Date post: | 29-Nov-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | mihaela-ciucanu |
View: | 192 times |
Download: | 2 times |
DUREREA TORACICĂ
Una din cele mai frecvente probleme ce apare în asistenţa medicală de urgenţă
I. Cauze mai frecvente1. angina pectorală2. angina pectorală instabilă3. infarctul de miocard4. pleurita5. embolia pulmonară6. pneumotorax7. anevrismul aortei toracice8. ruptura de anevrism9. anevrismul disecant10. nevralgia intercostală11. sindromul de coloană cervicală/toracică
II. Cauze mai rare
1. sindrom Da Costa (sindrom de efort)2. pericardită3. tulburări de ritm – tahicardice4. criza hipertensivă5. esofagita de reflux6. ulcer gastric duodenal7. pancreatita acută
Diagnostic DT
Anamneză pacient şi/sau date de la anturaj
antecedente
tratamente urmate
debut şi mod de evoluţie simptomatologie
Durerea
Tipul: simplă jenă toracică durere constrictivă în menghină sau lovitură de pumnal survine în repaus sau declanşată de efort variabilă/nu în funcţie de poziţie sau respiraţie crescută/nu la palpare calmată/nu de nitroglicerină
Localizare:
durere mediană, retrosternală , laterotoracică
profundă sau parietală
Iradiere: membre superioare, gât, maxilarul inferior,
umăr, spate, regiunea epigastrică
Durere, periodicitate: scurtă, prelungită, recidivantă
Orar: nocturnă, în a doua parte a nopţii, matinală,
postprandială
Semne de acompaniament:• febră, sindrom gripal, tuse• anxietate• greţuri, vărsături• paloare, lipotimie• dispnee• tahicardie, aritmii, sincopă• asimetria pulsului şi a tensiunii arteriale• puls paradoxal• ischemie membre inferioare• colaps• stare de şoc
Elemente de gravitate:
vârsta, terenul, tare asociate timpul scurs până la primirea ajutorului
medical tulburări respiratorii acute tulburări conştienţă: de la obnubilare la comă convulsii colaps, stare de şoc stop cardiorespirator
Atitudine: poziţia adoptată spontan de bolnav trebuie
respectată; uneori impunem pacientului poziţia semişezândă
oxigenoterapia pe mască anunţarea echipajului competenţă superioară supravegherea: - stării de conştienţă
- coloraţiilor tegumentelor - frecvenţei respiratorii - pulsului, tensiunii arteriale, SpO2 - monitorizare ecg
I.1. Angina pectorală (AP)
Caracteristici:
senzaţie retosternală de apăsare sau constrângere ± iradiere în braţul stâng, spate, mai rar etajul abdominal superior, mandibulă
anamneză – simptomatologie recidivantă, eventual boală coronariană cunoscută
declanşată (deseori) de solicitări fizice, psihice sau frig durerea nu este influenţată de respiraţie se însoţeşte frecvent de dispnee (în funcţie de efort) senzaţie de constricţie, anxietate AMELIORARE LA NITROGLICERINĂ
II.2. Angina pectorală instabilă (API)
Trei tipuri - AP recent instalat - AP agravată în repaus - AP 15 min
În 15-20% din cazuri este urmată la 2-4 săptămâni de un infarct miocardic manifest.
ATITUDINE AP şi API
poziţia adoptată spontan de bolnav trebuie respectată; uneori impunem pacientului poziţia semişezândă
oxigenoterapia pe mască ECG în 12 derivaţii, f. important – dă diagnosticul NITROMINT 1 puf sau 1 comprimat NITROGLICERINĂ anunţarea echipajului competenţă superioară supravegherea: - stării de conştienţă
- coloraţiilor tegumentelor - frecvenţei respiratorii - pulsului, tensiunii arteriale, SpO2 - monitorizare ecg
transport în poziţie semişezând
Ritmul electric al inimii poate fi înregistrat:• pe ecranul defibrilator-monitorului cu ajutorul padelelor acestuia;• în memoria DEA prin padelele autocolante aferente;• pe ecranul defibrilator-monitorului sau al monitorului cardiac prin intermediul electrozilor de monitorizare.
Plasarea padelelor defibriloator-monitorului în scopul monitorizării electrice şi al alplicării ŞEE se va face pe pieptul pacientului astfel:
• padela sternum sau cea roşie - subclavicular parasternal drept;• padela apex sau cea verde – astfel încât centrul ei să corespundăspaţiului V-VI intercostal stâng pe l.a.m
Înainte de aplicare, padelele manuale trebuie pregelificate prin aplicarea unei cantităţi de aproximativ 20ml gel electroconductor şi omogenizarea lui prin frecarea relativă a feţelor metalice ale padelelor
• Aplicarea gelului pe padele • Aplicarea padelelor manuale
• În cazul accesului la padelele autocolante se va renunţa la aplicarea de gel, acestea fiind pregelificate.
• Plasarea padelelor autocolante ale DEA sau a defibrilatoarelor semiautomate se va face în aceeaşi poziţie de mai sus, respectând indicaţiile constructorului înfăţişate pe fiecare dintre ele.
Înregistrarea ritmului electric al inimii cu ajutorul padelelor este o măsură temporară de monitorizare, avantajul metodei constând în posibilitatea aplicării rapide a ŞEE în timpul SCR. Dezavantajul vine din faptul că “blochează” o persoană numai pentru monitorizare şi nu poate fi eficientă decât atunci când nu se aplică compresii sternale.
Înregistrarea ritmului electric cu ajutorul electrozilor autocolanţi presupune aplicarea acestora pe zone lipsite de păr, învecinate zonei precordiale şi care să nu interfere zonelor de plasare a padelelor defibrilatorului. Electrodul din dreapta roşu se plasează supraclavicular drept sau umăr drept, cel galben supra sau subclavicular stâng sau umăr stâng, cel verde latero-toracic stâng la baza toracelui sau latero-abdominal stâng.
Pentru decelarea unui ritm într-o situaţie de urgenţă nu este necesară respectarea unei anume poziţii relative a padelelor, respectiv a electrozilor. Prin urmare padela roşie sau sternum poate fi aşezată şi în stânga, electrodul roşu poate fi plasat şi latero-abdominal stâng, sancţionarea electrică a unui ritm prin defibrilare sau reconversie, neimplicând respectarea polarităţii electrozilor.
Analiza morfologică corectă a traseului ECG pentru identificarea tulburărilor ischemice şi de conducere impun acest lucru (respectarea poziţiilor relative a padelelor).
Monitorizarea ECG în 12 derivaţii presupune folosirea a 10 electrozi plasaţi astfel:
• derivaţiile standard şi ale membrelor (DI, DII, DIII, aVR,aVL,aVF)
o roşu - braţ drepto galben – braţ stângo verde – gleznă stângăo negru – gleznă dreaptă
• derivaţiile precordiale (V1→V6)
o V1 (roşu) - spaţiul IV intercostal parasternal drepto V2 (galben) - spaţiul IV intercostal parasternal stângo V3 (verde) – la jumătatea distanţei dintre V2-V4o V4 (maro) - spaţiul V intercostal pe linie medioclavicularăo V5 (negru) - spaţiul V intercostal pe linia axilară anterioarăo V6 (violet) - spaţiul V intercostal pe linia axilară medie
Unele monitoare pot înregistra cele 12 derivaţii numai cu 5 electrozi dintrecare cei roşu, galben, verde, negru folosesc pentru standard şi membre (DI, DII,DIII, aVR, aVL, aVF), cel alb fiind aşezat succesiv în spaţiile corespunzătoareV1→V6 pentru derivaţiile precordiale.
II. 3. INFARCT MIOCARDIC ACUTcomplicaţie majoră a insuficienţei coronariene
Caracteristici: anamneză - de căutat factori cardiovasculari
(tutun, diabet, hipertensiune arterială, obezitate, sedentarism, stres)
durerea toracică este: înfricoşătoare (“senzaţie de sfârşit”, “de moarte iminentă”,
inaugurală sau survenind la un anginos cunoscut retrosternală sau în bară, putând iradia în gât, maxilarul
inferior, membre superioare şi inferioare prelungită ( 15 min) REZISTENTĂ LA NITROGLICERINĂ
ATITUDINE interzicerea pacientului să facă orice efort poziţie semişezând oxigenoterapia pe mască traseu ecg în 12 derivaţii nitromint spray sau nitroglicerină comprimat solicitarea unui echipaj cu competenţă
superioară monitorizare: TA, ecg, SpO2
transport în poziţie semişezând!
I. 4. Pleurită durerea toracică este localizată, influenţată de respiraţie de obicei secundară (pneumonie, tbc pulmonar, cancer bronşic)
I. 5. Embolie pulmonară dispnee instalată acută dureri, mai ales în expir, brutală tuse iritativă, tahicardie semne de tromboză, membre inferioare (varice trombozate)
I. 6. Pneumotorax dispnee brusc instalată anxietate dispnee brusc instalată tuse uscată dureri toracice dependente de respiraţie poate apare: după un traumatism toracic, la tineri astenici, consecutiv
unei puncţii pleurale/operaţii toracice, în caz de pneumonii
I. 7, 8 Anevrismul de aortă şi ruptura de anevrism
anamneză – deseori factori de risc pentru arterioscleroză în anevrism – tablou asimptomatic în ruptura de anevrism – tablou clinic grav instalat brusc sau după
efort (chiar minim tuse), durerea e atroce cu iradiere în braţe, spate, abdomen sau membre inferioare, eventual şoc, distensie abdominală
I.9. Disecţia de aortă durere intensă, bruscă, frecvent “migrantă”: toracică, dorsală,
lombară, abdominală TA în general crescută, tahicardie asimetria pulsului periferic şi a tensiunii arteriale creşterea diferenţei dintre TA sistolică şi cea diastolică
I. 10. Nevralgie intercostală produsă prin iritaţia nervilor intercostali durere în teritoriul aferent, modificată de palpare şi mişcările respiratorii cauze: herpes zoster, boli costale (periostită) sau modificări coloana
vertebrală
I. 11. Sindrom de coloană cervicală/coloană toracică
mialgii (dureri musculare) şi nevralgii produse prin modificări degenerative ale coloanei vertebrale
acuzele se accentuează prin presiune la nivelul sternului sau toracelui eventual acuzele apar după repaus prelungit la pat, independent de efort
II. Cauze mai rare:II. 1. Sindrom de efort
dureri bine delimitate, cu senzaţie de tăietură, cu durată de secunde până la ore
frecvent localizate la vârful inimii frecvent neinfluenţate de efort sau apărute după efort (şi nu în
timpul acestuia) eventual hiperventilaţie, senzaţie de sufocare, palpitaţii
II. 2. Pericardită
poziţie “flectată înainte” “poziţie mahomedană” dispnee (respiraţie superficială) durere precordială influenţată de respiraţie care cedează după
constituirea revărsatului
II. 3. Tulburări de ritm tahicardic posibil senzaţie de presiune retrosternală eventual hipotensiune şi sincopă cauze: - persoane sănătoase – sub acţiunea
stresului, după consum nicotină, alcool) - boli cardiace: cardiopatie ischemică, infarct, valvulopatie, miocardită -extracardiace: hipertiroidie, carenţă de potasiu şi magneziu, febră, anemie, insuficienţă cardiacă, hipovolemie, efecte secundare medicamente
II. 4. Criză hipertensivă
creşterea accelerată a TA, de obicei diastolică 130 mmHg
cefalee, tulburări de vedere confuzie, eventual obnubilare ± dureri retrosternale (când se însoţeşte de
cardiopatie ischemică)
II. 5. Esofagita de reflux/spasmul esofagian
dureri retrosternale cu iradiere în spate
pirozis, disfagie
spasmele esofagiene pot apare după efort şi cedează după nitroglicerină (greu de diferenţait după angina pectorală)
II. 6. Ulcer gastroduodenal
posibil durere toracică
II. 7. Pancreatită acută
dureri transversale, în bară, în etajul abdominal superior cu iradiere în spate
Întrebări?