Colectivul de redacţie: Redactori-şefi: prof.înv. primar Mihalcea Daniela – Şcoala nr. 1 Mărăşeşti prof.înv. primar Antochi Claudia – Şcoala Siretu Mărăşeşti Coordonatori: prof.înv. primar Mihalcea Daniela – Şcoala nr. 1 Mărăşeşti prof.înv. primar Antochi Claudia – Şcoala Siretu Mărăşeşti director: prof.înv. preşc. Costea Virginia Colaboratori: prof.înv. primar Palade Mariana – Şcoala Siretu Mărăşeşti prof.înv. primar Radu Rădiţa – Şcoala Nr. 2 Mărăşeşti prof.înv. primar Dogaru Liliana – Şcoala Nr. 2 Mărăşeşti prof.istorie Neculai Aurel - Şcoala nr. 1 Mărăşeşti prof.înv. primar Panait Marcela– Şcoala Siretu Mărăşeşti TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA Revista învăţământului primar şi preşcolar de la Şcoala nr. 1 Mărăşeşti DULCE COPILĂRIE Anul I, nr.1, iunie 2012 Adresa redacţiei: ŞCOALA NR. 1 MĂRĂŞEŞTI, JUD. VRANCEA STR. SIRET,NR. 5 PROIECT INIŢIAT DE: PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA PROF. ÎNV. PRIMAR MIHALCEA DANIELA Proiect educaţional avizat de ISJ Vrancea din data de 25.05.2012/nr. 3601 Revista “ Dulce copilărie” a fost înregistrată la Centrul Naţional ISSN, Biblioteca Naţională a României, având codul ISSN = 2285-231X ISSN-L = 2285-231X CUPRINS: Prezentare Şcoala nr. 1 Mărăşeşti Pag. 2 Prezentare Şcoala Siretu Mărăşeşti Pag. 4 Dezvoltarea personalităţii şcolarului mic Autor: prof. înv. primar Claudia Antochi Pag. 6 Jocul didactic– modalitate de învăţare şi educare Autor: prof. înv. primar Mariana Palade Pag. 9 Ne învaţă Mărăşeştii! Autor: prof. Aurel Neculai Pag. 10 Modalităţi de educare ecologică Autor: prof. înv. primar Daniela Mihalcea Pag. 12 Copilul intră în clasa I– Ce ne facem? Primii paşi în alegerea Şcolii Autor: prof. înv. primar Liliana Dogaru Pag. 13 Ştiaţi că? Curiozităţi pe mapamond... Pag. 14-15 Sport. Glume...glume Pag. 16-17 Creativitatea la vârsta şcolară mică Autor: prof. înv. primar Rădiţa Radu Pag. 18 Debut literar Pag. 19 Anii tăi copilărie Autor: prf. înv. preşc. Virginia Costea Pag. 20 Jocul didactic în predarea citit-scrisului Autor: prof. înv. primar Marcela Panait Pag. 21
Transcript
Colectivul de redacţie:
Redactori-şefi:
prof.înv. primar Mihalcea Daniela – Şcoala nr. 1 Mărăşeşti
august(Ziua oraşului), 8 Noiembrie( Ziua patonului spiritual al oraşului- Sf. Arh.
Mihail), 8 Aprilie( Ziua Romilor)
acţiuni sportive- campionate de fotbal, tenis, cros
schimburi de experienţă cu grădiniţe, şcoli, instituţii locale
participarea la concursuri şcolare, competiţii, olimpiade şcolare, obţinând nenumărate
premii
activităţi ecologice: participarea la activitatea Let” Do It, Romania!, serbarea Zilei
Mondiale a Apei, a Mediului, a Pământului
excursii, drumetii, vizite
Şcoala se poate mândri cu revista de istorie şi artă”Clio” care a debutat în 1998
sub îndrumarea profesorului de istorie Neculai Aurel şi care a câştigat de-a lungul
existenţei numeroase premii:
premiul “ Simion Mehedinţi” pentru cea mai bună publicaţie ştiinţifică şi cu caracter
istoric
premiul “C:C:Giurăscu” pentru cea mai bună publicaţie de istorie
Premiile au fost oferite de Casa Corpului Didactic “Simion Mehedinţi” Vrancea şi Muzeul de Istorie Vrancea cu prilejul primelor trei ediţii ale Concursului revistelor şco-
lare din Vrancea.
4
Şcoala Nr. 3 Siretu -
Mărăşeşti este situată în partea de
est a oraşului Mărăşeşti – Vrancea şi a
fost construitş în două etape: în 1963,
respectiv 1972.
În prezent, ea cuprinde: 3 săli
de clasă, 2 săli de gradiniţă, cancelaria,
magazie, sala de materiale didactice.
În curte se află magazia de lemne şi
WC-ul. În cadrul şcolii funcţionează 8
clase I-IV, în care sunt cuprinşi 216
elevi şi 2 grupe de grădiniţă cu câte 25
de copii.
Copiii şcolii din familiile rrome
ce trăiesc din ajutorul social, sunt cu
situaţii materiale precare.
Şcoala nr. 3 Siretu- Mărăşeşti
este subordonată Şcolii nr.1 Mărăşeşti.
Informaţii de tip cantitativ
despre viaţa socială:
a) nr. elevilor din şcoală: clasele I-
IV: 216, grădiniţă: 2 grupe – 50 copii;
b) rata abandonului — 10% (apărut ca
rezultat al acordării alocaţiei de stat
fără condiţionarea frecventării
cursurilor);
c) procentul de promovabilitate —
78%;
d) spaţiul şcolar: 3 săli de clasă, 2
săli de grădiniţă.
Starea fizică a clădirilor: toate sălile
renovate.
DULCE COPILĂRIE
Şcoala Siretu Mărăşeşti
Pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice , pentru ca o şcoală să fie eficientă, este
necesar ca elevii, dascălii şi părinţii să aibă foarte bine conştientizată misiunea comună, iar activitatea
didactică să fie mai mult centrată pe instruire-formare şi curriculum.
Evidenţiem consecvenţa învăţătorilor în abordarea centrată pe obţinerea de performanţe a
conţinuturilor învăţării, performanţe măsurate periodic în conformitate cu metodologia de evaluare şi
remarcate în rezultatele testărilor predictive, formative şi sumative, confirmându-se o calitate sporită a
actului didactic comparativ cu anii şcolari precedenţi, aspect obiectivat în achiziţiile, capacităţile,
competenţele, atitudinile şi comportamentele elevilor.
Întâlnirile de lucru au fost centrate pe strategii de îmbunătăţire a calităţii activităţilor didactice.
-s-a pus un accent mai mare pe lecţiile de învăţare în clasă,
s-a creat un climat favorabil învăţării
-elevii au fost implicaţi şi responsabilizaţi de viitorul lor; stimularea elevilor pentru a reuşi
- s-au desfăşurat activităţi extracurriculare care să lărgească interesul elevilor în sensul
construirii de relaţii bune în şcoală.
-s-a încercat şi realizat modificarea, dezvoltarea şi perfecţionarea stilului didactic al dascălilor
-părinţii au fost implicaţi în activitatea didactică prin participare efectivă la procesul de învăţământ
-sălile de clasă au fost transformate în adevărate ateliere de lucru şi învăţare pentru elevi
-s-a accentuat respectul pentru individualitate, cultivarea relaţiilor de încredere reciprocă, sprijin şi
acceptarea opiniei celuilalt
-s-a urmărit o evaluare corectă pentru dezvoltare
5
În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor extracurriculare s-au organizat :
-programe artistice-serbări şcolare (8 Martie- Ziua Mamei, 9 mai- Ziua Europei, 1 iunie-
Ziua Copilului , Serbarea Abecedarului, Carnavalul personajelor de poveste) ;
-excursii tematice-„Mausoleul de la Mărăşeşti”,”În vizită la clasele gimnaziale”,”Plantele şi
vieţuitoarele din apropierea râului Siret”
S-au derulat pe parcursul semestrului proiecte educaţionale :
a)”Şcoala Părinţilor”
b)”9 mai-ziua Europei”
c)”1 iunie- Ziua Copilului”
d) „ Copil ca tine sunt şi eu”
e) înfiinţarea revistei şcolare „ Dulce copilărie” în colaborare cu Şcoala nr. 1 Mărăşeşti
Participarea la simpozioane şi întâlnirile cu colegi din alte judeţe au adus prestigiu
şcolii şi au făcut ca numele acesteia să fie cunoscut prin numeroase parteneriate
educaţionale judeţene, interjudeţene şi naţionale.
Elevii ciclului primar au participat la concursul naţionale:”Smart”,”Voinicel”, şi altele
unde au obţinut premii şi menţiuni.
ACTIVITĂŢI
Clubul de l
ectură
CONCURSUL VOINICEL
LA CASA DE CULTURĂ
CLUBUL MAMELOR
6
Dezvoltarea personalităţii şcolarului mic
Autor: prof. înv. primar Claudia Antochi
Şcoala Siretu Mărăşeşti
La formarea personalităţii copilului de vârstă şcolară mică, pe lângă instruirea şcolară,
contribuie şi colectivul şcolar. Viaţa de colectiv îl determină pe fiecare elev să ţină seama de
interesele grupului, să ţină la onoarea clasei şi a şcolii, să înţeleagă semnificaţia socială a modului
său de comportare, a succeselor şi a insucceselor sale. Sub îndrumarea învăţătoarei elevul începe
să se simtă treptat membru al colectivului, începe să se intereseze de comportarea colegilor, de
succesele lor, de semnificaţia lor pentru colectivul respectiv, pentru clasa lor. În cadrul
colectivului, elevul îşi formează trăsăturile personalităţii: hotărârea, cinstea, disciplina,
conştiinciozitatea în activitate.
Nivelul şi volumul cunoştinţelor care se transmit elevilor, numărul exerciţiilor pentru
formarea deprinderilor, cantitatea şi durata efortului cerut la lecţii şi activităţile extraşcolare
trebuie să corespundă posibilităţilor pe care le au elevii şi celor pe care le are fiecare elev în parte.
Învăţătoarea trebuie să cunoască particularităţile vârstei şcolare mici pentru a putea alege
mijloacele educative cele mai potrivite pentru dezvoltarea lor. Dacă ea ştie prin ce se
caracterizează memoria, imaginaţia,gândirea, sentimentele, voinţa elevilor va ţine seamă de
aceste particularităţi în activitatea sa.
Învăţătoarea trebuie să cunoască aspectele individuale ale elevilor săi. Prin observarea
activităţii şi comportării obişnuite ale copiilor, prin aplicarea de teste, prin convorbiri cu elevii,
cu părinţii, cu prietenii lor, prin studierea produsului activităţilor lor (desene, compuneri), prin
măsurarea unor indicii ai dezvoltării fizice, învăţătoarea poate ajunge la o cunoaştere profundă a
fiecărui elev.
Cunoaşterea copilului este un mijloc de a îndruma corect şi ştiinţific activitatea
învăţătoarei, de a face educaţie ,,pe măsura” individualităţii elevului.
La nivelul învăţământului primar, jocurile didactice reprezintă un mijloc eficient pentru
învăţarea activă, participativă.
Bibliografie:
Tomşa, Gheorghe, (coord.), Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Editura Coresi, Bucureşti, 2005;
Nicola, Ioan; Farcaş, Domnica, Teoria educaţiei şi noţiuni de cercetare pedagogică, E.D.P., Bucureşti, 1992;
7
ACTIVITĂŢI ŞCOALA NR. 3 SIRETU MĂRĂŞEŞTI
DE FLORII
CLUBUL DE LECTURĂ
LA CONCURS– PARADA COSTUMELOR ECOLOGICE
DE HALLOWEEN
MĂRŢIŞOARE
8
DULCE COPILĂRIE
ACTIVITĂŢI ŞCOALA NR. 1 MĂRĂŞEŞTI
8 –APRILIE-ZIUA ROMILOR
LET`S DO IT, ROMANIA!
DE CRĂCIUN!
AM PLANTAT FLORI !
LA BIBLIOTECĂ!
9
Anul I, nr. 1
JOCUL DIDACTIC
MODALITATE DE ÎNVĂŢARE ŞI EDUCARE
Prof. înv. primar Mariana Palade
Şcoala Nr. 3- Siretu- Mărăşeşti
Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul.
În mod obişnuit o asemenea activitate este izvorâtă din nevoia de acţiune, de mişcare a
copilului-o modalitate de a-şi consuma energia- sau de a se distra, un mod plăcut, de a utiliza timpul
liberşi nu numai.
Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu si
mai atragător, aduce varietate si o stare de bună dispoziţie functională, de veselie si bucurie,de
destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii, a oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învaţătorul consolidează , precizează
şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le imbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune în valoare şi le
antrenează capacităţile creatoare ale acestora
Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii
psihopedagogice semnificative,asigurând participarea activă a elevului lecţii,sporind interesul de
cunoaştere fată de conţinutul lecţiei.
Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt
subordonate scopului activităţii de predare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă.
Modalităţile de realizare angajează urmatoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice.
Prin joc,elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor de a
acţiona creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă
acel momental astral care a plasat definitiv oraşul
Mărăşeşti în conştiinţa naţională şi care l-a făcut
cunoscut lumii întregi. Valoarea istorică şi morală
a victoriilor repurtate de armata română, pe frontul
de la Mărăşeşti, sintetizată admirabil de Octavian
Goga, în cunoscutele cuvinte “Ne învaţă
Mărăşeştii”, avea să fie, la rându-i, recunoscută şi
ilustrată de multe momente cu valoare de simbol
naţional. Astfel, după ce, la 17 august 1920,
Parlamentul României proclama Mărăşeştii oraş, la
22 august 1920 sosea, la Mărăşeşti, mareşalul
francez Joffre Joseph Jacques Cesaire, pentru a
decora oraşul cu înalta distincţie franceză “Crucea
de Război”. Pe platoul de la Răzoare, locul celor
mai crâncene lupte din vara lui 1917, în prezenţa
unei numeroase asistenţe, mareşalul Joffre înmâna
primarului Negropontes celebra medalie franceză,
tocmai ca o recunoaştere a sacrificiului pe care
oraşul l-a avut în război. În acelaşi context, se
înscrie un alt moment circumscris istoriei
naţionale, care s-a desfăşurat tot la Mărăşeşti. Aici,
în ziua de 14 mai 1923, a avut loc cere-monia de-
semnării Eroului Necunos-cut, pre-ceată de
ridicarea, din zece locuri di-ferite, a rămăşiţe-lor
pământeşti ale câte unui ostaş necunoscut, care,
apoi, au fost depuse în zece sicrie de stejar, în 13
mai 1923, în Biserica Adormirii Maicii Domnului,
din Mărăşeşti A doua zi, Amilcar Săndulescu, orfan de
război, elev la Liceul Militar din Craiova, a fost
desemnat de ministrul de război George
Mărdărescu, să aleagă sicriul Eroului Necunoscut.
Copilul a îngenuncheat în dreptul celui de al
patrulea sicriu şi a rostit: “Acesta este tatăl meu!”.
Pe 15 mai, trenul special, purtând Eroul
Necunoscut, împodobit cu stema ţării şi cu drapelul
naţional, cu ghirlande de brad şi de stejar, a pornit
spre Bucureşti, unde a fost înmormântat, în
prezenţa familiei regale.
Tot aici, la Mărăşeşti, stă mărturie
Mausoleul ridicat între anii 1924-1938, din
iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a
Femeilor din România, în frunte cu Regina
Maria, şi care adăposteşte peste 6.000 de
eroi, devenind, în timp, loc de pelerinaj
naţional.
Ca un arc peste timp, generaţia de astăzi a
continuat şi continuă să adauge noi pagini de
cinstire a memorabilelor evenimente din vara
anului 1917. Astfel, din iniţiativa preşedintelui
U.V.R.U.V., Ştefan Cucu, secondat de vicepre-
şedintele gen (R) Petre Corneliu Nechita, cu spriji-
nul autorităţilor locale, s-a ridicat, în parcul din
Mărăşeşti, Monumentul Joffre, amin-tind de pre-
zenţa celebru-lui mareşal la Mărăşeşti. Tot din
iniţiativa preşedintelui Ştefan Cucu, cu sprijinul
Primăriei şi având concursul poetului Constantin
Ghiniţă, s-a deschis, în incinta Casei de Cultură
“Emanoil Petruţ” din Mărăşeşti, primul şi
singurul Muzeu al Veteranului Român, inaugurat
la 7 noiembrie 2004, în prezenţa Regelui Mihai I,
prilej cu care fostul rege a primit şi titlul de
Cetăţean de Onoare al oraşului Mărăşeşti. În Mărăşeşti se editează, din 1997, Revista de
istorie “CLIO” de Mărăşeşti, coordonată de
profesorul Aurel Neculai şi care, alături de Casa de
Cultură, prilejuieşte an de an evenimente culturale
menite să amintească şi să cinstească frumoasele
pagini de istorie ale oraşului Mărăşeşti. profesor istorie, Aurel Neculai
12
MODALITĂŢI DE EDUCARE ECOLOGICĂ
Autor: Daniela Mihalcea
prof. înv. primar Şcoala nr. 1 Mărăşeşti
În epoca contemporană, o problemă de stringentă actualitate este formarea şi
educarea elevilor în spiritul unor responsabilităţi umane ce vizează protecţia mediului
înconjurător . Absenţa sau ignorarea măsurilor imperios necesare de apărare a
mediului poate declanşa o criză ecologică cu consecinţe catastrofale pentru omenire .
Iata de ce socotim că formarea conştiinţei şi conduitei ecologice devine o cerinţă
deosebit de importantă pentru orice demers educativ , şcolar şi extrascolar.
Educaţia ecologică se face începand cu primii ani de viaţă , în familie, în
grădiniţă, şi, apoi , la şcoală .
La intrarea în şcoală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural ,
social şi familial în care trăiesc . Treptat ei dispun de un orizont mai larg de
cunoştinţe şi posibilităţi de înţelegere mai mari şi astfel , pe măsură ce cresc ,
educaţia lor ecologică se aprofundează .
Şcoala este chemată să determine nu numai sentimente de admiraţie faţă de
frumuseţile naturii , ci şi convingeri şi deprinderi de protejare a mediului
înconjurător. Este o obligaţie primordială , o datorie de onoare a tuturor cetăţenilor
planetei , cunoaşterea ansamblului de măsuri de ocrotire a acesteia .
Introducerea disciplinei opţionale, sub genericul “Ecologia pe înţelesul celor
mici” , este o modalitate deosebit de eficientă în acest scop .Elevii au învăţat multe
lucruri interesante despre protejarea planetei, au desfăşurat activităţi interesante,
atractive, au realizat portofolii, au participat la acţiuni dedicate Zilei mondiale a apei, Zilei
pământului, Zilei mediului.Şi anul acesta Ziua mediului s-a sărbătorit cu fast la Casa de
Cultură din Mărăşeşti. Elevii au realizat superbe costume ecologice, au dansat, au cântat, au
realizat o frumoasă expoziţie de desene şi lucrări practice care au fost premiate.
În Întreaga munca de educaţie ecologică cu şcolarii mici trebuie să ajungem
la convingerea că mediul natural nu poate fi apărat numai într-o zi , 5 IUNIE, nu
numai prin protejarea plantelor şi animalelor declarate monumente ale naturii, ci în
toate cele 365 de zile ale fiecărui an , în fiecare clipă a fiecarei zile, de toţi
locuitorii planetei . Trebuie să apăram Planeta Albastra , leagan al civilizaţiei şi al
vieţii , ea fiind casa noastra şi a tuturor vieţuitoarelor de pe Pământ.
13
Copilul intra in clasa I - Ce ne facem?
Primii paşi în alegerea şcolii
Autor: prof. înv. primar Liliana Dogaru
Şcoala nr. 2 Mărăşeşti
Majoritatea părinţilor se preocupă în mod deosebit de alegerea învăţătorului şi a şcolii la
care va învăţa copilul lor. Având în vedere că timp de patru ani învăţătorul şi copilul se vor
întâlni timp de 35 de săptămâni, zi de zi, în acelaşi loc, este o preocupare firească şi de
înţeles.Deşi nu toată lumea este de acord, multe din rezultatele elevului vor fi influenţate de
aceşti doi factori.
Toţi părinţii îşi doresc o şcoală de elită pentru copiii lor. Dar ce înseamnă o şcoală bună?
O şcoală cu un colectiv didactic foarte bine pregătit şi devotat meseriei, motivat să
muncească, cu o bază tehnico-materială bună ( sală de sport, laboratoare, bibliotecă ) şi cât
mai aproape de casă. Este bine să luăm cât mai multe informaţii şi, de ce nu, chiar să vizităm
respectiva şcoală, pentru a elimina gradul de subiectivism al celui ce ne dă informaţia.În cele
mai multe şcoli există deasemenea şi parteneriate şcoală-familie, parteneriate ce presupun
acţiuni diverse, printre care şi "Ziua porţilor deschise" , când părinţii (şi nu numai ei) pot vizita
şcoala. Este o ocazie foarte bună de a vă face o impresie asupra şcolii şi a activităţilor în care
sunt implicaţi copiii în cadrul acesteia.
Ca şi la alegerea şcolii, de obicei ne bazăm pe informaţiile primite de la cunoştinţe şi,
în acest caz, subiectivismul este mult mai mare. Un părinte al cărui copil are rezultate bune la
învăţătură va avea o impresie bună sau măcar mulţumitoare despre învăţătoare.De obicei
parintele al cărui copil are rezultate slabe comută o parte din vină asupra învăţătorului,
încercând astfel, să se simtă mai puţin vinovat de rezultatele obţinute de copil, deci se poate
ca respectivul părinte să facă portretul învăţătorului în culori mai puţin plăcute. Până la un
anumit punct chiar şi această atitudine este de înţeles, este greu să fim obiectivi când e vorba
de propriul copil. Aşa că lăsaţi o marjă de eroare pentru informaţiile pe care le primiţi. În
general în şcoli există competiţie între cadrele didactice şi sigur veţi avea din ce alege. Foarte
important în alegerea învăţătorului este să aflaţi câte ceva despre temperamentul acestuia,
gândindu-vă şi la temperamentul copilului dumneavoastră. Unui copil timid, fricos, i se
potriveşte un învăţător blând, cu o tonalitate a vocii mai scăzută, care este foarte apropiat de
copii. Dacă copilul este mai " zvăpăiat" aveţi nevoie de un învăţător cu un temperament dinamic,
care să poată canaliza uşor surplusul de energie al copilului.
Mulţi părinţi doresc pentru copilul lor un învăţător "exigent", crezând că în felul acesta
copilul va învăţa mai mult. Exigenţa exagerată poate avea urmari opuse celor scontate, iar
învăţarea depinde de mult mai mulţi factori. Ceea ce simte copilul când stă în clasă este la fel
de important ca ceea ce învaţă.
14
Vulpea are corpul lung de 1,30 metri, din care coada masoara 40 cm?
Pisica traieste 15-20 de ani, iar cainele 12-18 ani?
Exista cel putin 200 de rase de caini?
Privighetoarea consuma 400-500 de insecte pe zi, iar pitigoiul 200.0 00 de oua de insecte intr-o
vara?
Berzele traiesc pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii?
Cand pasarile migreaza, formeaza stoluri care pot fi recunoscute astfel: in linie dreapta zboara
ratele, in linie oblica gastele, in unghiuri ascutite, cocorii, iar in linii serpuite graurii?
Dinozaurii au fost reptile uriase?
Broastele testoase au viata lunga, depasesc 100 de ani si rezista mult fara hrana?
Pasarea pluvian cauta resturile de carne intre dintii crocodilului?
Penele provin din transformarea (alungirea) solzilor de reptile?
Pasarile sunt primele vertebrate care au temperature constanta a corpului si se numesc homeoterme?
Pelicanii sunt considerati sanitarii apelor?
Lebedele in zbor scot strigate jalnice de trompeta?
Ratele salbatice zboara cu o viteza de 120 km/h, iar gastele salbatice cu 70-80 km/h?
Daca stii, raspunde!
Cine a inventat stiloul? Dar plicul?
De unde vine cuvantul “mansarda” ?
Cunoasteti numele celui care a invantat paratrasnetul?
Cine a inventat primul telefon?
Cum se explica culoarea alba a laptelui?
Ce s-ar intampla daca albinele ar disparea intr-o buna zi
de pe suprafata pamantului?
Cine si cand a inventat creionul?
Cine a afirmat primul ca Pamantul este rotund? Dar ca se
invarteste?
De ce cuburile de gheata racesc bautura in care sunt puse?
Cine a inventat primul dinam?
Stiti cand a fost testata prima bomba atomica?
Stiti ce poate sa faca o felie de paine prajita cu unt?
Raspunsuri:
1.Stiloul (tocul rezervor) a fost nascocit de Petrache Poenaru, om de cultura romana, in 1827. Plicul a fost inventat
de librarul englez Brewer in 1880.
2.Cuvantul “mansarda” vine de la numele lui Jules Mansart (1646-1708), architect francez, exponent al barocului
“clasicist”, la ale carui cladiri se intalneste pentru prima data constructia mansardata.
3.Paratrasnetul a fost inventat in 1752 de savantul American Benjamin Franklin (1706-1790).
4.Cea mai veche varianta de telefon aparuta in tehnica a fost inventata in 1861 de Filip Reiss (1834-1874 ),
Stiati ca….?
15
precedand varianta moderna din 1876 a fizicianului American G.A. Bell.
5.Unii cred ca albul laptelui s-ar datora calciului pe care-l contine in compozitia lui. In realitate, culoarea
pretiosului lichid alimentar este data de prezenta in el a globulelor de grasime care reflecta lumina in el.
6.Odata cu disparitia albinelor ar inceta sa mai existe si peste 100.000 de specii vegetale a caror polenizare are
loc prin interventia harnicelor insecte.
7.Creionul a fost inventat in 1790 de chimistul parizian Nicolas-Jacques Conte (1755-1805).
8.Pamantul are forma rotunda. Nicolaus Copernic (1473-1543) este primul care a afirmat ca Pamantul se roteste in
jurul Soarelui, conceptie insusita si sustinuta mai tarziu si de Galileo Galilei (1564-1642).
9.Acest lucru se explica prin faptul ca pentru a se topi cuburile de gheata absorb caldura lichidului pe care il
racesc.
10.Inventatorul primului dinam a fost electricianul Belgian Zenobe Gramme in 1869.
11.Prima bomba atomica a fost testata in SUA langa Alamagordo (New Mexico) la 16 iulie 1945. Explozia a fost
echivalenta cu cea produsa de 18,6 kilotone de TNT.
12.Cu energia obtinuta poti: alerga 6 minute, pedal ape bicicleta 10 minute, merge in pas rapid timp de 15 minute.
Aceeasi energie poate face ca o masina sa mearga cu 80 km / h timp de 7 secunde, un bec de 60 w sa lumineze
timp de o ora si jumatate.
Curiozitati pe …… mapamond !
Calitatile dopului de pluta
Ceea ce viticultorii si oenologii cunoasteau de mai multa vreme, din
propria experienta, a fost demonstrate stiintific, intr-o teza de doctorat
sustinuta la Grenoble: pentru invechirea vinului in sticle infundate, dopurile
de pluta sunt de preferat celor din plastic. De ce? Fiindca, prin etan-
seitatea pe care o realizeaza, dopul de pluta asigura o mult mai buna pro-
tectie impotriva aerului, ferind astfel vinul de oxidare. Totusi, pentru ca
in procesul de invechire vinul ar putea lua mirosul plutei, specialistii
francezi in materie s-au gandit sa-i adauge dopului o capsula din plastic,
plasta la partea de contact cu vinul, care elimina astfel si acest din urma
impediment.
Liana care face jeleuri
Asa cum se stie, pentru a atrage polenizatorii, plantele cu flori se folosesc de nectar. Totusi, pentru atingerea
acestui scop, Combretum lanceolatum, oliana cu flori din mlastinile de la Pantanal (in vestul Braziliei), in timpul nop-
tii, secreta pur si simplu un fel de bomboane gelatinoase! Dar acest nectar mai aparte nu e destinat oricui, caci
textura destul de solida a acestor jeleuri le face de neinghitit nu doar de insecte, ci si de mica pasare colibri, care
nu poate decat sa le linga.
Omleta-record
In amintirea trecerii lui Napoleon prin oraselul Bessieres (Haut Garonne,
Franta), care ar fi comandat aici prepararea unei omlete uriase cu care si-ar fi
hranit intreaga armata care-l insotea-dar si pentru a bate recordul anterior, mem-
brii Confreriei mondiale a cavalerilor omletei au reusit sa pregateasca cae mai mare
omleta facuta vreodata. Pentru atingerea acestei performante gastronomice, din
care s-au infruptat apoi circa 6000 de gurmanzi prezenti la prepararea ei, maestrii
bucatari au folosit 15.000 de oua, pe care le-au batut cu ajutorul unor pagaie,
coacerea supradimensionatei omlete fiind facuta pe o soba speciala, cu diametrul de
4 metri!
16
SPORT
Fotbalisti celebri
DAN PETRESCU
Unul dintre cei mai prolifici jucatori romani din toate timpurile, Dan
Petrescu s-a nascut la Bucuresti la data de 22 decembrie 1967.
Primele sale echipe din Romania la care a jucat au fost Luceafarul Bucuresti, unde a fost coleg cu marele Hagi, Sportul Studentesc. Apoi a venit o
perioada infloritoare pentru el, si anume momentul cand s-a mutat la Steaua. La doar 21 de ani, a plecat in Anglia, la Shefl Wed. In 1995 a venit bomba “Dan
Petrescu” la Chelsea. Pentru suma de 1,3 milioane de lire sterline Shefl l-a cedat
pe fundasul roman. A urmat o perioada chiar magnifica putem spune; a fost
desemnat cel mai bun fundas al lui Chelsea, pe atunci vice-campioana a Angliei.
Ca si la echipele de club, Dan Petrescu a fost mereu printre primii. A facut parte din “generatia de aur”. A
jucat in 84 de partied alaturi de tricolori si a marcat 13 goluri. Era considerat unul dintre cei mai buni fundasi, la
1,76 m si 68 de kg. La fiecare echipa a purtat tricoul cu numarul 2.
Dan Petrescu a participat la 4 turnee finale, 2 campionate mondiale.
S-a retras din echipa nationala in anul 2002.
In anul 2002 a revenit in tara ca antrenor-jucator la echipa F.C. National, dupa care s-a mutat la Rapid.
Articol realizat de Iorga Florin
DORINEL MUNTEANU
Dorinel Munteanu s-a nascut la 25 iunie 1968 la Filiasi, judetul Dolj.
Debuteaza ca fotbalist in anul 1988 la Victoria – FC Olt. De atunci a mai jucat la
Metalul Bocsa, CSM Resita, FC Inter Sibiu, Dinamo Bucuresti, Steaua Bucuresti, C.F.R. Cluj, dar si la echipe din strainatate (Brugge). A jucat intotdeauna ca fundas
de banda stanga.
Ca performante obtinute mentionam: participarea in Cupa Intertoto, doua titluri de campion cu Steaua
Bucuresti.
Dorinel Munteanu este cel mai selectionat jucator roman, avand la active 131 de preselectii in echipa nationala,
intrecandu-l chiar pe Hagi care avea 125 de preselectii.
Lazarica Andrei
GLUME , GLUME….
De la lume adunate si-napoi la lume date…
-Eu copiez, tu copiezi, el copiaza. Ce timp este Costele?
-Timpul tezelor, domnule profesor!
17
Anul I, nr. 1
-Ionele, daca ai in fata nordul, in dreapta estul si in stanga vestul, in
spate ce ai?
-Rucsacul!
-Domnule profesor, ce sunt radicalii?
-Radicalii, in afara de cei din matematica, sunt acei membri ai unor
partide politice, care se acuza cel mai vehement!
-Care este cea mai remarcabila descoperire pe care chimia a daruit-o
civilizatiei?
-Vopseaua de par pentru femei.
-Gheorhita, spune o propozitie in care sa se afle cuvantul “ou”?
-Am mancat o prajitura.
-Si unde-i oul?
-In prajitura.
-Ionel, ti-ai insusit tabla inmultirii?
-Nu pot, doamna invatatoare! Tat mi-a spus san u-mi insusesc ce nu-mi
apartine!
Definitii date unor meserii
Bancher- cineva care iti imprumuta umbrela lui cand afara e soare si apoi ti-o cere cand incepe sa ploua.
Dragoste- cuvant din 8 litere, 5 consoane si 2 idioti.
Economist- un expert care va sti maine de ce ceea ce a prezis ca se va intampla ieri nu s-a intamplat azi.
Programator- cineva care rezolva o problem ape care nu stiai ca o ai intr-un fel pe care nu-l intelegi.
Statistician- cineva care e bun la cifre dar nu are pic de personalitate ca sa fie inginer.
18
CREATIVITATEA LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ
Prof. înv.primar RĂDIŢA RADU
Şcoala nr. 2- Mărăşeşti
Creativitatea reprezintă vârful construcţiei psihologice a individului. Ea nu este o realizare
supraadăugată sistemului psihic uman, ci este rezultatul organizării optime a unor factori de personalitate
foarte diferiţi: cognitivi, afectivi, motivaţionali, aptitudinali şi atitudinali. Cu alte cuvinte, creativitatea este o
rezultantă a funcţionării întregii personalităţi.
Vorbind de profesorul creativ, se poate afirma că acesta asigură climatul favorabil pentru
exprimarea ideilor proprii, creează oportunităţi pentru autoînvăţare, încurajează gândirea divergentă. Aceasta
înseamnă că el stimulează pe elevi să caute noi conexiuni între fenomene, să imagineze noi soluţii pentru
probleme care se rezolvă în manieră rutinieră, să asocieze imagini şi idei, să formuleze ipoteze îndrăzneţe,
neuzuale, să emită idei şi să dezvolte ideile altora. Profesorul creativ stăpâneşte arta de a pune întrebări.
Profesorii creativi determină dezvoltarea creativităţii elevilor. Explicaţia ar putea fi transferul setului de
valori propice creativităţii de la profesori la elevi, fenomen urmat de automodelarea copilului în funcţie de
atitudinile şi convingerile interiorizate.
Evaluarea, în accepţiunea sa tradiţională, de control şi de măsură a învăţării, a „terorizat“ generaţii
de elevi, le-a înnăbuşit spontaneitatea şi creativitatea şi le-a încurajat conformismul, singurul în măsură să
garanteze conformarea la standarde şi baremuri. A avut în mod evident efecte nefaste asupra creativităţii.
Pentru a stimula învăţarea creativă, evaluarea trebuie nuanţată, trebuie să devină o resursă care să
favorizeze dezvoltarea instrumentelor intelectuale de autoevaluare, acesta fiind rolul evaluării formative. De
asemenea, metodele alternative de evaluare (portofoliul, proiectul etc.) solicită din partea elevilor o activitate
independentă de explorare, de articulare a informaţiilor, de construcţie personalizată. Nu sunt de neglijat nici
formele de evaluare neconvenţională, de exemplu prin intermediul metaforei, analogiei sau dramatizării, care
permit transgresarea cunoştinţelor şi orientarea dinspre aparenţă către esenţa fenomenelor şi a relaţiilor
dintre ele.
Creativitatea copilului este diferită de creativitatea autentică pe care o întâlnim la adult, în sensul
că produsul activităţii sale „cretoare“ nu este un nou şi valoros din punct de vedere social. El este însă nou
pentru copil, beneficiază de atributul originalităţii şi este realizat în mod independent. Sensul curent al
creativităţii la elevi este acela de potenţial creativ, de factori sau capacităţi aptitudinale predictive pentru
performanţele de mai târziu. Este vorba de capacitatea elevului de a acţiona independent, atât pe plan mintal
cât şi pe plan practic, ca o premisă şi un prim pas pe calea obţinerii unor produse, în care independenţa
actului să garanteze originalitatea soluţiei.
Şcolarii mici posedă o creativitate naivă şi efervescentă. Pe măsura dezvoltării operaţiilor mintale şi
a capacităţii logice, aceştia vor înţelege realitatea obiectivă şi naivitatea fanteziei înregistrează o scădere
bruscă. La aceasta contribuie şi sistemul de cerinţe şcolare, focalizate predilect spre o abordare logică, ca şi
sistemul de evaluare care descurajează şi sancţionează modalităţile neuzuale de rezolvare a problemelor.
Cercetătorii demonstrează că, cu cât se oferă mai mult copilului posibilitatea de a fi spontan şi independent,
cu atât mai creativ va fi el mai târziu.
Creativitatea elevilor din ciclul primar este o premiză esenţială şi necesară pentru activitatea de
creaţie autentică a omului matur, care reprezintă momentul final al unui lung proces de valorificare a
resurselor existente şi consolidate pe parcursul formării individului, în care şcoala are un rol hotărâtor.
19
Debut literar
Copilăria mea
De micuţă-am fost crescută
Să fiu fată cuminţică,
Să ascult de-ai mei părinţi
Ce mi-au spus: “Andruţa, să nu minţi!”
Cât am fost un pic mai mică
Toată lumea m-alinta
Şi mă plimbau peste tot,
Fiindcă eram prinţesa lor.
Şi acum când sunt mai mare
Sunt şi foarte silitoare.
Eu la şcoală învăţ bine
Şi doamna-i mulţumită de mine.
Aştept vacanţa foarte tare,
Dar mai întâi premiul cel mare...
Ca să pot pleca la mare,
Că sunt foarte ascultătoare.
de Andra Ursu
Şcoala nr. 1 Mărăşeşti
Îndemn
Hai cu toţii, copilaşi
Fete şi voi,băieţaşi,
Hai, la şcoală să-nvăţăm
Şi frumos să ne purtăm.
Cine-i bun şi-nvaţă are
Bucurie când e mare
Cui i-e lene azi să-nveţe
Va fi trist la bătrâneţe.
de Miruna Mocanu
Clasa a II a A
Şcoala nr. 2 Mărăşeşti
Hărnicuţele
Zumzet vesel se aude
Pe câmpia înflorită,
Iar albine hărnicuţe
Strâng nectarul în cădiţe.
Apoi miere ele-l fac
Nouă-n dar ni-l vor aduce;
Iară noi suntem voioşi
Că vom fi mai sănătoşi.
de Damaris Evelina Durac
Clasa a III a A
Şcoala Siretu- Mărăşeşti
20
Anii tăi copilărie...
Autor: prof. înv. preşc.Virginia Costea
Grădiniţa Lizuca Mărăşeşti
Ce pot spune oare despre copilărie? Pot spune destul de multe dar mă voi rezuma
afirmând că este cea mai frumoasă şi mai dulce perioadă a vieţii , în care orice se putea
întâmpla.Orice! E vârsta la care ne temem de balaurul cu şapte capete, de vrăjitoarea cea
rea, vârsta la care putem fi eroii din benzile desenate, când putem merge în orice loc din
lume cu ochii minţii şi credem că am fost acolo cu adevărat.
Copilul traieşte în lumea sa plină de veselie, de jocuri şi lipsită de griji .A fost şi încă
mai este una dintre cele mai preţuite comori pe care nimeni nu ţi-o poate lua din suflet şi
care înfloreşte din ce în ce mai mult.Copilăria este cel mai important lucru pe care l-am
primit în aceasta viaţă.
Mă gândesc cum mi-am trăit-o din plin şi încerc să–i fac şi pe micuţii preşcolari de la
grupa mea să facă la fel. .
Regăsim copilăria în poala bunicii care ne dă mere coapte, în mirosul de pâine coaptă
cu care ne îmbia de la poartă, pe genunchii bunicului care ne spune “ tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte”, în calul bunicului mândru şi frumos cu care plecăm să strângem
fânul sau în păţaniile petrecute la bunici în vacanţe. Am crescut cu toţii cu îndrumările lor şi
ale parinţilor.
Uşor, uşor însa lumea s-a schimbat, a evoluat şi micuţii noştri se nasc în oraşe poluate
şi aglomerate, locuiesc la bloc, au trecut parcă prea de timpuriu de la minunata lume a
basmelor la cea a calculatorului.Au început să trăiască într-o lume virtuală, în spaţii închise,
vorbesc cu persoane necunoscute de peste mări şi ţări, dar fără a-şi cunoaşte vecinii cu care
s-ar putea juca cu mingea sau să meargă la o plimbare cu bicicletele. Cândva, îmi amintesc
acum, că abia la căderea serii reuşeau părinţii să ne bage în casă. Astăzi se roagă de ei să
iasa afară la joacă in aer liber. Poate daca se năşteau şi ei într-un sat cu flori şi parfum de
fructe coapte, fericirea lor sufletească ar fi fost mai mare, mai bogată.
Îi sfatuiesc să nu stea în faţa ecranului luminos al calculatorului, ci să iasă afară să
descopere minunile naturii care-i voi vor purta spre poarta viselor reale. Aici descoperă
adevarata copilărie.
Copilăria ne pregăteăte pentru viaţă.
Copilăria este vârsta cea mai frumoasă. Întotdeuna trebuie să ne aducem aminte de ea
şi să nu uităm să fim copii. Să nu uităm :”copii noştri sunt mâinile cu care ne prindem de rai”.
21
Jocul didactic în predarea citit-scrisului
Autor: Panait Marcela
Şcoala Siretu Mărăşeşti
Învăţarea corectă a citit-scrisului este condiţionată de cunoaşterea unora dintre regulile de bază
ale limbii.
Particularităţile specifice limbii determină selectarea celor mai adecvate metode de învăţământ
folosite în procesul de finalizare a elevilor cu cititul şi scrisul.
Pentru a învăţa corect citit-scrisul copiii trebuie să aibă capacitatea de a delimita cuvintele din
propoziţii, a le despărţii în silabe, apoi în sunete dar şi metoda inversă:să alcătuiască silabe cu anumite
sunete, să formeze cuvinte cu două sau mai multe silabe şi apoi propoziţii.
Metoda utilizată este metoda analitico-sintetico-morfologică. Această metodă previne greşelile
atât în scriere cât şi în citirea şi pronunţarea corectă a cuvintelor.
Aplicarea acestei metode este deosebit de eficientă şi indispensabilă în perioada preabecedară la
clasa întâi.Scrisul este mai dificil decât cititul, presupune şi însuşiri motrice şi o sinteză a semnelor
grafice şi reproducerea lor corectă şi estetică.
Jocul didactic poate fi folosit ca o tehnică atractivă de explorare a realităţii de-a lungul oricărei
lecţii şi în orice moment al ei.
În scopul analizei articulaţiei şi percepţiei sunetelor, se poate introduce în lecţii, printre celelalte
forme de activitate şi jocul didactic cu conţinut adecvat, impus de sarcina dominantă a lecţiei.
Pentru dezvoltarea capacităţii de analiză fonetică a cunoştinţelor se foloseşte jocul ,,Spune la ce
m-am gândit” care are ca sarcină didactică completarea cuvântului început de învăţătoare.
Desfăşurarea jocului:
Copiii sunt organizaţi în coloană câte unul iar în faţa lor un pod format de învăţătoare şi un copil
cu braţele întinse în sus. Copiii merg ţinându-se unul de celălalt şi trec pe sub pod ascultând versurile:
,, Pe sub pod v-aţi învârtit
Noi pe tine te-am oprit
Spune la ce m-am gândit
Să vedem dacă ai ghicit!”
Cei ce formează podul prind între braţe copilul, iar învăţătoarea rosteşte prima silabă a unui
