+ All Categories
Home > Documents > DUREREA TORACICA.ppt

DUREREA TORACICA.ppt

Date post: 29-Nov-2015
Category:
Upload: mihaela-ciucanu
View: 192 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Durere toracica
33
DUREREA TORACICĂ Una din cele mai frecvente probleme ce apare în asistenţa medicală de urgenţă
Transcript
Page 1: DUREREA TORACICA.ppt

DUREREA TORACICĂ

Una din cele mai frecvente probleme ce apare în asistenţa medicală de urgenţă

Page 2: DUREREA TORACICA.ppt

I. Cauze mai frecvente1. angina pectorală2. angina pectorală instabilă3. infarctul de miocard4. pleurita5. embolia pulmonară6. pneumotorax7. anevrismul aortei toracice8. ruptura de anevrism9. anevrismul disecant10. nevralgia intercostală11. sindromul de coloană cervicală/toracică

Page 3: DUREREA TORACICA.ppt

II. Cauze mai rare

1. sindrom Da Costa (sindrom de efort)2. pericardită3. tulburări de ritm – tahicardice4. criza hipertensivă5. esofagita de reflux6. ulcer gastric duodenal7. pancreatita acută

Page 4: DUREREA TORACICA.ppt

Diagnostic DT

Anamneză pacient şi/sau date de la anturaj

antecedente

tratamente urmate

debut şi mod de evoluţie simptomatologie

Page 5: DUREREA TORACICA.ppt

Durerea

Tipul: simplă jenă toracică durere constrictivă în menghină sau lovitură de pumnal survine în repaus sau declanşată de efort variabilă/nu în funcţie de poziţie sau respiraţie crescută/nu la palpare calmată/nu de nitroglicerină

Page 6: DUREREA TORACICA.ppt

Localizare:

durere mediană, retrosternală , laterotoracică

profundă sau parietală

Page 7: DUREREA TORACICA.ppt

Iradiere: membre superioare, gât, maxilarul inferior,

umăr, spate, regiunea epigastrică

Durere, periodicitate: scurtă, prelungită, recidivantă

Orar: nocturnă, în a doua parte a nopţii, matinală,

postprandială

Page 8: DUREREA TORACICA.ppt

Semne de acompaniament:• febră, sindrom gripal, tuse• anxietate• greţuri, vărsături• paloare, lipotimie• dispnee• tahicardie, aritmii, sincopă• asimetria pulsului şi a tensiunii arteriale• puls paradoxal• ischemie membre inferioare• colaps• stare de şoc

Page 9: DUREREA TORACICA.ppt

Elemente de gravitate:

vârsta, terenul, tare asociate timpul scurs până la primirea ajutorului

medical tulburări respiratorii acute tulburări conştienţă: de la obnubilare la comă convulsii colaps, stare de şoc stop cardiorespirator

Page 10: DUREREA TORACICA.ppt

Atitudine: poziţia adoptată spontan de bolnav trebuie

respectată; uneori impunem pacientului poziţia semişezândă

oxigenoterapia pe mască anunţarea echipajului competenţă superioară supravegherea: - stării de conştienţă

- coloraţiilor tegumentelor - frecvenţei respiratorii - pulsului, tensiunii arteriale, SpO2 - monitorizare ecg

Page 11: DUREREA TORACICA.ppt

I.1. Angina pectorală (AP)

Caracteristici:

senzaţie retosternală de apăsare sau constrângere ± iradiere în braţul stâng, spate, mai rar etajul abdominal superior, mandibulă

anamneză – simptomatologie recidivantă, eventual boală coronariană cunoscută

declanşată (deseori) de solicitări fizice, psihice sau frig durerea nu este influenţată de respiraţie se însoţeşte frecvent de dispnee (în funcţie de efort) senzaţie de constricţie, anxietate AMELIORARE LA NITROGLICERINĂ

Page 12: DUREREA TORACICA.ppt

II.2. Angina pectorală instabilă (API)

Trei tipuri - AP recent instalat - AP agravată în repaus - AP 15 min

În 15-20% din cazuri este urmată la 2-4 săptămâni de un infarct miocardic manifest.

Page 13: DUREREA TORACICA.ppt

ATITUDINE AP şi API

poziţia adoptată spontan de bolnav trebuie respectată; uneori impunem pacientului poziţia semişezândă

oxigenoterapia pe mască ECG în 12 derivaţii, f. important – dă diagnosticul NITROMINT 1 puf sau 1 comprimat NITROGLICERINĂ anunţarea echipajului competenţă superioară supravegherea: - stării de conştienţă

- coloraţiilor tegumentelor - frecvenţei respiratorii - pulsului, tensiunii arteriale, SpO2 - monitorizare ecg

transport în poziţie semişezând

Page 14: DUREREA TORACICA.ppt

Ritmul electric al inimii poate fi înregistrat:• pe ecranul defibrilator-monitorului cu ajutorul padelelor acestuia;• în memoria DEA prin padelele autocolante aferente;• pe ecranul defibrilator-monitorului sau al monitorului cardiac prin intermediul electrozilor de monitorizare.

Plasarea padelelor defibriloator-monitorului în scopul monitorizării electrice şi al alplicării ŞEE se va face pe pieptul pacientului astfel:

• padela sternum sau cea roşie - subclavicular parasternal drept;• padela apex sau cea verde – astfel încât centrul ei să corespundăspaţiului V-VI intercostal stâng pe l.a.m

Înainte de aplicare, padelele manuale trebuie pregelificate prin aplicarea unei cantităţi de aproximativ 20ml gel electroconductor şi omogenizarea lui prin frecarea relativă a feţelor metalice ale padelelor

Page 15: DUREREA TORACICA.ppt

• Aplicarea gelului pe padele • Aplicarea padelelor manuale

Page 16: DUREREA TORACICA.ppt

• În cazul accesului la padelele autocolante se va renunţa la aplicarea de gel, acestea fiind pregelificate.

• Plasarea padelelor autocolante ale DEA sau a defibrilatoarelor semiautomate se va face în aceeaşi poziţie de mai sus, respectând indicaţiile constructorului înfăţişate pe fiecare dintre ele.

Page 17: DUREREA TORACICA.ppt
Page 18: DUREREA TORACICA.ppt

Înregistrarea ritmului electric al inimii cu ajutorul padelelor este o măsură temporară de monitorizare, avantajul metodei constând în posibilitatea aplicării rapide a ŞEE în timpul SCR. Dezavantajul vine din faptul că “blochează” o persoană numai pentru monitorizare şi nu poate fi eficientă decât atunci când nu se aplică compresii sternale.

Înregistrarea ritmului electric cu ajutorul electrozilor autocolanţi presupune aplicarea acestora pe zone lipsite de păr, învecinate zonei precordiale şi care să nu interfere zonelor de plasare a padelelor defibrilatorului. Electrodul din dreapta roşu se plasează supraclavicular drept sau umăr drept, cel galben supra sau subclavicular stâng sau umăr stâng, cel verde latero-toracic stâng la baza toracelui sau latero-abdominal stâng.

Page 19: DUREREA TORACICA.ppt

Pentru decelarea unui ritm într-o situaţie de urgenţă nu este necesară respectarea unei anume poziţii relative a padelelor, respectiv a electrozilor. Prin urmare padela roşie sau sternum poate fi aşezată şi în stânga, electrodul roşu poate fi plasat şi latero-abdominal stâng, sancţionarea electrică a unui ritm prin defibrilare sau reconversie, neimplicând respectarea polarităţii electrozilor.

Analiza morfologică corectă a traseului ECG pentru identificarea tulburărilor ischemice şi de conducere impun acest lucru (respectarea poziţiilor relative a padelelor).

Page 20: DUREREA TORACICA.ppt
Page 21: DUREREA TORACICA.ppt

Monitorizarea ECG în 12 derivaţii presupune folosirea a 10 electrozi plasaţi astfel:

• derivaţiile standard şi ale membrelor (DI, DII, DIII, aVR,aVL,aVF)

o roşu - braţ drepto galben – braţ stângo verde – gleznă stângăo negru – gleznă dreaptă

• derivaţiile precordiale (V1→V6)

o V1 (roşu) - spaţiul IV intercostal parasternal drepto V2 (galben) - spaţiul IV intercostal parasternal stângo V3 (verde) – la jumătatea distanţei dintre V2-V4o V4 (maro) - spaţiul V intercostal pe linie medioclavicularăo V5 (negru) - spaţiul V intercostal pe linia axilară anterioarăo V6 (violet) - spaţiul V intercostal pe linia axilară medie

Unele monitoare pot înregistra cele 12 derivaţii numai cu 5 electrozi dintrecare cei roşu, galben, verde, negru folosesc pentru standard şi membre (DI, DII,DIII, aVR, aVL, aVF), cel alb fiind aşezat succesiv în spaţiile corespunzătoareV1→V6 pentru derivaţiile precordiale.

Page 22: DUREREA TORACICA.ppt
Page 23: DUREREA TORACICA.ppt

II. 3. INFARCT MIOCARDIC ACUTcomplicaţie majoră a insuficienţei coronariene

Caracteristici: anamneză - de căutat factori cardiovasculari

(tutun, diabet, hipertensiune arterială, obezitate, sedentarism, stres)

durerea toracică este: înfricoşătoare (“senzaţie de sfârşit”, “de moarte iminentă”,

inaugurală sau survenind la un anginos cunoscut retrosternală sau în bară, putând iradia în gât, maxilarul

inferior, membre superioare şi inferioare prelungită ( 15 min) REZISTENTĂ LA NITROGLICERINĂ

Page 24: DUREREA TORACICA.ppt

ATITUDINE interzicerea pacientului să facă orice efort poziţie semişezând oxigenoterapia pe mască traseu ecg în 12 derivaţii nitromint spray sau nitroglicerină comprimat solicitarea unui echipaj cu competenţă

superioară monitorizare: TA, ecg, SpO2

transport în poziţie semişezând!

Page 25: DUREREA TORACICA.ppt

I. 4. Pleurită durerea toracică este localizată, influenţată de respiraţie de obicei secundară (pneumonie, tbc pulmonar, cancer bronşic)

I. 5. Embolie pulmonară dispnee instalată acută dureri, mai ales în expir, brutală tuse iritativă, tahicardie semne de tromboză, membre inferioare (varice trombozate)

I. 6. Pneumotorax dispnee brusc instalată anxietate dispnee brusc instalată tuse uscată dureri toracice dependente de respiraţie poate apare: după un traumatism toracic, la tineri astenici, consecutiv

unei puncţii pleurale/operaţii toracice, în caz de pneumonii

Page 26: DUREREA TORACICA.ppt

I. 7, 8 Anevrismul de aortă şi ruptura de anevrism

anamneză – deseori factori de risc pentru arterioscleroză în anevrism – tablou asimptomatic în ruptura de anevrism – tablou clinic grav instalat brusc sau după

efort (chiar minim tuse), durerea e atroce cu iradiere în braţe, spate, abdomen sau membre inferioare, eventual şoc, distensie abdominală

I.9. Disecţia de aortă durere intensă, bruscă, frecvent “migrantă”: toracică, dorsală,

lombară, abdominală TA în general crescută, tahicardie asimetria pulsului periferic şi a tensiunii arteriale creşterea diferenţei dintre TA sistolică şi cea diastolică

Page 27: DUREREA TORACICA.ppt

I. 10. Nevralgie intercostală produsă prin iritaţia nervilor intercostali durere în teritoriul aferent, modificată de palpare şi mişcările respiratorii cauze: herpes zoster, boli costale (periostită) sau modificări coloana

vertebrală

I. 11. Sindrom de coloană cervicală/coloană toracică

mialgii (dureri musculare) şi nevralgii produse prin modificări degenerative ale coloanei vertebrale

acuzele se accentuează prin presiune la nivelul sternului sau toracelui eventual acuzele apar după repaus prelungit la pat, independent de efort

Page 28: DUREREA TORACICA.ppt

II. Cauze mai rare:II. 1. Sindrom de efort

dureri bine delimitate, cu senzaţie de tăietură, cu durată de secunde până la ore

frecvent localizate la vârful inimii frecvent neinfluenţate de efort sau apărute după efort (şi nu în

timpul acestuia) eventual hiperventilaţie, senzaţie de sufocare, palpitaţii

II. 2. Pericardită

poziţie “flectată înainte” “poziţie mahomedană” dispnee (respiraţie superficială) durere precordială influenţată de respiraţie care cedează după

constituirea revărsatului

Page 29: DUREREA TORACICA.ppt

II. 3. Tulburări de ritm tahicardic posibil senzaţie de presiune retrosternală eventual hipotensiune şi sincopă cauze: - persoane sănătoase – sub acţiunea

stresului, după consum nicotină, alcool) - boli cardiace: cardiopatie ischemică, infarct, valvulopatie, miocardită -extracardiace: hipertiroidie, carenţă de potasiu şi magneziu, febră, anemie, insuficienţă cardiacă, hipovolemie, efecte secundare medicamente

Page 30: DUREREA TORACICA.ppt

II. 4. Criză hipertensivă

creşterea accelerată a TA, de obicei diastolică 130 mmHg

cefalee, tulburări de vedere confuzie, eventual obnubilare ± dureri retrosternale (când se însoţeşte de

cardiopatie ischemică)

Page 31: DUREREA TORACICA.ppt

II. 5. Esofagita de reflux/spasmul esofagian

dureri retrosternale cu iradiere în spate

pirozis, disfagie

spasmele esofagiene pot apare după efort şi cedează după nitroglicerină (greu de diferenţait după angina pectorală)

Page 32: DUREREA TORACICA.ppt

II. 6. Ulcer gastroduodenal

posibil durere toracică

II. 7. Pancreatită acută

dureri transversale, în bară, în etajul abdominal superior cu iradiere în spate

Page 33: DUREREA TORACICA.ppt

Întrebări?


Recommended