp.de zi SC. ASOCIATIA „DR. MICU” SRL 30 paturi SC CARDIOMED SRL 10 paturi sp.de zi CENTRUL MEDICAL TRANSMED EXPERT 12 pat.sp. de zi SC SPITALIS SRL (Com. Ţibănesti) 10 paturi sp.de zi SC SANOPTIC SRL 8 pat.sp. de zi DISPENSARE : TBC 3 (Iasi, Paşcani, Hârlău) UNITĂŢI MEDICO-SOCIALE: Centrul de Asistenţă Medico-socială Bivolari 60 paturi; Unitatea de Asistenţă Medico-socială Podu Iloaiei 45 paturi; Unitatea de Asistenţă Medico-socială Răducăneni 55 paturi CABINETE MEDICALE: STOMATOLOGIE: : Cabinete în urban 465 şi 130 în rural; MEDICINA DE FAMILIE: 479 (Iasi- 212, Pascani, 21, Tg. F. – 9, Harlau – 6, Pd. Iloaiei – 6 , rural - 225) ALTE SPECIALITATI: 346 LABORATOARE MEDICALE: 117

c) Reţele de utilităţi Reţele de apă-canal:

În judeţul Iaşi există în prezent sisteme centralizate de alimentare în municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşele Hîrlău, Tg.Frumos și Podu Iloaiei precum şi în 44 de comune, numărul satelor care beneficiază de apă în sistem centralizat fiind de 118.

În ceea ce priveşte canalizarea, există sisteme centralizate de canalizare în municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşele Hîrlău, Tg.Frumos şi Podu Iloaiei precum şi în comunele Răducăneni, Vlădeni, Țibăneşti, Belceşti şi Hălăuceşti. Alimentare cu apă:

- Sistem de alimentare Timişeşti Sursa Timişeşti aflată la 103 Km de oraşul Iaşi, amonte de satul Timişeşti, realizează alimentarea

cu apă potabilă a municipiului Iaşi precum şi a localităţilor Târgu Frumos şi Podu Iloaiei. Conducta de aducţiune de la captarea veche în lungime de 103 km este realizată din materiale diferite ( fontă, beton armat, oţel) cu diametre de Dn 400 mm; Dn 600 mm ; Dn 800 mm. Conducta de aducţiune veche se desparte de cea noua la Sabaoani, ajunge la Oteleni – km 51, cămin de rupere a presiunii – Buda, Brăieşti (km 57, cămin de rupere a presiunii), Albeşti şi întâlneste apoi conducta veche înainte de Sârca. Pe acest traseu se mai află si castelul piezometric de la Săbăoani care a fost realizat pentru a învinge diferenţa de nivel creată de dealul Oţeleni. - Sistem de alimentare Prut – Chirita – Sorogari

În perioada 1955 – 1984 au fost executate lucrări de investiţii pentru alimentarea cu apă din sursa Prut. Acest sistem foloseşte apă de suprafaţă din râul Prut şi asigură un debit de apă potabilă de 1700 l/s şi 1600 l/s apa industrială prin realizarea a 2 prize de mal amplasate pe malul râului Prut în zona comunei Tuţora, cu o capacitate totală de 4900 l/s. De la priza Prut apa este transportată prin 5 conducte de aducţiune la staţia de pompare Chiriţa sau în lacul de acumulare Chiriţa care reprezintă predecantorul apei de suprafaţă. Lacul de predecantare Chiriţa are o capacitate de 3.877.500 mc la nivel mediu de

18

exploatare şi un volum mort de 101.200 mc; poate asigura volumul de apă necesar municipiului Iaşi pentru o perioadă de cca o săptămână. Reteaua de distribuţie:

- Reţea distribuţie apă industrială Apa industrială este furnizată prin intermediul staţiei de pompare Chiriţa, principalul consumator

fiind Dalkia I . - Reţeaua de distribuţie apă potabilă

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile din municipiul Iaşi este de 476 km si se realizează prin:

-reţele principale cu diametre de 250 – l000 mm -retele secundare de tipul mixt (inelar combinat cu ramificaţii) şi de serviciu cu diametru de la 80 - 200 mm. -branşamente cu cămine de apometru, -cămine de vane, aerisire şi cămine de golire.

Reteaua de canalizarea apelor uzate: Canalizarea municipiului Iaşi datează de la începutul acestui secol şi a fost prevăzută să funcţioneze

în sistem unitar. Pînă în anul 1911, canalizarea oraşului a fost realizată în mod rudimentar, canalele construite în această perioadă, fiind din zidărie de piatră şi deservind o parte din centrul localităţii. Descărcarea apelor uzate se făcea direct în rîul Bahlui. Pe baza studiilor elaborate în perioada 1909-1911 canalizarea oraşului a fost extinsă şi sistematizată Din lungimea totală a reţelei de canalizare de 386 km, colectoarele vizitabile reprezintă 67 km, cămine de racord 7450 bucăţi, guri de scurgere 5500 buc, deversoare prevăzute cu stavile care permit descărcarea apelor cu un grad maxim de diluţie 1/5 în rîul Bahlui 21 buc. Statia de epurare a municipiului Iaşi este printre cele mai mari staţii din tara, în prezent ea preluând un debit mediu de 4,2 mc/s. Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit total de 4200 l/s şi 8400 l/s pe timp de ploaie.

Capitolul III

Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

Secţiunea a 1-a Analiza riscurilor naturale

1. Inundaţii

Inundaţii datorate accidentelor la baraje: Pe teritoriul judeţului Iaşi producerea inundaţiilor se datorează atât revărsării unor cursuri de apă,

cât şi scurgerilor de pe versanţi, pentru combaterea cărora au fost realizate 182,2 km regularizări ale cursurilor de apă, 256,5 km diguri, 17 acumulări cu rol de apărare, 6 poldere şi apărări de maluri.

Pe cursurile de apă cu lucrări hidrotehnice sunt posibile inundaţii în cazul descărcării unor debite peste asigurările acestor lucrări, sau în cazul producerii unor accidente la baraje şi diguri.

Barajele cu rol de acumulare au rol de regularizare a regimului hidric al râurilor pe care se găsesc, reţinând cantităţi mari de apă în perioadele de scurgere maximă din lunile martie – iunie şi la viituri.

1.2. Inundaţii datorate ploilor torenţiale în bazinele hidrografice mici, urmate de scurgeri rapide de pe versanţi În cea mai mare parte a anului precipitaţiile cad sub formă de ploi, cu excepţia intervalului

cuprins între 23 noiembrie şi 21 martie, când precipitaţiile sunt sub formă de ninsoare. În sectoarele deluroase din vestul şi sudul judeţului, cantitatea medie anuală de precipitaţii

depăşeşte 600mm, în timp ce în Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului coboară sub 500mm, distribuţia acestor precipitaţii în timpul anului fiind însă neuniformă.

19

Lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt lunile mai, iunie şi iulie, când se înregistrează o cantitate dublă de precipitaţii faţă de perioada decembrie – martie. Un fenomen caracteristic climatului din partea de est a judeţului îl constituie ploile cu caracter torenţial, sub formă de averse cu o intensitate deosebită.

1.3. Inundaţii datorate revărsărilor cursurilor de apă Râurile importante care străbat teritoriul judeţului sunt: Siretul (77km) şi Prutul (201km), la

care se adaugă Moldova Inferioară (30km), Jijia (156km), Miletinul (60km), Bahluiul (96km) şi alţi afluenţi secundari din bazinele acestora.

Debitele medii anuale ale râurilor sunt: 6. râul Prut (la Ungheni): 80,1m3/s; 7. râul Siret (la Lespezi): 33,2m3/s; 8. râul Moldova (la Tupilaţi): 31,1m3/s; 9. râul Jijia, la intrarea în judeţ-2m3/s, iar la Chipereşti – 7/m3/s; 10. râul Bahlui, la Hârlău-0,4m3/s, iar la Iaşi-2,28m3/s.

Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecinţe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populaţiei din zonele probabile a fi afectate şi de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri şi numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate din pământ, prezintă pericolul amplificării inundaţiilor datorită ruperii acestora.

Principalele efecte ale undei de viitură şi inundaţii Efectele ce au loc în zona de inundaţie cu caracter general sunt:

- producerea de pierderi umane ca urmare, atât a undei propriu-zise cât şi a unor cauze accidentale (prăbuşirea unor construcţii, panica ce se creează, necunoaşterea unor aspecte legate de fenomenul ca atare etc.);

- distrugerea parţială sau totală a unor construcţii (clădiri, ziduri, hale etc.); - scoaterea din funcţiune a unor reţele de apă, gaze, termoficare, electrice, telefonice prin distrugere

parţială sau blocare; - inundarea unor adăposturi, subsoluri sau diferite nivele în care se găsesc bunuri de valoare mare

(arhivă, utilaje de înaltă precizie etc.) sau se desfăşoară procese de producţie; - împrăştierea unor substanţe şi reziduuri toxice din depozitele, magaziile şi locurile afectate de unda

de viitură şi inundaţie, cu efect direct asupra oamenilor şi animalelor; - scoaterea din funcţiune, pe o perioadă mai îndelungată, a aparaturii de înaltă precizie ce lucrează în

regim stabilit de lucru (calculatoare, microprocesoare, aparate de măsură şi control etc.); - dinamizarea procesului coroziv la materialele feroase, la tehnică, utilajele şi piesele metalice de tot

felul; - infestarea zonei de inundaţie cu microbi şi agenţi patogeni specifici, cu înmulţire rapidă în apă şi

terenuri umede, cu efecte, de scurtă şi lungă durată, asupra oamenilor şi animalelor; - producerea de pierderi materiale ca urmare a deprecierii acestora şi a înmlăştinării terenului; - blocarea sau impracticabilitatea unor căi de acces, împiedicarea accesului oamenilor şi a tehnicii

spre locuri şi puncte cărora trebuie acordată atenţie deosebită în scopul eliminării pierderilor de tot felul (materiale, scurgeri, substanţe toxice, cu foc continuu, pericol de explozie etc.);

- producerea de panică, dezorganizarea conducerii şi activităţilor de tot felul şi la foarte multe nivele ierarhice;

- antrenarea de forţe umane, tehnică şi materiale suplimentare în scopul limitării pierderilor umane şi pagubelor materiale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie 2001, localităţile cu potenţial ridicat de producere a inundaţiilor sunt prezentate în Anexa nr.11.

20

2. Alunecări de teren Din punct de vedere genetic, relieful judeţului Iaşi aparţine tipului mixt, fluvio-deluvial,

aproximativ 30% din teritoriu fiind ocupat de formele de acumulare, reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia şi Bahlui şi 70% este ocupat de relieful sculptural, respectiv culmi şi poduri interfluviale şi versanţi cu degradări mixte, în diferite stadii de evoluţie.

Alunecările de teren afectează suprafeţe însemnate de teren, producerea acestora fiind favorizată de condiţiile privind panta şi energia reliefului, substratul geologic cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile care dau nivele freatice şi izvoare, de perioadele de ploi abundente, procentul relativ redus de acoperire cu vegetaţie forestieră, de fenomenele de ravenare şi torenţialitate, precum şi de activitatea umană (defrişări, irigaţii, supraîncărcarea terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere).

Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie, fie prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect distrugerea şi afectarea terenurilor agricole, locuinţe şi anexe gospodăreşti şi căi de comunicaţii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, publicatã în Monitorul Oficial nr. 726 din 14 noiembrie 2001, localităţile cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, din judeţul Iaşi sunt următoarele: municipiul Iaşi, oraşul Hârlău şi comunele: Alexandru Ioan Cuza, Andrieşeni, Aroneanu, Bãlţaţi, Bârnova, Belceşti, Bivolari, Brãeşti, Butea, Cepleniţa, Ciorteşti, Ciurea, Coarnele Caprei, Comarna, Costuleni, Cotnari, Cozmeşti, Cristeşti, Cucuteni, Dagâţa, Deleni, Dobrovãţ, Dolheşti, Dumeşti, Erbiceni, Focuri, Golãieşti, Gorban, Grajduri, Gropniţa, Hãlãuceşti, Heleşteni, Holboca, Horleşti, Ipatele, Lespezi, Leţcani, Lungani, Mãdârjac, Mironeasa, Miroslava, Mirosloveşti, Mogoşeşti, Mogoşeşti-Siret, Moşna, Moţca, Movileni, Oţeleni, Plugari.

3. Riscul seismic

Judeţul Iaşi este situat în partea de nord – est a zonei de seismicitate maximă a ţării (regiunea Vrancea), iar o eventuală mişcare seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului, mai ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă şi a valorilor acceleraţiilor seismice.

Din punct de vedere al parametrilor de calcul pentru construcţii, zonarea seismică încadrează judeţul Iaşi în trei zone echivalente unei intensităţi seismice de gradul VII pentru jumătatea de nord şi vest şi VIII pentru jumătatea de sud şi sud – est: - zona „C”, circa 45% din suprafaţa judeţului, cu 65% din populaţie, respectiv municipiul Iaşi precum

şi partea de sud – est a judeţului; - zona „D”, circa 35% din suprafaţa judeţului, cu 20% din populaţie, respectiv zona oraşului Tg.

Frumos; - zona „E”, circa 20% din suprafaţa judeţului, cu 15% din populaţie, respectiv zona oraşelor Hârlău şi

Paşcani. Zonele seismice sunt caracterizate de următorii parametri: - zona „C” - ks = coeficient de seismicitate = 0,20 - Tc = perioada de colţ = 1,0s - MSK = grad seismic echivalent VIII (8 în MM şi 6 pe scara Richter); - zona „D” - ks = coeficient de seismicitate = 0,16 - Tc = perioada de colţ = 0,70s - MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe scara Richter); - zona „E” - ks = coeficient de seismicitate = 0,12 - Tc = perioada de colţ = 0,70s - MSK = grad seismic echivalent VII (7 în MM şi 5-6 pe scara Richter);

În municipiul Iaşi este amplasată o staţie seismică (coordonate geografice 470 11’ 6’’ latitudine nordică şi 270 33’ 7’’longitudine estică), cu rol de supraveghere şi înregistrare automată a oscilaţiilor pământului, fiind dotată cu două aparate de înregistrare cu amplitudinea maximă de 3000 şi un accelorometru.

21

Judeţul Iaşi prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a vulnerabilităţii unor clădiri, perioadelor de revenire a intensităţilor ridicate (20 ani pentru intensitate I=VII MSK1, 50 ani pentru I=VIII MSK şi 200 ani pentru I=IX MSK) şi specificului mişcărilor seismice. În funcţie de magnitudinea seismului, de amplitudinea undelor seismice şi direcţia lor de propagare, de structura solului şi gradul de rezistenţă seismică a clădirilor pot fi afectate blocuri din cvartale diferite sau cvartale întregi. De regulă, faza de maximă intensitate a mişcării seismice se manifestă în primele momente (secunde), ulterior, la diferite intervale de timp, pot avea loc replici de intensitate mai mică, dar cu efecte distructive la fel de mari, deoarece elementele structurale ale clădirilor afectate în prima fază se află într-un echilibru precar. Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei şi vitezei deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terase joase şi luncă. Riscul cel mai mare se prezintă în municipiul Iaşi (313444 locuitori, 42% din populaţia judeţului), unde fenomenele de amplificare a undelor seismice este cauzată de straturile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune. În cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar, magnitudinea maximă aşteptată a acestuia este de 7,50R, direcţia principală de propagare a mişcării seismice este NE – SV, distanţa faţă de zona epicentrală este de 220km, iar perioada de revenire este prezentată în tabelul de mai jos:

M1 5 5,5 6 6,5 7 7,5 T (ani) 0,91 2,24 5,4 13,49 33,1 81,23

Situaţiile distrugerilor şi pierderilor probabile sunt prezentate în tabelele de mai jos: Situaţia distrugerilor probabile:

Magnitudine 0 Richter

Intensitate MSK

Total locuinţe afectate: 242032 Locuinţe vulnerabile: 48406 Locuinţe puţin vulnerabile: 193626

Avarii 25-35%

distrugeri Avarii 10-

15%

distrugeri parţial

e 5-10%

totale 2-3%

parţiale 1-2% totale

< 7 VIII 12101 – 16942 2420 – 4841 968 – 1452

19326 – 29044

1936 – 3872 -

Evaluare globală VIII

Maxim 35-40% 16942 – 19362

Maxim 10-15% 19326 – 29044

Situaţia pierderilor generale probabile şi categoriilor de victime: NOAPTEA ZIUA

Total populaţie: 723.553 În locuinţe vulnerabile: 20.767 Locuinţe şi alte clădiri vulnerabile: 6.922 Pierderi generale Din care:

Pierderi generale Din care:

Pierderi generale Din care:

3.408

Urgenţe absolute 886

623

Urgenţe generale 162

208

Urgenţe generale 54

Tratament ambulatoriu 1.193

Tratament ambulatoriu 218

Tratament ambulatoriu 73

Răniţi foarte uşor 307

Răniţi foarte uşor 431

Răniţi foarte uşor 19

Aprecierea mărimii cutremurelor şi scările de intensitate ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 6.

1I=intensitate MSK=scaea MEDLEV-SPONHEUER-KARNIK

22

3. Riscul producerii de înzăpeziri Judeţul Iaşi dispune de o reţea rutieră de aproximativ 2332 km din care: 345 km D.N.; 903 km D.J. şi 1084 km D.C.. Zonele cele mai expuse riscului la înzăpezire sunt: - drumurile naţionale:

PCTF Sculeni – Iaşi – Tg. Frumos – E 85;( DN 28)- în zona localităţilor Victoria, Podu - Iloaiei, Strunga;

DN 24 Iaşi – Vaslui, în zona localităţilor Poieni, Coropceni; DN 28 B Tg. Frumos – Hârlău – Botoşani în zona localităţilor Cotnari şi Hârlău; DN 28 Iaşi – PCTF Albiţa în zona localităţilor Tomeşti şi Costuleni; DN 28 A Tg. Frumos – Paşcani -Moţca, în zona localităţilor Ruginoasa şi Moţca.

- drumuri judeţene (cele mai circulate): D.J.248 Iaşi – Ţibăneşti, Iaşi-Scînteia în zona localităţilor Miroslava, Voineşti şi Ţibana; D.J.282 Iaşi Plugari - Andrieşeni; D.J.208 Paşcani – Iugani - Sireţel; D.J.281 Paşcani – Todireşti - Cotnari- Belceşti.

4. Riscul producerii incendiilor de pădure Direcţia Silvică Iaşi administrează în prezent 77.567 ha de fond forestier. Repartizarea

suprafeţelor pe cele 8 ocoale silvice este următoarea: - Ocolul Silvic Ciurea –12.355 ha; - Ocolul Silvic Dobrovăţ – 8.571 ha; - Ocolul Silvic Hîrlău – 9.124 ha; - Ocolul Silvic Iaşi – 7.620 ha; - Ocolul Silvic Pădureni – 8.690 ha; - Ocolul Silvic Paşcani – 11.575 ha; - Ocolul Silvic Podul Iloaiei – 11.128 ha; - Ocolul Silvic Răducăneni – 8.525 ha. Incendii de mari proporţii se pot produce în zonele împădurite din partea de nord-vest, vest şi sud-

vest a judeţului. Zonele cele mai expuse producerii incendiilor în fond forestier sunt lizierele pădurilor (ce au în

compoziţie răşinoase) limitrofe terenurilor agricole şi locuinţelor, precum şi cele frecventate de turişti. Perioadele din an în care există pericolul declanşării incendiilor de pădure sunt: primăvara în luna martie (când sunt arse resturile vegetale), toamna (după recoltare, în urma arderii resturilor vegetale) şi pe parcursul anului la sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbători religioase, când turiştii ies la liziera pădurilor pentru foc-grătar.

Incendiile sunt datorate in special: - folosirii iresponsabile a focului deschis; - aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse; - jocul copiilor cu focul. - arderea resturilor de exploatare; - arderea vegetaţiei erbacee şi arbustive rezultată din curăţirea unor suprafeţe de

teren; - descărcările electrice sunt frecvente pe toată suprafaţa fondului forestier. - autoaprinderea păturii organice de pe sol; - razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de

lupă); - incendierea premeditată;

Din datele statistice ale ultimilor 15 ani rezultă că un incendiu de pădure se produce în aceste suprafeţe o dată la 5 – 10 ani.

23

Pe raza Direcţiei Silvice Iaşi aceste suprafeţe cu risc sporit de izbucnire a incendiilor de pădure sunt distribuite astfel:

Ocolul silvic U.P. u.a. Suprafaţa ha. Localitate

Ciurea

I Tomeşti 157 116 Osoi

158,159 37 Tomeşti 149,150,151 39 M. Vlădiceni

II Poieni 108,125,126,127 44 Păun-Bucium

III Ciurea 101 22 Ciurea-Zanea 70,71 32 Dumbrava V Corneşti 28,30,33 95 Iaşi-Galata

Dobrovăţ II Pietrosu 27 24 Dobrovăţ III Cobuza 27-32 204 Pocreaca

Hîrlău V Belceşti 13,14,16,17,18 77 Belceşti 28,29 55 C.Caprei-Săveni

Iaşi I Copou 9,10,11 80 Ciric-Breazu II Jijia 55,56,58 120 Larga Jijiei

VI Prisecani 52,53,54 93 Chipereşti

Pădureni IV Bârnova 5,7 59 Picior. Lupului 20,21,23 101 Santa

Paşcani I Paşcani 63,70 45 Moţca 114 10 Gîşteşti

III Z. Siret 14,15 25 Stolniceni Prăj. Podu Iloaiei III Popeşti 125 72 Erbiceni

127,133 42 Coşiţeni 139 50 Totoeşti

Răducăneni I Crasniţa 47,48,49 142 Costuleni TOTAL D.S. IAŞI --- 1584 ---

Secţiunea a 2-a

Analiza riscurilor tehnologice

Sursele de risc tehnologic existente pe teritoriul judeţului Iaşi sunt societăţi comerciale care deţin substanţe toxice industriale cu acţiune iritant-sufocantă, de tip amoniac în sistemele frigotehnice, care utilizează sau depozitează substanţe periculoase în procesul de producţie.

În cazul producerii unui accident chimic la una din societăţile sursă de risc chimic, pot fi afectate atât salariaţii din obiectivele industriale, cât şi populaţia din localităţile unde sunt amplasate aceste obiective.

Pregătirea, organizarea şi conducerea activităţilor referitoare la prevenirea, protecţia, limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului chimic se desfăşoară în concordanţă cu celelalte măsuri luate în domeniu, în strânsă colaborare cu factorii de răspundere stabiliţi prin actele normative în vigoare.

La punerea în aplicare a planului se va avea în vedere faptul că unităţile surse de risc chimic asigură prin sistemul propriu supravegherea, controlul instalaţiilor şi recipienţilor de depozitare, a parametrilor factorilor de mediu, iar în caz de avarii, înştiinţează de urgenţă organele stabilite prin schemele de înştiinţare. b1). Transportul rutier

Localităţile urbane sunt dispuse de-a lungul principalelor căi de comunicaţie rutieră sau feroviară, devenind astfel principale noduri de comunicaţie şi transport. Reţeaua rutieră a judeţului are o lungime totală de 2400 km.

Anual în zona de competenţă se înregistrează în medie 50 accidente la care sunt solicitate echipe de descarcerare.

Cele mai multe accidente rutiere se produc pe raza localităţilor Iaşi, Leţcani, Tg.-Frumos, Mirceşti, Ion-Neculce, Cristeşti, Balş şi Costeşti.

24

b2). Transportul feroviar Reţeaua de cale ferată pe raza judeţului Iaşi are o lungime totală de 247,6 km şi o capacitate de transport de 2554 persoane/24 h. Evenimente deosebite produse pe reţeaua feroviară aparţinând Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judeţului Iaşi: Nr. crt.

Obiective feroviare afectate Cauze Data introducerii restricţiilor Linia Între staţiile Poz.Km Viteza de circulaţie

Inundaţii 1. 610 II Ruginoasa-

Tg.Frumos 29+700-30+100

30 Terasament inundat 25.07.2008

2. 610 I, II

Paşcani-Ruginoasa 2+400 – 2+600

10 Nivelul râului Siret a ajuns la tablierul podului de la Km 2+500

27.07. -28.07.2008

Inzăpeziri 3. Toate liniile c.f. de pe raza Jud.Iaşi Restricţii

de viteză între 20-50

km/oră

Zăpadă viscolită care a acoperit ciuperca şinii cu peste 20 de cm, pe unlele locuri cu 40 cm de zăpadă

25.11. -26.11 2006

Accidente grave pe c.f. 4. 600 Trecerea la nivel

cu calea ferată a D.J. 248

377+480

-

Trenul 14053 surprinde un microbuz cu călători, în urma impactului rezultând 14 persoane decedate.

14.08.2009

Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani

Un tren automotor care circula pe relaţia Hârlău – Iasi surprinde un autoturism, în urma impactului au fost înregistrate 3 victime (2 adulţi şi 1 minor – decedaţi).

21.03.2012

Trecerea la nivel cu calea ferată în dreptul localităţii Uricani

Un tren automotor care circula pe relaţia Iaşi – Dorohoi surprinde un autoturism, eveniment în urma căruia au fost înregistrate 11 victime - decedate;

08.09.2013

bb..33)) Transportul aerian

Aeroportul Internaţional Iaşi este amplasat în partea de N-E a judeţului Iaşi, pe strada Moara de Vînt nr. 34.

Capacitatea maximă a aerogării este de 200 persoane, lungimea pistei de aterizare este de 1800 m.

Aeroportul Iaşi se încadrează în clasele V-VI : Clasa V- aeronave de o capacitate până la 50 persoane. Clasa VI – aeronave cu o capacitate de peste 60 persoane, până la 200.

Operatori de zbor: Tarom, Carpatair, Austrian Airlines îşi desfăşoară activitatea pe aeroportul Iaşi cu următoarele tipuri de aeronave: ATR 42, ATR 72, SAAB 2000, MDL, CRJ.

25

Rutele de zbor pe aeroportul Iaşi, sunt: - curse regulate: Iaşi-Bucureşti, Iaşi-Viena, Iaşi-Roma, Iaşi-Bologna, Iaşi-Torino, Iaşi-Londra,

Tel-Aviv, Iaşi-Bergamo; - curse charter: Iaşi-Antalia Aeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi Mogoşeşti. Evenimente deosebite nu au fost înregistrate în ultima perioadă de timp.

bb..44)) Transportul prin reţele magistrale

Avarii la magistralele de gaz metan pot fi produse pe întreg traseul de transport a gazului metan, cuprins între localitatea Gherăeşti şi municipiul Iaşi (Staţia de Reglare şi Măsurare Păcurari), iar întreruperea alimentării cu gaz metan se poate face din punctele Gherăeşti, Şcheia, Strunga, Criveşti, Tg. Frumos, Războieni, Podu Iloaiei, Heci, Leţcani, Valea Lupului, IRM Iaşi, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, S.C. Fortus. S.A. Avarii la aceste conducte se pot produce pe întreg traseul menţionat, dar în mod deosebit în zonele cu o agresivitate mărită a solului în care sunt îngropate conductele de transport, cu consecinţe deosebite în localităţile Tg. Frumos, Bălţaţi, Podu Iloaiei, Leţcani, Rediu) sau în vecinătatea acestora. Pentru municipiul Iaşi distribuţia gazelor naturale se realizează din Staţia de Reglare şi Măsurare prin trei conducte de presiune medie de ø 500mm, 325mm şi 200mm. Acestea sunt pozate pe trasee având drept scop alimentarea consumatorilor industriali, unităţile socio-culturale şi abonaţii casnici, staţiile de reglare de sector fiind amplasate pe străzile Păcurari, Dumbrava Roşie, Armeană, Ciurchi, Podu Roş, Alexandru cel Bun şi şos. Ţuţora. Obiectivele industriale mari (S.C. Antibiotice S.A. şi S.C. Fortus S.A.) sunt racordate direct la conductele magistrale, iar localităţile suburbane Tomeşti şi Uricani sunt racordate la conductele de presiune medie ale staţiei de reglare şi măsurare care alimentează S.C. Antibiotice S.A. Alimentarea municipiului Paşcani se realizează prin două staţii de reglare şi măsurare, respectiv S.R.M. oraş şi S.R.M. I.M.M.R. Prin prima staţie sunt alimentaţi cu gaze naturale atât consumatorii industriali cât şi cei casnici printr-o conductă de presiune medie ø219mm prevăzută cu o staţie de reglare-măsură de sector şi industrială pentru străzile Moldovei, Stamate şi Grădiniţei.

Pentru oraşul Tg. Frumos alimentarea cu gaze naturale se realizează printr-o staţie de reglare şi măsurare, prin intermediul unei conducte de presiune medie ø273mm atât pentru unităţile industriale cât şi pentru abonaţii casnici.

Avarii pot apărea la derivaţii şi aducţiuni de apă importante:

Nr. Crt.

Râul/ Lac acum

Bazin hidrografic

Denumire lucrare Amplasament An P.I.F.

Caracteristici tehnice Observ

Qinst Lungime Rau-deriv/ Local.aduc Folosinţe Funcţionare Deficienţe

1. Siret Siret Aducţiunea Timişeşti - Iaşi Lunca Siret –

Mun.Iaşi 1975 0.250

1.5

105.5 Apă subterană

Alim.apă

Mun.Iaşi

2. Prut Prut Aducţiunea Prut- Iaşi Albie r.Prut - Iaşi 1980 2.3(A.P )

2.2 (A.I.)

7.7 Mun.Iaşi Alim.apă

Apă indr.

Rep.priză

Suplimentare

3. Prut Prut Derivaţia Prut - Bârlad Opişeni – ac.Soleşti 1980 3.2 12.6 Vasluieţ

Ac.Soleşti

Alim.apă

Apă indr

Defocienţe de ordin tehnic

4. Bahlui Prut Aducţ.

Pârcovaci- Hârlău

Ac.Pârcovaci oraş Hârlău 1977

0.2 7 Hârlău Alim.apă Suplimentare

26

D. Riscuri poluare ape Poluări accidentale pot apărea pe toate cursurile de apă, dar cele mai probabile sunt în zonele de

activitate a operatorilor economici cu risc enumeraţi la punctele A, B şi C precum şi a celor din domeniul distribuţiei apei potabile: SC APA VITAL SA, SC DAC PAŞCANI. E. Riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări Nu există în evidenţele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă construcţii, instalaţii sau altfel de amenajări aflate în stare avansată de degradare şi la care există riscul de prăbuşire. F. Riscul eşecul utilităţilor publice Pe raza judeţului Iaşi există riscul să se producă eşecul utilităţilor publice în orice orice localitate. Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, energie termice (în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.Un alt riscul mai poate fi întreruperea comunicaţiilor speciale – O.J.T.S. Iaşi, a comunicaţiilor populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media , audiovizuală etc.; În principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi anumite sate ale localităţilor rurale. Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă (inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase etc.). În această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic ce deserveşte aceste reţele de distribuţie. G. Riscul căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Pe teritoriul judeţului Iaşi nu sunt inventariate zone în care să se fi produs astfel de evenimente, dar există posibilitatea de cădere a obiectelor cosmice din atmosferă (aeronave, planoare etc.), precum şi a celor din cosmos (componente ale sateliţilor etc.).

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii.

H. Riscul muniţiei neexplodate

Datorită operaţiunilor militare desfăşurate în cel de-al II-lea război mondial, pe teritoriul judeţului

Iaşi sunt prezente diferite tipuri de muniţii şi elemente de muniţii, ceea ce determină executarea, în medie, a unui număr de 300 intervenţii anual.

În anul 2013, echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului 2 Iaşi a executat un număr de 362 misiuni pirotehnice (348 misiuni pentru asanare şi 14 misiuni pentru distrugerea muniţiei), fiind ridicate şi depozitate în vederea distrugerii 522 proiectile, 1 grenadă antitanc, 14 grenade ofensive, 6 aruncătoare de grenade, 25 grenade defensive, 219 bombe aruncător, 80 bombe aviaţie, 6 mine antipersonal, 57 mine antitanc, 15 cartuşe, 5134 muniţii infanterie şi 192 alte muniţii. Suprafaţa asanată a fost de 135.426 mp.

Secţiunea a 3-a

Analiza riscurilor biologice

a. Epidemii b. Epizootii/zoonoze

a. Prin focar epidemic se înţelege apariţia unui număr de cazuri de boală transmisibilă în filiaţie directă în timp şi spaţiu şi pentru care măsurile de control sunt instituite de autorităţile de sănătate publică judeţene, fără activarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

aa..11. Epidemia reprezintă apariţia unui număr mai mare de cazuri de boală transmisibilă faţă de cel aşteptat într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit loc şi la o anumită categorie de populaţie.

aa..22.. Pandemia reprezintă fenomenul epidemic extins la scară globală cu un număr foarte mare de cazuri de îmbolnăvire de acelaşi fel.

27

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control a epidemiilor se organizează şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

Surse potenţiale de izbucnire a pandemiilor îl reprezintă: Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi, laboratoarele de analize din cadrul spitalelor, coloniile de muncitori veniţi din alte ţări (China) şi cei care se întorc din călătoriile făcute în alte ţări.

În cursul anului 2010, in judeţul Iaşi, au fost înre