Duhovnicia La Sfantul Antonie Cel Mare

8/12/2019 Duhovnicia La Sfantul Antonie Cel Mare

1/69

CUPRINS

Introducere

Sfntul Antonie s-a nscut n satul Coma din Egiptul de Mijloc, n jurul anului 251, dintr-o

familie de cretini !oga"i# $n secolul al treilea, Egiptul era o pro%incie a &mperiului 'oman,

reedin"a gu%ernatorilor romani aflndu-se la Ale(andria, al doilea ora ca mrime n imperiu,dup capitala 'oma# Cretinismul era nfloritor n Egipt, cu toate c pgnismul, fie el elenistic

sau egiptean, era majoritar# Cretinismul ptrunsese n orae i mai ales n metropola Egiptului,

Ale(andria#

$n acest conte(t neprielnic cretinismului se formea) Sfntul Antonie cel Mare, care n%a"

n familie credin"a cretin i are n prim-plan ntlnirea cu *umne)eu n sfnta !iseric cretin

din localitatea sa natal# +a %rsta de 1 ani i pierde prin"ii, iar la ase luni dup trecerea

acestora la *omnul, au)ind n !iseric cu%ntul Mntuitorului nostru &isus ristos din

E%ang.elia dup Matei, capitolul 1/, %ersetul 21, 0de %oieti s fii des%rit, mergi, %inde

a%u"iile tale, i, %enind, urmea) Mie, Sfntul Antonie mparte toat a%erea sa sracilor i

%ecinilor si, lsnd o mic parte pentru sora lui, pe care o ncredin"ea) unei comunit"i de

fecioare, i se retrage ntr-o %ia" pustniceasc# *up un timp de asce), mparte sracilor i

partea din a%ere lsat surorii sale, n dorin"a de a rupe orice legtur cu lumea i a se dedica

1


2/69

integral urmrii lui ristos prin rugciune i asce)# n la %rsta de 35 de ani i petrece %ia"a

ascetic ntr-o coli! la marginea satului natal i apoi ntr-un mormnt prsit# +a %rsta de 35 de

ani se aea) ntr-o cetate prsit, situat pe malul drept al 4ilului, la locul numit &spir, unde

rmne timp de 2 de ani# $n anul 36 de%ine printele spiritual al mai multor mona.i din

%estitele oa)e mona.ale din deertul Egiptului de la 4itria i Sc.itia# atru ani mai tr)iu merge

n Ale(andria, unde i ntrete pe cretinii prigoni"i n timpul marii persecu"ii a lui Ma(imian#

$n anul 312 pornete n inima deertului, n partea de rsrit a Egiptului, ajungnd dup trei

)ile i trei nop"i la Muntele 7ol)im, nu departe de malul Mrii 'oii# Aici fondea) mnstirea

care-i poart numele pn ast)i# *in anul 312 pn n anul 356 nu prsete acest loc dect n

dou rnduri, o dat pentru a-i %i)ita ucenicii i a doua oar face o cltorie la Ale(andria,

pentru a-l sus"ine pe Sfntul Atanasie cel Mare, n lupta sa cu ere)ia arian# Cu acest prilej,

Sfntul Antonie arat c el nu i sus"ine pe arieni, aa cum ncercaser acetia s induc n eroarepopula"ia din Ale(andria i din Egipt, ci c el apr 8rtodo(ia, promo%at atunci de Sfntul

Atanasie cel Mare#

*up acest moment se ntoarce la %ia"a sa de asce) i rugciune de la Muntele 7ol)im# Aici

%in foarte mul"i oameni pe care i %indec n numele *omnului i Mntuitorului nostru &isus

ristos, ns spunndu-le foarte clar c nu el, Antonie, face aceste minuni, ci Mntuitorul &isus

ristos, i de aceea to"i tre!uie s se roage +ui, i, astfel, prin credin"a i rugciunea lor, %or fi

i)!%i"i de *omnul#Sfntul Antonie cel Mare ofer sfaturi, prin intermediul mai multor scrisori, mpratului

Constantin cel Mare i fiilor acestuia, Constans i Constan"iu# *ei pe atunci nu e(istau mijloace

rapide de comunicare, mesajul e(traordinar al %ie"ii sale spirituale s-a rspndit att de departe,

nct din ntregul 8rient cretin au nceput s %in oameni spre el, pentru a primi sfat i ntrire

spiritual# Astfel, regsim clugri, pelerini, preo"i, episcopi i mul"i oameni suferin)i i ne%oiai#

Cu toat dragostea lui fa" de singurtate i tcere, Sfntul Antonie nu i-a neglijat datoria pe

care o are fiecare cretin de a folosi i spre !inele altora darurile re%rsate de *umne)eu n

sufletul su# E(perien"a %ie"ii ascetice a Sfntului Antonie cel Mare a de%enit metoda de %ia"

mona.al a clugrilor din Egipt, a(at pe austeritate, sacrificiu i singurtate#

Sfntul Antonie cel Mare a fost i un mare %)tor cu du.ul# +ucrul acesta l aflm din %ia"a

sa, cnd, de pe Muntele 7ol)im, aflndu-se n rugciune, a %)ut sfritul plin de lumin al %ie"ii

prietenului su Amun, care i ducea %ia"a mona.al la o distan" de 13 )ile de mers fa" de locul

2


3/69

unde se afla Sfntul Antonie# *in scrierea Sfntului Atanasie cel Mare despre %ia"a Sfntului

Antonie aflm c acesta s-a mutat la *omnul la %rsta de 15 ani, n anul 356, i c, cunoscndu-

i mai dinainte sfritul, a poruncit celor doi ucenici s nu spun nimnui locul n care a fost

ngropat# Acetia au pstrat taina tot restul %ie"ii#

Sfntul Atanasie cel Mare ne spune c, prin cu%ntul su, Sfntul Antonie reuea ntr-o

singur )i s cretine)e, dintre pgnii Ale(andriei, ct reuea 9iserica ale(andrin s cretine)e

ntr-un an de )ile# rin %ia"a sa e(cep"ional, Sfntul Antonie a transformat Egiptul dintr-o "ar

pgn ntr-o "ar cretin i un leagn al mona.ismului# Marele :asile, ar.iepiscopul Ce)areei

Capadociei, %a %i)ita pe ucenicii Sfntului Antonie cel Mare din Egipt, n dorin"a sa de

des%rire mona.al, iar n urma acestei %i)ite %a organi)a mona.ismul, n forma pe care o

a%em i ast)i# Sfntul Antonie cel Mare i Sfntul Mina sunt cei mai iu!i"i sfin"i n 9iserica

Copt i ast)i, ceea ce arat c, i dup aproape 1; secole de la mutarea sa la cele %enice,cona"ionalii si l respect ca pe un mare tritor al urmrii lui ristos, Care este Calea, Ade%rul

i :ia"a# entru noi, cretinii ortodoci de ast)i, Sfntul Antonie cel Mare este 0rintele

prin"ilor du.o%niceti nu numai prin %ia"a i prin minunile sale, ci mai ales prin cu%intele care

ne-au rmas de la el#

$n


4/69

cugettorule?# *in acest condac aflm c Egiptul se afla su! ntunericul credin"ei pgne n

epoca Sfntului Antonie cel Mare i c, datorit lui, pmntul care era considerat n ntuneric,

adic deertul, a de%enit, pentru Egipt i lume, pmnt de %ia" dttor, adic de mntuire n

*omnul i Mntuitorul nostru &isus ristos#

Capitolul 1 Via a i opera Sf. Antonie cel Mare

1. nceputurile monahismului Pustia cetatea lui !umne"eu#

'eferindu-ne la cau)ele care au determinat apari"ia mona.ismului, se aprecia) c odat cu

ptrunderea maselor de pgni n cretinism, o dat cu legali)area acestuia aduc tot felul de

o!iceiuri i datini, nct datorit superficialit"ii %ie"ii du.o%niceti, credincioii dornici s

triasc %ia"a cretinn profun)imea ei, s-au retras din tumultul %ijelios al lumii, spre a asculta

glasul lui *umne)eu n pustiuri, asemenea lui &lie, a Sfntului &oan 9ote)torul i c.iar al

Mntuitorului#

*inpunct de %edere istoric, mona.ismul se e(plic nainte de toate prin re%olta cea mai

radicala mpotri%a rului i a domniei lui n lume i printr-un @4 categoric fa" de orice

compromis, fa" de orice conformism#1 :iolen"a lui cu totul e%ang.elic impunea prsirea

formelor confu)e, ec.i%oce ale acestei lumi i sugera formarea unei cet"i de clugri la1*erBas C.itt,Pustia cetatea lui Dumnezeu. O introducere n studiul monahismului egiptean i palestinian dintimpul Imperiului cretin, trad# rom# de D.eorg.e >edoro%ici, Editura Sop.ia, 9ucureti, 21, p# 26
http://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69860-pocainta-neintrerupta-sursa-a-vietii-duhovnicesti-autenticehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68465-intrebari-si-raspunsuri-asupra-unor-aspecte-din-viata-crestinahttp://www.crestinortodox.ro/ianuarie/67139-acatistul-sfantului-ioan-botezatorulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodoxhttp://www.crestinortodox.ro/dreapta-credinta/69860-pocainta-neintrerupta-sursa-a-vietii-duhovnicesti-autenticehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68465-intrebari-si-raspunsuri-asupra-unor-aspecte-din-viata-crestinahttp://www.crestinortodox.ro/ianuarie/67139-acatistul-sfantului-ioan-botezatorulhttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68857-primirea-traditiei-in-timpul-de-azi-din-punct-de-vedere-ortodox


5/69

marginea acestei lumi# 4ostalgia mpr"iei lui *umne)eu se opunea prea omenescului din

&mperiu, numit poate prea de%reme &mperiu cretin# $n al doilea rnd tre!uie s notm c n

timpul persecu"iilor, manifestarea ma(imalismuluicredin"ei cretine, mrturisirea ei nfipt ca o

teapa n trupul lumii apar"inea martirilor pe care 9iserica i %enerea) ca pe nsi inima ei i i

numete @rni"ii de iu!irea lui ristos@#2 Martirul l propo%duiete pe ristos de%enind

@spectacol naintea lui *umne)eu, a ngerilor i a oamenilor i se ridic la rangul de semn %iu i

i)!itor al de%otamentului total fa" de *umne)eu# 8rigen, a lansat un cu%nt destul de crud

pentru noi to"i )icnd ca %remea pcii este propice lui Satan, care i fura lui ristos martirii, iar

9isericii sla%a# Concordatul lui Constantin instalea) 9iserica n istorie i i ofer un statut legal

i o e(istenta @panic, su! protec"ia statului i a legilor lui# *e atunci, mrturia pe care o

ddeau martirii despre unicul i ultimul lucru necesar e(istentei trece n mona.ism i se

transforma aici n slujire .arismatic a ma(imalismului es.atologic# Starea mona.ala %a ficonsiderata ca un al doilea 9ote)# Astfel, @9ote)ul asce)ei nlocuiete @9ote)ul sngelui

mucenicilor@#3

Al"ii aprecia) c nu numai e%la%ia i-a dus pe oameni n pustiu, ci i nedrept"ile care i

apsau pn la insuporta!il n societatea scla%agist, n care omul era considerat unealt

nsufle"it la dispo)i"ia stpnului sau# S-a remarcat astfel ca "ranii cop"i se fceau adesea

clugri pentru a scpa de impo)ite, de recrutarea for"at i de e(ploatarea marilor proprietari de

pmnturi care i oprimau#Scla%ii, la rndul lor, gseau n mnstiri un loc de adpost mpotri%a stpnilor lor, adesea

foarte cru)i# Aceasta este, pro!a!il, cau)a profunda a numeroaselor tul!urri iscate de clugri n

sec# &:-: i mai tr)iu# Aa se face ca sinodul de la Calcedon F51G a ajuns sa inter)ic

admiterea n mnstiri ca mona.i a scla%ilor care au fugit de la stpnii lor# Asemenea msur

este posi!il sa fi fost luata su! presiunea puterii imperiale, cci mpra"ii 9i)an"ului au inter)is

scla%ilor, prin numeroase edicte, s-i prseasc stpnii pentru a se face clugri#

>ericitul &eronim, referindu-se la a%el din


6/69


7/69

%eniser s prind noi puteri i s-i astmpere curajul la i)%orul rcoritor al rugciunii i

pocin"ei@# 8ricare ar fi cau)a apari"iei mona.ismului, fapt este c n sec# al &:-lea de-a lungul

:ii 4ilului s-au ae)at @rin"ii deertului, prsind *elta fertil, spre a organi)a un @paradis

n care pustiul a de%enit un fel de @rai, iar %ie"uitorii lui s-au transformat n @ngeri pe pmnt,

cum spune +ucien 'egnault, care timp depatru deceniile-a studiat %ia"a i acti%itatea, spre a le

consemna ca documentar de netgduit autenticitate#6S anali)m pu"in aceasta dilem care

pune n alternati%= @ne!uni su sfin"i# $nc de la nceput apreciem ca prea uor au fost

descalifica"i aceti )eloi asce"i cu calificati%ul de @ne!uni# cnd %rei sa descalifici total pe

cine%a i scorneti acest atri!ut al de)umani)rii, i l-ai scos din circula"ie, aruncndu-l la

periferie# *ar, ori despre cine ai discuta, mai nti %a tre!ui s faci efortul de a-l n"elege i apoi

judecindu-l, sa arunci asupra lui sentin"a fatal# Aa !unoar nici geniile nu au fost n"elese n

marea lor majoritate nc de la nceput, moti% pentru care se i %or!ete despre @geniu ine!unie#;4umai dup ce %a fi n"eles, geniul %a produce o sc.im!are de mentalitate, primind

aureola cu%enit#

e de o parte, e suficient s desc.idem c.iar i numai o carte a recordurilor spre a remarca

ade%rate nstrunicii i ciud"enii prin care oamenii au cutat s-i afirme personalitatea prin

depirea unui anume stadiu e(istent# Li totui numai n aparen" sunt @ciud"enii# $n fond este

efortul sus"inut al continuei autodepiri#

S trecem apoi n domeniul ntrecerilor sporti%e, de unde c.iar asce"ii si-au luat numele#8!ser%am nc de la nceput ca do!orrea recordurilor constituie marele o!iecti% n afirmarea

marilor performante a celor ce se ntrec n di%ersele competi"ii# Li nu pu"in lume urmrete cu

entu)iasm, de multe ori c.iar frenetic, e%olu"iile i performantele sporti%ilor, dei multe din

acti%it"ile acestora se soldea) cu accidente, i c.iar tragic#

e de alt parte, trecnd la cel de al doilea calificati% propus de acNues +acarriere pentru

prin"ii deertului, cel de @sfin"i, %om da cu%ntul lui +ucien 'egnault, care arata ca= @sfin"enia

cretin nu st n ispr%i spectaculoase, ci n mii de gesturi s%rite n fiecare )i din dragoste de

nite fii care nu caut dect sa placa


8/69

Antonieluptnd cu tot felul de dragoni i montri, pe &eronim sc.eletic lng leul su nfiortor,

pe 8nufrie nea%nd dect parul drept %emnt, pe &oan Colo% udnd lemnul su uscat, pe

Macarie %or!ind cu craniul pe care l tine n minile sale, pe Simeon c"rat pe stlp, pe afnutie

smulgnd-o pe aisia prin"ilor ei i multe alte frumoase imagini ce nu sunt adeseori dect nite

caricaturi ce marc.ea) esen"ialul#

articularitatea su .arisma lor proprie care le-a adus cele!ritatea i le aduce i ast)i nu

prestigiu incompara!il este nsi titlul lor de @rin"i ai deertului ce le-a fost dat nc de la

sfritul secolului &:# >r ndoial nc din nceputul %ie"iilor aceti eroi ai asce)ei i %irtu"ii au

fost nconjura"i de o aur de miraculos, ceea ce fcea s se spun, de e(emplu, despre a%%a

Macarie c era un @dumne)eu pe pmnt, asemenea faraonului ce purta acest titlu n Egiptul

antic#/

*atorit importan"ei deertului egiptean din care s-a )mislit i s-a rspndit %ia"a mona.aln toata lumea, precum i a influen"ei imense pe care Sfntul Antonie a a%ut-o n acest sens, %om

ntreprinde n cele ce urmea) un periplu spre a identifica rspndirea mona.ismului cretin i

marile personalit"i care l-au repre)entat#

Marele erou al mona.ismului, care a temeluit spiritualitatea cretin pe fundalul unei

ascensiuni ce conduce la %ia"a de sfin"enie a lui *umne)eu, a fost Sfntul Antonie cel Mare

F356G# Ascultnd n !iseric pericopa e%ang.elic cu tnrul !ogat, dornic s moteneasc %ia"a

%enic, i-a gsit %oca"ia de a urma pe ristos, %n)ndu-si a%erile, i dup ce le-a mpr"itsracilor, s-a retras n pustie# *esigur, i naintea lui au fost mul"i care s-au retras n pustie din

%uietul lumii# a%el din


9/69

'e%enind la epopeea cretin de pe :alea 4ilului, %om ntlni ncepnd cu secolul al &:-lea

marea personalitate a Sfntului Antonie, care a adunat n jurul su peste 6 de mona.i din

toata lumea# &nteresul pentru Egipt creste din ce n ce mai mult, nct dup moartea lui Antonie,

numrul mona.ilor se ridica la 1 # Cele mai populate erau pr"ile 4itria, 7ellia i SJetic,

unde %ie"uiau 5# de clugri#12n astfel de situa"ii se poate %or!i despre un entu)iasm pentru

ristos determinat c.iar de @farmecul pustiului ca un nesfrit nisipos i lipsit de %ia" i

ume)eal prins n cletele de foc al unui soare pururea ar)tor ca o tcere de mormnt# @n

ocean nesfrit de nisip ondulat de %alurile dunelor ce uneori se micau purtate de tria aerului#

4imeni nu iese n cale, nimic nu atrage aten"ia# 4atura aceasta fr nici o articula"ie, fr ta!louri

particulare i fr a fi deose!ite unele de altele, fr pri%eliti i)olate, n care nu se %ede dect

totalitatea, inspira mre"ia di%in fr atri!ute concrete i sugerea) unicitatea lui *umne)eu#

opula"ia mona.ala a desertului la care ne-am referit era organi)ata n grupuri mici ae)ate njurul unui printe du.o%nicescnumit @a%%a# Astfel, cel dinti stare" din muntele 4itria a fost

a%a Amon, iar npustiul SJetic a fost a%a Macarie, ucenic al Sfntului Antonie#13

$n Egipt a trit )ece ani i Sf# &oan Casian F35G# E%agrie din ont a %enit din &erusalim, s-a

ae)at n mijlocul ana.ore"ilor din 4itria i 7ellia, %ie"uind timp de 16 ani, pana la moarte# +a fel

i &saia ustnicula fost mai nti n SJetic, i de aici a plecat n Da)a, unde a murit n /1# *e

fapt, to"i organi)atorii i ntemeietorii de mnstiri din secolul al &:-lea au %i)itat Egiptul i au

ucenicit aici# *intre acetia mai amintim i pe 'ufin, &eronim, aladiu, aula, Melania, Sfntul:asile cel Mare, etc#1

n mare rol n rspndirea mona.ismului l-a a%ut cartea @:iata Sfntului Antonie cel Mare@

scrisa de Sfntul Atanasie#'spndirea ei n 'srit, apoi n 8ccident prin traducerea n lim!a

latin a suscitat %oca"ii mona.ale i con%ertiri n Spania, Dalia, 'oma, Africa# 154u numai n

desert, ci i n regiunile muntoase iau fiin" mnstiri, prin efortul Sfntului Antonie# e la anul

313 ucenicii lui au ntemeiat %ia" mona.ala npeninsula Sinaii n partea muntoasa de lng

actualul Canal Sue)# *intre %ie"uitorii cele!ri de pe muntele Sinai spiritualitatea rsriteana

retine numele Sfntului 4il Ascetul i &oan Scrarul#

12I!idem, p# ;2-;313I!idem,p# 61r# prof# dr# :asile 'duc, op. cit., p# 3;15*erBas C.itt, op. cit.,p# /

/
http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68450-rolul-parintelui-duhovniceschttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68554-cuvant-plin-de-mult-folos-despre-sfintii-parinti-din-pustia-sketica-si-despre-darul-deosebiriihttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68546-despre-pazirea-mintii-isaia-pustniculhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67941-biserica-sfantul-vasile-cel-mare-victorieihttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67941-biserica-sfantul-vasile-cel-mare-victorieihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67708-manastirea-sfantul-antonie-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67882-biserica-sfantul-atanasie-niculitelhttp://www.crestinortodox.ro/pelerinaje/71237-pelerinaj-in-israel-si-in-peninsula-sinaihttp://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-iv-viii/67264-mozaicul-bizantin-la-muntele-sinaihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/95995-o-privire-asupra-spiritului-rasariteanhttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68450-rolul-parintelui-duhovniceschttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68554-cuvant-plin-de-mult-folos-despre-sfintii-parinti-din-pustia-sketica-si-despre-darul-deosebiriihttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68546-despre-pazirea-mintii-isaia-pustniculhttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67941-biserica-sfantul-vasile-cel-mare-victorieihttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67941-biserica-sfantul-vasile-cel-mare-victorieihttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67708-manastirea-sfantul-antonie-cel-marehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67882-biserica-sfantul-atanasie-niculitelhttp://www.crestinortodox.ro/pelerinaje/71237-pelerinaj-in-israel-si-in-peninsula-sinaihttp://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-iv-viii/67264-mozaicul-bizantin-la-muntele-sinaihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/95995-o-privire-asupra-spiritului-rasaritean


10/69

$n alestina, %ia" mnstireasca a fost ntemeiat de Sfntul &larion, originar din Da)a#16

Sfntul Epifanie, ucenicul Sfntului &larion ntemeia) n regiunea muntoas a alestinei colonii

de mona.i# :ia"a mona.al din alestina se ntinde apoi spre Siria i Mesopotamia#

$n mun"ii din jurul Antio.iei, unde la nceput a pustnicit &eronim i Sfntul &oan Durade Aur

se aflau i r%nitori clugri, ucenici ai Sf# Antonie i :asile cel Mare# n alt egiptean, Eustatiu

din Se%asta %a introduce %ia"a mona.al n Asia Mic#

$n Apus %ia"a mona.al se formea) i se consolidea) odat cu e(ilul Sf# Atanasie la 'oma,

n aprilie 33/# +und cu el doi ucenici, unul din ei ajunge du.o%nicul unui ae)mnt de ; de

clugrite# Sf# Atanasie i ucenicii si l fac cunoscut pe Sfntul Antonie n Cetatea eterna,

de%enind modelul des%ririi cretine pentru mul"i credincioi printre care i >ericitul &eronim,

dup ce mai nti cunoscuse %ia"a mona.al n Egipt# $n &talia se con%ertete la mona.ism

>ericitul Augustin i prietenul su Alipius, cnd erau la Milan, nsufle"i"i tot de :iata SfntuluiAntonie, scris de Atanasie# $n Dalia mona.ismul este ntemeiat de Sfntul Martin F1G# El a

temeluit aici o mnstire, atrgnd prin !untatea inimii sale foarte mul"i %ie"uitori# Se spune ca a

fost condus pe cel din urm drum de 2 de mona.i %eni"i din toate prtile# $n 1 episcopul

onoratus de Arelate a ntemeiat o mnstire pe insula +erin# Sfntul &oan Casian F35G

ntemeia) la Marsilia Fde a)iG n jurul anului 15 o mnstire n care %a impune regulile

Sfntului :asile#1;

Marele merit n definiti%area organi)rii %ie"iic.ino%iale n mnstiri a a%ut-o Sfntul :asilecel Mare# &nspirndu-se din e(perien"a Sfntului Antonie i a.omie din Egipt, care dei nu au

alctuit coduri de legi, au sta!ilit reguli de con%ie"uire a celor dornici sa mplineasc sfaturile

e%ang.elice,Sfntul :asile, la care se altura i Sfntul Drigoriede 4a)ian), precum i numeroi

ucenici, a ntemeiat la ont, pe malul rului &ris, n apropierea localit"ii &%onia Funde mama i

sora sa triau cu mai multe clugriteG prima comunitate mona.al organi)at dup regulamente

scrise, inspirate din Sfnta Scripturai din %ia" mnstireasc pe care o cunoscuse n cltoriile

sale prin Egipt, Mesopotamia, alestina i Siria#

Aceste rnduieli temeinic documentate, e(perimentate de-a lungul %remii, si-au do%edit

%ia!ilitatea, fiind mereu actuale# Ele sunt cuprinse n trei din scrierile sale=

1# Etica su Morala - a%nd de capitole, repre)int o colec"ie de te(te luate din Sfnta

Scriptur, mai cu seam din scrierile apostolice#

16I!idem, p# 1-21;r# rof# *r# :asile 'duc, op. cit., p# 63

1
http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67056-acatistul-sfantului-ioan-gura-de-aurhttp://www.crestinortodox.ro/sfantul-nicolae/72887-viata-sfantului-nicolaehttp://www.crestinortodox.ro/sfantul-nicolae/72887-viata-sfantului-nicolaehttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67689-catedrala-sfantul-vasile-din-moscovahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69479-organizarea-vietii-monahale-la-athoshttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68712-sfaturile-evanghelicehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68712-sfaturile-evanghelicehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67897-biserica-sfantul-grigorie-palamahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scripturahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scripturahttp://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-iv-viii/67267-mozaicul-bizantin-in-palestina-si-siriahttp://www.crestinortodox.ro/acatiste/67056-acatistul-sfantului-ioan-gura-de-aurhttp://www.crestinortodox.ro/sfantul-nicolae/72887-viata-sfantului-nicolaehttp://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67689-catedrala-sfantul-vasile-din-moscovahttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69479-organizarea-vietii-monahale-la-athoshttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68712-sfaturile-evanghelicehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68712-sfaturile-evanghelicehttp://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/67897-biserica-sfantul-grigorie-palamahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68431-cum-si-de-ce-sa-citim-sfanta-scripturahttp://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-iv-viii/67267-mozaicul-bizantin-in-palestina-si-siria


11/69

2# 'egulile Mari cuprin)nd o colec"ie de 55 de norme formulate pe temeiul Sfintei Scripturi,

cuprin)nd aspectele cele mai importante cu caracter religios-moral#

3# 'egulile Mici cuprin)nd 313 rspunsuri scurte pentru re)ol%area diferitelor pro!leme ale

%ie"ii religioase#1

8rgani)area %ie"ii c.ino%iale a mona.ismului de ctre Sfntul :asile cel Mare are la !a)

urmtoarele principii=

1# rincipiul dragostei fa" de *umne)eui de oameni ca suprema porunca dumne)eiasca#

2# rincipiul renun"rii su al srciei de !una %oie#

3# rincipiul asce)ei, al nfrnrii, al lepdrii de sine, care cunoate forma cea mai nalt a

consacrrii lui *umne)eu prin %otul fecioriei#

# rincipiul tririi n singurtate cu pri%ire la locuin"#

5# rincipiul tririi n comuniune cu cei ce au acelai scop, a%nd totul de o!te#6# rincipiul ascultrii necondi"ionate de superiorul comunit"ii pentru a duce o %ia"

ordonat#

;# rincipiul m!inrii cercetrii Sfintelor Scripturicu rugciunea i munca#

# rincipiul mprtirii )ilnice ca semn al comuniunii cu ristos, i a comuniunii fr"eti#1/

ledoaria Sfntului :asile cel Mare pentru a%antajele %ie"ii o!teti este moti%at de faptul c

nici unul dintre noi nu este n stare s-i satisfac singur cerin"ele trupului suO iar pentru

ctigarea celor necesare F%ie"iiG a%eau ne%oie unul de altul# Cci precum piciorul are o anumitaputere, dar are ne%oie i de alta, - cci fr ajutorul celorlalte mem!re nu gsete pentru %ia" nici

energia proprie ndeajuns de tare sau suficient pentru ne%oile sale, nici nu are cu sa nlocuiasc

ceea ce-i lipsete - la fel i n %ia" solitara= ceea ce a%em de%ine %ara folos i ceea ce nu a%em nu

se poate gsi, fiindc *umne)eu Creatorul a .otrt sa a%em tre!uin"a unul de altul# Afar de

aceasta, nici ra"iunea iu!irii lui *umne)eu nu ngduie ca fiecare s ai! n %edere numai

interesul lui# Cci @iu!irea - spune Apostol - nu cuta ale saleO n timp ce %ia" solitara are un

singur scop= ngrijirea de tre!uin"ele proprii# Apoi n aceasta separare nu-si %a cunoate uor

cine%a lipsurile sale, din moment ce nu %a e(ista cine%a care sa-l mustre i s-l ndrepte cu

!lnde"e i cu inima !un# Cci mustrarea, c.iar i din partea unui %rjma, poate sa nasc,

adeseori, dorin"e de ndreptare la omul de !un simtO iar %indecarea pcatelor se face cu pricepere

1I!idem, p# 61/Ar.imandritul Emilianos,onahismul, pecetea ade"rat, trad# de diac# &oan &c jr# i pr# prof# &oan &c, %ol# &,Editura *eisis, Si!iu, 1///, p# 6

11
http://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68921-interpretarea-sfintei-scripturihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70161-unitatea-vietii-religioase-si-pluralitatea-formelor-ei-de-expresiehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68462-sfantul-teofan-zavoratul-dragostea-de-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69372-sfintii-trei-ierarhi-interpreti-ai-sfintei-scripturihttp://www.crestinortodox.ro/alte-articole/68921-interpretarea-sfintei-scripturihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70161-unitatea-vietii-religioase-si-pluralitatea-formelor-ei-de-expresiehttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68462-sfantul-teofan-zavoratul-dragostea-de-dumnezeuhttp://www.crestinortodox.ro/diverse/69372-sfintii-trei-ierarhi-interpreti-ai-sfintei-scripturi


12/69

de ctre cel care iu!ete sincer# n asemenea ndrumtor este cu neputin" s gseasc cine%a n

pustie, dac nu a fost iu!it cu el mai nainte n %ia"# $nct se potri%esc eremitului cu%intele

Scripturii= @%ai celui care este singur, ca dac el cade nu este altul care s-l ridice FEcle)iast ,

1G# *ar dac noi to"i, care am fost primi"i n una Fsi aceeaiG speran" a c.emrii noastre,

formm un trup care are cap pe ristos i suntem mem!re unii altora#

*ac noi nu suntem lega"i n mod armonios n *u.ul Sfnt, spre )idirea unui singur corp, ci

fiecare din noi i alege %ia"a singuratic, fr s iu!easc !inele comun dup felul !ine plcut lui

*umne)eu i i ndestulea) pofta plcerii proprii, cum putem - atunci cnd suntem de)!ina"i i

mpr"i"i - s pstram legtura reciproc i slujirea mem!relor, unul fa" de celalalt, sau

supunerea lor ctre corpul nostru care este ristosP

entru ca nu este cu putin" nici s ne !ucuram cu cel preamrit, nici s comptimim cu cel

ce sufer, n timp ce %ia" noastr este mpr"it# Apoi, fiind unul singur nu poate sa ispr%easctoate darurile spirituale, cci .arul *u.ului se da dup credin"a care e(ista n fiecare, n %ia" n

comun darul propriu fiecruia de%ine dar comun al celor care formea) comunitatea# *eci acela

care primete unul din aceste daruri nu-l are pentru sine mai mult pentru al"ii# *e aceea n %ia"

n comun este necesar ca puterea *u.ului Sfnt, care e(ista ntr-nsul, sa treac n acelai timp la

to"i# e lng acest aspect social i religios-moral, traiul n comun are i un important rol

educati%, pri%ind crearea deprinderilor de comportament cretin temeluit pe @!uncu%iin" i

rnduial F& Corinteni 1, G#Cu%iosul &saia ustnicul %ie"uitor n pustia SJetis a Egiptului, i apoi n pustia Da)a din

alestina a rmas n memoria posterit"ii ca @n"eleptul ntre n"elep"i# n capitolul al :-lea al

AsJeticonului su lum la cunotin" asupra modului cum se cu%ine sa se comporte mona.ii ce-

si petrec %ia" n comun#2

'e%enind la 'egulile Sfntului :asile cu pri%ire la mona.ismul c.ino%ial, %a tre!ui sa

preci)am ca acti%itatea mnstireasca este, ntr-ade%r, !ine organi)ata dup o rnduial temeinic

c.i!)uita, dar aceasta organi)are religios-morala a%ea un caracter particular# Ea nu intra su!

autoritatea legislati%a a 9isericii# A!ia sinodul &: ecumenic de la Calcedon, din 51, prin

canonul sta!ilete ca mona.ii s se supun ierar.iei !isericeti# Con"inutul canonului are n

%edere i alte aspecte legate de%iata c.ino!itica#

2*erBas C.itt, op. cit.,p# 135

12
http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68231-hramul-pogorarea-duhului-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/epoca-sinoadelor-ecumenice/70571-sinodul-iv-ecumenic-de-la-calcedon-din-451http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-moldovei-si-bucovinei/68079-sfintii-trei-ierarhi-biserica-din-aurhttp://www.crestinortodox.ro/confucianismul/71824-viata-de-apoi-in-china-anticahttp://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68231-hramul-pogorarea-duhului-sfanthttp://www.crestinortodox.ro/epoca-sinoadelor-ecumenice/70571-sinodul-iv-ecumenic-de-la-calcedon-din-451http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-moldovei-si-bucovinei/68079-sfintii-trei-ierarhi-biserica-din-aurhttp://www.crestinortodox.ro/confucianismul/71824-viata-de-apoi-in-china-antica


13/69

$. %pera Sf. Antonie cel Mare

$.a. Scrieri adunate &n 'ilocalie

Ca scrieri ade%rate ale lui au fost do%edite pn acum apte scrisori, amintite nc de Sfntul&eronim# F*o%ada a fcut-o ># 7lejna cu lucrarea Antonius und Ammonas# Eine ntersuc.ung

Q!er erJunft und Eigenart der Rltesten Mnc.s!riefe, n 0Teitsc.rift fQr Jat.olisc.e


14/69

'a.ner, din care iau aceste nsemnri, nu le pomenesc ntre scrierile atri!uite lui Antonie# Ele nu

se cuprind nici n atrologia lui Migne# 4u tim, de asemenea, dup ce manuscris le-a luat

4icodim Ag.ioritul# 4e d aceasta dreptul s afirmm cu siguran" c nu sunt ale Sfntului

AntonieP 4u, acest drept nu-l a%em# C.iar dac a)i ele nu s-ar mai gsi n nici un manuscris

ascuns pe cine tie unde, 4icodim Ag.ioritul le-a luat sigur din %reun manuscris care s-a putut

pierde# >aptul c aceste capete au i ele acelai caracter general nu poate fi un argument sigur c

nu sunt ale lui Antonie, cum nu e pentru epistole# 8arecare nrudiri interne ntre aceste capete i

epistole se pot constata, dei ele sunt o lucrare deose!it, cu cuprinsul ei propriu# Asemenea

nrudiri am a%ea, de pild, n ideea de 0om ra"ional pe care o folosesc i capetele, i epistoleleO

n pre"ul ce se pune i n unele i n altele pe 0deose!irea dintre !ine i ru, pe caracteri)area lui

*umne)euca 0medic #a#m#d#

$.(. Apofte)mele din Patericul *)iptean te+t i comentariu $,

$ocul %u"iosului &ntonie cel are 'icoana S(. &ntonie cel are) n (runtea colectiei de

apo(tegme a Printilor "ietuitori n pustia egiptean e datorat numelui su, ns el corespunde

la (el de !ine rolului de prim rang *ucat de nceptorul "ietii monastice crestine. +iata /-

01, 2 /3 ianuarie4 si (izionomia sa ne sunt cunoscute mai ales prin lucrarea cele!r ce i-a

consacrat-o S(5ntul &tanasie cel are. &po(tegmele aduc c5te"a trsturi noi si interesante ale

23entru a nu ncrca prea mult aparatul critic introduc aici o lista de a!re%ieri ale edi iilor i studiilor folosite n acest capitol= D &$es &pophth6gmes des Peres du D6sert. S6rie alpha!6ti7ue F


15/69

%u"iosului &ntonie, care ns nu contrazic n nici un (el portretul (cut de s(5ntul episcop al

&le>andriei, ci l plaseaz mai !ine pe Printele monahilor printre ceilalti !tr5ni ai timpului

su, emuli n imitarea si cutarea lui ?ristos n desert.

1# Sfntul a%%a2Antonie, se)nd odat n desert, a fost cuprins de acedie25 si de o mare

ntunecare de gnduri# Si )icea ctre *umne)eu= X*oamne, %reau s m mntuiesc si nu m las

gndurile26#Ce %oi face n neca)ul2;meuP Cum m %oi mntuiPZ Si, sculndu-se putin, a iesit

afar, si a %)ut pe cine%a ca pe sine se)nd si lucrnd, apoi sculnduse de la lucru si rugnduse,

2&""a sauPrinteU Mc# 1, 36O 'om# , 15O Dal# , 6= cu%nt aramaic Flim!a %or!it de MntuitorulG folosit nEgipt, alestina si Siria cu un continut .arismatic, desemnndu-i pe ascetii, clugrii si pustnicii care se distingeauprin sfintenia %ietii si prin e(perienta du.o%niceasc#25&cedie, gr. aJ.dia# Stare de plictiseal lnce)itoare, lnce)eal, de)gust, lene, lene%ie, lene%ire, trnd%ie,trnd%ire, plictis, plictiseal, descurajare, moleseal a %ointei# $n fapt, ne aflm n fata unui termen de spiritualitatepractic imposi!il de tradus# $nPatericapare de trei ori= Antonie 1 Ftradus= n rom# prin lene"ieO n fr# prin ac6die[D&\ sau d6go@t[D &&\, ennui['\G,


16/69

apoi iarsi se)nd si mpletind funia, apoi iarsi sculndu-se la rugciune# Acesta era un nger al

*omnului trimis spre ndreptarea si ncredintarea2lui Antonie# Si a au)it pe nger )icnd-i= X>

asa si te %ei mntuiZ# &ar el, au)ind aceasta, a luat mult !ucurie si ndr)nealO si fcnd asa se

mntuia2/#

2# [Cronie, preotul 4itriei3, ne-a istorisit nou c\31>ericitul Antonie po%estea= Xn an ntreg

m-am rugat s mi se descopere locul dreptilor si al pctosilor# Si am %)ut un mare urias, care

ajungea pn la nori# Era negru si a%ea minile ntinse pn la cer si su! el se afla un lac a%nd

msura mrii# Si am %)ut suflete )!urnd ca niste psri# Si cele ce )!urau deasupra minilor si

capului uriasului, se mntuiau# *impotri%, cele ce erau prinse de minile lui, cdeau n lac# Si

ajunse la mine un glas care )icea= @Aceste suflete pe care le %e)i )!urnd mai sus de acela, sunt

sufletele dreptilor care se mntuiesc n rai# &ar celelalte sunt atrase n iad, urmnd %oilor trupului

si tinerii de minte a rului32Z#3# Tis-a a%%a Antonie= Xrintii cei de demult, cnd mergeau n pustie, nti se %indecau pe

ei nsisi, si, fcndu-se doctori alesi, %indecau si pe altii# &ar noi, iesind din lume, mai nainte de a

ne %indeca pe noi nsine, ndat ncepem a %indeca pe altiiO si, ntorcndu-se !oala asupra

pustie :"agrie Ponticul, i!id#, pp#2512G#2;Eecaz, str5mtorare, sc5r!, ncercare, su(erint, asuprire#


17/69

noastr, se fac nou cele de pe urm mai amare dect cele dinti F+c# 11, 26G, si au)im de la

*omnul= @*octore, %indec-te mai nti pe tine nsuti F+c# , 23GZ#

# Acest a%%a Antonie, cutnd la adncul judectilor lui *umne)eu, a cerut )icnd=

X*oamne, cum se face c unii mor de tineri, iar al"ii prea m!trnescP Si pentru ce unii sunt

sraci, iar altii !oga"iP Si cum cei nedrep"i sunt !oga"i, iar cei drep"i sraciPZ Si a %enit lui un

glas )icnd= XAntonie, ia aminte de tine, c acestea sunt judec"i ale lui *umne)eu si nu-ti este

tie de folos a le stiZ#

5# A ntre!at cine%a pe a%%a Antonie, )icnd= XCe tre!uie s p)esc eu ca s plac lui

*umne)euPZ Si rspun)nd !trnul, a )is lui= XCele ceti poruncesc "ie, p)ete-le= 8riunde %ei

merge, pe *umne)eu s-+ ai naintea ta totdeaunaO orice %ei face, s ai mrturie din Sfintele

ScripturiO si ori n ce loc %ei edea, s nu te miti degra!# Acestea trei p)ete-le si te %ei

mntuiZ#6# Tis-a a%%a Antonie ctre a%%a imen= XAceasta este lucrarea cea mare a omului= greeala

sa s o pun asupra sa naintea lui *umne)eu si s atepte ispita pn la rsuflarea cea mai de pe

urmZ33#

;#


18/69

11# Tis-a iari= X*e la aproapele este %iata si moartea# C de %om do!ndi pe fratele, pe

ristos do!ndimO iar de %om sminti pe fratele, lui ristos greimZ3/#

12# Tis-a iarsi= Xrecum petii, rmnnd mult timp pe uscat mor, aa si mona.ii, )!o%ind

afar din c.ilie sau petrecnd cu mirenii se sl!nogesc ctre tria linitii Fisi.ieiG#


19/69

!unt"i, care, ns, nu tiu de %a ajunge n portZ# Si, dup un timp, a%%a Antonie ncepe deodat

s plng si s-si smulg prul si s se tnguiasc# $i )ic lui ucenicii= X*e ce plngi, a%%oPZ &ar

!trnul a )is= XMare stlp al 9isericii a c)ut acum F)icea despre mona.ul cel tnrG# Merge"i

pn la el si %ede"i ceea ce s-a fcutZ# *eci s-au dus ucenicii si l-au aflat pe mona. e)nd pe

rogojin si plngnd pcatul pe care l fcuse# &ar el, %)nd pe ucenicii !trnului, le-a )is=

XTice"i !trnului ca s roage pe *umne)eu s-mi dea numai )ece )ile si ndjduiesc c %oi da

rspunsZ# Si dup cinci )ile a murit#

1;# n mona. a fost ludat de fra"i ctre a%%a Antonie# Acesta din urm, cnd a %enit

mona.ul la dnsul, l-a ncercat, s %ad de ra!d necinstea 2# Si, aflndu-l c nu o ra!d, i-a )is=

XEti asemenea unui ora, care pe dinainte este mpodo!it, iar pe dinapoi este jefuit de tl.ariZ#

1# n frate i-a )is lui a%%a Antonie= X'oag-te pentru mine?Z Tis-a lui !trnul= X4ici eu nu

te miluiesc, si nici *umne)eu, dac tu nsuti nu-ti %ei da silin"a si nu %ei cere lui *umne)eurugndu-teZ#

1/# Au mers odat nite !trni la a%%a Antonie, si a%%a &osif cu dnii# Si %rnd !trnul

[Antonie\ s-i ncerce, a pus naintea lor un cu%nt F%ersetG din Scriptur, si, ncepnd de la cei

mai mici, i ntre!a ce nseamn acel cu%nt# Si fiecare rspundea dup puterea sa# $ns !trnul

)icea fiecruia= X4-ai aflat ncZ# Mai pe urm de toti, a )is ctre a%%a &osif= X


20/69

cu tine, a%%oZ# 'spuns-a !trnul= X9uni sunt, cu ade%rat, ns ograda lor n-are us, si cel ce

%oiete intr n grajd si de)leag mgarulZ# &ar aceasta )icea pentru c cele ce le %in la gur,

acelea le si griesc#

21# S-au dus nite fra"i la a%%a Antonie si i-au )is= XSpune-ne nou cu%nt= cum s ne

mntuimPZ Tis-a lor !trnul= XA"i au)it ScripturaP $ndeajuns % esteZ# &ar ei i-au )is= X:oim s

au)im si de la tine, printeZ# Atunci le-a )is !trnul= XE%ang.elia )ice= X de te lo%ete cine%a

peste o!ra)ul drept, ntoarce-i si pe cellalt Z FMt# 5, 3/G# Tis-au lui= X4u putem face aceastaZ#

Tis-a lor !trnul= X*e nu pute"i ntoarce si pe cellalt, mcar pe aceea una s o suferi"i

Fr!da"iGZ# Tis-au lui= X4ici aceasta nu putemZ# Tis-a !trnul= X*ac nici aceasta nu pute"i, nu

dati n locul celei primiteZ# Si au )is ei= X4ici aceasta nu putemZ# Atunci a )is !trnul ctre

ucenicul su= X>-le lor putin fiertur, c sunt neputincioiZ# &ar ctre ei a )is= X*ac aceasta nu

pute"i si aceea nu %re"i, ce s % fac %ouP *e rugciuni este tre!uin"Z#22# n frate, care s-a lepdat de lume si a mpr"it a%erile sale sracilor, "innd pu"ine pentru

sine, a mers la a%%a Antonie# Si, despre acestea cercetnd-l !trnul cu de-amnuntul, i-a )is=

X*e %oieti s te faci mona., mergi n satul cutare, cumpr carne, si pune-o mprejurul trupului

tu gol si apoi %ino aiciZ# Si fcnd fratele asa, cinii si psrile i rupeau FsfsiauG trupul# Si,

ajungnd el la !trnul, acesta l ntre! de a fcut cum l-a sftuit# &ar acela, artndu-i trupul lui

sfiat, sfntul Antonie i-a )is= XCei ce se leapd de lume si %oiesc s ai! !ani, astfel sunt

sfia"i de dracii care-i luptZ#23# nui frate i s-a ntmplat odat ispit n mnstirea lui a%%a &lie# Si, alungat fiind de

acolo, s-a dus n munte la a%%a Antonie# Si rmnnd fratele un timp pe lng dnsul, l-a trimis

la mnstirea de unde %enise# &ar cei din mnstire, %)ndu-l, iari l-au alungat# &ar el s-a ntors

la a%%a Antonie, )icnd= X4-au %oit s m primeasc, printeZ# *eci l-a trimis !trnul napoi,

)icnd= X8 cora!ie s-a sfrmat n %alurile mrii, a pierdut ncrctura si cu osteneal a scpat la

uscat# :oi, ns, cele scpate la uscat %oi"i s le arunca"i n mareZ# &ar ei, au)ind c a%%a Antonie

l-a trimis, l-au primit de ndat#

2# A )is a%%a Antonie= XSocotesc c trupul are o micare fireasc, care-i este nnscut , dar

nu lucrea) de nu %a %oi sufletul, ci numai nsemnea) n trup neptima micare# Este nc si o

%are-i este nnscut U sunana(ureisan# *e la= sunana(ainH U art ce"a, m art sus tot ntr-o "reme, saumpreun cub F&8A4&*GO sau sunanafainomai Use montrer ouparatre ensem!leF9A&++^G# Editiile romnestiprecedente ale Patericuluiau tradussunana(ureisan prin amestecat cu el sau(rm5ntat cu d5nsul, iar editiilefrance)e au tradus, n ordinea aparitiei, cu= 7ui lui est adapt6[D &\, 7ui lui est inn6[D &&\, 7ui lui correspond['\#

2


21/69

alt micare, ce st n a .rni si a ncl)i trupul 5cu mncri si cu !uturi, din care cldura

sngelui deteapt Ftre)ete, ntrtG trupul spre lucrare6# entru aceasta si )ice Apostolul= X 4u

% m!ta"i cu %in ntru care este pier)are Z FEf# 5, 1G# Si iari *omnul n E%ang.elie,

poruncete ucenicilor Si= X +ua"i seama la %oi ni%, s nu se ngreuie)e inimile %oastre n

de)m" si !e"ie Z F+c# 21, 3G# Este nc si o alt micare, la cei ce se ne%oiesc, care se face din

%rjmia si )a%istia dracilor# entru aceasta tre!uie a ti, c trei sunt micrile trupesti= una

fireasc, alta din neluarea aminte a .ranei si a treia de la draci;#

25# Tis-a iari= X*umne)eu nu slo!oade r)!oaiele peste neamul acesta ca peste cei %ec.i,

cci tie c sunt sla!i si nu le pot purtaZ#

26# +ui a%%a Antonie i s-a descoperit n pustie= XEste n ora oarecine asemenea "ie, doctor de

profesie, care din prisosin"a lui d celor ce au tre!uin" si n toate )ilele cnt @Sfinte

*umne)eule cu ngeriiZ#2;# A )is iari= X:a %eni %remea ca oamenii s nne!uneasc si cnd %or %edea pe cine%a c

nu nne!unete se %or scula asupra lui, )icndu-i c el este ne!un, pentru c nu este asemenea

lorZ#

2# Au %enit nite fra"i la a%%a Antonie si au pus naintea lui un cu%nt Fpasaj scripturisticG

din +e%itic# *eci a ieit !trnul n pustie si a mers a%%a Ammona pe urma lui n ascuns, stiindu-

i o!iceiurile# Si, dup ce mult s-a deprtat !trnul, stnd la rugciune, a strigat cu glas mare=

X*umne)eule, trimite pe Moise ca s m n%ete cu%ntul acesta?Z Si a %enit lui glas %or!ind cudnsul# *eci a )is a%%a Ammona= XDlasul care %or!ea cu dnsul l-am au)it, dar puterea [sensul\

cu%ntului n-am nteles-oZ#

5Ef# 5, 2/= @nimeni %reodat nu si-a urt trupul su, ci fiecare l .rneste si l ncl)este# Apostolul a%el pri%esteaceast iu!ire, atentie, grij pentru cele ale trupului ca pe ce%a firesc, si si permite c.iar s fac o comparatie ntrerelatia cap-trup, !r!at-femeie si ristos-9iseric#68 e(plicare a dinamicii acestei a doua miscri a trupului d Sfntul *iado. al >oticeii F 2/ martieG, n %u"5ntascetic= @Cnd mintea noat n %alurile !uturii, nu numai c %ede n somn cu patim c.ipurile )ugr%ite de draci, ci

si pl)muieste n sine anumite %ederi frumoase, m!rtisnd cu foc nlucirile sale, ca pe niste amante# Ccinfier!ntndu-se mdularele ce ser%esc la mpreunarea trupeasc de cldura %inului, mintea e silit s-si nftise)e%reo um!r plcut a patimii F`#/, p#1 n#ilocalia romneasc, %ol# 1, Ed# arisma, 9ucuresti, 1//2G# Alteasemenea te(te ale Sfntului *iado. al >oticeii n celelalte capitole din %u"5ntul ascetic, care se refer la nfrnareF`#2-51, pp#;-1, ed.cit#G#;Aceast apoftegm este luat din Scrisoarea & a a%%ei Antonie cel Mare Fa se %edea$etrre&, `#3, n= ere Matta el-MasJine, Saint &ntoine, ascete selon F"angile, sui"i de $es "int $ettres de saint &ntoine selon la tradition ara!e ,ditions de 9ellefontaine, S8 5;, p#3G#Comparatia ntre neamul !trnilor celor %ec.i si generatiile mai noi de mona.i o %om afla n mai multe locuri nateric= &lie , &oan Colo% 1, &s.irion etc#

21


22/69

2/#


23/69

aminte, ce ati fgduit lui *umne)eu# C cere aceasta de la %oi n )iua judec"ii= s flmn)iti, s

nseta"i, s um!la"i n .aine srace, s pri%eg.ea"i, s %a tngui"i, s plnge"i, s suspina"i cu

inima %oastrO s % ncerca"i de sunte"i %rednici de *umne)euO s defima"i trupul, ca s %

mntuiti sufletele %oastreZ#

36# A mers52oarecnd a%%a Antonie la a%%a Amun n muntele 4itriei si dup ce au %or!it

unul cu altul, a )is a%%a Amun ctre el= X>iindc prin rugciunile tale s-au nmul"it fra"ii si %oiesc

unii dintr-nsii s-si )ideasc c.ilii departe, ca s se liniteasc, ct porunceti s fie de departe

c.iliile ce se )idesc de cele de aiciPZ &ar el a )is= XS gustm la ceasul al noulea si s ieim s

mergem prin pustie si s cercetm cu luare aminte loculZ# &ar dup ce s-au dus prin pustie, pn a

%enit s apun soarele, a )is a%%a Antonie ctre el= XS facem rugciune si s punem aici cruce,

ca aici s )ideasc cei ce %or s cldeasc c.ilii# Ci cei de acolo cnd %or %eni la acetia, dup ce

%or gusta mica lor !uc"ic de pine la ceasul al noulea, aa s %ie si cei ce se duc de aici,acelai lucru fcnd, s rmn fr de tul!urare, cnd merg unii la al"iiZ# Si era deprtarea

douspre)ece semne53#

3;# Tis-a a%%a Antonie= XCel ce !ate !ucata de fier, nti cercetea) cu luare aminte gndul

ce are s fac= secer, sa!ie sau secureP Asa si noi, datori suntem s socotim care fapt !un s

um!lm a do!ndi, ca s nu ne ostenim n )adar#

3# Tis-a iari= XSupunerea cu nfrnare5supune fiareleZ#

3/# Tis-a iari= XLtiu mona.i care, dup multe osteneli, au c)ut si ntru ieire din min"i au%enit, pentru c s-au ndjduit n lucrul lor si amgindu-se nu au n"eles porunca celui ce a )is=

@$ntrea! pe tatl tu si ti %a da de stire F*eut# 32, ;GZ#

# Tis-a iari= X*e este cu putin", mona.ul este dator si c"i pai face sau cte picturi !ea

n c.ilia sa, cu ncredere s le fac cunoscute !trnilor, ca nu cum%a s greeasc ntru acesteaZ#

:isarion 12, &lie 6, ermii 2# 'ED4A+< %or!este de @8 odi.n n osteneal Fpp#13/-11G#52 Aceast apoftegm punctea) momentul si modul nfiintrii @C.iliilor F7elliaG, una din cele trei ase)rimonastice ale celui mai important centru monastic din Egiptul de os Fnord-%estul EgiptuluiG al secolelor &:-:,

format din @pustiile Sc.etiei FSJetis, %e)i nota 2 la Antonie 2G, 4itriei si C.iliilor# C.iliile F7elliaG se situau la ;Jm sud-est de Ale(andria, la intrarea n desertul li!ian, si 1-2 Jm sud de 4itria Fase)are ntemeiat de a%%aAmunG, de care a si depins initial, fiind un loc de o mai mare retragere pentru mona.ii din 4itria doritori de o asce)mai aspr si de o %iat de linistire, mai isi.ast# Amnunte foarte interesante, n D&++AM84


24/69

Capitolul $ -eme centrale ale &n/ /turii duhonice ti a Sf. Antonie cel Mare

1. A0edia i indecarea ei

AJedia se nrudete cu triste"ea att de mult, inct tradi"ia ascetica apuseana, al carei

inspirator este Sfntul Drigore cel Mare, le pune laolalt, socotindu-le una si aceiasi patimma#


25/69

Se poate intampla ca aJedia sa nasca in sufletul stapanit de ea un mare de)gust fata de locul

unde sadeO ii ofera moti%e ca sa fie nemultumit de el si-l face sa creada, in mod ilu)oriu, ca in

alta parte i-ar fi mai !ine# @Il (ace sa tan*easca dupa alte locuri, unde ar putea gasi mai usor cele

de tre!uinta#5;AJedia poate, de asemenea, sa-l faca pe om sa fuga de lucrurile pe care le are de

implinit, mai ales de munca sa, de care il face sa fie nemultumit, impingandu-l sa caute alte

acti%itati, care, crede el, ar fi mai interesante si l-ar face fericit#


26/69

c.iliei, care cauta singuratatea si linistea deplineO iar cu cat isi randuieste mai mult omul mai

mult %iata si se insingurea)a pentru a se dedica rugaciunii curate care-l uneste cu *umne)eu, cu

atat mai mult este incercat de aceasta patima de care au a se teme mai ales si.astrii# *ar ea nu-i

ocoleste nici pe cei care traiesc fara nicio randuiala si nea%and nico grija de sufletul lor# e

acestia ii ataca su! alte formeO cum arata Sfantul &saac Sirul, @ cei care petrec in (aptele trupesti

sunt cu totul in a(ara de aceste ispite4K dar lor le "ine tranda"ia care e "adita tuturor#62

Aceasta aJedie ia forma unui sentiment, adesea nedeslusit, de nemultumire, de plictiseala, de

o!oseala, de sila de sine si de %iata, de cei din jur, de locul in care %ietuiesc, de munca si de orice

acti%itate# Ei sunt, de asemenea, cuprinsi de o neliniste fara moti%, de o an(ietate generali)ata,

sau c.iar de o stare de angoasa, temporara sau continua# *e aici, cad intr-o stare de lance)eala,

de toropeala fi)ica si psi.ica, de o!oseala generala si constanta, nemoti%ata, de somnolenta

sufleteasca si trupeasca# Adesea, pe langa toate acestea si parca pentru a le inrautati, aJedia iiimpinge sa faca mai multe lucruri deodata, sa um!le fara rost dintr-un loc in altul, sa se

intalneasca cu oameni care nu le sunt de niciun folos si, in general, sa faca tot ceea ce le pare lor

ca i-ar putea scapa de neliniste si plictiseala, de singuratate si de nemultumirea pe care o poarta

in suflet# Si cre)and ei ca astfel %or fi multumiti si in sfarsit se %or regasi, dar de fapt se

intristea)a tot mai mult se sine si de datoria lor du.o%niceasca, de ade%arata lor fire si de menirea

lor, iar prin aceasta de lipsesc de orice !ucurie cu ade%arat deplina si netrecatoare#

+a cei care duc %iata ascetica, atacurile acestui demon si manifestarile acestei patimi seintetesc in jurul amie)ii# LIndeose!i in *urul orei sase, scrie Sfantul &oan Casian, il tul!ura pe

monah niste (riguri, care re"in la anumite inter"ale si, la orele o!isnuite acceselor, produc

su(letului !olna" (ier!inteli "iolente. In s(arsit, unii !atrani spun ca acesta este duhul cel de

amiaza, pomenit in Psalmul MN.10 rintre acesti @!atrani se afla si E%agrie, care spune ca=

@demonul a;ediei, care se mai numeste si Ldemonul de amiaza ... se napusteste asupra

calugarului pe la ceasul al patrulea si da tarcoale su(letului pana pe la al optulea ceas#6

Cau"ele A0ediei. Ceea ce distinge in mod esential aJedia de tristete este faptul ca ea nu are

un moti% precis, sufletul fiind @tul!urat fara de noima, cum spune Sfantul &oan Casian# *ar daca

ea nu are un moti% precis, aceasta nu insemna ca ea nu are anume cau)e# Etiologia demoniaca,

cum o arata citatele de mai sus, este preponderenta# +ucrarea dia%olilor presupune totusi un teren62Sf# &saac Sirul,%u"inte ctre singuratici,trad# rom# de diac# &oan &c jr#, Editura *eisis, Si!iu, 23, p# 2263Sf# &oan Casian,%on"or!iri du"o"nice ti, trad# rom# de rof# *a%id opescu, E&9M98', 9ucure ti, 2, p# /1-/26E%agrie onticul,8ratatul practic. nosticul,trad# rom# de Cristian 9dili , Editura olirom, &a i, 23, p# 6/

26


27/69

prielnic, pentru a se putea manifesta# Sfantul


28/69

monahului#;&ar Sfantul Simeon 4oul


29/69

@&tletul lui ?ristos, care tre!uie sa se intreaca dupa lege in lupta pentru desa"arsire... se cu"ine

sa se raz!oiasca pe toate (ronturile cu acest ticalos duh al nelinistii#;5

entru %indecarea ei, mai intai tre!uie ca !oala sa fie scoasa la lumina si sa fie cunoscuta ca

atare, pentru ca aceasta patima nu are o pricina anume si de aceea adesea ea ramane nestiuta sau

de neintles, cu atat mai mult cu cat unul dintre efectele ei este or!irea mintii si intunecarea in

intregime a sufletului# *e aceea, Sfantul &oan Casian mai spune ca cel care %rea sa i se

impotri%easca tre!uie @sa se gra!easca a alunga din ascunzisurile su(letului aceasta !oala#;6

entru ca aJedia o!isnuieste sa-l impinga, indeose!i pe ana.oret, sa-si paraseasca c.ilia, sa

um!le dintr-un loc in altul, sa caute intalnirea cu ceilalti, pentru ne%oi care i se par cu totul

indreptatite, in primul rand omul tre!uie sa inteleaga ca ele nu sunt decat prete(te %ane pe care i

le dictea)a insasi patima sa# Atunci cand aJedia se manifesta su! aceasta forma, Sfintii arinti,

cu totii recomanda ca mai intai omul sa se impotri%easca pornirii de a-si parasi locul, oricat de!inecu%antata i s-ar parea pricina pentru care %rea sa iasa# @Sa nu-ti lasi chilia la ceasul

incercarilor - scrie E%agrie-, plasmuindu-ti pricini !ine intemeiate. %i stai inauntru, ra!da si

intampina-i "ite*este pe toti cei care dau na"ala peste tine, si mai cu seama pe demonul a;ediei

...4# @%and se ridica asupra ta duhul a;ediei, nu-ti parasi chilia si nu te (eri de lupta cu el,;;

scrie el in alta parte# perienta a do"edit ca de asaltul nelinistii nu

tre!uie sa scapi (erindu-te, ci tre!uie s-o !irui in(runtand-o#;

A nu i te impotri%i este, oricum, o solutie gresita, care nu face decat sa sporeasca !oala#

@&saltat de "rasmas cu asemenea "iclesuguri, cat timp este sleit de duhul nelinistii ...4 isi a(la

scaparea sau in somn, sau este dat a(ara din chilie, ca sa-si caute in "izitarea unui (rate o

alinare a su(erintei. Dar leacul (olosit deocamdata il "a im!olna"i si mai rau curand dupa acea,

caci "ra*masul il "a ataca si mai des si mai in"ersunat pe cel pe care-l stie ca, pornita lupta corp

la corp, "a intoarce spatele si-l "ede !ine ca-si spera scaparea in (uga, nu in lupta pana la

;5Sf# &oan Casian,op. cit.,p# /6;6I!idem,p# /;;E%agrie onticul,op. cit.,p# ;;Sf# &oan Casian,op. cit.,p# //

2/


30/69


31/69

multa ra!dare si staruinta, %irtutea ra!darii %adindu-se astfel unul dintre leacurile cele mai

potri%ite pentru ea# @&;edia este indepartata prin ra!dare, scrie E%agrie# &ar Sfantul Ma(im

Marturisitorul arata ca acest leac ne-a fost dat de &nsusi ristos= @oleseala a;edia4, (acandu-se

stapana peste toate puterile su(letului, starneste deodata aproape toate patimile. De aceea este

si cea mai grea dintre toate celelalte patimi.


32/69

face ca omul sa nu risipeasca timpul, atat de pretios pentru mantuirea sa, ci @sa rascumpere

%remea, dupa cum spune Apostolul FEfes# 5, 16G, si sa traiasca in c.ip du.o%nicesc fiecare clipa

a %ietii sale, sa se fereasca de pacat, sa implineasca poruncile si sa se predea cu totul lui

*umne)eu# Amintirea mortii este indeose!i folositoare in %indecarea aJediei, in care este lipsita

de grija pentru mantuire, toropeala du.o%niceasca, tranda%ie in lucrarea %irtutii si care-l mana pe

om la lucrari si la intalniri cu semenii lipsite de orice folos, care, din punct de %edere

du.o%nicesc, sunt o ade%arata pierdere de timp# Astfel, @l-au intre!at odata pe un !atran %um

de nu te deznada*duiesti Si a raspuns Pentru ca astept sa mor in (iecare zi # &ar Sfantul

Antonie cel Mare in%ata= @Spre a nu ne face nepasatori, e !ine sa cugetam la spusele Apostolului=

@or in (iecare zi / %or. /,0/4. %aci daca am trai si noi ca cei ce mor in (iecare zi, n-am

pacatui. Iar ceea ce se spune prin aceasta tre!uie s-o intelegem asa sculandu-ne, in (iecare zi

sa socotim ca nu "om ramane in "iata pana seara, si cand ne culcam sa socotim ca nu ne "ommai scula#/E%agrie, sfatuieste ca, impotri%a gandurilor aduse de aJedie, sa rostim aceste

%ersete din Scriptura= @Omul ca iar!a, zilele lui ca (loarea campuluiK asa "a in(lori. %a "ant a

trecut peste el si nu "a mai (i si nu se "a mai cunoaste inca locul sau Fs# 12, 15-16G si= @ilele

noastre pe pamant nu sunt decat o um!ra F&o% , /G# @Eu sunt , oare, zilele mele destul de

putine F&o%# 1,2G# Si aminteste de sfatul parintelui sau du.o%nicesc= @S(antul si

preaincercatul nostru in"atator spunea asa %alugarul tre!uie sa se tina tot timpul gata, ca si

cum ar muri a doua zi. ...4 ast(el, spunea el, smulge gandurile a;ediei si se (ace mai ra"nitor

...4# +ucrul acesta este de folos pentru ca, asa cum arata E%agrie in alta parte, demonul aJediei

@ii in(atiseaza calugarului cat de lunga este "iata si cat de grele si nesfarsite sunt @c.inurile

asce)ei,/insuflandu-i de)gust fata de osteneala du.o%niceasca si gandul ca nu poate implini

multimea ne%ointei care-i sta inainte#

>rica de *umne)eu este si ea un remediu puternic impotri%a acestei patimi= @Eimic nu poate

alunga asa de mult tranda"ia ca (rica de Domnul4, spune Sfantul &oan Scararul#/1

rintre leacurile prescrise de arinti este si lucrul de mana# &ntr-ade%ar, munca il fereste pe

om de plictisul, toropeala si nestatornicia la care-l impinge aceasta patima si care sunt starile ei

alcatuitoare# Munca il ajuta sa do!andeasca anumite calitati= staruinta si statornicia in lucrare,

atentia si efortul sustinut, atat de necesare pentru %iata sa du.o%niceasca si pe care aJedia/Sf# Antonie cel Mare,LQn" turi despre "ia a moral a oamenilor i despre !una purtare, n /3N de capete ,trad# rom# de r# rof# *r# *umitru Stniloae, n#ilocalia,%ol# 1, Editura umanitas, 9ucure ti, 1///, p# 3;/E%agrie onticul,op. cit.,p# ;/1Sf# &oan Scrarul,op. cit.,p# 2

32


33/69

incearca sa le spul!ere# rin ea omul se impotri%este direct tranda%iei, o forma a aJediei si i)%or

de nenumarate rele pentru suflet# Sfantul Casian %or!este indelung despre lucrul mainilor ca

remediu impotri%a aJediei pe care el o arata indeose!i su! aceasta forma, a tranda%iei, referindu-

se indeose!i la in%atatura Sfantului a%el= @#ericitul &postol, (ie ca "azuse aceasta !oala

nascuta din duhul nelinistii (urisandu-se chiar atunci, (ie, pre"azand prin descoperirea Duhului

S(ant, ca se "a i"i mai tarziu, se gra!este ca un ade"arat doctor al su(letului s-o pre"ina prin

medicamentele mantuitoare ale poruncilor sale. De aceea, scriindu-le tesalonicenilor, ca cel

mai priceput si desa"arsit medic, mai intai sustine sla!iciunea su(erinzilor prin tratamentul

!la*in si usor al cu"antului. Pornind de la dragoste, pentru care ii lauda, le potoleste durerile

ranii ucigatoare printr-un medicament mai usor, pentru ca, odata trecuta (uria !olii, sa poata

su(er isi doctorii mai tari#/2*upa ce arata acest fel plin de !unatate si intelepciune cu care

Sfantul Apostol isi incepe cu%antul %indecator de suflet, Sfantul arinte luminea)a sfaturile datede Apostol, care sunt in fapt leacurile acestei patimi=

1G @Si sa ra"niti, ca sa traiti in liniste Fcf#


34/69

decurg din tranda"ie, stiind ca si celelalte !oli, care se inmultesc din aceeasi tulpina, pot (i

indata stinse, o data ce a (ost suprimata cauza maladiei principale # ara rugaciune, toate celelalte leacuri raman lipsite de folos deplin si numai

din ea isi trag ele %irtutile tamaduitoare# *e aceea, ra)!oirea cu aceasta patima, impotri%irea fata

de ea, ra!darea de care tre!uie sa dea omul do%ada, taria nadejdii, intristarea cea cu%enita,plansul, amintirea mortii, lucrul mainilor, toate tre!uie insotite de rugaciune, care le intemeia)a

pe credinta in *umne)eu si care face ca ele sa nu ramana simple mijloace omenesti de lupta cu

patima#

*ar aJedia prin insasi natura ei, il impiedica pe om sa alerge la rugaciune si-l face sa renunte

la ea# *e aceea, el tre!uie sa se impotri%easca acestei ispite si sa continue sa se roage, daca n-a

incetat sa o faca, sau sa se reintoarce la ea, daca intre timp a parasit-o# Si pentru ca aJedia

ingreunea)a si trupul o data cu sufletul, arintii sfatuiesc ca rugaciunea sa fie insotita de matanii,

care-l scot din toropeala si ingreunare aduse de aceasta patima# Astfel, Sfantul Simeon 4oul


35/69

gandurilor releK si ti se "a da degra!a tie, celui ce !ati si staruiesti cu osteneala, iz!a"irea de

acestea#/

*upa !iruirea aJediei, omul cunoaste un moment de raga) in ra)!oiul du.o%nicesc# entru

ca, intr-un anume fel, in ea sunt cuprinse toate patimile, odata nimicita, nici o alta patima nu se

i%este indata dupa stingerea ei# @&cest demon nu este urmat indeaproape de nici un altulK o stare

de liniste... cuprinde su(letul dupa incheierea !ataliei, spune E%agrie#/5

$. Asce"a i sensul acesteia

Cate lucruri sunt atat de putin intelese ca asce)a mona.alaP? Mai intelege lumea ca cine%a sa

se consacre e(clusi% lui *umne)eu im!ratisand starea mona.alaP *ar nu intelege si moti%ul

pentru care cel astfel consacrat n-ar da trupului toate cate le cere si cate i le ofera lumea, pentruca spiritul sau sa se poata indeletnici nesuparat cu studiul, cu meditatia, cu misiunea de

propo%aduire sau de alinare a ne%oilor sociale#

Mona.ul este luptatorul cel mai .otarat in sluj!a *u.ului, este ca%alerul eminent al spiritului#

Se recomanda aceasta lupta si la alte categorii de oameni, ca luptatori ai spiritului, cum sunt

poetii, mu)icienii, filo)ofii# Si intr-o masura oarecare sunt si acestia mona.i# *ar ei se

multumesc sa ridice pentru contemplatia spectatoare colturi din marea cortina ce acopera lumea

infinita a spiritului, dar nu se angajea)a nici ei si nu reusesc sa angaje)e nici pe altii, nu reusescsa se rupa de aceasta lume si sa traiasca numai in aceea de dincolo, a!sor!indu-o in ei insisi, sau

ridicandu-se in ea, care se ofera pe ei insisi cu %oia ca sa fie scrisi cu condeiul *u.ului# Militantii

radicali, militantii care angajea)a insasi %iata lor in lupta pentru acea lume salasluita in ei, sunt

mona.ii#/6

*ar pentru a de%eni %ase ale acestei lumi, ei tre!uie sa se goleasca de tot ce au de la aceasta

lume# Si ei na)uiesc la aceasta nu pentru ca ar fi, in principiu, impotri%a creatiunii ca )idire a lui

*umne)eu, ci pentru ca nu %or sa o ai!a pe aceasta detasata de ordinea spiritului co!orata din ea,

si deci, infectata de otra%a pacatului, ingustata in margini de intuneric, ci %reau s-o recucereasca

in *u., s-o pri%easca si s-o inteleaga din perspecti%a inalta a lumii du.o%nicesti# +a inceput,

/Sf# Simeon 4oul loro%sJ,Sensul ascezei monahale,trad# rom# de :asile Manea, Editura atmos, Cluj-4apoca, 2/, p#2/

35


36/69

omul e lipit de suprafata opaca a lumii# entru ca acest strat sa de%ina stra%e)iu, pentru ca sa

%ada lumea in adancurile ei minunate, tre!uie sa se de)lipeasca la inceput de tot ce %ede in ea#

S-a spus ca %iata du.o%niceasca se reali)ea)a la frontierele dintre adancurile omului si

realitatea lumeasca, mai !ine )is ca ea se tre)este printr-o continua saltare a omului dincolo de

psi.icul sau natural# Ea e contactul cu transcedenta di%ina sau trairea reala a transcedentei#/;

8mul tre!uie sa se ridice la frontiera de sus a %ietii sale naturale, sau dincolo de aceasta

frontiera, pentru a intra in lumea *u.ului# Mona.ul ca om al *u.ului, e asadar omul ce se

transcende necontenit, ce se lansea)a deasupra granitei sale omenesti, ce traieste in contact real

cu transcedenta di%ina# *ar preci)am ca transcedenta di%ina, in contact cu care se reali)ea)a

%iata du.o%niceasca, nu tre!uie cautata in directia infra-umanului, ci deasupra lui# relungirile

infraumanului se infunda tot mai mult in imanenta, in imanenta inferioara a animalitatii, sau a

animalitatii demonice# 4umai prelungirile superioare ale umanului, prelungirile ascendente alecaracterului personal si rational duc spre transcendenta ade%arata, spre ordinea *u.ului, spre

*umne)eu# *ar faptul ca %iata du.o%niceasca se gaseste pe linia acelor prelungiri ascendente, pe

linia intelegerii limpe)i si a li!ertatii, ridicarea la ea cere !ar!atie# 'egiunea in care poti ajunge

fara desfasurare de !ar!atie si de ratiune, regiunea in care mai degra!a ca)i, decat te ridici prin

eforturi grele, nu poate fi o regiune a spiritului#/

Astfel, mona.ul e nu numai un ca%aler al *u.ului, ci si un !ar!at al tariei, un c.ip al

!ar!atiei# 9ar!atia i se cere pentru ca orice suis spre o forma superioara de e(istenta necesita odesfasurare de putere# *ar !ar!atia i se cere si pentru ca el nu ramane in suisul lui inlauntrul

posi!ilitatilor umane, ci transcede aceste posi!ilitati, se rupe de tot ce e uman, saltandu-se

dincolo de ele# Mona.ul are de reali)at o detasare completa de tot continutul uman al e(istentei

si daca c.iar si numai detasarea de forma inferioara a e(istentei umane pentru o forma mai inalta,

dar umana, cere o desfasurare de forta# Ce forta nu tre!uie sa ceara o detasare completa de

umanP A%em deci acest parado(= mona.ul renunta la %iata, nu prin manifestarea unei tarii cu

mult superioara acesteia pe care o cere %iata umana o!isnuita#

*ar taria sau !ar!atia mona.ului %ine mai ales din legaturile cu lumea *u.ului, pe care le are

din insasi clipa in care a pornit spre ea# Caci puterea ce o da lumea superioara a *u.ului, sau

ristos, este mai mare decat orice putere ce o poate da %iata naturala# Asadar, doua trasaturi

caracteri)ea)a e(istenta mona.ului# Ea se desfasoara su! semnul !ar!atiei si se transcende

/;I!idem,p# 32/r# rof# *r# *umitru Stniloae,&scetica i istica e, E&9M98', 9ucure ti, 22, p# 126

36


37/69

necontenit pentru a intra in mod real in regiunea *u.ului# Sunt doua trasaturi complementare#

Mona.ul e !ar!atul tariei, pentru ca e pelerinul transcendentei spirituale#//

*ar asce)a e tocmai e(presia concreta a acestei !ar!atii si tensiuni spre transcendenta# *e

aceea, mona.ul care a renuntat la asce)a, a renuntat la tarie si la misiunea sa de cautator al

*u.ului, s-a impacat cu gandul de a ramane un cetatean al lumii de jos nemaia%and decat .aina

de mona.#

Asce)a e omorarea mortii din noi, ca sa se eli!ere)e firea de ro!ia ei# 1*upa acesta sunt

doua morti# Cea dintai e produsa de pacat si e moartea firii, cea de a doua e moartea dupa

asemanarea lui ristos, care este moartea pacatului si a mortii produsa de el# *ar precum

moartea firii, ca descompunere produsa de pacat, nu %ine numai in momentul final, ci roade ca

un %ierme %reme indelungata la temelia firii, asa si moartea mortii sau a pacatului, nu e numai

ce%a de un moment, ci ce%a ce tre!uie pregatit %reme indelungata prin mortificarea ascetica#Asce)a e deci eliminarea treptata a otra%ii, care duce firea la descompunere, la coruptie# Cu alte

cu%inte, e o eliminare a !olii ce duce firea spre moarte si deci o fortificare a firii#

,. !iscern/mntul irtute de c/petenie a cre tinului

Efortul ascetic ncepe cu puterea de a discerne !inele de ru, de a deose!i intre ceea ce este

dup i contra firii# Cea mai autentic %irtute a cugetului, dup prin"ii asce"i, este tocmaidiscernmntul, ade%rata deose!ire, dreapta socoteal#11

reocuparea cea din"ii este aceea de a scoate identitatea persoanei din aceast stare de

@compunere, de scindare i de )!ucium interior FEcl# 3, 1-11G i de a ajunge la coeren" i

sta!ilitate# *e aici, concentrarea spiritului, aducerea n sine sau n inim a min"ii FMatei 6, 25G,

pentru a e%ita neornduiala i insta!ilitatea %ie"uirii# &ar calea cea mai sigur de a iei din

@mprtiere, de a aduna mintea in inim, prin li!erarea ei de micri incoerente, este

rugciunea# Cel mai important rod al rugciunii este tocmai &ntegritatea i pacea %ie"ii spirituale,

prin puterea *u.ului Sfnt unificator# *e aci i isi.ia, adic reunificarea cugetului cu inima# n

stare de rugciune, inima este cea care stpnete-o propria sa li!ertate, nuntru i n afar, cea

care con%ertete clementele contradictorii, neautentice, n elemente fecunde#

//Deorges >loro%sJ,op. cit.,p# 131I!idem,p# 13511r# rof# *r# &oan 9ria,Dictionar de 8eologie Ortodo>a,E&9M98', 9ucuresti, 1//, p# 125-126

3;


38/69

A do!ndi discernmntul nu nseamn nc a tmdui pcatul care s-a ascuns n fire# &n plus,

pentru a ajunge la ade%rata isi.ie, la stpnire l cunoatere de sine, alte dou elemente tre!uie

s fie considerate= disciplina sau asce)a trupului i e(perien"a ncercrilor sau ispitelor, a

@r)!oiului ne%)ut#

Asce"ii fac deose!ire ntre trupul fi)ic FsomaG creat de *umne)eu, ca parte clin umanitatea

noastr i ca destin %enic, i pasiunile pctoase care s-au adugat trupului Fsar;sG, numite

@du.ul crnii# Acest @trup formea) o!iectul efortului ascetic# atimile e(ercit o tiranie asupra

trupului, n cit conlucrarea acestuia este foarte sl!it = @*u.ul este plin de r%n dar trupul este

neputincios FMatei 2, 11G# El poate c.iar s rmn neclintit n patima sa, de aceea e(erci"iul

ascetic de a sili firea ia un caracter eroic @in mijlocul acestei genera"ii adultere i pctoase

FMarcu 1, 3G# Apoi, trupul nsui tre!uie s fie rscumprat i cur"it= @S ne cur"im de toat

ntinciunea trupului l du.ului F2 Cor# ;, 1G# E& este templul *u.ului Sfnt# F1 Cor# F1, 1/G#@


39/69

omul ndemnat de satana, nu satana, ci nsui omul i pricinuiete mai degra! pedeapsa, ca unul

ce n-a fost dus cu sila, i s-a lsat nduplecat de !un%oie prin rutate# Asemenea i in ca)ul

!ineluiO .arul nu pune fapta s%rit pe seama sa, ci pe seama omului, l de aceea l m!rac n

sla%a, fiindc el nsui s-a fcut siei pricin a !inelui# Cci .arul nu-l face prin sil pe om ne-

sc.im!tor, legndu-i %oia lui, ci mcar c e de fa", las %oia li!er cu s se fac %dit %oia

omului, fie spre %irtute, fie spre pcat# Cci e o lege nu n fire, ci n .otrrea %oii li!ere, s se

poat ndrepta spre !ine sau spre ru#12

&spitele nu se pot mpotri%i puterii lui *umne)eu# *umne)eu nu %oiete rul, dar El ngduie

ncercrile ca pe nite osteneli i trepte ale pocin"ei# rin"ii spun cu @prsirile .arului, adic

@ntoarcerea lui *umne)eu de la om, "in de iconomia mntuirii su!iecti%e i au totdeauna un

scop pedagogic# &n iconomia mntuirii personale, *umne)eu le permite @un anumit loc de

lucrare peste care nu pot s treac# Cci c.iar de s-a dat unora slo!o)enie in unele lucruri, nu lis-a dat in toate lucrurile# @4u las *omnul ca de )idirea +ui s se apropie puterea demonilor i a

oamenilor i s-i mplineasc n ea %oia lor#13

2. Isihia la Sf. Antonie i la al i Sfin i P/rin i

Scopul isi.iei acesta este= sa reali)e)i treptat o liniste launtrica, sa-ti golesti mintea de orice

imagine %i)uala sau conceptuala, pentru a putea contempla, in toata curatia, imparatia lui*umne)eu# &n acest sens este isi.astul cel care a trecut de la pra(is la t.eoria, de la %iata acti%a la

cea contemplati%a# *upa ce il opune pe isi.ast celui ce inca se lupta cu patimile, pratiJos, Sfantul

Drigorie Sinaitul %or!este despre @isi.astii care doar se roaga lui *umne)eu in inima lor si se

pa)esc de orice gand# *eci isi.astul nu este atat cel ce se a!tine de la intalnirea si %or!irea cu

altul, cat cel care, in rugaciunea lui, renunta la orice cu%ant, imagine sau rationament discursi% si

se @ridica deasupra simturilor intr-o tacere curata#1

*esi se numeste @saracie cu du.ul, aceasa tacere curata este departe de a fi o simpla lipsa

sau pri%atiune# *aca isi.astul cauta intr-ade%ar sa-si curateasca mintea cat mai mult posi!il de

12Simeon Metafrastul, @arafra)a la Macarie Egipteanul in#ilocalia,%ol# 5, trad# rom# de r# rof# *r# *umitruStaniloae, Editura umanitas, 9ucuresti, 2/, p# 36513Sf# &saac Sirul, @Cu%inte despre ne%ointa in#ilocalia,%ol# 1, trad# rom# de r# rof# *umitru Staniloae, Edituraumanitas, 9ucuresti, 2/, p# 3;1Sf# Drigorie Sinaitul, @$n% tur cu de-amnuntul despre lini tire i rugciune, despre semnele .arului i ale amgiriiO apoi despre deose!irea dintre cldur i lucrareO i c fr po% uitor u or %ine amgirea n #ilocalia,%ol# ;, trad# rom# de r# rof# *# Stniloae, Editura umanitas, 9ucure ti, 25, p# 15/

3/


40/69

orice imagine, orice concept omenesc, prin aceasta @ani.ilare de sine urmareste de fapt ce%a

)iditor= sa se umple de sentimentul si plinatatea pre)entei dumne)eiesti# Cum spune Sfantul

Drigorie Sinaitul= @+a ce !un sa te risipesti in cu%inteP 'ugaciunea este cea care lucrea)a toate in

tot omul# 'ugaciunea este *umne)eu= nu este in primul rand ceea ce fac eu, ci ceea ce face

*umne)eu in mine - @nu eu, ci ristos traieste in mine FDal# 2, 2G#15

Calea isi.astului este de)%aluita limpede de cu%intele Sfantului &oan 9ote)atorul cu pri%ire la

Mesia= @Acela tre!uie sa creasca, iar eu sa ma micsore) F&n# 3, 3G# &si.astul isi incetea)a

propria lucrare nu din tranda%ie, ci pentru a intra in lucrarea iui *umne)eu#


41/69

%istierii# Aici tre!uie sa incete)e toata gura si lim!a si inima, %istiernica a gandurilor, si mintea,

carmuitoare a simturilor, si cugetarea, pasare repede )!uratoare si plina de indra)nire, si orice

mestesug al lor# Cei ce cer sa ramana aici? entru ca e de fata Stapanul# &si.ia, ca intrare in c.iar

%iata si lucrarea lui *umne)eu, este o stare pe care omul nu o poate reali)a decat in parte si

nedesa%arsit, in timpul acestei %ieti, fiind o realitate es.atologica ce nu poate fi atinsa deplin

decat in imparatia ce %a sa %ina# Cum spune tot Sfantul &saac Sirul= @


42/69

Cine nu e stapan pe sine cu siguranta e mai !ine sa foloseasca cea de a doua metoda, care

este indirecta# &n loc sa com!atem direct gandurile ce ne coplesesc si sa le alungam cu puterile

%ointei noastre, putem incerca sa ne indreptam atentia in alta parte# *in negati%a, strategia de%ine

po)iti%a= scopul imediat nu mai este golirea mintii de ceea ce este rau, ci umplerea ei cu ceea ce

este !ine# @Sa nu i te impotri%esti FganduluiG# Caci aceasta o doresc ei F%rajmasiiG si nu %or inceta

Fsa te ra)!oiascaG# Ci alearga la *umne)eu impotri%a lor, aruncand inaintea +ui neputinta ta# Si

El %a putea, nu numai sa-i departe)e, ci c.iar sa le ia puterea de a lucra#, ne in%ata Sfintii

:arsanufie si &oan din Da)a#111

Este e%ident ca un simplu efort de %ointa nu este suficient pentru a opri flu(ul de imagini si

ganduri care ne inunda launtric# Apoi, asa cum nu ne putem opri respiratia prin autosugestie, nu

ne putem opri nici gandurile#

*aca ne este imposi!il sa ne eli!eram mintea de agitatia ce o caracteri)ea)a, putem, insc.im!, sa-i simplificam si sa-i unificam lucrarea prin repetarea unei rugaciuni scurte# >lu(ul

imaginilor si al gandurilor %a persista desigur, dar, putin cate putin, %om de%eni capa!ili sa ne

detasam# C.emarea repetata ne %a ajuta sa @lasam sa treaca gandurile ce se nasc din constientul

si inconstientul nostru# Aceasta @lasare pare sa corespunda cu ceea ce a%ea in %edere E%agrie

onticul, atunci cand %or!ea de rugaciune ca @parasire a gandurilor= nu un ra)!oi sal!atic, nici o

represiune furioasa, ci o !landa dar tenace detasare#

Aceasta este psi.ologia ascetica ce sustine 'ugaciunea lui &isus# C.emarea 4umelui ne ajutasa ne concentram intreaga persoana intr-un singur punct# @Adunati-%a mintea imprastiata

pomenindu-+ pe &isus ristos, sfatuieste Sfantul >ilotie Sinaitul Fsec# &V sau VG#

&n aceasta lumina, 'ugaciunea lui &isus apare ca o aplicare a metodei indirecte de lupta cu

gandurile# &n loc sa incercam sa alungam inc.ipuirile %iciate si usuratice printr-o confruntare

directa, ne intoarcem mintea si-+ pri%im pe *omnul nostru &isus ristos# &n loc sa ne incredem in

puterile noastre, ne lasam in grija .arului ce ne %ine prin 4umele dumne)eiesc# C.emarea

repetata a 4umelui ne ajuta sa @lasam sa treaca gandurile si sa ne desprindem de neincetata

%or!arie a lor FlogismoiG# 4e adunam si ne unim mintea care ramane lucratoare, .ranind-o cu un

singur gand, intr-un post du.o%nicesc deodata !ogat si e(trem de simplu# entru Sfantul *iado.

al >oticeii Fsec#:G= @Cand am astupat iesirile cu amintirea de *umne)eu, mintea cere neaparat o

111Sf# :arsanulfie i &oan, Scrisori duho"nice ti, n #ilocalia,%ol# 11, trad# rom# de r# rof# *# Stniloae, Edituraumanitas, 9ucure ti, 2/, p# 11/

2


43/69

lucrare cu care sa-si ocupe %rednicia# *a-i atunci *oamne &isuse ca singura ocupatie ce poate

raspunde pe deplin scopului ei#112

&ata cum poate 'ugaciunea lui &isus sa aduca isi.ia in inima# *e aici decurg doua consecinte

importante# Mai intai, ca sa-si atinga scopul, c.emarea 4umelui tre!uie sa fie ritmata si regulata#

+a un isi.ast e(perimentat, dar nu si la un incepator care tre!uie sa ramana prudent,

c.emarea sa fie pe cat posi!il continua si fara intrerupere# Elementele e(terioare ca mataniile de

lana sau respiratia pot fi de folos in sta!ilirea acestui ritm regulat#

Apoi, in timpul rostirii rugaciunii, mintea tre!uie sa fie cat mai lipsita de imagini# entru

aceasta este mai !ine sa se practice rugaciunea intr-un loc linistit si, daca este posi!il, in intuneric

sau cu oc.ii inc.isi mai degra!a decat pri%ind o icoana luminata de lumanari sau candela#

Dandurile si imaginile apar ine%ita!il in timpul rugaciunii, dar nu tre!uie sa le incurajam in

mod deli!erat# 'ugaciunea lui &isus nu este o forma de meditatie discursi%a asupra %ietii luiristos# Cei care c.eama 4umele *omnului &isus ristos tre!uie sa ai!a in inima lor

con%ingerea intensa si inflacarata ca se afla in pre)enta nemijlocita a Mantuitorului, sa ai!a

sentimentul ca se afla personal in fata lor si in ei, ca le asculta c.emarea si ca le raspunde# Este

foarte important ca aceasta constienta a pre)entei lui *umne)eu sa ramana li!era de orice

repre)entare mintala si sa se re)ume la o simpla con%ingere sau sentiment# &si.ia presupune deci

o i)olare de lume, e(terioara si_sau launtrica# E(terioara, prin fuga in pustie# +auntrica, prin

@re%enirea in sine si @alungarea gandurilor# n arinte al pustiei, A%%a Alonie, a )is= @de nu %a)ice omul intru inima sa ca eu singur si *umne)eu suntem in lume, nu %a a%ea odi.na#113*eci

@singur cu Cel Singur# *ar nu este oare un pur egoism sa lepe)i %aloarea spirituala a creatiei

materiale, sa fugi de responsa!ilitatile fata de semeniP Cand isi.astul isi inc.ide oc.ii si urec.ile

pentru lume ca Sfantul Siluan At.onitul, ce slujire po)iti%a si practica aduce aproapelui sauP

Este o pro!lema ce poate fi a!ordata din doua ung.iuri de %edere# Mai intai= poate fi acu)at si

isi.asmul de deformarile @Nuietismului11occidental din secolul al V:&&&-leaP ana acum, cu

!una stiinta n-am tradus isi.ia prin linistire tocmai datorita sensului du!ios al cu%antului

112Sf# *iado. al >oticeei, %u"5nt ascetic despre "ia a moral, despre cuno tin i despre dreapta socoteal duho"niceasc,n#ilocalia,%ol 1, ed# cit#, p# 3-3111311uietismul este o filo)ofie cretin care a str!tut >ran"a,&talia iSpanian timpul secolului al V:&&-lea, a%ndns origini mult mai timpurii# Misticii cunoscu"i ca Nuietiti insist, cu mai mult sau mai pu"in emfa), penemicareaintelectual i pasi%itatea interioar ca i condi"ii esen"iale ale des%ririiO toate au fost n mod oficialproscrise ca ere)ie, n termeni foarte e(plici"i, de 9iserica 'omano-Catolic#

3
http://en.wikipedia.org/wiki/Francehttp://en.wikipedia.org/wiki/Italyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Spainhttp://en.wikipedia.org/wiki/Intellectualhttp://en.wikipedia.org/wiki/Heresyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Catholic_Churchhttp://en.wikipedia.org/wiki/Francehttp://en.wikipedia.org/wiki/Italyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Spainhttp://en.wikipedia.org/wiki/Intellectualhttp://en.wikipedia.org/wiki/Heresyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Roman_Catholic_Church


44/69

@Nuietism# Are oare isi.astul o po)itie similara NuietistuluiP Apoi, care este de fapt po)itia

isi.astului fata de ceea ce il inconjoara fi)ic sau umanP Cu ce este de folos celorlaltiP

*aca aceasta este intr-ade%ar definitia Nuietismului, isi.asmul este tot ce-i poate fi mai strain#

&si.ia nu este pasi%itate, ci tre)%ie FnepsisG, @nu lipsa luptei, ci a!senta incertitudinii si a

confu)iei# C.iar daca isi.astul a do!andit treapta contemplarii Ft.eoriaG, el ramane o!ligat sa se

angaje)e in fapte Fpra(isG, sa se straduiasca sa do!andeasca %irtutile si sa lepede patimile#

ra(isul si t.eoria, %iata acti%a si %iata contemplati%a, nu tre!uie sa fie pri%ite ca doua stadii

succesi%e - una incetand cand incepe cealalta - ci, mai degra!a, ca doua trepte ale e(perientei

du.o%nicesti ce se intrepatrund si sunt simultan pre)ente in %iata de rugaciune#

>iecare este c.emat sa lupte pe planul pra(isului pana la sfarsitul %ietii# Este ceea ce ne

in%ata Sfantul Antonie cel Mare in aforismele sale= @Aceasta este cea mai mare lucrare a omului,

ca greseala sa sa o puna asupra sa inaintea lui *umne)eu si sa se astepte la ispite pana larasuflarea cea mai de pe urma# Si inca= @Cel ce ramane in pustie si se linisteste de trei ra)!oaie

este slo!od= de au)ire, de graire si de %edere= si singurul ra)!oi care-i ramane este cel din inima

sa# Este ade%arat ca isi.astul, ca si Nuietistul, nu apelea)a la meditatia discursi%a in rugaciune#

*ar faptul ca isi.ia presupune o @lasare si o @alungare a gandurilor si imaginilor nu inseamna

ca este o atitudine de @completa pasi%itate si nici o a!senta a oricarui @act caracteri)at ca iu!ire

de ristos#115

+epadarea gandurilor rele si tri%iale in timpul 'ugaciunii lui &isus si inlocuirea lor prinsingurul gand la 4umele *omnului nu are nimic pasi%# Este o maniera po)iti%a de controlare a

gandurilor# C.emarea 4umelui, desi este in mod e%ident o @odi.na in pre)enta lui *umne)eu, in

credinta pura, nu implica mai putin o iu!ire acti%a a Mantuitorului si un dor mistuitor de

impartasire mai deplina de %iata dumne)eiasca#

Capitolul , Sf. Antonie cel Mare dasc/l al monahilor

1. Sf. Antonie p/rinte spiritual i dasc/l al monahilor

Cnd %or!im despre mona.ism i despre %ia"a ascetic, primul sfnt la care ne gndim este

Antonie cel Mare, considerat ntemeietorul acestora# rin %ia"a sa sfnt, prin ne%oin"ele i

115Sf# Antonie cel Mare,op. cit.,p# 3


45/69

n"elepciunea sa, Sfntul Antonie a rmas pentru cretinism primul care a fcut din ascetism nu

doar un mod de %ie"uire, ci o cale spre ristos#

:ia"a Sfntului Antonie cel Mare a fost po%estit prima dat de ucenicul su, Sfntul

Atanasie cel Mare, ar.iepiscop de Ale(andria F2/-3;3G, ntr-o lucrare care a rmas cele!r prin

!og"ia i frumuse"ea con"inutului# Scris la pu"in timp dup trecerea la cele %enice a marelui

mona. rsritean, ntre anii 35;-35/, 0:ia"a Sfntului Antonie cel Mare este printre primele

lucrri ag.iografice# $n ea nu se red ntr-un simplu mod informati% %ia"a lui Antonie, ci se

elogia) faptele i sfin"enia acestuia# 4umit de multe ori Marele Antonie sau Antonie Egipteanul,

pentru a fi deose!it de Sfntul Anton de ado%a sau Antonius A!!as, un sfnt de tradi"ie

apusean, sfntul rsritean s-a nscut n jurul anului 251, n Egiptul de Sus, din prin"i cretini#

+a 2 de ani, dup moartea prin"ilor si, a au)it n !iseric citindu-se fragmentul din

E%ang.elie= 0*e %oieti s fii des%rit, mergi, %inde a%u"iile tale i %enind urmea) MieFMatei 1/, 21G# rmnd ndemnului e%ang.elic, tnrul Antonie i-a mpr"it a%erea sracilor, i-

a lsat sora mai mic n grija unor credincioase cunoscute i s-a retras n singurtate# &ni"ial a trit

ntr-o coli! la marginea satului natal, aa cum o!inuiau n acea %reme cei care doreau s ai! o

%ia" ascetic# A a%ut ca ndrumtor spiritual un !trn ascet din apropiere, de%enind ucenicul

acestuia#

*up c"i%a ani de ucenicie, la 35 de ani a .otrt s se retrag i mai mult de %ia"a lumeasc

i s-a sta!ilit la marginea deertului, n locul numit ispir, unde a rmas timp de 2 de ani, pnn 36, cnd ucenicii lui l-au con%ins s prseasc acest loc de asce)# *atorit e(perien"ei

du.o%niceti i a %ie"ii sale sfinte, a de%enit din acest moment printele spiritual al multor asce"i

din deerturile Egiptului# Se spune c ucenicii l cutau pentru a fi ndruma"i, dar el nu se oprea

din rugciuni i din post i nici nu se lsa %)ut, pn cnd acetia au stricat ua i au intrat n

casa %ec.e unde locuia# imirea acestora a fost mare cnd au %)ut c sfntul nu era sl!it de

post i de %ia"a aspr pe care o ducea# Se spune c sfntul mnca o dat pe )i, pine i sare, i !ea

doar ap# atul su era o rogojin, iar noaptea de cele mai multe ori nu dormea, ci se ruga

necontenit# e mul"i dintre cei care %eneau la ei i-a %indecat de suferin"e i !oli trupeti#

$n %remea persecu"iilor pe care mpratul roman Ma(imian le-a pornit mpotri%a cretinilor, a

mers la Ale(andria, pentru a ncuraja pe cei prigoni"i, el nsui fiind n pericol de a fi martiri)at#

8dat cu %enirea lui Constantin cel Mare pe tronul &mperiului, cretinismul a fost eli!erat de

po%ara prigoanei, iar Sfntul Antonie i-a continuat %ia"a ascetic# $n anul 312 a mers n deertul

5


46/69

adnc, pe Muntele 7ol)im F7ol)um_ol)umG, nu departe de malul Mrii 'oii, unde se gsete

ast)i mnstirea care-i poart numele# Aici a trit mpreun cu doi ucenici, Macarie i lutin, pe

care i-a po%"uit pe calea sfin"eniei# A mers la Ale(andria pentru a-l ncuraja pe ucenicul i

!iograful su, Atanasie cel Mare, prigonit de partida pro-arian# $ntors n munte, nu a mai prsit

acest loc pn la trecerea la *omnul, la %rsta de 15 ani# $nainte de trecerea la cele %enice, a

poruncit celor doi ucenici apropia"i s nu spun nimnui unde este mormnt

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriel-marin
View:	234 times
Download:	3 times

Duhovnicia La Sfantul Antonie Cel Mare

Documents