DE
TEODOR V. TEFANELLIMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE
eu o ilustratiune, facsimile si anexe.
BUCURESTI
INSTITUTUL "E ARTE GRAFICE C. SFETEA62-64, Calea 141.41or, 62-64
1914
DESPRE
E CU
,
. PI
,
1.)
www.dacoromanica.ro
FIMINTIRIDESPRE
EMINESCUDE
TEODOR V. TEFANELLIMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE
Cu o ilustrafiune, facsimile si anexe.
BUCUREFI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA62-64, Ca lea Mosi lor, 62-64
1914
www.dacoromanica.ro
Casa Pumnul unde a locuit Eminescu in Cern
rrZ2o
"If1h. i!""4?
a.
..
-.
,?
..111,ee,
:I 4.,
rPp.
. -
&
I nr 4! "t 15.T zas
?°'
www.dacoromanica.ro
CATRE CETITOR1.
Despre Eminescu s'a scris atat de mull ca nicidespre until din bdrbatii insemna:i ai neamuluiromanesc. Au scris cei ce l' au cunoscut in persoand,si aiii cari nu au cunoscut dead dupd scrierilesale si din toate publicaliunile acestea s'au formatapoi concluziuni asupra intregii individualiti alui Eminescu.
Nu se putea ca uncle din aceste concluziuni seinu contrazith altora, pentrucd quot capita, tot sen-sus., si in adeveir vedem cat de mutt se adeveresteacest proverb in criticile asupra personalitdtii luiEminescu.
Este sigur cd dacd cei ce l' au cunoscut in persoandar fi adunat toate faptele din vi aa lui Eminescucunoscute lor, le-ar fi publicat Kith nici un comen-tar, ar fi fost mull mai usor pentru admiratorii
criticii lvi Eminescu ca, pe baza acestor fapte,sd-si formeze o opinie clard i justa asupra lui.Ei a fi fost in stare sei urn rze ca i la hotaririlejudecdtoresti, adith sd cumpetheascd int& fapteleapoi sã tragel din ele concluziunile i sei pronunlejuderata.
si
Si
si
www.dacoromanica.ro
6
Dar nu toate faptele si epi:oadele din vieata lulEminescu sunt 'And acuma cunoscute i multe nicinu vor ajunge la cunostinta noastrd.
Eu dau acuma publicului amtinunte de pe tim-pul cand a petrecut Eminescu la scoalele din Cer-ndufi si la Universitatea din Viena, precumcateva epizoade din vie* sa, dar ne lipsesc dateprecize asupra studiilor sale in Transilvania asu-pra pribegiilor cu trupele de teatru in Romania,Banat si Transilvania. Privitor la studii usor s'arputea afld date precize dacd s'ar cercetd registreleliceului din Blaj ;si poate si din alte orase ardelene,dela anul 1866 pánd la 1869, dar ameinunte pozitiveasupra pribegiilor sale cu diferitele trupe de teatru,nu cred cd ni le va mai puted da cineva in ziva deastdzi, si cat de bine ar fi dacd le-am cunoastepe acestea.
Amintirile de lafti nu le-as fi scris i publicatdacd nu a fi lost indemnat spre aceasta de nenu-mdrate ofi 0 din foarte mune parfi. Mi s' a zis, cd eucare am lost prieten i coleg cu Eminescu in liceuldin Cerntiut,i, care am petrecut cu dansul cot limp
stat in Bucovina si apoi cat timp a urmat studiilela Universitatea din Viena, sunt dator sd dau pu-bliculut romdnesc amintirile mele despre acesteten al meu, amintiri cari vor interesd pe cunoscniii,prietenii i admiratorii lui Eminescu. i astfel m' amhottirit sO urmez dorfnii exprimate din atcitea pOrti.Dar, habent sua Pita libelli, cdci nu mi-a lost cuputinid scl realizez aceastd hottirire 'Anti acuma siaceasta nu din caned cO adunarea la un loc a acestor
si
si
pri-
si
a
www.dacoromanica.ro
7
amintiri mi-ar Ii /dcut greuttiti, ctici intre hdrtielemele aveam multime de insemnäri din vieata measi a colegilor mei, intre cari Si despre Eminescu,pe ceind erd la Viena i dupti acest timp, iar pentrutimpul cat am petrecut cu ddnsul tineretele in Cer-
intdmpldrile de pe atunci sunt ated de viuintiptirite in memoria mea ca i ceind s'ar Ii petrecutastdzi. tie doarti oricine ceit de usor reproducemicoanele i intdmpldrile ce ni s'au intipdrit in aniitineretelor noastre. Cu scrierea acestor amintiri aminteirziat numai din cauza c datorintele ce mi leimpunea serviciul meu de magistrat, imi absorbiautot timpul, inceit abia acuma, dupti ce m'am retrasdin serviciul public, am a/Mt timp i linistea doritti
scriu aceste amintiri sti le aduc la cunostintaacelora cari se inter eseazd mai de aproape de Eminesc u.
Implinindu-mi aceasrd datorinyi as avea cea maimare multumire su/leteascti, dacti prin aceste amin-tiri as /1 putut contribui meicar cat de putin la maideplina cunostinyi a individualitalii marelui nos-tril poet.
AUTORUL.
ntiut,i,
si si
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Cine voieste sa-si formeze o judecata dreaptaasupra lui Eminescu i sa-1 aprecieze dupa ade-varata lui valoare. sa-1 inteleaga pe deplin i sapatruncla in firea lui, in felul lui de a cugetà, dea lucrà si de a se purtà cu lumea in care a trait,acela va trebui numai decât sa find seama de im-prejurarile in care a trait si de mediul in care s'amiscat si care 1-a inconjurat pe timpul cand el ainceput sa-si formeze mintea i inima adunecunostintele trebuitoare pentru o crestere aleasala care rAvniau parintii sal si care ar fi avutindreptateasca a ocuph un loc de cinste si in-semnat in societatea omeneasca. Imprejurarile incare traeste un individ, mediul in care se rniscasi mijloacele educative pe care le foioseste, auo desavarsita inrAurire asupra desvoltarii spiri-tuale a individului, asupra vederilor sale si asupraformarii caracterumi ski
Ca A-1 putern deci aprecia pe Eminescu in de-plina cunostinta de cauza, vom trebui sa cunoas-tern toate fazele prin care a trecut el in vieata sa,
sa-1
si st-si
www.dacoromanica.ro
10
cki numai pe baza acestor premise putem ajungela concluziuni juste.
Spre a ajunge la aceste concluziuni vom trebuisA avem in vedere cà Eminescu pArAseste, precumvom vedea, in cea mai fragedA varstA de 8 anisi 8-9 luni casa pArinteascA si este dus in strAinA-tate la CernAuti, capitala Bucovinei, ca sA invetecarte si sA se procopseascA, intdi in scoala primaräapoi in cea latineasca, precum numiau pe atunciaRomânii liceul din CernAuti. Tat Al sAu, originardin Bucovina, avea mare incredere in invAtAturace se putea castiga in scoalele nemlesti de pestehotare, i orasul CernAuti nu era departe nici deIpotesti nici de Botosani. Tata si mama il puteaudeci cerceta adese pe micul Mihai ca sA-si astam-pere atat dorul lor, cat i dorul copilului, asezatin tara strAinA. In lip, a pArintilor aveh sA grijeascAde copil gazda la care locuia i aceastA gazdA era
responsabilA fatà de autoritAtile scolare si erainsemnatà in registrele oficiale 1). Este usor de in-teles CA dela aceastA gazdA atarna foarte mutt,cki ea avea sA grijeascA de copil, sA-1 povAtueascA,n seurt sà-i tie in toate locul pArintilor. Intaiulmediu in care se misca si se desvoltà elevul eradeci gazda i cei ce locuiau cu el impreunA. TrebuiesA presupunun CA pgrintii lui Eminescu l'au asezathi inceput pe copil la un roman in gazdA, pentrucAla varsta Cand ajunse la CernAuti, Mihai nu puteasA cunoascA alta limbA decat cea romaneascA. Mai
1. In rubrica : verantwortlicher Aufseher.
i
pi
www.dacoromanica.ro
11
pe urma Ii vor fi asezat la nemti, ca sA deprindalimba germana. In scoala primarà se Inv*. si
se conversh inpmba lromana i in/cea germana§i a tfel micul Eminescu, care atuncia se scriaEminowicz, a putut sa deprinda usor limba ger-mana. Pe langä aceasta auzia limba aceasta intoate partile, i chiar in familiile romanesti se vorbiafoarte mult aceasta limba. La anul 1858 cand avenit Eminescu la Cernauti, simtul national eraInca foarte putin de5teptat la Romanii din Buco-vina. Nu exista nici o societate culturala, nici omiscare nationala. Straduintele nationale ale luiPumnul si ale fratilor George, Alecu i EudoxiuHurmuzachi, incepute inainte de 9 10 ani, nuprinsese Inca radacina. Limba oficiala era ceanemteasca. In scoli, afarA de cea primarà greco-orientalà, toate obiectele erau predate numai inlimba germanA si in liceu numai o orà pe sapta-rnanA era rezervata pentru limba i literaturaromanea sea.
Aceasta era situatiunea in Bucovina cand a venitEminescu in ; acesta era mediul in care ainceput a se misch si a se desvoltà, i acest mediunumai putin s'a schimbat cat timp a petrecut Erni-nescu in Bucovina si aceasta schimbare s'a pro-dus mai ales, prin reprezentatiunile teatrale subdirectiunea d-nei Fani Tardini, apoi sub Pascali
Millo. Imprivinta nationala era deci ace s'L mediudestul de detestabil, dar pe de alta parte avea el
avantajele sale, caci in scoala se iivà foartes.erios 5i temeinic. Legile scolare e-au foarte se-
sit
tara
si
www.dacoromanica.ro
12
vere 5i profesorii tineau ca sa fie strict observatede elevi. Cum infra in liceu, elevul nu mai aveavoie sa cerceteze cafenele, restaurante si alte lo-caluri publice. Nu avea voie sa fumeze sau säpoarte beuti5oare sau bastoane pe stradA. Trebuià:. .sa fie cuvnclos, modest 5i cu respect fatà de ceimai in varsta. In toate Daminicele §i. sarbatoriletrebuia sa umble regulat la biserica, iar inainte debiserica trebuia sa asculte in clasa o preclic5 (ex-horta) a catehetului. Contraventiuni in contra aces-tor regule se pedepsiau foarte aspru, chiar i cuexcluderea din scoal à. Pentru purtarea elevuluiafara. de 5coa1 a era responsabild 5i gazda, care adesetrebuià sa raporteze (lirectorului sau ordinariului(ordinarius) aclica principalului profesor din clasa.
In clasa elevii erau tinuti sa se deprinda cu unstudiu serios 5i temeinic al materiilor, sa fie cuvi-incio5i, astdmparati, atenti 5i ascultatori. Lipsa decre5tere de acasa era suplinita in 5coa1a. Profesoriitineau sä formeze caractere si in scopul acesta ve-niau cu sfaturi 5i exemple frumoase din istorie.Aceasta era metoda de instructiune 5i cre5tere ger-mana in liceul din Cernauti child a intrat Eminescuca elev in acest liceu. $i profesorii erau atunceabarbati a1e5i, serio5i 5i cu cuno5tinte a5a de fru-moase ca ar fi putut face 5i universitatilor cinste.In mi5cari1e din anul 1848 erau adeca" implicati5i multi profesori foarte insemnati de prin Viena5i din provinciile germane. Dupà potolirea acestormi5cari, ace5ti profesori au fost spulberati in toatepArtile, 5i Bucovina cea mai departata provincie
www.dacoromanica.ro
13
a Austriei, era considerata ca un loc de exil. Astfelliceul din Cernauti capatase profesori foarte va-loro. De astfel de profesori a avut Eminescu partein liceu §i de astfel de metoda in instructiunea cea primit'o in §coala. Dar §i afara de §coala se mi§chintr'un mediu bun, caci colegi corupti, destrábalatinu avea. Strictele legi §colare §i supraveghiareacontinua, grijiau pentru aceasta. Samanta saditain inima frageda a tanarului Erninescu erh decibuna §i puteà sa prinda radacina, sa incolteasca§i sä aduca mai tarziu roade bune, caci ea cu-prindea in sine principii frumoase etice §i morale.De ar fi ramas el nurnai limp mai indelungat inacest liceu ! Dar era ceva la acest baiat ce nu seputea incatu§h §i aceasta era o pornire instinctivapentru neatarnare, pentru o rni§care libera, ne-fortata de imprejurari si era apoi §i lipsa de rab-dare. Nu-i placeau toate obiectele ce le cerea pro-grama §colarä §i invata nurnai cele ce il interesau.Din cauza ast a a ramas insa repetent in clasa adoua. El se sile§te i repeteaza aceasta clash' §i carepetent sfare§te cu succes bun semestrul inthiu,dar la jumatatea semestrului al doilea, cu tot sac-cesul bun ce-1 obtinuse in semestrul precedent,parasete cu totul §coala (Aprilie 1863). Va fi con-tribuit poate la aceasta §i lipsa de mijloace a pa-rintilor cari aveau sä ingrijeasca de o famine nu-meroasä, desigur insa nu lenea, pentruca venindiara§i la Cernauti, el studiaza mai departe singur,afara de §coala, §i vom vedea cd e', ca autodidact,§i-a ch§tigat mai frumoase cuno§tinte deca't muli
www.dacoromanica.ro
14
altii pe baza programelor §co1are i ea a ajuns lainaltimi de cugetare care a starnit admiratiuneaintregului neam i l'a ridicat pe un piedestal la careatat profesorii cat §i colegii §i amicii sai nici macarvisara. Erninescu ne da o dovada mai mult, cageniul nu se lasa incatusa.t de programele §colare ;el rupe lanturile cu care vor sä-1 lege, impulsivdeparteaza el stavilele ce ar putea impiedeca li-berul sbor al aripelor sale, I pe cal croite numai dedansul, se Inalà in sfere neatinse, netarrnuite,unde apoi planeaza nemuritor i rece, precum carac-terizeazd el admirabilul sau Luceafar.
A petrecut catva timp §i in anul 1864 in Cer-nauti, apoi in anul 1865 si primavara anului 1866.In aceasta primavard a clispärut cu totul din Bu-covina. A pribegit apoi prin Romania, Transil-vania si prin Banat pana in toamna anului 1869cand apare in Viena si se inscrie la universitate.
Ar trebui de stabilit amänuntit cu ce s'a ocupatEminescu in decursul acestor trei ani §i jumatate(1866-1869), caci numai a§à vom puted avea oicoana fidela a acestei vieti sbuciurnate.
In Viena a urmat cursurile dela universitate dintoamna anului 1869 pada' in vara anului 1872.Lunile de vara petrecut probabil la parinti, iarin 18 Decemvrie 1872 il aflam inscris la facultateafilosoficä a universitätei din Berlin 1) unde petrece
1, Vezi : Eminescu cornenwrativ, album de Octav Mina; fàrà indicare dean, pag. 66 und.e este reprodusa foaia de inscriptiune la universitatea dinBerlin.
le-a
www.dacoromanica.ro
15
anul 1873. Acesta a fost cel de pe urrna an de stu-dii1), ceeace se vede din dotia scrisori ce le adreseazael parintilor din Berlin, dar pe cat stiu, nu s'asupus unui examen. In scrisoarea sa din 22 Iunie1873 adresata parintilor din Berlin, roaga sa i setrimità bani pe Iu ie si August. In aceasta scri-softre vorbeste in mod cu totul vag i despre doc-toral, dar acea ta, dupa parerea mea. nu pentrucaar fi avut in adevar de gand sa ia doctoratul, cipentru a linisti pe parinti i a-i induplica a aclucecele din urma jertfe pentru dansur 2). In anul 1874s'a stabilit definitiv in Iasi, si cu aceasta a incetatpribegia sa prin strainatate. Astfel II vedern ajunsin Ora in varsta de 24 de ani.
acuma avern inaintea ochilor nosfri, macarin parte, tabloul pribegiilor, sbuciumarilor i fra-mantarilor sale printre straini, din cea mai frageda
2. Vezi : douil scrisori ale lui Eminescu adresate din Berlin parintilor siIn 17 5i 22 Iunie 1873 reproduse in Almanah lilerar pe anul 1903. Cerniuti1903. Tipografia bucovineana. In scrisoarea din 17 lunie scrie : Pe 11 Jimalui August sau lnceputul lui Septemvrie gdndesc cd mi-oi isprdvi examenelesi m'aiu Intoarce fn lard. Astept cu nerdbdare capalut viefit de student, carede sigur penlru mine numai pldculd n'a lost.
3. Ibidem pag. 47. Scrisoarea aceasta glisueste astfel... Afara de acceama vad constrans 5i de imprejurari, ca so vii rog pentru ratele pc Ina! 5i Au-gust, 5i o fac aceasta cu inima cu atilt mai grea, pentruca nu Itiu dael im-prejurarile, in care va aflati acuma, nu vii fac pcnibili realizarca sumei, pecare-mi yeti trimite-o. Dar in curand vor inceta acestea toate. In Lim cat pri-velte taxele de doctoral, voiu face tot ce-mi sta In putinta ea sa vii scutese derispunderea lor, 5i am din mai multe pirti proinisiuni de a pozitivitateoarecare. Afara de aceea cred ea zilele astea va sosl 5i Rosetti, agentul nostrudin Berlin 5i voiu intra cu el in relatiunile in cad am stat odata
si
www.dacoromanica.ro
16
varsta pada' ce, ca barbat, se salaslue§te in sfar§itin patria sa.
Aproape 16 ani a petrecut el peste hotare, inCernauti, in Viena, Berlin, in Transilvania§iBanat.Zic aproape 16 ani, pentruca disparand in vremeaaceasta dintr'un loc §i din altul pe catava vreme,refugiul san era la parinti ; dupg aceea plech iata§iin strainatate.
In varstä de plina maturitate, cu cuno§tinteleculese cea mai mare parte in §coli germane §idin izvoare germane, §i nurnai cea mai mica parteca§tigate ca autodidact din carti §i din alte izvoareromane§ti, infra el acuma intr'un mediu nou, inmediul societatei romane§ti i incepe activitateasa extraliterara in tara, prourniand totodata §i pecea litera -sa pe care o inagurase in strainatate.
Toate aceste irnprejuräri vor trebui sa le aibain vedere cei ce vor voi sa--1 inteleaga pe Eminescu
sa-1 aprecieze in deplina cunostinta de cauza.
www.dacoromanica.ro
EMINESCU LA KOALA PRIMARA DIN CERNAUTI
Cand in anul 1860 am facut cunostinta lui Emi-nescu la liceul din Cernauti, mi-a spus ea a cerce-tat in CiTnauti si douà clase primarc, si anumedasa a treia si a patra a §coalei primare greco-orientale, care se nurnià pe atuncia Nctiorial-Haupisciwle. Asupra acestor doi ani ce i-a petrecutEminescu in scoala primara din Cernauti nu potda deslusiri din autopsie, fiindca atuncea ma aflamla scoala primara din Siret, unde imi faceam in-vatatura. Totusi cred ca. nu Va fi de prisos dacavom reconstitui dupà datele oficiale ce-mi stau laindamâna, tirile privitoare la Eminescu pe timpulcelor doi ani de invatatura la scoala primara.când aceasta ma bazez pe testimoniile din clasaa III-a si a IV-a scoase din registrele acestei scoli
publicate de profesorul Dr. Radu I. Sbiera inAlmanahul pe anul 1903 1). Nefiinct acestAlmanah accesibil tuturor cari se intereseaza devieata lui Eminescu, reproduc aici in anexa testi-
1. Vezi Almanah literar pe anul 1903. Cerntluti. Societatea tipograficäbucovineanä.
Eminescu. 2
literar
Fl-
www.dacoromanica.ro
18
moniile lui Eminescu pe cele patru semestre dirtclasa a treia §i a patra; adaogand in conformitatecu afirmatiunea d-lui profesr Dr. Radu I. Sbiera,ca alte testimonii nu se afla in registrele mentio-natei §coli.
Din aceste testimonii vedem cA micul Eminescaa intrat in luna Septemvrie 1858 in clasa a II-aa §coalei primare din CernAuti, prin urmare trebuiesa fi fost supus unui examen de primire ca sA poatAfi admis deo data in clasa II-a. Cum _si unde a lostEminescu instruit si pregAtit pentru acest examennu am putut aflà.
Ni se impune acuma dela sine intrebarea ce var.-sta. a avut Eminescu când a inceput sA cercetezeaceastA §coalA?
In testimoniile mentionate este notat cA M ichaitEminowicz s'a nascut la 6 Decenwrie 1850 inBolopni.
Cu totul alta data a na§terii lui Eminescu arata_testimoniul sau din liceu, cAci, in testimonial luiEminescu din intaia clasa a liceului, liberat dedirectiune pe semestrul I al anului 1860-18611),stA nota oficialA cA Eminescu s'a nAscut la 14Decemvrie 1849 in Bolcsani, vra sA zica cu un an.inainte de cum este notat in testimoniile din §coalaprimara. Nota _din testimoniul liceal trebuie sä fifost conformA cu actul de na§tere prezentat di-rectiunii, pentruca pe atuncea directorul liceului
1. Si testimoniul acesta este publicat de Dr. Radu I. Sbiera In Almanahubmentionat.
www.dacoromanica.ro
19
§tefan Wolf, cereh cu mare strictetà actul de na§-tere §i nu-1 introduceh pe elev in registrele liceului,adeca nu-1 primià in liceu pana nu i se prezenthacest act. Elevul trebuia sa se prezinte la primireInsotit de parinti, sau de tutor, §i ace§tia trebuiausä inainteze directorului testimoniul prin care seklocumentà cà elevul a absolvat cu bun succes§coala primara §i pe lângä acest testimoniu §i actulde na§tere. MA s'a intamplat §i cu mine, cand unan in mina am intrat §i eu in acest liceu. Tatal meunu adusese cu sine actul de na§tere, i acelas direc-tor, tefan Wolf, nu m'a primit in liceu, pada cenu i-a prezentat tatal meu acest act pe care dupao saptamana §i l'a procurat dela oliciul parohialdin Siret, unde eram nascut. Daca a introdus deci.directorul in registrul oficial al liceului ca Emi-nescu s'a ndscut la 14 Decemvrie 1849 in Boto§ani,a trebuit s'o faca aceasta pe baza actului de na§terece i s'a prezentat, caci aceasta este intóia insem-nare oficiald in registre, este prescrisa de lege §io conditiune pentru a fi primit in liceu. Fost'ainsa acest act de na§tere exact ? Iata o chestiune-asupra careia parerile Inca nu sunt pe depInurite. Mie insu-mi mi-a spus poetul atat in Cer-pfauti cat §i in Viena cà s'a nascut la anul 1849,IA1-à sa-mi numeasca ziva §i locul na§terii. In unregistru al societatei literare Junimea" din Ia§ia insemnat Erninescu singur cä s'a nascut la 20Decemvrie 1849 in satul Ipote§ti 2). i tatal lui
2. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu. edat de Comitetul comemorativ.pag. 41.
ii. la-
Galati,
www.dacoromanica.ro
20
Eminescu a insemnat pe o psaltire veche ca Mihais'a nascut la 20 Decemvrie 1849, iar actul de na§--tere dela Adormirea Maicei Domnului" din Boto-§ani, copiat §i publicat de d. Corneliu Botez 1)§i autentificat de grefa tribunalului Boto§ani, aratäea Mihail fiul carninarului Gheorghe Iminovici 0a sotiei sale Ralu s'a nascut la 15 Ghenarie 1850.
Deosebirea intre data nasterii din registrele li-ceului, apoi intre data na§terii * precum a in-semnat'o poetul in registrul Junimii, iar tatäl saripe psaltire, si intre actul de na§tere publicat ded. Corneliu Botez, nu este mare, numai o luna,si asd putem stabili cu siguranp cei incepdncl Emi-nescu sd cerceteze clasa a treia a scoalei primare dinCernduti avea v( rsta de 8 ani si 8 sau 9 luni.
Din testimoniile ce le publicarn (vezi- Anexa A),vedem ca in §coala primara Eminescu a invatatbine. Din purtare a avut tot nota parte bund,asemene §i din sirguinta, afard de semestrul aldoilea din clasa III-a cand a avut numai notabund de sirguintä. In limba germana a facut pro-gres foarte frumos, caci numai in semestrul intaiual clasei a III-a a avut nota bund, pe cAnd noteledin toate celelalte semestre sunt parte hune. La IL-nele clasei a IV-a a fost clasificat cu eminenta al5-lea intre 82 de elevi. Si vom vedea, cd de§1 erainoa un eopil in clasele primare, totu0 acesta afost timpul cand Erninescu a avut cea mai bunä
1. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu, edat de Comitetul comemorgril,Galati, pag. 47.
www.dacoromanica.ro
21
purtare in scoala si cele mai bune nol,e dinobiectele de invaTAtura. Timpul acesta este pe-rioada de strAlucire in inviipura de scoald a luiEminescu.
Uncle a locuit el pe timpul cat a cercetat scoalaprimarà nu am putut afla.
www.dacoromanica.ro
EMINESCU IN SCOALA LA LICEU
Eminescu a inceput sa cerceteze liceul din Cer-nauti in luna Septemvrie a anului 1860. Astfeiintrand eu in liceu in toamna anului 1861, l'amaflat in clasa a doua. Din cauza aceasta ma intal-niam cu dansul numai Duminicile i sarbatorile laexercitiile religioase ce le tinea batranul nostrucatehet Veniamin flint en toti elevii romani, ino said mare a liceului. Iliut facea intai apelul no-minal §i constata cine lipse§te, apoi ne facea moralaEl era un barbat inalt §i frumos, aveh mare autori-tate intre profesorii liceului i inea cu stricteta casä invatam obiectul salt : religia. 0 nota rea dinreligie, avea urmarea cà elevul trebuià sä repetezeclasa, iar absentarile dela exercitiile religioase(exhortae) aducea en sine nota rea din purtare.
Noi baietii ii numiam pe catehetul Iliut numaipopa i porecla aceasta i-a limas cat a trait, Medsa fi putut fi exterminata.
Eminescu era diligent in cercetarea exhortelornu-mi aduc aminte sa fi constatat candva cate-hetul lipsa lui dela aceste exercitii, dar in clasa.
1
si
www.dacoromanica.ro
24
intaia trebuie s. fi lipsit adese, caci odata lipsindeu dela o exhorta, mi-a zis Eminescu :
Ia seama §i te fere§te, caci pe mine m'a'Ara popa in clasa intaia, i mi-a dat nota rea dinpurtare pentru ca am codit de cateva ori exhortele.
La aceste exercitii am fäcut, pe cand eram eu inclasa Intâia, iar Eminescu in clasa a doua, cuno§-tinta cu dansul, ne-am imprietenit §i am rdmasamicr pentru totdeauna.
Pe atuncea purta Eminescu numele Eminoviciu.Par'ca-1 \Tad §i astazi mic §i indesat, cu pdrul negrupieptanat dela frunte spre ceafa, cu frunteafata lungäreata, umerii obrajilor putin ridicati,ochii nu mari dar vii, colorul fetei intunecat princare strabatea insa rurneneala sanatoasa a obra-jilor. Era totdeauna curat imbracat.
La finea sernestrului al doilea anul 1862 Emi-nescu a avut nota rea din limba latina i ciin ma-tematici si a ramas repetent in clasa a doua.Astfel l'arn ajuns in anul 1862-1863 §i am devenitcolegi de clasà. Dar nici acuma nu eram la un loc,caci clasa avand aproape 140 de elevi, era despar-tita in douà clase paralele A §i B i Eminescu dupa
. numelui ski era in despartitura A, iar euin despartitura B. La obiectele religia i limbaromaneasca eram insä toti elevii romani ai claseila un loc i acuma prietenia mea cu Eminescudin cauza deselor intalniri capata legaturd totmai stransa §i mai temeinica.
Limba §i literatura romaneasca ne-o preda, cand.era sanatos, profesorul Aron Pumnul, iar daca se
lata,
www.dacoromanica.ro
25
boldavia, atuncea Ii substituià profesorul Dr. IonSbiera, ulterior profesor la universitatea din Cer--na'uti. Ace§ti doi profesori ne-au initiat in grama-tica §i literatura romaneasca §i ne-au predatputinA istorie nationala, atata cat era pe atunceapermis sa ascultam din istoria neamului no tru.
Profesorul Pumnul venia foarte neregulat inpentrucd era mai mult bolnav, dar cand ye-
nia era o sarbRoare pentru noi, caci mult Ii iu-b'am cu totii pe 'acest barbat bun care ne instruiàcu atata tragere de inima, cu atata iubire pärinteasca §i cu atata lini§te §i raldare. Noi elevii nu1-am Vazut nici cand razand. Avea ve§nic o inf a-ti§are melancolicä §i dureroasä. 11 respectam cutotii i adese, cand din cauza durerilor ce-i frä-rnantau trupul, era silit s'a p Afaseasca clasa, multidin noi Ii petreceam pana Ia tr5sura, §i-i ajutam säse urce in ea, iar Eminescu pe care Pumnul iiiubià foarte mult, Ii petrecea pada' acasà.
In ipsa lui Pumnul venia, precum am zis, pro-fesorul Sbiera, §i el ne clasifica la finea fiecarui se-mestru.
Atat la Pumnul cat §i la Sbiera era Eminescuunul din cei mai buni elevi, pentrucä el cunosteagramatica §i literatura romada mai bine decatnoi toti. iar ce prive§te istoria nationalà, nici nu neputeam asemäna cu dansul, pentruca el avea odeosebita predilectie pentru aceasta, §i se vede Ca'aveh §i din Romania carti de istorie nationala,pe cand noi ceilalti, nu numai ca nu aveam astfeLde carti, dar nici nu le puteam aflà undeva.
clasa,
www.dacoromanica.ro
26
Eminescu ne vorbia adese in clasa" 0 noi il as-cultam cu placere, pentrud vorbia române§te mai-corect decat noi, 0 se feria si de a§a numitele ex-presii pumnuliste care prinsese rAcläcinA intre stu-denti. Pe langá aceasta avea §i un dar deosebitpentru a istorisi !
Poate cd 0 imprejurarea d era din România,a fost una din cauzele cá noi Bucovinenii tineama-tat de mult la Erninescu 0 c5 Aron Pumnul iltrata cu deosebitä bunAvointà 0-1 luà ades la sine.
Odatà l'am intrebat pe Eminescu ori de arecärti pentru istoria Românilor, §i el imi rAspunse canu are cArti de §coalã, dar are alte carp vechi incare aflà ce-i trebuie.
Pe acea vreme noi elevii din liceu nu aveam ogramaticA româneasd tiparita, ci invAtam dupàdictatul profesorilor. Erninescu insA dpätase scrip-tele dela Pumnul 0-0 prescrisese astfel gramatica.Colegii lui Eminescu imprumutau deci adese ma-nuscriptul sAu ca sà-0 prescrie si ei gramatica,0 el le imprumuta färà greutate acest manuscriptcu conditia sä nu-i indoaie colturile filelor, actedsä nu-i facä Eselsolirenl) cum ziceam noi pe atuncea.
Pe langà limba 0 istoria româneasd studiaEminescu cu mare pläcere §i istoria antid §i seocupà Cu predilectiune cu istoria Grecilor. Roma-nilor, Egiptenilor, Babilonienilor, Asirienilor, Per-sienilor 0 a Indiilor.
Opul din care studia el aceastà istorie era W elt-
1. Urechi de mägar.
www.dacoromanica.ro
27
geschichte de Welter, carte scrisa intr'un mod foarte-atragator, care de§tepta interesul tinerilor maicu seama din cauza ea cuprindeà pe larg toate mi-turile, povestile §.1 legendele nebuloase in care erauinvaluite originile acestor popoare cu o culturaa-tat de veche §i frumoasà. Aceasta carte nu eraimpusa de legile §colare, dar cei mai multi dincolegi o aveau i Eminescu nu se putea despartide dansa, caci ii vedeam purtand-o cu sine chiar
la plimbdri. Imi aduc aminte c predandu-neprofesorul nostru in clasa a doua istoria PerOeni-lor i venind vorba de tineretele regelui Cyrus,ne zise mustrandu-ne, ca in despartitura A aacestei clase este un elev Eminovici, care §tie is-toria mai bine decat noi.
Dela aceastà placere a Iui Eminescu pentruistoria antica §i pentru faptele invaluite in nimburimitice §i misterioase ale regilor din cea mai de-partata antichitate, ne putem explich i faptulde ce Eminescu in poeziile sale scoate adese inrelief figuri luminoase din cronicele antice, plinede misticism §i de poezie.
Eminescu vorbia bine §.1 limba germana, pentru-cà in Cernauti §i cloud clase primareastfel avuse ocazie s invete i aceasta
Cele mai bune note le avea Eminescu din re-ligie, din limba i literatura româneasca §i dinistoria universala. In celelalte materii §i mai cuseama in matematici §i latina era slab, iar cursuIdin limba greaca nici nu l'a urmat la liceul dinCernauti, _pentruca aceasta limba se inVata abia
§.1
§ilimbA.
urrnase
www.dacoromanica.ro
28
In clasa a treia, iar Eminescu a pa'rasit §coala insemestrul de vara din clasa a doua, adicd in pri-ina'vara anului 1863 pe vremea pa§telor (Aprilie)
nu a mai intrat ca elev public in acest liceu.Pentru a avea deplind cuno§tintà despre mersul
intregului studiu al lui Eminescu la liceul din Cer-nauti, reproduc aici certificatele din toate semes-trele cercetate de dansul la acest liceu 1). (AnexaB. C. D.).
Din aceste certificate vedem notele ce le-a avutel la fiecare obiect de invätalurà, dar mai bAtätorla ochi este faptul ea' la atenliune (Aufmerksamkeit)a avut neintrerupt note rele, afarà de semestrul 1,din clasa II, cand ca repetent, a avut o nota me-diocrA. Din sirguinfti (Fleiss) numai in semestrulI din clasa I §i in semestrul I din. clasa Il (ca re-petent) a avut note bune, iar in celelalte semestrenote slabe. Din conduitti (Sitten) a avut in se-mestrui II din clasa I notã rea fiindcä a lipsit delaexhorte, iar in semestrul II din clasa II notà readin cauza cä a fost limbut (wegen Ge schwatzigkeit).Mai vedem ca' in semestrul Il din clasa II (1862)a lipsit 58 de ore dela §coalg, dar a justificat aceastäabsenta".
Cat timp a urmat Eminescu liceul era vorlAret0 vioiu ca mai toti colegii s'ai, §i aveh un vecinicsuras pe buze, afarà doar cand nu §tia lectia.
1. Si aceste testimonii sunt extrase din registrele liceului si publicate deprofesorul Di. Radu I. Sbiera in Almanahul literar pe anul 1903, mentionatanai inainte.
-§i
www.dacoromanica.ro
29
Acest. zâmbet prielnic i-a castigat inima colegilorsai, ceeace nu impiedeca insa ca la certe ocazio-nale sa se ghionteasca intre dânii de-abinele,si in aceste cazuri de lupta tragicomica parul lungal lui Eminescu formà o mare atractiane pentrua fi scalfait de manile colegilor sài. Dar supara-rea nu tinea mult i iarasi eram cu totii buni pri-eteni. Cand avea sa intre profesorul Pumnul inclasa era mare liniste i aceasta din cauza respec-tului i iubirii ce aveam toti pentru acest barbat,dar fata de alti profesori nu existau aceste con-sideratiuni i vuetul, jocul ile i sariturile erau laordinea zilei. Eminescu contribuia si el din toatainima cu toata vioiciunea unui copil neastarn-parat ca sä ridicam pulberea in aer, i se intreceacu noi, eine va sari mai usor peste Much
Eminescu era si bun de inima, ceeace se poatevedea si din urmatoarea intamplare. Odata dupaamiaza, inainte de pastele anului 1863, cand sefiniserd orele de invatatura in clasa mea i colegiiiesiau din clasa, eu m'an, urcat pe catedra si amstrigat cat ma tinea gura petrecere buna domniIor.Dar nervosului de profesor Vyslouzil, care trecilsepragul usii, se vede ca nu-i placuse strigatul meu,se intoarse si-mi dicta pentru o oara career inclasa unde eram. Curand veni i servitorul scoaleiOnufri ca sà incuie usa. Aceqt Onufri era foartepopular .1a noi, pentruca ne irnprumuta i cu pa-rale cand flamanziam in scoalä si nu aveam banisa ne cumparam covrigi sau mere. Tocmai candVoià Onufri sa incuie usa, trece i Eminescu prin
§i
:
www.dacoromanica.ro
30
coridor, ducandu-se acasa, i zarindu-ma, ma in-treaba ce-i cu mine, iar eu ii povestesc cu mare su-parare nenorocirea ce a dat peste mine. Nu putu-ram vorbi mult pentruca Onufri se grabi si incuieu§a i eu ramasei singur §i foarte descurajat. Dardui-A vreo zece minute aud ea scartie cheia la u§a§i vad ca intra Onufri si cu Eminescu in clasà.Eminescu aveh toate buzunarele pline de covrigi.El imprumutase bani dela Onufri, camparase co-vrigi, §i-1 induplecase sa-1 sloboaza ca sä steh cumine pana ma va libera. Ce voios eram acumain profuziunea multumirii §i zapacelii mele, i-ampromis lui Eminescu ca §i eu voiu sta cu dansulcand 11 vor inchide vreodata. Acu ne treat timpulfoarte repede, caci abia sfar0sem sa mancam co-vrigii, i Onufri ne dete drumul, dar ne zise sa liispunem nimänui nimica c'apoi vai de cap al nostru,iar noi arnandoi ne-am dus drept pe toloacaunde impreunä cu a1i colegi am jucat rningeapada pe inserate.
Cateva zile dup A aceasta intarnplare disp Emi-nescu din Cernauti pe vremea pa0.e1or in Aprilie1863 §i abia in primavara anu.ui 1864 ne-am in-talnit iarA0, i atuncia mi-a spus ca are de gaudsà intre ca elev public in iceu dupà ce va treceexamenele restante. In acest timp ma intaln amcu dansul totdeauna Ia reprezentatiile de teatrupe care le da in aceastä stagiune, dela 1/13 Martie1864 pana la 15/27 Maiu 1864, trupa doamnei
1. Loc viran In dosul grädinei publice, cgruia Ii ziceau si la pulverturm_
§i.
www.dacoromanica.ro
31
Fani Tardini in CernAuti. Despre acest teatru voiuvorbi mai in urma.
Nu-mi mai pot aduce aminte cat timp a statEminescu in Cernauti in arm] 1864, dar in Octom-vrie 1864 il gasim functionar la tribunalul si laconsiliul permanent din Botosani unde sth panala 5 Martie 1865'). Dandu-0 aici demisiunea, vineiarasi la Cernauti si anume pe vremea cand trupaFani Tardini sfarsia a doua stagiune a reprezen-tatiunilor de teatru. Aceasta stagiune care ince-puse la 2/14 Noemvrie 1864, s'a sfarsit cu repre-zentarea din 9/21 Martie 1865.
Imprejurarea ca Eminescu, dupa ce-si dete dern.i-siunea in 5 Martie 1865, era asa de grabit sa pa-raseasca Botosanii incat nu si-a ridicat nici sa-lariul ci a rugat (7 Martie 1865) pe Prezident 4-1dea in primirea fratelui sau 5erban 9, ne indrepta-teste sä presupunem ca Erninescu voia cu oricepret sa fie inainte de sfarsitul stagiunii in Cernautica sa se intalneasca cu trupa aceasta. Cateva ziledupa inchiderea stagiunii, trupa a p ecat din Cer-nauti si dupa plecarea ei a dispArut si Eminescufara sa stim incotro a apucat-o. Se vorbia CA s'aluat dupd aceasta trupa, dar in toamna aceluiasan 1865 vine el iarasi la Cernauti si-mi spune castudiaza mai departe ca privatist. A ramas aicitoamna si iarna anului 1865 si inceputul anului1866 si apoi a disparut cu totul din Bucovina si
1. Vezi Albumul : Omagiu lui Eminescu, Bucure5ti 1909 pag. 58, 59.2. Vezi : Omagiul lui Eminescu pag. 60.
www.dacoromanica.ro
32
se vorbia iarAsi intre colegi, cA s'ar fi angajat lao trupà de teatru.
Insemnez aici faptul caracteristic &à Eminescucu privire la ceeace avea de gand sä facA, nicicand nu mi s'a destainuit, nici mie nici colegilorsAi, §i astfel pentru noi era totdeauna o surprizà,Canct ne incredintani c5 nu mai este intre noi.
www.dacoromanica.ro
EMINESCU AFARA DE-*COALA
Precum vedem din cele precedente, Eminescuca elev public, a cercetat numai douA clase aleliceului din CernAuti si silit fiind sä repeteze clasaa doua, a Ordsit-o in semestrul al doilea pentrutotdeauna si de a tuncea nu a mai intrat in liceu.Cauzele ce 1-au silit pe Eminescu sA purceaclA ast-fel, erau cu bunA seamA inainte de toate greutAtilece le intampina la studiul limbei latine si la mate-matici, iar cauzele ce 1-au silit sA dispara" de atateaori din CernAuti si sA aparà iarAsi pentru a studia,ne-au rAmas nouà colegilor necunoscute, si Emi-nescu in aceastä privintà nu era comunicativ sinici cand nu ne vorbia despre afacerile sale parti-culare, in deosebi despre cele familiare, care poatesi ele au avut o inraurire decizivA asupra acesteipurtAri a lui Eminescu.
Cu toate acestea Eminescu avea dorinta sä ur-meze studiile ca elev public, dovadA cA a studiatatata timp in CernAuti ca privatist cu scopul dea trece examenele restante ca sä fie prima in clasain care se aflau colegii sAi, dovadA mai departe
3Emineseu.
www.dacoromanica.ro
34
ea' 51 in Ardeal a incercat sa" urmeze studiile la li-ceul din Blaj 1), ceeace a5i5derea nu i-a succes, ne-putand corespunde din limba greaca".
Vedem deci cA nu i-a succes ca student extern sa"depun5 vre un examen, iar ca sà repeteze clasele,nu l'a Fdsat ambitia, pentruc'd ar fi ràmas prea inurma colegilor säi cu care sta, cel putin in Cerdauti,in neintrerupt contact 51 era acuma aproape de5eaptesprezece ani, cand in anul 1866 a párAsitcu totul ora5u1 Cernäuti.
Dacä consideram aceste imprejuthi, u5or vomputeh intelege ca studiile lui Eminescu nu puteaufi sistematice i ea' trebuiau sä fie lipsite de aceatemeinicie pe care 5i-o poate Insui cineva numaitreptat 5i prin studii regulate 5i sistematice.
Cu toate acestea i studiul particular 51 fdrà con-trolä, pe care se puse Eminescu, avea pentru dan-sul un avantaj, anume cä putea dispune de timpcum voia, ca se puteà ocupà cu ce c oria, 5i ca' seputea.mArgini numai la acele materii, care-i pla"-ceau mai mult 5i care se potriviau mai bine cuinclinatiunile sale. i cuno5tinte1e frumoase pecari le afla'm ulterior in scrierile lui Eminescu, do-vedesc Ca el, ca autodidact, a intrebuintat foarte_bine timpul 51 ea' s'a ocuput mult cu istoria 51 li-teratura nationalä, cu literaturile streine, cu siste-mele filosofice, cu metafizica i chiar cu latinacare in liceu Ii fAceà atatea greutali. Poetul Ho-
1. Veli. Anghel Demetrescu : Literalura t arta romand pe luna IuPe,August §i Septemvrie 1903.
www.dacoromanica.ro
35
ratiu se vede ca i-a placut cu deosebire, cci dupaani de zile, cand petreceam la studii in Viena, imirecità adese ode ale acestui poet, intre cafi maiales : Beatus ille, qui procul negoliis . . . Eheufugaces, Posthume, Posthume labuntur anni . . .
Versuri din Carmen saeculare s. a. Se aprofundasechiar in metrul antic si cei cunoscatori cetesc cuplacere oda sa : Nu credeam set"' nveil a murl vreodatd,scrisa in cel mai perfect metru sapphic.
Si acuma sä reviu la vieata i traiul ce-1 purthEminescu in Cernauti afara de scoala.
Am spus cä in scoala era vioiu, vorbaret i ne-astamparat ca mai toti colegii sài. Asa era el siafara de scoala. Se intelege c inaintand ih varstä,aceasta vioiciune i neastamparare se tot domo-lia, se tot micsora, dar nu in mod pripit, ci ama-surat evolutiunii firesti a pornirilor si a tempera-mentului, cand trece amul dela copilarie la pu-bertate.
Eu am locuit multi ani in stracta Cuciur-mare,si inaintea locuintli mele se intindea asà numitatoloacei a orasului, unde studentii jucau adese inorele libere mingea. i Eminescu era adese prmtrenoi si juca cu noi mingea.
Imi aduc aminte c intr'o vreme se iscase marecearta intre studenti i intre ucenicii i calfele me-seriasilor din oras, fiindca fiecare partid voià saocupe exclusiv pentru sine terenul de joc. Au urmatsi serioase, in care insa studentii ramaserainvingatori, caci erau mai multi la numar i po-litia era pe partea lor. Noi doi, adica eu i Eminescu,
bAttlii
www.dacoromanica.ro
36
ilind prea mici, nu luarn parte activA la acestelupte, dar Mei pasivi nu eram, pentrucA la locuintamea se afla sub strea§ina un depozit de bete §i nu-iele, pregatite anume pentru acest scop.
Cand lupta era signalizatA, eu §i Eminescu sco-team armele §i trecand cu dansele numai drumul,eram pe toloaca §i le impra§tiam intre studenti casa invingk Oc latA insa, in invalmA§alk ne rataci-ram intre du§mani" §i numai o fugA sanatoasane-a scapat de bataia sdravana ce ne ameninta.Atuncea venise Eminescu cu. o carte imprumutatadin biblioteca studentilor §i in aceastA invalrna§alaunde amandoi cAutam sA ajungem cat se poate derepede sub adApostul locuintii mele, Eminescu ascapat cartea pe campul de lupta, iar du§maniiau facut-o bucatele. Eminescu era nemangaiat, te-mandu-se, ca neinapoind aceastä carte, nu va ca-pAta altele. Dar a capatat §i mai departe carti dinaceastA biblioteck pentruca bibliotecarul, un stu-dent paremi-se Alexandru Ple§cA a avutdeosebita considerare pentru acest caz tragicomicde forta majora.
Voiu da aici cateva amanunte asupra acesteibiblioteci, care se afla in casele lui Pumnul §i carea avut o insemnAtate atat de mare in desvoltareastudentilor pe terenul limbii §i literaturii romane.Pumnul locuià in casele proprii, aproape de peri-feria ora§ului, in strada care astAzi poarta numelelui. El aveà doua case in aceea§ curte. Daca intraipe o portita de lemn in aceastA curte, te aflai intreamandoua casele. Cea din dreapta mai mare §i
www.dacoromanica.ro
37
mai inalta, cu cerdac dinainte, era casa unde locuia.Pumnul, iar cea din stânga, mai mica §i mai joasa,era menità pentru stu.dentii ce-i gazduia. Pumnul.In aceastä casuta se afla. §i o mica biblioteca a stu-dentilor români, ferità de ochii profesorilor straini,caci dupa legile §colare, studentii nu aveau voiesa intretina biblioteci §i ar fi fost confiscata§i aceastä biblioteca, daca in ochii lumii nu ar fitrecut de proprietate a lui Purnnu.1. Biblioteca eraalcatuita din diferite carti daruite de Pumnul, destudenti §i de alti barbati, prieteni ai tineretului§i ai culturii neamului nostru, cu scopul ca studentilsa cunoasca §i literatura româneasca §i sa se in-deletniceasca in limba neamului lor, pentruca inliceu toate obiectele se predau in limba germana,iar pentru limba §i literatura româneascd, era re-zervata numai o ora pe saptama.na, in care trebmasa fie pe furi§ ghemuitä §i istoria nationala, pentru-ca programa §colara nu permiteh sa se predeh stu-dentilor români istoria neaniului bor. Nu era o bi-blioteca aleasa, ci cuprindea numai volumuri rds-lete din poetii §i scriitorii români, bro§uri, foi vo-lante, reviste mai vechi literare, calendare cu a-daos beletristic, cateva carti privitoare la istoria13 omanilor §i letopisetele lui Mihai Cogalniceanu.Aceasta era unica biblioteca unde stu.dentii cu in-lesnire puteau *eel §i imprumuta carti române§t.Bibliotecar era totdeauna un student gazduit dePumnul, care locuià in camera in care se Oa §ibiblioteca.
Aceasta a fost intdia bibliotecd consultatd de
www.dacoromanica.ro
38
Erninescu. El o cercetà foarte sarguincios, cetiàacolo §i-§i imprumutà §i acasä carti. Când mergehla biblioteca, trebuià sa treaca pe langa locuintamea §i m luà adese cu sine. El citià cu inlesnireslova veche cirilica §i mai cu seama carp vechi ve-deam in maim lui, iar letopisetele lui Cogalniceanule luà acasä. and a vazut sa i eu cetesc slova ve-che, m'a intrebat unde am deprins aceasta slovkCa doar in §coa1 5 nu se invata. Spuindu-i ca tatalmeu m'a invatat sa cetesc slovele vechi dupa opsaltire §i dupd o carte ce cuprindeà vieata sfin-tilor, imi zise, cà i el tot acasa a deprins aceastaslova. Mai cu seama in zile de dumineci §i sarbatoriIi aflam pe Eminescu regulat in bibliotecd, rasfoind,cetind §i luand acasä tot cele mai vechi carti.
De aici ne putem explicA cuno§tinta deplina alimbii cronicarillor pe care §i-a insu§it-o Eminescu§i a frumoaselor forme ce le admiram azi in scrie-rile sale. Dar Eminescu cetià §i tot felul de cartigermane, care nu stau de fel in legatura cu mate-riile ce le invatam in clasà.
Odata a venit el la mine cu o carte intitulataMythologie f Or N ichtstudierend e §i mi-a spus Cadupa aceasta carte invata mitologia Grecilor §i aRomanilor. Cand i-am facut observarea ca aceastdcarte nu e pentru studenti, raspuns ca el,daca are gust sà invete ceva temeinic, nu se tine
1. Mythologie fur Nichtstudierende von G. Reinbeck, Professor an derdeutschen Hauptschule zu St. Petersburg. Mit 16. Abbildungen. Wien irnVerlage bei R. 'Sammer. (Anul nu este incticat.)
www.dacoromanica.ro
de programa din §coalà. Aceasta carte a daruit-o..apoi Eminescu in anul 1865 bibliotecii studentilor§i a iscalit actul de danie cu mâna sa proprie. Dauaici §i un facsimile al acestui act, de oarece aceastaiscalitura e unica ce o am de pe timpul când Emi-nescu se scrià Inca Eminoviciu.
2444;07"
,444..r.tz
Multi ani in urma, dupà ce s'a desfacut biblio-teca, mitologia aceasta a devenit propietatea mea§i o pastrez i astazi intru amintirea lui Eminescu.
Aceasta carte a fost cu buna seama intAia mi-tologie scrisa pe larg din care §i-a insu§it Eminescucuno§tintele sale mitologice ce le vedem intre-buintate atat de des in poeziile sale.
acuma voiu vorbi de o imprejurare care aavut o inraurire foarte mare asupra vietii lui Erni-nescu §i anume Tea'rul.
,49
y2,
c:65
OZelfam:9c.
www.dacoromanica.ro
40
Mid dupa disparitiunea din primavara anului1863 se ivi Eimnescu iara§i in Cernauti in prima-vara anului 1864, el a avut ocazia sa vada trupade teatru a D-nei Fani Tardini, care a dat repre-zentatii in sala hotelului de Moldavie1) din ince-putul lunei Martie pada' la 15/27 Maiu 1864, §iapoi a fost angajata §i pentru stagiunea din No-emvrie 1864 pada' la Martie 1865. Pe vremea sta-giunii de .primavara 1864 era §i Eminescu inCernauti.
Trupa D-nei Fani Tardini a fost intedul teatruromónesc pe p(undritul Bucovinei §i a avut o deo-sebit de mare inthurire asupra desvoltarii vietii §iactivitätii RoManilor din Bucovina. Venia pu-blicul din toate unghiurile Bucovinei sä asiste lareprezentatii, iar studentii nu lipsiau niciodatadela ansele. Era tot una, ori de aveau parale sauba, pentruca cei ce puteau pläti pretul mic de in-trare ce era statorit pentru studenti, intrau cu bi-lete cumparate de dân§ii ; la multi le imp artiacomitetul teatral bilete prin profesorul Sbiera, iarrestul forma un grup inaintea u§ii de intrare §inu era seara sa nu se afle ativa barbati cu darede Mana, cari platiau intrarea pentru grupul in-treg de studenti ce asediau ua teatrului. Astfeltot parterul teatrului era ocupat de studenti, §inici Eminescu, nici eu mi lipsiam dela acestereprezentatii.
Eminescu era foarte atent la cele ce se petreceau.
Langh biserica : Sf. Paraschiva. Azi e cash particulara.
www.dacoromanica.ro
41
pe scenä. El sth nemiscat cu privirea atintitä asu-pra actorilor ca i când ar fi voit sa soarba toataactiunea i frumoasele melodii chntate de dânsii,si se suparà grozav dacä carevh din colegi Ii stin-gherià prin intrebäri sau observari. Ii supárh mult
aplauzul sgomotos din teatru, pentrucd in acesteaplauze se pierdeau multe fraze i melodii ale artis-tilor. Pe Eminescu nu ham vazut aplaudând nicioda-Ca, dar actiunea din piesa reprezentata, se oglin-a'a in fata sa i in ochii si scanteietori. Dacdesiam intre acte prin coridoarele teatrului, atunceaEminescu fredonh melodiile auzite pe scena, saurepeth fraze din piesa reprezentatä.
Imi aduc aminte ca la o astfel de ocazie, dupàce fredonase o melodie, se oprise deodata dreptinaintea unui student, cunoscut al sau, zisebrusc in fata fraza auzitä in acea seara pe scena :ah ! esti un 1a i te voiu palmul I Studentul, cà-ruià se vede scapase aceasta fraza, era surprinsde amenintarea lui Eminescu si se dete repedeintr'o parte. Noi ceilalti izbucniram intr'un hohotde rhs, iar Eminescu Ii zise rdzand si el : ! tunici nu stii ce s'a jucat pe scenä.
asupra noastra a studentilor, a avut acest teatrumare inrhurire. Vedeam piese patriotice nationale,auziam o limba frumoasa i chntece bine executate,
astfel ne indeletniciam i noi in declamatiunine insufletiam din piesele alcatuite din istoria
trecutului nostru. Toata invatatura noastra in de-cursul celor opt ani de zile din liceu, n'a avut athta
ca-i
ma
1i-i
gisi
www.dacoromanica.ro
42
influenta asupra desvoltärii noastre nationale, caacest teatru.
Acuma sa fi vazut biblioteca studentilor cat erade cautata §i cum piesele publicate de V. Alexandri,Constantin Negruzzi, Matei Milo §i de alti autori,erau cetite §i. rescitite de studenti. Intrase o boalaintre noi a repetà cantece §i fraze din teatru, aface" poezii §i a scrie chiar piese de teatru pecare le aratam pe intrecute unul altuia. Poate &àunii din colegi vor fi pastrand §i astazi aceste pa-cate comise atuncea, ca o scumpa amintire dinzilele pline de iluzii §i de farmec din tinerete. 5iEminescu ne spunea ca scrie poezii §i ca a inceputsi o piesa de teatru, dar nu ne-a aratat nici poeziinici piesa.
Dupà ce a paräsit trupa Tardini, in Maiu 1864,apoi in primavara anului 1865 Cernautul, a dis-parut §i Eminescu, dar spre toamna anului 1865apare iara§i intre noi §i ne spune ca se va supuneunui examen pentru a fi primit ca elev public.
A cuma locuià el la Pumnul §i ingrijia §i de bi-blioteca. Aici trebuie sa se fi simtit el in elementulsau, caci randuise biblioteca §i §tia unde :ze aflaorice carte. Nu mai trebuia ca mai inainte, sascotoce§ti tot dulapul, pan ce dai de cartea ce-titrebuia. Eminescu se ducea drept la clansa §i oscoteh dintre celelalte carti, dandu-ti-o cu tin felde satisfactie §i dovedind, astfel ca cunoa§te fiecare tom din aceasta colectiune.
Pe vremea aceasta profesorul Pumnul era greubolnav §i nu mai paräsia patul. Eminescu imi spuse
www.dacoromanica.ro
43
Ca dupa vorbele medicilor, Pumnul nu va duce-olung, i in adevar Pumnul marl in ziva de 12/24Ianuarie 1866. Doliul era mare in toata Bucovina
intre studenti, iar Eminescu era neconsolat,pentruca tineh mult la acest rar barbat vi 11 iubiàca pe un tata. Chn-d am auzit despre moartea luiPumnul, am alergat la locuinta sa, ca sa-1 vad peiubitul meu profesor cea din urma oara. Am.in-trat inthi in camera lui Eminescu. El imi povestidespre ultimele momente ale acestui mare apostolal Romanilor din Bucovina vi acuma Ill vazui peEminescu intaiavi data varsand lacrami de durere.Seara m'am dus iaravi la Eminescu i 1-am aflatscriind o poezie. El mai schimbh, mai aclaogih, mainetezia, dar am observat, cà nu i-a placut ca 1-amsurprins. Pe urnà insd Iini arata poezia spuseca mai multi studenti vor scrie poezii la moartealui Pumnul cari se vor tipari. Mi-a cetit apoi in-treaga poezie. Este aceeni care impreuna cu altevase poezii a fost tiparita cu ocazia mortii lui Pum-nul sub titula : Lcicramioarele invtifeiceilor giamasi-asti din Cernclufi la moartea prea iubitului Thr pro-lesor Arune Pumnul.
Dupa cetire imi spuse singur ca inceputul strofeia doua adeca Metalica vibreindei a clopotelor jale,nu-i place, dar nu mai are timp sa prefaca poeziacaci trebuie sa o predeh profesorului Sbiera. Erni-nescu iscale§te aceasta poezie : M. Eminoviciu,privatist 1).
1. Am bropra originald inaintea mea. Nu este exact cd poetul si-ar Pischimbat cu aceastd ocaziune numele In Eminescu, cum se spune aceastaIn Omagiu lid Eminescu pag. 53.
§i-mi
si
www.dacoromanica.ro
44
Imprejurarea ea Ii zice aici privatist, dovede§teea Eminescu venise in adevar cu gandul la Cer-nauti ca sa studieze pentru a se supune unui exa-men §i a infrà in liceu ca elev public, dar aceastadorinta nu avea sa se realizeze, caci dupa moartedlui Pumnul, Eminescu nu ramase mult timp inCernauti, ci parasi Bucovina in primävara anului1866. N'a §tiut nimene din ;1,colegi cand a plecatsi incotro a apucat-o, dar in urma se lap vesteaea se afla in Transilvania.
Ce ajutor aveh Eminescu de acasd cat timp atrait in Cernauti, nu §tia nimeni din colegii salEminescu era privitor la afacerile sale personaletacut ca mormantul, §i a§a a §i ramas cat timp amtrait cu dansul in Cernauti §i apoi in Viena. Eu§tiam in Cernauti numai atata cà acolo unde erael cu locuinta, avea §i mancarea i toate ingrijirea,iar privitor la locuintele sale in Cernauti, nu le-amcunoscut pe toate, pentruca Eminescu aveh obi-ceiul sa le schimbe foarte adese. Eu am cunoscutnumai doua locuinte ale sale, §i anume pe aceeace o avea la Pumnul si clespre care am vorbit maisus iar alta ce o avea la un profesor de limba fran-ceza V ictor Blanchin. Aceasta lOcuinta se afla instrada Domneasca de jos') §i anume in casele carepe atuncea erau propietatea lui Samuil Morariu,ulterior Mitropolit al Bucovinei. Blanchin tineàcu chifie o parte din aceste case §i aici ,avea Emi-nescu o camera pentru sine. Din vorbele sale am
1. Azi : strada losif.
§i
,
www.dacoromanica.ro
45
inteles ca tatAl sàu Ii pusese la Blanchin in gazdaca sa invete §i limba Franceza §i ca sa fie silit aconversa in aceasta limba, dar Eminescu nu erade fel multumit cu locuinta, pentrucA Blanchinera betiv, venia turmentat acasA, facea numai ga-lägie §1 se certh cu sotia sa. Aici locuia Emmescucând era repetent in clasa II, iar din certificateleliceale ale lui Erninescu, publicate in scrierea defata, vedem ca el a locuit in clasa I-a liceului i inclasa II-a când Inca nu era repetent, la un Niko-laus Dzierzek, care aveh intAi locuinta pe Schul-gasse Nc. 799, iar apoi pe DreifaltigkeitsgasseNo. 1309.
Nu pot sa tree aici cu vederea o imprejurarecare mi se pare ca a avut un rol insemnat in vieatalui Eminescu §i care cred ca l'a determinat sa intrein trupele de teatru §i sa duca mult timp traiul deactor nomad. Am spus ca Eminescu a disparutdin Cernauti dupã moartea lui Pumnul in prima-vara anului 1866, iar child in luna Iu lie 1869, di-rectorul de teatru Mihai Pascali a dat 9 reprezen-tatii in Cernauti, multi din colegi imi spuneau ca
Eminescu se afla ca sufleur in aceasta trupa.Eu nu 1-am vdzut atuncea, cu toate ca mi-am datmulta silinta sa-1 intalnesc. Dar §i el se vede cA
dat toata silinta sA nu se intalneasca cu cu-noscutii sai. In aceeasta trupa se afla o tanaraartista Eufrosina Popescu, o copila de o frumuseterara, care Vara voie atragea atentiunea publiculuiasupra ei. Aceastä copilA, care putea sa aiba atun-cea vdrsta de vreo 17 ani, de§1 nu era artista de
§i-a
si
www.dacoromanica.ro
46
mana intaiao clevenise in urma frumusetii i a gin-gasiei miscarilor, favorita publicului din Cernautisi mai, cu searna a studentilor. Se zicea cä stä subdeosebitul scut al.lui Pascali si Ca toti actorii tineaula dansa ca la un copil al trupei bor. Studentii cari-mi spusese ea i Erninescu se aflä in aceasta trupà,suctineau cu toata taria ea' Eminescu este amorezatde clansa i ca din cauza ei s'a lasat de scoalls'a angajat la teatru, insotind trupa prin Transil-vania i Banat. Nu am dat multa insemnatateacestor banuieli, i dupà plecarea lui Pascali, in-cetara §i. vorbele despre Eufrosina i Eminescu.Dar in toamna anului 1870, cand ma aflam inViena, petrecusem odata "Ana tarziu noaptea insocietatea lui Eminescu si a altor colegi in res-taurantul Bischof din Wipplingerstrasse, i candsá ne intoarcem acasa toti locuiam in stradaDiana am facut trista constatatre cä toti la unloc nu avem zece creitari, taxa portarului, cane deschiza poarta. Hotari am deci sà ne plim-barn pe strada pana la 6 ore dirnineata, cand tre-buia sä se deschiza poarta. Eminescu era atunceafoarte bine dispus, ma tinea de brat si canta, de-clama i istorisia multe. Apoi deveni sentimental,
auzii exclamand : 0 ! Eufrosina, EufrosinaCunoscand slabiciunea lui Eminescu pentru fi-
gurile rnitologice, credeam ca vorbeste despre unadin cele trei gratii, intrebai prin ce asociatie deidei a ajuns deodata dela cantare i declamatiunela o figura mitologica?
Ve4i .ca n'a lost figura mitolo.gica, raspunse
,
1
si
sA
1i-1
si-I
www.dacoromanica.ro
47
Eminescu, ci chip aieve Eufrosina mea, Eufro-sina P op escu.
Acuma imi adusei aminte de acest nume uitatde mult §i-1 intrebai de nu cumva aceastA Eufro-sina a fost artista din trupa lui Pascali in CernAuti?
Cum, o cuno§ti?Imi aduc foarte bine amin e de dânsa, era
foarte frumu§icA.Da, rAspunse oftând, era foarte frumu§el
acest dracu§or impelitat. Am fost amorezat cuede clAnsa §i nu o pot uità. 1-am facut §i poezil.
Voiam sA 06 mai de aproape despre soarta a-cestui amor, dar atuncea se deschise poarta i nedespArtirAm, pentruca Eminescu locuià cu o casdmai departe in Dianagasse.
Vom vorbi despre aceasta altA data', imi ziseel depArtandu-se, dar de ea-Le ori am luat in urmävorba despre Eufrosina Popescu, nu a mai voitsä vorbeasca de clAnsa, ci mi-a raspuns : Eh,fleacuri !
Epizodul povestit m'a convins insa cA au fostadevArate banuelile studentior din CernAuti despreamorul lui Eminescu pentru artista Popescul.Dar fost-a el impArta§it de Eufrosina sa ?
Adese m'am intrebat care pot fi poeziile lui Eini-nescu dedicate acestei iubite, §i mi-am zis, cA dacale-a publicat nu pot fi altele, decAt cele clouà cesunt publicate in anul 1868 in Familia : La o artistei§i Amorul unei marmore.
el
www.dacoromanica.ro
CAND A VENIT EMINESCU LA VIENA
DupA o disparitiune de ani intregi dintre colegii-sAi din Cernauti Eminescu se ive§te deodatA §i penea§teptate In Viena spre marea surprindere §ibucurie a colegilor sai din CernAuti, can ii fAceauatuncea studiile la universitatea din Viena. Acea-sta a fost in toamna anului 18691). Toti '11 primirAmcu mare dragoste §i vechea prietenie, era iarA§i M-chegatà, astfel ca i când nici odatA nu am fi fostdespartiti timp atat de indelungat. i ne pAreacu totul fireascA sosirea lui Eminescu la Viena,pentrucA coincidea cu sosirea noastrA, astfel ca.dacA el ar fi urmat regulat studiile liceale, trebuianumai cleat sA se inscrie la universitate odatA cu
1. Pe aceea vreme a sosit i loan Slavici la Viena. Pe atuncea rivalitateaIntre societatile studenteFti Romdnia Societatea 1iterara-0iintif ica era foarte.mare i membrii acestor societä0 Mean adevarata vanatoare dupa membriinoi, chiar daca ace§tia Inca nu erau In Viena, dar despie care se §tia cà vorvent Incolo. Astfel ant Eminescu cat i Slavici au fos Inscriii chiar In lunaFebruarie 1869 membrii In Societatea literaraltiintifica cu toate ca nu erau
di Viena i prietenii lor au platit 0 taxa de Inscriere, dar abia dupl sosireaglor In Viena In toanuza anului 1869 au fost amandoi proclamati membridefinitivi al acestei Societatei.
Emainesca.4
i
www.dacoromanica.ro
50
noi, precum a §i facut'o. Acuma era el in aceln;an de studii ca §i vechii sài colegi §i nu mai puteacineva sa-i spuna cA a rAmas in urma lor. Dar. dacAIi intreba careva unde a finit studiile liceale, el rAs-pundeh cam evaziv cA a studiat in Transilvania,insA testimoniul sAu din liceu nu l'a vAzut nimene§i nici nu a insistat cineva sA-1 vazà. Pentru colegiisAi era destul sä §tie cA era inscris la universitate§i cA urrna regulat cursurile. Pentru dAn§ii eraaceasta destulà dovadA ca a finit cursurile liceale.Dar cu toate acestea era ceva la mijloc, caci Eminescu era inscris la facultatea de filosofie numai caauzitor extraordinar (ausserordentlicher Hörer), nuca student ordinar ca ceilalti colegi, ceeace dovedea.ca Eminescu nu trecuse la liceu examenul de ba-calaureat sau de maturitate cum se nurne§te el inAustria, §i de aceea nici nu putea fi primit ca stu-dent ordinar. Faptul cA Eminescu asculta CUFSU-rile dela universitate numai ca student extraordi-nar avea ca urmare ca nu putea fi admis la examene..I se testa numai in Index lectionum" la finea fie-cArui semestru ca a ascultat acele obiecte la carese inscrisese §i pentru care, chiar la inscriere, tre-buia sA plAteascA taxa cuvenitä (Collegiengelder).Pentru Eminescu avea insA acest fel de inscriere§i un avantaj pentruca astfel aveh deplinA libertate a-§i alege obiectele ce le doria §i care-i conveniau mai mult, pe cAnd pentru noi ceilalti eraufixate materiile ce trebuia sã le ascultam §i dirtcare trebuia sa dam examenele.
Venind Eminescu la Viena era lucru firesc,
ef
www.dacoromanica.ro
51
Intaiele sale intalniri cauth sä le aiba cu vechiisai colegi din Bucovina cu cari a reinnoit cunos-tinta si prietenia. i erau multi de ace§tia, pentrucape acele vremuri nu exista in Cernauti Universitatesi toti tinerii din Bucovina ce voiau sä urmezestudiile universitare, trebuiau sa le faca la Viena.Dar erau pe atuncea §i foarte multi tineri din Ro-mania, Transilvania, Ungaria, Banat si chiar dinMacedonia, astfel ca colonia studentilor romani
Viena era foarte mare. Eminescu s'a lipit maimult de Bucovineni ca unii ce-i erau de mult cu-noscuti si colegi, §i deoarece mai toti BucovineniiIi alesese locuintele lor in al treilea cartier al Vi-enei, Landstrasse, se salaslui si Erninescu in acestcartier §i-si alese la inceput locuinta in stradaRadetzky in apropierea celorlalti romani din Bu-covina. In toamna anului 1870 era §i mai aproapede Bucovineni caci a locuit in Dianagasse No. 8int"' o camera impreuna cu colegii sai Samuil Iso-pescu §i Iancu Cocinschi. In aceea§ casä locuiàsi colegul nostru Ioan Luta, iar eu locuiam in aceea§strad a No. 4, cativa pasi mai departe de Eminescu.
Astfel ne puteam intalni in toate zilele cand mer-geam si veniam dela universitate §i adese venia ella mine §i eu mergeam la dansul §i la ceilalti colegice locuiau cu el impreunä. Unde a locuit Eminescuin anul 1872 pana a paräsit definitiv universitateasdin Viena nu-mi mai aduc aminte.
din
www.dacoromanica.ro
STUDIILE LUI EMINESCU IN VIENA
Cum ani vAzut, Eminescu era inscris la univer-sitate ca student extraordinar i astfel avea drep-tul sA asculte disciplinile ce-i placeau, farà sA aibindatorirea a se supune unui examen. Nefiind le_ atde tin sistem in alegerea disciplinelor ce se predaula universitate, Eminescu avea deplina libertatea-§i alege §i profesorii §i obiectele ce-i conveniau§i astfel ii VAzurAm cercetand cursurile de filosofiepractic a (praktisehe Philosophie) la profesorulDr. Zimmerman, filosofia dreptului (Rechtsph -losophie), economia politicà (Nationalökonomie),§tiinta financiara (Finanzwissenschaft) i tiinteleadministrative (Verwaltungslehre) la rernAnitulprofesor Dr. Lorenz Stein, iar dreptul internatio-nal (Völkerrecht) la profesorul Dr. Louis Neumann.De sigur ca nu era inscris la toti ace§ti profesori§i la toate obiectele acestea, dar aceasta nu im-piedech pe nici un student a ascultà pe oriceprofesor. Nu era inscris nici la cursul de medicinalegalà, pe care eu ca student in drept, eram inda-torit sa-1 cercetez, dar venia adese cu mine laacest curs, pentrucA profesorul Dr. Gatscher avea.
www.dacoromanica.ro
54
o deosebitA metodA a ne preda acest obiect §i ane initia in tainele trupului omenesc, desvoltandinaintea noastrA atat pe schelete cat §i pe cadavretot ce un laic, care doria s devink judecAtor, aveanevoe sA cunoascA in mod practic spre a nu fidus in eroare de medicii legi§ti. Lui Eminescu Iipl Lea acest curs §i era foarte atent cand profe-sorul Gatscher disech inaintea .noastrA cadavrebArhAte§ti i femee§ti, explicandu-ne toate orga-nele dela creeri pand la falpi. Eminescu cerceta§i cursul de limbi romanice la renumitul profesorDr. Musaffia.
Precum vedem, Eminescu nu ravnia sa se spe-cializeze in un ram anumit de §tiintä adicA in-drept, in medicinA, in litere sau §tiinte, ci cautas5-§i insu§eascd o cultura generald, care se ceredela fiecare om cult, §i dacA vom cohsidera cAEminescu din toamna anului 1869 panA in varaanului 1872 a cercetat cursurile mentionate §i poate§i altele pe care nu le cunosc, cA in Berlin a urmatinai departe studiile la universitate §i. cA acasA cetianecontenit, atuncea ne vom explich u§or culturacu care era inzestrat. La mijloacele de culturA pecare le-a intrebuintat el, trebue neapArat sA numd-ram §i diferitele inuze ce le poseda in numAr atAtde mare capitala Austriei, apoi renumitele galeriide picturA §i diferitele expozitii de arta'. Eminescule cerceta pe toate, cu catalogul explicativ in manA
adese imi spunea cA va mai cerceth cutare mu-_zeu sau cutare galerie. Teatrul curtii cu cei maimari arti§ti germani §i cu cele mai clasice piese de
www.dacoromanica.ro
55
teatru, precum §i opera curtii imperiale, erau foartadese cercetate de Eminescu §i cand se reprezentàvre-o piesa clasica, Ikea tot posibilul sa nu lip--seasca. Imi aduc aminte de un epizod care ilus--treaza fermitatea hotaririi lui Eminescu in aceastaprivinta. Era in 22 sau 23 Decemvrie a anului 18711§i in teatrul curtii avea sa se reprezinte piesa clasicaRegele Lear de Shakespeare. Nici Eminescu, nicieu nu avusesem ocazia sa vedem acest cap deopera al genialului englez §i i-a fost lui Eminescuusor sa ma induplice ca sä mergem la Burgtheatercare, pe acea vrem.e era la intrarea in Curtea im-parateasca. Dar cum dispuneam amandoi numai deputini bani, nu puteam cumpara locuri numero-tate, ci trebuià sa ne multumim cu un loc eftinpe galerie.
Ca sa ocupi insa un loc bun pe aceasta galerie,trebuià sa te postezi de cu vreme afara inainteauii teatrului, ca dupa ce se deschidea ua, sa fiiintre cei dintai pe galerie. Ne-am dus amandoi lapatru ore d. a. §i ne-am a§ezat langa 110 §i tot nueram noi cei dintai, caci altii venisera inainteanoastra, dar tot puteam spera ca vom cuceri unloc bun pe galerie, daca ne succede sa ramanemin locul unde ne postasem. Era un ger cumplitatuncea §i vantul ne patrundea pana la oase. In--ghetasern de frig §i tot bateam din picioare ca sane mai incalzim. Sgribuiti §i tremurand am rezis-tat pada aproape de §ease ore, dar eu unul nu maiputeam suferi gerul §i-i zisei lui Eminescu sä lasam dracului §i pe Lear §i pe Shakespeare §i sá ne.
www.dacoromanica.ro
56
.ducem acasà. Eminescu n'a voit sA pArAseascA pos-tul sAu, iar eu am e§it din multime inlemnit defrig i am tinut tot o fugA pand acasä, ca sä mAmai incalzesc. Eminescu insä a rAmas, a asistat lareprezentatie §i a doua zi a rAs de mine cA am fugit.de un loc a§d de bun."
www.dacoromanica.ro
EXTER1ORUL, PORTUL $1 TRAIUL LU1 EI1NESCU
Eminescu cat timp a petrecut in Viena aratade regula foarte Mne §i era deplin sada-tog. Prinpehta curata a fetei sale strabatea o rumeneala_sanatoasà, iar ochii sai negri, nu mari, dar purureavii, te priviau dulce in fata §i se inchideau pe ju-matate cand Eminescu radea. i radea adese,cu o naivitate de copil, de facea sa raza si ceilaltidin Eocietatea lui, iar cand vorbia prin ras, glasulsalt ave.i un ton deosebit, Lin ton dulce, molatet,ce ti se lipia de inima. Pam] sau negru Ii purtalung, pieptanat fara carare spre ceafa i astfelfruntea sa latà parea §i mai mare decum era, ceeace-i da o infati§are senina, inteligenta, distinctä.Eine Denkerstirne (frunte de ganditor) ziceau co-legii säi germani. Avea statura mijlocie, era camlat in spate dar totul era proportionat. Cand avenit la Viena avea mustata rasa, ceeace ne-a facutsa-1 recuno§tem indata, caci avea astfel Inca in-f ati§area tanarului baiat ce disparuse din mijloculnostru in Cernauti, dar in Viena a lasat sa-i creasca_mustata, avea insa obiceiul sa §i-o tot mu§te.
Eminescu nu tinea de fel la mon, dar hainele-
www.dacoromanica.ro
58
-sale, erau totdeauna curate §i le purta atat de mult_pada deveniau imposibile. A aved in garderobA maimulte rancluri de haine de varA sau de iarnA, era(lupA opinia lui Eminescu un lux fArà rost, de aceeala clansul vara nu aflai decat un rand de haine devarà §i iarna numai unul de iarnA. Cand vara avealipsA de bani, el le punea zAlog hainele de iarnA§i le scotea abia tarzia toamna. Stau mai bine a-colo, imi ziced el §i ,unt scutite de molii. Luxulunei redingote §i-1 permitea insa. Aceasta ii serviapentru zile marl §i pentru vizite la persoane insem-nate §i mai ales pentru ziva de pa§te cand ea totiine duceam la functionarul din minister Dr. VasileGrigorovitA acasA ca sA ciocnim cu ouà ro§i §i sA.ne infruptAm cu pascA. lama purta un paltonintunecat §i. o cAciulA de Astrahan pe care §i-otrAgea Oda' peste urechi daca gerul era mare.34ane1e le tinea ferite in manecele pall onului pecari le impreuna la piept. Vara era vecinic cu ma-nele in buzunar. Nici odatà nu 1-am vAzut cu bas-ton sau cu mAnu§i pe manA, in schimb insA aveaun cortel negru pentru ploale. Traiul lui Eminescuera cat se poate de simplu. Nu am cunoscut unom cu mai putine pretentii ca dansul. Cand aveabani manch bine, iar cand erau paralele pe sfar§ite,se multurnia cu putin M.A. ca sA putein presupunecA cauza acestei frugalitAti ar fi lipsa de bani. Nudispuneam nici noi ce lalti colegi de mai multeparale decal Eminescu, dar noi aveam grij A ca,indatä ce primiam banii, sA plAtim inainte abo--namentul pentru cafeaua cu lapte ce o luam dimi-
www.dacoromanica.ro
59
neata acasA, i pentru mâncarea de arriaa. ce oluam in restaurant. Astfel ne asiguram pentru lunaintreagA, iar mancarea de searA atarna dela im.prejurAri. DacA nu cheltuiam pentru operA, teatru,concerte sau alte petreceri, mAncam bine seara,altfet trebuià sA ne multumim cu foarte putin.Eminescu insA nu era asa de practic ca noi, si nuavea grija de mane. LAsa ca totul sA se rezolve desine si devenia astfel un joc al imprejurArilor, provocate de nepasarea sa. Dus pe ganduri i preo-cupat i pe atuncea de vre-o idee ce-i frAmantacreerii, el uità ade e si de masg, i trebuiau colegiisA-i aducA aminte de aceastA nece itate prozaicA.Cafeaua cu lapte ce o lua dimineata aca. A, o pratiain abonament cu 3 florini pe lunA, iar mancareade amiazA asigura numa atuncea prin abo-nament cand noi, colegii sal, prinzand de veste cAa primit banii de acasA, siliam Ia. aceasta. PentruaceastA silA ne era pe la sfarsitul lunii recunoscator,spuindu-ne cA l'am. scApat de o grij A. In toamnaanului 1869 si in decursul anului 1870 lua masade regulA in restaurantul Moretti din cartierulLandstrasse, unde mancau cei mai multi Bucovi-nem. Cand avea bani venia i seara la Moretti,unde se intalnia si cu multi colegi din Transilvania.Eminescu era dintru inceput tAcut, dar apoi trascte limbA, Jua si el parte la discutie, cAci adese seiviau divergente de opinii intre dânsul i Transil-vAnenii Aurel Murepana, Tanai i Moisil. Se ames-teca apoi in discatie cu Vasije Burl A, care fiindmai in varstA cleat ceilalti, calma voroapele" in-
§i-o
Ii
www.dacoromanica.ro
60
focate ale tinerilor studenti, iar inainte de zece-ore de noapte Se indreptaa toti spre locuintele lor,cAci la ora zece se incuiau portile locuintelor noa-stre si cine intarzia, trebuià sa plateasca portaru-lui zece creitari ca sä-i deschiza poarta. Nu-i vorba,rAmaneam si peste ora zece la un loc si hoinareamprin cele cafenele band cafea neagra, cetind gazete§i jucand biliard, dar aceasta se intampla numaiin jumatatea intaia a lunei cand aveam Inca parale.
Eminescu nu bea mult. La un sfert de litru de-vin, sau la o halbA de bere era in stare sA petreacao noapte intreagA, dar in sc.himb lua mai multecafele negre §i f ulna mult. Cafeneaua ce o cercetàEminescu mai adese, era cafeneaua Troidl de peWollzeile. Aici se adunau dupA amiazA foarte multistudenti romani si discutau, se sfAtuiau si-si irn-pArtasiau noutatile din patrie. Aici lua Eminescudupa amiazA cafeaua cu lapte sau o cafea neagrA,cetia gazetele si asculth cu mita atentiune
tinerilor §i §tirile din tara. El insu§ luafoarte rar parte la discutii si se mArginia numai sAasculte. In aceastA cafenea avea Eminescu si unavantaj, pentruca chelnerul Jean ii dadeà panA lao sumil oarecare cafea si chiar tutun pe credit.Odata intrecutA aceastA suma, inceth creditul pananu era intreaga datorie achitatA. Dup A achitareincepea un nou credit. Dar de multe ori intarziamult aceasta achitare si atuncea Eminescu erafoarte supArat §i ni se jeluià ca are la Jean o da-torie care a devenit flotantd" §i nu mai are credit.
dis-
www.dacoromanica.ro
61
In astfel de imprejurdri era abatut §i nervos i nueià dupa amiaza din camera sa.
Câi bani primia Eminescu dela parintii sai pelunä nu am putut afla cu siguranta, caci el nu ne-ospunea. Colegul Samuil Isopescu care locuià in anul1870-71 cu Eminescu, afirma ca Eminescu primia.3 napoleoni pe lung, iar colegul Joan Luta zicea caEminescu eapatä 150 de galbeni pe trimestru. Altiisustineau ea are 18-20 galbeni pe lunä §i aceastaversiune e cea mai probabilà. Daca Eminescu inadevar a prirnit aceasta suma de 18-20 de galbenilunar, atuncea el a fost cel mai bogat dintre noitoti, caci cei mai bine situati dintre noi nu aveaupe luna mai mult decat 50 florini, iar altii traiaunumai cu 30 florini pe luriä. Eu sunt de opinie Ca'Eminescu primia de acasä 18-20 de galbeni peluna, dar foarte neregulat i aceasta era calamita-tea cea mai mare. Aceasta opinie a mea e bazatape vorbele ocazionale aruncate de Eminescu, cândera vorba de bani sau cfind se jeluià cd Inca nu i-ausosit parale de acasä Ori cum, supararea cea maimare pentru Eminescu era &á nu-i primia regulatace§ti bani. Sosiau adese abià dupd mai multeluni §i in vremea aceasta Eminescu trebuia sä facaclatorii, sa traiasca neregulat §i sa ramânä adesenemancat, cad de§1 imprumuta la astfel de oca-ziuni dela colegii sài, suma imprumutata nu puteafi mare, fiindcd §i ei aveau numai strictul necesar.Ce-i drept, Ii dadeau adese pe credit §i bicta§ii §ichelnerii, daca era oaspe regulat al birtului, darori§icum aceste griji materiale produceau in Emi-
www.dacoromanica.ro
62
nescu depresiuni psihice, il fAceau tAcut, indispus5i nervos. In astfel de imprejurAri dispareà veci-nicul sau zambet de pe buze, dar suferinta sa eralini5tità, era un fel de resignatiune 5i melancolie,cAreia ii da expresie prin un adanc oftat 5i prin ounicA vorba mai grea ce am auzit'o din gura lui,adicd : tu-1 neamul nevoii.
Dar aceastA stare psihic5 nu dainuia mai multcleat pan5-i sosiau banii de acasà. Atuncev plAtiadatoriile, era iarA5i bine dispus, zarnbetul ii re-venia iarAsi 5i apoi se rAsbuna pentru mizeria in-duratà, mancand bine 5i trAind in be15ug catvatimp. Pe astfel de vremuri nu-1 vedeai zile intregi,5i venia tarziu noaptea acasA. DupA un timp selini5tea 5i ducea iara5i traiul sAu obicinuit, candlipsA cand belpg. Sunt convins cA dacd Eminescuar fi prima regulat banii de acasA si dacA pe lang6aceasta ar fi avut 5i grija zilei de mane 5i 5i-ar fiasigurat traiul pe fiecare lunA prin abonament p1A-tit inainte, cum o fAcea cu cafeaua de dimineata,el, ca 5i ceilalti colegi, nu ar fi dus nici o lipsA saucel putin nu mai mare cleat cei mai multi dincolegii sAi. 5i nu ar fi lost greu sA-5i alcAtuiascAun fel de bilant, cAci pe acele vremuri traiul inViena nu era scump 5i Eminescu plAtia, precm amspus, pentru cafeaua de dimineatA 3 florini, iariocuinta il costa 7-8 florini pe lunA, pe cand man-carea de amiazA costa in abonament cel mult 14florini lunar, fArA bAuturA. Pentru searA nu eranimeni abonat 5i fiecare se multum a cu atata catii permit ea punga. Dar precum am zis, Eminescu
www.dacoromanica.ro
63
nu avea grija zilei de mane si din cauza aceasta,-era adese silit s5 ducA lips5 i sä sufere.
Dar de una avea Eminescu grij à, i anume sä nu-ilipseasca acasA cafeaua neagrä i tutunul. Era ne-norocit cand Ii lipsiau aceste douà stimulantenu putea scrie. Cand Ii lipsià tutunul se ajuta. cuJean chelnerul dela Troidl, dar de cafea trebuià säse ingrijeasca singur si de aceea, cand Ii sosiau pa-ralele se aproviziona cu cafea rasnità i cu spirt.MasinA pentru fiert cafea avea, si era mester inprepararea unei cafele turcesti cu caimac.
Dupa ce am pgrásit in toamna anului 1870 res-taurantul Moretti, am cercat sa" 1u5m masa in maimulte locuri, dar apoi ne-a.m ales restaurantulZu den drei Tauben al lui Wihl din Marokkaner-gasse. Tata Wild ii ziceam noi propietarului, pen-trued era foarte cum se cade, se purta cu. noi binesi la nevoie aveam si credit la clausal si la chelneruls5u, Andreas. Eminescu. era foarte multumit cuacest restaurant si mai ales cu. creditul la carerecurgea adese. Cat timp s'a tinut el de acest res-taurant, nu-mi mai pot aduce aminte.
5i
1
www.dacoromanica.ro
EMINESCU, COLEGII SAI SI ALTE CUNOSTINTE
Cand a venit Erninescu la Viena a cAutat pre-cum am spus, intai pe colegii sAi din Cernauti, pecare-i cunostea incA din liceu, i afland in societa-tea acestora i alti studenti din Bucovina cad stu-diase la liceul din Suceava, gal i cunostinta aces-tora §i astfel dintru inceput se misca mai mult incercul Bucovinenilor, cAci legau de ei amintiriledin tinerete, iar dragostea ce purta el pentru dul-cea sa Bucovina' unde petrecuse cea mai mare partea fragedei sale copilArii, se rAsfrangea i asuprafiilor Bucovinei, ce erau acuma tovarAsii sAi detraiu inte.un mediu strain. Acest mediu aduceàinsa cu sine si un bine, cAci el silia pe tineristrangA randurile, sa se concentreze i sA formezeastfel o mare familie romaneasca care da semne devieatA prin infiintarea de societati, prin baluri,conferinte, petreceri sociale, i excursiuni. i ab-stractie fAcancl dela studentii din Romania, care-si,Jorbiaii bine limba maternA, ceulalti studentinici cand nu au vorbit mai mult romaneste deckIn Viena, unde, petrecand mai mult intreerau siliti sä vorbeascA limba I. Astfel multi
6Eminescu.
sA-§i
dan§ii,
ii
www.dacoromanica.ro
66
tineri, din provinciile supuse Austriei, cari la in-ceput vorbiau rAu limba româneascA, dupA o pe-trecere de mai multi ani in Viena, i§i insu§iau ocuno§tintA deplinA a limbii §i se intorceau in pa-trie cu o limbA romAneascA curatà 5i frumoasä.
Desele intalniri ale studentilor fAceau. sA se in-chege §i sA se intareascd legAturile de prietenieintre dan§ii, legAturi cari dAinuirA apoi vieata in-treagA §i se manifestau prin vii corespondente ce leintretineau unii cu altii, cand de mult devenisebArbati maturi §i functionari publici in patria lor.
Pe vremea cand petrecea Eminescu in Viena,erau foarte multi studenti din toate terile locuitede Romani. Nu cred sA fi fost vreunul, care sAnu fi venit in contact cu Eminescu §i cine ii needodatà cuno§tinta, tinea la dansul ca la un vechiuprieten. Eminescu era cu toti deopotrivA de bun§i sincer, dar nu erau multi acei cu care avea le-g5turi mai stranse. Intre acei din urmA erau Bu-covinenii §i mai cu seamA eu, Vasile Morariu,Alexandru Chibici-Revneanul, Joan Lutà, SamuilIsopescu, Onesim Turcan, Vasile Bumbac, lancuCocinschi Pa i fil Dan Dintre tinerii din RegatulUnga iei erau 'roan Slavici cu care avea foartebunA prietenie §i era in bune relatii cu AlexandruCiurcu, Aurel Mure0anu, Tancu, Neagoe si NicolaiOncu. Tinea foarte mult la medicinistul Joan Ho-sanu, care ne incânta cu cântecele sale dulci §imai cu seamA cu rninunatele doine din Ardeal,Despre Teodor Nica vorbia cu man' insufletire.cAci acesta ne impunea tuturora cu cuno§tinte1e
s'
www.dacoromanica.ro
67
sale de economie politica si din stiintele finan-ciare. Dintre Romanii ce nu mai erau studentici in functiuni publice traià bine cu Dr. VasileGrigorovitä i en Neculai Tec lu, iar pe pictorulroman Bucevschi Ii vizita adese ado:lira pan-zele frumoase. Numai cu studentul bucovineanIonita Bumbac nu traià bine, dar nu Eminescuera de villa 1).
Eminescu daca-i era cuiva prieten, tinea la dan-sul cu toata sinceritatea ce-1 caracteriza si care erauna din cele mai frumoase virtuti ale lui. Dar fiindsi foarte modest si putin comunicativ, iti faceaimpresia ea-0 impune oaresicari rezerve fata deunul sau altul din prieteni. Numai daca era cu ci-neva foarte intim, Ii permitea ate o gluma ne-vinovata precum a facut-o odata cu mine 2), candmi-a vandut pantalonii, fapt, de care a ras el Incamultà vreme cand Ii aducea aminte cat de binei-a succes pacaleala.
Era lucru firesc ea, petrecand Erninescu atatatimp in Viena, a Merit cunostinta i cu persoaneafara de cercul studentilor, dar cunostintele aces-tea le Ikea numai intamplator, caci el nu se bateadupg ele, din contra Ii erau in cele mai multe ca-zuri suparacioase si nu le cultiva de fel. Era un omcare se multumia cu lumea gandurilor sale si inaceasta lume nu se plictisia nici odata i mci odatanu 1-am vazut vanand dupà distraotii precum o
1. Vezi epizodul : Eminescu i lonitä Bumbac.2. Vezi epizodul 0 glumd a lui Eminescu.
si-i
www.dacoromanica.ro
68
fAceau alti colegi ai sAi. Nu fugià insä de distrac-tii, dar ele trebuiau sA vinA din intamplare §i fAràsfAtuire premergAtoare §i când era odatà in toiulunei petreceri voioase, era §i el voios §i petreceacu plAcere.
0 cunotinta avea insä deosebità trecere inainteasa §i pe aceasta o cultiva cu. multa plAcere. Eracuno§tinta sa cu D-na Bognar. artista renumitàdela teatrul curtii din Viena. Cum ajunse el sAfacA cuno§tinta cu aceastä artistA de primul rang,nu ne-a spus-o nici odatA, dar in anul 1870 §i 1871vizita regulat jururile e.i, §i acolo se intAlnia §i pe-trecea cu primii arti§ti §i artiste dela Burgtheater§i dela opera §i cand venid de acolo, ne povestiamulte din lumea arti§tilor, despre traiul lor §imulte intamplAri de dupA culise ce se destAinuiau§i Fe depAnau in acest cerc de arti§ti, pururea vo-io§i, cari aveau. lefuri de mini§tri §i chiar mai maricleat ace§tia. Adese facea apoi comparatii cu vieataarti§tilor români, vieata plind de mizerii i de jertfe.Era atuncea dureros impresionat §i cAdea pe gân-dun. Nu cugetà el oare in astfel de momente lavieata sa de actor nomad §i la suferintele ce leindurase?
www.dacoromanica.ro
EMINESCU IN CAMERA SA
Cand nu-1 vedeam pe Eminescu mai multe zile,Ii cautam acasa §i astfel am putut observa cumpetrecea el in camera sa din Dianagasse. Pe langAobservarile mele proprii, adaog §i cele ce spuneaucolegii ce locuiau cu Eminescu despre traiul ce-1ducea el acasä.
Camera era mare §i luminoasa §i avea ferestrelespre stradA. Eminescu se culca tarziu §i se sculaabia pe la opt ore dimineata, ate odatà §i mai tar-ziu. Lua apoi cafeaua cu lapte ce i-o fAcea doamnade casA, se imbraca §i mergea last universitate,daca in acea zi se tineau cursurile la care era in-scris, iar dacA in acea zi nu avea treabA la univer-sitate, rAmanea acasa §i scria pada' ce sosia timpulmesei. Cand dupà masa venia acasa se desbracade jachetà, i§i scotea ghetele §i imbrAca un halatvechiu pe care-1 avea, §i o pareche de pantofi.Aprindea apoi spirtul dela ma§ina de cafea §i-§ifacea o cafea neagra cu caimac, pe care 9 sorbia cumare gust, fumand neintrerupt. In vremea aceastadiscuta cu colegii!sai din camera' §i mai ales cuPopescu. Discutialdevenia] cateodata atat de in-
www.dacoromanica.ro
70
focat5 incat Iancu Cocinschi zicea cA atat Eminescucat §1 Isopescu sunt nebuni §i incepea sä cantecAci era foarte bun can-Caret. Atuncea Eminescuincepea sA raz5 §i canta §i el.
Era foarte multumit cand tovarৠi sAi flu erauacasà. Atunci era el singur stApan intre cei patrupAreti §i puteh cetl §i lucrà nestingherit de nimeni.Se plimbh atunci prin camera, bea cafea, fuma,§uera, fredona ate o melodie §i-§i alcAtuià ast-fel ideea §i forma, in care avea s'o imbrace. Sepunea apoi la masA §i scrid, scria mereu, a§ternandpe o coalA sau pe un petec de hartie rodul gandu-rilor sale, §i dacA i se ivia vreo dificultate, se sculàiaea§i, mai bea cafea, se plimba, gandid §i iarg§ise punea la scris. DacA-i lipsia vre-o expresie po-trivita sau vreo frazA frarnoasà, el nu se impiedicade lipsa ei la scris, ci lAsà un loc gol §i trecea maideparte. Gaud era lucrarea gata, atunci o cetia demai multe ori §i acuma incepea sA corigeze, sänetezeascA, sA adauge §i sA cizeleze cele ce scriseQe,Odd ce lucrarea al:4tà forma frumoasä §i ex-presia concizA, ce o admiram in scrierile sale.Cine a avut in manA vreun manuscript al lui Emi-nescu, a vAzut ate corecturi cuprindea, cate frazesunt schimbate §i cate cuvinte §terse §i inlocuiteprin altele mai potrivite, aceasta mai cu seamA inmanuscriptele ce cuprind poezii. Adese insa rasaEminescu lucrarile sale sAptdmani si luni intreginecetite §i necorigeate §i se lua la alte lucrAri.Am observat cA dacA-i venia vreo idee, vreo in-spiratiune, atuncea el, ori unde s'ar fi aflat, cAuth
www.dacoromanica.ro
7 1
un petec de hartie §i scria cu creion poezia. Astfelfrumoasa poezie Kamadeva a carei ciorna se aflain posesiunea mea, este scrisa cu creion, pe o foitäde hartie, rupta dintr'un caet de adnotatiuni. imulte alte poezii tot astfel sunt scrise. 0 particu-laritate a lui Eminescu era ca nu spunea nimanuice scrie, §i daca scrisese ceva nu arath nici colegilorF. Ai din camera, ce a scris, ci incuià manuscriptul.Astfel Sermanul Dionis §i toate poeziile publicatein Convorbiri in anul 1870, 1871 §i la inceputulanului 1872, noi le cuno§team abia dupà ce ajungehaceasta revista in manile noastre. i precum nu.spuneà nimanui ce scrie, a§à nu-i placea sä discu-teze cineva cu. dansul despre scrierile sale publicate.In astfel de cazu.ri el da din umeri §i zicea. : Lasà-ma in pace, iti place, bine, nu-ti place, treaba ta.
Uneori era atat de adancit in lucru, ca scria'Ana foarte tarziu noaptea §i atuncea nici nu mer-geà seara la s.ina, ci trimitea pe cinevà sa-i cum-pere pane, branza, o sticla de bere §i lucra maideparte. Gaud veniau apoi colegii sai acasa, allauin camera un aer infect, produs de fumal de tutun,de mirosul de spirt si de larnpa, de nu era u instare sa respire, iar pe Eminescu abia il puteauzari prM norii de fum, cu capul plecat sub lampape coala de hartie. Eminescu nici nu §tià ce aere in camera si abia dupa ce colegii sai deschideauferestrele §i aerisiau camera, respirà §i el mai u§or.
and nu sera, cetia §i cetia foarte mult, totfelul de carti, lungit pe o canapea, sau §ezand lamasa sau chiar in pat. Masa sa era plina de carti
www.dacoromanica.ro
72
romane§ti §i nemte§ti. In romane§te cetia mai cuseama scrierile vechilor cronicari §i ConvorbiriLiterate, iar in limba germana operile celor maiinsemnati scriitori. Lenau era un poet predilectal lui Eminescu, iar pe filosoful Schopenhauer IIcetia foarte adese §i cu multä atentiune. Dl. IacobNegruzzi, directorul Convorbirilor literare, Ii da-raise lui Eminescu operile lui Schopenhauer §i eleocupau locul de cinste pe masa poetului. Dar elnu se marginia numai la cetirea operelor originaleale scriitorilor germani, ci cetia tot felul de carptradus.e din alte literaturi in limba germana §icum germanii in aceastprivnà bunt foarte bogati,Eminescu avea ocazia sa cunoasca toata literaturastraina din traduceri germane. Astfel a cetit elmult din literatura indica §i persanA §i &and aveacu cine, discuta mult asupra acestor literaturimai cu seama asupra principiilor religiei budhiste,de care era incantat i despre care spunea ca estecea mai poetica, mai frumoasa §i mai profundareligie de pe lume.
Cetise §i Ramaiana i Mahabbarata apoi Sakon-tala din literatura indica §i frumoasele versuri alelui Hafis din literatura persana §i trebaie sa-i fiplacut foarte mult aceste opere caci foarte adesevorbia despre ele pana ajungea la Budha-Sakhia-Muni §i la Nirvana.
si
www.dacoromanica.ro
EM1NESCU I ROMAN1A-JUNA.PETRECER1LE STUDENTEVI, CERTELE PENTRU
ORTOGRAF1E, PENTRU DIRECT1A NOUAPENTRU SERBAREA DELA PUTNA
Societatea academicä România-junä era pe a-tuncea o societate tas aàrà, inchegatä in urma std-ruintii patriotului bucovinean Alecu Hurmuzachidin cele dou5 societAti anterioare studente§ti adicädin Romeinia §i Societatea literard i sail-Ili/tea. Eaavea foarte multi membri din toate tärile locuitede romani §i era deci lucru firesc ca" la inceput nudomnia acea unitate cie vederei ce am fi dorit:o,de oarece tinerii din deosebliele tan doriau, fiecarein felul lui, ssa impunä timbrul lor particular mer-sului societ
Cea mai insemnatà cauzd de frictiune era orto-grafia §i directia nouà, croitä prin criticile luiT. Maiorescu i susjinut i propagatá prin revistaConvorbiri literare. Pe acest camp se dädeau celemai clese lupte in societate, studentii flind despar-titi in douä grupuri. In fruntea grupului ce sustineadirectia noua in ortografia romaneascä §i lupta
www.dacoromanica.ro
74
pentru ortografia Convorbirilor literare, sta Emi-nescu i I. Slavici si aderentii lor erau studentiicei din Romania si cei din Bucovina, afara cleIonita Bumbac. Acesta impreund cu cea mai mareparte a studentilor din Regatul Uungariei comb ateacu cea mai mare inversunare directia noua si or-tografia societatii Junimea din Iasi, numindu-i peJunimisti i pe aderentii lor, cosmopoliti lipsitide orice patriotism. Conflictele acestea se resimtiaula toate intalnirile studentesti i chiar la lucrarilepregatitoare pentru serbarea comemor Arii lui ste-fan cel Mare ce avea sä se tuna in anul 1871 inPutna. Se mai ivird in anul 1870 si certe din cauzac a firma romaneasc a din Viena, Mure .ianu. i Perlea 1disparuse cu banii adunati de Romania-juna pen-tru serbarea din Putna si se discuta cu mare in-fiebantare a cui este vina ea banii au fost depusila aceastd firma si ca nu s'au luat masuri de ur-marire in contra defraudantilor. Grupul caruia a-partineh Eminescu era mai puternic, pentruca aveamai multi aderenti i astfel concluziunile votatein edinta erau deo cam data in favoarea acestui grup
astfel sub patronagiul lui s'a facut i serbareadin Putna in vara anului 1871. Eminescu, aderentinsufletit al directiunii noui, si al serbarii din Putna,a luat parte activa la toate aceste lupte, dar inmodul lui linitit, lipsit de orice pornire violent Asi de acuzatiuni dusmanoase i &and era sa se
1. Acestei firme apartined i un Zehetbauer, dar banii au fost depuSiacolo numai de dragul romdnilor Muresianu si Per lea.
1
si
www.dacoromanica.ro
75
aleaga comitetul pentru serbarea din Putna, ela staruit din toate puterile ca sa iasa alesi tineriidin grupul direcfiei noui, si a dat concursul sàuacestui Comitet al carui presedinte era Joan Slavici.Spre acest scop a plecat el la Cernaufi si de acoloau dirigiat impreunä cu Pamfil Dan lucrarilepreparative pentru serbarea din Putna pana lasosirea prezidentului Slavici. Dela Cernaufi a ple-cat apoi la Putna si a luat acolo parte activa la toatelucrarile. Activitatea lui Eminescu pentru reu-sita serbarii din Putna o descriu in un capitoldeosebit 1). Aici vroiu sa arät numai ca conflicteleiscate intre Romania-juna din cauza ortografieisi a directiunii nom se resimfiau nu numai lasedinfele literare ale acestei societafi, dar i lacele sociale. edinfele sociale se fineau totdeaunaintr'un restaurant si erau. menite a intari legaturilede prietenie intre studenfi si a desvolth gustalpentru limba, muzica, declamafiune i cantarearomâneasca. Erau deci un fel de serate muzicale-declamatorii. Dar tot inceputul e greu si de aceea
aceste serate erau adese plicticoase daca nu necânta. medicinistul Joan Hosanu frumoasele saledoine ardelenesti i daca nu ne ziceà din vioaramedicinistul 0. Blasianu, sau conservatoristul Th.Micheru. Eminescu venià rar la aceste sedinfecând l'am intrebat odata de ce nu vine, mi-a fa's-puns cam in sensul acesta : Pacat de vreme, maplictisesc. Membrii nu produc nimic original. Imi-
1. Vezi : Erninescu i serbarea dela Patna.
§i
§i
www.dacoromanica.ro
76
teaza pe studentii nemti f Ara' sa cugete ca deprin-derile acestora se sprijinesc pe o vechime istoricaseculara §i cd au rostul lor in vechimea de sute deani de existenta a universitatii din Viena §i nu sepotrivesc eu deprinderile Romanului §i nici nuse vor lipi vreodata de sufletul nostru.
Avea dreptate Eminescu §i mi-a venit atunceain minte sà introducem noi studentii din Bucovinaun alt fel de petreceri, dar numai intre noi,sä ne instraindm insa de Romania juna. Am pro-pus §i s'a primit ideea mea sa ne constituim dupaprototipul vechilor a§ezaminte ale neamului nostruin divan domnesc §i in obsteascd obicinuitd adunare.Ne-a fost u§or sä formam divanul. Pe colegal nostruPamfil Dan il aleseramDomn cu numele Dan-Voda,iar pe colegul 0. Turcan, care finise studiile teo-logice in Cernauti §i acuma studia drepturile inViena, l'am randuit Mitropolit Moldovei §i Sucevei,exarh plaiurilor. Aleserarn §i daisprezece boieri dedivan carora le haraziram marile boierii. Ace§tiaerau boierii veliti ai Orli. Restul colegilor form4ob§teasca obicinuita adunare, carora le ziceam §iprostimea. La intrunirile divanului toti erau ilitisa vorbeasca in limba neao§a a vechilor cronicari§i ne faceà mare haz sä vedem acuma pe min dincolegi cari panalatunce4nici in mana nu avusera pevreun cronicar,rcum se bateau dupd astfel de cartivechi §i le cetiau ca sa-§i insu§easca limba lor.Dupä mai multe intalniri intime, in care ne indelet-niceam in rolurile noastre, a§teptam ocazia ca sätinem o adunare bine pregatitä §i sa invitam §i pe
Med
www.dacoromanica.ro
77
mai multi colegi ce nu erau din Bucovina. Ocazi-unea aceasta ni se oferi in .scurt, caci un coleg alnostru N. Macovei, jurist, care fáceà §i anul devoluntar la militie, trecand bine examenul de ofiter,fu numit sublocotenent. Divanul nostru hotari sanu recunoasca aceasta inaintare, ci sa-1 supuna uneideosebite ispitiri inaintea divanului, i abia dupàaceasta sa-i recunoasca" inaintarea in cin §i sa-idea boieria de splitar. Top boierii de divan aveau
puna intrebari din §tiintele duhovnicesti §ilumesti §i din cuno§tintele ostaSesti §i peirgtiresti.Intrebarile se statorira in consiliu §i erau de totumoristice, se Valued insa in taina pana in searaintrunirii. Se mai alcatui pentru candidat §i ocarte domneascd, scrisä in limba veche a hrizoavelor,cu slove vechi, data in Beciu §i iscalita de Voda,de Mitropolit §i de velitii boieri. In seara hotaritàpentru aceasta serbare l'am aclus §i pe Eminescu§i pe mai multi colegi din Romania §i Transilvania.Voiu aminti numai in scurt ca atat constituireadivanului in frunte cu Voda §i cu Mitropolitul,cat §i intrebarile umoristice, raspunsurile neprega-tite §i de ob§te false ale eandidatului §i intreg mer-sul ispitirii a pricinuit mari hohote de ras pre-cam na se mai auzise in adunarile studente§ti.Culmea aplauzelor a fost insa, cand cu mare gra-vitate s'a clat cetire cär1ii domnesti care se finehastfel : iar de-a fi sa fie §i cartea noastra sä nu ocinste§ti, §i in seama sä nu o tii, §i ras §i batjocurade ea sa faci, atunci sa fii proclet i anaftima§i afurisit de 335 sfinti parinti din Nichea, §i bu-
sa-i
www.dacoromanica.ro
78
ricul iadului inghità-te, i setea Gheenei muncea-sca-te, i focul dragostei arda-te, i vinul in otetsä ti se prefaca, si berea in apa sa ti se schimbesa ai parte cu Arie ereticul
Era ceva cu totul nou acest fel de petrecerede aceea bucuria i multumirea se vedea pe toatefetele. Eminescu toata seara a ras i a aplaudat5i cand 1-am intrebat cum i-a placut aceasta pe-trecere mi-a raspuns :
Minunat, a5a. inteleg 5i eu. Este vieata dinvieata noastra romaneasca care se 1ipe5te de su-fletul nostru. Ma ! felul acesta de petrecere tre-buie sa urmeze inainte.
a urmat cat timp au tinut studiile noastrepand am parasit Viena i intrunirile acestea a-trageau multime de public. Eu aveam boieria deMare logofat 5i avearn insärcinarea sa alcatuesccartile domne5ti. Dela aceasta petrecere inainte,Eminescu imi ajuth cu trup i suflet la alcatuireaacestor carti 5i avea mare iscusinta in privintaaceasta. Mai tarziu a primit 5i el o boierie 5i a fostranduit intre boierii de divan, ceeace i-a pricinuitmare bucurie. Multi colegi de ai no5tri pästreaza
astazi ca amintire astfel de carti domne5ti, al-catuite la deosebite ocaziuni.
Cu incetul se introduse i la 5edihte1e socialeale Romaniei-june o vieata mai animata i petre-ceri mai române5ti, l cu timpul se prefacura aceste5edinte in adevarate intruniri de placere i dis-tractie, caci se molipsirä tinerii de gustul de a pro-duce singuri 5i tot lucrari originale i hazlii,
§i
si
www.dacoromanica.ro
79
cand am venit eu odata cu o poema umorsiticaintitulata Batraho-mio-mahia in care descriam ointamplare a colegului nostru 0. Turcan cu politiadin Viena, multi colegi descoperirà ea au §i ei talentpentru astfel de alcatuiri umoristice §i de acii ina-inte §edintele sociale devenira un centru de pe-trecere foarte cautat, pentruca §i spiritile tinerilor,atatate mai inainte de certele pentru ortografie,pentru directia nouà §i pentru serbarea din Putna,se linistisera, iar serbarile la Putna reu§isera foartebine. Venia acuma §i Eminescu la aceste §edinte§i petrecea cu placere in mijlocul nostru. El erafoarte indulgent fata de productiunile colegilorsai §i de erau chiar §chioape poeziile §i glumele ne-sal-ate, lui Eminescu nici prin minte nu-i trecea sale critice §i sa indispuna pe autor, ci radea. §i sebucura cu noi impreunä. Dar cea mai mare plä-cere Ii faceau lui Eminescu tot &Mile domnesti §idivanul cu obsteasca obicinuitd adunare care se con-stituià din cand in cand la adunarile studentilor.
A ramas obiceiul acesta i dupà plecarea liiiEminescu la Berlin §i l'am urmat apoi i acasäin Bucovina, aducandu-ne cu drag aminte de pe-trecerile din Viena §i cand in anul 1875 m'a vizitatEminescu in CernAuti, m'a intrebat de am mai al-catuit carti §i hrizoave domne§ti i cui le-am dat.M'a pus apoi sa-i arat conceptul §i a ras mult candi-am descris tot decursul petrecerilor. La aceastaocazie mi-a spus ea-0 aduce cu mare placere amintede felul acesta de petreceri din Viena i c timpulpetrecut acolo a lost pentru dansul cel mai frumos
placut timp petrecut in strainatate pe care nu-Ipoate uita.si
www.dacoromanica.ro
EMINESCU I SEXUL FRUMOS
Amintirile mele despre Eminescu cuprind in sinenumai timpul dela anul 1861 pada' in prima ju-innate a anului 1872 child el parasi Viena sprea-§i urmà studiile in Berlin. Dar si din timp al acestasunt de scazut anii când Eminescu, disparand dinCernauti, a dus o vieata pribeagk parte ca student,parte ca actor, adica anii din primávara anului1866 pana in toamna anului 1869. Ca tanar invarsta de 20 de ani ajunge el in Octomvrie 1869la Viena §i atuncea vine cu inima cuprins a de amorpentru frumoasa sa Eufrosina Popescu §i sufletulsàu e plin de icoana acestei actrite, care a aprinsprimul amor in inima lui curata. Daca ar mai tealEufrosina aceasta, ar puteà fi mandra de acestamor cu care, ea intdia, la robit pe acela, care aveàsà devina regele gdndurilor inalte §i al poeziei ro-mane §i de câte ori se va vorbi de aventurile amo-roase ale lui Eminescu, se va aminti §i numele Eu-frosinei Popescu, care din cauza acestei inlantuiria imprejurdrilor va trece la posteritate ca §i numelemult sbuciumatului poet.
Amorul lui Eminescu pentru Eufrosina trebuieRminescu.
www.dacoromanica.ro
82
sa fi fost adanc i sincer, cad am vazut cA nici intoamna anului 1870 el nu o uitase, ci vorbia ciimult foc i durere despre Eufrosina sa. Dupà acea-sta nu mi-a mai vorbit de dansa, dar nici de altamor cat timp a mai stat in Viena, noi colegii,cari eram pururea in contact cu dansul, nu amprins de veste de vreo altä relatiune amoroasä, cattimp a trait impreuna cu noi. Dar nici alte inch-natiuni trecatoare, sau porniri sensuale pentru f e-mei nu am observat la dansul. Cat a fost cu noi inViena, a ramas copil bun si naiv, care prefera oricealtà distractie cleat cea cu femeile i daca se intam-pla cá colegii sai aduceau vorba despre amoruri
sexul frumos, Eminescu se plictisia si le zicea. :slabiti-ma cu prostiile voastre. i nu era prefacutaaceastä plictiseala a sa, ci adevarata, caci altfel,cum sunt tinerii, nu se putea ca ei sa nu afle o ast-fel de slabiciune a lui Eminescu daca ar fi avut-ain Viena. Cu toate acestea el tinea mult, nu la / emei,ci la femeie. Femeia era pentru dansul idealul crea-tiunii, a frumusetii si a perfectiunii chipului ome-nesc. Era in stare sa ne vorbeasca in imnuri deacest cap de opera al creatiunii i vorbele sale m a-estre i pline de insufletire, electrizau pe auzitori,cel putin cat timp le vorbia. Eminescu nu fugeade societatea femeilor, dar nici nu o cauta. Dacadin intamplare se afla intr'o astfel de societate, elnu era retras sau ursuz, ci politicos, glumetvoios. Le vorbia dulce, le facea complimente,lucru principal, conversh cu ele totdeauna p otri-vit cu individualitatea lor, i fiindca i intrea ga
i
si
www.dacoromanica.ro
83
sa infati§are avea ceva tipic §i original, ca§tighu§or simpatiile darnelor. Imi aduc aminte ca tot inanul 1870, cand locuiam amandoi in Dianagasse,venind odata cam pe la 10 ore noaptea dela teatru,douà dame care mergeau cu vreo zece pa§i inainteanoastra, au fost atacate de un derbedeu. La tipe--tele lor. noi le-am venit in ajutor §i individul adisparut repede in umbra noptii. Noi ne-am oferitsä le petrecem §i ele au primit cu multumire. Sur-priza noastra nu a fost mica, cand petrecandu-le,am ajuns chiar in strada noastra §i am aflat calocuiesc pestre drum de locuinta mea. Din conver-satiunea noastra aflase cà suntem studenti delauniversitate §i straini in Viena. S'au bucurat calocuim in aceea§ strada §i ca nu suntem siliti safacem un drum mai departat 'And acasa. Child sane despartim, ne-au poftit, spre a ne arath multu-mita lor, sà le facem placerea a lua ceaiul la clansele.Am primit amandoi cu placere §i am fost condu§iinteun salon foarte elegant mobilat. Pe cand da-inele trecuse in douà camere laterale spre a-§ischimba toaleta, o camerista a§ezd o masutaintr'un colt de salon §i pregatia de gustare §iceaiul. In curand aparura §i amandouà damele intoalete foarte elegante de seara §i ne poftira laceaiu. Acuma, la lumina splendida din salon, amputut sa le observam mai de aproape. Una, cea maitanara, care putea sa aiba vreo 25 de ani, era de ofrumusete rara, cu par blond §i ochi mari §i frumo§i(le un albastru fermecator. Cealaltà, care putea saaiba vr'o 34- de ani, era brunetà cu ochi Mari negri
www.dacoromanica.ro
84
cu ni5te gene ce pareau ca-i umbresc pelita albaa fetii. Era 5i ea frumoasa, dar mai tacutä, mai li-ni5titd. Inainte de ce ne a5ezaram la masä, damablonda se recomanda pe sine 5i pe cea brunetà pecare o numia tante. Nu-mi mai aduc aminte denumele lor de familie i mi-a ramas numai numeleblondinei, Eliza, care lama pe doamna de casä.
Dupà ceaiu i gustare s'a incins o conversatie a5ade animata, de nici n'am 5tiut ca trecuse mie-zul noptii. Ne-am luat apoi ramas bun 5i intre re-inoirile multumitei lor le-am parasit. Aceasta afost Intâia data and am fost cu Eminescu in.societate de dame 5i am observat purtarea sa ma-nierata fata de ele. El era incântat de aceast a pe-trecere zise ca de mult nu a petrecut a5à debine. A doua zi amândoi le-am facut damelorvizitä formalà. Am lost primiti numai de Eliza cacitovara5a ei suferia de durere de cap. Eliza, era pia-cut impresionata de atentiunea noastra i s'a scu-zat ca ne prime5te in toaleta de toate zilele i fallsa fie macar frizatä, caci, ne zise ea, se intarziasefrizeza, dar auzind dela camerista ca sunt domniide aseara, nu face etichetà cu aparatorii ei de eri,
ne prime5te ca pe ni5te vechi prieteni. Era im-bracata intr'un admirabil capot lung de matasaalbaftra deschisa, &IAA' bogat cu dantele. Mane-cile largi lasau sa se vaza minunatele ei brate ro-tunde i albe ca marmora iabià acuma la laminazilei puturam admirà ace5ti ochi man i framo51alba5tri ca limpezimea cerului cari te fermecau cuprivirea lor. Pam! era despletit i atarnà in bade
o
si
si-mi
si
l
www.dacoromanica.ro
85
blonde pana in jos de §olduri. tinut dupà gat numaide o panglica albastra. Cand se a§eza pe scaun, pa-rul ajungeh pada pe covor si razele de soare ce Iiatingeau, 11 prefacura intr'un lung caier de aur_Eminescu sta inmarmurit, fara sä zica un cuvant§i privia cu nesat aceasta ivire fermecatoare §i bo-gatia de par ce atarna ea o manta de aur pe urneriiei rotunzi. Ea observa tacerea noastra §i priv nd inochii no§tri naivi §i plini de admirare, zambi §izise :
Priviti la parul meu despletit ? V'ara cerutscuze ca v'am primit astfel. Este pregatit pentrumana frizezei.
Apoi schimba vorba.Sunteti foarte amabili domnilor ea ne-ati
cut onoarea a ne vizita §i \TA ramanem pururea in-datorite pentru scutul ce ni 1-ati oferit aseara.
Abia acuma se mai descle§ta §i limba noastra §iincepuram o mica conversatie in care ii spuneam catde fericiti suntem cà o simpla intamplare ne-a datocazia sä facem cuno§tinta unei dame atat dedistinse. In acest moment carnerista anunta so-sirea frizezei.
Ne ridicaram atuncea, iar ea intinzandu-nemana sa mica, ne zise :
Va salut §i vä rog a ne mai vizità. Eu §imatu§a mea vom petrece cu multa placeresocietatea D-voastra. Puteti veni §i cu colegii D-y.,despre cari ne-ati vorbit.
Inclina u§or capul §i zambind ne congedia. E§ind:
f a-
in
www.dacoromanica.ro
86
pe strada, Eminescu statil putin locului si se uitàtacut in zarea albasträ a cerului, apoi imi zise :
Ma I cunosti tu povestea Ilenei Cosinzene?MA mi-o inchipuiesc eu cum e aceasta dama. Aivazut ce ochii frumosi albastri, ce par bogat deaur are si ce frumoasä e in tuate. Parca-i chip taiatclin marmora. E in stare sa-ti turbure mintile i sate cuprinda in vraja ei demonica. Nu ma mai ducla &Ansa.
Avea dreptate Eminescu pentruca nici eu nuvazusem ochi mai frumosi albastri ca acestianici astfel de par bogat i frumos, dar cat desprehotararea lui de a nu mai merge la aceste dame,i-am zis CA nu o pot aprobA, pentrucd ar fi o ofensasa nu urmarn invitarii, si am fi trecut in ochii lorca lipsiti de orice politetd, iar cat despre frica luide vraja demonica a Elizei, ii spusei cA doar elnu-si inchipueste cA o femeie de frumusetea eicare e incunjurata de atata lux, se va arunca in--data in bratele unui biet student. Eminescu raseacuma cu mare gust si-mi zise ca am dreptate.
La o saptamana dupa aceasta o vizitaramdar acuma luaram cu noi i alti colegi dintre carise mai afla iii vieata, Joan Luta i Sarnuil Isopescu.Anuntasem prin un bilet vizita noastra si am fostfoarte amabil primiti de amandoua damele. Elizane spuse intre altele &A de doi ani e vaduva si cänu de mult petrece in Viena impreuna cu m5tu.sa sa,sora cea mai -Canard a mamei sale, ca sa se distreze.A calatorit mult pentruca mijloacele Ii permiteauaceasta, Ne-a vorbit apoi i despre Italia, in deosebi
si
iartli,
www.dacoromanica.ro
87
despre Venetia 5i am petrecut astfel de minune.caci aranjaram apoi jocuri de societate, ghicitori,sinonime 5i declamatiuni umoristice pana ce pro-puse una din dame ca fiecare din noi sa improvizezeate o declaratie de amor. Noi, afara de Eminescu,ne-am achitat in mod de tot hazliu de indatorireaaceasta 5i am de5teptat o ilaritate generalà. Candveni Eminescu la rand, namai ce-1 vedem ca cadein genunchi inaintea Elizei, care 5edea pe un fotel,5i ridicandu-5i ochii spre dansa, incepii a-i vorbi.Eliza razand bail in palme 5i zise : vezi asta maiare aspect a declaratie de amor, sa auzim 1
Eminescu vorbi la inceput cu sfiala, dar apoitot mai curagios, tot cu mai mult sentiment 5icaldura, incat am rAmas cu totii nedumeriti 5ine intrebaln oH de face el aceasta declaratie inglumA sau serios, caci declaratia sa era o adevAratApoezie in cea mai aleasa proza, in care canta 5i.preamaria el frumusetea acestei fiinte incanta-toare, acestei neasemanat de frumoase Venere,inaintea careia sta ingenuchiat 5i-i solicità numaio zambire, o unica zambire fioros de_dulce precuranumai ea o poate aver. Apoi i5i pleca fruntea pebratul ei alb 5i molatec 5i sarutandu-1, se ridicade jos. Noi, *kip, il admiram 5i aplaudam.Eminescu zambia. Eliza era mi5cata 5i nu 5tia cesa zicA. Se uita. 5i la noi 5i la el 5i vazandu-1 zam-bind ii zise cu cäldura.
Domnule, d-ta ai facut declaratia nu pe tonulglumet ca colegii d-tale, ci ai Mut o adevaratapoezie. OH e5ti un mare artist, ori poet. Ce frumos.
www.dacoromanica.ro
88
-§tii sa vorbe§ti. Inca nimeni nu m'a divinizat caPd-ta. Iti multumesc §i iata iti zambesc cum aidorit §i acama eu iti intind mana sa o saruti.
Doamna, numai frumusetea D-voastra m'ainspirat !
De, de, strengarule ! §i-1 amenint a cochet cu de-getul. Ne a§ezaram apoi la ceaiu §i gustare §i mai eatot timpul cat am petrecut la masa era vorba numai'de frumoasa declaratie a lui Eminescu. Tarziunoaptea ne-am luat ramas bun §i am e§it. Eu, Emi-nesou §i Vasile Morariu ne-am mai dus la o ca-fenea §i acolo Eminescu, bine dispus cum era,ne-a vorbit Inca mult de acest drac §i inger defemeie §i ne-a spus ea in momentul declaratiei,el in adevar era cuprins de farmecul frumusetiiElizei §i ca, ce a spus atuncea, era expresia fideläa sentimentelor ce le-a avut in acele momente §inu s'a putut stapani sa nu särute bratul alb §ifrumos ce se alinta molatec pe matasa ro§ie afotelului.
Dupa aceasta am mai fost invitati de cateva-ori la Eliza caci a§à o numiam noi dar apoiinvitärile se rarirà §i incetara cu totul, iar nein-vitati nu am mai vizitat-o.
Am insistat mai lung asupra acestui epizod dinvieata lui Eminescu, pentruca a fost intaia oara.cand l'am vazut in societate de dame §i am obser-vat cat de dragut §tià sa se poarte cu ele, §i apoifiindca mi-a ramas impresia ca acest inger cu parblond i-a servit adese ca model in poeziile sale.
In alta societate de dame nu l'am mai vazut in
www.dacoromanica.ro
89
Viena si nici el nu mi-a vorbit de alte dame decat.de artista Bognar, care desl era destul de inaintata_in varsta, stralucia Inca prin arta sa si aduna. 0,lume intreaga de artisti, poeti si admiratori injurul ei. Noi, colegii lui Eminescu, nu avem stiredespre alte cunostinte ale lui cu femei si de oareceeram mai ca toate zilele la un loc cu el, si-i cunos -
- team vieata din fir in par, am convingerea ca n'aavut nici o relatiune amoroasa cu vre'o femeie inViena. Dar nici porniri senzuale sau vitioasen'am observat la dansul, astfel ca inaintea noastra,a tuturora, el treceà ca model de corectitudine simoralitate. Si acuma, dupa ce s'a scris atat demult despre o vieata desordonata ce ar fi dus-oEminesca, de vitii comise in tinerete si ca boala decare a fost cuprins in urma, ar fi fost o urmare avitiilor sale sexuale, ma intreb pututu-s'a schimbhoare Eminescu atat de mult dupà ce a parasitin vara anului 1872 Viena, si unde s'a schimbatdaca in adevar s'a produs o schimbare atat de marein felul au de a tral ?
Noi fostii sai colegi din Viena si mai cu seama eu,.care-1 canon din cea mai frageda tinereta, amcetit cu nedumerire tot ce s'a scris de vitiile luiEminescu, dar am ramas un Toma necredinciosul.Inaintea ochilor mei pastrez Inca icoana blanda,senina si inteligenta a lui Eminescu, plin de vieata_si de sanatate, precum era (And ne-a parasit inViena. Si cand in toamna anului 1875 m'a vizitatla Cernauti, era acelas tanar frumos, sanatai siplin de vieata. Aceeas impresie mi-a facut-o si.
www.dacoromanica.ro
90
in vara anurui 1878 child am petrecut vre-o sap-t AmAnA cu dânsul in Bucure§ti §i erau atunci in.societatea noastrA §i fo§tii sAi amici §i colegidin Viena, Joan Slavici, Vasile Morariu §i Alexan-dru Chibici-Revneanu. Toti am petrecut cu Emi-nescu de minune, am mAncat serile impreuna,§i n'am observat nici o schimbare in sAnAtatea §ipornirile sale.
www.dacoromanica.ro
ERA EMINESCU COMUNICATIY?
DRAGOSTEA SA PENTRU EUFROSINA POPESCU
Toti cari 1-au cunoscut pe Eminescu mai deaproape, au ramas cu impresia, ca era tacut, gân-ditor §i cà numai rare on, silit de imprejurdri, esiadin rezerva sa §i discuth cu cunoscutii sat De ob§tese marginià sa asculte §i sa-§i formeze propria saidee despre obiectul discutiunii. Ia cafenea avea o-biceiul sa citeasca gazetele, s frunzareasca revistele §i foile ilustrate, fara sa ia parte la convorbirileserioase sau glumete ale colegilor de prin prejuruLsau §i daca era gata cu gazetele, atuncea Ii bea li-ni§tit cafeaua, fuma §i ascultà vorbele colegilor.Adese insa Ii rezima capul pe amândouà rnanile,privea tintà la cea§ca cu cafea sau inchidea ochii§i nu da nici o atentie imprejurimii i chestiunilordiscutate. Din astfel de meditatiuni fa adese trezitde colegi cu intrebarea : dar acuma la ce te maigande§ti Eminescule ? §i atuncea privea lini§tit laei, le z'ambia §i apoi era atent la cele ce se petrec.Numai daca era direct intrebat despre opinia sa,sau dacä i se p areau prea gogonate p arerile sustinutede unii §i altii asupra unui object mai serios, se.
www.dacoromanica.ro
92
-amestech §i el in vorbd §i atuncea discuta lini§tit,cu caldura, desvoltà §i motiva vederile salein chestiunea discutata. Nu era violent sau gala-gios la astfel de discutii, glasul sau era domol §i-discutia sa atrAgatoare, logick lipsità de fraze.Nu-ti facea niciodatA impresia cà vroeste sa-tiimpuna opinia sa, dar erai incredintat ca-ti vor-be§te din convingere §i din cauza aceasta nu eranimeni suparat pe dansul chiar dacA era cu totulcornbatut. Dar dacd erau o sarnA de obiecte la caretrehaia sa-1 tragi de limbA ca sa discute, erau.climpotriva altele la a cAror discutie nu ramaneaEminescu nici odata pasiv §i aceasta se intamplaatuncea cand era vorba de pAturile sociale dinRomania. El aveà urd in contra ciocoilor, a par-venitilor §i a proletariatului semidoct, care prin:gazete, prin adunAri i prin scrieri, debutau cufraze sforaitoare, lipsite de orice fond §i imbAtaulumea cu apa rece, iubia insA poporul cu toatà cal--dura sufletului sAu, cad pentru dansul era popo-rul massa incon§tienta, dar sanatoasa §i neco-rupta pe care se sprijinA statul §i care ne-a con-servat limba, datinele, cantecele §i toga* inidvidua-litatea noastrà etnica. Eminescu tinea malt §i latagma boiereascd, la adevaratii boieri, coboratori-din vita veche §i unnasi ai acelor tipuri stralu--cite din timpurile trecute, cari au lasat o dungA ne-peritoare in istoria neamului §i cari in urma iubiriilor de tark de neam i de lege, erau conducAtoriifiresti ai massei poporului §i luptatori vitezi inrasboaie, cari au dus poporul dela izbandA la iz-
§i-§i
www.dacoromanica.ro
93
!Arida. Despre acesti slálpi ai Uirii §i despre poporera Eminescu in stare sä discute ceasuri intregi,cu adanca si sincerd convingere i cu un foc ceizbucneste numai dintr'un suflet p1M de admiratiepentru trecutul stralucit al neamului sau.
Mai erau obiecte despre cari discuth Eminescu cuplacere. Aceste obiecte erau principiile Budhis-mului §i metafizica. i despre aceste materii eraEminescu in stare sa discute ceasuri intregi i säne arate frumuseta religiei budhiste i adancimeacugetärilor lui Kant, Schopenhauer si a altora.Imi aduc aminte cà odata cam tarziu. noaptea,venise vorba in cafeneaua Troidl i despre Scho-penhauer i atuncea un coleg al nostru Ii puse luiEminescu cam in zeflemeà intrebarea ce intelegeel din teza lui Schopenhauer die vier/ache 17.urzelvom Quadrate des zureichenden Grundes? 1). Emi-nescu Ii raspunse atunci cam suparat : Esti o se-catura i daca nu ai inteles desfasurarea acesteiidei cand 1-ai citit pe Schopenhauer, nu ma-i in-telege nici pe mine 1
Despre chestii personaie nu mi-a vorbit Emi-nescu nici oaata ; tot asa i despre trecutul sausbuciumat, despre traiul sau nomad prin Transil-vania, sau despre trupele de teatru dupa care seluase. Nici despre familia sa nu ne vorbia niciodata
numai atata am auzit noi colegii din gura lui,ca tatäl san are un petec de mosie in Ipotesti, carede ltinga ce este, iti trebuie ceasuri ca s'o inconjuri,iar eat priveste latirnea pop sä sari peste dânsa.
1. Rea:Wiwi cuadruplci din pätralul motivului (cauzei) suf icient.
si
www.dacoromanica.ro
94
Mie personal mi-a vorbit odatA si despre dra-:gostea sa pentru actrita Eufrosina Popescul 1). Era.atunci tarziu noaptea §i Eminescu bine dispus. Elpovestea. Cate de toate §i a§à de comunicativ nu1-am vazut nici odata. Dela povestiri vesele, treceala altele sentimentale, dela cantari la declamatiuni§i deodatä rn'am trezit cu exclamatiuneasa : 0 1 Eu-frosina, Eufrosina ! In urma intrebArilor mele imidestainui apoi cat de mult a iubit el pe acestdracuor impelilat de actrita §i cat de draguta §ifrumoasa era. Eminescu parea atuncea transpor-tat de aceasta dulce amintire din trecut §i oftaadanc. Am regretat mult ca in aceste momente amtrebuit sd ne despartim, pentruca cu toate ca ladespdrtire mi-a promis ca-mi va mai vorbi despre.Eufrosina sa, in urma, cu toate insistentele melenu 1-am mai putut hotari sa-mi vorbeascA despreacest amor al sat'.
Eu unul sant convins ca acest amor al lui Emi-nescu a fost primul amor al tineretii sale si ca aavut o deosebita influenta asupra vietii poetului,un amor plin de ginga§e iluzii, de dorinti netarmuite§i de sperante pentru viitor, precum numai unsuflet ginga§ §i o fire naiva §i poetica ca a lui Emi-nescu putea sa le nutreasca §i mai cu seama lavarsta care abia trecuse de copilarie. Am mai de-parte convingerea ca Eufrosina Popescul a fostcauza principala ca Eminescu a intrat in trupa deteatru §i ca s'a hotarit s'o urmeze chiar la Cernauti,
1. Vezi : Eminescu afarti de ;could §i epizodul : 0 glumd a lui Eminescu.
www.dacoromanica.ro
95
wide stia prea bine cA va fi recunoscut de colegii-sAi de scoalà, dacA cumva va da ochii cu dansii.Dna' a trecut insA si peste aceste susceptibilitatide ambitie personalà, dovedeste cat de robit trebuiesA fi fost el de aceastA pasiune a sa pentru Popeasca.Dar cine a fost Eufrosina Popescul si cand i-af Acut Erninescu cunostinta ? Am vAzut-o in Cer-nAuti si stiu ca era foarte frumoasA, dar dacA amaveh lAmuriri asupra calitatilor ei sufletesti; dacAam sti ori de a imp ArtA5it ea amorul lui Eminescusi cum s'a sfarsit acest amor, am putea mai usordescoperi misterul ce zace asupra acestui epizodintunecat din vieata nomadA a lur Eminescu. Midin Iulie 1869 a venit Mihai Pascali cu trupa sala CernAuti, era si Eminescu 5i Popeasca in aceastAtrup A, dar cand 5i unde se cunoscuse, eine ne vaputeh lAmuri ? Ori 5i cum dup A stagiunea din Iulie1869 din Cernauti, relatiunile intre Eminescu 5iPopeasca au fost grabnic curmate, cAci in lunaOctom's rie a ace1uia5 an, 'II afla.m acuma pe Emi-nescu in Viena, inscris la universitate, dar pAstrandInca o duioasa amintire dulcelui sAu amor din ti-tinerete.
Oare mai este cineva in vieatA care ar putea ri-dica vAlul de pe acest prim amor al lui E minescu5i care ne-ar puteà da des1u5iri mai amanuntitedespre acest epizod din vieata sufleteascA apoetului ?
www.dacoromanica.ro
EXPRESII FAVORITE
Câtiva amici ai mei §i ai lui Eminescu imi zisera,ea ar fi bine sà-mi aduc aminte de expresiile favorite ale lui Eminescu §i sa le a§tern pe hartie.Le implinesc dorinta, convins fiind, ca §i cele maineinsemnate lucruri cari privesc vieata intima alui Eminescu, vor interesa pe admiratorii lui §ivor contribui la deplina cano§tinta a deprinde-rilor sale §i a vietii sale intime. Nu erau multeexpresii favorite ale lui Eminescu, dar putinelece le avea, le intrebuinth adese. Aà era expresiapur i simplu pe care o intrebuinta totdeauna candvoià sà deà cuiva vreo lamurire, sau cand la vreointrebare concreta, venia cu raspunsui sail.. Estepur ;si simplu aset §i urma apoi cu ex-plicatiunile §i motivärile sale. Expresia aceasta eraa§a de obicinuità la Eminescu. Inca fiecare o con-sidera ca o particularitate a lui, §i dacd o intrebuintaaltul i se zicea ca-1 copiaza pe Eminescu.
Expresia ce o intrebuinth Eminescu cand salutape colegii sal, era trdiascei naia, iar cand era astfelsalutat, raspundea ca cuvintele sus cu &Irma.Aceastä forma de salutare era uzitata la toti stu-
Eminescu. 7
§i get . . .
www.dacoromanica.ro
98
dentii din Viena §i s'a inrädacinat atat de mult,incat a ramas §i pada in zilele de astazi.
Cand 11 supara cinevà la vreo discutie Ii ziceaca este o secdturei §i numai daca discutia era foarteviolenta §i adversarul galagios §i lipsit de logica,isbucnia. §i Erninescu §i-i zicea elsti o vita inctillatti,sau nu /1 vitel Inclliatd, dar aceasta se int'amplàfoarte rar, pentruca Eminescu eth foarte cuviincios§i prefera sa curme discutia i sa-i intoarcd ad-versarului spatele, cleat sà-I injure. Expresia a-ceasta am auzit-o intaiasi data dela Eminescu,dar ea ne-a pärut atat de hazlie §i totodata dedrastica §i nimerita, Meat repede a prins rad:icingintre studenti §i a limas apoi in uz, nu in sens in-jurios ci ca expresie umoristica, strecurandu-sechiar in cântecele studentesti, d. ex.
stiti biei ca mciodataNoi nu primim pe, omul trist ;
Ash o vita incaliataNe pare-a fi un antihrist.
Cand neajunsuri, dureri §i suferinte apasau greusufletul lui Eminescu §i era necäjit de tot, atunceaofth adânc §i sfar§ià cu expresia tu-i neamul nevoiiVorba aceasta era un fel de exclamatiune deu§urare, dupa care se lini§tea §i incepea altà vorba.Aceasta era unica expresie mai grea ce am auzit-odin gura lui Erninescu §i despre care mi-a spusodata : asth-i unica injuratura pe care am deprins'odela tatal men.
St
I
www.dacoromanica.ro
EM1NESCU CANTARET
Cat timp am petrecut in societatea lui Eminescuin Viena, el adese lua parte la petrecerile socialece le aranja societatea academicA Romania Jana",al cArel membru era, cum lua parte §i la petrecerileparticulare ce se intamplau ici, colea intre cunos-cutii sal Se intelege cA aceste petreceri se f Aceaunumai in birturi si restaurante, iar vinul austriacdeslega limba tmerilor. Eminescu nu bea mult,dar era in stare sA rAm'ana cu cunoscutii si panAdimineata, mai cu seamA dad avea o cafea nea-grA,bunA. Cand erau multi tineri la masa, Eminescuera putin comunicativ. Radea de glumele ce sefAceau, asculth discursurile ce se tineau, dar altfelera cu totul pasiv. Abia dacA se strecurau cei maimulti din societate §i ramâneau numai doi trei, ise deslegd §i lui Eminescu I mba i atuncea ne §icanta. El nu avea glas tare, dar dulce §i melodios§i chnta corect cad avea auz bun. Melodiile mAes-trite din opere nu-i plAceau ; el le njmea tarlaituri.Cantecele pop alare ii incantau §i pe acestea le canthel cu mare plAcere. Patru cantece Ii plAceau insAcu deosebire ; aceste erau cantecele sale de pre-
www.dacoromanica.ro
100
dilectie. Cand se hotara sá cante, atu.ncea cu banasearna aceste cantece nu lipsiau din repertoriulsalt, iar in cele mai multe cazuri numai pe acesteale canta.
Intaiul cantec era :
Eu sunt Barbul lautarul,Starostele i cobzarulCe-am cantat pe la DomniiSi la mandre cununii (§. a. m. d.)
Al &ilea cantec era :
Dragi boeri, din lumea nouä,Ziva buna Va. zicEu ma duc, ma prapadesc,Ca un cantec batrânesc.
s. m. d. i sfar§ià cu strofa
Ah I ganditi c'am fost odataGlasul lumii, dcs1atat5,Si 'nchinati cate'un paharLui biet Barbu lautar.
Cand pronunta Eminescu versul : Eu ma duc,ma prapadesc, ca un cantec batranesc", era a§ade melancolic §i cuprins de atata emotiune, 'Meatmai ca lacrama ; iar cand ajungea la versul :Vnchmati cate'un pahar liii biet Barbu lautar",el Ii ridica paharul dac5 eram la pahareciocnia cu noi, Ii golia dinteodata, stand apoi lungtimp ctus pe ganduri. Iar dacd ii canth cand nueram la pahare de vin, el oftà numai §i sfar§ià cucuvintele sale melancolice : Of... neamtil nevoii 1"
mina,
www.dacoromanica.ro
101
Al treilea cântec era :
Frunza verde de piper,C'ate stele sunt pe cer,Toate pana'n ziva pier,Numai luna i o steaSte de patima mea... (§. a. m. d.)
Cantecul acesta care are una din cele mai frumoasernelodii poporale, Ii canta. Eminescu cu multädulceat a.
Cantecul al patrulea 11 irnpresiona deosebit demult ; par' cal %rad, cand i-a cantat intaia§i-datin prezenta mea : cu cap ul ridicat, cu ochii scan-teietori in atitudine dramatica i cuprins de unadânc sentiment, el intona cantecul :
Mai turnati-mi in pahare,Voiu sa beau, caci sunt setos,Dara nu-mi impleti paharulDeckt dela miez in jos
Ca sä-1 implu inc'odatäCu-apa rece dela rau,Dela rau ce isvore§teDin adânc din pieptul meu.
Si sä-1 beau sa sfarAiasca,Pan'ce'a fi din yin venin,C'a§à, sä-1 beau mai cu dulce,Sa-mi alin durere'an sjn.
$i de n'a pieri durerea,PiarA simtul, pier i eu,C'a trai, jalind poporulNu-mi ajute Dumnezeu I
www.dacoromanica.ro
102
ErA un fel de extaz cand il fineA ; vedeai ce adAncil impresionA acest cAntec §i- din toatA atitu.dineasa, te incredintai despre nemarginita iubire ce a-vea el pentru. poporul sAu. OdatA 1-am intrebatcine e autorul acestui cantec §i mi-a rAspuns :Ia un biet tank transilv Anean, care avea darerede inimä pentru nenorocitul sAu popor; am auzitc A l'a compus, 1-a cAntat §i a murit dupà ce-1cAntase" I
www.dacoromanica.ro
0 PITULAPit/ad in vorba Romanilor din TransilvaniaUngaria insemneaza o monetä de argint in va-
loare de zece creitaii sau 24 bani romanesti, caree scoasd de malt din curs. La Bornanii din Buco-vina se numia aceastä monetà tin puilsor. EminescuIkea mare haz de expresia pitula i o intrebuintain zeflemea foarte adese in Viena. Ii formase pri-vitor la aceastä moneta un lirnbagiu mut, exprimatnurnai prin Inlmica i cand avea nevoie de bani,si aceasta se intampla foarte adese, el cauta sa seimprumute cel putin cu 10 creitari, pretul uneicafele negre. In astfel de cazuri el nu cerea 10creitari dela cunoscutii sài, ci ridica degetul ara-t5tor al manii drepte i facea . . Mmm? I fallsa pronuate un cuvant. Aceasta insemna : ai opitula sau 10 creitari, sa mi-i imprumuti? Candridica degetul i pronunta pe semnificativul : Mmrn,Eminescu totdeauna avea un zambet pe buze, chiarde-ar fi fost cat de necajit i cu buna seama caera foarte nacajit daca n'aved nici zece creitari.Cunoscutii sai in astfel de cazuri pricepeau gestullui Eminescu, imprumutau i cu mai mult,
5i
5i-1
www.dacoromanica.ro
104
se'ntdege, dacà aveau §i ei, aci toti tineau ladansul §i era un obiceiu patriarhal la noi, Ca dinputinul ce-1 aveam, ne ajutam unul pe altul.
Gestul acesta al lui Eminescu s'a generalizatapoi intre no], studentii din Viena, incat §i noi,&and aveam trebuintä de bani, gesticulam ca §iEminescu, daca' ne adresam calre un cunoscut,sà ne imprumute parale.
www.dacoromanica.ro
EM1NESCU $1 SERBAREA DELA PUTNA 1871
Serbarea dela Putna din 15/27 August 1871 afost una din cele mai frumoase §i valoroase ser-bari aranjate de societatea academica" Romaniajund" din Viena. Toath suflarea romaneasca" a pri-mit cu cea mai mare insufletire ideea aranjäriiacestei serbári in Putna, la mormantul mareluiErou, spre a se inchina la acest dant mormant §ia aduce omagii de pietate §i veneratiune Aceluia,ale cárui rama§ite pämantene timp de peste treisecole §i jumAtate se odihneau in vechea mAnAstireziditä de dansul. Era intaia serbare la care au luatparte Romanii din toate tarile locuite de dan§ii.
ideea aceasta a purces dela Eminescu 11)1. Eminescu mi-a spus-o singur, a el a clocit" aceasta idee i and l'am
intrebat, de ce retace aceasta si nu o spune ca sh o stie toti, nu numai cu-noscutii sai cei mai de aproape, mi-a raspuns ea nu ar fi recomandabil sästie guvernul austi iac ca Romanii din Romania, adeca supusi straini au pro-pus aranjarea acestei serbari, dar el (Eminescu) a sugerat ideea in mai multe
ash ca nu se mai stie, dela cine anume vine.$i in adevar in toate discutiunile i actele privitoare la serbare nu se mentlo-
neaza cine a fost acela dela care a venit ideea. In scrisoarea sa adresatalui D. Bratianu (vezi scrieri politice i literare ale lui Eminescu), Eminescurämfine consecvent, numai ca sa nu sufere serbas ea. De altfel i modestiaprea cunoscuta a lui Eminescu ne explica dece nu-si asurna el ideea serbarii.
pant,
www.dacoromanica.ro
106
In nopti nedormite, cufundat in cetirea vechilorcronici, §i cuprins de un fior de pioasA admira-tiune fatà de umbrele mari ce se inchegau inainteaochilor sAi vis'atori §i luau minunatele forme plas-tice ce le aclmirAm mai cu seamA in satirele sale,in astfel de nopti tAcute va fi plAsmuit el §i ideeade a sArbätori memoria celui mai mare erou alnearnului sAu, a o s'arbätori in acel falnic loca§ pecare il ridicase eroul intru mArirea Carmuitoruluituturor biruintelor, il da'ruise cu atatea odoare ilinfrumusetase cu atata splendoare §i pe care in-sfar§it il hotari sA fie loca,ul vecinicei sale odihne.
Timid §i sfios va fi impArtA§it Eminescu dintruinceput aceastä idee unula §i altuia din colegiisag, timid §i sfios din pricinA cA realizarea ei, atatdin came politice, cat §i materiale nu era u§oarA§i visul sAu, poate cel mai frumos, lesne putea nu-mai vis sA rAmae. Dar &and vdzii CA ideea sa esteacceptatà cu mare insufletire de colegii sai, atuncisfiosul §i putin energicul Eminescu incepii sä des-volte o deosebità activitate pentru realizarea ideiisale.
Studentii din Bucovina al cgror I-minar pe at un-cea era la universitatea din Viena foarte mare,apoi toti ceilalti membrii ai Romaniei june", ori-ginari din Romania, Transilvania, Ungaria, Banat§i Macedonia §1 mai cu seama loan Slavici, un bunprieten al lui Eminescu, se puserà pe lucru, 5ide acii Eminescu §i Slavici §i noi Bucovinenii, cariprin cuno§tintele noastre locale eram mana dreaptAa intregei intreprinderi, stam in fruntea memora-
www.dacoromanica.ro
107
bilei mi§cari, sustinuti cu cea mai mare caldurade ceilalti colegi ai no§tri.
Astfel am putut /AO in public uniti i insufletitide ideea ce o urmariam cu totii. Apelurile inclrep-tate catre publicul roman au avut rezultatul dorit.Scrisorile de aderenta sosiau din toate partilebanii veniau cu prisosinta, caci aveam nevoie demulti bard spre a da serbarii acea splendoare cei se cuvenea, ca unei serbari a intreg neamuluiromanesc. Dar dintru inceput aveam a ne lupta cumari greutati i chiar intreaga noastrà serbare erain pericol de a nu se realiza, cand cea mai mareparte din banii adunati §i depu§i la firma corner-cia]á Per lea i Mura§ianu din Viena, se pierdura inurma disparitiunii acestor comercianti de pe piatadin Viena.
Imi aduc arninte ce fierbere era atunci intre stu-denti, cand se latise aceasta veste amara. Eminescuera cel mai deprimat §i mai abatut decat toti.Child ne-am intalnit i l'am intrebat ce zice latoate acestea, lung timp nu mi-a raspuns nimic,ci a stat tacut i cu capul plecat, apoi zise :
Ce va zice lumea, ce vor zice contribuentii ?Toata serbarea e primejduità, caci publicul nu vamai avea incredere in noi. 5i tocmai o firma ro-maneasca a trebuit sä ne aduca o deceptiune atatde amara. Ce calamitate !
Se institul o comisiune de ancheta, care avea. sàcerceteze afacerea §i sa stabileasca responsabili-tatile. Cand acesta comisrune veni sa raprteze.toata studentimea era adunata in o sala mare a
www.dacoromanica.ro
108
universitAtii. Raportor al acestei cornisiuni eraloan Slavici. Cea rnai mare facere domnia in salA,cand incepa Slavici sA citeascA raportul sAu, des-fA§urand toate fazele afacerii i rezultatul la carea ajuns comisiunea de ancheta. Concluziunea aces-tui raport era ca fatA de imprejurarile date §i avandin vedere ca nu s'a putut afla urma lui Per lea §iMurà§ianu, iar depuriatorii avand pentru dan§iicea mai bunA credintA, nu se poate face nimica.
Dup5 cetirea raportului a urmat o discutie foarteanimata, dar in sfar§it concluziunile convingAtoareale raportului au fost primite. Eminesca a fost defatà la aceastä §edintA, dar nu a luat parte la dis-cutiune.
Dupa §edintà m'am intalnit cu Eminescu, cuPamfil Dan §i cu alti colegi intr'un restaurant.Toti eram foarte abatuti §1 stam sub penibila im-presie a nenorocirii ce ne-a lovit. Dar Eminescu alost intailea care ne-a incurajat §i ne-a zis cA operainceputà trebuie sA o ducern la capAt. Ne-a spuscA dupà disparitiunea lui Per lea §i MurA§ianu au.mai incurs bani, ca vor mai incurge §i de acti, cacimare parte din liste Inca nu sunt inapoiate i multecorporatiuni §i institute publice nu au trimes Incaofrandele lor.
prevederea lui Erninescu s'a adeverit, iar el§i. Slavici lucrau din toate puterile pentru reali-zarea operei incepute.
Se alese un noa comitet aranjator, in frunteacAruia sta Joan Slavici ca prezident. Pamfil Dana fost ales casier. Eminescu dupá cat imi aduc amin-
www.dacoromanica.ro
109
te, formal, a refuzat s faca parte din acest comitet,pentru ca el ca totdeauna modest §i sfios, nu rAvniàniciodata sä steie in fruntea unei intreprinderi,dar de fapt a lucrat foarte mult in acest comitet.
Sub conducerea noului comitet lucrarile inain-tara repede. Sosirà i banii adunati prin colecte,cari acurn erhu administrati de Pamfil Dan cudeosebita precautiune §i chiar avaritie. Astfel s'aputut in scurt rescumparh urna de argint, coman-data la o fabrica din Viena §.1 se putura intAmpinhmarile cheltueli imbinate cu hceasta serbare, carea costat cam35.000 de florini, sau 70.000 de coroane.
Sosind vara, lucrarile inaintau mereu i cel maibucuros dintre toti era Erninescu, care, la oricareocazie ne inthlneam, repeth cu deosebita multu-mire sufleteasca ca serbarea e asigurata.
Chtvh timp inainte de serbare, comitetul aran-jator s'a mutat la Cernauti ca sä poata dirigeh deaproape lucrarile. Era §i Eminescu acolo, i ca unulce cuno§tea Cernkrtul ash de bine, lucrà din ea's-puteri impreuna cu comitetul. El era ales §i in de-legatiunea ce aveh sa reprezinte la serbare pe stu-dentii din Viena. Dela Cernauti comitetul se sta-bill apoi in Putna.
Eu am sosit la Putna cu trei zile inainte de ser-bare. Eminescu sosise cu catevh zile inaintea mea,aveh acu cuno§tinta locala i ma informh de?pretoate. Mi§unh curteh manastirii i satul Putna destudenti §i de lumea ce sosise inainte de serbare,iar in preziva serbärii sosirà delegatrunile §i res-tul oaspetilor, primiti cu multâ pompa la arcul
www.dacoromanica.ro
110
de triumf, ridicat la hotarulsatului Putna. Eminescuera cunoscut cu cei mai multi studenti i cu.nos-tea cea mai mare parte din oaspetii sositi dinRomania.
Uite, acela-i Mihai Cogálniceanu i celalalt langdansul e Cerchez prirnarul Iasllor, ei stau de vorbAcu colonelul Boteanu.
Astfel imi arätä el mai inulte persoane pe carele eunosteh. Ne indreptarAm spre mAnAstire si in-traram intai intr'o casä dArApanatA ce se afla ina-intea zidurilor mAnAstirii. Aici se saläsluise multi-mea de studenti. Apoi intraram in curtea mAnAs-tirii, uncle intalnirAm iarasi foarte multi studenti,tot in grupuri. Intrebandu-1 pe Eminescu despreunul i altul, el imi arAta pe cativa.
Vezi-1, cel cu mustata rasA e Alexandru Xe-nopol, venit din Berlin i dincolo cel ce vorbesteeste Grigore Tocilet,cu din Bucuresti. Mergand maideparte intalnirAm doi studenti.
Uite, cel mai bAtran cu barbison este loanBrAtescu i cel mai tanAr scos ca din cutie i chititca o fatà mare, este Ghedern, delegati ai studentilordin Bucuresti impreuna cu Tocilescu.
Intrebandu-1 pe Eminescu ce nume e Ghedem, elrase spuse CA acesta se iscAleste Gh. Dem.Teodorescu1), dar studentii Ii poreclesc Ghedem.El este si corespondent al ziarului Románul" .
Am trebuit sA-1 par-Nese atuncea pe Eminescu,cAci i eu si el aveam mult de lucru, dar cand soarele
1. Ulterior ministru de culte.
A
si-mi
www.dacoromanica.ro
111
sA se ascunzA dupA piscurile pAduraticilormunti, atunci iarA§i ne-am Intâlnit. Acuma aveaun teanc de hârtii subsoarA si 11 purtA .cu sine.L'am intrebat ce fel de hartii sunt acelea §i mi-arAspuns CA este o poezie ce are sA o ImpArteascAa doua zi. Mi-a dat indatà un exemplar din aceapoezie pe care incepui sä o citesc cu glas. Se vedecA lui nu i-a plAcut cum o citesc, cAci lu5 re-ped e poezia din man5 ipunând teancul jos, incepii,sA o citeascA el insu§i cu o deosebitA insufletire,Inca i eu stam nemi§cat, privind la dansul §iascultându-i glasul frumos cu care intonà el deo-sebitele strofe ale acestei poezii. Las sA urmezeaici chteva strofe dela inceputul poeziei §i apoicea din urm5, pentru ca sA se poatA judecA in-sufletirea lui Eminescu.
strunile plesnite $i harpa desfaculdIn salcia pleloasd, de care atarnilL'a lsterului rape, acuma este mula,
cdntul ei de aur nu pot a-t degeptd.
2. Ce mint tragiind s'aude sub crengile plecateSpre unda cristalind ce fuge fopotind,
umbrele din apd tot rdnduri tnecateSe par cd lasd'n urmd o voce suspindnd?
3. Durere ... profundd cdnd Romdnia phingeCu fruntea 'nfdprata de doliu la mormdnt ;Durere-i pretutindeni, durerea se resfrangeIn valea i Carpatul ce'i romdnesc pamOnt.
4. Ca valurile marei ce'n sinu-i se framánldspre un farm sau sttincd se'mping a se ,oprt:
Aa durerea sparge o fara i eavdntliColo spre mandstire la Putna a tool.
imi
1. i
$i
$i
;i-i
Incepn
www.dacoromanica.ro
112
5. De prinire munfi, campie, din unghiuri departateDin teirguri, municipii, cotune, un poporDe-acela; cural sdnge, se scoala sa ia parteLa zi de sarbatoare, la rugliciune'n cor.
6. Cu a nafiunii cruce, de secoli ferecatei,Ca pelerin plimie la noua Golgoiä,Unde eroul zace §i feirna-i fu uitatli.Teicere 1 . . . Este ora am-a a ns rugd.
7. Mdrire fie Doamne 1 0 lehova marine 1Ce ver$i in noi durerea ca balsamul cerescSei curafi. moliciurzea, nedemnei mogenire,La pragul casei tale, palat dumnezessc."
8. Virtutea romdneascei, virtutea streduciteiDe patrie ;i lege, aici in sanctuarSe ;tie 'nmormantatil. 0 dalbei zi-i sosita,Poporul steal genunche s'o'nvefe la altar.
9. 6i 01111 de rugeiciune sub bolfile batraneVibreazei cu putere, ;i furnul majesiuosDe smirnei, de tamdie din vasele divineSe urea catre timplei in nour luminos.
24. 0 munfi $i yeti profunde, ohl dafi-mi pentru'n numeSublima voastrei voce, cei-i trist sulletul meu.Dar bardul nu, nu cántd . . . el plárige ;i-apoi spune :0 $tefan 1 tu efti mare ;i la mormeultul tau!
Adâncul sentiment cu care cetise Eminescu poe-zia, Ii emotionase astfel, incat nici nu observasecA in jurul nostru se strânse mai multA lume careascultA §i ea in tAcere, cuprinsA de farmecul fru-moasei declamatiuni a lui Eminescu. Când sfdr§1
www.dacoromanica.ro
113
Eminescu, isbucni bravo ! i minunat ! din multimeEminescu ii veni in fire, si am putut observh caera foarte nemultumit de aplausul multimii. Re-pede ii ridica teancul de jos si se departä sprepartea opusä manastirii in directie spre sat. Eu matineam de dansul i acuma Ii intrebai de cine-ipoezia ?
Nu stiu, zise el scurt, mai ca brusc, dandu-misa inteleg, ca doreste sa curm cu intrebarile.
astazi dupa atatia ani, scriind aceste randuri,avand inaintea mea acelq exemplar de poezie
ce mi 1-a dat atunci Eminescu, m intreb, cine-iautorul acestei poezii pe care a imp artit-o Emi-nescu. Eram atunci convins ca-i de Eminescu.,care in modestia sa nu voeste s'o marturiseasca,.clar cu toate cercetarile mele la Slavici i altii nuam putut afla autorul nici pang azi. Poezia estetiparità in tipografia Buciumului roman din Iasi
are 24 de strofe. Eminescu a impartit-o in zivaerbarii intre public, dar in darile de seama ce auaparut asupra serbarii in ziarele din Romania nuam aflat-o nicairi reprodusa sau amintità 1).
1. De aceea dau aici textul i acelor strofe ce nu sunt cuprinse In des-erierea de sus :
10. Ski sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte,lar jos l'alui picioare mormántul umilitAl omului, In care un snop de oseminteE-o melnd de cenuse, odor neprejuit.
11. Din astd calacombd si mucedd si rece,Din ist sicriu de ghiajd de noapte 'nfasuratCu giulgiul nepdsdrii, un fulger iaca trece
de-a virtujii raze tot templu-i decorat.
Min inescu.8
§i
§i
$i
www.dacoromanica.ro
114
12. In nimbul ce' ncunund mormántul se zäregte :Grumdzeglit fi Balla fi Ciceu,
Dumbrava rogd, Baia gi cum fngdlbinegteFaloasa semilund la Racova de greu.
13. Dar printre pun gi lupte fn cereal de lumina-Se vdd ceregli casteluri de-alui Hristos Mrii,
fntre ele-i Putna in care-addnc se nchindLui ,51ef an Vodd asläzj ai Romdniei f
14. Aice e fdnidna cea plind de mdrire,De sdnta pietale, de-al patriei amor ;Aice-i eroismul ce trdsnet de'ngrozireFu dugmanilor Wei sfarimind truf ia kr.
15. 0 mamelor romdne I aducefi-v'aminteCd dintre voi fu una : Eleria, ce ne-a datA patriei mdrire 1 i cdnd lipifi f ierbinteLa sinul vostru pruncul, fi dafi un stirutat,.
16. Un sdrutat de mama, extas de bucurieCe numai sus fn ceruri se poate repetd,In numele lui ,5tef an fl doll sd refnvie,
duceji pruncul vostru la Putnal fnchind..
17. Ear tu junime verde, la ist isvor de viecildCu undc de virtute ce-i al marirei kc :Invald-a iubl jara, a o iubl Invald
el inimd, suf let cdlegte-ji ca'nteun loc.
18. Aga junime scumpd, rumoasd auroraA patriei romdne I Al vostru viitor,5'i al nafiunei soare, din a virtufii hordSe nage, vä surdde, vd cold cu amor.
19. In leaganul de moarte vederea nu pdtrundenoaptea lard ziud, cd-i soarele apus ;
Dar spiritul sondeazd gi'n muschiul lui, fecundeSeminfi de lauri zice : cä Stefan v' au depus.
,5i'n
www.dacoromanica.ro
115
-20. Din turnul mandstirei cu fruntea'ncäruntitaDe patru secoli cdnta un glas armonios,$i-alui vibrare dulce de-aramd curatitaPrin làcdri tntrcite, e imn religios.
21. E-a clopotului Buga suspin gi lamentareCe-a munfilor ecouri de freamat le-au Implut.Ahl canta la mormdntul ce astazi e'n serbareCa glasu-ii pentru lume gi cer este facut.
22. Te leagana pe vánturi, gi-ata melancolieMisterioasa limba In inima lovind,Fa lacrime sa curga, colo fa'n vecinicieEroul sa tresalte, al tau glas auzind
23. $i strunile plesnite, i harpa desfacutaIn salcia pletoasa, de care atdrnd,L'a Isterului ripe, acuma este muta
cdntul ei de aur nu pot a-1 degteptd.
Sosi memorabila zi a serbarii, o zi minunatä,,care a favorizat ceremonia deschiderii serbärii. Inporticul festiv, ridicat aproape de manästire, loanSlavici, ca prezident al comitetului aranjator, rosti
fata publicului cuvantul de deschidere, apoi seforma convoiul care plecd in lunga procesiune spremanästire. In frunte mergeau membrii comitetului,investiti cu late e§arpe tricolore. Ei purtau urnade argint i dou5 minunate velari una de catifehro§ie i alta albastra, cu rnaestre cusuturi de aur,cad erau lucrate una de damele romane din Buco-vina, iar alta de cele din Romania. Aceste daruri.aveau sä se depund pe mormantul eroului sar-batorit. Era impunatoare aceastä multime corn--pusä din inteligenta §.1 popor, care incet i tacuta
in
$i
www.dacoromanica.ro
116
inainth pios spre loca§ul unde se odihnia osa-mintele marelui Domn. Eu m aflam langa Emi-nescu. El era tacut §i inainta cu capul plecat. ltifacea impresia ca gAndurile sale planau in del:4r.-tari ce numai el §tia sa le patrunda. Ma am ajuns-la mändstire, §i am intrat in sfantul loca§ unde ladreapta se afla mormantul eroului. De-oparte §ide alta a mormântului sta. Comitetul, iar lui Emi-nescu §i mie ne succese sä stain in fata morman-tului la o departare cam de doi pa§i. Se tinura cu-vantarile, se depusera darurile pe mormant, apoiurma solemna inchinare. a delegatiunilor §i a altorcredincio§i inaintea mormântului. Moment inal-tator, care ne transporth §i ne umplea de tainicefioruri, nesimtite pand atuncea ! Aceasta insufletirea ajuns insa la culme, cand colonelul Boteanu, inmare tinuta, pa§i inaintea rnormântului i inao scurta cuvantare in memoria celui ce se odih-ne§te aici de peste trei secole, dar al carui geniuvegheaza §i azi asupra scumpului &au popor. Iarchild apoi i§i pleca Boteanu genuchii inaintea mor-mântului, cand i§i descinse centironul de aur delabran si-1 depuse pe mormant, rostind cu adanekemotiune cuvintele : cd in numele osiirii romeine11 depune in semn de admirare ;si pioasti yenera-liune pe mormemtut marelui cdpitan i córmuitorde lupte, atuncea parca trecii un fior prin cei defata §i toti erau a§á de emotionati incat vedeai cà.
fàrä voie li se furi§ara lacrune in ochi 1). Acuma
I. Acest centiron se af1 i astazi pe mormântul lui Stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
117
imi fAcit Eminescu semn sä e§im zise afarAcA acesta a fost cel mai sublim i mi§cAtor momental intregei serbAri. Adanc impresionati am e§itdin curtea mAnAstirii 0 am indreptat pa0i no§trispre un grup de poporeni.
Acolo se frigea un intreg bou pe o uria§5 frigarede lemn, a§ezatà pe douA furci intepenite in pa-mânt. Cate patru oameni o invarteau de ambeleparti, iar jarul de sub frigare era a§à de mare, denu te puteai mai cA apropia. Cu deosebitA plAcerese uith Eminescu la acest pitoresc tablou §i-mizise CA intdia§ data vede un bou intreg pe frigare.Incepit sä ploaie i ne despArtirAm. Aceastä ploaierAcoritoare tinit cam o ora, dar apoi se Mat iarA0timp minunat de frumos 0 nu impiedicA de fel.serbarea adicA masa festiva in portic cu 1600 detacamuri, la care Alexandru Xenopol a tinut cu-vantarea festiv5. Nu a fost impiedicatà nici os-pAtarea imensei multimi a poporului, nici petre-cerile poporale §i hora mare ce se incinse. dupAamiazA pe iarbA verde langa porticul festiv. Cutoate cA iarba era incA udA §i ici colea mici bAl-toace, hora se invartia cu mult foc i canddomnii luarA la joc §i pe fetele §i nevestele din po-por, care priviau cum joaca domntiriile, se auziaaaplaaze de clocoteau codrii, la ale cAror poale sedesfA§ura acest incântAtor tablou de infrätire in-tre inteligentA §i popor. Inceputul Ii fAcuse Alexan-dru Xenopol care trase la joc pe o fatA minunat defrumoasA din Putna, §i lai Ii urmarA i ceilaltidansatoli. Pe Eminescu nu 1-am observat la hoed.
si-mi
www.dacoromanica.ro
118
cand ne-am intalnit seara la congresul studenti-lor, mi-a spus &à a privit din departare la joc.
La congresul studentilor care s'a intins panatarziu dupa miezul noptii, a luat parte 0 Eminescu,dar nu a vorbit nimica. El imi spuse ca cele patruteme, puse in discutiune, nu erau de mai inaintecunoscute celei mai mari parti din studenti, caprin urmare nu erau studiate, §i nici nu vor puteàfi rezolvate a§a de u§or. i in adevar acest con-gres nu a avut nici un rezultat practic. Eminescu
eu am parasit congresul foarte tarziu dupà mie-zul noptii, inainte de ce se inchisese discutiunea
obositi cum eram, ne intrebaram unde vom dormiIn noaptea asta. Cercaram intai sá afram adapostin vr'o chilie de calugari, dar toate chiliile erauocupate de oaspeti.
Pentru cei ce nu erau studenti se ingrijise, darstudentii erau lasati in voia Doninului. Stand a§ànedumeriti in poarta cea mare din zidul manastirii,vedem ca un flacau se coboara din turnul deasupraportii cu o sarcina de fan in spate. Eminescu Iiintreaba de unde aduce fanul, §i acesta Ii spune cadin turn, caCi acolo este fan manastiresc.
Eureka ! striga atunci Eminescu, avem acuunde dormi i arnandoi ne suiram in turn sa cer-cetam mai de aproape localitatea ce aveà sä ne-adaposteasca peste noapte. Luna stralucia prinobloanele turnului 0 lumina interiorul.
De minune ! zise Eminescu. Fan proaspat§i aer curat. Liebchen was willst du noch mehr?
Dar ne era grozav de foame. Ne coboriram deci
www.dacoromanica.ro
119
din turn ca sa mancam ceva i ne duseram in casadinaintea zidurilor manastirii, despre care am vor-+nit. Acolo mancau mai multi studenti. Am mancatamandoi pane, slAnina afumatà §i branza 0 amMut Cate un pahar de yin.
Aproape de noi mancau cei doi studenti despre-care imi spusese Eminescu cA sunt BrAtescu §iGh. Dem. Teodorescu. Ace§tia aveau mancAri bune,.cAci ii vedeam mancand bucate alese ce de qgur§i le-or fi adus cu dan§ii. Cand sA ne ducem la culcatse adreseaza Teodorescu cAtre noi, intrebandu-ne-unde dormim. Eminescu ii rAspunse
In turnul lui Stefan cel Mare, si-i descrise-local descoperit de noi.
Se nascii acu o disputä intre Bratescu si Teo-dorescu, sA doarm i ei in turn sau ba. BrAtescu_se vede cA era ceva bolnav, cAci vesnic era inva-lit intr'un plaid. Insfar§it numai Teodoresca se-hotAri &A vie cu noi in turn, dar trecii timp in-delungat pang se gni, cAci i§i aduna lucrurile, ungearnantan, un palton, un pardesiu, o pareche deghete de lac, care se vede CA nu aflase Joe in gea-mantan ; toate acestea le dete unui servitor ca sA ile suie in turn. Ajun0 acolo, aprinseram un capätde lumanare ce-1 adusesem de jos si ne pregatiramculcusul. Teodorescu alese lung timp locul de cal-care, potrivi fanul. isi Mai un cApataiu invelinctfanul in pardesiu ; Ii desbraca jacheta §i o asterniisub dansul, apoi isi puse in cap o sapcA neagrA IemAtasa in forma unei tichii, isi scoase gulerul, seimbraca in palton 0 se intinse astfel pe patul im-
www.dacoromanica.ro
120
-provizat. Erninescu §i eu pusefam ate un brat bun-de fan sub cap, ne scoaserAm jeletcile, le intinserAmpe cApAtai si ne culcarAm imbrAcati cum eram.
Acu sA am o cafea neagrA a§ crede CA suntrege, zise Eminescu. Se fAcii apoi tAcere. Dupà untimp il mai aud pe Eminescu zicand :
Cate n'a vAzut acest turn in decursul atator-sute de ani, i caste ar puted. povesti !
Poate cà Emmescu tesea in gandul lui intam-plArile ale cAror martor prin secole fusese acestvechiu turn, dar en si Teodorescu am adormit,obositi de cAldura §i munca de peste zi, si cu totiine treziram abià dimineata cand clopctul Buga-chema pe credinciosi la rugAciune. Mai cercarArnsA dorrnim dar nu. era cu putintd, si cand soarele seivi la obloanele turnului, ne scularAm. Teosiorescuavea mare sup Arare cA nu-§i afla ghetele de lacce le adusese in turn. Am edscolit tot fanul §i amcAutat in tot ungherul, dar in zadar. Se vede cA-un bun crestin ne vizitase noaptea si plAcandu-ighetele cele framoase, le §terpelise. Eminescu faceahaz de necazul lui Teedorescu §i-i zise :
Vezi, asa ceva nouä flu ni s'ar putea intamplà.i de ce nu, intrebA Teodorescu supArat ?
Pur §i. simplu1) pentruca avem numai atepAreche de ghete, si din picioare nu ni le poate
fura. Ce a fAcut Teodorescu in aced zi färà ghete.de lac, nu stiu, cAci Yam lAsat in turn, iar Eminescu
eu ne-am coborit in jos.
1. Fiazä foarte obicinuitA la Eminescu.
o
www.dacoromanica.ro
121
Ne-am despArtit la poarta mAnAstirii, mergand:fiecare la lucrul sAu, cAci §i in aceastA zi aveammultà treabA. Avea adicA sA se oficieze parastasulin bisericA, avea iar5§i sA fie masA.mare in por-tic §i egumenul mAnAstirii avea sA citeascA ye-chiul §i frumosul necrolog privitor la Stefan celMare, alcAtuit de Vartol unei MAzAreanul, iar dupAeventualele cuvantAri ale oupetilor, prezidentulSlavici avea sä declare serbarea oficialà de inchisà.
Toate s'au petrecut programatic, dar pe la star-§ite Eminescu s'a supArat pe prefectul Orest Renei,care la aceastA serbare implinea functia de comisaral guvernului. Eminescu mi-a spus CA Renei s'aopus la intentiunea multor oaspeti de a tine dis-cursuri libere §i neanuntate de cu vreme §i CASlavici in urma interventiunii comisarului, a fostsilit sA nu .admitä mai multe cuvantAri §i sa de-clare mai repede cleat ar fi dorit, serbarea oficialA de inchisà.
Dupà amiazA au plecat .cei mai multi oaspeti,.§i au fost petrecuti cu aceea§ pompà ca la sosire.
In aceastA noapte am aflat loc de mas in chi-lille mAnAstire§ti.
A treia zi am lost invitati in beciul mAnAstiresc,vechiu ca §i mAnAstirea, sA gustArn vinurile mAnAs-tirii §i s, facem an mic dejun. Era §i Eminescude fatà. I§i poate fiecare inchipui cat de impre-sionati eram cand ne vAzurAm in pivnita aceastasub ni§te bolti minunate §i atat de bine conservale, ca §i cand ar fi fost nu de mult zidite. Am de-junat cu totii §i egumenul mAnAstirii Arcadie Ciu
www.dacoromanica.ro
122
percovici ne-a dat sa gustam din toate butoaele-ce era acolo, pana ne-a oprit la un minunat yin deNicore§ti. Am petrecut mult timp acolo, pada' amlost poftiti la masa la egumen. Aici a urmat apoitoast dupà toast, recapitulandu-se cursul serbarii§i. impresiile ca§tigate de fiecare.
Eminescu a ascultat mult timp aceste cuvantari,dar cand se servl cafeaua neagra, se retrase intr'oodae laterala. Eu ma a§ezai lângá clansul, §-acumaEminescu, sorbind din cafeaua neagra §i fumanddin tutunul bun ce ni se puse la dispozitie, erafoarte multumit. I§i spuse §i el impresiile sale delaserbare, dar linitit, fàrä exagerari, fara a lauda§i f Ara a mustra. Zise cá serbarea in total conside-rata, a reu§it foarte bine §i cà comitetul are cauzasd se mandreasca cu acest rezultat. A avut ser-barea §i defecte partiale, dar acestpa nu s'auputut inlatura cand intr'un sat mic ca Putna, aisa ad aposte§ti §i s ospatezi mai multe mii deoameni. Cel mai important lucru pentru Eminescu.era insä rezultatul moral al serbarii. Se va ridica
a§à argumenta el se va ridicà simtul natio-nal, aproape adormit pada acuma §i va luà altavant, iar studentii ce au sosit din toate partile§i au facut cuno§tinta §i legaturi de prietenie in-tre dan§ii, vor lila cu sine impresii ne§terse §i vorfi pe vremuri propagatorii cei inai zelo§i ai ideiicä lucrand uniti §i condu§i de acela§ ideal, vor con-tribul la de§teptarea §i marirea neamului lor inprovinciile de unde se trag. A luat §i atata amar,deinteligentä parte la serbare, tot barbati marcanti,
www.dacoromanica.ro
123
din toate tarile locuite de români. i ei s'au cunoscut mai de aproape ; §i intre dan0i a urmat unschimb de vederi ; §i ei s'au apropiat in simtirilelor unii de altii, §i nu se poate ca acest fapt sanu influenteze activitatea lor publica i sa nu albaurmari binefacatoatre pentru neamul intreg. Stu-denti, popor i inteligentä au vazut, au simtitau inteles cu totii, cà hotarele nu pot impiedechmanifestarile entusiaste ale unui popor pentru oidee pe care a urmclrit' o i serbarea dela Putna.De0 despartiti prin hotare politice, toti §tiu casunt unul acela;s neam, §i acea.ta convingereva marl puterea lor de resistenta §i Ii va oteli iiilupta pentru neam, lege §i tara.
§i
5i
www.dacoromanica.ro
Epizoade din viata lui Eminescu
Paginele ce urmeazA vor cuprinde cateva epi-zoade din viata lui Eminescu. Ele au fost alcA-tuite astfel ca sA poatA fi publicate in Revisteca articole independente §i ca intamplarea po-vestal sA poatà fi inteleasa chiar din cuprinsulpublicat. De aceea se vor gAsi in cAteva din acesteepizoade unele amAnunte pe cari cetitorul le cu-noa§te din paginele precedente.
Aceste explicAri vor lAmuri pe acei cetitori carivor afla cA se repet5 unele date din amintirilece preced acestor epizoade.
www.dacoromanica.ro
0 OLUMA A LUI EMINESCU
In toamna anului 1870, eu §i cu V. Morariuaveam inViena o camera in Dianagasse. Cam a patracasa dela noi, in aceea5 strada, cu alti colegi deuniversitate, locuid Eminescu, toti intr'o camera.In anul acesta se concentrase foarte multi studentidin Bueovina in aceasta strada, §i adese e§ind eipe trotuar §i conversand, rasuna stracla intreaga de.vorb à romaneascal.
Eminesca ca unul ce studiase §i petrecuse- multtimp al copilariei sale in Bucovina, petrecea maiadese cu Bucovinenii deck cu alti colegi, §ide aceeaera rnai mult in mijlocul nostru. Adese imi zicea. :Bucovinen i nu se deosebesc de fel de Moldoveninici in temperament, nici in caracter. Suta de anide cand v'au despartit de Moldova, nu v-a pututschimbh firea. Dar mai nine ar fi lost pentru voisä aveti temperamentul impulsiv al Transilvane-nilor, caci ar aveh nemtii frica de voi §i nici nu v'arfi adormit a§a de u§or, caci zica cine ce-a zice,dar voi dormiti.
In anul acesta eu §i Morariu ajunsesem incea de pe urma zi din Septemvrie in Viena. Adu-
www.dacoromanica.ro
128
sesem cu noi 5i de-al de-a mancarii, caci unde ar fi:lasat parintii sA plece bdidii" cu lada goala in-teatata amar de depArtare ; 5i cand am deschis.
geamantanele noastre, am aflat jambon, branzA,placinte, slaninA 5i Cate altele, ce numai mameleingrijitoare 5tiu sA le potriveasca.
Observ aici ca aveam pe acea vreme obiceiul sa_notez 5i sa schitez unele evenimente din vieata mea5i. am notat 5i aceasta sosire a noastra in Viena.Nu-mi mai aduceam aminte de aceasta notita, darscriind aceste amintiri 5i frunzArind prin vechilemele hartii, am dat de o schita mai mare, din carenu pot sA nu copiez intocmai unele pagini unde evorba 5i. despre Eminescu.
MA' ce am notat eu atuncea, in anul 1870, ozi sau doua dupà sosirea in Viena :
Fiind gata cu randuitul, aruncam priviri plinede satisfactie 5i multumire asupra acestor odoarel),.cand WI c5 bate la u5A 5i o ciurda de tineri, cariaflase de sosirea noastr5, intra in odaie. Era Emi-neascu, Joan Luta, Pamfil Dan, Iancu Cocinschisi altii, toti juristi, filosofi, medicini5ti, in scurttoate breslele de 5tiintA. Incepura povestirile 5iaflaram c5 o intreaga colonie de Romani bucovi-neni 1ocue5te in Dianagasse 5i in apropierea ei.
Iara5i bate la u5a.Infra !Ha, bravo, badità Mihai, esclama toti tinerii
sarind inaintea celui nou sosit. Era 5i el jurist, dar
1. AdecA mAncgrile.
www.dacoromanica.ro
129
mai in varsth decat ceilalti §i de aceea Ii ziceau toticam in glumh, cam intr'adins With Mihai .
Mài diavolilor ce-ati adus de-acash? lntrebdnici una nici douh, dà de odoarele noastre.
Toti tinerii se aruncarà ca lupii asupra lor §i inscurt erau toate intinse pe mash.
Minunat jambon, bunh slhninA, aferirn unt§i branzA din creerii muntilor ! La lucru bhieti !exclamhrä Cu toti.
Ce plAcinte minunate, am s5 le trantesc oodA ea sh treach la posteritate, zise Eminescu,care de§i era din breasla poetilor §i filosofilor, in-f ulica la plAcinte cu prozaicii shi colegi, de nu rh-mase nici urmh din ele. Sfarsind plAcintele numaice-1 auzii pe poet strigând iarhsi
Ha, dulceturi §i beltele, ochii vhd, inima cere !! mhmulica mea, ce phcat, am dat prea tarziu
de ele, dar imi rezerv dreptul pentru altA data ;sh fiti ai draculai, dach nu-mi lAsati §i mie !
Shturându-se cu totii §i fiind pe inserate zisebAdita Mihai ; MAi bhieti, acñ ar trebui cevaudAturh, unde mergem?
La tata Wihl, zise Eminescu.La tata Wihl, repetarà ceilalti §i luandu-§i
phlAriile se indreptarà cu totii spre restaurantallui Wihl din strada Marocanilor, unde erau maitoti abonati.
Aceste randuri le-am scris atuncea ; mai cuprin-
1. Era Mihai Gligorovilä. A murit mai multi ani dupà aceasta ca pro-curor al tribunalului din Suceava.
9Eminescu.
1).
el, §i
:
:
I-i-i
www.dacoromanica.ro
130
deau aceste notite §i altà intamplare, care insA nuare a face nirnic cu Eminescu.
Tata NVihl, cum ii ziceam noi, era un restauratorjovial §i cinstit al restaurantului : Zu den dreiTauben. Acolo mancam mai toti Bucovinenii inabonament. Dupà cat imi aduc aminte, Eminescunu era insa abonat, dar venia de dragal societAtii§i adese §i din cauzA CA se putea mai u§or impru-matà cu parale, cand Ii lipsiau. Abonamentul nos-tru insA era numai mancarea de amiazA, cAci abo-namentul §i pentru searà era foarte scump §.1 ni-mene din noi nu dispunea de atatea mijloace casA ne permitern acest lux. CatA vreme rnai tineauparalele ce le primeam la inceputul fiecArei luni,traiam seara cu cate un gula§, pane §i o sticlä debere. Dar veniau zile, §i de acestea erau c.rn 20 pelunA, in care nici luxul untii gula§ sau carp Aciornu ni-1 puteam permite §i atuncea cu o pane micaprecum se capAtA ori unde de 4 creitari, ne stain-pAram foamea. A§a tr5iam cei mai multi din noi§i a§a. tfaia §i Eminescu. Dar Cate odatà, mai cuseamA pe la finea lanei, lipsià §i aceastd mica hran§i eram siliti sal postirn serile, a§teptand cu nerAb-dare sA vie ziaa de mane, care, ne aduceh cafeanaen lapte §i pranzul plait inainte. i cu toate acesteaeram voio§i §i buna dispozitie flu ne lipsia. Tainadispozitiei noastre era tinereta §i faptul c nicipe acasA la parinti nu huzurisem §i flu eram alintati.
acuma voiu povesti un epizod tragi-comic,intamplat intre mine §i Eminescu.
Era pe la sfar§itul lui Noemvrie 1870. Baniise
www.dacoromanica.ro
131
sfar§ise de mult i se apropih una din acele serisinistre, unde §tiam c nu vorn manca nimica.Cam pe la §ease ore §edeam eu §i tovara§ul meude locuintA, V. Morariu, la fereastra §i ne nitam pestradA. Ii vedem pe Eminescu care venia de acasatrecand pe sub fere§trile noastre cu capul plecat§i cu manele impreunate in manecile paltonului.Ii strigam pe nume. El i§i ridica capul in sus §ivAzandu-ne, ne intrebA :
Ce faceti?Nimica !Nu e§iti?N'avem la ce.N'aveti Mmm? si ridicA arAtatorul
manii drepte in sus, care avea sa zica : N'aveti opitulA ?
Tufa ! Ii raspunserarn.Atunci Eminescu statit putin pe ganduri §i ne-
zise dupA un timp :Imbracati-va §i veniti in jos.
Ne imbracarAm §i e§iram.Of neamul nevoii ! ofta el zambind, ce mize-
rie, sA fiti §i voi a§h de calici §i tustrei sa n'avem opara Dar mi-a venit o idee stralucita, mai baieti.Vom manca imparate§te in aceasta seara. Mergetila Bischoffs-Bierhalle in Wipplingerstrasse §i maa§teptati. Puteti §i ranch ; in astA searà \TA pla-tesc eu.
Bucuria noastra nu era mica. Eminescu se de-'Arta repede de noi zicancl cA are sa se intalneascacu cineva. Noi ne plimbaram o bucatA de vreme
I
www.dacoromanica.ro
132
pe stradele splendid luminate ale Vienei §i ajun-seram pe Graben, acea piata feerie luminata,uncle la plimbarea de seara mi§una lumea ca in-tr'un furnicar. Acolo ne intalniram cu Matei Lupu,coleg de universitate. Era §i el lihnit de foame.Ii introduseram in marele mister ce ne a§tepth inasta seara §i-1 luaram cu noi. Vorba RomanuluiDar din dar se face rai.
Ajun§i in restaurantul Bischoff ne a§ezaram in-tr'un ungher §i comandaram ale un gula§, pane§i Cate o sticla de bere. Nu-i vorba, am fi comandatmai mult, caci Inca tot ni era foame, dar eram cufrica in oase ea nu va veni Eminescu §i atunci opatim. Se Mull nouà ore §i Eminescu Inca nuvenise. Sticla de bere nu o goliseram de tot ; fa-masese in fiecare sticla cate ceva, caci altfel, dacaerau sticlele goale, venia chelnerul §i le umplehiara§i, iar noi ne temeam ca nici pe acea una nu ovom putea plati. Se uità aca chelnerul cu ochiiprepuelnici la noi, iar noi incepusem a discutaserios chestia : care din noi sa-§i lase zalog pal-tonul ca sa e§im cu obraz curat din restaurant.Ochii no§tri erau indreptati spre u§a de intrare §inu-I a§teptau jidovii pe Messiah a§a de dornic, cumII a§teptam noi plini de frica §i speranta pe Emi-nescu. Dona ore a tinut aceast5 tortura, cand iatacateva minute dupa noua ore, intra §i Eminescu
se a§eaza zambind langa noi. Ca o piatra ne picade pe inima §i incepuram acii a ne uità mai indraz-neti la chelner, pe cand mai inainte ne feream deochii lui.
§i
:
www.dacoromanica.ro
133
Mancat-ati ceva baieti ? ne intreba Eminescu.Cate un gulas mic, raspunseram noi, res-
pirand mai usor.i poate ati mai manch ceva?
Cum nu ! numai &ea te ajunge punga.Ei chelner, ada trei portii de Frankfurter
en varza i o cana cu bere !Chelnerul inholba ochii auzind ca acii trebuie
sä aduca bere cu cana, pe child inainte in decurs de2 ore satusem cu sticlele goale!
Repede aduse chelnerul ce i se poruncise si in-cepuram a mama. Eminescu era foarte bine dis-pus, glumia, râdeà, manca i bea, iar noi Ii tineamhangul. FiMd satui, ne pusem pe bere. Dintr'ocalla sporirà mai multe si in fine facn Eminescugluma de comanda o cibotd de bere. Astfel de ci-bole de stied, se aflä mai in fiecare restaurant,rezervate pentru studenti cand acestia devin binedispusi.
Aci incepa o conversatie animatä, al carei o-biect se schimba din minut in minut. Erau 3 oredupa miezul noptii cane' ne scularam sa plecam.Eminescu plati atunci pentru toata mancareabautura noastra 3 florini 20 creitari, iar chelne-rului Ii dete un bacsis de 30 creitari. Ne indreptaramspre casä. Lupu i Morariu faceau gal agie ; Emi-nescu fredona cantecele sale favorite : Eu suntBarbul ldutarul si Dragi boieri din lumea noud,iar eu mergeam in. rand cu dansii cu frica in oase,sä nu avem vreun conflict cu politia, caci eu ban-sem putin, de oarece abia in Viena incepusem a
§i
www.dacoromanica.ro
134
gusth berea. AjungAncl pe Graben, Morariu in ras-fAtarea sa, i§i permise gluma de a ma inpinge In-teo dama, care trecea atarnata de bratul unuiclomn. Ma pomenii atuncea din partea darned cuo sudalmä originala Vieneza, pe care inca nu oauzisern 'Ana atuncea §i care ma supärä a§h demult, Meat imi venirà lacramile in ochi. Morariu.§i Lupu isbucnirà intr'un hohot, ceea ce ma infu-ria §i mai mult. Eminescu insa ma lua de subsoara§i-mi zise :
Nu te luà dupà pro§tii A§tia, mergi en mine.Lini§tea lui Emmescu imi impuse. Atarnat de bra-tul sau §i ascultand povestirile sale, ajunseram inDianagasse, dar când sd ne despartim de Eminescn.§i sa tragem clopotul ea sa ne deschiza poarta,veniram la cuno§tinta, Ca nu avea nimeni din noinici un ban ca sä plateasca portarului tributulobicinuit, ad.ica ate 10 creitari de persoand. Obi-ceiul acesta este un drept ca§tigat de portari prinprescriptiune, §i deaceea a§h. nurnitul Sperrsechserleste spaima celor ce yin dupd 10 ore acasa, dincare cauza domne§te o ura instinctiva in contraportariului, care este poreclit Cerberus.
Ce era acii de facut? Nu ne ramase alta, cleatsa ne plimbam pe strada pand la 6 ore dimineataand se deschicl regulat portile. Morariu se plimbhen. Lupu, iar eu cu Eminescu. In decurs de aproape3 ore, cat a tinut aceastä plimbare, Eminescu purthfirul vorbei. Dintru inceput imi povesti mult des-pre o actrita Eufrosina Popescu de care fuseseamorezat §i la care se vede ea' mai tinea, caci a
www.dacoromanica.ro
135
descria in colori foarte vii 5i in termeni de amorezatDupà aceea trecit la teatru i povesti multe anec-dote, dar acuma nu-mi mai aduc aminte ce-mispuse. In fine trecil la Budhism, obiectul sau de pre-dilectie, despre care imi vorbi apoi pana ne des-p artir am. 9
Eu eram numai putin initiat in misterele Bud-hismului 5i 5tiam numai atata despre principiileacestei religii cat auzisem in liceu, iar Eminescudesfa5ura o cuno5tinta vasta spuse ca. Ti-betul este leaganul i inima misterelor budhiste ;incepfi apoi sa vorbeasca despre Nirvana §i Budha-Sakhia-Muni. Era atat de incantat de principiileacestei religii, ca 'Area transportat i adese pro-nunth plin de o deosebita insufletire cuvintele :0 ! Budha-Sakhia-Muni! Ar fi vorbit mai mult,dar erau 6 ore dimineata 5i portile se deschiserd.Ne despartiram i ne duseram la culcat. Eu i cuMorariu am dormit pana tarziu, adeca pana aproapede amiaza, cad era Dumineca. Baba la care lo-cuiam 5i care ne i servia, intrand in camera ca sane ia hainele la curatit, ne ip.treba, ce haine vomimbrach astazi ; eu Ii zisei ca voiu imbraca hainelemele cele negre.
Dar ce fel de pantaloni ? intreba ea.Cum ce fel de pantaloni? cei negri ! respunsei.0 Iesses ! Domnul voie5te sa glumeasca ; doar
ati trimes aseara un bilet al D-voastre prin d.
1. Vezi sfax§itul capitolului : Eminescu afard de coald.
9
§i-mi
www.dacoromanica.ro
136
Eminescu 0 ati cerut pantalonii cei negri fiindcaaveti trebuinta de ei.
Ce bilet, ce Eminescu . . . . ? dar acii imi plesniprin minte ca Eminescu mi-a jucat o festa 1 Re-pede am sarit la garderob, dar panfalonii nu erau.Baba-mi arata biletul adus de Eminescu. Era unsimplu bilet de vizita al meu, care ajunsese cumvain maim lui Eminescu. Se trezise 0 Morariu.Eu eram dintru inceput suparat, dar apoi ne cu-prinse pe amândoi un ras de nu ne mai puteamastamparà, caci clescoperisem taina darniciei deeri a lui Eminescu : mi-a luat pantalonii, i-a vândut§i ni-a platit la toti mâncarea.
AA a 0 fost, caci intalnindu-ma cu dânsul dupaamiaza in cafe Troidl 1-am tras la raspundere. Else omorà de ras §i-mi raspunse cu tin aer nevinovat :
Ce eram sa. fac, eram doar §i eu si voi lih-niti de foame.
Da bine se poate una ca asta? De ce nu i-aivândut pe ai tai.
Imposibil.i de ce imposibil?
Pentruca n'am doua parechi de pantaloni,ma ! Se stransese 0 ceilalti colegi din cafenea pelangä noi §i toti radeau de se prapädiau, dar nude Eminescu, ci de mine.
www.dacoromanica.ro
EMINESCU LA SERBABEA UNUI PATRON
Un bun prieten a lui Eminescu era colegul nostruloan Luta, actual advocat in Suceava. In zivade sf. Joan ne-a plesnit noua colegilor prin minteca sa-1 facem pe Luta &Ali serbeze patronulski. Spre acest scop il felicitaram ati-va acasä,dar vazhnd CA nici prin g'and nu-i trece Ali ser-beze ziva numelui sau, ne sfatuiram sa facem toatechiparile ca sa-i de§teptam ambitia. §i aceastase putea face numai la masa in restaurantul luitata Wih19, in Marokkan.ergasse, unde la amiaza neadunam de regula intr'un numar destul de mare,fiindca eram abonati acolo. Eu §i. cu V. Morariueram cei dintai cari sosiram. In a§à numitul salonropi era a§ezata o masa lunga care era rezervatapentru noi. A§teptaram sa vie §i. ceilalti tineri §iveni §i Eminescu.
Eu, ca student, aveam obiceiul sa-mi fac notiteasupra deosebitelor intâmplari din vieata mea destudent §i astfel am schitat §i decursul acestuipatron din care copiez intocmaipasageleurmatoare.
1. Zu den drei Tauben".
www.dacoromanica.ro
138
Atunci se sculA V. Morariu §i istorisind in scurtcolegilor sai intamplarea de dimineat51), ii provocape toti sa nu uite a-I felicith pe Luta de ziha pa-tronului sat]. §i a-i de§teptá ambitia ca sa-1 serbeze.Toti acceptarà propunerea, dar se sfatuira sä in-ceapa hiritisirea abià du.pa masa. Ca vorbitor fuales Eminescu. In curand sosi §i Luta §i toti man-cara in lini§te. DupA masa insa se sculA Eminescu§i netezinduli coama cea lunga §i mustata sa pejumatate mu§catà, riclica un toast drastic in sà-natatea lui Luta, improvizA o poezie comica §isfAr§ind cu. cuvintele :
BAieti, azi e sarbAtoare,SA ne veselim;
Pe Ion la masa mareSA-1 hiritisim 1
provoca pe toti sa-i ureze de patron.Ura 1 sa traiasca 1 Vivat domnul patron I stri-
gara toate glasurilePana aici am copiat din schita amintita, pe care,
inainte de mai multi ani am publicat-o in intregcuprinsul ei in o foaie sub titula un patron inViena §i acuma urmez a istorisi pe scurt cele cein schità erau istorisite mai pe larg.
Urmarea acestor felicitari a fost ca Luta, cu toateca nu dispuneà de bani, ne-a invitat pentru searAin salonul ro§u §i §i-a serbat patronul in modstralucit.
1. Adeca felicitarea acasa la Luta.
www.dacoromanica.ro
189
Aceasta i-a fost numai a§à cu putintä ca chiar latnceputul serbärii l'a invitat pe birta§ in mijloculRostru, §i explicându-i noima serbarii din aceaseara, i-a zis cä ne-am simti cu totii foarte fericiti,daca amabilul nostril birta§ ar onora masa noastracu prezenta sa. A inchinat apoi nit pahar in sana-tatea lui Wihl, §i scurt dupà aceasta alt pahar insanatatea sotiei sale, apoi Inca unul intru fericirea
prosperarea copiilor ce-i va avea, iar Wihl erasilit sA de§erte paharele pana in fund §i se simtiDbligat sd tie §i el un toast in sanatatea patronului,spre care scop porunci chelnerului Andreas A. aducaD baterie de sticle de yin pentru toti mesenii §imai goli un pahar. Astfel in scurt timp birta§ul eraturmentat de-abinelea §i petrecând §i el cu noi,ne puse la dispozitie vinuri §i mâncari dupà do-rinta noastra, iar Andreas avea porunca sä ne ser-veasca cu toate ce vom comanda. In cântece de-
toaste §i joc am dus-o pana dimineataEminescu a ramas pdna la srar§it cu noi §i era
§i el minunat de bine dispus. A cântat cu noi, adeclamat §i child colegul Chibici-Revneanul, caruiaIi zieeam pasere turceascd, ne-a ridicat la un arcan§i la alt joc, numit canon, a jucat §i Eminescu cunoi si plin de voie bunä a parasit apoi cut noilocalul.
Pe birta§ 1-am lasat adormit pe Un scaun.
§i
§iclarratiuni,
www.dacoromanica.ro
EMINESCU I MORIT
Universitatea cea veche din Viena era situata inBackerstrasse §i ca sä ajungi din strada Wollzeilela dansa, trebuia sä treci prin Schwibbogengasse,o strada ingusta, scurta §i boltitä, care semariàmai mult cu opoarta, caci deasupra se aflau locuinte.In strada aceasta la o departare de o suta de pa§idela universitate se afla o Meanie mica §i propie-tarul ei un vienez maruntel, rumen la fata §i surla par, era pentru studenti un odor nepretuit, .cacila dansul puteai dejuna ieftin, lucru de capeteniepentru studenti. El se numia Moritz §i nu mai §tiucum, dar Eminescu ii ziceet tata Muritz §1 sotieisale giupaneasa Murifoaea. Aici dejunau studentiicari nu_ dispuneau de multe parale i aici ne in-talniam adese cu Eminescu ca sä dejunam cateo pareche de carnaciori zece creitari parechea cupane cu tot sau dad' ne mergea rau de tot,ate un Schusterlabl, adica o franzela mari§oaradar de Mina proastä, pe care o taia Moritz ori-zontal in doua, o ungea cu o patura transparentade unt, §i a§ezand apoi amandoua partile una pestealta, ne-o vindea pe pretul de 4 creitari. Cele zece
www.dacoromanica.ro
142
zile dupa zi intai vedeai numai putini studenti inaceasta dughenita, caci capatand banii lunari, hu-zuruiau si ei cateva zile prin restaurante si loca-luri mai alese, dar daca treceau aceste zile bine-cuvantate, nurnai ce-i vedeai iaräsi la Moritz.atunci botiogania batranul si ne mustra cã numaiatunci venim la dansul, Cand ne sufla vantu'npunga, Wann der Wind in den Taschen blasen tut,cum zicea el. In astfel de momente critice il nu-meau studentii parvus Jupiter tonans §i cautau sa-1linisteasca. Nu era greu aceasta, caci era an vienezbun si cinstit, care desi nu ne da nimic pe datorie,dar pentru aceea primia dela noi in. loc de banizaloage. Studentii amanetau deci tot felul de cartisi hartoage vechi si Moritz le primia, numai daca-iimpu.neau grosimea si greutatea lor, si baietii abu.-zau de bunatatea si nestiinta batranului si-i zA-logiau carti de care nu aveau nici o trebuinta,si pe care alese nu le mai rAscumparau. Vedeai ointreaga biblioteca de astfel de vechituri, asezatepe o polita langA fereastra din dos a micei saledughenite.
Inteo zi il aflir pe Eminescu discutand foarte se-rios cu micul Jupiter tonans. Pe tesgheà era ocarte mare si groasa, si Eminescu care nu ma ob-servase, se muncia sa dovaleasca Ca aceasta carteare mare valoare si voià sa o zalogeasca pentrudoi florini. Batranul Moritz insa nu era usor deinduplecat. El rasfol cateva file dela inceputul,mijlocul si finea cartii, si apoi o inchise repede
www.dacoromanica.ro
143
zicând : La dracu, nu inteleg nimica §i nu potceti un cuvânt"
Da cum sa intelegi daca-i scrisä inteo limbdorientald", zise Eminescu, tocmai aici zace va-loarea acestei carti rare'.
Ce-i aceea limba orientalà? intrebä Moritznecajit, §i observandu-ma pe mine, i se inseninädeodata fata §i. intinzandu-mi cartea imi zise :
Domnule doctor, ce carte e aceasta?"Observ ca vienejii intituleaza pe toti studentii
cu cuvântul doctor.Eminescu se intoarse acuma §i vazandu-m.1 imi
zise repecle.Ma 1 laudd cartea".
Nici nu trebuià sa ma provoace la adeasta, cacicuno§team en nevoile lui ca §i pe ale mele. Luaideci cu aer foarte gray cartea in mana. Era o carteveche româneasca, tiparità cu litere chirilice, darnu avea titula. Putea sa fie viefile stinfilor sau obiblie veche. Eu ma facui ca o cercetez §i. o pretuesc§i. apoi zisei hotarit.
Cartea aceasta e foarte pretioasä, caci estefoarte veche §i tiparità inteo limba orientalà".
Ei, dar ce-i acea limba orientala?" ma in-treb A Moritz.
Limba orientala e o limba vorbita de po-poarele orientale ; cum D-ta nu § tii aceasta ?"
Ba, da, cum nu, adica limba ce o vorbescTurcii §ii Chinejii, nu-i a§h?"
A§a-i ! vezi CA cuno§ti limbile orientale. Ei
www.dacoromanica.ro
144
vezi, d-le Moritz, cartea aceasta face cel putin zeceflorini, caci e foarte rarä.
Nu-i vorbA, cartea, ca exemplar foarte vechiu,avea sigur valoarea aceasta, dar o carte de zeceflorini, aceasta nu-i venia b5tranu1ui la socotealà.Ne§tiind insa cä sunt prietenul lui Ernmescucunoscandu-mA ca pe un vechiu mu§teriu al sat'se lini§ti §i zise :
Bine, o primesc ca zalog in pret de tin florin,dar bani gata nu dau ; pop lua marfa pentru acestpret, sau poti manca aici pentru ace§ti bani.
Aferim, zise Eminescu care mine, §i cummi-ar trebui parale !
Ne targuiräm acuma tustrei, dar bàtranul nuera de induplecat. Poate ca nu avea incredere inevaluarea area, dar ne veni ii ajutor copila laiMoritz, care §i ea vindea adese la te§ghea In lipsabAtranului. Ea ne cuno§tea pe amandoi, §tia casuntem romani i avea simpatie pentru noi, cacine vAzuse adese in societatea unui coleg romancare-i f5cea carte)) Sigur ea' mai mult din aceastacauza 11 induplecA ea pe batran sà primeasca carteain prep de doi florini, dar cat despre platä, nicin'a vuit sa" auclà Moritz §i astfel a fost Emineseunevoit sA manance pe banii ace§tia in bacania luiMoritz, se intelege ea' nu deodata ci in mai multeranduri §i i-am ajutat i eu pl5tindu-i apoi in
1. Mai in mina s'a rnaritat dupa acest roman care ulterior a devenitdirector la o scoala secundara din Bucovina. Ea a depiins foarte usor limbaromaneasca si a fost foarte stimata In societatea Rornanilor.
si
www.dacoromanica.ro
145
schimb ate o cafea neagrA la Schmauswaberl 1),sau la Troidl.
Cand clupä vreo lunä de zile am intrebat deMoritz ori de mai are zalog cartea lai Eminescu,imi rAspanse :
Na, DI. doctor a ráscumpärat-o.
1. Aceasta era o cafenea mica in Backerstrasse, condusä de o dama culetele ei. Studentii le ziceau Schmausweiberl, iar Vienezii pronuntau Schmaus-zwberl.
Eminescu. 10
www.dacoromanica.ro
EM1NESCU I 1ON1TA BUMBFIC
Cearta lui Eminescu cu Ionità Bumbac nu aravea insemnatatea pentru. a fi mentionata, daca nuar fi avut urmarea, ca Ionita Bumbac, in urma con-troversei cu Erninescu, a devenit adversar ne-imp kat al lui, pentru toata vieata §i daca aceastaadversitate a Jul Bumbac, nu s'ar fi manifestat maitarziu 0 in vieata practica cand devenise profesorla liceul din Cernauti.
Bumbac era un roman infocat dar intransigent0 nu admiteh vederi contrare vederilor sale. Era§i adversar declarat al directiei noue, inaugurate deMaiorescu, care prinsese raclacini intre studentiiromani din Viena, §]. fiindca Eminesca sustineaaceasta directie cu toate puterile argumentatiuniisale, trebuia &à se nasca adese controverse §i fric-tiuni intre dansul §i Bumbac. Am asistat §i eu laastfel de discutiuni infierbantate, dar cand s'a pro-dus ruptura definitivä intre Bumbac §i Eminescu,n'arn fost de fata. Mi-a povestit-o insa loan Luta,actualul advocat in Suceava. La o intrunire a stu-dentilor se iscase intre Eminescu i Bumbac iara§o discutiune violenta cu privire la directia noua
www.dacoromanica.ro
148
cearta a urmat §i dupa intrunire pe stradàhindc5 Eminescu §i Bumbac se Mdreptar5 spre-cafeneaua Troidl, discutia a urmat 0 In cafenea.Cine Pa cunoseut pe Ionit5 Bumbac, §tie c aveao voce de stentor, vorbia repede §i tare §i candincepea, nu era a§a u§or sA ajung5 cineva la cuvant,cu atata mai putin Eminescu care avea glas do-mol i discuta lini§tit. La aceastA discutie in ca-fenea, prinsese Bumbac cuvantul §i vorbia repede
aA de tare, cä Eminescu nu era in stare sa_ajunga' §i el la cuvant. Cercase Eminescu de maimulte on s replice, dar glasul s'au era intrecutde vocea lui Bumbac i numai mi§c5rile buzelorlui Eminescu arnau ea vorbe§te 0 el. Dupà uatimp Eminescu pierclfr raldarea, Ii scoase cáciulasa mitoas5 din cap, o tranti cu putere pe masa §i-izise iritat lui Bumbac.
Na vorbe§te-i acu cAciulei mele !De atuncea a ramas Bumbac toatà vieata ma-
nios pe Eminescu §1 a lost poate unicul care acontestat lui Erninescu mice merit literar. Ca pro-fesor la liceal din Cernauti, predand elevilor li-teratura roman5, nu-1 numara pe Eminescu intrepoeti §i tipArind o carte de lectur5 pentru liceu,alcatuita din poezia i proza scriitorilor romani,Eminesca nu figureaza" de fel in aceast5 carte.
Astfel elevii lui Bumbac cat timp 1-au avut pedansul ca profesor, au fost lipsiti de orice cuno§tintà .
a frumoaselor scrieri ale lui Eminescu 0 a insemnä-tAtii lui pentru literatura romaneascä.
§i
§i
I
www.dacoromanica.ro
EMINESCU IN 1875 IN CERNnull
Pe la iinea lunei Septemvrie si inceputul luneiOctomvrie 1875 erh o mare fierbere in Cernauti.Se serbà inaugurarea universitatii din Cernauti sitotodata amversarea de o suta de ani a incorpo-rarii Bucovinei la Austria.
Lipsa de tact a aranjorilor acestor serbäri, ca-racterul antiromanesc al serbarilor acestora pre-cum si tendinta germanizatoare a universitatii cese propagh la toate intrunirile germano-evreesti,jignise sentimentele nationale ale Romanilor bu-covineni si cu tot patriotismul incercat si mai pre-sus de toata indoiala a tuturor paturilor socialeromanesti din tara, Romanii hotarira a mi. lua,parte la aceste serbari si a le opune o rezistenta.pasiva. Nobilimea romaneasca erh pe la tar5, iarceilalti Romani ce nu puteau parAci orasul, nu luauparte la nimica.
Eu eram atunci auscultant la tribunalul din Cer-n5uti si locuiam in strada Lumii nouà. Seara ina-intea serbarh ma trezesc deodata cu Eminescucare sosise din Iasi, aducana cu sine in birja uncogemite yadoi de lemn de o greutate foarte mare..
www.dacoromanica.ro
150
Eminescu intra in camera cu obicinuitul säu thin-bet pe buze Mai mare surprinclere, caci nu-1vazusem din anul 1872.
Bucuros de oaspeti? ma intreba el, intin-zandu-mi maim i särutându-ma.
boar n'ai venit la serbare? Ii zisei eu foartesurprins.
Da si ba, imi raspunse el, si apoi incepa a-miistorisi cà i in Iasi se aranjaza o contraserbare laBei lic i cà poetul bucovinean Dimitrie Petrinova tinea acolo cuvântarea festiva. Imi spuse apoiea a adus pentru serbarea din Cernauti mai multesute de exemplare din o brosura intitulatä RapireaBucovinei", scrisä de un anonim pe baza unor do--curnente istorice, scoase in Viena din arhivele sta-tului. Deschise apoi lada i incepñ sa scoata mul-time de carti vechi, precum psaltiri, ceasloave,biblii i multime de alte hârtoage rupte, incat amfost silit sa-1 intreb ce noima au aceste carti ce letrecuse peste hotar, platind atata de scump greu-tatea bor.
Ai rabdare, zise el, si apoi adaose nemteste :das beste kommt zuletzt ; uite m'am temut ca-mivor opri la granità brosura de care ti-am vorbit ;am pus-o deci dedesupt, iar deasupra am trântitcarti vechi, pe care le-am aratat la granitä. Deaceste hartoage nu s'au interesat mult impiegatiivostri i astfel am trecut brosura in liniste si pace.
Erau mai multe sute de exemplare din brosuraamintitä, pe cari le aseza Eminescu intr'un colt al
El a rämas in seara aceasta la mine si am.odaii.
si-mi
www.dacoromanica.ro
151
petrecut amandoi, noaptea pada' tarziu, band vin,.povestind, glumind i fierband cafele negre in-tr'un ibrica§, pe care-1 aveam Inca din Viena de pe-vremea mea de student.
Cam pe la douà ore dupà miezul noptii ne treziinsä din povestirea noastra un cantec romanesc cese auzid pe strada. Un cor de voci barbate§ti intonaarmonios §i liii cantecul De§teapta-te Romane"ca i cand ar fi voit sa dea acestui cantec eroic unsentiment de jale. Lini§tea noptii, actualitatea data
armonia vocilor ava efectul ca amandoi eramfoarte impresionati. Ascultaram lung timp in fe-reastra pana se departara cantaretii tot mai mult§i se pierda cantecul in clepartare. Eminescu era dus.pe ganduri. Dupa un timp imi zise :
Niciodata nu mi-a placut cantecul acestaa§à de mult ca acuma.
A doua zi toate bro§urile erau impärtite intreRomani, ba Eminescu ava indrazneala a trimitebro§ura prin po§ta la capiteniile serbarii §i la celemai marcante persoane oficiale. Rezultatul a fostca dupa cateva zile dela sosirea lui Eminescu,gazeta oficiala aduse ordonanta tribunalului cabro§ura este confiscata §i desfacerea ei este oprità.Nu mai era insa ce desface, caci Eminescu se gra-bise, incat nu mai ram5sese nici un exemplar, nicimacar pentru mine.
A doua zi dupà sosirea lui Eminescu ne duseramseara amandoi la otelul Pajura neagra, unde mancam eu in abonament i unde §edeau la masa foartemulti Romani. Pentru ace§ti Romani, era rezer--
si
www.dacoromanica.ro
152
-vatä o masa la care incapeau vreo 24 de persoane.In aceast a seara erau foarte multi la masa. Eminescusedeà langa preotul Alexandru Plesca, cu care-aveà cunostinta de pe vrernea cand locuià la pro-fesorul Pumnul. Conversatia era foarte anima-CA.Obiectul principal al conversarii era serbarea dinCernauti. Toti Romanii aveau haine de toate zi-lele, iar la celelalte mese vedeai numai fracuriuniforme. Dupa o vreme se apropia de masa noas-tea un advocat anume Komariner i aclresandu-secatre noi tinerii judecatori, incerca sa ne convingaca nu e la locul &au abstinenta Romanilor, atatfata de aniversarea de 100 de ani a incorporariiBucovinei, cat si fata de nou creata universitate.Acest Komariner era in frac si cravata alba si stàdrept dupa spatele lui Eminescu i Plesca. Vedeam
acestora nu le vine la socoteala conversatiaadvocatului i Ca pun cevA la cale.
Eminescu incepuse musca mustata, semncA era iritat. Deodata vedem ca ia paharul s5u golit.de bere i ridicandu-1 Mara dupa spate sprefata advocatului, Ii zise färà sa se intoarca laclânsul:
Kellner pahar de bere !Atuncea i Plesca intinde paharul sàu i zice
§i el :Kellner, bere !
Komariner se uith uimit la un pahar i la altulsi nu tia ce sä zica. Atunci Eminescu i Plescase intorc spre advocat i Ii striga in fata :
Kellner, nu ti-am zis sa aduci here?
§i
a-§i
un
et
!
www.dacoromanica.ro
153
Aid' pa§ol de ne ada !Un hohot de its isbucni acuma intre toti me--
senii §i. advocatul intelese ca e luat in zeflemea ;el se intoarse spre noi §i ne zise nedumerit :
Nu §tiu ce vor ace§ti domni dela mine.Noi ii explicaram ca nefiind ace§ti domni din
Cernauti, l'au luat drept chelner, a gre§ala ces'a putut intampla cu atat mai u§or, fiindca §ichelnerii astazi sunt toti in frac §i cravatä alba'.
Foarte suparat se departa Komariner dela masanoastra in rasul tuturor mesenilor, iar Eminescuera foarte satisfacut ca i-a succes gluma §i ea amscapat de discursul advocatului.
Nu-mi mai aduc aminte cafe zile a ramas Emi-nescu in Cernauti, dar' §tiu ca rn'a rugat sä mer-gem impreuna la mormantul profesorului Pumnuliar de acolo ne-am dus la casa care fusese odi-nioara proprietatea IM Pumnul. Aici imi zise :
Uite, acolo am locuit eu §i in casuta cea micaera §i biblioteca studentilor romani, la care amfost §i eu bibliotecar un timp.
Se adanci in ganduri §i nu vorbi nimica pana nuajunserdm acasa. Cate amintiri din copilarie ii vorfi trecut atuncea prin creerii sai framantati deatatea ganduri, de atatea impresii, bucurii §i nevoi 1
Ajun§i acasä isi impachetd cartile vechi ce le-adusese cu sine §i pleca cu o birj a la gall. Nu 1-ammai vazut apoi pada in vara anului 1878 in Bucu-re§ti, cand era redactor la ziarul Tinapul".
www.dacoromanica.ro
INTALN1REA IN BUCUREST1 1878
In ziva de anul nou 1873, serband in Viena pa-tronul unui coleg al nostru, eram incantati de pri-etenia ce domne§te intre noi, dar totodata foarteimpresionati &à in anul acesta, finindu-ne studiile,trebuià sd ne despartim si sa ne raslatim in toatepartile, intrand in valurile vietii practice spre ane ca§tiga panea de toate zilele. Tineri §i. ideali§tiprecum eram cu totii, ne ziseram ca nu se poatesa nu ne intalnim mai adese. Ell, aducandu-miaminte de o nuvela Vántul soartei de Leon Negruzzipe care o cetisem cu mai multi ani in urma inConvorbiri literare, facui propunerea sä ne intal-nirn tot din cinci in cinci ani, intr'un loc pe care il.vom stabill inainte, §i aceste intalniri sa urmeze indecursul intregei noastre vieti. Propunerea a fostprimitä cu mare insufletire. Juraram cu totii ca.ne vom tinea de cuvant §i hotariram ca intaianoastra intalnire sa urmez.zi in Bucure§ti in zivade 15 August 1878. In anul acesta, dintre cei ceiscalisera juramantul, ne aflam numai eu §i VasileMorarin in Bucovina ; eu judecator in Campulungel in Cernauti. Ne hotariram deci sà plecarn in-
www.dacoromanica.ro
156
preuna la Bucuresti. Dupd o calatorie cu caleaferata i di1igent6, calatorie impreunata cu multepiedici din cauza podurilor ru.pte de puvoiul apelorsi din cauza multelor regimente de Rusi ce in-talniam intorcandu-se de pe campul de rasboiu-din Bulgaria, ajunseram. in ziva de 14 August dupdamiaza in Bucuresti.
Intaiul nostru gaud a fost sa-1 cautam pe Emi-nescu, despre care stiam ca este redactor la ziarulTimpul". Pe drum ne intalniram cu A. Chibici-Revneanul, unul dintre cei jurati" care sosisechiar atuncea de pe campul de luptd din Bulgariaspre a se intalni cu noi. Ne duseram la hotelulDacia unde se afla atuncea redactiunea Timpului.In sala intdia aflaram pe un domn, calare pe un felde cal de lemn care-i tinea locul de scaun ; el scriala o masa inalta i ne spuse ca Eminescu se afldin sala de alaturea. Intraram in sala a douaaflararn pe Eminescu scriind la o masa lunga, plinacu urnale. Era numai in cAmasA i pantaloni ;cravata era aruncata intr'un colt de masa, iarinaintea sa era un talger cu fructe din care mânchscriind un articol pentru Timpul".
Bucuria sa a fost mare cand ne-a vazut cacinu ne intalnisem de Cand cu serbarea din Cernauti1875. Ce mai faci puiule, Ii intrebaiu?
Mizerie baieti, vecinica mizerie, am ajunsjurnalist adica calic iatä i facând un gestcu mama, ne arAta zambind talgerul cu fructe depe masa. Nu stiam de o zice aceasta serios sau in
pentruca z'ainbetul nu-i lipsia nici child
si-1
glumt,
www.dacoromanica.ro
157
de pe buze. Aces t obiceiu Ii avea totdeauna, §i noicare il cuno§team atat de bine, isbucnirAm intr'unhohot de rds vAz'andu-1 in aceastd situatie tragi-comicA. Eminescu nu se schimbase mult de cândii vAzusem, numai hainele erau cam neglijate.PArul tot il purta lung, pieptanat in sus §i mustatao mu§ca §i acuma dupA vechiul sAu obiceiu. IispuserAm cu ce scop am venit la Bucure§ti i cAnouA colegi din Viena se vor inthlni aici i vompetrece câteva zile in capitalà.
De minune frate, de minune care va sAzicA aveti... ? §i atuncea ridicA dupà vechiul obi-ceiu din Viena degetul arätätor al mânei drepte 1).Noi cunoscând acest gest inteleserAm ce voià sA-zicA §i-i rAspunserAm rAzand :
Se intelege cA avem.Ei bravo, ce berechet o sä mai fie. MA duc §i
eu cu voi, rAmânci articohil meu neisprAvit, darsA scrie viteazul cAlaret din cealaltä camera ce-iva plesni prin minte.
Eminescu se imbracA. E§ind zise plin de voiebunA cAtre calaretul din sada intdia :
Aclio frate, la Filippi ne mai intalnimfárà sA ne recomancle, pArAsi cu noi palatul Dacia.Pe drum ne spuse cA cel ce scria in camera intaiaera Caragiale. Noi Ii mustrarAm cA nu ne Meuse cu-noscut cu acest literat iar el ne rAspunse cA nu eravreme de oarece Ii e foame §i ar voi sà steà cu noila masa'.
1 Gestul acesta Insemna. aveti o piu1ä (10cr.)? adica aveti parale.
§i
www.dacoromanica.ro
158
Mai vazusem In redactie un tânar care blab)§i pe care a0jdere nu ni-1 recomandase, dar pedrum ne spuse ca se nume§te Ronetti Roman, caeste un baiat cuminte i foarte cum se cade, daraltfel nu §tie nimic despre ansul. L'am cautatpe I. Slavici §i 1-am luat cu noi.
Zilele cate le-am petrecut in Bucure§ti a fostEminescu nedespartit de noi. El a fost calauzulnostru in toate partile, manca, bea §i petreceh cunoi 0 era bine dispus. Punga noastra era 0 a lui ;el comanda §i noi plateam.
Mai baieti, zise el intr'o zi a§à de voiosn'am fost decat in Viena cand petreceam cu voi.
in adevar aceste zile erau pline de vieata, plinede momente fericite in care, lepadand toata grijacea lumeascä, precum zicea. Eminescu, traiam inamintirile vesele ale vietei noastre de student 0ne reamintiam toate poznele ce le facusem odata,nevoia in care traisem, cum adeseori serile nuaveam ce manch 0 cum ne-a platit Eminescu intr'oseara masa, vanzand, Med §tirea mea, o perechecle pantaloni ai mei.
Eminescu facea mult haz de aceste amintiri,dar Cate odata i se intuneca privirile ca §i candi-ar fi trecut un gând trist prin minte, caci oftà
pronunta cu zâmbet amar cuvintele lui obicinuiteof neamul nevoii !
Intr'o seara ne zise : Mai baieti, aveti voi o idee ?Sunt sigur cà n'aveti ideea ce o am eu, deci am savä aduc la o idee i ne duse la o gradina ce senumia ; La Idee. Acolo toate obiectele aveau nu-
si.
i
0
www.dacoromanica.ro
159
miri particulare. MAmAliga se numia mdndriacutitul se numia. Bismark, cafeaua neagrA
Jai/as cu cealma, §. m. d. Am petrecut o searà mi-nunatA in aceastA grAdinA §i era §i prietenul JoanSlavici cu noi.
Intr'o zi am voit sA-1 vizitAmpeEminescu acasà,dar din purtarea sa am inteles cA o astfel de vizitAnu ar fi pe placul sAu, §i Slavici ne spuse CA putini§tiu unde locue§te Eminescu §i cA nu-i place sAprimeascA pe nimeni acasA.
Scopul pentru care venisem la Bucure§ti se im-plinise numai in parte, fiindcA din nouà jurati",numai trei se infAti§ase la intAlnire, adecA Morarin,Chibici-Revneanul §i eu, cAci Eminescu §i Slavicinu f Aceau parte din jurati. Un Met coleg din Craiovamurise §i in locul s Au ne veni o scrisoare dela maicA-sa, care implinind cea de pe urmA dorintA a fiuluisAu, ne vesti tristul eveniment care 1-a impiedecatpe unicul ei fiu sä se intAlneascA cu noi. Ceilalticinci scuzase absenta lor. Moartea colegului dinCraiova, §i lipsa celorlati colegi, ne descuraj intea-tata, Meat ne deslegarAm §i pe noi §i pe ei de jurg-mantul fAcut. Avand a mA reintoarce in tart mAplimbam inainte de plecare cu Erninescu pe caleaVictoriei, pe atuncea calea Mogo§oaiei. Intim pre-cum eram cu ansul, 1-am intrebat cum o mai duce,cum trAie§te. El zâmbind imi rAspunse cu Ull verscunoscut dintr'un poet german :
Arm am Beutel, krank am Hazen.Schlepp' ich meine langen Tage 1).
1. Sarac la pungä i bolnav de inimäImi petrec lungile-mi zile.
na-4ionald,
www.dacoromanica.ro
160
Mi-a rAmas adAnc intiparit acest ráspans 0 nu-Ipot uita de atata vreme. Observ cA Eminescu nu.pronuntase versul acesta inteun ton jeluitor, caunul ce ar suferi §i ar aveà lipsA de ceva ; nu, acumaca §i altAdatà, §i poate ca totdeauna fatà de colegiisal, el zAmbia, astfel cA puteai foarte u§or credeCA glume§te sau zeflemizeazà.
Ne-a petrecut panA la garA. EU. 0 Morariuam plecat spre Giurgiu, iar el a ramas cu Chibici-Revneanul §i êu Slavici in Bucure§ti.
www.dacoromanica.ro
TRADUCERI DE EMINESCU
Eminescu a tradus foarte putin. Trebuià s'a"-iplaca' foarte mult o poezie sau sä coresptmzà stdriipsihice in care se afla pentru ca el s'a" se hothrascAa o traduce. De aceea nurnai putine traduceri deEminescu sunt cunoscute si publicate.
In posesiunea mea se aflä o traducere a poezieilui N. Lenau Die Bilk §i alta färA titulà tradusädin Hieronymus Lorm. Amândouà sunt scrise cucreion pe un cvart de hârtie si ciorna e Inca binisorlegibilä. Le dau aici pe amândouà publicitAtii ada-ogand la poezia. Die Bitte §i textul geiman al luiLenau. Traducerea aceasta o intituleaiA Eminescu&Cm& deasupra-mi. Texful german al Poeziei luiHieronymus Lorm nu 1-am. putut aflà in editiagermanä ce mi-a stat la Ind Amânà, dar nu incapenici o indoialá ea traducerea e fActitg de pe ori-ginalul acestui poet fiindc4 EminesGti, insu-si ospune aceasta in fruntea traducerii. Iatl acestetraduceri :
Emineseu.u
www.dacoromanica.ro
162
I.
Rdmdi deasupra-mi.
Ramâi deasupra-mi noapte 'ntunecoasäCu 'ntreaga ta putere m condi',0 visatoare, blânda, serioasa0 nemarginit de dulce noapte tu
cu-al Intunecimii tale farmecRape§te-mi lurnea mea de umbre reci,Ca sà te simt plutind deasupra vieti-miTu singuratica in veci de veci
Originalul german al acestei poezii are urmätornlcnprins
DIE BITTE
Weil fiber mir, du dunkles Auge,-Ube deine ganze Macht,Eruste, müde, traumerische,'Unergrfindlich sfisse Nacht.
,I\Tiniiir mit deinem Zauberdunkelbiege Welt von hinnen mir,Dass du 'fiber meinem Lebenkinsarn schwebrst ffir und far.
:
I
I
www.dacoromanica.ro
163
(depieroilymus' Lorm)
Ori Unde vom privi,Durere i ving.Tot timpul ce-o veni,Desparte, desbinà.
Iar visul de norocqi de iubireMai are atAta locCa sa aspire.
* **
In Almanahul României-june din anul 1883 afost publicata o alegorie Vremea ;si Iubirea deRegina-poetà Carmen-Sylva. Aceastä alegorie cu-prinde doug chnfari in versuri ale Iubirii.
Se s tie cg Carmen Sylva scrie impresiile si in-spiratiile sale in limba germanä. Alegoria aceastaa fost deci traclusg din limba germanä in cea ro-mang i traducgtorul este dupä indicatiunile cele am, d. Titu Maiorescu, iar cele douà cânthri inversuri i anume :
Sferele tot mai umbla, eterul tot straluce,.Tarziu ori mai de vreme cu toate se vor duce;Mana i-o tin in rainuri, l'apas la radacina
lumii arbor mandru, murind mi se inchin6.De suflu ve§teje§te i frunzele-i upareSe mistue In flacari, cenu§51 trecatoare.
Si-al
www.dacoromanica.ro
161
Eu sunt iubirea i teama n'atn0 vreme, de tineCaci toata lumea eu o amEa e pentru mine;Caci aer i eter raman ale mele.
flori s'ale s'oarelti raze si gtcle;E mare puterea in care ma 'ncrezCaci tu omori, iar eu creez;Daca soptesc un mic cuvantAtrag i ceruri i pamânt,Caci sa cutremur lumea pot,Daca sarul, traeste tot.Cantarile mândre din pieptul meu0 vreme saraca,Vor räsuna cu drag si dor
n'pr sa mai treacà .
acestea sunt traduceri de Eminescu scrise cu mânasa proprie in contextul manuscriptului scris dealtä mâna §i trimis României-June spre publi-care. Anexele E §i F ne infáti§eazd in facsimileaceste traduceri de Eminescu.
H.
Si.
Si
www.dacoromanica.ro
Die
Rel
igio
nsle
hre
Die
deu
tsch
e Sp
rach
e
Die
rom
anis
che
Spra
che
Die
rut
heni
sche
Spr
ache
Fort
gang
skla
sse
Das
(Sc
hön)
schr
eibe
n
Anexa A. Cursul primar, clasa a 111-a, semestrul I: Sept. I858Februar 1859.
Name, Alter, Religion
und
Geburtsort
Stand und
Wohnortder
nem
Zahl derverstlumtenSchultage
ent-schul-digt
nichtent-
schul-digt
des Schtilers AllgemeineFleissnote
cla
m
la4TsQ
aaf$41'.
'11'to4ccil
A
Sonstige
Be-
merkungen
1
14 Eminowicz Michail
8112. 1850. Bottuschan
Gutsbesitzer
Bottuschan
Os1 0
sehr. B.
Cznrnowitz den 15.127. Februar 1859.
Wassi Ile Illaslewiczprov. Direktor.
sg sg In g g sg In In I.Zeugnis
1.113. Marc1859.
Porphyrius Dimitrovits Joanne LltviniukSchul-Katechet. prov. Lehrer
Clzsul primar clasa a 111-a, semestrul II: Marie lulle 1859.
14 Eminowicz Michael,in Bo
Gutsbesitzeruschan
6112 1850
Czernowitz den 8.120. Juli 1859.
Wasille Illasiewiczprov. Direktor.
3 1sg g g
Porphyrlus DimitrovitsSchul-Katechet. prov. Lehrer
g sg ag g g I.
Zeug.29. Juli
1859.10. Aug.
(Not& A Yost cla-sificat al 15-lea
intre 72)
Joanne Litylniuk
4-,
www.dacoromanica.ro
Cursul primar, clasa a IV-a, semestrul I: Sept. 1869 Februar 1860.
16Michail Eminowicz
6. Dez. 1850. Bottuschan
Gutsbesitzer
daselbst
Czernowitz am 2.114. Februar 1860.
Wasilie Illasiewiczprov. Direktor u. Katechet.
4
Behr fl.
sg sg sg sg sg sg sg sg
loan ZybaczynskiKlassenlehrer.
V.
Cursul primar, clasa a IIT-a, semestrul II : Februar lulie 1860.
Zeug.3.115 Feb.
1860
16 Michail Eminowicz
6. Dezember 1R50
Gutsbesitzer
Bottuschan
10
sehr fl.
Czeinowitz am 23. Juni (5. Jun). 1860.
Waiilieprov. DirektoF u. katechet.
sg sg sg sg sg sg sg
Joan ZybaczynsktKlassenlehrer.
V.
3. Sept. 1860Zgss.
28. Jun:1-1880
10. JuliDuplikat mit
obigen Datum.
(Kota. A fostclasificat al 5-leatntre 82).
KOTA. f1. = fleissig = sftrguitor ; sg= Aehr gut = foarte bine; g = gut = bine; m = mittel, mittelmassig=mediocru; I. = Erste =medie general& bunä; V. Vorzug =medie general& foarte buna.
t
Illasiewlcz'
www.dacoromanica.ro
Anexa B168
Cursul muds!, clasa I. A, semestrul I: Sept. MOi
Mune wurAlterdes...
Sohn lers
Vateriand, Ge-burtsort,
Wohnung
Name StandWohnol:t des Va-ters oder Vor-
mundes
Religion
Eminowicz Michael
14. Dez. 1849.
BottuschanMoldau
Nr. 199
GeorgGutsbesitzer
daselbstgr. n. u.
I. Semester..,....
Sittliches Betragen Tadellos C do J1. d, L.
----,..----'
Tadellos
Aufmerksamkeit bisweilen unterbrochenC & L. do JI. bisweilen unterbroch
Fleis befriedigend C & L. do JI. befriedigend
Religion,lehre recht tobenswerth.
befriedigendLateinische SpracheGriechische Sprache
Deutsche Sprache befriedigendRomanische Sprache
r I
Geographie und Geschichte befriedigend
Mathematik befriedigend
Naturwissenschaften gentigend.
Philosophische PropadeutikItalienische Sprache -Franzosische .Sprache
KalligraphieGesang
Aeusiere Form der schriftlichen Aufsatze genagt1 I Zahl der yersaumten Lehrstunden 0
I
t Allgemeine Zeugnis .classe und Locationsninnmer Erste KI. LNo. 11.I
-
,
..
www.dacoromanica.ro
169
'Januar 1861, semestral al II: FehruarIulie 1861.
Stipendist;von Sehulgekl befreit
oder zahlend
Name, Stand.,Wohnort des ver-
ant*OrtliehenAuftehers
_
Ki Int-tigerBeruf
.
Anmerkungen
zahlend
NikotautDzierzekGrimdbattzer.
CzerhoWitzSchillgasseNo.799
unbes1im114 National qauptschuteClernowitz.
.
Romane-
11
U. Semester.tadellos C. Kal. 1.bg,
Nicht ganz tadellos wegen Versaumnissder Exhorten. Jt.
..--.---..tadelnswerth
wegenVerstiurnnissder Exhorten I
unterbrochen C Lbg. do J1. Kal.I
unt rbrochen I
1ungfeichmassig C Lbg. do. .11.kaum ausreichend Kal.
unglei li-int:Essig
gentigend-..hinitinglich
befriedigend
hinreichend
Michgenilgend
ausreichend..,
gentigt
0.
Ers'e K1. LNo. 23.i
1
.-'
... .
1
.
..
_
www.dacoromanica.ro
Anexa C.170
Cursul secundar clasa II. A, semestrul I, Sept. 1861
Name mid Alterdes
Seta Hers
Vaterland, Ge-burtsort,Wohnung
Name, Stand,Wohnorts des Va-.
ters oder Vor-mundes.
Religion,.
-
Erninowicz Michael1 12 ..1
.
Bottuschan inder Moldau
Vater Georg Emi-nowicz Gutsbesit-zer zu Bottuschan
in d. Moldaun U.gr.
..__.,.,..__.,I. Seme ter.
Sittliches Betragen : Tadellos Kr. do. J. L. K. Sbieraentsprc chend Hdk
entsprechend,
._Aufmerksamkeit : unterbrochm gespannt Kr. do.
J. K. unterbrochen L. d . Hdk rege Sbi ra unterbrochen
Fleis : unterbr ,n hen eingehend Kr. ausreichend L. sehrthatig K. Sbiera manchmal zerstreut J. gering Hdk. unterbrochen
Religionslehre loben wert.
Lateinische Sprache : HinreichendGriech sche Sprache
Deutsche Sprache : Hinreichend.Romanische Sprache vorztiglich .
Geographie und Geschichte sehr gut .
Mathematik ungenugend.
Naturwissenschaf ten durl lig ausreichend. ,
Philosophisch 2 Propadeutik
Italienische SpracheFranzosische SpracheKalligraphie
Gc sang
Aeussera Form der schriftlichen Aufsät e : wenig entsprechend..
Zahl der versaumten Lehrstunden : 12, gerechtfertigt.
Allgemeine Zeugnissclasse und Loca ionsnummer 11 Zweite Classe Loc No.. 5
.
_
.
www.dacoromanica.ro
1;1
Januar 1862, semestrul al 11: Februarlulie 1862,
Stipendist ;von Selmlgeld befreit
oder zahlend
Name, Stand,Wohnorts des ver-
antwortlichenAufsehe*s
KunftigerBeruf Anmerkungen
zahlend
PrivatbeamteNicolaus DzierzekDreif altigkeitsstr.
No. 1309.
unbestimmt
Roman&
II. Semester.
tadelfrei b:s auf seine Geschwatzigkeit.Kr. Hdk. Ganz ladelfrei K. Lbg. Sbiera.
-._,---tadelfrei bis
auf seine Ge-schwatzigkeit.
unterbrochen Kr. do. JI. Hdkstets rege K : Lbg. Sbiera.
titterunterbrochen
inangelhaft Kr. sehr thiitig K : Lbg.Sbiera befridigend A gering Hdk. ungleich
lobenswert.
Ungerulgend
befriedigend.
sehr lobenswerth.
recht befriedigend.
ungentigend.
lobenswert.
wenig entsprechend.
58, gerechtfertigt.
Zweite. Loe, No. 62. Correxit St. Wolf
I
www.dacoromanica.ro
Anexa D.172
Cursul secundar, clasa 11. A (ca repetent), semestrul 1:
Name und Alterdes
Sehtllers
Vaterland, Ge-burtsort,Wohnung
Name, Stand,Wohnort des Va-
tars oder Vor-mundes
Religion
Eminowicz Michael
12 T.
MoldauBottuschan,
HerrenGasse No.
Vater GeorgGutsbesitzet in
BottusChangriechisch nicht unirt
I. Semester.
Sittliches Betragen befriedigend do. L. Vys JI. Nb
..--...,.--.
befriedigend
Aufmerksamkeit zuweilen unterbrochen do. A do.L. Vys Stets rege. Nb Meist theilnehmend.
F1eiss thatig JI do. L. Vgs Sehr lobenswerth Nb thatig.
Religionslehre vorzaglich.
Lateinische Sprache genagend,
Griechische Sprache
Deutsche Sprache befriedigend
Romanische Sprache vorztiglich
Geographie und Geschichte Ausgezoichnet.
Mathematik hinreicheniNEtturwissenschaften hinreichend.
Philosophische PropadeutikItalienische SpracheFranzosische SpracheKalligraphie
IGesang
Aeussere Form der schriftlichen Aufsätze entsprechend.Zahl der Nre saumten Lehrstunden 17 davon 13 entschukligt.
Allgemeine, Zeugnissclasse und Locationsnummer erste. 7.
www.dacoromanica.ro
173
Sept. 1862 lunar 1863, semestrnl al 11: Februar lune 1863.
Stipendist ;von Sebulgeld befreit
oder zahlend
Name, Stand,Wohnort des ver-
antwortlichenAufsebers
KtinftigerBeruf Amnerkungen
Zahlend.
Victor Blanchin,1 ranzös. Sprach-
lehrer inCzernowitz
MedicinRomaine.
War früher Privatist.
Im 2-ten Semesterseit dem 16. April
ausgeblieben.
II. Semester.
_
;
www.dacoromanica.ro
174
Anexa E.
ter"' , Lifecei ter
ge& or; cte
vir44 fi, 4;9 ra414.44
Ix; ee4 tri
ift;dste *,;
toole See Mr ;
tat7(A4 r; 4,44j
"244A:rY ,"1 se
sf oa4e,
444c4 trealP. ()are
elfietek
dews.ma;
fele dUare mOeettoue
e4
,
www.dacoromanica.ro
175
Anexa F.
(4.nt a 11 le
0 lirtmve , ott
eau 40.4. f...,,a (44 0 A.m.
fe. eive9"4".4
0 cue.? d eter
cli ;9 kit 0 0 alLe144.; rat Zre f % C4-6
tDi a.t.a t.AlireA v;, Ccvre me. r2 et"
ea- 6 tdA Crlso T..r. 1 1 cti- -e. CILEA, ;
(2)aca 9 otrA c tivn n.t;; c c4.4..t.4k
a t Y ct 3 i el-savart--teiLA.AZ
.t-4. 1-1Zvni.4 4-
4 Oig &ivy - "reI CZ'Ata , r-a-ie;r& t ert
ed,vaat.
43 In-6mA ( arc, Cast
147r n/4 tAdn 0..) CAt
irr J4 vrt ca.;
("trod ; r-D Or'
trCzA c oL)
44. Ye. '01771.-7.
tv.)
C4
t
c.,.....rre,..-
.
-VI 4i.f. % OUU. 014:71 p-Zeptd
.,
Jl )I
fe,r;.
,
eet'
mew ,
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIEPag-
1. CAtre cititori2. Introducere3. Eminescu la scoala primar6 din Cern Auti 17. Eminescu In §coalä la liceul din Cernauji 23
5. Eminescu afara de 5coalà In Ceinauti 336. Gaud a venit Emines u la Viena. 497. Studiile lui Emine=cu In Viena 538. Exterimul, poitul i traiul lui Eminescu 579. Eminescu, colegii säi i alte cuno§tinti 65
10. Eminescu In camera sa 6911. Eminescu i RomAnia junä. Petrecerile studente§ti, etc 7312. Eminescu i sexul frumos . 8113. Era Eminescu comunicativ? Dragost- . pentru E. Popescu . 9114. Expresii favorite 9715. Eminescu cantäret 9916. 0 pitulà 10317. Eminescu i serbarea dela Putna. 10518. Epizoade din vieata lui Eminescu 12519. 0 glumä a lui Eirinescu 12720. Eminescu l serbarea unui patron 13721. Eminescu i MorAz 141.
22. Eminescu i Ionità Bumbac 14723. Eminescu la 1875 In Cernauti 14924. Intfilnirea In Bucure§ti 1878 15525. Traduceri de Eminescu 161
5
.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
