Sf&xxtw& lfemCor Srwdirul

fr .'\.Cuvdntari

duhovnieg$ti

Gitl;l//t^.-: ."-.---^-^:-RFIN IRFIiIKT'A

'

I

i

t"

!:

tlts

E

E

Sfrntul Teodor Studitul

CUvANTARI DUHoVN ICE $TI

Tipdritd ca blnecaaLntareainaltpreasfinyinlui Pdrinte IRINE LI,

Arhleptscdp al Aha luliei

- E[tuoBEITGIBEAAlba Iulia,2016

ARATARE cAvtAT-A cEA DE oB;TE ESTE MAN-TUTTOARE. ercArurrA orr..r imr4Aruru LE

sFINTILon lAruN;t 9t oescArtl

Fralilor gi pirinlilor, de vreme ce am iegit dinlume dorind viala cea ingereascd, se cuvine dupdorAnduiala acestei vieli sd trdim: cd de vom avea nu-mai numele qi portul cdlugdriei gi ne vom fdli numaiintru anii pe care i-am petrecutin zadarintru aceastdvial6,, iar faptele cilugiriei nu le vom urma/ nu vomavea nici un folos. Noi pentru aceea ne-am lepddatde lume gi am ldsat odihna gi desfdtarea trupului, casi facem faptele cinului cilugdriei. Iar de ne are lu-mea ca pe nigte sfinli gi ne socoteqte cd sdvArgim celepl5cute lui Dumnezeu, qi noi facem cele impotrivi,mai multi osAndd gi mai mare pdcat pricinuim sufle-telor noastre, dupd cum zice 9i Domnul nostru IisusHristos in SfAnta Evanghelie: ,,Vai voud de va prisosinumele vostru mai mult decAt faptele voastre Lualiaminte ca faptele drept5lii voastre sd nu le facefi in-aintea oamenilor ca sd fili vdzuli de ei; altfel nu vefiavea platd de la Tatil vostru Cel din ceruri (Matei 6,1). Deci frafilor, de vreme ce adevdrul aqa este, nu secuvine sd ne lenevim spre implinirea poruncilor luiDumnezeu qi spre urmarea vielii cdlugdregti, insd slgtili frafilor, cd aceastd viald are trei stdri: una estea celor din obqte, alta este a anahorelilor 9i cea dea treia este a pustnicilor. Deci cu pufine cuvinte vdvoi ardta cele cuviincioase la fiecare viatd din acestestiri.1 Acest cuvAnt a fost ldsat intocmai ca in Edilia din 1784'schimbAndu-se doar ortografia doar unde a fost strict necesarunele cuvinte prea vechi.

10 Sfrntul Godor Studitul

$i intai vom incepe cuvantul pentru cei din ob_gte. Acei4 dar, se numesc cu adevdrat gi sunt cu faptacSlugdri de obgte, care ldsAnd lumea (adicd voilelorcele lumeqti) primesc sdrdcia de bund voie gi se gd_tesc spre a o suferi, pentru mAnfuirea sufletelor lorgi pgntrg dragostea lui Hristos se dau spre supune-re pAnd la moarte gi se duc intr-o ministire, .uiu ur"toate lucrurile ei de obgte: gi mAncarea gi bdutura gihaina gi toate celelalte. $i nu zice nimeni cd acest lu_cru este al meu, sau acesta al tiu, ci toate sunt ale tu_furor, dar nici insdgi voia sa n-o are cineva liberi, ci_ur

ntl poviEuitor gi dascdl, a c5rui voie gi porunci tofile urmeazi gi nu indrdznegte nimeni nici sd mdn6n_ce cAnd vrea, nici sd facd altceva fdri binecuvAntare.Oriunde va fi trimis merge fdrd cArtire qi fdrd sd seimpotriveascd sau leneveascd, cr, punAndu-gi nidej_dea in rugdciunea starefului gi a celorlalli pirinqi, sesupune cu osArdie la toati slujba mdndstirii. Chiar gii:r cale depirtatd de va fi trimis, sau pe mare de i se vaporunci sd cildtoreasci, sau prin locuri de primejdiide va fi orAnduit sd treacd, fdrd nicio inaoiale sdvAr_geqte porunca, netemAndu-se nici de fiare, nici de foc,nici de apd, nici de vrdjmaqiivdzuli, nici de cei nevd_zult, nici chiar de moarte. Ci precum cei morti nu semai tem de moarte, aga gi cdlugdrul, ca un mort esteintru Hristos, cu toate sim,tirileiale. $i precum pe untrup mort il poarti cineva cum doreqte, neavAnd pu_tere de a se impotrivi, aga gi cdlugdrul, toate voile salele are omorAte gi nu se povdquieqte dupi alti voie,decAt dupd cea a starefului sdu, supunAndu_se intrutoate ca lutulsub mAinile olarului gica fierul in mAnafierarului.

Aceastd rAnduiali a viefii de obgte este cea maibund dintre toate, deoarece ur^eurd, vie,tii ingeregti.

Cuu,Lntari du lt oun icesti 11

Fiindci gi ingerii aqa petrec in cer: nimeni nu are voiasa, ci toti sunt supugi poruncii lui DumnezeLT. $i .,i-meni nu zice cd, eu sunt mai mare gi tu egti mai mic.Aceasti rAnduiald au avut-o gi Sfinlii Apostoli, cAndvieluiau cu Domnul nostru Iisus Hristos pe pdmAnfdar gi dupi indllarea Sa la ceruri, rdmAnAnd ei pep5mAnt, tot aceastd rAnduiald au finut-o dupi cumcitim in Faptele Sfinlilor Apostoli: ,,Iar inima gi su-fletul mul,timii celor ce att crezut era una gi niciunulnu zicea cd este al sdu ceva din averea sa, ci toate leerau de obgte" (Fapte 4,32). Dupd aceastd rAnduialdau viefuit gi toli Sfinlii Pirinli cei din vechime, adicdSfanlii Teodosie incepdtorul viefii de obqte, Eftimie,Sava, Marcu, Isaia, Varsanufie, Doroftei, Teodor Stu-ditul gi alfi mulli Pdrinfi. De aceea, pAnd astdzi, cinedoregte mAnfuirea sufletului siu, si urmeze aceas-td viatd,, dupd cum gi insugi Marele Vasile arat6, cdaceasta este cea mai urmatd cale a m6ntuirii. Cd degis-au mAntuit mulli sfinli gi cu celelalte doui viefi pecare le-am amintit atunci erau alte vremuri gi altd rAv-n5. Iar acum, fiind lumea cu totul pomitd spre rdu gioamenii slabi in credinl5 gi slabi in vitejia sufleteascdgi prisosiliintru rdutate, cu anevoie se va mAntui cine-va cu celelalte doud cdi.

Pentru aceea sfituim qi irdemnim pe fiecare sialerge la obgtile cele alcdtuite intru frica Domnului,unde nu este neor6nduial4 tulburare, neascultare,nesupunere sau averi in care orice se adaugd estedin furtiga& din viclenie gi diningeldciune, spre pier-zarea sufleteasci gi trupeasci. De acestea se bucurdvrdjmagul diavol gi se mAhnegte milostivul Dumne-zeu gi se scArbesc sfinlii ingeri gi, vai, gi chin gi bles-tem gi urgie dumnezeiascd va fi unora ca acestora. Cdpentru aceea se numeqte ,,obgtejitie", adic| viafd de

l2 S&ntul Teodor Studitul

obgte, ca toate sd fie de obgte gi nedespdrfite, nu nu-mai lucrurile, ci gi insdgi voile alcdtuite spre pldcerealui Dumnezeu.Iar unde lucrurile cele de tiebuinfinu sunt de obgte gi nu este un cuget gi o unire, dupdvoia lui Dumnezeu, acolo nu trebuie sd se numeasiesobor de frali, ci adunare de tAlhari. $i unii ca acegtianu sunt sub pronia lui Dumnezeu, ci pdrdsi,ti de El.Se chivemisesc Ai se povdfuiesc de cdtre satana dupdcum zice Prorocul David: ,,Sii-alisat si umble dupidorinfele lor gi au mers dupd cugetele lor,, (psalmul80, 11). $i Sfantul Vasile cel Mare zice c6. cel ce arelucru deosebit intru viafa de obqte, s-a despdrtit pesine de Biserica lui Hristos gi de dragostea Domnufuis-a instriinaf gi sd fie neimp5rtdgit pAnd se va indrep-ta.Iar dacd se obriznicegte a se impdrtdgi cu sfintelegi i:rfricogdtoarele Taine, sd gtie unul ca acela ci spreos6ndd mdnAncd gi bea Trupul gi SAngele Domnuluigi va avea partea lui cu bubosul Gheezi gi cu vAnzdto-rul Iuda gi cu ceilalli asemenea lor.

Iar dacd permite vreunul din episcopi sau egu-meni sd se facd unele ca acestea gi r6nduiescinvildturiimpotriva Sfinfilor Pdrinfi, vor da seamd in ziua ju-decdfii, intocmai ca ucigagii sau ca pierudtorlitAlhari,fiindcd dau pricind, prinnebdgarea lor de seam6, prinlene gi prin cdlcarea pravilei, de a vdtima multe srrfle-te gi a fi rdpite de diavolul. Cd oricine pune gAnd ca sdaibd ceva deosebit, ori i::rduntru i:r mdndstiie, ori afa-rd, spre negufitorie, sau oriunde ar fi, acela se face furgi tAlhar de ale sale, precum Anania gi Safira. Cd deyr",tt

" ce s-a lepddat de sine la primirea cinului gi gi_a

inchinat gi sufletul gi trupul cu totul lui Dumneieugi a fdgdduit inaintea irgerilor gi a sfinfilor a petreceintru sdrdcie gi intru intristare, cum nu se aratd min-cinos inaintea lui Dumnezeu gi ingeldtor lui insugi gi

Cuuinta ri d u lto uni ceSti

fur de cele sfinte? Astfel cel care doreqte cu adevdratmAntuirea sufletului sdu, nimic sd nu aibi pentru sinefdrd binecuvAntare, nici voii lui sd nu urmeze gi astfelse va mAntui intru viata cea ingereascd, de obgte.

Iar cei de-a doua treapt6, care ii cuprinde pe ceice viefuiesc de sine, au multd osteneali gi mare gri-jd. Cdci Sfinlii Pirinli mirturisesc cd riddcina tuturorfaptelor bune este tdierea voii, iar izvor gi pricinX a tu-turor riutdlilor este voia liberd a fieciruia. Adicd a nute stdpAni altul, ci orice !i se va pdrea, si faci. Aceastivoie liberd o au cei ce trdiesc de capul lor, deosebit,pentru cd de nimeni nu se sfiesc, nu au grijd de ni-meni, nidijduiesc in banii gi in averea 1or, ce li se pareaceea fac, mdn6ncd qi beau cAnd gi cAt doresc. Dacdnu se vor ruga la timp nimeni nu-i mustrd, de nu-qivor sivArgi canonul, nimeni nu-i ceartd. De va veniispita, n-are cine sd-i sfituiasc5. De li se va intAmplam6hnire, nu este cine sd-i mAngAie. De vor cidea, nueste cine s5le intindd mAna dupd Dumnezeu sd-i ri-dice. Pentru cd nu au pe nimeni cdruia siii fie mild desufletul lor, nici si le poarte griji de mAntuirea lor, giaqa toate rdut5lile se strAng la cei ce trdiesc de capul1or.

Pentru aceea, cum am zis, viald, mai bund qi calemai ugoari spre mAntuire este viala de obgte. Iar celuice doreqte sd petreacd pe cea de-a treia cale trebuie sd-iprisoseascd osteneala mai mult decAt a tuturor, adicdsi vieluiaPc5la un loc singuratic,linigtindu-se numaiel irrsugi. Indrdznim a zice cd in vremea de acum estecu neputinld a sdvArgi cineva aceasti viafd. Au fost,intr-adevir, in vremea de demult unii din sfinli, careau sdvArqit aceastd cdlltorie, precum marele Antonie,marele Onufrie $i allii, dar cu mari strddanii gi-au pe-

13

14 Sfrntul Godor Studitul

trecut viafa; unii sdptimAni intregi nu gustau nimic,al,tii in toatd viafa lor n-au biut viru untdelemn saupegte nici cu ochii n-au vlzut. Se hrdneau doar cu bu-ruieni gi nicidecum fald de femeie gi nici obraz de omnu vedeau. Rugdciunea lor era neconteniti, trupul lorera numai cu o vechiturd invelitd gi alte multe qi ne-grdite osteneli sufereau, fiind cu totul fu:rfoca{i dupddragostea lui Dumnezeu gi umbrifi de darul DuhuluiSfant. Acestor4 in ziua de astizi nimeni, nu poate sdle urmeze. Iar viafa cea de obgte este calea cea umbla-ta pe care multi au trecut gi s-au mAntuit cu ajutorullui Dumnezeu, dup6. cum sfinlii pdrinfi ne incredin-leazl..

Dar gi intru aceasti via!5, nu se cuvine a se faceadunare de numdr peste mdsurd, incAt nici purtareade grijd cea sufleteascd a starefului sd nu-i poatX cu-prinde cu cuvenita cercetare duhorzniceascS, nici hra-na cea trupeasci sd poatd fi cAgtigatd cu ugurintd, nicihaina cea trebuincioasi spre acoperirea trupului sdpoati fi agonisitd fdrd tulburare. Cd gi munca trebuiesi fie cu misurd: una pentru ca si aibd osebire vialacea sfAntd de cea lumeascd, adicd sd nu ne supunemtoatd viata noastrd spre a sluji numai pentru cele tru-pegti, gi alta pentru ca si ne ajungd timpul qi pentrucugetarea celor dumnezeiegti, pentru rugiciuni qipentru oarecare repaus trupesc, ca sd nu slibdnogimde tot gi si ne imbolndvim. $i iarigi, sd nu fie numirulcelor adunati in obgte mai pu,tin de 12, ca nu cumvaprisosinfa bundtdlilor pdm6ntului, care din mila luiDumnezeu ni se dd, si opreasci spre desfdtarea lor gisd nu se hrdneascd mai mult siracii gi lipsifii. Cd agade vom face gi cu acest gAnd de vom opri adunarea,spre osAndd ne va fi viala gi tr zadar osteneala. Ci,mai ales, pentru ca sd poati hrdni mai mulfi, sd fie

Cuu,intari du h ouniceSti

slabi hrana. $i pentru ca se se imbrace gi alfl frafi, sine fie haina nu numai de pulin pref ci gi ponositi girupte. Ci aga de vom viefui, ni se va cunoagte dra*gostea cea intru Hristos gi aritAnd noi indurare cdtrevecinul gi fratele nostru, Dumnezeu va revXrsa milelesale cele bogate spre noi mai cu prisos.

Deci, acestei viefi de obgte fiind dascdlul cel maiiscusit gi cel mai ir:r urma celorlalfi sfinfi pdrinli dedemult, SfAntul Pdrintele nostru Teodor Studitul, demare folos am socotit a fi gi la adunareavoastrl., fra-filor- poruncile sfinliei sale, fiind qi de Biserica noas-tri a Rdsiritului primite, a se citi peste an ir:rtru auzultuturor. Pentru aceea, ne-am indemnat de le-am in-terpretat numai pentru dragostea voastrd, iar nu sprefolosul de obgte, insi nu din cuvAnt in cuvAnt: in pri-mul rAnd, ci fiecare limbi are harul sdu, in al doilearAnd pentru cd nu am gdsit cartea sfAntului in limbagreac6., ci am ficut interpretarea dupi cea tdlmdcitdpe limba cea slabd greceascd. $i spre mai buni ingele-gere gi spre mai multd indemnare a osArdiei voastre,unele din cuvinte le-am scurtat, altele le-am prefdcut,ferindu-ne de prescurtdri gi de adiugiri. $i aceasta nuam fdcut-o pentru a ne l5uda cineva de iscusita tdlmd-cire, intrucAt a interpreta cineva din limba greaci inlimba romAnd, nu este lucru de laudi. Ci doar pentruo mai buni inlelegere, cum am zis, giindemnul sprebuna cuviin!5 a dragostei voastre.

Deci vd invit si primifi cu dragoste ostenealanoastrd gi si vd rugafi Domnului pentru mAntuireacelui intru multe gi grozave pdcate furviluit ticdlosulnostru suflet, ca gi voi si dobAndili de Ia Domnul ace-eagi mild. $i putemica Lui dreaptd sdvS.pdzeascd detoatd ispita gi de toatd mAhnirea intunericului gi sXvd poviEuiascd la pdmAntul fdgiduinfei. Pentru rugd-

L5

T6 Sfrntul Teodor Studitul

ciunile Preasfintei Niscdtoarei de Dumnezerr, puru-rea Fecioarei, ale SfAntului Marelui Mucenic Dimitrie,ale Preacuviosului, Mdrturisitorului gi marelui dascdlSfAntului Teodor Studitut gi ale tuturor sfinlilor, celorce bine i-au pldcut din veci, Amin.

Al dragostei voastre pirinte sufletesc gi citreDomnul nevrednig dar fierbinte rugitor gi slugd,smeritul Episcop al RAmnicului, Frrannr.

CuvANrur 1

Canonarhul, aprinzdtorul de candele gi tipicarul trebuiesd slujeascd lui Dumnezeu cu fticd

Frafilor qi pdrin!ilor, prefllm in vremea cAnd eramimpreunl cu voi, aqa 9i acum, vd cercetez prin acest alm& smerit gi slab cuvAnt. Ascultaqi, dar, giinlelegeli 9isd nu fie graiul nostru in zadat, ci dupd cum am poves-tit prin viu grai, sd cAgtigdm qi mai mult folosul vostrucuiceasti invd!6turd. De scurtd vreme lipsesc de la voigi nu qtiu de sunteli la fel cum v-am ldsat. Cdci qtiu cd

diavolul nu doarme, nici nu se leneveqte, spre pierza-rea sufletelor voastre. Ci se nevoiegte qi privegheazdgi seamdnd neghind in holda celor ce dorm sufleteqte,prefllm zice SfAnta gi Dumnezeiasca Evanghelie'

Dar voi, o fiii mei cei chemali de Dumnezeu, ptive'gheali qivdpdzifi,, ca sd nu cadd cineva din voi in cursadiavolului. Doresc sdaud sporulfieciruia dintrevoi: pe

cAt md bucur de ascultarea unui4 de smerenia altuia 9ide slujba celuilalt pe atAt md intristez de t,lJburdriie 9ide neorAnduielile voastre' Nu iubeqte sufletul meu pe

fiul neasculterii urigte pe cel bArfitor gi m6ndru, iar de

cel leneq se scArbeqte inima me4 ca 9i cum n-ar fi vred-

nic nici pAine sd mdn6nce, iar pe cel spomic la cuvintegi pe cel trAndav nu-l poate suferi nicidecum.

Oare socotili cd eu nu pitimesc acestea? Dar cinesunt eu, ticdlosul, care in toate zilele sunt biruit depatimi asemdndtoare? Ci numai Domnul Dumnezeulnostru sd ne izbdveascd de toatd rdutatea 9i patima,prin dumnezeiegtile lui Scripturi, gi sd ne indemneipre toati faptabun5. Eu mai mult mi nevoiesc Ai mdi:rgrijesc de lucrul mare gi primejduitor al sufletelor

l

18 Sfrntul Godor Studitul

voastre. Cici sunt pdstor, degi sunt rdu, d.ar sunt (ginu gtiu cum s-a irtAmplat sd fiu), gi voi sunteqi oilemele cele ascultetoare gi adunate de Dumn ezeu, carein toate zilele umblafi pe calea cea impiriteascd, incuvAntul Domnului.

Deci, o fiii mei, pagtefi dupd vrerea lui Dumne-zetl, rnJ, ca oile care, din ldcomie, pierzindu_se de oilece se indestuleaz| cu hrana de obgte, sunt rdpite delupi gi pier pentru pufind verdeafi. Aga gi vor, pentruo micd desfitare a poftei, si nu fifi ripi{i de vrdJmagulsufletelor noastre, diavolul, care iniotdeauna'urmd-regte, c? un lup, pierzarea voastri. Ascultali glasulpistorului vostru gi nu defdimati cuvintele melel pen_tru cd orice oaie care rdmAne de turmd se rdticlgte,se pierde qi se strici ir:r multe chipuri. pricepeli cevdgrdiesc, pentru cd gtiu cd suntefi infelepfi. Greu lucrueste a se mAntui cineva: calea este strAmtd gi cu scArbegi cu multd trudd. $i trebuie sd ne ofelim gi ,e p.irr"_g_h9*, sd postim gi si ne infrAnim pofta, sd siidcimde buni voie, ca sd ne invrednicim i aoUarrai faptelecele bune gi sd ne veselim in veci.

Vedeli, fiii mei, ci din tofi frafii vogtri, numaivoi suntefi de fald gi tofi ceilalfi v6 laudd, fiindcd vdaflafi la loc deosebit gi vd socotesc pe voi plinirealipsei faptelor lor celor bune. Ci sd va taceli slujbavoastrd mai cu dinadinsul, ca sd implinifi toati as_cultarea gi toatd buna cuviinfd. Cd dupd osteneala fi_eciruia dd gi Domnul Dumnezeul nostru plata gi intoate zilele se gitesc in cer cununi pentru cei ce senevoiesc. Tu, dar, fiul meu, canonarhe, privegheaz|gi chibzuiegte, ca unul ce egti cel mai intAi la slqba gila cAntarea dumnezeiasci. SI-i degtepfi pe c6niirelisd implinegti toate sedelnele gi stihiriie, dupn ** ,tis-a poruncit, qi sd cauli ca sX nu smintegti pe cineva.

Cuu,in tdri duhounicesti

Ci oricare va fi vrednic sd cAnte, intru au tl futuror,si nu fie oprit din invidie, ci si cente. $i oricare estevrednic si citeascd la Scripturi, sdJ pui adesea, cd vaide canonarhul acela ce se lenevegte, gi nepdzind a saorAnduiali, smintegte pe cineva. O, de n-ai pdtimi gitu aceasta, fiul meu, pentru cd o si dai greu rdspunslui Dumnezeu. Ascultd gi chibzuiegte sd tocmegti r6n-duiala slujbelo4 atAt cele din toate zilele, cAt gi cele desdrbdtoare. $i socotegte ca din frafii cei vrednici intr-ozi sd porunce$ti unuia sd citeasc[, iar in altl, zi alutia, lu6nd aminte qi la glasul cel bun al c6ntirequluigi la claritatea cuvAntului citetului. Cici prin aceastavor avea cAgtig duhovnicesc Ai obqtea gi strdinii carese vor intAmpla si fie acolo. Pe scurt, toate sd se facicu bund r6nduiald, pentru ca si te bucuri in ceruridimpreund cu ingerii gi cu sfingii. Dacd te vei invred-nici si ai acest fel de stare, socotegte ca sd se facd gic6ntarea psalmilor fdrd de amestecare, adicd sd-i agezidupi starea 1or. Toli cei ce c6ntd, sd cAnte intr-un glas,dupd rAnduiala cAntdrii. Nici si urce, nici si coboareafard din cale, ci sd cAnte deopotrivS, pentru cd aga neinva!6 gi dumnezeiegtii Perinli. Sd te silegti s5-i invelipe frali stihira gi sedelnele slujbelor gi, mai ales, pe ceice doresc Ai vin la tine pentru inv5!5turd si-i invefl casd se inmulleascd talantul pe care !i l-a dat Dumnezeugi si auzi glasul cel binecuvAntat al Domnului: ,,Bineslugi buni gi credincioas5, peste puline ai fost cre-dincios, peste multe te voi pune" (Matei 25,23).

Iar tu, aprinzitorule de candele, cu frici gi cumulti grijS sd faci slujba ce ti s-a incredinfat, cici de laDumnezeu fi s-a dat gi este ascultare dumnezeiascS.Pizegte luminile bisericii" ca luminile ochilor tei, in-trucAt sunt lumini ce se pun inaintea lui Dumnezeu.Cici de vreme ce omul care aprinde sfegnicul irain-

L9

Sfrntul Teodor Studitul

tea impdratului pimAntesc are mare grijd ca sd placdimpiratului, cu atAt mai mult, o fiul meu, trebuie sdte silegti ca si placi lui Dumnezeu,impdtatul tuturor,Ciruia se inchini toatd fiptura gi pe Care-L sl5veqtetoatd firea ingereascS. Eqti dator s6' apfinzi candele cufricd gi cu luare aminte, sd le curileqti 9i sd le ir:rgri-jegfi adesea, si le dai lumini tot de o misurd gi fegtilasi fie la mijlocul candelei, pentru ca aceasta sd nu sespargS. Rdm5gifa de untdelemn de prin candele si opdstrezigr, de va fi cu Putinli iar sX o pui sI ard5. Iarde.,.t, sd o pui la alti trebuin!5 curat6. Mai mult decAttoate candelele, s[ ai gtiid de cele care ard necontenit,cdci acestea sunt inchipuirea luminii celei nestinse, alegii celei vechi, precum era lumina aceea in jertfelnicin SfAnta Sfintelor, care ardea pururea.

ingrijeqte biserica de doui ori pe sdptdmAnS, lipizegte Pictura acesteia ca sd nu se prifuiasc5, nici sdie strice ceva, oricAt de mic. Luali aminte, fuaflot, casd nu iasi din gura voastrd niciun cuvAnt urAt. MAini-le mele sunt cei ce se ostenesc. Lucrafi, dat, o, mAinilemele, gi nu contenifi slujba cuvioasi, deoarece mAnaDomnului vd intiregte qi dintr-o parte 9i din alta. $inu vd impotrivili, de vreme ce impreund ajutAndu-vd,implinifi toatd trebuinla trupului vostru. Voi, purt6-torii de grij5, suntefi ochii mei. Deci cdutali bine, ui-tAndu-vi cu bigare de seamd, 9i mai inainte preve-nindu-i pe cei care pot sd se poticneascS, pentru a viface vrednici de pazalui Dumnezeu. Am gi picioare:acestea sunt cei ce ,m greut5lile fralilor cu vitejie gicu bucurie. $i si gtifi, cd de veli rdbda in aceastd starebuna v[ veli odihni in veci. Nu fac aceastd mustrareca sd vd veselesc, ci ca sd vd degtept silinfa, cAnd vilenevili gi c6nd nu vd gAndili la osteneli.