Universitatea de Stat din Moldova

Centrul de Studiere a Totalitarismului

Igor CA$U

Duqmanul de clasl

Represiuni politice, violenli Ei rezistenllin R(A)SS Moldoveneasce,

t924-t9s6

Ediiia a II-arevd.zu.tL gi adiugit[

Prefald de Vladimir TISMANEANU

CARTIERistoric

Cuprins

Cuvdnt-lnainte ia edilia a II-a........................ ...............................9

Introducere ,...15

Capitolul I Putere gi societate in raioanele din stAnga

Nistrului, l9l7-L933. Violen{i, foamete qi colectivi2are............................21

1. Violenli gi rezistenfd populari ln aniirizboiului civil din Rusia, 1917-1921...................................................... 21

2. Teroarea Roqie in regiunea transnistreane, 1919-1921........................24

3. O victimi a Terorii Rogii - basarabeanul Petru Jetva .......................27

4. Foametea drn 192l-1922 9i 1924-1926 din stinga Nistrului...............32

5. Violen{l gi teroare de stat in timpul colectivizlrii, 1929-1933...........38

6. Jirani condamnali pentru ,,agitalie antisovieticil':frafii Bodiul din Vdhvatinli, Ribni(a ..........................49

7. Sistemul de pagapoarte gi represiunea la frontiera cu Rominia:

Isidor Sdrbu din Corjova, Dublsari ............................. 52

8. Foametea in masi din RASSM, 1932-1933:. cauze gi consecin1e........58

9. Reacfia populaliei la foamete:

trecerea Nistrului gi revolte populare......... ..................65

10. Privilegiile nomenclaturii in timpul foametei, 1932-1933.................. 7 2

11. In loc de concluzii.... ..............................75

Capitolul II Marea Teroare in RASS Moldoveneascit, 1937-1938.............77

1. Marea Teroare in Uniunea Sovieticd,

1937-1938 contextul intern Ei cel extern ....................77

2. Declanqarea Marii Terori in RASSM, iulie 1937:

,,operaliunea antichiabureasci" ................... ................. 81

3. ,,Operafiunea romAndi'in RASSM...... ..........................88

4. Epurarea de cadre in RASSM

in timpul Marii Terori, 1937-L938 ................................95

5. Condamnarea torfionarilor qi probe ale folosirii torturii ............... 108

6. in loc de concluzii.... ............................ 116

Capitolul III Extinderea terorii comuniste

in Basarabia, 1940-1941 :....... 119

f . inceputul terorii comuniste: arest[ri gi condamniri politice.......... 119

2. Condamndri la moarte.... ................... 133

3. Masacrul de la Fintina Albi, 1 aprilie 1941 ....................................... 136

4. Mobilizarea forfati la munci ................. .................... 140

5. Deportarea in masi din 12-13 iunie 1941....... ...........144

6. Represiuni fa{i de sus(initorii Unirii cu Romdnia:

Constantin Leancd............ .................. 163

7. Represiunipentru apartenenli socioprofesionali:Ion Furculill.. ............. 165

8. Condamniri pentru ,,respectarea legilor RomAniei":

primarul gdg[uz $tefan Draganov....... ....................... 170

9. Condamnlri politice ale preolilor basarabeni:

Grigore Ce1ac................ ......................... 173

10. Represiuni la inceputul rizboiului sovieto-german:

Constantin Ghidei............. ..................177

11. Represiuni politice in Basarabia de Sud (Ucraina):

Nichita Niculcea......... ......................... 181

12. Represiuni politice fald de cadrele didactice:

Steliana Dan-Hartia.... ........................ 184

13. in loc de concluzii.... ............................ 187

Capitolul IV Foametea din 1946-1947i calze gi consecin1e.................... 189

l. Foametea din URSS 9i RSSM, 1946-1947:

cadru general ....'......'. 189

2. Politica fiscali a regimului sovietic, 1944-7945 ........192

3. Primele semnale ale foametei,

vara anului 1945 - vara anului 1946 .......................... 194

4. Rechizilionarea forlatl a cerealelor

de la liranii basarabeni, 1945-1946....... ........'.........'..200

5. Reac{ia administrafiei sovietice la

primele semnale ale foametei... .........204

6. August 1946: primul ,,ajutor" de cereale acordat RSSM ................'. 211

7. Cum comentau liranii fenomenul foametei ............219

8. Apogeul foametei, decembrie 1946 - iulie 1947 .................................22L

9. Represiuni qi execulii ale celor care trec

hotarul in Rominia pe timpul foametei......... ...........226

10. Privilegiile nomenclaturii in timpulfoametei din 1946-1947 .......................228

11. Unele concluzii privind foametea din RSSM

din anii 1946-1947....... .........................231

Capitolul V Deportirile in masi in perioada stalinismului tirziu,t949-t9sr....... .........................234

1. Deportarea in masd din 6-9 iulie 1949: context sovietic qi .'..................

internaliona1.. .............234

2. Preliminariile Ei pregltirea operaliei de deportare....................'.'....'237

3. Declanqarea opera[iei ,,IUG".............. .'................'......257

4. Conflicte intre MGB gi MAI in ajunul 9i

in timpul operaliei IUG ..........'..... ...............................272

5. Numlrul deportalilor qi reacliile popula{iei ...........279

6. Viafa dupi imbarcarea in ,,marfare .....'....'..................284

7. Drama unei familii - familia Crudu,

deladeportarelarevenireaacasi.............'. ................290

8. Condamnat in 1940, deportat din nou, in 1949:

Mihail Gorduza ..................... .....'........295

10. Deportarea ,,Martorilor lui Iehova" (1951) ....'.......'. '..........................297

11. Deportirile din 1949 qi 1951: citeva concluzii.........'......'..................299

Capitolul VI Anul 1956 in RSSM: contestarea comunismului in contextul

destalinizirii 9i al revoluliei maghiare..... ...........'..............301

1. Destalinizarea: cadru general............'...... '..................301

2. Stirile de spirit ale comunigtilor qi comsomoliqtilor:

,,raportul secret" al lui Hrugciov din 24 februarie 1956 .......'.'........' 304

3. ComuniEtii gi comsomoliqtii:defecliune sau dorin{i de schimbare? .'....'...........'.....308

4. Jiranii: atitudini critice qi rezistenli pasiv5...'.'....'...............'........'.. 318

5. Funclionarii gi muncitorii: atitudini. ,,nesin[toase" qi,,nepatriotice"....'.............'..' .............323

6. ,,Sectanlii": milenarism sau atitudini

,,subversive"? ..............325

7. Conflictele dintre intelectuali gi impactul

lor asupra politicii lingvistice gi na{ionale ...................................'......328

8. Manifestiri ale identitifii nalionale romdneqti .......333

9. De ce KGB-ul gi-a slibit,,menghina" in 1956? .........336

10. Anul 1956 in RSSM: in loc de concluzii ...............'.'..338

incheiere....... ..........................341

Bibliografie selective .............357

Capitolul I

Putere qi societate in raioaneledin stinga Nistrului, l9l7 -1933.

Violenfi, foamete gi colectivrzare

1. Violenld gi rezisten![ populari in aniir[zboiului civil din Rusia, 1917-1921

Intrarea Rusiei, in august 1914, in ceea ce s-a numit ulterior Pri-mul Rizboi Mondial, a zdruncinat regimul farist. Ca urmare a in-frdngerilor de pe front gi a protestelor sociale, dupi trei ani de rizboiare loc abdicarea larului Nikolai I (15 martie 1912 stil nou). Rusia

se declar[ republicd democraticl, dar timp de aproape jum[tate

de an fostul imperiu larist cunoagte o perioade a dualitelii puterii(in Ucraina, chiar existau trei autoritdli paralele, a treia fiind cea a

nalionaligtilort). Autoritatea Guvernului Provizoriu este contestatl

vehement de citre bolgevici, care, dupi o tentativi es,uatd din iulie1917, reugesc sil organizeze o lovituri de stat la 25 octombrie (stil

vechi) - 7 noiembrie 1917 (stil nou). UrmIrile acestui coup d'dtat

au fost insi revolufionare, noul regim, condus de Vladimir Lenin(Ulianov), proclamind instaurarea unei noi ordini sociale gi poli-tice,bazate pe dictatura proletariatului - de fapt a unei elite de ori-

r Serhy Yekelchuk, tlkraine. Birth of a Modern Nation, Oxford, Oxford UniversityPress,2007, p. 68.

21

gine nemuncitoreasce, in prima etapi - gi nimicirea din temelii a

vechii orAnduiri. Noua putere se prezinti a fi una provizorie, pdnd

la intrunirea Adunlrii Constituante, eveniment care are loc la 5 ia-

nuarie 1918. BolEevicii insi nu delineau majoiitatea, avAnd doar 24

la sutd din membrii acesteia (170 din 700 de mandate), ceea ce i-adeterminat sI o dizolve imediat dupi prima gedin15'z. Fiind contestat

de principalele partide politice qi de o parte importanti a populaliei,regimul bolqevic se impune prin violenli. Din primele zile ale nou-

lui regim revolufionar de inspiralie marxistl, incepe lupta impotrivapersoanelor aparlindnd claselor avute, a fogtilor func{ionari larigti gi

a intelectualit[lii. Muncitorii gi o parte a armatei sunt sprijinul social

inilial al bolEevicilor. Dar gi ![ranii, care salutl adoptarea Decretu-

lui asupra pdcii (primul document emis de regim la cdteva ore de la

preluarea puterii) gi a Decretului asupra plmAntului, adoptat a doua

zi, prin care terenurile agricole erau repartizate celor nevoiagi. De la

inceputul lui 1919, odati cu introducerea comunismului de rdzboi,

relalia dintre ldrani si noua putere devine una criticd, aceasta dinurm[ introducdnd confiscarea for]ati a tuturor surplusurilor de ce-

reale gi anuldnd relaliile marfi-bani. in zonele rurale sunt trimisebriglzi de rechizilionare forlati a cerealelor, formate din muncitori,iar llranii care se opuneau erau considerali dugmani ai regimuluibolgevic gi supugi represaliilor, prin organizarea deportdrilor in Si-

beria, dar gi a unor execulii. Violenla devine una sistematicl gi unmijloc esenlial de men{inere a noii ordini politice. De cealalti parte,

armatele rebelilor, conduse de foqti ofiferi larigti, precum Denikinsau Kolceak, sau de numeroase grupuri inarmate, aplic[ gi ei, la rdn-dul lor, violenla pe scarl larg[ impotriva f[ranilor considerali a fisimpatizanli ai puterii sovietice sau insuficient de cooperan{i cu ei.

in total, in rdzboiul civil din Rusia au avut de suferit cAteva milioanede persoane, dintre care cel pulin 250 de mii au fost victime ale Te-

rorii RoEii3. Numai in primele doud luni dupi declangarea oficiali a

Aiexander Rabinowitch, The Bolsheviks in Power. The First Year of Sottiet Rule in Petro-grad,B\oomington and Indianapolis, Indiana University Press, 2008, p.704-127.Andrew Christopher, Vasili Mitrokhin, The Sword and the Shield: The Mitrokhin Ar-chive and the Secret Hktory of the KGB, New York, Basic Books, p. 28.

22

Terorii Rogii, in septembrie-octombrie 1918 au fost executate intre 10

mii Ei 15 mii de persoane, mai mult decit executase regimul laristdin motive politice pe parcursul unui secol anterior, de la 1825 pAnI

in l9l7a.in Ucraina, de care lineau raioanele din stAnga Nistrului, in anii

1918-1920 peste un milion de persoane gi-au pierdut viala din cauza

luptelor dintre diferite formaliuni statale sau cvasistatale, conflicte

interne, acliuni de partizani,raiduri banditeqti sau pogromuris. in ce

privegte pogromurile antievreieqti, numlrul acestora se ridicl la cca

900 in Rusia, Ucraina gi Bielorusia, dintre care 40 % au fost otganizate

de citre suslinltorii lui Petliura, geful Directoratului ucrainean;25 o/o

- de cltre diferi{i lideri ucraineni, 17 o/o - de c[tre armatele gene-

ralului Anton Denikin (acesta le tolera, in comparalie cu amiralul

Aleksandr Kolceak in Siberia, care le-a contracarat din toate r[spu-

terile) 9i 9 o/o - de cltre prima armat[ de cavalerie a lui Budionnii

gi a altor comandanli bolgevici. Numlrul victimelor pogromurilor

antievreieEti din Ucraina (9i Bielorusia) s-ar situa intre 180 de mii 9i

300 de mii pentru anii 1918-1920, numai in perioada decembrie 1918

gi decembrie 1919 fiind omorAli aproape 30 de mii de evrei din Ucrai-

na. Printre primele pogromuri impotriva evreilor din zona nistreani

sunt cele de la Tiraspol gi Bender, din septembrie-octombrie 1917,

iniliate de soldali ai armatei ruse, care se supuneau Guvernului Pro-

vizoritcondus de Aleksandr Kerenski6.

Nicolas Werth, ,,A State Against its People: Violence, Repression and Terror in the

Soviet Union", in The Black Book of Communism. Crimes, Terror, Repression, Hat'vard university Press, 1999, p. 78. Asupra conflictelor din timpul rizboiului civilrus, a se vedea gi Andreea Graziosi, Histoire de l'uRSS, Paris, Presses Universitaires

de France, 2010, p. lL-43.Timothy Snyder, The Reconstruction of Nations. Poland, Ukraine, Lithuania, Belarus,

1569-lggg,NewHaven & London, Yale University Press,2003, p' 137'

Arercau4p Conxennqr,In, /secmu fiem aMecme, '{acrr 2, Mocrea, Pyccr<l'rli uyrl,2002,p.156-157; L B. Kocrnpve:r,o,Tailuannonumurca Cmanuua: anacmb u aHmu'

,rruiurr, Mocrea, Mexgyuapognue orHorrIeHI4.,I, 2003, p' 56; V|' M' Tpou4xt'rit'

,,Eepericrne rorpoMr'I ua Yrpar'rH-e u e Betopyccw,t 1918-1920 1.", in Kuuza o pyc'

crcoi eapeilcmee, lSlZ-lSOZ, Hrro lZopr, Cotos pyccrr'Ix enpeee, 1968, p' 56-69; O' B'

Eygnilqxr{Il, Poccuilcxue eapeu uexdy KpacHbLMu u 6enatuu A917-1921)' Mocrea,

POCCilSH, 2005, P.276'277' 308.

23

2. Teroarea Rogie in regiuneatransnistre and, l9I9 -1921

Raioanele din stAnga Nistrului, incluse dup6, L924 in RepublicaAutonomd Sovieticd Socialisti Moldoveneascl, au experimentatregimul sovietic comunist inci de la inceputuri, din toamna anului1917, cu 23 de ani mai mult decAt teritoriile basarabene. Respectiv,acestea au cunoscut toate etapele represiunii politice, de la cele in-dreptate impotriva elitelor regimului larist si a t[ranilor in timpulrizboiului civil din Rusia (1918-L921panit la un armistiliu rerativintre statul sovietic gi tirani, care coincide cu perioada Noii politiciEconomice (L921-I928), continuAnd cu industrializarea, insolit1 decolectivizare a forlath.,deportlri gi infometare (1929 -1933)Ei inchein-du-se cu o alti perioadi, in care executiile in masl ale llranilor maiales, ale unor grupuri etnice, dar gi cadre comuniste, ating punctulculminant (Marea Teroare sau epuririle in masI, 1937-193g). indeceniul care urmeazi anului L929, teroarca este una permanentl,schimbdndu-se frecvent doar grupul-linti, vizdnd la un moment datcu predileclie spa{iul rural sau cel urban, varii grupuri socioprofe-sionale sau comunitili etniceT.

Unul dintre primele conflicte de amploare dintre ldranii din re-giune gi noua putere, sovieticl, se inregistreazl incepAnd cu debutulanului 1919, cdnd la 11 ianuarie Consiliul Comisarilor poporului dinRusia introduce rechizitionarea obligatorie a surplusului de cereare dela agricultorii individuali. Aceastl decizieechivaleaz[ cu o declaraliede rlzboi la adresa populaliei rurale. Cum era firesc pentru acele vre-

7 Asupra acestui subiect a se vedea David Shearel policing stalin's socialism. Repressionand social order in the soviet rlnion, 1924-1953, New HJven and London, yale univer-sity Press, 2009; Terry Martin, ,,The Origins of Soviet Ethnic Cleansing,,, in lournal ofModern History, vol. 70, no. 4 (December 1998), p. 813-861. primul de'ceniu de puteresovietici in regiunea transnistreani in ansamblu Ei, mai ales, in ceea ce priveste r;presi-unile politice, este putin cercetat. cea mai completi informalie la zi asupra subiectuluiaparline lui Alexei Memei, originar din satul Millieqti, raionul Dubisaii, care a intre-prins investigalii mai bine de zece ani in arhiva fostului Institut al Istoriei partiduluide pe lAngi CC al PCM de la Chiginiu gi a adunat decenii la r6.nd gi numeroase sursememoriaiistice ale activului de partid, ale reprezentanlilor cEKA-oGpU-NKVD si alemilitarilor sovietici. A se vedea Alexei Memei, Teroarea comunistd in RASSM 0:.924-1940) ;i RSSM (1944-1947), ChiEiniu, Editura Serebia,2012.

24

muri $i cum s-a intAmplat, de regull, qi in alte regiuni ale fostuluiimperiu larist, nu de puline ori liranii au opus rezisten(d armatl im-potriva a ceea ce ei percepeau drept o politici de jaf organizat a noiiputeri. Astfel, numai in mai 1919, documentele oficiale inregistreazS.

inlbugirea in sAnge a revoltelor ![rinegti din Grigoriopol gi Coddma.in urmltoarea lun[ au avut loc rlscoale ldrinegti in satele Mdliiegti,Plosca, Crasnogorca, Teia, Tircmigiu, Speia, Butur gi TAgclic la care

au participat cca l0 mii de persoane. Au urmat imediat acliunile pu-nitive specifice Terorii Rogii, declangati oficial in septembrie 1918,

printr-un ordin al poliliei politice, CEKA, drept urmare a atentatuluiasupra vielii lui Lenin gi a asasin[rii lui Urilki, geful CEKA de la Pe-

trograd. Numai in comuna Mlldiegti (aziin raionul Grigoriopol) au

fost executali 50 de lirani rebeli, in timp ce mai multe case ale s[teni-lor au fost incendiate de cltre cekigti. Revolte similare, care au nece-

sitat transferarea unor trupe importante ale Armatei Rogii pentru a le

inibugi, au avut loc in lunile iunie-iulie 1919 in localitilile Balta, Ana-niev, Pervomaisc, Crivoe Ozero, Plosca, dintre care se evidenliazi cea

din colonia germanS Glikstaal de ldngi Grigoriopol. La inceputul luiaugust 1919, in timp ce armatele generalului Denikin se apropiau de

Odesa, llranii nemullumili de politica bolgevicilor s-au rlsculat 9iastfel trupele rogii s-au pomenit in incercuire. Au fost executali un nu-

mir neidentificat de flrani germani din Glikstaal Ei rugi de rit vechi

din Plosca. Despre tragedia din Plosca a mlrturisit ulterior un fost

localnic, angajat intre timp in slujba Armatei Rogii, Ivan NaumoviciKolesnikov. Acesta a fost pus in situalia de a ordona aruncarea a numai prilin de 360 de obuze asupra satului slu natal, unul dintre care

a lovit propria sa cas[, contuziondnd propriul copil de 5 ani, care s-a

stins din vialIin scurt timp dupd deflagra1ie8.

Confruntarea armat[ intre noua putere, bolgevicl, pe de-o par-te, gi lirani, pe de alta, a continuat in 1920. in iulie, serviciile spe-

ciale ale Armatei Rogii informau conducerea de la Moscova despre

existenla unui detagament alcituit din 300 de llrani locali gi condus

de colonigti germani din volostea Zaharievsk, judelul Tiraspol.

8 Alexei Memei, Teroarea comunistd, p.59-62; soarta lui Kolesnikov insuqi a fost tra-gici, el fiind invinuit in timpul Marii Terori ci ar fi fost membru al unei organizaliicontrarevolulionare. A fost arestat pe 8 iunie 1932 condamnat 1a moarte pe 12 no-iembrie gi executat pe 22 noiembrie 1937. Ibidem, p. 574-575.

25