Page 1
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 1/88
6.1. Elemente
de
geotehnici
6.1.1.
Generalitifi
6.1.2.
Scopul cercetirii
geoteh
nice
6.1.3.
Clasificarea
pimAnturilor
6.1.4.
Alcdtuirea
pimdnturilor
6.1.5.
lndicii
geotehnici caracteristici
pimintului
6.1.1.
Generalitifi
Geotehnica
mecanica
pdm6nturilor)
studiazd
pdmdntul
gi
problemele
de echilibru
gi
deformare
ale maselor
de
pdmdnt
de naturi
diferite,
supuse
efectului
actiunilor
externe
gi
interne.
lnterdependenla
dintre
construclii
gi
mediul
geologic
este
datorati
fenomenelor
fizico-geologice
care
se
desfigoari in
partea
superioard
a scoa ei
terestre
gi
care implicd
un
comportament
adecvat
al construc{iilor,
la nivelul
componentelor
infrastructurii,
suprastructurii
gi
terenului de fundare,
astfelincdt
sd
fie
asigurati
stabilitatea
constructiei.
Orice
construclie
realizatd
de om std
pe
un
strat de
pdmdnt
pe
care se
transmit
forlele
care aclioneazd
asupra
construc{iei
9i
greutatea
proprie
a acesteia.
Orice lucrare
trebuie
proiectatd
gi
executatd
astfel
inc6t
sd asigure
transmiterea
forlelor
prevdzute
de
calculul
static
al sistemului
ales,
iar
presiunile
dezvoltate
pe
stratul
de
pimant
sd nu
depdgeascd
limitele
peste
care
deformaliile
masei
de
pdmant
ar
deveni incompatibile
cu
scopul
construcfiei.
Probleme
de
acest fel
se
Tnt6lnesc
in
toate
ramurile
de
activitate
ingineregti,
la
executarea
lucrdrilor
de
artd,
a
lucrdrilor
de sdpdturd,
la
realizarea
cdilor
de
comunicatii,
la lucriri
de
pdmAnt
pentru
irigalii
9i
apdrdri
de
inundatii,
la
toate lucririle
subterane
puluri
de
min5,
tuneluri,
galerii
subterane,
etc.).
Pentru
a cunoagte
comportarea
terenului,
a9a
cum
se numegte
in
general,
ansamblul
stratelor
de
pdm6nt,
sub influenta
sarcinilor
transmise,
este necesar
sd se
cunoascd
in
prealabil
caracteristicile
fizice
gi
mecanice
ale diferitelor
straturi
de
pimAnt
9i
modul
de
repartizare
al
eforturilor
gi
deformafiilor
aferente
in
interiorul
acestei
mase
de
pdm6nt.
Geotehnica
este
gtiinla
care
studiazd
pimAnturile,
in sensul
mecanic
al termenului
gi
in
opozi{ie
cu
roca,
in
legiturd
directi
cu
realizarea
construcliilor
de orice
naturi.
Aceastd
disciplini,
trateazd
modul
de
interacliune
dintre
pimdnt
gi
structuri
9i
pentru
realizarea
acestui
deziderat,
ea face
apel
la
bazele
geologiei,
mecanicii
pdminturilor,
mecanicii
rocilor
9i
structurilor.
in
paralel
cu
mecanica
pdmAnturilor
care
studiazi
materialele
deformablle,
mecanica
rocilor
studiazd
materialele
rigide
9i
traleazd
geomaterialele
cimentate
prin
propriet5lile
lor
mecanice
gi
fizicochimice
acestea
se intercaleazi
?ntre
pimdnturi
gi
roci
dure),
ca
o categorie
intermediari
intre
piminturi
9i
roci.
Studiile
geotehnice
au
ca obiectiv
principal
cercetarea
unui
pdmdnt
in
vederea
realizdrii
unor
construclii
pavilioane,
imobile,
cdi de
comunicalie terestre,
lucriri
de
arhitecturi,
lucriri
hidrotehnice,
etc.)
9i
in
special
definirea
fundatiilor,
cdt
9i
cadrul
de
diagnosticare
a lucririlor
sinistre.
Aceste
studii
geotehnice
trateazi
9i
fenomenele
legate
de migcarea
pdm6nturilor
aluneciri,
scufundiri,
ridicdri,
etc.),
proiesele
de
deforriare
tasdri
sau
incircdri)
gi
rezisten{ele
mecanice.
Hidrogeologia,
care
studiazd
stratele
acvifere
subterane
in
vederea
exploatirii
lor,
este consideratd
in
general
ca o disciplini
independentd
9i
care nu
face
parte
din
cadrul
geotehnicii.
Totugi,
trebuie
sd se
lind
seama
de efectele
prezentei
gi
modul
de
circulalie
al
apei
in
terenuri,
in
masa
de rocd,
in
pdmdnturi
9i
care
practic
sunt
originea
tuturor
accidentelor
datorate ruperii
pimdnturilor
sau
rocilor.
Page 2
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 2/88
Din
punct
de vedere
al
geotehnicii,
pdmdnturile
se
considerd
cd
au
doui
origini
principale:
a) dezagregarea
rocilor
prin
alterare
mecanicd
9i
fizico-chimicd
sub efectul
agentilor
naturali:
fisurare
consecutivd
Ia decompresiune
sub
efectele
gocurilor
termice
sau
ale
inghelului;
atac
mecanic
gocuri
9i
frecdri)
in
procesul
natural
de transport
gravitafional
glaciar,
fluvial,
marin,
eolian;
atac chimic
sub
efectul
circula{iei
apelor agresive
acide
sau
bazice)
b)
descompunerea
organismelor
vegetale
turbe)
sau animale
creta).
Totodati,
se
deosebesc:
-
pdmAnturi
reziduale,
care
au
rezultat
din
alterarea
rocilor
existente
in
zona
respectivi
-
pimdnturi
transportate,
provenind
din
depozite ale
produselor
de
alterare,
preluate
in
prealabil
de
un agent fizic
de
transport.
Aceste
pdm6nturi
transportate
sunt cele care
ridici
probleme
deosebit
de delicate inginerilor
constructori.
Conform
condiliilor
de
formare
9i
de depozilare,
pdmrinturile
pot
sd
conlini
gi
materii
organice
Tn
proporlii
diferite,
mai mult
sau
mai
pulin
importante.
Trebuie
sd subliniem faptul
ci
procesele
mecanice
sau fizice
de
evolulie a rocilor nu
permit
insd
reducerea
dimensiunii
granulelor
sau
frac.tiunilor
sub 10-20
mm,
deoarece
efectele
mecanice
datorate
gocurilor
sau
frecdrilor
legate
de
masa
particulelor
se
diminueazd
rapid
cu
volumul
lor.
Sub
aceastd
dimensiune, fragmentarea
particulelor
se datoreazi
in
principal
alterdrii
chimice
care
antreneazd
distrugerea
anumitor legdturi
chimice
dintre
minerale;
acestea
sunt
insolite
gi
de
o
cregtere
rapidd
a
suprafelei
particulelor
expusd atacului
chimic.
Un
pdmdnt
este
un
amestec de
trei faze
situate
in
propo ii
variabile:
-faza
solidd
s)
sau
scheletul
solid
este constituit
din
particule
minerale
de agregat
-
faza lichida
w),
constituitd
din apa
care ocupi
golurile
agregatului;
dacd
toate
golurile
sunt
umplute
cu api,
atunci spunem
cd
pdmAntul
este saturat,
iar
daci
nu atunci
el este
parlial
saturat
-faza gazoasd
a):
intr-un
pdmint
pa ial
saturato
parte
din
golurile
lui
sunt umplute
cu
gaz
aer)
6.1.2.
Scopul
cercetirii
geotehnice
Cercetdrile
geotehnice
ale
unui
teren
de fundare
sunt realizate
in
scopul de
a
acumula
gi
furniza
o
serie de
date referitoare
la
teren, informalii
necesare
la
amplasarea
gi
executarea
construcliilor,
atunci cdnd
se
pune problema
realizdrii
unor
construclii
noi
sau
dacd
sunt folosite
in
vederea
aprecierii
posibilitalilor
de
exploatare
a
unei
construclii
existente,
in
special
cdnd aceasta
urmeazd
si
primeasci
o altd
destinalie.
Recunoagterea
pimdnturilor
joacd
un rol
deosebit
de
important
atdt
in
planificarea
9i
realizarea
proiectelor
de
construclii,
cdt
gi
la selectarea
alegerea)
gi
dimensionarea
sistemelor
de fundalii.
Aceasti
etapi
furnizeazd
totodatd
gi
datele esenliale referitoare
la
previziunea
condiliilor
de
execulie a
lucririlor,
respectiv
de identificare
gi
de solulionare
a
potentialetor
probleme
legate
de impactul
asupra mediului
inconjurdtor.
Date.le
oblinute In
urma cercetdrilor
geotehnice
se referS, in
principal,
la:
-
posibilitdlile
definitivirii
amplasdrii
unei
constructii
-
alegerea
sistemului
gi
a
addncimii
de fundare
-
semnalarea
eventualelor
condilii
naturale
speclale
care ar
putea
sd apard
pe
parcursul
executirii
construcliei
viituri
de
ape,
aparilii
de
gaze
?n
cazul Iucrdrilor
subterane,
etc.)
-
determinarea
efectelor
acliunii apelor
subterane asupra
construcliei respective
-
incadrarea
amplasamentului
din
punct
de
vedere
al
seismicitdlii
Page 3
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 3/88
Datele oblinute in urma
realizirii
unei campanii de recunoagtere
a
pdmOnturilor
sunt,
Tn
general,
prezentate
gi
analizate
intr-un
raport de studiu
geotehnic
care conline
de
asemenea recomanddrile
formulate
pentru
alegerea
sistemului de fundalie
9i
capacitilile
portante
care vor trebui utilizate
in calcule.
Un
studiu
geotehnic
al unui
pdmAnt
sau teren de
fundare,
realizal in
prealabil
in
vederea analizei
posibilitdlilor
de execulie a unei
fundalii
pentru
o
lucrare
din domeniul
ingineriei
civile, comportd
urmdtoarele
faze:
recunoagterea terenului;
prospectarea
geofizicd
a terenului;
prelevarea
de egantioane;
incercdri in
situ;
Tncercdri
de
laborator.
Obiectivul
general
al
unei
campanii de
recunoagtere
a
pdmdnturilor
este
caracterizarea site-ului
(terenului)
in termeni
geologici,
hidrogeologici
gi
geotehnici,
adici
trebuie sd asigure:
a)
-
definirea
intr-o
manieri
convenabilS
a stratigrafiei
depozitelor
(natura,
grosimea
gi
distribu[ia laterald a stratelor de
pimAnt gi
de
rocd
din
interiorul zonei
de
influen 5
a
construc iei)
b)
-
definirea regimului
de
curgere al apelor
subterane
(adincimea
la
care
se
afld
stratulfreatic;
fluctualii
sezoniere
ale stratului acvifer; direclia de curgere)
c)
-
prelevarea
de
egantioane
de
pdm6nt
gi
roci
(identificarea
lor
in
gantier
gi
laborator; clasificarea lor; determinarea anumitor
parametrii
fizici
gi
mecanici)
d)
-
realizarea de
incercdri in
situ: determinarea
parametrilor
fizici gi
mecanici
care
sunt
influenlali
de
anizotropie
(stabilirea
lor
perpendicular
9i
paralel
cu stratificalia)
Elementele
de
identificare
a
pimAnturilor/terenurilor
de fundare
pe gantier
9i
in
laborator
sunt
regrupate in
teste
de identificarea
(tabelul
1).
Tabelul
1
este de
identificare
a
pimdntu
lor
Caracteristica
pdmAntului
Teste
de
identificare
Pe
$antier
ln laborator
Orice tip de
pdmdnt
Culoare
Omoqen
itate/stratificatie
Analiza
granulometricd
Clasificare
PimAnturi
pulverulente
Dimensiunile
granulelor
Forma
granulelor
Granulometrie
Prezenla elementelor fine
Compactitate
lndicele de densitate relativi
(lp)
Pdmdnturi
coezive Gradul
de
plasticitate
Consistenla
in
stare nemodificatd
Modificarea
consistenlei
dupa
schim
bdrile
intervenite
Cantitatea
de
granule
grosiere
(D>0,075
mm)
Umiditatea
naturald
Limitele
luiAtterberg
Rezisten{a
la
forfecare
Sensibilitatea
pdmAntului
6.1
.3.
Glasificarea
pdm6nturilor
Rocile pdmintoase
sau
pim0nturile,
cum sunt
denumite
in
mecanica
rocilor,
alcdtuiesc
o categorie
aparte de
roci
caracterizati
prin
proprietdli
fizice
gi
mecanice
diferite,
in
mare
parte,
de
a
rocilor magmatice,
sedimentare
gi
metamorfice obignuite.
Rocile
pdmAntoase
sau
pdm0nturile
au un
rol important
in
lucrdrile
de construclii
(in
special
in
calculul
funda{iilor)
gi
de
exploatdri
la zi, sunt foarte
rdspdndite
pe
suprafata
pdmAntului
(peste
75
%
din aceasta)
gi
dupd modul lor de formare, se deosebesc:
-
roci
sau
depozite
eluviale,
formate
pe
locul
de dezagregare
al
rocilor mai vechi;
se
mai
numesc
Ai
roci
reziduale
9i
se
caraclerizeazd
prin
elemente
av0nd
forme
neregulate,
col{uroase,
de mdrimi
diferite, constituind depuneri
cu
grosimi
variabile
(exemple:
toate
tipurile de soluri, bauxita, argila
cu silex, argilele caolinitice,
etc.)
Page 4
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 4/88
-
roci
sau
depozite
deluviale,
rezultate
din
depunerea pe
dealuri
sau
pe
versantii
mun{ilor
a
materialului
rezultat
din
dezagregarea
rocilor
mai
vechi,
material
care
a
fost
transportat
de
apele
ploilor
sau
provenite
din
topirea
zdpezilor;
acestea
sunt
neomogene
ca structurd
gi
sunt
lipsite
de
stabilitate (exemple:
grohotigurile
Oe
coaite,
luturi16
de
coasti,
etc.)
-
roci
sau
depozite
proluviale,
reprezentate
prin
materialul
acumulat
pe
terase
gi
lunci,
prin
transportul
de
cdtre
apele
de
giroaie
a materialului
dezagregat
de
pe
suprafetelemorfologice
inclinate
(exemplu: conurile de dejec{ie)
-
roci
sau depozite
aluviale,
alcdtuite
din
elemente
de
dimensiuni
diferite,
mai
mult
sau
mai
pu{in
rotunjite,
dupd
lungimea
traseului
parcurs,
depuse
de apele
curgdtoare
in
albiile
respective.
Au
o
stratificatie
orizontald,
deosebindu-se
in
succesiunei
lor
prin
alternante
de
strate
mai
subliri
sau
mai
groase
alcdtuite
din
elemente
fine (argili
9i
praf)
sau mai
grosiere
(nisip,
pietrig,
bolovinig)
-
roci
sau
depozite
de
delti
sau lagunare,
constau
din
particule
de
argili
sau
de
praf
antrenate
de
apele
curgdtoare
gi
depuse
la
gura
lor
de
virsare
in
mdriii
oceane
sau
Iagune;
stratifica{ia
lor
este
aproape
orizontalS,
au
grosimi
de zeci
gi
sute
-de
metri,
sunt
pufin
indesate gi
con{in
multd
apd;
sub
actiuneJ
sarcinilor
statite
sau
dinamice
se
deformeazd plastic,
fiind
foarte
compresibile
- roci sau depozite glaciare, rezultate
in
urma actiunii de dezagregare
a
unor roci
mai
vechi
sub
acliunea
ghetarilor
(exempl.e:
argile
9i
argiie
prifoase
c-u
n-otovanig,
nisipuri
9i
pietriguri
fluvio-glaciare
aduse
de
apele
rezultate
oii
to[irea
ghelarilor,
argile'prafoase
gi
prafuri
nisipoase
lacustro-glaciare
aduse
de
apele
provenite
din
topire-a
ghelaritor
$i
depuse
in
lacurile glaciare)
-
roci
sau
depozite
euliene,
rezultate
din
dezagregarea
rocilor
mai vechi,
sub
ac{iunea
de
coroziune
a
vdnturilor
din regiunile
de
plstiuri,
care le-au
transportat
pe
distante
foarte
mari;
sunt
caracterizate
printl-o
omogenitate
9i
un
grad
redus
de indesare
(exemple:
loess
gi
pdmdnturi
loessoide,
lipsite
de stratificdliu
gi
prezentand
resturi
de
plante,
dunele
cu
particule
de
nisip
rotunjit
9i
structurd
incrucigatdi.
-
Recunoagterea
acestor
tipuri
de
roci
se face
dupd
anumite
criterii,
cum
sunt
cele
conform
STAS
1243-50
referitoare
Ia
criteriile
utilizaie
in
teren
pentru
recunoagterea
rapidd
a pdmAnturilor argiloase 9i nisipoase (tabelul
2).
Prin
definirea
fracliunilor granulare
sR
EN
lso
146gg-1
"2004,
clasifici
pdminturile
in:
foarte
grosiere
(>
63
mm),
grosiere
(0,063-63
mm)
gi
fine
(0,002-0,063
mm),
tabelul
3.
Tabelul
2
Criteriile
utilizate
in
teren
pentru
recunoagterea
rapidd
a
iloase
Denumire
pimAnt
Aspect
in
stare
naturald
Senzatia
Ia
pipait
Aderenta
de
metale
Desfacere
in
ape
Aspect
tiieturd
Reaclia
la
HCI
Granule
gi pori
Componen i
neargilogi
vizibili
Argil6
grasd
Arqild
invizibile
UNSUTOS
redusd
redusi
mare
foarte
mare
ArgilS
prifoasd
Argild
nisipoasi
Lut
invizibile
unsuros
rapidd
rapidd
mijlocie
foarte
lentd
Praf
argilos
Nisip
argilos
invizibile
UNSUTOS
mat
mat pulin
lucios
foarte
lucios
Praf
invizibile
UNSUTOS
Loess
invizibile
unsuros
redusd
redusi
mare
foarte
mare
ild
marnoasd
invizibile
unsuros
rapidd
rapidd
millocie
foarte
lenti
Marnd
arqiloasd
invizibile
unsuros
mat
mat
putin
lucios
foarte
lucios
Marni
invizibile
UNSUTOS
Mar
invizibile
unsuros
redusd
redusi
mare
foarte
mare
Ndmol
invizibile
UNSUTOS
rapidd
rapidd
mijlocie
foarte
lenti
4
Page 5
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 5/88
Tabelul 3
F ranulometrice
Frac{iunile
oSmAntului
Subdiviziuni Simboluri
Mirimea
particulelor
mm)
Pdmdnt
foarte
grosier
Blocuri
mari
LBo
Larqe
boulders)
>
630
Blocuri
Bo
Boulders)
>
200
la 630
Bolovdnis
Co
Cobbles)
>
63
la
200
PdmAnt
grosier
Pietrig
Gr
Gravel)
>
2,0 la
63
mare CGr Coarse Gravel)
>20|a63
miilociu
MGr
Medium
Gravel)
>
6,3
la 20
mrc
FGr
Fine
Gravel)
>
2,0 la
6,3
Nisip
Sa
Sand)
>
0,063
la 2,0
mare CSa
Coarse
Sand)
>
0,63
la 2,0
miilociu MSa
Medium
Sand)
>
0,2 la
0,63
fin
FSa
Fine
Sand)
>
0,063
la
0,2
PdmAnt
fin Praf
si
sirt)
>
0,002
la
0,063
mare CSi
Coarse
Silt)
>
0,02
la 0,063
mijlociu
MSi
Medium
silt)
>
0,0063
la
0,02
fin FSi
Fine
silt)
>
0,002
la
0,0063
Argild
Cl
Clay)
s
0,002
Pentru lucrdrile
de
construc{ii,
tipul
pimintului
este
definit
funclie de
fo ele de
legiturd intre
particule, pdm6nturile fiind
astfel
Tmpd ite
in
doud mari
categorii:
-
necoezive
-
coezive
PdmAnturile necoezive
sunt alcdtuite
din fragmente
de rocd
particule,
granule,
etc.)
intre care
nu existd
fo e
de
legaturd
de
coeziune).
Func{ie de
dimensiunile fragmentelor
componente,
acestea
pot
fi:
-
blocuri mari
-
blocuri
-
bolovdnig
-
pietrig
mare,
mijlociu
gi
mic)
-
nisip
mare,
mijlociu
gi
fin)
Pdm0nturile coezive sunt
formate din
particule
intre care existd
fo e
de
legiturd.
Existd
o
mare
diversitate
de
pdm6nturi coezive
care
se
deosebesc
dupe
originea
geologici,
compozilia
mineralogic5, transformdrile
petrecute
?n
timp,
etc.
Asupra coeziunii
Influenleazd dimensiunea
gi
granulometria
particulelor,
natura
mineralogicS,
sistemul capilar-poros,
umiditatea,
etc.
in
categoria
pamanturilor
coezive
intrd:
-
piminturi
argiloase
argild gras5,
argil6, argild
prafoasd,
argili
nisipoasd);
-
pim6nturi prifoase praf,
praf
argilos,
praf
nisipos,
praf
argilos-nisipos).
Caracteristica
pimdnturilor
de a
fi sau
nu
coezive
este
foarte importanti sub
aspect
tehnologic
deoarece
este
caracteristica
principal5
care se
ia in considerare
la
stabilirea
solufiei
de executare a sepeturilor
cu
sau
fere
sprijiniri.
Avind
Tn vedere diagrama ternard
fig.1)
9i
rezultatele analizei
granulometrice
rezulti
ca
un
pdmdnt poate
fi alcdtuit din argild,
praf
9i
nisip:
a) argila:
-
este
roca compactd,
destul de
grea,
rigidd,
plasticd,
ductild dacd
este
suficient
de
umedd
gi
strdlucitoare
in sec[iune
-
in
combinalie cu apa
formeazd o
pastd
-
particulele
componente sunt
vizibile
numai
cu
lupa
-
refine
apa
in
cantitate
mare
-
granulele
de
argild
sunt
alungite
sau late
gi
au
dimensiuni
<
0,005
mm
-
proprietatea
caracteristici
este
plasticitatea,
respectiv capacitatea
de a suferi
o
deformare
permanentd
la
volum constant fdri distrugerea
coeziunii
interne
Page 6
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 6/88
-
este
formatd
din
silicali
hidratali
de
alumini
(minerale
sub
forma
unor
paiete
alte
ltramicroscopice
sau
sub
forma
unor
particure
coroioaie)
-
se
afld
permanent
in
stare
impuri,
.t .rnot.ria'prin
coloritul
gri,
verziu,
albdstrui,
dlbui,
rogiatic
sau
brun
datorat
fierurui,
carbonuru-i
sr
maineziurui
-
cea
mai
frecventi
impuritate
este
cua(ul
ir,
riti.iut granular
extrem
de
mic,
in
unclie
de
acestea
argila poate
fi
slabd
lartiu
sifc,olsal
sau grasd
(argit6
bogatd
in
lumind
20-4iyo)
b)
prafut:
-
este
roca
mobild
formati
0,05
mm)
,
FBAr
t03$...0.00enmt
.
&rArF.M*Fd
Fig.
1 -
Diagrama
ternari
majoritar
din
granure
de
cua(
foarte
fine
(@
intre
0,00s-
-
are
permeabilitate
scdzuti,
ascensiune
capilari
semnificativi
gi
un
poten{ial
de
i latare-contrac[ie
foarte
red
us.
c)
nisipul:
-
este
o rocd
mobild
formatd
din_mici
fragmente
granulare
(o
intre
0,0s-2,00
mm)
de
inerale
sau
de
roci
de
formd
rotunjitr
m,
.oilrrorsaivizinire
cu
ocrriuirioer
gi
care
provin
din
dezagregarea
fizicd
a
rocilor
-
este
clasificat
in:
nisip
Itale
(a
inte
0,s0-2,00
mm),
nisip
mediu (@
Tntreo,25_0,50
mm)
9i
nisipuri fine
(@
intre
0,25_0,0b mm)
-
granulele
de
nisip
sunt
mai
rotunjite
cu
cdt
sunt
mai
mari
-
nisipul pur
este
format
din
cua(,
are
culoarea
albi,
este
aspru
Ia
pipdit
9i
curge
ugor
nisipul
impur
are
culoare galbend,
rosiatice,
bruni'u ro
sau
chiar'neagre
culoarea
este
principalul
indice
al
operatorrrri
o
i r.n
Tn
indicarea
iuprafelelor
de
tratifica{ie,
in
determinarea
preliminard
i straturiror,-
itrbilir , profilului
litologic
ai
oferd
ndicalii
asupra
principalilor
constituien{i
mineratiit
,idti
ai
pdmdntutui
(fig.
2).
ln
funcfie
de
tipul
pdmdntului,
gradul
oe
ioezi-une,
gradul
oe
dificltLte
la
sdpare,
reutatea
medie
Tn
sdpdturd,
pdm6ntJrire
se
cLsn.a
loito*
tabelului4.
Fig.
2
-
Diagrama
aprecieriiculorii
pdmdnturilor
4S
c
.S'
..t*
*o'50
60
*l
Page 7
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 7/88
Tabelul4
Clasificarea
rocilor
Nr.
crt.
Categoria
terenului
Denumirea
p6mAnturilor
giterenurilor
dezagregate
Proprietd{i
coezive
Unelte
pentru
sdpare
Categoria
de
dificultate
la
siparea
mecanizatd
Greutatea
medie
in
sdpdturd
(kg/m3)
xcavator
cu cupd
Buldozer
I Teren u or
1.
Nisip
prdfos
slab
coeziv
lopatd,
pa(ial
cazma
I il
1
500-1
700
2.
Nisip
fin slab
coeziv
I
il
1400-1
700
3. Depozite
vechi
necompactate
din
pim0nturile
de
la
poziliile
10, 13, 14,15,
16
slab coeziv
conform
categoriilor
in situ
1
400-1
600
4.
MAl,
ndmolconsistent slab coeziv
1 400-1
600
5.
Nisip miilociu
necoeziv
1
600-1
850
6.
Nisip mare
necoeziv
1
650-1
850
7.
PdmAnt
vegetal
de
suprafali
pAni
la 0,30
cm grosime gi
pimint
veqetal arat
slab coeziv
I
I 1200-1400
il
Teren miilociu
B.
Depozite vechi
necompactate
din
pdmAnturile
de
la
poziliile
18, 19, 20,
21,
22,23
foarte
coeziv
cazma,
pa(ial
tdrndcop
il
il
1
800-1
900
9.
Depozite vechi
necompactate
din
pdmOnturile
de
la
pozi{iile
23,24,25
coeziune
mijlocie
I
il
'1650-1800
10.
Nisip
arqilos
slab coeziv I
il 1 500-1
700
11.
Nisip
cu pietriq (balast
nisipos)
necoeziv
I
il
1
700-1
900
12.
Pdmdnturi de coeziune
miilocie
in
stare
plasticd
coezrune
miilocie
I
il
1
800-2050
13. Pdm0nt vegetal
compactat, cu sau
fdri
rdddcini
slab coeziv il
I 1
600-1
700
14. Praf arqilos slab coeziv
I il
1
700-1
850
15.
Praf argilos nicipos
(loess)
slab coeziv
I
I
1
600-1
700
16.
Praf
nisipos
slab coeziv I I
1
500-1 700
17.
Umpluturi
compactate
din pdmdnturile de
la
poziliile
1,2, 10, 13, 14,
15,16
slab coeziv I il
1
600-1
850
ilt
Teren tare
18. Argild
grasi
compactatd
in stare
olastici
foarte
coezivi
tdrnicop
gicazma
II il
1
900-21 00
19.
Argila
foarte
coezivd
il
il
1
800-2000
20. Argila in
stare
plastici
foarte
coezivi
il
il
1
900-21 00
21. Argili marnoasd foarte
ilt ilt
1
800-2000
I
I
I
I
Page 8
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 8/88
Nr.
crt.
Categoria terenului
Denumirea
pdm6nturilor
giterenurilor
dezagregate
Proprieti{i
coezive
Unelte
pentru
sdpare
Categoria
de
dificultate
la
sdparea
mecanizati
Greutatea
medie in
sdpituri
(kg/m3)
xcavator
cu cupd
Buldozer
coeztva
22.
Argild
marnoasi in stare
olastici
foarte
coezivS
il
il I
850-2050
23. Argild
prdfoasd
(lut)
coeztune
miilocie
I
il 1
800-2000
24.
Argild
nisipoasi
coeziune
miilocie
I I 1 700-1
900
25. Argili
prifoasd
nisipoasd
coeziune
miilocie
I
il 1
800-1 900
26. Argild nisipoasd
cu
pietrig
gi
bolovdnig
sau
piatrd
sfdrdmati
coeziune
mijlcoie
I il 1 600-1
800
27. Deluviu cu
fracliunea
dominanti din nisipuri
gi
arqile
nisipoase
coeziune
mijlocie
il
il
1
750-1
900
28.
PimAnturi
vegetale
cu
rdddcinide
O>30
mm
il
il
1400-1600
29.
PdmAnt
amestecat
cu
bolovani,
piatri
spaftd
sau resturi de ziddrie
slab coeziv
ilt
il
1
800-1
900
30
Pietrig
cu
bob
mare,
prundig,
piatri
sfir6matd
intre 15-40 mm
necoeziv il
lt
1400-1
500
31.
Pietris
cu
nisip
(balast)
necoeziv il il 1 750-2000
32.
Umpluturicompacte din
pdmAnturile
de
la
pozitiile
23,24,25
coezrune
mijlocie
il il
1 800-2000
33.
Umpluturicompacte
din
pimAnturile
de
la
pozitiile
18, 19, 20, 21,
22,35
foarte
coeziv
ll
il
1
900-21 00
34. Turbd cu rdddcini
de
O>30
mm
slab coeziv
lt
il
1
1
00-1 300
tv. Teren
foarte tare
35.
Argili
grasd
compactd
foarte
coezivd
rangi,
tdrndcop,
spit,
baros
ilt ilt
1
800-2050
36
Argild
de
morena
coeziune
miilocie
IV IV
1 900-21 00
37.
Bolovinis necoeziv
ilt ilt
1
900-2200
38.
Blocuri
(stdncd
derocatd), grohotiquri
necoeziv
IV IV
1
900-2000
39.
Deluviu cu fragmente de
rocd st6ncoasd ca
parte
dominanti
coeziune
mijlocie
IV IV
1 850-2000
40.
Pietrig
cu
bolovdnig
colmatat cu
nisipuri
argiloase
gi
argile
nisipoase
coeziune
mijlocie
ilt ilt 1900-2 150
41.
Pietrig
cu
@
pAnd
la
90
mm
gi
cu
adaos
de
bolovani
pAnd
la
10
kg
necoeziv IV
IV 1
900-2000
Page 9
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 9/88
Nr.
crt.
Categoria
terenului
Denumirea
pdmdnturilor
giterenurilor
dezagregate
ProprietS i
coezive
Unelte
pentru
sipare
Categoria
de
dificultate la
sdparea
mecanizati
Greutatea
medie
in
sdpituri
(kg/m3)
xcavator
cu cupd
Buldozer
42. Pimiinturi
inqhetate
necoeziv
IV
IV
1600-'1800
43.
StAncd
dezagregatd
moale
gi
crdpatd (gresie
moale,
calcare, ardezii
fraqile
etc.)
necoeziv
IV
IV
1
900-2050
Panta
taluzului
natural
gi
coeficientul
de infoiere
funclie
de
categoria
terenului sunt
prezentate
in
tabelul
5.
Tabelul
5
Caracteristicile
terenurilor
Categoria
terenului
Panta
taluzului
stabil in:
Coeficientul
de
infoiere
dpdturd
umpluturd
I
1:1
0,66:1
1
,10
il
1
,5:1
1:1
1,20
ilt
2:1
1,5:1
1,25
IV
3;1
2:1
1,30
ln
funclie
de
indicele
de
grupd
(16),
pdmAnturile
se
clasifici
in:
-
pietriguri
9i
nisipuri
cu sau fdri
particule
active
argiloase
-
prafuri,
argile nisipoase
-
prafuri
argiloase
-
argile
prdfoase
-
argile,
argile
grase
lndicele
de
grupd
(16)
se
calculeazi
cu
relatia:
16=
0,2
a
+
0,005
a
c
+
0,01
b
d
in
care: ?=Pru-35o/o,
unde
Pz+
€ste
procentul
de material,
care
trece
prin
sita
cu diametrul
ochiului de 0,074 mm, rezultat din curba granulometricd
gi
care este sub 35%;
b=Pto,-15o/o,
cu
conditia
Pz+
Sd nu
depegeascd
55%;
c=wt-4Oo/o, cu
conditia c?
wr
se nu depdgeascd
60%, wu
fiind limita
superioard
de
plasticitate;
d=lp-10%,
cu conditia
ca lp
sd
nu
depdgeascd
30o/o,
in
care lp
este indicele
de
plasticitate.
Denumirea
pdm6nturilor
gi
valorile
orientative
ale 16
sunt
prezentate
in
tabelul
6.
Tabelul6
Denum trea
turilor
qi
valorile
orientative
ale
Denum
irea
pimiAnturilor
Fracfiunea
Pt+
G0.074\
lndicele
de
plasticitate
lp
(o/o\
Limita
de
curgere
w,
(%)
lndicele
de
grupi
I.
Pietriguri
gi
nisipuri
fdrd
particule
active
argiloase
max.35
<
10
0
Pietriguri
gi
nisipuri
cu
particule
active
arqiloase
max.35
>11 0-4
Prafuri,
argile
nisipoase
min.36
<
10 s40
4-B
Prafuri
argiloase
min.36
<
10 >41
8-12
Arqile
prifoase
min.
36
>11
s40
12-16
Argile, argile
grase
min.
36
>11
>41
16-20
l6
este
utilizat
la
aprecierea
pemanturilor
pentru
terasamente,
astfel:
-
pimAnturi
bune: lo
=
0-1
-
pdmdnturi
acceptabile'.
ls
=
2-4
-
pimdnturi
rele:
lc
=
5-9
Page 10
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 10/88
-
pdmAnturi
foarte
rele:
16
=
10-20
conform
srAS
1243-88
pdmdnturile
sunt
crasificate
ca Tn
tabelului
7.
O
altd clasificare
a
pimdnturilor
este
prezentatd
in fig.
3.
(1t,
pr'clix
S
'niril)
lU -
prat
(
-
rrg.ilii
{) -
pral
ii
argil;l
orparirir
,su{ir
Cl
-
cu
li:rllr
irrAiloi;
i
eu eonrprcsibiliate
nudie
i l
-
ul
eorrpresibilitiric
nr;ue
L. cu ci:rrprcribilitaru
rrieii
[-
i]n
Fig.
3
-
Clasificarea
Casagrande
pentru
pdmAnturi
in funclie
de
comportamentul
special
pe
care
il
pot
avea,
pdm6nturile
se
clasificd
in:
-
marnoase
-
macroporice
-
sensibile
la umezire
-
susceptibile
Ia lichefiere
-
cu umfleri
9i
contrac(ii
mari
- gelive
(sensibile
la
inghe )
- cu un
continut
slab
de
materii
organice
(mdl,
ndmol)
-
cu un
continut
ridicat
de materii
organice
(pimdnturi
turboase,
turbe)
-
eluviale
-
sdrdturate
-
de
umpluturi
-
amestecuri
de
pdmdnturi
PimAnturile
marnoase
sunt
caracterizate
in
tabelul
g.
Pimdnturile
macroporice
au
pori
mari
(macropori)
care sunt vizibili
cu
ochiul
liber,
canale
gi
canalicule,
cele
mai
respandite
tipuri
sunt loess
gi pdmdnturi
loessoide
(fig.
4).
Loessul
este
un
pemant
nestratificat,
criptostratificai,
sau
slab
stratificat,
caricterizat
prin:
-i
--{0
t)
+o
a
r
i{.t
u
')l
r
i0
Tabelul
7
clasificarea
turilor
Categoria
de
pdmAnt
Tipul
de
pimdnt
Clasificarea
pimAntului
lndicele
de
plasticitate
lp
(%\
Com
pozitia qranulometricd
argild
-/o
praf
%
nisip
o/o
Necoeziv
Pr
Pietrig
cu
nisip
<10
cu sau fird
fractiuni
<
0.5
mm
Pt
10-20
cu fractiuni
<
0,5
mm
Coeziv
Ps
Nisip
prdfos
Nisip
arqilos
0-20
0-30
0-50
35-1
00
Pq
Praf
nisipos
Praf
argilos-nisipos
Praf
Praf
arqilos
0-25
0-30
35-1 00
0-50
P5
Argila
prdfoasd
Argila
nisipoasd
Arg
il5
prdfoasd-n
isipoasd
Argild
>15
30-1
00 0-70
0-70
35
_50
{i{}
lirritir
dr
cuil:er(, wl
10
-k.,il
'r)l-.
fJrr.isl,L:
',
(r
t.
r.,,,1',tt,tcr,,[.rn.,.,t
,"y'
Idxrrrrr.\ irJf,L-rr
t
.r/
hmix ,
(H
: /
;lilii'IiiJ.,"1ll.l;;1,;i,ll',1,/
t,d.rt.,lc
'lr
rul.t' ,
\I -'
r
//
Page 11
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 11/88
-
culoare
gdlbuie-deschisS,
ruginie
sau
cenugiu-gdlbuie
-
porozitate
mare
de
40-600/o
-
compozi{ia
granulometricd
este
de aproximativ
25o/o
nisip
fin,
>
60%
praf
9i
restul
argild
-
conlinut
des
de
concre(iuni
de calcar
-
greutate
volumicd
mici
(12-16
kN/m3)
-
se
dezagregd rapid
in
apd
-
tasare mare
sub
sarcind
Tabelul 8
Clasifica
rea
rilor marnoase
Denumirea
pdmAntului
o/o
CaCO"
%
aroili
Comportamentul
ArsilS
0
5
20
I35
66
75
100
100
95
BO
166
35
25
0
plastic
Argili
marnoasd
mai mult
sau mai
pulin
rigid
Marnd
arqiloasd
Marnd
Marnd
calcaroasd
rigid
Calcar
Pdmdnturile
loessoide
diferd
de
loess
prin granulozitate,
existind
astfel
argile,
prafuri
9i
chiar nisipuri
loessoide.
tJ
tnat?4\
xi.
r,*t;t:at
a
t.i4-$*tq)t.tJ&
:,.
A
i,A'/
il--ui1
.,R-:i,E:S0ifF
'li
R(r..'i:ltl
'iP;"W
Wi-14.
ffi.
tdjiffillfN
E
t.At)\ff3#\,f.
6,r,p'l
.l
-
r,,
ffi
rrl;.r "'*u r,
':,,r
r.r
7*1
Ct-;.\ t,
li,.,,,.i.,..Jn
hqrltil.,i
ik\tra.g
,
,id
,r,A..1
bu*\tu4$,e,b
tei*,.4$
Q.*pa, 3
*)l*i41,
lup*,r l&tt,---."o
Fig.
4
-
Rdsp6ndirea
pimdnturilor
macroporice
Pdmdnturile
macroporice
se clasificd
in
functie
de indicele
de
plasticitate
gi
conlinutul
de
particule
argiloase
(tabelul
9).
Tabelul
9
s"t&
Natura
pdmAntului
1<lp<7
7
<lp<17
11
--v
c
,rY
X
r'i't
*.1
*
:/:
,
,i{
a
-r*t'
Page 12
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 12/88
6.1.4.
Alcitui
rea
pimdnturilor
PdmAnturile
sunt
in
general
rezultatul
dezagregdrii
mecanice
sau
alteririi
chimice
a
rocilor
scoa(ei terestre,
ele
fiind
amestecuri
de
elemente
solide
care
constituie
scheletul
mineral
(faza
solidd),
de apd
care
poate
circula sau nu
intre
particule
(faza
lichidd)
gi
de
aer
gaz
(f
aza
gazoasd)
.
Pimintul
este
un corp
natural,
eterogen,
polidispers,
structurat
gi
poros
alcdtuit
din
fazd
solidd
,
fazd lichidd
gi
fazd
gazoasi
care
prin
interacliunile
lor
amplificate de
prezenla
animalelor
gi
a
microorganismelor
care
il
populeazi
ii
imprimd solului
o serie de
insugiri
care il
deosebesc net
de
alte
corpuri.
Pdm6ntul
este o rocd
sedimentard detriticd,
alcdtuiti
din
particule
solide necimentate
care
au
dimensiuni variabile
gi
inferioare
valorii
de
2,00
mm.
Analizate
fizic
Ai
sistemic
pdmdnturile
sunt
medii disperse
gi
sisteme
trifazice
Tn
care
apa
gi
aerul constituie
solulialsolventul
iar
scheletul organic
este solvitul
(fig.
5).
ffiiu.
&*(
c
'"&f&
*a&,
Fig.
5 -
Pim0ntulca
sistem lrifazic:
a-secliune
prin
proba
de
pdmdnt;
b-faze componente,
c-diagrama
ternard
Raporturile
de
interacliune
care se
stabilesc
intre fazele
componente
ale
piminturilor
sunt variabile
in
timp sub
acliunea
a diferili factori
exteriori
(Tncdrcirile
transmise
de fundatiile
construcliilor
sau
de straturile
de
pimdnt
de
deasupra;
varialiile
de
temperaturi,
circulafia apei; anumite reactii chimice
etc.).
Lipsa
de omogenitate
a
pimintului
in
stratificalie
(totalitatea
caracteristicilor
datorate
neuniformitdlii
alcituirii
pimAnturilor,
adicd
a
ordonirii
relative
gi
distribuirii
componentelor
acestora),
constituie
textura
pdmAntului.
Raportul
dintre fazele
pdmOntului
este condilionat
de
structura
pimdntului,
respectiv
de
modul
de
aranjare a
particulelor
solide sau
a
lanlurilor
de
particule.
1.
Textura
pimdnturilor
Textura
pdm0ntului
este diferitd la
pdmAnturile
cu
structurd
coezivd
(pimdnturi
fine)
fa 6
de
pdmAntu
ri
le
necoezive/pulveru
lente (pdmdntu
ri
g
ran
u late).
Pdm6nturile
coezive
au texturd
(fig.
6):
-
omogeni,
care
este
specificd
argilei marine
de ad6ncime
-
stratificatd,
caracteristicd
depozitelor
aluvionare
gi
lagunare
formate
dintr-o
succesiune de straturi de pdm6nt coeziv intercalate
intr-o
masd de
pimdnt
necoeziv
-
lenticulari,
alcdtuitd
din straturi
de
pdmAnt
necoeziv
intercalate
intr-o masd
de
pimAnt
coeziv
Fig.
6
-
Textura
pdm0nturilor
coezive:
a-omogenS;
b-stratificati;
c-lenticulard
12
Page 13
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 13/88
PdmAnturile
pulverulente
au
texturd
fig.
7):
-
omogenS, care
este specifici
pdm6nturilor
cu
particule
de aceeagi
dimensiune
nisip
eolian)
-
porfirici,
specifici
pdmAnturilor
necoezive
formate
din
particule
fine
amestecate cu
particule
de mari dimensiuni.
Fig.
7
-
Textura
pimAnturilor
necoezive: a-omogenS;
b-porfirici
2.
Structura
pimdnturilor
Structura
pimintrilor
este determinatd
de factorii:
-
dimensiunea
gi
forma
particulelor
solide
-
compozilia
chimico-mineralogicd
a
particulelor
-
forma
gi
starea
fizicd
a
fazei lichide
gi gazoase
-
interacti
unea
di
ntre fazele
sol
id
d-l
ichidd-gazoasi
Asupra
particulelor
solide aflate
intr-un mediu de dispersie format de
api
ac{ioneazd
urmitoarele
fo e.
-
forlele de
gravitalie
care
tind
sd
sedimenteze
particulele
-
fo ele lui
Arhimede, care sunt direct
proporlionale
cu
volumul
particulelor
9i
care
se
opun
sedimentirii
-
fo ele
de atraclie
intre
particule
Van
der
Walls)
-
fo ele
electrostatice, care
se manifestd datoritd sarcinilor electrice
negative
necompensate
aflate,
mai
ales,
la
suprafala
particulelor
coezive
lntensitatea
fo elor
men[ionate anterior este direct
propo ionald
cu dimensiunea
particulelor,
adicd
depinde
in
principal
de
gradul
de
dezagregare
mecanicd
gi
alterare
chimicd a
pdmAnturilor.
Efectul
acestor
fo e
determind aparilia urmitoarelor tipuri
de
structuri fig.
8):
- granulari
-
fagure sau spongioasi
-
floculard sau complexd
-
mixtd
abc
Fig. 8
-
Structura
pimAnturilor:
a-granulard;
b-fagure;
c-floculard
a)
structura
granular6:
-
este caracteristici
pdmAnturilor
cu
particule
de dimensiuni
relativ mari
0,05-2,00
mm), formate
prin
dezagregare mecanici
9i
sedimentare stratificati
sub acliunea fo ei
gravitalionale
-
tipologic
poate
fi
rigidd, afAnati
9i
indesatd
sub
acliunea
fo elor statice sau
dinamice)
13
Page 14
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 14/88
-
structura
granulard
afdnatd
are
particulele
componente
cu
goluri
intre
ele
de diferite
dimensiuni,
ceea
ce le
face
si
prezinte
un
grad
mare
de tasare
-
structura
granulard
indesati
are
goluri
mici
intre
elementele
componente
9i
un
grad
de
indesare
mai mare
-
este
specificd
nisipurilor
gi pietrigurilor
care
au
permeabilitate
gi
caracteristici
fizico-
mecanice
neinfluen{ate
de
prezenta
apei
b)
structura fagure sau
spongioasi:
-
este
caracteristicd
pdmdnturilor
formate
din
particule
de dimensiuni
reduse
(0,00S-
0,05
mm),
care au
formaliuni
plate
sau solzoase
care
formeazi
sedimente
gravitationale
-
particulele
componente
sunt
legate
intre
ele
sub forma
unui
schelet
consistent
cu
goluri
de
dimensiuni
diferite
-
datoritd
greutilii
mici
a
particulelor,
fo(ele
de atractie
particulelor
unele
peste
altele
9i
ulterior
formarea
unor lanluri
de
determind
alunecarea
particule
cu aspect
de
fagure
-
este
specificd
pentru
prafuri,
care
mare
au
permeabilitate
redusd
9i
deformare
relativi
c) structura
floculard
sau complexd:
-
este
caracteristicd
piminturilor
fine 9i foarte
fine
(cu
diametrul
sub
0,005
mm),
unde
fo(ele
de
gravitalie
sunt
neglijabile
gi
nu
pot
induce
sedimentarea
particulelor
solide
suspendate
in
mediul
de
dispersie
-
fo(ele
de atraclie
sunt
determinante
gi
impun
formarea
conglomeratelor
de
particule
denumite
flocule
d)
structura
mixti:
-
este cea mai
rdsp0nditi
datoriti
eterogenitilii
pdmAnturilor
determinatd
de diferitele
dimensiuni
ale
particulelor
solide.
3.
Dimensiunea
gi
forma
particulelor
solide
Particulele
solide formeazd
scheletul
care
suportd
greutilile
exterioare
transmise
de
constructii.
Compozitia
granulometrici
a
pdmdnturilor
este
reglementatd
prin
standarde
(fig.
g).
{,s},,
\&;T.
*
tl
f\
4t
j3-1
-\
i
-{Lj;
t:'8,11tt:7al]
tN;*.j
.45 t"&S
*t4,
..'\,atiwt{,
t,
tl
tz,rN:
tr".7..11*T*l
\t r-.-:
{l'$}"1*}
,
titlt:;
'f;M-\tr U
t4at:i
Fig. 9 - Standarde privind compozilia granulometricd a
pimAnturilor
14
Page 15
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 15/88
Compozilia
granulometricd
se determini
pentru:
-
clasificarea
pdmdnturilor
-
determinarea
gradului
de
gelivitate
(sensibilitate
la
inghe )
-
stabilirea
materialelor
utilizate
ca filtru
pentru
proteclia
la eroziunea
internd
-
corectarea
granulometrieiin
vederea
miririi
gradului
de
compactare
-
posibilitatea
de
imbundtdlire
prin
folosirea
cimentului,
pietrei
de
calcar
sau bitumului
Analiza
granulometrici
a
pdm6nturilor
(granulometria)
consti
in separarea
acestuia
in
diferite
fracfiuni,
in funclie
de dimensiunea sau diametrul granulelor componente.
Prin
fracliune
granulometrici
se
inlelege
ansamblul
particulelor
al
cdror
diametru
este
cuprins
intre doui
valori extreme.
Separarea
frac[iunilor
se
realizeazi
prin
(fig.
10):
-
cernere
(cu
ciururi dacd
pdmdnturile
au
granule
>
2,00
mm
gi
site
dacd
pdmAnturile
au
granule
intre
2,00-
0,63 mm)
-
sedimentare
cu
ajutorul areometrului
sau
prin
pipetare,
pentru
pdmdnturile
au
granule
mai mici
de 0,063
mm
cernere
gi
sedimentare,
pentru
pdm6nturile
polidisperse
cu
fracliuni
granulometrice
variate
xJ
7.
d.
r)
I
r ij
r.
\
,1 .
I
7ll,\
L
L&i
l
-l
I
.
.. ./
ll'r:l:h:r.l .:,
'I
/\
../ \
f-r.u
t
t ll
..--_ L.:
ir''
Fig.
10
-
Separarea
fracliunilor
t=*i,.-
;,
'f.
'
ri-
?
;1
-Tl
Ue=
1
L
:LI
-4
=
--i"-qi
i
:1,.-
H
I & IJA
r
u_.
i
.,,
L
|
;il ; ,,
"
XIIl,tE
U
-
1"r--7\
,
1:\
;
f)'
\
,1 . I
7ll,\
I
L&i
l
Pentru
vizualizarea
gi
determinarea
dimensiunilor
particulelor
sunt
utilizate
diferite
metode
(fig.
11).
$3,L:llf "1
{$
3.: l} .ry
\:,
Lry ,*
tlr:.\
**- -
---*-l*.*-,--y----t^-----"t*
*****-
-
-*
--.1**'--""-
lfi
ltl
tlr
ri| t{r
tlr
lll
,.
tt}
rlLt;1t1::L
^*@
lil
t{} ll:}
lt\
2 Lt}
t{} l{i
lfi
4
,inr,"trr:rrl
:**+
i---r-l---ffi
I
t{
1{}
111
lil
t{} [{, l{l l{,
r
s.
rkl
)lsl'11.
\Fl
r
...IJ.l|.1
tt \ t..
,t
\l
i)lvl.\
l;\ril.
truu;..^'..i
ffi*-"+l
.
\lll
tl'\({Il'
bllrT{"tIll:
llli
xr'17-1:ALLZII.U$2
fllir?a\{lli
\&r
,1
llli&irtelll
l\rt...il:1
i,
rl{1'tr.:t.tt.r.l.{ill
cr\jTtil,lls{Rr.
F--.-
-
\{l(:tt(}scl)p
,.
ni rffrn$\rf
Fig.
11
-
Metode
pentru
vizualizarea
gi
determinarea
dimensiunilor
particulelor
15
Page 16
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 16/88
,r*i,a
Ttql
a;1lp
prattlt
tran
[lflkf
qt
8t
1f
ic
s{
rFili
fl
lt,
Reprezentarea
graficd
a
rezultatelor
analizelor
granulometrice
se
realizeazd
prin
curba
granulometrici
gi
histogramd
(tig.
12).
F ig.
1
2-
n #
ni;f:,
n,ir[r
r iXr
rT , T,
r.r,;fr
ffilom etrice
:
A-curbd
granulometrici;
B-histogramd
Curba
granulometricd,
permite cunoagterea procentajului ponderal
al
fiecdrei
frac{iuni
granulometrice
prin
comparalie
cu
greutatea
totald
a
egantionului
de
pdmAnt
gi
se
traseazd
prin
raportarea
pe
ordonatd, la
scard
aritmeticd,
a
procentajelor
pond-erale
cumulate
ale
particulelor
ob{inute
prin
cernere
cu
site
cu
ciururi
de diferite
dimensiuni;
diametrele
sunt
trecute
pe
abscisd
la scard
logaritmicd.
Histograma
se
traseazd
prin
raportarea
pe
ordonatd,
la
scari
aritmeticd,
a
procentajelor
ponderale
necumulate,
iar
pe
abscisd
a
fracliunilor
granulometrice.
ln
geotehnici
sunt
definite
trei
diametre
caracteristice (dlp
diametrul
eficace
sau
diametrul
corespunzdtor
procentului
de
10%
pe
curba
granulometrici;
dso
sau diametrul
de
30%;
doo
sau
diametrul
de 60%)
cu
ajutorul
cdrora
se
pot
stabili
coeficientul
de
curburd
a
curbei
granulometrice
gi
gradul
de
neuniformitate
sau
coeficientul
lui
Hazen.
Diferitele
forme
ale
particulelor/granulelor
de
sol
(sfericd,
alungiti,
colfuroasd,
platd
etc.) influenleazd structura
pdmdntului
gi are
o
mare influenld asupra volumului
golurilor
din masa
de
pimdnt.
ln raport
cu
fazele
componente
gi
mdrimea
granulelor,
pdmdntul
se caracterizeazd
prin:
-
proprietili
fizice:
sunt determinate
major
de
natura
rocii
mamd,
de
solificare,
de
texturS,
structurd,
humus
gi
climi;
principalele
proprietili
fizice
sunt:
densitatea
(p),
granulometria,
porozitatea
(n)
gi
umiditatea
(w);
descrierea
proprietdlilor
fizice
ite
pdm0nturilor
cuprinde
referiri
la
date volumetrice gi
gravitalionale,
consistenld
gi
granulometrie
(tabelul
1
0).
-
proprietiti
mecanice:
compresibilitatea
gi
rezistenla
la
tiiere
Tabelul
'10
Clasificarea
nrca
a
prc
fizice
ale
turilor
Clasificarea Simbol
UM
1.
Date
volumetrice
$i
gravitalionale
Masa
volumicd
p
kg/m3
Greutate
volumetrici
v
kN/m'
Masa
volumici
a
granulelor
solide
9.
kg/m3
Greutatea
volumetricd
a
granulelor
solide
Ys
kN/m
Masa
volumicd
a
pdmAntului
saturat
9 t
kg/m3
Greutatea
volumetricd
a
pdmintului
saturat
Y
sa1
kNim'
Greutatea
volumetrici
a
pimAntului
uscat
Yo
kN/m'
Greutatea
volumetrici
a
apei
kN/m
Greutatea
volumetricd
a
pdm6ntului
umed
Y
hum
kN/m
11,
a
e
€
ta
r6
Page 17
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 17/88
Clasificarea
Simbol
UM
1. Date
volumetrice gi
gravitationale
Volumulde
aer
m'
Volumul
granulelor
solide
m'
Volumultotal
m'
Volumul
golurilor
Vo
sau V,
m'
Porozitatea
n
%
Indicele golurilor
a
Continutul
de apd
W
%
Continutul
de apd
al
pdmantului
saturat
Wsat
%
2.
Consistenta
Limita
de lichiditate
W1
o/o
Limita
de
plasticitate
Wp
%
Limita
de contraclie
ws
%
lndicele
de
plasticitate
Ip
oh
lndicele
de lichiditate
Ir
%
lndicele
golurilor
corespunzdtor
stdrii
cel
mai
putin
cornpacte
0r *
lndicele golurilor
corespunzdtor
stirii
celei
mai
cornpacte
0min
lndicele
de
densitate
relativd
lo
%
3. Granulometria
Diametrul
granulelor
D
m,
mm
Diametrul
granulelor
peste
fractiunea
Oe
g0%
D.o
m,
mm
Coeficientul
de
uniformitate
C,
Coeficientul
de
curburi
c
4.
compozifia
chimici
gi
mineralogici
a
particulelor
solide
Elementul
fundamental
care
compune
rocile
sedimentare
este
mineralitul
primar
sau
secundar.
Il
compozitia
scoartei
terestre
gradul
de
participare
al
diferitelor
clase
de
minerale
este
diferit:
-
81Yo
silicali
(51%
fetdspati
gi
11%
siticiu)
-
14o/o
oxizi
gi
hidroxizi
de
Al,
Mn,
Ti
-
0,7o/o
carbonati
-
0,7o/o
fosfa{i
-
0,3o/o
sulfali
-
0,1o/o
elemente
native (H,
O, Fe,
Au, Ag,
Cu,
pb
etc.)
Compozilia
mineralogicd
a
particulelor
solide
este:
-
particule
compu_se
in
principal
din
cua(
gi
caracterizate
prin
forme
colluroase gi
de
dimensiuni
inlre
0,2-2,0
mm
- particule
compuse
prin
asocierea
naturald
a unor
minerale
ca
feldspalii
gi
micele,
cu
dimensiuni
intre
0,002-0,2
mm
-
particule
compuse
din
minerale
secundare
rezultate
in
urma
alterdrii
chimice
a
mineralelor
primare,
mai
ales
a
silicalilor,
caracterizali prin
forme
plate
sau
alungite,
de
dimensiuni sub 0,002
mm
. .
Microagregatele
sunt
structuri
suprapuse,
respectiv grupdri
de
atomi
a
caror
pozitii
relative
sunt
definite
de
una
dintre
schemele
urmetoare:
-
tetraedru:
In
varfurile
cdrula
sunt
trei
atomi
de oxigen
9i
unul
de
hidroxil
care inchid
la
interior
9i
central
un
atom
de
siliciu;
tetraedrele
sJ
combind
intre
ele
gi
formeazd
structu,ri
plane,
to[i-.atomii
de
oxigen
fiind
situa{i
in
acelagi
plan
9i
comuni
fentru
doui
tetraede,
structura
fiind
formatd
dintr-un
strat de
atomi
de oxigen
9i
un
strat
de hidroxili
gi
reprez_entatd
spatial
prin
simbol
trapezoidal
cu
baza
mare
fdrmaia
Oin
atomii
de oxigen
(fis.
13).
'l
'7
Page 18
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 18/88
-
octaedru:
are
in
centru
un
atom
de
Al,
Fe
sau
Mg
dispus
echidistant
fa{d
de
3+3
hidroxili,
deci
structura
este
consideratd
ca
fiind
un
stralde
Al,
Fe
rru
frrr
cuprins
intre
doud
straturi
de hidroxili gi
este
simbolic
reprezentati
printr-un'dreptunghiifig.'14);
dace
octaedrul
conline
un
cationa
de
Al
se
numegte
gibsii
iar
daci
con{in6
unu'i
de'Mg
se
numegte
brucit
**
T
,'*{ffh
'\.,)
I
*idraxil
LJL|:-,f
Ll,l
Al,
f't,llq
:.*:illTl
Elementul
care
definegte
argila
este
structura
stratificati
formatd
dintr-o
serie
de
straturi
octaedrice
gi/sau
tetraedrice
agezate
unele
peste
altele
gi
legate
prin
legdturi
ionice
care
asigurd
stabilitatea
9i
existenla
independentd
de
alte
particule.
Particula
de
argild
poate
fi
identificati
prin
separare
granulometricd
gi
este
formatd
dintr-o
grupare
dezordonati
de
pachete
de structuii
tip
foile
agezate
rrpirprr"
ordonat
sau
nu.
Principalele minerale argiloase
sunt:
-
caolinit:
are
structurile
tetraedricd gi
octaedricd
suprapuse,
cu
atomii
de
oxigen
ai
foi{elor
legali
hidroxili
prin
legdturi
de
hidrogen
gi
practic
sunt
structuri
stabiie,
nu
disociazS,
nu
se
dilati
deoarece
apa
nu
poate
pltrunde
intre
foile,
insd
pot
cliva foarte
u9or
-
montmorillonit:
este
structura
compusd
dintr-o
foitd
cu
octaedre
de
hidroxil (care
poate
conline
Al,
Fe,
Mg
sau
combinatii
ale
acestora)
dispuse
intre
doud
foi{e
de
o*ig"n;
intrat
in
contact
cu
apa
se
dilatd
9i
coeziunea
scade
-
ilit:
are
proprietdli
medii?ntre
caolinit
9i
montmorillonit
Proprietdlile pdm6nturilor
argiloase
depind
de:
-
efectele
de suprafald
legate
de
activitatea
de
suprafald
- natura stratului de adsorblie
-
dimensiunea
9i
forma
particulelor
Principalele
proprietd{i
ale mineralelor
argiloase
sunt redate
in
tabelul
11.
Efectele
de suprafafd
sunt
caracterizate
prin
coeficientul
suprafa{a
specificd
adicd
prin
suprafa{a
totald
a tuturor
granulelor
aflate
in
masa
unitard
de
maierie
solidd,
astfel
argila
are
suprafala
specificd
intre
500-g0000
m2lN
gi pietrigul
10-1
m2lN.
Fig.
13 -
Tetraedru
Fig.14
-
Octetraedru
Tabelul
'11
,r
retirlle
pflnc
lelor
minerale
arqilo
ase
Mineralulgi
simbolul
structurii
Suprafala
specifici
m2lN
Ys
kN/m3
Dimensiune
particule
um
W;
%
lp
%
ln
Caolinit
ffi
#%
10-20
2,64
+0,02
0,3-3,0
Na
53
K49
Ca
38
Mg
54
Fe
59
21
20
11
23
22
0,01-0,40
(30-75)
ft40\
80-1
00
2,60-2,96
0,1-2,0
Na
K
Ca
Mg
Fe
120
120
'100
95
110
67
60
55
49
61
0,25-0,90
(60-120)
(30-70)
Montmorillonit
800
2,75-2,78
0,1-1
,0
Na
|
710
656
0,6
la
18
Page 19
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 19/88
Mineralul
gi
simbolul
structurii
Suprafa{a
specificii
m'lN
7s
kN/m3
Dimensiune
particule
um
W1-
%
lp
%
la
q::7
E;7
a\
K
Ca
Mg
Fe
660
510
410
290
562
429
350
215
1,2-7,2
cu
Na*
(1
00- 000)
I
-:1
I
il
|
flrJri
:
i-'
ririrtr;|.l
ll.'( )
t:'.
j3
-
t*lra**nt
:
|
-
t
tt.rrrjr..r
l'ij
i,:,r
clr
|.o-,ras,rr
in funclie
de activitate,
argilele
pot
fi clasificate
pe
baza
indicelui
de
activitate
(la),
in:
-
putin
active.
-
cu
activitate
medie.
-
foarte
active.
5. Forma
gistarea
fizici
alazei
lichide
Cantitatea
de api
care
curge
prin
sectiune
in
unitatea
de timp
poarte
numele
de
debit
(Q),
iar
viteza
se
numegte
vitezd
de curgere
(v).
Curgerea
apei
poate
fi
laminard
atunci
cand liniile
de curent
sunt
paralele
gi
turbulentd
cdnd
aceste
linii
se
intersecteazd
formdnd
vdrtejuri
(cazul
pietriguriloi,
bolovdnigurilor,
etc.
).
Prin-mediile
poroase,
curgerea
laminari
a
apei
se face
conform
legii
lui Darcy
(v=k
i).
In
afara
apei
de constitutie
gi
de cristalizare
se
mai
disting
urmdtoarele
tipuri
-Oe
apai
.
apa higroscopicd,
care
formeazi
un
prim
strat
sublire in
jurul
granulelor
minerale
gi
mai
ales
al
celor
argiloase
-
apa legatd
fizic,
formeazd
celelalte
straturi
de
api
mai
depertate
fa{d
de
particula
minerali
-
apa capilari,
apare
in
zonele
izolate
situate
deasupra
pAnzei
de
apd subterand
sau
intr-o
zoni
continud
in
contact
cu
apa
subterand
caz
in
care
are
o
piesiune
mai
mici
decAt
cea
atmosferici;
un pdm6nt cu goluri mari are capilaritatea micd, iar c6nd diametrul
porilor
depdgegte
2,0
mm
efectul
capilaritSlii
dispare;
se
poate
folosi
formula
empirici
pentru
determinarea
Tndl{imii
capilare
(h =0,3/d
unde,
d este
diametrul
porilor
in
cm)
.
.
aPa
gravitalionald,
cuprinde
orice
apd
care formeazd
picituri
gi
care
poate
fi
scursd
prin
drenaje
gravitafionale
sau
prin
pompare
Apa
higroscopicd
gi
apa
legatd
fizic
se
caracterizeazd
prin:
-
viscozitate
ridicatd
-
eliminare
dificili,
obignuit
prin
incilzire
la
200-300
0C
-
afecteazd
considerabil
comportamentul
mecanic
al argilelor
-
grosimea
straturilor
de apd
este
de
0,25-0,S0
prm
-
formarea
complexului
de adsorblie
al
particulei
minerale
-
complexul
de
adsorblie
9i
particula
minerald
formeazd
micela
Acliunea hidrodinamici
reprezintd acliunea
exercitati
de un curent de apd subterand
asupra
masivului
de
pdmdnt
pe
care
Tl
strdbate,
se
manifestd
prin
efectul
de
antrenare
hidrodinamicd gi
prin
cel de subpresiune
hidrodinamici
gi
are
consecin{e
asupra
stabilitilii
versanlilor
9i
taluzelor.
6. Forma
gi
starea
ttzlcd
a
fazei
gazoase
Faza
gazoasd
este
alcdtuitd
dintr-un
amestec
de
aer
gi
de vapori
de apd
care
ocupd
golurile
din
pdmdnt
neumplute
cu apd.
Daci
pdmAntul
este
uscat,
gazul
conlinut
in
spa(iile
libere
este
aer,
iar
dacd
toate
golurile
sunt
umplute
cu
api faza
gozoasd
nu
mai
existd.
,o
Page 20
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 20/88
in
practicd
elementul
gazos
este
important
mai
ales Tn cazul
compactdrii
pdmdnturilor
nesaturate.
7.
Starea
de
indesare
a
nisipurilor
Comportamentul
unui
pdmAnt
necoeziv diferi major
fald de cel al
unui
pdmAnt
coeziv, la fel
gi parametrii
9i
stdrile
caracteristice
care determind comportamentul.
Nisipurile
se
caracterizeazd
prin
starea
de
densitate
iar
argilele
prin
starea
de
plasticitate.
Evaluarea
stirii
fizice
a
pdmAnturilor
necoezive
se
poate
face in functie
de
volumul
golurilor
exprimat
prin
indicele
porilor
(e),
in
raport
cu doud
stdri extreme
(afdnarea
maximd
giindesarea
maximi, fig.
15).
enrr;
O.S1
q*ir=
4 3,1
ti
e]rtr\>4>(1rtafi
a------rl
'I
EKffiJhrd
.
m
ffi-.
fi1.-
{tnra;<
:
S0
)-,. -
^.
..
-
llJ
*-t-lr-i
I-.iL .I. i.
.'
,itl.t..f-:
':*o
Fig.
15
-
Starea
fizicd
a
pimAnturilor
necoezive:
a-afAnare maxim6;
b-indesare medie;
c-indesare
maximi
Deoarece
nisipul
este format
din
particule
solide
sferice
de
acelagi
diametru,
valoarea
porozitSlii
(n)
depinde
de aranjarea reciprocd
a
sferelor.
Pentru
cr=900
se obtine
starea de
af6nare
maximd
iar
pentru
o=600 starea de indesare
maximd.
Valorile
de
stare
pentru porozitate
(n)
gi
indicele
porilor
(e)
sunt:
-
pentru
starea
de af6nare maximd:
n^rr=47
,6
7o
gi
e*r*=0,91
- pentru starea
de
indesare
maximd:
r'l6ip=25,9
7o
gi
en,;n=O,35
lndiferent
de
granulometria
gi
sfericitatea
nisipurilor
pure,
valorile
porozitdlii
(n)
Si
indicele
porilor
(e)
sunt:
-
pentru
nrrr=S0
%
9i
er r=1,00
- pentru
o6;n=25,9
%
gi
e*in=O,35
lndicii
geotehnici
utilizali la
aprecierea stdrii
de
Tndesare
a
nisipurilor
sunt:
indicele
de
indesare
(lo)
Si
capacitatea
de compactare
(C;).
8.
Umiditifile
caracteristice
pdmdnturilor
coezive
Particulele
solide sunt inconjurate
de
un complex de adsorbfie,
care influenleazi
structura
gi proprietd{ile
fizico-mecanice
ale
pdmdnturilor
coezive.
Cdmpul de
fo(d
Van
der
Waals
din
jurul
granulelor
determind
caracterul hidrofil
al
pdmdnturilor
care
atrag
gi
fixeazd
moleculele dipol
de
apd
gi
cationii
hidratali formdnd punte
de
legdturd
intre
granulele
fine,
iar ca urmare
a atracliei
reciproce in
spaliul intersti{ial
al
aceloragi cationi hidratafi
de cdtre
doud
particule
apare for{a
de coeziune.
Prezen{a
peliculelor
de
apd adsorbiti
determind
disparilia
contactelor directe dintre
particulele
solide
gi
astfel
structura
devine
deformabildfdrd
modificare
de volum.
Aceastd
proprietate
de schimbare
considerabild
a formei
sub
sarcind
constantd fara
schimbarea
volumului
se numegte
plasticitate.
lntervalul
de
variatie
al umiditdlii
pentru
care
pdminturile
se comportd
plastic
se
numegte
indice de
plasticitate
(lp),
iar umiditdlile
extreme
ale acestui
interval se
numesc
limite
de
plasticitate
sau limitele
lui
Atterberg
(w1 -
limita superioari
de
plasticitate
sau
limita
de lichiditate;
wp
s?u
wr
-
limita
inferioari
de
plasticitate
sau limita
de
frdmAntare;
ws
sou
ws - limita de contractie;
wn
- umiditatea higroscopicd),
fig.
16.
crnir
--
li0'
t
I
t
i
Hnrk
:L
Page 21
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 21/88
tt.irQ
solidrl
.
Slrr+
Solirl.l sl{lre
Dlaslicar Strtre
licfrtJ.l
'
It'
'I
Fl-"""""
"'-'-'
0
lyb
*tr,
u,,L
v;
l.*._-__,",,*-..*......t_-_-_"_*",___'*,--._-*\____---*_-_-_+t
1..-..,.
r,
-
sL
-
np
l-
-
-^----ia
lrr.1
ll'jr...: r
lc"
h",--..--"J- ",,.#
lc=
1
le<6
Fig.
16
-
Umiditdti caracteristice
pdmanturilor
coezive
Consistenta
este una
din caracteristicile
care
ilustreazi
modul
in care
diferitele tipuri
de
pdmdnturi
se comporta
in
diverse
conditii
de
solicitare. Ea
este cuantificata
prin
valori
ale umidititii
denumite limite
de
plasticitate,
reprezentate
in
diagrama
lui
Atterberg
(fig.
17).
0
Lr&
wp
$6
Y'
Fig.17
-
Diagrama
luiAtterberg
9. Starea
de deformare
in
pimint
Sarcina
pe
care orice
punct
din
interiorul
pemantului
o
suporte
de la masa
de
pdmant
de deasupra
se
numegte sarcine/presiune
geologici
care
definegte
o
stare
preexistentd
de tensiuni,
avdnd
caracter
permanent.
Presiunea
geologicd
vatiaze
liniar
cu addncimea.
C0nd
un
pamant
suporta o sarcind
exterioari
de
valoare mai
mici
dec6t
cea
a
propriei
sale
sarcinl
geologice,
deformaliile
care
pot
sd
apard nu
mai
sunt importante.
Capacitatea
unui
pdmAnt
de a se
deforma
sub acliunea
unor
solicitiri
exterioare
de
compresiune
se numegte
compresibilitate,
care determind
urmdtoarele
transformdri
Tn
pdmdnt:
-
deplasiri
reciproce
ale
particulelor
-
eliminarea
apei din
pori
urmati
de reducerea
volumului
de
pori
-
eventuala
deformare
elastici
a
granulelor
-
distrugerea agregatelor structurale sau a particulelor de
pimint
Toate
fundaliile
sufere
o deformalie
datoritd
efectului
sarcinilor
transmise
pdmdntulul,
deformalie
care
poate
fi
foarte rapidd
pentru pdm0nturile
granulare
gi
permeabile
sau
foarte
lente
in
cazul
pimdnturilor
fine cu
permeabilitate
redusd.
Factorii care
determind
aparilia
gi
intensitatea
proceselor
de
deformare
sunt:
-
intensitatea
acliunii
exterioare,
viteza
gi
durata
incircdrii
-
mirimea
suprafelei
de incdrcare
gi
rigiditatea
fundaliei
-
tipul de
structuri
9i
valorile
indicilor
geotehnici
ai terenului
de fundare
-
gradul
de saturare
al
pdmdntului
gi permeabilitatea
-
istoriculincdrcdrii
masivului
terenului
de fundare
Deformdrile
sunt:
-
rotiri
2t
Page 22
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 22/88
-
deplasdri
orizontale
sau
inclinate
-
deplasiri
verticale
(tasdri),
sunt
cele
mai frecvente
9i
pot
fl:
uniforme
9i
diferen{iate
(care
se
pot produce
datoritd eterogenitdlii
pdmdntului
sau repartizdrii
gregite
a sarcinilor,
apar sub
doui
fundalii invecinate
sau sub
doud
puncte
ale
aceleiagi
fundalii
9i
pot
periclita
stabilitatea
construcliei
sau
pot
provoca
discontinuitali
in structuri).
Stabilitatea
la deformare
a
structurilor
realizate
pe gi
in
masive
de
rocd sau
de
pdmdnt,
este
puternic
influenlatd,
in
principal,
de caracteristicile
geomecanice
manifestate
de cdtre elementele componente ale acestui masiv. Ruperea rocilor (probe de pdm6nt
sau
de
rocd,
respectiv
masivul)
se
produce
in
urma
apariliei
fenomenului
de
forfecare,
a
planelor
de
forfecare
9i
ca urmare
a
tensiunilor
de
forfecare.
Chiar
observaliile
in situ
confirmd
o
asemenea
afirmalie,
prin
faptul
ci
in
marea
lor majoritate,
stabilitatea
structurilor
la
zi
(ca
9i
cele
subterane)
este
o
funclie
de
rezistenld
pe
care
o opune
roca
la
manifestarea
tensiunilor
de
forfecare.
De
fapt, acesta
este
9i
unul
din
motivele
care
ne-au
determinat
sd abordim
in
mod
separat,
ca
proprietate
intrinseci
gi
mai
larg,
rezistenla
de
rupere
la forfecare
a
pimOnturilor
-
rocilor.
Agadar, din
cadrul caracteristicilor
geomecanice in
cazul analizei,
respectiv
a
asiguririi
stabilitdlii
structurilor
de
suprafali:
a
pantelor,
versanlilor
naturali,
taluzurilor
din
cariere,
haldelor,
iazurilor
de
decantare,
construcliilor
hidrotehnice,
rutiere
9i
feroviare,
a
zidurilor
de sprijin,
a
incdrcirii
terenului,
principala
caracteristicd,
de
importanld
deosebitd,
este
rezisten{a
de
rupere
la
forfecare
a
masivului
de
roci, a
suprafetei potenliale
de
rupere
(fig.
18).
Fig.
18
-
Exemple
de
structuri
de suprafa 5
a ciror
stabilitate
este
determinatd
de
rezistenla de
rupere
la
forfecare
a
masivului de
pdm6nt-rocd
Tn
realitate, masivul
de
roci
(sau
de
pdmdnt)
este
afectat
de discontinuitdli.
El
este
un
sistem trifazic
discontinuu,
anizotrop
gi
heterotrop.
Suprafala
potenliald de rupere
poate
Insd
si
fie sau
nu afectati
de discontinuitdli
(in
general
in cazul
pdmAnturilor,
a
rocilor
sedimentare)
sau
in
cazul
rocilor
semistdncoase
9i
stAncoase,
aceasti
suprafa[i
poate
fi
afectatd
de o singurd
discontinuitate,
de
sisteme sau
familii de
discontinuitate,
adicd
de
o
zond
-
f6gie
complexd
-
de discontinuitili,
insolite de
fisuri ramificate
induse
in masa
de
roci intactS.
Prin urmare,
aprecierea
gradului
de
stabilitate
a
structurilor
de
la suprafa[i
(atat
a
celor
natural
dar
gi
create
de
om)
poate
fi realizati
numai
pe
baza
unor
calcule,
care
implicd cunoagterea
rezistenlei
la
forfecare
a
masivului
(pimdnt,
rocd)
Tn care
se situeazd
aceste
structuri.
Determinarea
valorici
a
rezistenlei
de
rupere
la
forfecare
reala
este o
problemd
critici
a
proiectdrii,
realizdrii
gi
a
analizei
stabilitalii
pantelor, versanlilor, taluzurilor,
a
haldelor,
a
zidurilor de
sprijin,
i
iazurilor de
decantare,
a barajelor
9i
anexelor
acestora,
a
taluzurilor
aferente
drumurilor
gi
a ciilor
ferate, etc.,
a soluliondrii
eficiente
a
stabilitalii
acestora,
din cauzd
c6,
aga
cum
cititorul
va constata din
cuprinsul
lucririi,
micile
modificdri
relative
ale
valorii
rezistenlei
la forfecare
pot
conduce
la schimbiri
semnificative
in
verificarea,
proiectarea
elementelor
geometrice
ale acestor
structuri
pentru
a
fi stabile.
Stabilirea
cAt
mai
reald a
valorilor rezistenlei
de
rupere
la forfecare
depinde
nu
numai
de
modul de
determinare a
acesteia
(monoaxial,
biaxial,
triaxial), de
datele
oblinute
din
incerciri,
dar
gi
de
modul
de
interpretare
a
acestor date
in
lumina
comportamentului
masivului,
respectiv
a
masei
de
rocd, ce constituie
intreg
versantul,
respectiv
taluzul.
De
fi
./
1".
/t/T.
/1
Page 23
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 23/88
exemplu,
este
posibil
si
se
foloseascd
in
proiectarea
unui
taluz
rezultatele
ob{inute
din
laborator
in
urma
realizdrii
unei
singure
incerciri
la
forfecare
pe
o roci
fisuratd,
deoarece
in
taluzul
respectiv
ruperea
se
va
produce
probabil
de-a
lungul
unei
singure
suprafete
de
fisurare,
in
mod
similar
cu
incercarea
realizatd.
Aceeagi
valoare
ins
a
rezisteniei
la
forfecare,
nu
mai
poate
fi folositd
in
mod
direct
in
proiectarea
unui
taluz
in
care
se
manifesti
un
proces
complex
de
rupere
care
implicd
nu
o singurd
fisurd,
ci
cdteva
discontinuitili
preexistente,
fiind
anticipatd
gi
o rupere
a unor
pdr{i
a
iocii
intacte.
Fenomenul de forfecare
a
masei de rocd-pdm0nt se datoreazd
unor
tipuei
gi
categorii
de
actiuni
(tabelul
12).
Tabelul
12
Actiuni
care
determind
forfecarea
odmAnturilor
Categoria
de
actiuni
Actiunea
Permanente
Migcdrile
tectonice
Descregterea
nivelului
de
api
subterand
Eroziunea
de la
baza
versan{ilor
gitaluzurilor
Starea
naturald
$i
secundard
de
tensiune
Temporare
de
lungd
duratd
Modificarea
greuti{ii
volumetriCe
a
rocilor
in
Solicitiri
statice
de lungd
duratd
(reologice)
Varialia
rezistenlei
la
forfecare
Suprapresiunea apei subterane
Efectul
hidrodinamic
Actiunea
variatiilor
termice
anualg
urma varialiei
umiditd{ii
Temporare
de scurti
durati
Precipitaliile
atmosferice
gi
apele
de suprafa 5
Excavaliile
la
baza
versan{ilor
gi
taluzurilor
Exploziile
masive
necontrolate
Extraordinare
Ac iunile
seismic
Descregterea
brusci
a
nivelului
apelor
subterane
Proiectarea
fdrd
respectarea
condiliilor
de
stabilitate
intr-o
astfel
de
situa(ie,
vor
trebui
fdcute
cAteva
modificdri
asupra
valorii
rezistenlei
de
rupere
la forfecare,
funclie
de
procesul
anticipat
in
masa
de
rocd.
Se
impune
luarea
in
considerare
9i
a
unor
fenomene,
ca:
alterarea,
discontinuitatea
masivului
9i
in
special
anizotropia
gi
heterotropia acestuia, prezenla suprafetelor
rugoase,
prezenla
apei
sub
presiune,
sufoziunea,
afuierea, manifestarea
vibrafiilor,
etc.,
-adici
intreaga
gami
de
factori
interni
9i
externi
care
conduc
la
o
posibild
modificare
valorici
a
reziJtenlei
la
forfecare
gi
implicit,
a
cei
doi
parametrii
(coeziunea
gi
unghiul
de frecare
interioard)
dependen{i
de
aceastd
rezistenld.
10.
lmportanfa parametrilor
fizici
ai
pimdnturilor
lntre
componentele
de
stare
ale
pimdnturilor
existi
o
serie
de
corelatii
care
exprimd
anumite
caracteristici
importante
ale
pdmAnturilor
referitoare
in
principal
la
1iig.
tO1:
-
indicele
golurilor
- porozitate
- gradul
de
saturare
-
umiditate
- greutatea
specificd
-
greutatea
specificd
?n
stare
uscatd
-
masa
volumici
-
masa
volumici
in
stare
uscati
-
greutatea
fazei
solide
.
ln
cazul
pdmdnturilor
granulare,
compresibilitatea
gi
rezistenta
la
forfecare
se referi
la
compactitatea
sau
gradul
de
compactare
al
granulelorlparticulelor)
de
pdmdnt.
Pentru
un
pim6nt
aflat
in
stare
densd,
volumul
golurilor
este'redus
9i
prin
urmare,
pdmdntul
dispune
de rezistenle
la
forfecare
gi
la
compresiune
mult
mai
ridicite.
Page 24
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 24/88
Volirm
\i
-1/-\1
-\/
rc.
-
v v,rr
y
i
Fig.
19
-
Prezentarea
grafice
a
proprietetilor
pimdnturilor
Compactitatea poate
fi
evaluatd cantitativ prin intermediul
densitdlii
relative (pr),
care
se
determind
cu una
din relafiile:
o,
=flf *ao
I%l
sau
"max
uTntn
r'[
-
,
t.--, I
,
n,ar
,
"l]rn
'
.
100
[Y"]
,r
l
incircars
*
fr-"WA
Li,Ml
tffii
lffih
J--:.-.{E-*
\'
1\-
pereu
poro$t
-{aerul
9i
apa
pot
fi
eliminate)
Valorile
parametrilor
yrin
sou
e6sx,
pentru
un
pemant
dat,
pot
fi
determinate prin
uscare,
pulverizare
gi
introducerea probei
(egantionutui)
intr-un
vas.
Valorile
yrr*
sEU
e6;n
se
stabilesc
pe
probe
uscate
supus_e
vibraliilor gi
solicitdrilor.
Variabila
y.
din
reraiil
anterioare
se
refere
la
greutatea
specifice
in
stare
uscate
a
pdmantului.
Comportamentul
de
bazd
al
pimdntului
(mecanica solului
in
sensul calitativ),
este
prezentat
in
fig.
20.
Fig. 20
-
Comportamentul
pdm6nturilor
supuse
solicitdrii:
cazul
l-
incdrcdridiferite
pe
acelagitip
de
pdmdnt;
cazul2-
incdrcare
identicd
pentru
diferite
tipuri
de
pdmdnturi
a1
Page 25
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 25/88
Page 26
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 26/88
o Masa
volumice
a apei
(pw):
P*=Mw/V*
M*:
(W100)
x
M.
o Masa
volumica
a
pdmdntului
uscat
(p6):
p6=Me/V1
p6=M6/V1
s
Masa
votumice
a
pemantu,r,
3l*l#[o:.1;,-
*',
o Masa vorumica
misuratd
,
f#iJYll,i$l'
'*
P'=Psat-Pw
o
Umiditatea
maxime
sau umiditatea
la saturatie
(w*r*
=
wrr),
este
greutatea
maximd
a
apei
care
poate
fi
conlinutd
intr-o
probd
de
pimAnt
(golurile
sunt
complet
umplute
cu
apd la
faza saturati
c6nd
avem G*
r.*)
raportatd
la
greutatea
scheletului
mineral
(G'):
wma*
-
G*rr*
-
Yw
xVwma*
=
Y*'Vp
=eY*
,o/o
GS
TsxVs
ysxVs
ys
o Gradul
de
saturare
(SJ,
indicd
propo(ia
Tn
care
golurile
din
proba
de
pdmAnt
sunt
umplute
cu
ape
gi
este
definit
ca
raportul
dintre
umiditatea
in
stare
naturald
(w)
gi
umiditatea
la saturatie
(w.ur),
aprecierea
pdminturilor
fic6ndu-se
astfel
(tabelul
13):
^
W
w'Ts
D.
=-=-
'
w*.* e'Yw
Sr=V*/Vp
S,.=(V*/Vn)x100
Tabelul
13
Caracteristicile
nAntuluiin
functie de
Caracteristica
pimdntu
lui
s,
Uscat
0<s,<0,40
Umed
0,40
<
S,. 0,80
Foarte
umed
0,80<s,<0,90
Saturat
s,
>
0,90
o Greutatea
volumetricd a
pimOntului
(y),
este
raportul intre
greutatea (G)
9i
volumul
(V)
ale unei
probe
de
pdmdnt
in
stare
naturald:
Y=G/V
,kN/m3
T
=
(7,
/
1+e)
(.'.,l,iJ? 'f
;:)[lY]..t
y.)
(1
+
srwsat)
o Greutatea
volumetrici a scheletului
mineral
(y.),
reprezinti
raportul
dintre
greutatea
(Gr) gi
volumul
(Vr)
al
particulelor
solide
dintr-o
probd
de-
pim6nt,
pentru^majoritatea
pamanturitor
valorile
y.sunt
intre: 2,65-2,75
gf/cm3
sau
103(2,65-2,75
kgf/m3)
sau 26,5-
27,5
kN/m3:
Y,
=
G /
W
,kN/m3
o Greutatea
volumetrici
a
pimintului
in
stare
uscati
(To),
este
greutatea
particulelor
solide
(G,)
raportatd
la volumul
,roor;
1 tr1il,it:tal
(v):
in
care:
6=greutatea
unei
probe
de
pdmint,
Gr=greutatea
particulelor
minerale;
G*=greutatea
apei
din
pori;
Qr=greutatea
aerului
care este
=
0,0
G
=
Gs *Gw
=
o,[r**)
=
G.(t+w)=
T,
%(1+w)=
y (v-vo[r+w)
S,
26
Page 27
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 27/88
G=TXV=ysft-Vo{t+w)=
3Y=,,[,-Y)r,,.-l
T=Ts(t-n)(t+w)
Y6
=Gr/V
sau
,
kN/m3
ro
=y.(t-n)
Pa=
pl(1+w/100)
ya
=
yl(1+w/100)
7o
=
Y,
- (n/100)
Y.
o
Greutatea
vorumetri.a
,l ,ijlUii}'ifl:Lfft]i1,,r,,
(y,.1),
este
sreutatea
(G,,,)
pe
unitate
de
volum
de
pdmdnt
saturat
(V),
golurile
fiind
complei
umplute
cu
apd:
Ysat
=
Gmax/
V
,
kN/m3
Tsat
=Yr(1-n)+n'y,"
o
Greutatea
volumetriciTn
stare
submersati (yr),
este
greutatea
(Gr) pe
unitatea
de
volum
a
pdmdntului
saturat
imersat (V),
care
este
supus
fo(ei
luiArhimede:
y=Gr/V
sau
y=ys(t-n)-y*(t-n)=
v
=
(y,
-
y*X1-
n)
,
kN/m3
La
determinirile
din relaliile
anterioare
y*
?re
valoarea
aproximativd
de
10,0
kN/m3.
o
Greutate
a
fazei
solide:
G.
=
(GrA/u)
ly*
=
(MrA/r)
/y*
G=G.+G*
o
Limitete
tui
Atterberg
p"nt,,Ipu,Yei
Y,.1;
Y,Li*J,u'"'
.
wr
-
limita
superioard
de
plasticitate
sau
limita
de lichiditate gi
definiti
ca umiditatea
la
care
pdmdntul
incepe
sd
aibd
caracteristicile
unui lichid
vgscos,
adicd
umiditatea
peste
care
pimdntul
se
scurge
ca un
lichid
sub influenla
greutd{ii
proprii;
corespunde
trecerii
de
la
starea
plastici
la
starea
lichidd, grosimea
moleculelor
de apd'care
inconjoard
particulele
minerale
fiind mai mare iar
frecdrile
gi
atracliile
sunt suprimate,
pdm6ntul
este
deformabil
cu
ugurinld
gi
nu
se
mai rupe
prin
alunecare;
se
determind
prin
metoda
Casagrande.
wp
(wr)
-
limita
inferioard
de
plastlcitate
sau limita
de
frdmdntare,
definitd
ca
umiditatea
corespunzdloare
trecerii
pim6ntului
de
Ia
starea
plasticd
la
starea
unui
corp
solid
(tare),
adicd
umiditatea
sub
care
moleculele
de
apd
care inconjoard
particulele
solide
nu
mai
au
proprietatea
de
apd liberd;
se
determini
prin
metoda
cilindriloi
de
pdm6nt
care
constd
in
rularea
cu
mdna
pe
un
suport
de
sticld
a materialului
pentru
oblinerea
unor
cilindri
de
circa 3-4
mm
grosime
gi
3-5
cm lungime,
iar
umiditatea
care
permite
rularea
cilindrilor
pdnd
la
ob{inerea
fisurdrii
fdrd
rupere
reprezintd
limita
inferioard
de
plasticitate.
27
Page 28
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 28/88
ws
(wc)
-
limita
de contraclie
care reprezinti
umiditatea
de la care orice
pierdere
de
apd
se face
fdri
diminuarea
volumului;
este atinsd
cAnd umiditatea
scade
sub
limita
de
plasticitate,
pierderea
apei
se manifestd
prin
formare
de
meniscuri
capilare,
pind
c0nd
argila
trece de
la
starea unui
corp cvasisolid in
starea
unui
corp
tare
(imparte
starea
solidd
in
pimdnturi
tari
gi
semitari):
ws
=
wL
-
[Ui
-
Vr) / Ms]
x 100
,o/o
in care: Vi=volumul inilial
al
probei
de
pim6nt;
V=volumul
final
al
probei
de
pim0nt;
Ms=rTr?s?
de
pdmint
uscat
wn
-
umiditatea higroscopicd, respectiv
umiditatea maximd
a
unui
pimdnt
uscat ?n
aer
liber la
temperatura de
20oC
o
Volumul
unui
pdmdnt
saturat
(V)
care
este
alcdtuit
din
volumul
ocupat de schelet
(V,)
Si
volumul
ocupat de
api
(V*)
V=Vr+V*
o
Contraclia volumicd
(Cv),
stabilitd
din curba de contraclie-umiditate,
are
valoarea
de
10o/o
la terenurile
argiloase
obignuite
gi
se calculeazd
cu
rela{ia:
Cv
=
[(Vi
-
Vr)/ V)] x 100
o lndicele
de
contracfie-umflare
al
unui
pdmdnt
(l6u),
aprecierea
fiind:
lcu
=
0
sunt
posibile
numai
contracfii;
0. lcu
<1
sunt
posibile
gi
fenomene
de contrac{ie
9i
umflare;
l6u
>
1,0
sunt posibile numai fenomene de
umflare:
lcu
=
(wsat -
w)
/
(w..1-
ws)
o
lndicele
de
plasticitate
(lp),
tabelul 14:
-
reprezinti
diferenla dintre limitele
superioard
gi
inferioard
de
plasticitate
-
indici
mdsura intinderii
zonei de
umiditate
pentru
care
materialul
este
plastic
Ai
susceptibil
de mari
deformdri
lp
=
w1-
Wp
,Yo
Tabelul
14
Clasificarea
0nturilor
tu
coezive in functie
de
lp
Starea
de
olasticitate
lp
Denumirea
pimAntului
Neplastic
0-5
Nisip
prifos,
praf
nisipos
Plasticitate
medie
5-1 5 Praf,
praf
arqilos, nisip arqilos
Plastic
15-40 Argild, arqild
prdfoasS,
arqilS
nisipoasd
Foarte
plastic
>40
Argili
grasd
s
Criteriul
de
plasticitate
(Cp),
dacd
lp
<
Cp
rezultd
ci
pdmintul
analizat este
caracterizat ca un
pdmAnt
cu umfleri
gi
contraclii
mari.
Cp
=
0,73
(wL -
20)
s
lndicele de
consistenld
(ls):
este utilizat
pentru
aprecierea stdrii de
consistentd
a
pimdntului
natural,
respectiv comportamentul in
diverse
condilii
de
solicitare
(tabelul
15),
cu
menliunea cd
pdmdnturile
cu
ls<0,50
nu
pot
fi folosite
ca
terenuri
pentru
fundalii, iar
la
pimdnturile
cu 16<0,75
tasarea
devine importanti.
l.
=I#
,o/o
lP
0< ls =
[(w -
we)
/
lp]<
1
in
care:
w=umiditatea
probei
de
pdm0nt
in
stare naturald
Tabelul
15
asificarea
pdmAnturilor
coezive in functie
de
indicele
de
co
Starea
de consistentd
I
PdmAnturi
curgdtoare
<0
Pimdnturi
plastic
curgdtoare
0,0-0,25
PdmAnturi
plastic
moi
0,26-0,50
PiimAnturi
plastic
consistente
0,51-0,75
PimAnturi
vArtoase
0,76-0,99
PdmAnturitari >
1,00
nsisten i
fu
28
Page 29
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 29/88
o
lndicele
de
fluiditate (lr),
folosit
la
aprecierea
stdrii
de
consistenld
prin
comportamentul
pdmdnturilor
in
diverse
condilii
de
solicitare:
lr-='1
-
Ic
o lndicele
de activitate
este calculat
cu
face
ca in
tabelul
16.
la=
lp/42
in
care:
lp este indicele
de
plasticitate
iar
Az
este
procentul
de argili
coloidald
cu
particule
mai
mici
de 0,002
mm.
Tabelul
16
Clasifica
rea
arqilelor
dupi activitate
Activitatea
pdmAntu
lu i
la
Putin
activd
<
0,75
Activitate
medie
0,76-1,25
Foarte
activd
>
1,26
s
lndicele
de indesare
(lo),
arate
starea
in care
se
afl5
parnantut
natural
calitatea
sa
ca
teren
de fundare
gi
se
calculeazd
cu
relalia
urmitoare
iar
nisipurilor
se face
conform
tabelului 17
(cu
menfiunea
cd
pentru
lo
>
0,50
fundare
este
bun fdri
o
compactare
suplimentari):
lD
a _a
"max
v
A
-A
"max
"min
unde:
e=indicele
porilor
in
starea
naturald;
e*r*=indicele
porilor
in
starea
de
afdnare
maximi;
emin=indicele
porilor
in
starea
de indesare
maximi
Tabelul
17
Clasificarea
as
nts
rilor in
functie
de indicele
de indesare
Starea
de
afAnare
lo
lncadrarea
nisipului
AfAnare
<
0,33
Teren
slab
lndesare
medie
0,34-0,66
Teren
bun
lndesati
0,67-1,00
Teren
foarte
bun
o
Capacitatea
de
compactare
(Ci),
aprecierea
fiind
conformd
tabelului
18:
indici
poten ialul
de
tasare
al
nisipurilor,
a _6
"max
"mln
,o/o
relalia
de mai
jos
iar
aprecierea
argilelor
se
l\_
vi
-
Clasificarea
a _a
t\
"max
"min
"r
-
-I-
"min
precum
9i
aprecierea
terenul
de
Tabelul
18
sau
6
vmax
nisipurilor
in
functie
de capacitatea
de
Starea
de
compactare
Ci
Micd
<
0,4
Medie
0,4-0,6
Mare
>
0,6
o
Gradul
de
compactare
al
rambleelor,
stabilit
pe
baza
determindrii
greutdlii
lor
(Ci)
volumetrice
in
stare
uscate
dupi
compactare
la
o anumiti
umiditate,
folosind
un lucru
mecanic
stabilit.
s
Umflarea liberd
(UL):
Ur=[(Vr-Vr)
/Vr]x100
Vr
=
10
cm'
Ur-
=
10
(V
-
tO1
,o/o
o
Umiditatea
.la
suctiune
(p):
sucliunea
este
deficitul
de
presiune
in
raport
cu
presiunea
atmosfericd,
care
apare
in
apa
din
porii
materialelor
hidrofile
nesaturaie;
este
condilionati
de factorii
care
influenleazi
interacliunea
dintre
apa
gi
faza
solidd,
natura
gi
alcituirea
scheletului
solid,
conlinutul
de
sdruri din
api,
starea
termicd
gi
electricd;
poat-e
sd
apard
In
materiale
cu schelet
rigid,
materiale
cu
granule
relativ
mari
([rin
capilaritate)
9i
granule
mici
(prin
adsorblie);
se calculeazd
cu relatia:
29
Page 30
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 30/88
Tn
care:
R=constanta
sazetor'
ti#JI,Iri"l;
?i}o"
Kelvin; cr
gi
c2=coocentratia
solu iilor
o
Capacitatea de adsorblie
(Ca):
Cn
=
Wr- / Mo
,o/o
In care:
wl=c?Dtitatea de api
adsorbitd la sucliunea
pF=O;
Mo=In?sa de
pdmAnt
uscat
9i
mojarat
o
Granulozitatea,
adici
conlinutul
procentual
de
granule,
respectiv
repartilia
procentualS
a
particulelor
de
pdmAnt
dupa
mdrimea
lor care determind
clasificarea
gi
caracteristicile
pim6nturilor,
astfel:
<
0,005
mm argild; 0,005-0,05
mm
praf;
0,05-2,0
mm
nisip;
2,0-20,0 mm
pietrig;
0,5-20
mm balastru;20-200
mm bolovdnig;
>200
mm
o
Densitatea
(p),
reprezintd raportul
dintre
masa
pdmAntului
umed
gi
volumul
acestuia
p
=
g/cm3
V
o
Compresibilitatea:
proprietatea
pimAntului
de
micgorare a
volumului sub acliunea
sarcinilor, temperaturii,
umiditdlii
gi greutdlii proprii;
se
determini
?n laborator cu
edometrul
9i
permite
stabilirea
indicelui
de
capacitate
portante (CBR)
in funclie de care
se impart
materialele de construclie
(90-150
o/o
macadam; 80-120
%
pialrd
sparti;
40-80 %
pietrig;
25-40 % nisip argilos;
5-15%
argild
prdfoasi;
1-5o/o
argil5
plastici)
o
Rezistenla
la
tdiere
(t)
reprezintd
efortul unitartangenlial
maxim intr-o
secliune
a
pdmdntului
stabilitd
la momentul ruperii
prin
forfecare:
r=c+otgq
?n care: c=coeficientul
de coeziune; o=efortul
unitar
normal
pe
suprafala
de
rupere;
q=unghiul
de
inclinare
o Coeficientul
de
curburi a curbei
granulometrice (C"),
un
pdmdnt
bun
pentru
construclia terasamentelor trebuie
si aibd C"=113:
Cc=(d3o)2/(dro
x doo)
in care: d1s=diametrul eficace sau
diametrul
corespunzitor
procentului
de
10%
pe
curba
granulometricd;
dso sau diametrul
de 30%; doo sau diametrul
de 60%)
o
Gradul de
neuniformitate sau
coeficientul
lui Hazen
(Un)
care caracterizeazi
panta
curbei
granulometrice gi
in funclie de
care
pdmdnturile pot
fi
foarte
uniforme
(Un<S),
uniforme
(5<Un<15)
sau neuniforme
(Un>15):
Un=doo/dro
o
Cdldura
maximd de umezire, definitd
prin
cantitatea de
cilduri degajatd
la
umezirea
pdni
la
saturalie
a unui
gram
de
pim6nt
uscatin etuvi
la
1050C.
30
Page 31
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 31/88
6.2.
Caracterizarea
generald
a
terenului
de
fundare
6.2.1.
Recunoagterea
terenurilor
de
fundare
6.2.2.
Clasificarea
terenurilor
de
fundare
6.2.3.
caracteristici
re
pim6ntu
riror
utir
izate
in
construcfi
i
6
-2-4.
im
bu
n
itifi
rea
propri talr
ro,. geoteh
n ice
are
pim6nturiror
q.?.?. Capacitatea
portanti
a terenitui
de
fundire
6.2.6.
Categoria
geotehnicd
6.2.7.
Stabilirea
addncimii
de
fundare
6.2.8.
Principiigi
modere
de
carcut pentru
terenur
de
fundatii
6.2.1.
Recunoagterea
terenurilor
de
fundare
Terenul
de fundare
constituie
suportul
pentru
construclii
gi
reprezintd
volumul
de rocd
in
care
se
resimt
incdrcirile
transmise de
fundatii.
Lucrdrile
ingineregti
legate
de
pdmdntuii
iunt
studiate
pe
baza
parametrilor
fizici
9i
ecanici
ai
pdmdntului
respectiv,
paiametrii
regrupaliin
trei
nirri
.ri.g[n:i,'
a)
-
natura pdmdntului:
-
dimensiunile
granulelor
-
forma granulelor
- granulometria
-
mineralogia
-
materiile
organice
componente
b)
-
starea
pdmAntului:
- greutatea
9i
masa
volumicd
a
pdmAntului
- gradul
de
saturare
- plasticitatea
-
compactitatea
relativd
-
indicele
golurilor
-
porozitatea
-
indicele
de
densitate
relativi
(lp)
-
indicete
de
tichiditate
(t1)
c)
-
comportamentul
pdmdntului:
-
coeficientul
de
consolidare
(Cv)
-
indicele
de
compresibilitate
iCc)
-
presiunea
de
preconsolidare
(pp)
-
unghiul
de
frecare
interioard
(g)
'
Parametrii
fizici descriu sau
caracterize
azd
natura
gi
starea
pimantului,
respectiv
a
erenului
de
fundare
consid-erat,
iar
parametrii
mecanici
caracte
rir^ia'iomportamentul
mecanic
(rezistenta)
9i
Ia
deformare
(trensiune-derormaliey
a
unui
pdm6nt.
Pdmintul
este
constituit
din
trei
faze
oistmcte
irJia-rnramblul
granutelor
minerale;
lichid5-in
mod
normal
apa;
gazoasd-a trl),,
doidffi
rerative
Tntre
aceste
faze
fiind
efinite
prin
intermediul
a
irei
tipuri
de
raporturiigravimeirice,
volumetrice
gi
mixte).
6.2.2.
Clasificarea
terenurilor
de
fundare
Marea
diversitate
gi
proprietdtile
caracteristice
elementelor
constitutive
asociate
pd(ii
superioare
a
scoa(ei
terestie,
alituri
oe
eremenGr.
georogice,
oferd
condi(ii
diferite
de
Page 32
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 32/88
favorabilitate executdrii
construcfiilor, astfel inc0t terenului de fundare
Ti
revine
un rol
major
in
proiectarea
gi
execulia construcfiilor.
Terenul de fundare
este acea
parte
a scoa(ei
terestre,
cu
o compozilie stratificatd
in
funclie de roca
dominantd, supusd influenlei
clSdirilor
gi
care
in
functie
de
rezistenla
gi
stabilitatea
proprie
determind rezistenla, stabilitatea
gi
comportarea clddirilor in exploatare.
Rocile care alcituiesc terenul de fundare sunt:
-
roci
compacte
(tari sau
stdncoase
cum sunt
rocile
magmatice, metamorfice
9i
sedimentare
cimentate), care formeazi
un
teren cu
o
rezisten[d
la
compresiune
o =10-100
daN/cm2
-
roci
dezagregate
(pdmdntoase
sau
roci
minerale)
care au un
comportament diferit
(datoritd
conlinutului Tn substanle organice
sau siruri, al
rocilor
sedimentare sau
fragmentelor
de
minerale
constitutive),
in functie
de
natura
9i
proprietitile
fizico-mecanice
gi
o rezistenli
la
compresiune oc=1,0-7,0
daN/cm'
Sub
acliunea unor sarcini
asupra
masivului de
pdm0nt
se
disting
trei
faze
de
compactare a
acestuia,laze
care se succed
pe
mdsuri ce sarcina cregte, astfel:
-
faza
de
indesare:
are
loc
micgorarea
porozitilii
pdmAntului
gi
eliminarea unei
pd(i
din apa
gi
aerul
existente
in
acesta
-
faza
de alunecare
(dezvoltare
a
zonelor
platice):
reducerea continud
a
porozitilii
gi
aparilia
alunecirilor
relative
intre
particulele minerale componente
-
faza ceddrii:
refularea
pdmAntului
de sub funda{ie
Sarcinile
(N)
pe
care o
clidire
le transmite terenului de fundare au valori
intre
1-4
daN/cm2 ceea ce inseamnd cd
ambele
tipuri
de
roci
(compacte
gi
dezagregate)
pot
fi
utilizate
pentru
fundarea
clddirilor, cu menfiunea cd
pentru
rocile
dezagregate
se va
face
verificarea
presiunii
transmise
de construclie
asupra terenului
de
fundare.
ln raport de condi[iile
de
rezistenld
9i
stabilitate oferite
pentru
fundarea unei
construclii
9i
exploatarea
in
condilii
normale
a
acesteia,
terenul
de
fundare
se
clasifici
in
trei categorii:
-
teren
bun
de fundare
(tab.
1)
-
teren mediu
de
fundare
(tab.
2)
- teren dificil de fundare (tab.
3)
Tabelul 1
eren
bun
de IH
Caracteristica
-
blocuri, bolovdniguri,
pietriguri
care
coplin
<
40
o/o
nisip
9i
<
30
o/o
argili,
dacd stratificalia este
practic
uniformd
si
orizontald
(panta
<
10
%)
-
pdminturi
nisipoase
(inclusiv
nisipuri
prifoase),
indesate, daci stratifica{ia
este
practic
uniformd
si
orizontald
-
pdmAnturi
coezive cu
plasticitate
redusd
(10.10
%):
nisipuri
argiloase,
prafuri
nisipoase
gi
prafuri
careau e<0,7
gi
l.>0,75incondilii
destratificaliepracticuniformdqi orizontald
-
pimdnturi
coezive cu
plasticitate
medie
(10
< l, < 20%): nisipuri
argiloase
gi
prafuri
nisipoase-argiloase
cu
e
<
1,0
gi
l
>
0,75 in condi{iile unei stratificalii
practic
uniforme
gi
orizontale
- pim6nturi
coezive cu
plasticitate
mare
(lp
> 20
%): argile
nisipoase,
argile
prdfoase
gi
argile
care au e
<
1,1
$i
l > 0,75 in conditii de stratificatie
practic
uniformi
Qi
orizontali
-
roci stdncoase
Qi
semistincoase,
in
conditii de stratificatie
practic
uniformd
qi
orizontald
-
umpluturi compactate realizate
conform documentatiilor de executie, controlate
si
autorizate
-
orice combinatie intre
categoriile anterioare, cu exceptia
penultimei
categorii
fundare
Teren
mediu de
fundare
Caracteristica
dnturi nisipoase, inclusiv ipuri
prifoase,
cu indesare
medie,
cu
inclinarea
sub
10
%
coezive
cu
plasti
itate redusd
(lo
<
10%): nisipuri argiloase, prafuri
nisi
Tabelul
2
Page 33
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 33/88
e;illla;;il;
-
pdmAnturi
coezive
cu
plasticitate
nisipoase-argiloase
cu
e <
1,0
gi
0,5
<
orizontale
m
l" <
0,75
in condiliile
unei
stratifica{ii
practic
uniforme
gi
-pdmAnturicoezivecuplasticitatemare(lp>20%):arg
carea-ue<1,1
$i0,5<1"<0,T5inconditiidestratificatiepracticuniformigiorizontald
-
pdmAnturi loessoide Oi
7-92
.pimdnturiargiloasecuplasticitatemaresi
(pimdnturicu
umfliri
Qicontractii
mari)
$i
clasificate
ca
pulin
active-active
-umpluturicareauprovenien dcunoscutdgiuncon inut<5,z"maf@
sau cu
o vechime
>
10
ani
Si
necompactate
initial
Tabelul
3
Teren
dificil
de
fundare
Caracteristica
-
pimAnturi
coezive
de consistentd redusd
(lc
< 0,5)
-
pdm6nturi
loessoide
din
grupa
B
de
pemA
normativul
P
7-92
-pdmanturiargiloasecuactivitatemaregifoartemare,i
proprietiti
de umflare
gi
contractii
mari-pUCM
-
p?m?nrur
cu
un collunut
ndtcat
de
materii
organice
(turbe,
nemol,
mal)
-
pimdnturi
contractile
-
terenuri
in
6.2.3.
caracteristicile
piminturilor
utilizate
in
construcfii
Pdm6nturile
necoezive
sunt
in
general
pdmdnturi
bune
de
fundare,
nu
sunt
compresibile
gi
nu sunt
sensibile
la
inghe -dezghe . Totugi, nisipurile
sunt
sensibile
la
actiuni
dinamice,
iar
nisipurile
fine
in
stare
ifanata
sunt improprii
pentru
fundare.
Principalele
caracteristici
ale
pimdnturilor
nisipoase
sunt:
-
permeabilitate
mare
-
ascensiune
capilard
moderati (<
30-50
cm)
-
compresibilitate
redusd
sub
sarcini
statice
care cregte
insd
sub
acliunea
sarcinilor
dinamice
gi
a
vibraliilor
-
tasdrile
se
produc
la
scurt
timp dupd
aplicarea
incircdrilor
-
coeziune
redusi
sau
absenti
ceea
ce
impune
protejarea
taluzurilor
Ia
actiunea
vdntului
9i
a
apelor
din
precipitalii
-
instabile
in
stare
afAnatd
-
sub
ac{iunea
vibratiilor sau
a
inundafiilor, nisipurile
in
stare afanatd se
lichefiazi
Pimdnturile
arqiloase
sunt
practic
impermeabiie, principalele
caracteristici
fiind:
-
tasdrile
se
produc
intr-un
timp
cu
at6t
mai
indelungat
cu c6t
propo(ia
de ap6
adsorbitd
este
mai
mare
iar
permeabilitatea,
respectiv
posiSititalite
de
drenare
sunt
mai
reduse
-
rezisten[a
la
tdiere
a
argilelor
este
foarte
variabilS
in funclie
de
umiditate
-
adsorblie
ridicatd
care
se
manifestd prin
pdstrarea
umiditd{ii
dob6ndite,
mai
ales
Ia
argilele
contractile
care
sunt
sensibile
la modificdrile
de
umiditate
manifestate
prin
umfldri
gi
contracliiinsolite
de fisurdri
-
mare
sensibilitate,
adicd
Ii
se
diminueazd
rezistenta
ca
urmare
a
deranjdrii
structurii
-
pdmAnturile
argiloase
sunt
mai
bune
decdt
cele
prdfoase,
fiind
considerate
de
o
calitate
mijlocie
Page 34
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 34/88
-
comportarea
ca
terenuri
de
fundare
depinde
foarte
mult
de conlinutul
de apd
(sunt
de
slabd
calitate
dacd
au
o umiditate
de
peste
80%
gi
modulul
de
deformalie
sub
50
daN/cm2
ca
gi
cele cu
indicele
de consistenid
redus,
cele
plastic
curgdtoare)
-
-
argila
gi
argila
grasd
au
coeziune
gi
plasticitate
mare
gi
foarte
mare,
iar
argila
prdfoasi
9i
cea nisipoasd
au
coeziune
9i
plasticitate
mijlocii
Pdmdnturile
prdfoase:
-
au
adsorblie
destul
de
mare,
con{in
adesea
humus
9i
limita
de
curgere
este
mult
inferioard argilei,
ceea
ce
face
ca 9i la
o
umiditate moderatd
sd
igi
piardd
capacitatea
portantd
-
sunt
gelive gi
au
capilaritate
mare
(praful
argilos
are aceste inconveniente
din cauza
coeziunii
sale
reduse
iarpraful
argilo-nisipos,
din
cauza
coeziunii
gi plasticitdlii
sale medii,
primul
fiind mai
impropriu
pentru
fundare
decAt al
doilea)
-
loessul
care
s-a
format
prin
consolidarea
prafului
eolian
este foarte
poros
9i
pulin
coeziv, este
foarte
permeabil
gi
are
o
mare
capacitate
de relinere
a apei,
av6nd
proprietdli
satisfdcdtoare
cand
este
in
stare
uscatd
9i
foarte
slabe
Tn
stare
umedd
PimAnturile
vegetale:
-
sunt
total improprii
pentru
terenuri
de fundare
-
conlin humus,
resturi
organice incomplet
descompuse
9i
praf
-
humusul
sporegte
adsorbfia,
praful
coboard
limita
de curgere iar
resturile
organice
menlin afdnarea
pimdntului
mdrindu-i compresibilitatea
Turba
gi
ndmolurile:
-
au aceleagi
deficien{e
ca
gi
pimdnturile
vegetale,
dar mai
accentuate
-
turbele
sunt
acumuliri
de materii
organice
mai mult
sau mai
pu{in
descompuse
care
se
gisesc
mai
ales Tn regiunile
muntoase
unde
clima este
mai
ricoroasd
-
greutatea
volumetricd
gi permeabilitatea
depind
de
gradul
de descompunere
in care
se
gisegte
turba respectivd
Ndmolurile
(mAlurile):
-
nu sunt
bune
pentru
terasamente
gi
nici ca
terenuri
de fundare
-
mAlurile
sunt constituite
din argild
9i
praf
in
propo(ii
aproximativ
egale, la
care
se
adaugd
humus
in
diferite
propo(ii
(cca.
10%)
-
sunt foarte
compresibile
- structura m6lurilor este
floculari
conlinAnd
gi
materii
organice
(mai
ales turboase)
-
prin
consolidare
mdlurile
se
pot
transforma
in argile sau
in
marne
-
au umiditate
foarte
mare, iar
permeabilitatea
gi
coeziunea
sunt
reduse
Mlastinile:
-
apar
pe
terenuri
lipsite
de
scurgere
la
care alimentarea
cu
apd
depdgegte
evaporarea
favorizdnd
dezvoltarea
vegetaliei
hidrofile
-
din
punctul
de vedere
al consistenlei,
respectiv
al stabilitdlii
pdm6ntului
de mla9tin6,
existd
subtipuri
de
pimdnturi
ml6gtinoase
6,2.4. im
bu
n
dtif i
rea
proprietdli
lor
geoteh
n i
ce
ale
pim6ntu
ri lor
imbunitd(irea
proprietililor
geotehnice
ale
pdmdnturilor
se
poate
realiza
prin
urmdtoarele
metode:
Procedeul
pernei
de
balast,
folosegte
pietrig
sau
nisip
gi
consti
in
agternerea
gi
cilindrarea
mai
multeor
straturi
de
balast
cu
grosimi
de 20-30
cm. Dacd
este
posibil,
se
i
excaveazd,
mai
intAi
pdm0ntul
care
are
caracteristici
nesatisfdcitoare.
Cimentarea,
constd in
umplerea
golurilor
din
pdmdnt
cu
o
suspensie
de
ciment.
Se
obline
o
impermeabilizare gi
o cregtere
a
capacitilii
portante.
Tehnologia
este
urmitoarea:
se
scarificd
pdm0ntul;
se
pulverizeazd
cimentul;
se rdscolegte
amestecul
gi
se stropegte.
Cimentului
i se
adaugd
o sare
solubild
de
calciu
impotriva
materiilor
organice
din
pimdnt
care
pot
intArzia
priza.
Procedeul
nu este indicat
la argilele
grase,
4
Page 35
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 35/88
Bituminizarea,
este
un
procedeu
foarte
asemdndtor
cu
cimentarea.
Se folosegte
bitum
topit
sau
emulsie de
bitum.
Se recomandd
pentru
pdmAnturile
necoezive.
Adausul
de
var.
caz
Tn
care
se
procedeazd
ca
mai
sus;
tot
astfel
mai
pot
fi
folosite
subproduse
industriale
(zguri,
lignosulfili
de
la
fabricarea h0rtiei
etc.).
Compactarea,
procedeu
prin
care
se
urmdregte
oblinerea
unei cregteri
a densitdlii
solide
gi
consumarea
tasdrilor
pentru
ca
la
amplasarea
construc{iei
terenul sd
se
gdseascd
intr-o
stare
de
indesare
c6t mai
buni.
Tot
astfel,
prin
compactare
cregte
rezistenla
la
tiiere
datoriti sciderii
distanlei dintre particulele
solide.
6.2.5.
Capacitatea
portanti
a
terenului
de fundare
Presiunea
limitd
este
cea
mai
mare
presiune
cu
care
poate
fi
Incircat
un
teren
de
fundare
fdrd
a se
produce
scoaterea
din funclie
a
construcfiei
din
cauza deformdrii
excesive
a terenului.
Valoarea
presiunii
la care
incepe
producerea
deforma{iilor
plastice
reprezintd
presiunea
limitd
de
cedare
plasticd
9i
definegte
capacitatea
portanti
maximd
a
unui masiv
de
pimdnt.
Capacitatea
portantd
a
terenului
de fundare
reprezintd
presiunea
maximd
acceptatd
de acesta,
astfel
incdt
deformaliile
sale sd nu
compromitd
buna
exploatare
a construcliilor.
Dimensionarea
folosegte
presiunea
admisibili
de bazd
care
este
exercitatd
de
o
fundalie
de
ldlime 0,60-1,0
m,
situatd
la
o
adAncime
de 2,0
m. Valorile acestei
presiuni
sunt
intabulate.
Pentru
lalimi mai mari,
intre
1,0
9i
5,0 m,
se face
o extrapolare.
Pentru
ldlimi
ale
fundaliei
de
peste
5,0 m,
se
majoreazd
valorile
tabelare
cu 50%
la
pimdnturi
necoezive,
respectiv
cu 20Yo
pentru
pdmdnturi
coezive.
Dacd
tasirile reale
sunt mai mari
decdt
cele
acceptate
de
structura
de
rezistenld
adoptatd,
se
poate
ajunge
la
ruperea
terenului
9i
distrugerea
pa(iald
sa integrali
a
construc{iei.
Ruperea
pimAntului
are loc
cAnd
rezistenla
de forfecare
pe
o anumiti
suprafald
a
terenului
este depdgitd
de tensiunea
de forfecare
rezultatd
din
actiunile
exterioare
sau din
greutatea
proprie
a
pim6ntului.
Rezistenla
la
forfecare
a unui
pdm0nt
este
tensiunea
tangen{iald
executatd
de-a
lungul
suprafelei
de rupere,
in momentul
cedirii,
astfel:
- pentru nisipuri,
rezistenla
la forfecare
este influenlatd
direct
de unghiul
de frecare:
t,
=oxtg
-
pentru
pdmdnturile
fine
(prafuri,
argile)
apar
aldturi
de
frecarea
intergranulard
gi
eforturile
de
atraclie
intre
particule
(coeziunea-c)
gi
care
au ca efect
cregterei
rezistenlei
la
forfecare:
rf
=oxtg +c
-
parametrii
c
Ai
@
se
determini
experimental
9i
pot
fi aparenli
(cu
gi
@u)
in
cazul
tensiunilor
totale,
sau efectivi
(cr
9i
@t1
in
cazul
tensiuniror
efective
-
pentru
pdmdnturile necoezive (nisipuri
gi
pietriguri)
coeziunea
este
nuld
(c=0,0)
astfel
ci
ecuatia
dreptei intrinseci
devine:
-
permeabilitatea
pdmdnturilor
necoezive
fiind foarte
mare
(k>10-5
m/s),
imediat
dupi
aplicarea
tensiunilor,
presiunea
intersti{iald
devine
nuld
(u=0,0)
deoarece
apa
poate
drena
foarte rapid,
astfel
cd@u=@t
Ordinul
de
mdrime
al
unghiului de
frecare internd
la
pimdnturile
necoezive
este
prezentat
in
tabelul
4.
Factorii
care
influenteazi
unghiul
de frecare
internd al
pdm6nturilor
necoezive
sunt:
-
indesarea
pimdntului
Page 36
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 36/88
-
dimensiunea
granulelor
-
forma
granulelor
-
granulometria
Tabelul4
Ordinul de mdritne al
unqhiului
le
frecare
interni
la
Tipuri
de
pimAnturi
indesare
Unqhiul
de
frecare
interni
@
=
@'=
Qy
Granule
rotunjite,
q
ranulometrie
uniformi
Granule
unghiulare,
qranulometrie
extinsd
Nisip
mediu
Afinat
Mediu
afdnat
lndesat
28
32
35
30'
340
3g0
32
36
44
34
400
460
PietriE
65%
65%
B0%
B0o/o
Nisip
35%
35%
20%
20o/o
Af6'nat
Mediu af6nat
indesat
Afdnat
a-0
ct
+lo
g9'
410
450
Roci
fragmentatd
cu
explozibil
4o:55o
Starea
de
Tndesare
a
granulelor
determinatd
de
rezistenta
aparentd
la
forfecare
manifestatd
la
inceputul
ruperii dispare odatd cu producerea
deplasd5ii
91
afdndrii.
pdmAnturile
coezive
au
permeabilitate
foarte
scezuta
(k=10-/-10-''
m/s)
astfel
ci
dupd
aplicarea
unei
stdri
de tensiuni,
presiunea
interstiliald
u
I 0
descregte
lent
9i
se
anuleaz6
in timp,
ccea
ce
determind
ca
rezistenta
la forfecare
9i
tensiunea
efectivi
sd
depindd
de
presiunea
interstitiald,
ecualia
dreptei
intrinseci
fiind:
rf
=o'
xtggr
+c'
=(o-u)tgQr
+cr
Disiparea
presiunilor
interstitiale
este
dependentd
de
permeabilitatea
pdm0ntului
9i
depinde
de:
-
valoarea
tensiunilor
aplicate
pdmAntului
comparativ
cu
valoarea
tensiunilor
de
preconsolidare
viteza
de
aplicare
a
tensiunilor
comparativ
cu
posibilitalile
de
drenare
ale
pdmAntului
6.2.6.
Categoria
geotehnicd
pentru
stabilirea
exigentelor
de
proiectare
geotehnicd
au
fost
definite
trei
categorii
geotehnice,
astfel:
categoria
geotehnice
1 care
are
risc
geotehnic
redus
-
categoria
geotehnicd 2 cu
risc
geotehnic moderat
-
categoria
geotehnicd
3 cu
risc
geotehnic mare
lncadiarea
-unei
lucrdri
la o
anumitd
categorie
geotehnicd
se
realizeazd
inainte
de
cercetarea terenului de fundare,
in funclie
de
faza
de proiectare
9i
execu[ie.
Categoria
geotehnicd
in care
se
incadreazd
terenurile,
exprim6
riscul
geotehnic,
care
depinde
de
doui
grupe
de
factori:
-
factorii asociaii
terenurilor:
condilii
specifice
datorate
tipului
de
teren;
apa
subterand
-
factorii
lega(i
de:
categoria
de
importanli
9i
structura
construc{iei;
vecindtilile
construc[iei
Condiliile
de
teren
sunt
datorate
tipului de
teren
(bun,
mediu
sau
dificil),
existent
pe
amplasamentul
de
construit.
prezenla
apei
subterane
Tn
cadrul
amplasamentului
gi
corelarea
cu
solu[ia
de
fundare,
determind
stabilirea
categoriei
geotehnice in raport
cu
urmetoarele
situalii
6
urile
necoezive
Page 37
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 37/88
-
nu
sunt
necesare
epuismente
deoarece
excavatia
nu
coboard
sub
nivelul
apei
subterane,
iar
sdpdtura
se
poate
realiza
cu
maluri
sprijinite
sau
nesprijinite
in
func{ie
de
addncimea
acesteia.
-
excavalia
coboard
sub
nivelul
apei
subterane,
situalie
in
care
sunt
previzute
lucrdri
normale
de
epuismente directe,
indirecte,
drenare),
fird
afectarea
constructiilor
vecine.
-
excavafia
coboari
sub
nivelul
apei
subterane,
dar
existd
condilii
hidrogeologice
exceplionale
care
impun
lucrdri
exceplionale
de
epuismente
sau
lucriri
sp6ciatj
Oe
sprijinire a malurilor sdpdturii.
Pentru
definirea
categoriei
geotehnice
gi
a
riscului
geotehnic
se
utilizeazd gi
clasificarea
construcliilor
pe
urmdtoarele
categorii
in funclie
de
Lriteriul importanli:
-
exceptionali
-
deosebitd
-
normali
-
redusd
ln
raport
cu
.gradul
de degradare/afectare
a
construc{iilor
existente
gi
relelelor
subterane
vecine
datoritd
modului
de
realizare
a lucririlor
de
excavafii,
epuismente
gi
infrastructurd
aferente
construc{iei
proiectate,
existd
anumite
conOitii
care
disting
clasificarea
riscului
geotehnic
in:
-
risc
inexistenUneglijabil/redus
-
risc
moderat
-
risc
major
de
degradare
Pentru
stabilirea
categoriei
geotehnice
9i
definirea
riscului
geotehnic
se
vor
corela
toli
factorii
anteriori,
factorul
cel
mai
nefavorabil
va
determina
nivelul
riscului
geotehnic
Ai
incadrarea
in
categoria
geotehnicd
cea
mai
mare.
lncadrarea
in
categoriile
geotehnice
gi
stabilirea
riscului
geotehnic
se realizeazi
in
funclie
de
punctajul
total
tabelul
5),
stabilit
pe
baza
urmdtoarei
metodologii:
-
se
puncteazi
fiecare
dintre
factorii
care influenteazd
alegerea
categoriei
geotehnice
?n
vederea
definirii
riscului
geotehnic
condifiile
de
teren,
apa
subterani,
calegoria
de
importanld
a
construcfiei
gi
vecindtd{ile)
-
se ?nsumeazd
punctele
acordate
fiecirei
categorii
de
factori
- la
punctajul rezultat,
se
adaugd punctele corespunzdtoare
zonei
seismice
de
calcul
a
amplasamentului
stabilite
prin
normativul
P 100-92
2
puncte
pentru
zonele
A-B
gi
respectiv
un
punct
pentru
zonele
C-D).
Tabelul
5
incad
tn
area
in categoria
qeotehnicd
Categoria
geotehnicd
Riscul
qeotehnic
Tipul
riscului
Limite
de
punctai
1
2
3
redus
moderat
maior
6...9
10...14
15...21
lntre
categoriile
geotehnice
gi
tipurile
de
lucriri
existd
urmitoarele
corelatii:
a)
-
categoria
geotehnici
1:
-
cuprinde
lucrdrile
mici
gi
relativ
simple
care
se
pot
baza
pe
experienla
gi
investigalii
geotehnice
calitative
precum
gi
lucrdri
cu
risc neglijabil
pentru
bunuri
gi persoane.
-
metodele
sunt
suficiente
numai
pentru
conditiile
de
teren recunoscute
ca suficient
de
favorabile
gi
nu
necesiti
excavalii
sub
niverur
apei
subterane.
b)
-
categoria
geotehnicd
2:
-
se referd
la
tipurile
uzuale
de
lucrdri
gi
fundalii,
fdri
riscuri
deosebite
sau
condilii
de
teren
gi
de
solicitare
neobignuite
sau exceplional
de
dificile.
-
necesitd
oblinerea
datelor
necesare
efectuirii
calculelor
geotehnice
in
vederea
satisfacerii
cerintelor
fundamentale.
Page 38
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 38/88
c)
-
categoria
geotehnicd
3:
-
cuprinde
lucriri
foarte
mari
sau
total
deosebite,
precum
gi
structuri
care
impun
riscuri
anormale
sau incdrcdri
exceplionale
Tn
condilii
dificiie
de
teren
-
necesitd
metodologii
normale
9i
speciale
pentru
calcule
gi
metode
perfeclionate
de
calcul
geotehnic
6.2.7.
Stabilirea
adincimii
de
fundare
Determinarea
addncimii
de fundare
este
deosebit
de
importanti
funda iilor.
Prin
adAncime
de fundare
se intelege:
pentru
proiectarea
-
distan[a
de
la
talpa fundaliei
p6ni
la
nivelul
terenului
natural
sau
amenajat
prin
indepdrtarea
stratului
vegetal.
-
distan(a
de la
talpa
fundaliei
la
pardoseala
subsolului
pentru
clidirile
cu subsol.
Adancimea
minimd
de fundare (Df,inl
se stabilegte
Tn funclie
de:
-
destinalia
tehnologici
a
constructiei
-
addncimea
de inghe
-
capacitatea
portantd
a
terenului
9i
deformabilitatea
sa
-
cota
de fundare
a
clidirilor
invecinate
-
caracterul
stratifica{iei
pdmdntului
9i
pozitia
nivelului
apelor
subterane
Destinatia
tehnologicd
a constructiei
Addncimea
de
fundare
se
determind
in
multe
cazuri
pe
baza
destinaliei
tehnologice
a
constructiei,
a
comunicaliilor
subterane,
a
existenlei
sau
inexisten{ei
subsolurilor,
etc.
Astfel
la clSdiri
fdrd
subsol,
adAncimea
de fundare
se
ia
ca
in
fig.
1, iar
la
clddiri
cu
subsol
ca in fig.
2,
cu specifica{ia
cd
in
acest
din
urmd
caz
putem
aveal
-
o addncime
de fundare
exterioari
Dre
-
o addncime
de
fundare
interioari
Dn
calculatd
de la
talpa
funda{iei
la
cota
pardoselii
subsolului,
Fig.
1
-
Addncimea
de fundare
la
clddiri
firi
subsol:
1 -
cuzinet;
2
-
bloc fundatie;
3 -
pardoseala;
4 -perete
I
I
e@w
Page 39
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 39/88
Fig.2
-
AdAncimea de fundare
la
clidiri
cu
subsol:
1
-
elevalie; 2
-
blocfundatie; 3
-
pardoseala;4-
perete
La
clddiri
cu subsoluri
neincdlzite,
ad6ncimea minimi
de fundare
pentru
perelii
exteriori
este de
100
cm sub
nivelul
pardoselii
subsolului, iar
Ia
subsolurile incdlzite,
de
cel
pu{in
50 cm.
in
cazul construcliilor
unde
se desfdgoard
procese
tehnologice care impun realizarea
unor
goluri
sau
canale
situate
sub
pardoseala
construcliei
9i
in imediata
apropiere
a
fundafiilor,
se
impune
corelarea ad0ncimii
de
fundare a clddirii cu
ad6ncimea la
care
se
aflS
golurile/canalele,
iar
dacd utilajele
existente
in clidire
degajd
temperaturi ridicate
care
pot
schimba caracteristicile
terenului de
fundare,
in
special in cazul
funddrii
pe pim6nturi
cu
umfldri
9i
contracfii
mari
PUCM)
se recomandi
cobordrea addncimii
de fundare
pdni
la
cota
la
care nu
se
mai
resimt influentele temperaturii degajate
de
utillaje,
deoarece
acliunea
temperaturii
ridicate
poate
conduce la contraclia
terenului
de fundare
9i
aparilia
unor
tasiri
inegale
sub fundafiile
constructiilor.
Daci construclia
se amplaseazd
pe
terenuri
in
pantd,
adAncimea
de fundare
se
considerd
distanla
de la
nivelul terenului
natural
din axul
clddirii
pdnd
la
talpa fundaliei
fig.
3).
Fig.
3
-
AdAncimea
de
fundare
in
cazul unui
teren
inclinat
Page 40
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 40/88
in
cazul
executdrii
unui
tronson
cu subsol
l6ngd
unul
fdrd
subsol,
trecerea
de
la
o
addncime
de
fundare
la
alta,
Tn
lungul
funda{iei
Iontinue,
se
realize
azd
in
trepte
cu
indllimea
de
maxim
50 cm
pentru
teienuri
slab
coezive
gi
respectiv,
de
maxim
70
cm
pentru
terenuri
coezive,
la
o
inclinare
care
sd respecte
condilia
tg
o
<
2p,
tig.
4.
l"
r
Fig.
4
-
Racordarea
longitudinald
in
trepte
a funda{iilor
Addncimea
de inohet
(Hi)
Terenul
de
fundare
este
supus
pe
o
anumitd
addncime
variatiilor
sezoniere
de
temperaturd
sau
altfel
spus
inghelului
9i
dezghelului.
Addncimea
de
inghe{
reprezintd
distahta
de la
nivelul
terenului
amenajat
p6nd
la
nivelul
la
care
are loc
inghelul pimAntului
in
perioadele
friguroase.
Este
influenlati
de
valoarea
temperaturilor
de
iarna
natura
terenului
de
fundare
gi
addncimea
apei
subterane.
Raportat
la
sensibilitatea de inghe{, terenurile pot
fi
insensibile, mijlociu-sensibile
9i
foarte
sensibile.
,-
^09{or1,
-ST-AS
6054177
adOncimea
maximi
de inghe
se
exprimi
prin
geoizoterma
de
0'C
care indici
addncimea
maximi
(cm)
pdni
la
carE
temperaturite
pbt
atinge
valori
<
ooc.
In
lara
noastri,
pentru
terenurile
fdrd
strat
de
zipadd
protector,
adancimea
de inghe
are
valori
cuprinse
intre
60-1
15
cm
(fig.
5),
iar
cjatorita
posibilitalii
moOlfiiarii
caracteristicilor
fizico-mecanice
ale
pdmdntului,
ca
urmare
a inghelului-dezghefului
repetat
(determindnd
cregterea
volumului
pdmdntului
gi
producerea
de
eforturi
suplimentare
asupra
tilpii
funda{iei,
ca urmare
a
inghelirii
pdmantului),
cota
minimd
constructivd
de
fundare (H),
se stabilegte
astfel:
_--pentru
perelii
exteriori
sau
interiori-reci,
Tntre
Hi
gi
Hi
+
20 cm, dar
nu
mai
pufin
de
80.'.90
cm
la
constructiile
definitive
gi
60...70
cm
la
conitrucliile
provizorii.
pentru
perelii
interiori
din
spaliile
calde
gi
la
construcliile
fdrd
subsol,
cota
minimi de
fundare
este
de
40...50
cm.
-
pentru
construcliile
cu
subsol
cota
minimi
de
fundare
se
stabilegte
in
raport
de
nivelul
pardoselii
subsolului,
la
minim
40
cm
sub
nivelul
acesteia.
-
in
cazul
terenurilor
dificile
(pdmdnturi
sensibile
la
umezire,
pdmdnturi
contractile,
pdm6nturi
lichefiabile),
addncimea
de
fundare
este
indicatd
prin
regiementirile
speci1ce
-
ad0ncimea
de
fundare
trebuie
sd fie
mai
mare
cu
minim
10-20
cm fa 6
de
adincimea
maximd
de
inghe ,
pentru
a
fi
evitate
eforturile
suplimentare
asupra
tdlpii
fundaliei
apirute
ca
efect
al
mdririi
volumului
pimintului
sub
ac{iunea
ingheiului.
-
talpa
funda{iei
trebuie
si
pitrundd
minim
20
cm
in
terenui
bun
de iundare.
kry
m:i,
ffi$ffi
10
Page 41
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 41/88
RAM AN IA
ZONAREA
DUPA
ADANCIMEA
M/X MA
DE INGHET
(sdenciniik
cm)
o
Oresli
3{r..,$0
'.Elds"o
BUcURESTI
-
---
$r)...rLI
oy,..1"1,
Fig.
5
-
Zonarea dupd
addncimea
de
inghe
Valorile
ad6ncimii
de fundare
in
functie
de natura
terenului
de fundare
addncimea
de
inghe
gi
nivelul
apei
subterane
sunt
precizate
in
NP-1 12-04
(tabelur
6).
Tabelul
6
ea minima
de fundare
(NP
1 12-04
Natura terenului
de
funda ie
Hi
(cm)
adAncimea
de
inghe
H
(m)
adincimea
apei
subterane
fa 5
de
cota
terenului
nivelat
Ad6ncimea
minimi
de fundare
(cm)
teren
supus
acfiunii inghefului
teren
ferit de
actiunea
inqhetului
constructii
constructii
definitive
provizorii
fdrd
subsol
cu
subsol
roci
st6ncoase
oflcare
oricare
30-40
20
20
20
pietriguri
curate,
balast,
cuart, nisip
mare
9i
mijlociu
curate, necoezive
oncare
>2,00
Hi
40
40
40
<
2,00
Hi
+
19
50
40
40
pietrig
sau
balast cu
liant
argilos,
nisip
argilos,
argili
grasi
<70
> 2,00
<
2,00
80
90
70
80
50
50
40
40
>70
> 2,00
< 2.00
Hi+
19
Hi+29
80
80
50
50
40
40
nisip
fin
prdfos,
praf
argilos, argild
prdfoasd
9i
nisipoasd,
mdl, ndmol
<70
> 2,50
<
2,50
80
90
70
80
50
50
40
40
>70
>2,50
<
2,50
Hi
+
10
Hi+29
80
90
50
50
40
40
AdAncim
11
6J./o
s.,---,
Fundulea
/
6
Ogudestl
L
Celugxeni
--
Page 42
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 42/88
Capacitatea
portanti
a terenului
gi
deformabilitatea
sa
De
multe
ori
adAncimea
de fundare
este dictatd
de
valoarea
capacitdlii
portante
a
terenului,
Tn special
la clidirile
care
transmit
terenului
sarcini
importante
(blocuri
de
locuit
cu cel
pulin
P+6 nivele,
castele
de ap5,
rezervoare
etc.).
Relaliile
de calcul
ale capacitilii
portante
a
terenului
de
fundare
pentru
starea
limitd
de
deformatii
(Ppl)
9i
respectiv
pentru
starea
limitd de
capacitate
portantd
(Pcr)
sunt
(STAS
3300/2-85):
Ppr
=
IIlr'
(V'
B'
Nr
+
I'
Nz+
C'
Ng)
P"|.=y*.
B'.
Nr.
&'
ir+
Q.
Nq. Iq.
iq+
C'
N".
I..
i.
unde:
q,
reprezintd
suprasarcina
de calcul
care
aclioneazdla
nivelul
tdlpii
fundaliei,
lateral
fald
de
funda ie.
Prin cre$terea
adincimii
de
fundare
se
mdregte
influenla
acesteia
asupra
valorii
capacitdlii
portante
deoarece:
9=TDr
in
care:
y
este
greutatea
volumicd
a
pdmAntului
de Ia
nivelul terenului
amenajat
sau
natural,
pdni
la talpa
fundaliei.
La
pimAnturile
contractile
adAncimea
de fundare
se
va
plasa
sub
1,50
m
pentru
terenuri
cu
nivelul
hidrostatic
subteran la
o
addncime
mai micd de 2,00 m gi sub 2,00
m
c6nd
nivelul
apei
este
la o
adAncime
mai
mare de
2,00
m, aceste
addncimi
reprezentdnd
zonele
pAni
la
care
au
loc varialii
sezoniere
de umiditate,
care
produc
varia{ii de
volum ale
argilelor.
Pentru
pdmdnturi
macroporice
sensibile
la
umezire,
ad0ncimea
de
fundare
se
stabilegte
in funclie
de clasa
construcliei
respective,
de numdrul
de
nivele
9i
de
pozilia
fundaliei
in
cadrul
clddirii.
Cota
de
fundare a
clddirilor
invecinate
in
cazul realizdrii
unor fundalii
Tnvecinate
se recomandd
agezarea
tdlpii
noii
fundalii
la
acelagi
nivel
cu cea
existenti.
Dispunerea
fundaliei
noi la
o cotd
mai ridicati
va face
ca
presiunile
dezvoltate
pe
talpa acestei
fundalii
sd
producd
impingeri
asupra
fundaliei
existente
(fig.
6).
Fig.
6
-
Efectele
funddrii
la o cotd superioara
fa{d
de
cota
fundaliei existente
12
Page 43
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 43/88
Dacd este necesard
fundarea construcliei noi la o cotd
mai
coborAtd
decAt
a clddirii
existente,
se
va
verifica
dacd este necesar sau
nu
cobordrea cotei fundaliilor existente
prin
realizarea unor subzidiri care
se
vor efectua inaintea realizdrii fundaliei noi
(fig.
7).
Deseori executarea subzidirilor
poate
si conducd la degradiri ale fundaliilor
existente, degraddri cauzate in special
de siparea
necontrolatd
a
pdm0ntului
de
sub
acestea. O solulie mai sigurd consti in
luarea
unor mdsuri de
protec{ie
a fundaliilor clidirii
existente
prin
executarea in imediata ei apropiere a unui
perete
de
beton
armat
turnat
direct
in
teren (pereli
mula i)
sau
a
unui
perete
din
pilo{i gi
dupd
executarea peretelui,
se
va
putea
realiza
sipitura
pentru
noua fundalie.
Fig.
7
-
Subzidiri
la
o
fundalie existenti
Tn
cazul cind
fundalia
noud nu
se afli
in
imediata
apropiere a celei
vechi
(fig.
8) se
poate
executa
o
sipiturd nesprijinitd
cu
condilia
asiguririi
stabilitdlii taluzului
ce unegte
tilpile
celor doud fundalii.
La
pimAnturile
necoezive
u
S
(D
iar
la
cele
sub
nivelul
apei
subterane
c{,
<
0,55
O
(O
este unghiul de frecare dintre
particulele
de
pdmAnt).
Fig.
8
-
Realizarea
taluzirii
sub
fundaliiinvecinate
Caracterul stratificatiei
pdmdntului
gi
pozitia
nivelului apelor subterane
Factorii analizali
anterior
pentru
determinarea
adAncimii
minime
de
fundare
i9i
pierd
valabilitatea atunci cAnd
la
cota
determinati
nu
se intAlnegte un teren bun de
fundare.
Analiza
profilului
geotehnic
are
in
vedere
in
primul
rAnd separarea straturilor bune
de
fundare
de cele necorespunzitoare.
13
Page 44
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 44/88
Stabilirea adAncimii de fundare
pe
baza analizei
profilului
geologic
are loc
in raport
cu
alternanla straturilor
de
fundare,
pe
baza
schematizdrii condiliilor de
stratificare:
a)
-
strat bun de fundare
la suprafald, uniform
9i
de
grosime
mare care
permite
dispunerea fundaliei
la
orice nivel sub
adAncimea
minimd de
fundare admisd; variantele
de
pozi ionare
a
apelor
subterane sunt
fig.
9):
-
adAncime
mare
addncime
de
fundare
cdt
mai micd
pentru
evitarea
execu{iei
epuismentelor
h
>
0,50
m)
-
addncime
mici
necesitd eliminarea apei
din
sipdturd cu
ajutorul
epuismentelor
directe
sau cobor6rea
nivelului
apei
subterane
sau folosirea de
metode de execulie sub
api a
fundaliilor)
-
amplasament submersat
necesitd
izolarea amplasamentului de
apa subterand
sau
executarea fundaliilor sub
apd).
Fig. 9
-
Teren
bun
de fundare
cu
variantele
poziliei
nivelului apei subterane:
a-apd subterand la ad6ncime mare; b-apd
subterani
la
adincime
micd;
c-amplasament submersat
b)
-
strat slab de
fundare
pe
o adincime
h)
In
partea
superioard a
terenului urmat
de
un
teren
bun
de
fundare;
pentru
asigurarea unui comportament
bun al
construc[iilor
se
impune
condilia
de
incastrare
a
fundaliei
pe minim 0,20 m
in
terenul
bun de
fundare;
apa
subterani
poate
fi
pozi[ionatd
diferiti
adAncime
mare, addncime
mici
gi
amplasament
submersat)
iar
soluliile
de
fundare
prezintd
trei
variante
fig.
10):
-
la ad6ncime
mare,
execulia nu
pune
probleme
deosebite,
singura
condilie
fiind
incastrarea
pe
cel
pulin
0,20 m
Tn
terenul bun de
fundare;
in
func{ie
de
grosimea
H a
stratului
necorespunzdtor,
se
pitrunde
cu
toatd
fundatia
pdnd
la
terenul bun
sau se
fundeazd
in
acest
teren
numai
parli
restr6nse
din
suprafala construcliei asamblate
la
partea
superioari intr-un bloc comun
fundalii
de
ad6ncime:
piloli,
coloane, chesoane,
rigidizate la
partea
superioari cu
grinzi
sau
radier); in
scopul
reducerii de material care
intrd
in alcituirea
fundaliei,
se
poate
inlocui
terenul slab cu o
pernd
de
pdmdnt
sau
balast,
sau se
poate
acliona
pentru
imbuniti{irea
acestui strat
de
pimAnt
prin
metode mecanice,
chimice sau electrice.
-
pentru
addncime micd,
se
poate
funda
in
stratul bun
cu
ajutorul unor
lucrdri
de
epuisamente, sau
se
folosesc
metodele
de
imbundtdlire
ale terenului slab,
sau se adoptd
solulii de execu[ie
care
sd
nu
fie influenlate
de
prezen[a
apei subterane.
-
la
amplasamentul submersat, se
pot
adopta solu{iile anterioare
9i
mdsuri
de
izolare
a
amplasamentului de
apd
?nconjuritoare.
,/]
l4
Page 45
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 45/88
Fig.
10
-
Strat slab de fundare
pe
o adOncime
h)
in
partea
superioard a terenului
urmat
de un teren bun de fundare, cu variantele
poziliei
nivelului
apei subterane:
a-api subterand la
addncime
mare;
b-api subterand
la
addncime
mici;c-amplasament
submersat
c)
-
strat
bun de
fundare
cu
grosime
micd
amplasat
in
partea
superioare
gi
urmat de
un strat slab
de
fundare
care
poate
avea la
bazd un strat bun de fundare sau
poate
avea
grosime
foarte mare care
nu
poate
fi
strdbitutd;
apa
subterand
prezinti
aceleagi
poziliondri;
solu{ia
de
fundare
va
necesita
ca
prin
dimensionarea fundaliei
sd
rezulte
o
presiune
care si fie
suportatd de capacitatea
portanti
a
stratului
slab de fundare;
o alti
solulie consti
in
ameliorarea
calitdtilor constructive
ale
terenului necorespunzdtor in
dreptul funda{iilor
sau sub toatd construclia
perne
de
pdmdnt
sau balast,
pilofi,
coloane,
chesoane,
fundalii
gtan ate),
iar in cazul
prezenlei
apei se vor adopta metode de excavalie
care sd asigure
posibilitatea
efectudrii
lucrdrilor de sdpdturi
9i
fundalii
fig.
11).
Fig.
11
-
Teren
bun de fundare cu
grosime
micd la
suprafald
urmat
de teren slab de fundare,
cu variantele
poziliei
nivelului apei
subterane:
a-apd
subterani
la
addncime maie;
b-apa subterand
la adAncime micd;c-amplasament
submersat
d)
-
teren de
fundare
cu
grosime
mare
gi
uniform dar necorespunzdtor
ca
proprietdli
fizico-mecanice,
care
va
necesita imbunatalirea
proprietalilor
constructive
in vederea
funddrii
directe
combinate
cu
reducerea
greutilii
construc{iei
fig.
12).
15
Page 46
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 46/88
Fig.12
-
Teren fundare cu
grosime
mare
gi
uniform
dar
necorespunzdtor
ca
propriet5li
fizico-mecanice
Cota minimd
de
fundare
se stabilegte, din
punct
de vedere hidraulic,
Tn
funcfie de
natura
pimAntului
terenului
de fundare,
astfel:
-
daci
pimdntul
este
afuiabil/erodabil
9i
materialul
aluvionar
are
particule
mari
pietrig/nisip
cu
pietrig),
addncimea de
fundare
se
va
stabili
la
minim 3,50...4,50 m
sub
ultimul
nivel
al
fundului
albiei,
dacd
este asigurati condilia
potrivit
cdreia materialul
aluvionar sd aibd
particule
mari
pietrig
sau
nisip
cu
pietrig).
-
in
cazul unui teren necoeziv
gi
particule
fine,
funda{ia
se
va
poza
in stratul
neafuiabil,
iar
daci acesta
se afld
la
addncime mare se vor folosi fundaliile
de
ad6ncime.
-
pentru
terenurile
dificile
de
fundare
cu
proprietdfi
9i
comportamente specifice
piminturi
turboase,
nimol,
mdl), addncimea de fundare
se stabilegte
particular,
pe
baza
unor
studii specifice
in
funclie
de
insugirile
gi
comportamentul
specific.
-
pentru
pimAnturile
cu
umfl5ri
gi
contraclii
mari-PUCM,
cota de
fundare
se
situeazi
sub adAncimea
pdnd
la care
se
manifestd
varialiile sezoniere
care
determind
gi
modificirile
de
volum
ale argilei
active;
adAncimea
de
fundare
se stabilegte astfel:
-
pentru
nivel hidrostaticintre 2,0..,10,0
m sau
>
10,0 m adAncimea de fundare
va
fi
de 2,0
m
9i
nu mai micd
de
1,5-2,0
m.
-
pentru
nivel hidrostatic
< 2,0 m,
addncimea
de
fundare va fi
de
1,5
m.
-
pentru
nivelul
hidrostatic constant
la addncime
<
2,0
m,
adAncimea
de fundare va fi
sub
1,40
m.
-
pimdnturile
contractile de naturd
organici situate
sub
addncimea de
fundare
pot
fi
depdgite
pa ial/total
sau inlocuite.
-
la
pdmAnturile
sensibile la
umezire-PSU, stabilirea
adfincimii de fundare are
loc in
funclie
de:
importan a
construcfiei,
numirul
de niveluri,
pozilia
fundaliei
in
cadrul
perimetrului
construcliei,
condiliile tehnologice
de
exploatare, inundabilitatea
terenului
de
fundare
etc.
Nivelul
apei subterane
influenleazd
stabilirea
addncimii de fundare
gi
tehnologia
de
executare
a
infrastructurii,
astfel, dacd nivelul
subteran
al
apelor
este
ridicat,
sunt
necesare
lucriri
de:
-
epuismente
-
sistem
de
fundare de
addncime
-
incinte
etange
-
ancorarea
radierului
clidirii
-
turnarea betonului
sub apd
in situalia amplasamentelor
afectate de acliunea
apelor curgdtoare, la stabilirea
ad6ncimii
de fundare
sunt necesare
calcule hidraulice
pentru
determinarea adAncimii de
15
Page 47
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 47/88
afuiere
(ad6ncimea
pAnd
la
care
are loc
eroziunea
stratului
de
pimdnt),
astfel
pentru
realizarea
stabilitilii
constructiilor,
este
necesar
ca
addncimea
de
fundare
sd depigeasci
adincimea
totali
de
afuiere
(suma
dintre
afuierea
generali
a
albiei
gi
afuierea
locate
din
zona
amplasamentului
fundatiei),
fig.
13.
Fig.
13
-
AdAncimea
de fundare
la fundarea
in ape
curgdtoare
Natura
terenului gi
adAncimile
variabile
la
care se gdsesc stratele bune de
fundatie
implici
metode
diferite
de executare
a fundatiilor.
ln functie
de
cota
de fundare
existd
urmitoarele
sisteme
de
fundare:
-
direct,
cAnd
cota minimi
constructivd
de
fundare
coincide
cu cota
terenului bun
de
fundare
(cazul
fundaliilor
de
suprafali
sau
de micd
addncime).
-
indirect,
cAnd
terenul
bun
de fundare
se
afli
la
addncime
(transmiterea
Tncdrcdrilor
de la
construclie
la
terenul
bun
de fundare
se face indirect),
cazul
fundaliilor
de
addncime
sau indirecte.
6.2:8.
Principiigi
modele
de
calcul
pentru
terenul
de
fundafii
1. Calculul
terenului
de fundare
Terenul
de fundare
constituie
suportul
pentru
construclii
gi
reprezinti
volumul
de
rocd
Tn
care
se
resimt
incircdrile
transmise
de fundafii.
Funda{iile
reprezintd
partea
inferioard
a
construcliei,
prin
intermediul
cdreia
se
transmite
9i
se repartizeazd
terenuluiincdrcarea
datd
de construclie.
Calculul
terenului
de
fundare
se
efectueazd
Tn
scopul
limitirii
solicitdrilor
pe
care
construc{iile
le
transmit
terenului
de fundare,
astfel
Tncdt
sd fie
Tndeplinite
condiliile
de
siguranld
gi
de
exploatare
normali
a construc{iilor.
Sub
acliunea
incdrcdrilor
terenul
se
deform
eazd,
deformaliile
terenului
de
fundare
fiind
efectul varialiilor
de volum
gi
de
formd,
existdnd
urmatoarele
stdri caracteristice:
-
stadiul
comportdrii
liniare
sau cvasiliniare:
in
care
deforma{iile
terenului
sunt
datorate
cu
preponderenld
de
varia{iile de
volum,
iar
comportarea
depinde
de
caracteristicile
de deformabilitate
ale
terenului;
zona
pe
care
se resimt
aceste
varialii
de
volum
se extinde
pe
o
adancime
mai mare
decdt
latimea
fundatiilor.
- stadiul
dezvoltirii
zonelor plastice:
in
care varialiile de
formi
devin semnificative, iar
comportarea
terenului
este
influenfatd
9i
de
caracteristicile
de
rezisten{i
ale acesteia;
zonele
plastice
sunt acele
zone
pe
conturul
gi
in
interiorul
cdrora
este
indeplinitd
condi{ia
de rupere,
adici
efortul
tangen(ial
efectiv
este egal
cu
rezistenla
la
forfecare
a
pimdntuiui
(tef
=
tf).
-
stadiul
de rupere:
atingerea
acestui
stadiu
este
insofitd
de obicei
de deplasdri
sau
dislocari
ale
terenului,
ruperea
putdnd
conduce la
deplasarea
unei
pd(i
din
teren
dupd
o
suprafald
numitd
suprafala
de
alunecare,
pe
care
efortul tangenlial
efectiv
egaleazd
Tn
toate
punctele
rezistenla
la
forfecare
a
materialului.
17
l livel
arnuntr
Page 48
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 48/88
Modul
in
care
incdrcdrile
cresc.
progresiv
gi
evolueazd
gi
apar
aceste
stadii,
depinde
de
natura
terenului,
tipul
incdrcirii,
viteza-oe
apficare
fincariarii'gi
o l,prilucrdrii.
La
terenurile
nisipoase
si
argiloase
o
influen{d
deosebitS
o
au
caracteristicile
de
stare
(gradul
de
indesare
la
nisipuri
9i
r6spectiv
plasticitatea
ia
argire).
Pe
parcursul
primelor
2
siadii,
ierenui
suferd
,n
pro. s
de
indesare
care
afecte
azdin
stadiul
al
treilea gi
terenul.lateral
9i
cel
oe
oeasuprl;
pro. rul
de
indesare
este
str6ns
legat
de
durata
procesului
de
solicitire
gi
de
viteza
de
incarcare.
ln
cazul pdmanturilor granulare consolidarea
are loc
in
primele
2
stadii,
la
nisipuri
importanld
deosebiti
o
are
umiditatea.
Factorii
care
influenleazd
caracterul
ruperii
terenurilor
de
fundare
sunt.
-
starea
de
consistenld
gi
durata
de
consolidare
in
cazul
pdmanturilor
argiloase
-
addncimea
de.fundare,
in
speciar
ra
terenurire
nisipoase
-
dimensiunile
gi
forma
tilpii
fundatei
corespunzdtor
celor
3
stadii
ale
procesului
de
rupere
sub
incdrcare,
terenul
de
fundare
poate
atinge
diferite
stari
limitd.
starea
limiti
a
terenului
de
fundare
corespunde
situaliei
in
care
datoritd
deformatiilor
sau
ceddrii
terenulul
se
induc
in
construclii
anumite
staritimite:
-
starea
limitd
ultimd (sLU)
a
cdrei
depagire
determind
pierderea
ireversibild
total
sau
par{ial
a
capacitifii
funclionale
a
constructiei.
-
-
starea limita
a
exploatdrii normale (SLEN)
a
cdrei
depigire
duce
la
intreruperea
exploatdrii
normale
a
construcliei.
Conform
STAS
33OO/1-85 pot
fi
definite
2
stdri
limitd
ale
unui
teren
de
fundare:
a)
-
starea
timitd
de deformalii
(SLD):
-
stirea
limiti
ultime
(sLD'u)
pbntru
care
deformatiile
terenului
determina
deplasiri
gi
deformalii
ale
construcfiei
incompaiinite
cu structura
ie
iezistenta.
-
stdrea
limitd
a
exploatirii
normale
(sLD.EN)
oaca
oeiorrnaliile
terenului
conduc
la
intreruperea
exploatdrii
normale
a construciiei.
b)
-
starea
limitd
de
capacitate.
p6rtantd
(sLcP)
a
terenului
de
fundare
este
intotdeauna
de
natura
unei
stiri
limitd
ultime
si
.or lprnde
unei
extinderi
a
zonelor
in
care
se
indeplinegte
condilia
de
rupere
determindno
pieloerea
totatd
sau
pa(iald
a
stabilitdtii
terenului
gi
construcfiei.
Ac{iunire
asupra unui teren
de
fundar;-il;riili;
;;#;:'i;
ransmise
de
funda{ii
sau
de
lucrdrile
de.
susfinere,
gieutatea
proprie
a
terenului,
efecte
mecanice
(statice
gi
dinamice)
ale
apelor
subteraie
gi
de
suprafafa,
gocuri,
vibrafii,
seisme,
efecte
climatice,
etc.
Dimensiunile
bazei
fundaliilor
se
stabilesc
astfel
incat
presiunile
la
contactul
dintre
fundatie
gi
teren
sd
aibi
valori
acceptabile
pentm
impieoica
aparilia
unor
st6ri
limitd
care
si
pericliteze.
siguranla
construcfiei/exploatar ,
norrrie
a
acesteia.
func{ie
de
particularitd{ile
construc{iei
gi
ale
terenului
de
fundare,
in
cazul
funddrii
directe, presiunile
acceptabile
pe
teren
pot
ii
stioitite
in
3
moduri:
-
ca
presiune.c€re
sd
asigure
Tndeplinirea
conditiilor
calculului
la
starea
limiti
de
deformalii
(SLD.U
9i
SLD.EN).
-
ca
presiune
.care
sd
asigure
indeplinirea
condiliilor
calculului
la
starea
llmiti
de
capacitate
portanti
(SLCp).
-
ca
presiuni
conven{ionale
(p.onr).
Din
punct
de
vedere
at
conitruc{iei,
calculul
terenului
de
fundare
este
diferentiat
in
functie
de
urmdtorii
factori:
vv
rvrrvq's
sel(i
a)
-
clasa
de
importan{d:
-
construclir
speciare
(cS)
din
crasere
de importan{a
r
gi
il
-
construclii
obisnuite
co
din
clasele
de
importanti
rrr,
lv
gi
v
b)
-
sensibilitatea
la
tasdri:
-
constructii
sensibile
la
tasiri
diferenliate
(CSEN)
-
construc{ii
nesensibile
la
tasdri
diferentiate
18
Page 49
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 49/88
c)
-
existenla
restricliilor
de
deforma{ii
In exploatare:
-
construcfii
cu
restrictii
de
deformaliiin
exploatare
(cRE)
-
construc{iifdri
restriclii
de
deforma{iiin
exploatare
Din
punct
de
vedere
al terenului
de
fundare,
calculul
terenului
se
face
diferenliat
in
funcfie
de apartenenla
la
una
din
categoriile:
-
teren
bun
fundare
(TB).
-
teren
mediu
fundare.
-
teren dificil de fundare.
Calculul
presiunilor
acceptabile
pe
terenul
de fundare,
necesitd
respectarea
unor
condilii
(tabelul
7).
la
SLD
pentru
directe
Tipul
de
stare
limitd
de
deformatii
Condilia
de
indeplinit
SLD.U
ls<Ai
SLD.EN
^t
s
Ai
2. calculul
terenului
de
fundare
la
starea
limiti
de
deformafii (sLD)
Starea
limiti
de
deformalii (SLD)
poate
fi:
- de natura unei stdri
limiti
uttime
(SLD.U)
-
de natura
unei
stiri
rimitd
a
exproatdrii
normare
(sLD.EN)
-
Deformafiile/deplasdrile
funda{iilor
cauzate
de
deformaliitelOeptasirile
terenului
de
fundare
luate
in
considerare
sunt
tasarile,
inclindrile,
incovoierile
sau
translatiile.
Pentru
calculul
la
SLD
construcliile
se
considerd
supuse
acliunlloi din gruparea
fundamentald,
considerate
dupa
caz,
corespunzdtor
unei
stdii
limitd
uitime
sau
a
unei
stdri
limitd
a
exploatdrii
normale.
Valorile
de
calcul
ale caracteristicilor
geotehnicl
utilizale
(c,
@
9i
y)
in veriflciri
la
SLD
se
stabilesc
de
reguld
corespunzdtor
unui
nivel
de
asigurare
cx=
0,85
iar
la
calculul
deformaliilor
se
va
c-onsidera gi
influenla
construcliilor
Tnv6cinate
9i
eventuala
supraincdrcare
a
terenului
de fundare
siiuat
Tn
imediata
apropiere
a
fundatiilor
(umpluturi,
platforme,
depozite
de
materiale,
etc.).
- - -
ln
cazul fundarii directe, conform prevedeiilor
sTAS
3300/1 gi 2-g5, prin calculul
la
sLD
trebuie
si
se
asigure
urmitoarele
doud
seturi
de
conditii:
a)
-
primul
set
de
condilii
(tabetut
g):
Tabelul
I
de
efectuare
a
calcululuiterenului
de fundare
Modul
de
calcul
(stabilirea
presiunii
acceptabile)
19
Page 50
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 50/88
unde:
As=deplasdri/deforma{ii
posibile
ale
constructiei
datorate
tasirilor
terenului
de
fundare,
calculate
cu
incdrciri
din
gruparea
fundamentard
fentru
SLD.U;
At=deplasiri/deformafii
posibile
ale
construcJiei
datorate
tasdrilor
terenului
de
fundare
calculate
cu incdrcdri
din
gruparea
fundamentala
pentru
SLD.EN;
ai=deplasdri/deformatii
de
referin{5
admise
pentru
structuri,
stabilite
de
proiectantul
structurii
rr,
,.. ptrt.
conform
literaturii;
li=deplasdri/deformatii
admise
din
punct
de vedere
tehnologic,
specificate de proiectantul tehnolog.
b)
-
al
doilea
set
de
condi{ii
(tabetut
9):
Tabelul
9
C
la
SLD
pentru
fundatii
directe
Tipul
incdrcirii
Fundafii
incircate
centric
Fundalii
incircate
excentric
dupd
o
directie
Funda{ii
incdrcate
excentric
dupd
ambele
directii
I
Condilia
de
indeplinit
Pet
s
Ppr
pef
max
S
1
,2
ppt
pef
max
S
1,4
ppt
gi
saturate,
supuse
unei
in
care:
per=presiunea
pe
verticali
pe,talpa
fundaliei
in
cazul
incdrcirii
centrice;
per
max
=
presiunea
maximi
verticald pe
talpa
fundaliei
in
cazul
excentricitdlii
dupi
o Olreciie;-
p*
max=pr€siunea
maximi
verticald pe
talpa
fundaliei
in
cazul
exceniricitdlii
dupd
ahO fdireclii;
ppr=presiunea
acceptabild
corespunzdtoare
unei
extinderi
timitate
a zonelor
plastice
in
terenul
de
fundare,
pe
o
adancime
h=Bt4
in
care
B=ldtimea
funda{iei;
zona
plasticd
este
zona
pe
conturul gi
Tn
interiorul
cdreia
se indeplinegte
condilia
de
rupere
in
pdmdnt.
3. Calculul
terenului
de
fundare
la
starea
limiti
de capacitate portante
(SLCP)
Se
efectue
azd
Tn
urmdtoarele
situatii
:
-
construclii
fundate
direct
pe
terenuri
foarte
compresibile
-
construclii
fundate
pe
pim0nturi
coezive
foarte
umede
solicitdri
aplicatd
rapid
--
construclii
fundate
direct
gi
supuse
unor
incircdri
orizontale permanente
importante
H>0,1
V
-
construclii
cu
fundalii
indirecte
-
lucrdri
de
susfinere
-
taluzuri
gi
versanti
Pentru
calculul
la
SLCP,
construcliile
se
considerd
de
reguld
ca
fiind
supuse
acliunilor
din
grupdri
speciale
sau
ac{iunilor
cele
mai
defavorabile.
Astfel,
in
cazul
folosirii
fundaliilor
directe
cu
talpa
orizontalS,
verificarea
la
SLCP
se
face
cu respectarea
condiliei
geneFle
Q
<
mR
cu
cele
treiforme
particulare
(tabelul
10).
in
care:
Q
=
incdrcare
de calcul
asupra
terenului
de fundare
provenitd
din
grupdri
speciale;
V
=
componenta
verticald
a rezultantei
incircdrii
de
calcul
provenitd
din
griaprea
20
Page 51
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 51/88
speciale,
in
kN; N
9i
T sunt componenta
normald
gi
paraleld
cu
planul
tilpii
a
rezultantei
de
calcul
la
nivelul
tilpii
fundaliei,
in kN;
p
=
coeficient
de
frecare
pe
talpa
fundatiei;
mn
reprezinti
coeficientul
condi{iilor
de
lucru
9i
are
valoarea 0,8;
Mr
=
momentul
de rdsturnare
al
prismei
de
pdmAnt
in
raport
cu
centrul
suprafetei
de cedare
circular-cilindrice
cea
mai
defavorabild,
in kN/m,
Ms
=
momentul
de
stabilitate
al
prismei
de
pdmAnt
in
raport
cu
centrul
suprafetei
de cedare
circular-cilindrice
cea
mai
defavorabild,
in kN/m;
mr
=
coeficientul
conditiilor
de
lucru
9i
are
valoarea 0,8;
L', B'
=
dimensiunile
reduse
ale
tilpii
fundatiei;
L'=
L
-2et
gi
B'=
B-2ezin
care:
L,
B
=
lungime, ldlime
talpi
fundalie,
in
m;
e1
gi
e2
sunt
excentricitdtile
rezultantei
incdrcdrii
de
calcul
fa 5 de
axa transversald,
respectiv
iongitudinald
a
fundaliei,
in
rr,
rT'rc are
valoarea 0,9
gi
este coeficientul
conditiilor
de
Iucru;
p",
=
presiunea
criticd
determinatd
in
cazul
cAnd
rezultanta
incircdrii
de calcul
prezintd
o
inclinare
mai
mici
de 50
fatd de
verticald
9i
cdnd stratificatia
terenului
este
aproximativ
orizontald
(p.,=y*BNy),
+ qNo).'
+
c*NcX.c
Tabelul
10
orizontald
SLCP
directe
cu
ta
Tipul
incdrcdrii
Fundalie
de suprafa 5
Fundalie
solicitati
la
sarcini transversale
Funda{ie
pe
coronamentul
unui
taluz
sau
in
apropiere
de
taluz
t
Cazul
de
calcul
SLCP.
1
SLCP.2
SLCP.
3
Condi{ia
de
indeplinit
p'61
(
lTlc
pcr
D'"r=V/L'B'
TSm6pN
MrSm,M,
Unde:
,*
=
greUtatea
volumicd
a
straturilor
de
pdmAnt
de
sub talpa
fundafiei,
in
kN/m3;
Nr, Nq
gi
Nc
=
coeficienli
de capacitate
portantd
dependenli
de valoarea
de calcul
a
unghiului
de
frecare
interioard
(D*
al straturilor
de
pimdnt
de
sub talpa
funda[iei,
luat
din
tabele;
q
=
suprasarcina
de calcul
care
aclioneaze1,
nivelul
tdlpii
fundaliei
lateral
fafd de
fundafie, in
kPa;
c"
=
valoarea
de
calcul
a coeziunii
straturilor
de
pdmint
de
sub
talpa
fundaliei,
in
kPa;
L,
Iq
qi
Ic
=
coeficienli
de
formd
ai
tdlpii
fundaliei,
Tn
literaturd.
Caracteristicile
geotehnice
c*,
O*
gi
T*
rezultd din
valorile de
calcul
pentru
un nivel de
asigurare
cx= 0,95.
La determinarea
valorilor c*
gi
(D*
se
line
seama
de starea
terenului
de
fundare
9i
de
viteza
de aplicare
a
incdrcdrilor
pe
teren.
Dacd
sub
fundatie
existd stratifica[ie
in care
caracteristicile
de
rezistenld
la forfecare c*
9i
o*
nu
variazd
cu
mai
mult de 50%
fald de
valorile medii, se
pot
adopta
pentru
calculul
capacitSlii
portante,
valorile
c*, @*
9i
y*
ca
medii
ponderate
cu contribulia
fiecirui strat. Grosimea
volumului
de
pdmdnt
de
sub
fundatie
ale
cdror caracteristici
geotehnice
intervin
in
stabilirea
presiunii
critice
se
poate
determina cu
rela{ia exprimati
in
metri:
t
=
Bt
((D.).
Dacd
in
cuprinsul
zonei
active,
la
o addncime
(z)
mdsurati
de
la
talpa
fundaliei
apare
un
strat
mai slab, cu
rezistenla
la
forfecare sub
50 % din
valoarea
rezistentei
la forfecare
a
2l
Page 52
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 52/88
Page 53
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 53/88
terenului de fundare
Ia
starea
limita
de deforma{ie
9i
starea
limitd
de
capacitate
portantd,
ca stdri
limitd
ultime.
Dimensiunile
in
plan
ale fundatiilor
se
stabilesc astfel
Tncdt
rezultanta
incdrcirilor
provenite
din
acliuni
din
grupdri
fundamentale
sd fie
aplicati
In cadrul
sAmburelui
central.
Daci
Tn
gruparea
fundamentali
intervin
solicitdri
orizontale
importante,
se
admite ca
rezultanta
incdrcdrilor
si
se aplice
in
afara
sAmburelui
central,
cu
condi{ia
ca secliunea
activd
a tilpii
fundafiei
se nu
fie
mai
mici
de 80
%
din aria
acesteia.
ln
literaturd, existd valorile
de
bazd
ale
presiunilor convenlionale corespunzitoare
unor
fundalii
convenlionale
cu
lilimea
B
=
1,0
m
gi
adAncimea
de fundare
Df
=
2,0
m
gi
rela{iile
de stabilire
a
corec[iilor in func[ie
de l5limea
gi
adAncimea
reali
de fundare.
Dac6:
B
*
1,0
m
gi
Df *2,0
m
Pconu=
Fconv*Ce+Co ,
in
kPa
Corectia
de
lilime
(Cs):
Ca
=
P onu
*
K1
(B
-
1)
,
?n kPa
in
care:
K1
este
un coeficient
cu valoarea
de 0,10
pentru
pdmAnturi
necoezive
cu exceplia
nisipurilor
prifoase
9i
0,05
pentru
nisipuri
prifoase
gi pdmdnturi
coezive.
PentruB>0,5mavem:
Ca
=
0,4
p
on,
la
pimAnturi
necoezive
cu exceplia
nisipurilor
prdfoase
Ca
=
0,2
p
*n,
la nisipuri
prdfoase
9i
pdm6nturi
coezive
Coreclia
de addncime
(CD):
Df<2,0m
Co=
D'-2
Pconv
-l-
Df
>2,0m
Co=Kz
iO,-Z
in
care
Dr=addncimea
de
fundare
in metri;
Kz=coeficient
cu valori
diverse
(tabelul
?).,
y
=
greutatea
volumicd
de calcul
a
straturilor
situate
deasupra
tilpii fundaliei,
calculati
ca
medie
ponderati
cu
grosimea
stratelor,
kPa/m3
(tabelul
12).
Tabelul
12
,
?n
kPa
,
in
kPa
Valorile
coeficientului
Denumirea
pdmAntului
Valorile
Kz
Pdm6nt
necoeziv
cu
exceptia
nisipurilor
prdfoase
2,5
Nisipuri
prdfoase
gi pimanturi
coezive
cu
plasticrtate
reousa
si
miiloce
2,0
Pdm6nturi
coezive
cu
plasticitate
mare
$r
foarte
mare
1,5
Pentru
construcliile
cu subsol
se
adopti
Co
minim
(D1,
D'):
D'1=Q/y
unde:
D'r
=
adAncimea
de
fundare
mdsuratd
la
cota
terenului
sistematizat
la exteriorul
zidului
de
subsol;
q
=
supraincdrcare
permanentd
aplicatd
la
talpa
funda{iei
la
partea
inferioari
a
zidului
de
subsol,
in
kPa;
y
=
greutate
volumici
de
calcul
a
stratelor
situatedeasupra
tdlpii funda[iei
calculatd
ca
medie
ponderatd
cu
grosimea
stratelor
la interiorul
ziduluide
subsol,
?n
kira/m3.
Valorile
din tabele
sunt
variabile
numai
in
functie
de
pdmOnturi
gi
au
in
vedere
proprietdlile
mecanice
ale acestora.
23
Page 54
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 54/88
6.3.
Lucriri
pregititoare
pentru
execufia
fundafiilor
6.3.1.
Lucriri
pregititoare
6.3.2.
Lucriri
de
terasamente
6.3.3.
Studiul
geotehnic
6.3.4.
Clasificarea gi
execufia
sipiturilor
6.3.5.
Eliminarea
apei Ia
lucririle
de
terasamente
6.3.1
. Lucriri
pregititoare
lnainte
de
materializarea
infrastructurii
construcliilor,
se
efectue
azd
urmdtoarele
lucriri;
-
defrigarea
terenului
respectiv
-
devierea
retelelor
subterane
de instalalii
-
demolarea
gi
transportul
materialelor
rezultate
-
amenajarea
terenului
gi platformei
de
lucru
-
trasarea
pe
teren
a
constructiei
Adesea,
pe
amplasamentul
viitoarei
construclii
se
gisesc,
la
momentul
inceperii
lucririlor,
diverse
materiale
depozitate
?ntdmplitor,
vegetalie
de
diferite
mdrimi
sau
construc{ii
care
trebuiesc
demolate.
De
aceea,
terenul
de amplasament
trebuie
pregitit
pentru
inceperea
lucrdrilor
de
trasare
a
sistemului
modular
de axe
de referin[d
Defrigarea
terenului
consti
in
indepdrtarea
vegetaliei
lemnoase,
de
pe
amplasamentul
construcfiei,
prin
tdiere
sau
smulgere, grop ile
rezultate
fiind
umplute
cu
pdmant
gi
compactate, grosimea
stratului
vegetal
care
treOuie
indepdrtat
fiind
stabilitd
prin
studiul
geotehnic.
Operaliile
de
curdfire,
de
defrigare,
in
general
de
pregdtire
prealabild
a locului
pe
care
se
va
amplasa
viitoarea
construclie,
constituie
lucririle
de
amenajare
a terenului
de
amplasament.
Toate
aceste
lucriri
sunt
insotite
de
transportul
gi
depozitarea
materialelor
rezultate
in locuri
special
pregatite
in
acest
scop.
Pentru
asigurarea
scurgerii
apelor,
in
afara
platformei
de
lucru,
sunt
executate
gan{uri
de
gardi
sau
rigole,
?n
functie
de
debitul
care
trebuie
colectat.
Amenajarea
terenului
de amplasament
al
viitoarei
construclii
se compune
din mai
multe
operalii
care
conduc,
in final,
la
executarea
elementelor
de infrastructuri,
Aceste
operalii
sau
procese
au
complexitdli
diferite,
ele
pot
fi
executate
in
paralel
sau
pot
fi
consecutive gi
Tn
cazul
unor
construclii
de
mare
amploare,
pot
si
aibd
o
pondere
considerabild
?n
ceea
ce
privegte
costurile
economico-financiare.
.
-Drpa
curS{ire,
terenul
de amplasament
rdmAne
denivelat
9i
este
necesar
si
fie
adus
la
o formd
cdt
mai
-pland,
care
si
permiti
inceperea
lucrdriloi
de
sipdturd,
in vederea
trasirii
gi
executirii
fundaliilor.
Platforma
amenajatd
va
cuprinde
conturul
construcliei
9i
o
zond
din
jurul
ei
care
si
agiOyre
in
conditii
bune
transportul,
depozitarea
pdmaniului
9i
a materiaielor,
montarea
utilajelor
de ridicat,
etc.
Proiectul
de
execulie
trebuie
sd
precizeze
cota
acestei
platforme
de
pe
care
se
pornegte
trasarea
sistemului
modular
de
axe.
Lucrdrile
care
cond uc
la
obtinerea platformei
men{ionate
sunt
lucrdri
fie numai
de
sdpdturd
de
pdmdnt,
fie
numai
de umpluturi
de
pemalt,
fie
de
sdpdturi
in
unele
locuri
gi
de
umplutuia
in
altele.
Aceste
lucrdri
se numesc
lucrdri
de
sistematizare
a
terenului
de
amplasament.
Cota
prevazutd
in
proiect
se
numegte
cota
terenului
sistematizat
(CTS),
iar
platforma
oblinutd
se numegte
platforma
terenului
sistematizat.
Page 55
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 55/88
Definitivarea
cotelor
terenului
sistematizat
se
poate
realiza
dupd
executarea
lucrdrilor
de
fundalii
sau
dupi terminarea
structurii
de rezistenti
a construcliei.
Trasarea
lucrdrilor
pe
teren constd
in
fixarea
poziliei
constructiei
pe
amplasamentul
stabilit,
in
conformitate
cu
proiectul
de trasare
prin
care
se
stabilegte
pozilia
in
plan
a
construc{iei
gi pozi(ia
cotei
+
0,00 m,
in
funclie
de un
reper
fix,
existent
in apropierea
amplasamentului.
Trasarea
lucrdrilor
de
fundalii
are loc
pe
baza
planului
de
trasare, dupd
fixarea
poziliei
construcliei
pe
amplasamentul
proiectat,
astfel:
a)
-
fixarea
pe
teren
a
reperelor
de
raportare
pland
gi
verticali
pentru
elementele
construc iei
b)
-
trasarea
axelor
principale
ale construc{iei:
se face
cu
aparate
de
precizie
gi pe
parcursul
executiei
au
loc verificdri
cu echerul
din sc0nduri
cu
dimensiunile
catetelor
de
3,0
m
gi
respectiv
4,0
m
gi
ipotenuza
de 5 m;
materializarea
pe
teren
a
axelor
se
realizeazd
cu
ldrugi
din
lemn
bitu(i
Tn
pdmdnt
care
au
la capdt
bdtut un
cui,
a cdrui floare
marcheazd
cota;
pentru
proteclia
impotriva
deteriordrii
gi
pentru
a impiedica
schimbarea
poziliei
acestora
pe perioada
execuliei,
ldrugii
au
apdrdtoare
din
lemn
c)
-
trasarea
pe
teren
a
conturului
fundaliilor:
marcarea
pe
teren
a conturului
sdpdturilor pentru funda{ii,
se realizeazdprin
martori (doi
larugi din
lemn cu
g
10-15 cm
9i
lungime
de 150
cm,
uniti
printr-un
dulap
orizontal
care va
marca
cota
+
1,00
m).
Printre
primele
operalii care
se
executd la inceperea
lucririlor
pe
gantier
este fixarea
cotei t0.00.
Cota
+
0.00
un reper
relativ
ales
de
proiectant
Tncd
in
primele
faze
de
proiectare,
care ramAne
definitiv
pentru
intreaga
via 5
a construcfiei.
ln
raport
cu
cota
t
0.00
se
definegte
in
jos
infrastructura
gi
deasupra
suprastructura.
Toate
cotele
de nivel,
at6t in
interiorul
constructiei,
pentru
infrastructurd
gi
suprastructurd,
c6t
gi
in
exteriorul
acestela,
se
masoard
in raport
cu
cota t
0.00.
Cotele
aflate
deasupra
sunt
pozitive
(+
a), iar
cele
aflate
dedesubt
sunt
cote
negative
(-
b).
Prin
definilie,
cota
pardoselii
de
la
parter
a
clddirii
care se
executd
este
cota
r
0.00
ea
fiind
precizatd
in
proiectul
de
execulie,
in
plangele
in
care
se
reprezinti
planul
de
situa[ie, planul
de
sdpdturd,
planul general
de
fundafie.
Cota
t
0,00
este exprimatd
in
valori
absolute,
in
metri.
Pozilionarea
cotei
t
0.00,
precum
gi
verificarea
periodicd
a
pozi{iei
se
face
cu
mijloace
topografice.
Fixarea
pe
teren
a cotei
zero
se face
cu
borne
din beton
sau din metal
pentru
lucrdri
de importanli
medie
sau
deosebitd.
Pentru
lucrdri
de mai
micd
importanld
se
pot
folosi
tdrugi
din
lemn.
Bornele
se
dispun
in locuri
special
amenajate
situate
Tn incinta
santierului
astfel incat
sa se
poata
pastra
pe
toata durata
de executie.
in
cazuri
deosebite
trebuie
realizate
lucrdri
speciale
de
proteclie,
spre
exemplu
imprejmuiri.
ln
cazul
in
care
se
alipegte
la
calcan
o construclie
noui
in raport
cu
o construclie
existentd, legatd funclional
de
aceasta,
in
majoritatea
cazurilor
se
adoptd cota
+
0.00
a
clddirii
existente,
deoarece
in
raport
cu aceastd
cotd sunt
pozilionate
toate
elementele
de
construclii
din
funda{ii
gi
suprastructurS,
precum
gi
conectarea
relelelor
de instala{ii
interioare
la re{elele
exterioare
existente.
Prin trasarea
construc{iei
se
inlelege,
Tn
principal,
trasarea
cu
aparaturd
topograficd
a
sistemului
modular
principal
de
axe,
pe
platforma
terenului
sistematizat
situatd
la
tota din
proiect
-
CTS
(fig.
6.1
9i
6.2), format
din:
-
axe
transversale (notate
in
general
cu
cifre:
1,2,
3)
^-
axe longitudinale (notate
in
general
cu litere
majuscule:
A,
B,
C).
ln figura
1
este
reprezentat
profilul
continuu
pe
intregul contur
al viitoarei
construclii.
Axefe
1'
-
4'
9i
axele
A'-
C'
sunt materializate
prin
fire
(cabluri
sau
sdrme)
gi
pozi{ionate
pe
profilul continuu. Proieclia
in
plan
a
acestor
fire
este tocmai sistemul
db
axe
principal.
2
Page 56
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 56/88
Axarea
pe
suprafa{a
terenului se coboari cu firul cu
plumb
sau cu
aparatele
topografice,
iar
marcarea
pe
teren
se
face
cu vopsea.
in figura 2 se
poate
vedea trasarea sistemului modular de axe realizald
direct
pe
platforma
terenului sistematizat
la cota
-
CTS.
Dupi aceste trasdri
de
axe
incep
lucrdrile de fundalii, adicd sipiturile
pe
axele de
referinli. in
raport cu
axarea facutd se marcheaza sipitura
la
cotele
din
proiect.
Pe
axul
B
fiind
exemplificatd trasarea
ganlului
continuu
de
lilime
bl
in
plan.
Fig.
1
- Profilul
continuu
pe
intregul
contur al
viitoarei
construcfii:
t1=travee
(5,50
m);
t2=deschidere
(6,00
m); t3=deschidere
(2,50
m);
1
,
2
,
3
,
4 =
axe
principale
longitudinale de referinli materializate;
1, 2, 3,4
=
axe
principale
longitudinale
de
referinld
trasate
pe
teren;
A ,
B , C = axe
principale
transversale de
referinli
materializate;
A,
B,
C= axe
principale
transversale de referinli trasate
pe
teren.
,l
g
i
h
r
Page 57
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 57/88
Fig.
2
-
Trasarea
sistemului
modular
de
axe realizatd
direct
pe
platforma
terenului
sistematizat
la
cota
-
CTS.
6.3.2.
Lucriri
de
terasamente
Lucrdrile
de terasamente
nu
se
vor incepe
inaintea
executdrii
lucrdrilor
pregdtitoare.
Executarea
lucririlor
de
terasamente
constd
din
sdparea,
incdrcarea
in
ilijlocul
de
transpo-rt,
transportul,
imprdgtierea,
nivelarea
gi
compactarea pdmdntului
pentru
realizarea
fundaliilor
gi
a
instala(iilor
subterane
din
interiorul
ciediritor
civile
gi
industriate
9i
a
zonei
l
1
- i-.
1,
I
t,
i
I
l
Page 58
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 58/88
aferente din
jurul
lor, care
influenleazd
condiliile
de
rezistenld, stabilitate
gi
exploatare
ale
acestor constructii.
Tn cazul
lucririlor
ce
comporti volume
importante de
pdm0nt,
solulia de executare
a
terasamentelor
se va stabili
pe
baza
unui
calcul
de optimizare,
prin
luarea
in
considerare a
unor
variante corespunzitoare,
criteriile de bazd
fiind
consumul
de energie, costul,
durata
de execu{ie
a
acestor
lucrdri,
de reguld cu asigurarea
compensdrii
volumelor
de sipdturi
de
pdmdnt
cu
cele
de umpluturi,
Tn
vederea elimindrii transportului
pentru
excedentul
de
pimdnt.
Executarea
lucrdrilor de
terasamente
se
va face de reguld
mecanizat,
metodele
de
lucru manuale
fiind
aplicate
numai acolo
unde
folosirea mijloacelor
mecanice
nu este
j
ustifi
cati
te h n
i
co-eco
n o m i
co-o
rg a n
i zatori
c.
Criteriile care determind
sipitura
sunt:
-
studiul
geotehnic
(conline
rezultatele cercetdrii
asupra
tuturor
condiliilor
de
amplasament)
-
tipul soluliei
de fundare
(solulia
de
fundare se
alege astfel
incAt si asigure
transmiterea
Tncircirilor
verticale
gi
orizontale
provenite
din suprastructura
terenului
de
fundare).
-
funcliunile existente
?n
subsol
(pot
influen{a configuralia
sistemului
de
fundare
prin
aspecte
particulare
cum ar
fi:
procesele
termice cu
valori
de
temperaturd
mari;
configuraliile geometrice
speciale
determinate
de
procese
tehnologice,
regim
de
funclionare
dinamic
etc.).
6.3.3. Studiul
geotehnic
Avizul
geotehnic
sau studiul
geotehnic
furnizeazd structura
stratificdrii
terenului de
amplasament, cota
in ad6ncime
a
terenului
bun
de
fundalie
(stratul
geologic
pe
care
se
poate
ageza talpa fundafiei),
capacitatea
portanti
a stratului
bun
de fundare.
Studiul
geotehnic
mai
precizeazd
date
despre
pozilia
in
adAncime
a apei
freatice.
in
cazul
existenlei
pAnzei
de
apd
freatici
pot
fi necesare
lucrdri de eliminare
a apei
din teren,
atunci cdnd execulia
fundaliilor
necesitd aceste opera{ii,
Studiul
geotehnic
conline
rezultatele
cercetdrii asupra
tuturor condiliilor
de
amplasament,
furnizAnd
toate datele
referitoare la acestea:
a)
-
condilii climatice,
se
referi
la addncimea
eficientd
a
ciclului
inghe -dezghe
in
sol
(hi);
in
Romdnia, dimensiunile
afectate de acest
ciclu sunt de 0,7-1,2
m in
func(ie de
zona
geografici;
cota de fundafie trebuie
sd depageasci addncimea
de inghe
cu
minim
10-20
cm.
b)
-
condifia
de
stabilitate
generald
a terenului,
care se
referd la alunecdrile de
teren
sau
alte degraddri
posibile
ale acestuia.
c)
-
condi{ii
geotehnice,
se
referd la
stratificalia terenului
pe
verticald,
in
amplasament,
cu
precizarea
calitdlii
gi
propriet5lilor
fizico-mecanice ale
fiecdrui
strat
geologic
Ai
se
indicd acel strat
in
care
se
poate
funda,
numit
gi
strat bun de
fundare;
studiul
geotehnic
indici
in mod obligatoriu cota
de fundare
(h1),
de la terenul
natural la
care
se
afli
acel strat, fundaliile trebuie incastrate minim 20 cm
in
stratul
bun
de
fundare.
d)
-
conditii hidro-geologice
se
referi
la
nivelul
apelor
freatice
(ape
care
pot
fi
de
suprafa[d
sau
de
adAncime);
studiul
geotehnic
trebuie
si
se
refere
gi
la
caracteristicile
chimice ale apelor,
la
agresivitatea
acestora,
indicdnd
gi
o
solulie
de
principiu
pentru
proteclia
fundaliilor;
in studiul
geotehnic
se
mai
precizeazd
varialia
sezonieri
9i
varialia
anual6 a
nivelului
apelor
freatice.
e)
-
condi{ii
legate
de
zona seismicS;
studiul
geotehnic
indicd zona
seismici
9i
gradul
de
proteclie
antiseismicd
la care
trebuie efectuat
calculul seismic
al construcliei
respective;
se
mai
pot
indica unele
particularitali
9i
condilii ce se
vor impune structurii
gi
conformirii
de
ansamblu a acesteia.
Page 59
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 59/88
-
fl)
-
conditii
legate
de
structura
de
rezistenfd,
au
in
vedere
alegerea
tipului
de
fundalie
in
funclie
tipul
structurii
de
rezistenfi;
degi
sistemul
de
fun-dare
al
oricirei
structuri
de rezisten{d
are
particularitili,
se
pot
precizaunele
caracteristici generale,
astfel
se
pot
corela
urmdtoarele
tipuri
de
structuri
cu
tipurile
de
fundalii
corespunzitoare
lor:
-
pentru
structuri
realizate
cu
pereli
structurali
din
beton
armat
se
pot
adopta
fundalii
continue
din
beton
armat,
fundalii
pe
relele
de
grinzi
de
fundare,
funda{ii'
pe
radier
general.
- pentru
structuri realizate
cu
pere{i structurali
din
blocuri
de
zidirie se
pot
adopta
fundalii
continue
sub
ziduri
de
tip bloc
ai
soclu
armat.
- pentru
structuri
realizate
din
stilpi
gi
grinzi,
adicd
structuri
?n
mai
intdi
fundaliile
izolate
din
beton
armat
de tip
bloc
ai
cuzinet
armat.
g)
-
condilii
legate
de
caracteristicile
de
agresivitate
ale
terenului
freaticS,
precum
9i
ale
proceselor
tehnologice,
cum
sunt:
-
pdtrunderea
apei in
incinta
construcliei
-
particularitdli
ale
proceselor
tehnologice:
noxe,
apelor
subterane
-
incdlzirea
excesivd
a
fundaliilor
gi
terenurilor
echipamentelor
din infrastructurd
cadre
sunt indicate
sau
apei din
pdnza
medii
agresive,
sau
agresivitatea
de fundare
datorati
instalaliilor
9i
-
utilaje
speciale
sau
configura[ii
geometrice
speciale necesare proceselor tehnologice
prevazute
in
subsol
6.3.4.
Clasificarea
gi
execufia
sipiturilor
1.
Clasificare,
criterii
gi
tipuri
Clasificarea,
criteriile
gi
tipurile
considerate
de sdpdturi
pentru
fundalii
sunt
(fig.
3):
Clasificare
sipituri
Utilizarea
sprijinirilor
Slpdturi
cu
pereti
I I
Sdplturi
cu
pereli
nespntrnrlr
.l t
soriiiniti
Li imea
sipiturii
Sdpituri
in
spatii largi
I
I
fEepdt,,ri
i"
.prt,t'"r,r"
L--i guste-
Sdpituri
in
teren
slab
Sdpdturi
in terenuri
| |
Sapaturi
in
teren
tare
mrllocil
.l I
Sipdturi
in
teren
foarte
tare
Modul de
execulie
Sdpituri
manuale
Sipdturi mecanizate
I I
Sipdturi
I I
hidromecanizate
Sipdturi
prin
explozie
Nivelul
apei freatice
Sdpdturi deasupra
I I
Sdpdturi
sub
p6nza
pAnzei
de apd
freaticd./
[
Oe
apd
freaticd
Fig.
3
-
Clasificarea
sipdturilor
Page 60
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 60/88
-
utilizarea sprijinirilor:
sipdturi cu
pereti
nesprijini i;
sipdturi
cu
pereli
sprijinili.
-
ldlimea
sdpiturii:
sdpdturi in spa[ii largi
(>
2,50
m); sdpdturi
in
spa{ii inguste
(1,00-
2,50
m); sdpdturi
Tn
spa{ii
foarte
inguste
(<
1,00
m).
-
natura
terenului
sdpat: sdpdturi
in
teren
slab
(nisip
af6nat,
sol
vegetal,
umpluturi
neconsolidate);
sapdturi Tn
teren mijlociu
(nisip
indesat,
pietrig
mirunt,
argilS nisipoasi,
loess umed);
sdpdturi in
teren tare
(argile
consistente,
loess uscat,
pietrig
gi
nisip in
stare
indesatd); sdpdturi
in
teren foarte
tare
(argild
compacti,
marnd, loess compact,
pdm6nt
inghetat).
-
modul
de execulie
al
sipdturii:
sdpdturi manuale;
sdpdturi
mecanizate; sipdturi
hidromecanizate;
sipdturi
prin
explozie.
-
nivelul apei freatice:
sdpdturi
deasupra
pdnzei
de apd freaticd;
sipdturi sub
pAnza
de
apd freaticd.
2. Condi{ii
de execufie
ln execulia
sdpdturilor
pentru
fundatii,
este necesard
respectarea
condiliilor:
-
neafectarea
echllibrului
natural al
terenului in
jurul
gropii
de
fundare
sau al
fundaliilor
existente,
pe
o
distan 6
suficientS,
pentru
a nu afecta
instalaliile
gi
construcliile
existente.
-
asigurarea sau
imbunitd{irea
caracteristicilor fizico-mecanice naturale ale terenului
de
sub
fundatie,
prin
utilizarea
de
materiale
speciale.
-
asigurarea
securitdlii muncii
la
sdpdturi.
-
daci turnarea betonului
de funda[ie
nu
are
loc
imediat
dupi executarea
sdpdturii,
aceasta
se va
opri
la
o
coti mai
ridicati
dec0t
cota
finali,
pentru
a
nu
permite
modificarea
caracteristicilor
fizico-mecanice
ale terenului
situat sub talpa fundaliei.
-
sipdturile
se
vor
executa
p6nd
la
cota
de
proiect
numai
in
cazul
pimAnturilor
nesensibile
la
umezire, iar
in
cazul
terenurilor sensibile la
umezire,
sdpitura se va
opri
la
un nivel superior
cotei
de
fundare
(15-25
cm in
cazul
pdmdnturilor
argiloase; 20-30
cm
pentru
nisipuri
fine; 40-50
cm
pentru pdmAnturile
sensibile
la
umezire), diferenla fiind
sipatd
inainte
de
inceperea
execuliei fundaliei.
-
se
executd
primele
funda{iile
aflate
la
ad6ncimea
cea mai mare,
pentru
ca
sdpdturile
in
execulie
si
nu
influenleze instalaliile
gi
constructiile
existente
gi sd
nu
afecteze
terenul de fundare
al
urmdtoarelor lucrdri.
-
eliminarea
apei
din sipituri, iar fundul
sipdturilor cu dimensiuni
mari in
plan
se
va
inclina in
mai multe
planuri
pentru
asigurarea colectdrii
9i
evacudrii
apei.
-
mentinerea
stabilitilii
masivelor
de
pdmdnt
in zona
de acliune a lucrdrilor
de
epuismente.
-
stabilirea
necesitd{ii
sprijinirii
perelilor
sipdturii
pentru
fundalii Tn
funclie
de:
adAncimea
sdpdturii;
natura,
omogenitatea,
stratificafia,
coeziunea,
gradul
de fisurare
gi
umiditatea
terenului;
regimul
curgerii
apelor
subterane;
condi{iile climatice
9i
meteorologice;
tehnologia
adoptatd
gi
apropierea de alte
construc{ii.
-
sprijinirea fundatiilor
sau
construcliilor
existente,
respectiv
executarea de
subzidiri Tn
cazul efectudrii de sdpdturi mai
adAnci.
-
suprafa{a
sipiturii
de fundafie se
prelucreazd
ingrijit in
vederea execuliei
tdlpii
fundafiei,
iar
turnarea
fundaliilor
se
face imediat
ce
sdpdtura a ajuns la cota de
fundare
din
proiect,
astfel
inc6t
sd se asigure
menlinerea
caracteristicilor
mecanice ale
pdm6ntului
sub
talpa
fundaliei,
mai
ales in cazul
pdmdnturilor
contractile
sau
loessoide.
-
umpluturile interioare
pentru
ridicarea
nivelului
pardoselii
de
la
parter, precum
9i
cele exterioare
pentru
amenajarea
terenului
in
jurul
cl5dirilor se incep
dupd
Tnldturarea
stratului vegetal;
pimintul
folosit
Ia
umpluturi
este
de reguli
cel excavat,
acesta se
agterne
in
straturi
de cca. 20
cm
grosime,
compactate
9i
alternante
daci au
provenientd
diferitd,
compactarea
se
va
executa
manual
pentru
suprafele
mici
gi
mecanic
folosind
utilaje
cu acliune
staticd,
dinamicd, vibratorie
pentru
suprafele
mari.
Page 61
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 61/88
ho
=Y
,r(os'
e)
sau dacd pdmdntul este pur
coeziv:
3.
Sipituri
cu
perefi
nesprijinifi
ln
functie
de
addncimea
de
sipare
gi
caracteristicile
terenului,
sipdturile
cu
pereti
nesprijinili
se
pot
executa
cu
(fig.
4):
-
pereli
verticali
-
pereliTn
taluz
-
prin
executarea
unei
sdpdturi
este
perturbati
starea
de echilibru
in
care
se afld
pimAntul,
teoretic,
la
pdm6nturile
necoezive
ar
fi
necesare
sprijiniri
pe
inteaga
suprafa{d
a
perelilor
verticali
ai
gropii
iar
la
pdmdnturile
coezive,
indllimea
de
perete
vertical
care
poate
rim6ne
nesprijinitd
este:
-4c
ho=-
r
I,
I
1
l_l-1'L/l
tr
,b
0,6- 1,O
m
Fig.
4
-
Sdpituri
cu
pereli
nesprijinili:
a-pereli
verticali;
b-pereli
tn
taluz.
Pentru
executarea
sdp6turilor
cu
perelii
verticali
nesprijinili
sunt
necesare
respectarea
urmitoarelor
cerinte:
-
ad0ncimea
de
executie
este
diferiti:
0,75
m
pentru
terenuri
necoezive
9i
slab
coezive
(nisip
af6nat,.
sol
vegetal,
umpluturi
neconsoliOrt );
1,ZS
m
pentru
terenuri
de
coeziune
mijlocie (nisip
compactat,
pietrig
mdrunt,
argili
nisipoasa,
loess
umed);
2,00
m
pentru
terenuri
de
coeziune
foarte
mare (argile
consistente-compacte,
Ioess
compact,
pietriguri
gi
nisipuri
compactate,
marnd,
pdmAniinghefat).
-
terenul
din
jurul
sdpdturii
nu
va fi Incdrcat
siu
supus
la vibra{ii.
-
eliminarea
rapidd
a
apelor
provenite
din
precipita{ii
sau
accidentale.
-
aparilia
fenomenelor
de
surpare
va
determina
aplicarea
mdsurilor
de
sprijinire
a
pere{ilor
sau
practicarea
sdpiturii
in
taluz.
-
sunt
indicate
pentru
terenurile
coezive,
iar
addncimea
micd
de
executie
se
determindin
funclie
de
factorii:
coeficientul
de
siguranla (valori
intre
1,5
gi
2,0),
coeziunea
terenului
9i
greutatea
volumetricd
a
terenuluiin
s[are
naturald.
Sipdturi
cu
pereti
in
taluz
nespriiiniti
Pot
fi
executate
pe
orice
fel
de
teren,
cu
respectarea
urmdtoarelor
conditii:
l.
t,
t
1B
Page 62
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 62/88
-
pentru
sipdturi
pdnd
la 2,0
m addncime:
umiditatea
naturald
a
pimdntului
se va
menfine
intre
12...18o/o ,
sipitura
pentru
fundalie
nu trebuie
si
stea deschisi
mult
timp;
inclinarea
taluzului
(1/n
respectiv
tg
B=h/b),
este
diferitd in funclie
de
natura
terenului
(1/1
nisip
gi
balast; 111,25
nisip
argilos;
112 argilS;
211...411
rocd
friabildt;2t3
argild
nisipoasi;
411 ...711
stdncd; 4/3
loess).
-
pentru
sapdturi
peste
2,0
m
addncime:
taluzul
se va
executa
in
trepte,
cu banchete;
ldlimea
banchetelor
este
de
0,6-1,0
m
iar distanla pe verticald dintre doud
banchete
de
cca.
2,0
m, sunt
necesare
calcule
pentru
determinarea
stabilitilii
perelilor
sipiturii.
-
sdpdturile
nesprijinite
cu
perelii
in
taluz elimind
sprijinirile,
insd volumul
de
sdpdturd
este mult
mai mare
decAt
in cazul
sdpaturii
cu
pere{i
verticali
sprijinili
sau nesprijini{i.
4.
Sipituri
cu
perefi
sprijini{i
4.1. Clasificare
Sdpdturile
cu
pere{ii
verticali
sprijinili
se
executd in
situafiile
cdnd
ad0ncimea
sdpdturii
nu
permite
sdpdtura
cu
pereli
verticali
nesprijinili
sau executarea
taluzurilor
nu
este
posibild
din
punct
de
vedere
tehnic/economic.
Sistemul de
sprijinire
este
stabilit in
funclie
de studiul
geotehnic
Ai
dimensiunile
sdpiturii,
care
se vor
mdri
corespunzitor
cu
grosimea
sprijinirilor
gi
spaliul
necesar
lucrdrilor
accesorii.
Sprijinirile
se
clasifici in
trei categorii
(fig.
5).
-
obignuite
(Tn
funclie
de
modul
de dispunere
sunt
orizontale
9i
verticale),
realizate
din
lemn
ecarisat
9i
rotund
-
cu
palplange
(pentru
sdpituri
adAnci
gi
sub nivelul
apelor freatice)
-
cu
piloli
sau
pereli
mulali
(pere{iingropali)
Clasrficarea
sprijin
irilor
Sprijiniri
obignuite
Sprijiniri
orizontale
Sprijiniri
verticale
Sprijiniri
cu
palplange
Pentru
sdpdturi
ad6nci
Sub nivelul
apei freatice
Sprijiniricu
piloli
sarr nerefi mrrlati
Fig.
5
-
Clasificarea
sprijinirilor
4.2.
Sprijinirile
obignuite
Sunt lucrdri
de
suslinere
temporare
sub
forma
unor
pereli
verticali
neetangi
la
care
elementele
principale
(dulapii)
vin
in
contact
direct
cu
pimdntul
gi
in funclie
de
pozilia
pe
care o
au
dulapii se clasificd
Tn:
-
sprijiniri
obignuite
orizontale,
la
care sdpdtura
precede
sprijinirea.
-
sprijiniri
obignuite verticale,
la care
sprijinirea
precede
sipdtura.
Sprijinirile
obignu
ite
orizontale
Se caracte
rizeazd
prin
Page 63
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 63/88
-
sunt
utilizate
pentru
pdmAnturile argiloase
consistente,
pietriguri
9i
nisipuri
Tndesate,
in care
sdpitura
se'menfine
nesprijinitd,
un timp
scurt,
pe
Tndl(imea
de
utilizare
a
dulapilor
(din
lemn
ecarisat
gi
rotund)
indltimea
teoreticd
maximd
pe
care
se
poate
menline
nesuslinut
un mal
vertical
de
pdm0nt
este
H.,=4cly
uzual,
se
admite
pentru
sigurantd
cd
pimdntul
se
poate
mentine
pe
verticald
pe
o
Tnillime
H=
H ,12=2cfi
-
dulapii
se
dispun aldturali sau
cu
spatii
intre
ei,
in
funclie
de
coeziunea
terenului
(coeziunea mare
permite
distanle
marilntre
dulapi)
dulapii
orizontati
sunt
spiiliniti
de
filate
(rigle
sau
dulapi
verticali)
care
la
rdndul
lor
sunt
sprijini,ti
cu
gpraituri
din
tehn
siu
metal
dispuse
orizontal
in
cazul
sdpiturilor
Tn
spalii
inguste
iau
Tnctinat
pentru
sdpdturile
in spalii
largi
(fig.
6
9i
7
9i
8)
Fig.
7
-
Sprijiniri
obignuite
orizontale
in
spalii
inguste
10
Fig.
6
-
Sprijiniri
obignuite
orizontale
Fig.
8
-
Sprijiniri
obignuite
orizontale
in spa{ii
largi
I-I
)
l
1,
L
Page 64
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 64/88
-
pentru
reducerea
spatiului
ocupat
de sprijiniri,
in
locul
gprailurilor
se
pot
utiliza
grinzi
metalice
(bitute
in
teren
la
distanle
de 1,5-2,0
m)
gi pe
care
se
vor
sprijini dulapii
orizontali,
fixali
cu ajutorul
penelor
(fig.
9).
Fig.
9
-
Sprijiniri
obignuite
orizontale
fdrd
gprai{uri
Sprijinirile
obignu
ite
verticale
Se
ulilizeazd
la
sdpdturile
in
pim0nturi
fdri
coeziune sau
slab coezive,
in
pdminturile
argiloase
de
consisten 5
redusd
gi
in cazul
infiltraliilor
apei
in
groapa
de
fundare.
lnainte
de efectuarea
sipdturii,
dulapii
ageza[i
aldturat
se'introduc
treptat
in
teren
prin batere mecanizatd
la
50-60 cm addncime (fig.
10
gi
11).
Fig.
10
-
Sprijiniri
obignuite
verticale
11
Fig. 11
-
Sprijiniri
obignuite
verticale
cu
gprai{uri
orizontale
Page 65
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 65/88
Calculul
sprijinirilor
obignuite
Uzual,
pentru
ad6ncimi sub 3,0 m
9i
lilimi de 1-3
m,
sprijinirile nu se calculeazd
gi
se
adoptd constructiv
urmdtoarele dimensiuni ale elementelor
componente din lemn:
-
dulapi
cu
grosime
minimi de 4,0 cm
-
filate cu secliunea de 4,8
x
14
cm
-
gprailuri
cu diametrul
de
14 cm
Distanla dintre
gprai{uri pe
verticali este de
1,0
m iar
pe
orizontali de
2,0 m
pentru
dimensiuni
in
plan
gi
adincimi
mai mari este
necesar calculul sprijinirilor.
La
stabilirea
diagramei
impingerii
pdmdntului
trebuie sd
se
lind
seama de faptul
ci
sprijinirile
sunt
lucrdri
de sus[inere
la
care
posibilitSlile
de
deplasare
gi
deformaliile
sunt
limitate
de
modul
lor
de
alcdtuire; dezvoltarea
impingerii active a
pimdntului
din
spatele
unei sprijiniri
este
conditionati
de
o
anumitd
deplasare a elementelor de susfinere.
Pentru
adincimi
gi
ldlimi
mai mari, calculul sprijinirilor
obignuite constd
in:
-
determinarea diagramei de calcul
a
Tmpingerii
active a
pdmAntului
-
dimensionarea/verificarea elementelor
din
lemn
ale sprijinirii
(dulapi,
filate,
gprailuri).
a)
Determinarea diaqramei
de
calcul a
impingerii active a
pdmAntului
Dezvoltarea
presiunii
active
a
pamdntului
este
condi{ionatd
de o
deplasare
a
construcliei de suslinere
in
sensul
indepdrtdrii de
masa de
pamAnt
aflatd
in
spate.
ln
cazul
in
care construclia
de
sus[inere
are
legdturi care
o
impiedica
sd se
deplaseze
9i sd
se
roteascd liber,
Impingerea
pdm6ntului poate
fi
diferitS, atit
ca
mirime
cdt
9i
ca
distribulie
de
presiunea
activd calculatd cu teoria
clasicd a
lui
Coulomb.
in
practicd,
la
pereli
cu
reazeme
multiple,
cum
sunt sprijinirile obignuite,
se
utilizeazd
diagrame de calcul
simplificate
pentru
impingerea
activi
a
pdmintului,
astfel
(fig.
12):
-
diagrama
convenlionald
de calcul a
presiunii
active a
pdmintului
necoeziv asupra
sprijinirii
(a)"
-
diagrama convenlional6 de
calcul
a
presiunii
active a
consistenld redusd asupra sprijinirii
(b).
-
diagrama conven[ionald
de calcul
a
presiunii
active a
consistenfd ridicatd asupra sprijinirii
(c).
Fig.12
- conven ionale
pentru
impingerii
pdmAntului
o
asupra
sprijinirilor
I
qJ
Diagrame
(h)
calculul
pdmAntului
coeziv
de
pdmintului
coeziv de
pimAntului;
y=greutatea volumicd
a
notaliile reprezintS:
pr=presiunea
activd a
pdmAntului
in
stare umedd
(kN/m3);
H=iniltimea
Ka=co€ficient de impingere
activd
al
pdmdntului
inetrioari
(o).
(kNim2);
frecare
t2
O:pl
-
4c
0,2yH...0$ifl
peretelui (m);
c=coeziunea
K^=tg2(45-AD)',
@=unghiul
de
Page 66
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 66/88
spraituri)
-
Calculul
de
rezistentd
al
unei
sprijiniri
comporti
urmitoarele
etape:
-
determinarea
solicitdrilor
asupra
peretelui
vertical'
-
determinarea
eforturilor
(momente,
fo(e
tiietoare,
fo(e
axiale)
in
elementele
sprijinirii,
, _ .
-
dimensionarea
sau
verificarea
secliunilor
adoptate
pentru
elementele
sprijinirii.
Determinarea
eforturilor
in
elementele sprijinirii
se face fdrd
a
se line
seama
de
continuitatea
elementelor.
Dulapii,
filatele,
gprailurile
se
consideri
simplu
rezemate
Tntre
doud
puncte
succesive
de
rezemare.
Catculul
dutapilor
vefticatise
efectueazl
ca
pentru
grinzi
sjmplu
rezemate,
avind
ca
oescffidoudfilateconsecutiveSaudistan apeverticaliintre
gpraituri.
Pentru
o
ld[ime
b
a dulapului,
incarcarea
q
uniform
repartizatd
este:
4=
Fab
unde:
p.=presiunea activi
a
pimdntului conform
diagramei
de
impingere
alese'
Momentul
Tncovoietor
Tn
dulap
este
dat de
relalia:
*=$i
B
Pentru
verificarea
dulapului
se
folosegte relalia:
rI
Id+
F*m*
ffiSo,r
6
in
care:
W=modulul
de
rezistenli
al
secliunii
dulapului;
d=grosime?
dulapului;
oai
=rezistenta
admisibild
a
lemnului
la incovoiere
(tabelul
1).
Tabelut
1
admisibile
material
lemnos
(STAS
85(
)-
Natura
solicitirii
Simbol
Rezistenta
admisibild,
daN/cm'
molid,
brad
steiar,
gorun
fag
plop
incovoiere
oai
120
155 130
95
Compresiune
in
lungul
fibrelor
Oo"
120
155
130
95
Compresiune
normal5
Pe
fibre
out
120
155
130
95
in
funclie
de
caracteristicile
geometrice ale
gropii, grosimea dulapilor
se
ia
intre
5-7
cm,
secliunea
filatelor
de
8
x
16
cm
sau
12x16
cm,
la
sprijiniri
cu
dulapi
orizontali
9i
16
x
16 cm
sau
20 x
20 cm
la sprijiniri
cu
dulapiverticali,
iar
gprailurile
sunt
din
bile
cu diametrul
de
10-12cm,
resPectiv
12-14cm.
Calculul
duiapilor
orizontali,
filatelor
9i
gprailurilor acestora
se
efectueazd
ca
9i
la
dulapii
verticali.
Dacd dulapii
se
dispun
cu
interspatii
intre
ei,
atunci
relatia
anterioard
se
modificd,
de
unde
rezultd
9i
grosimea
dulapilor:
1
,:
Q:pr-rib+c)
nl=fo13
"=#'=Sro"
I
o=,, E
Ybou
Calcululfilatetor
se
realizeazd
ca
pentru
grinzi
simplu
rezemate
avAnd
ca deschidere
Oistanta
tz Ointrelpraituri
in
plan
orizontal.
Filata
preia
reactiunea
{"
,
dulapi
aferenti
unui
cAm[
lr. inciicarea
uniform
repartizatd
pe
unitatea
de
lungime
a
filatei
este:
13
Page 67
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 67/88
ef
*
&alt
Momentul
incovoietor
maxim
pentru
filatd:
arl$
1"_d_-
=
L
-'*,
I
Daci
e=ldtimea
cunoscutd
a filatei
gi
f=grosimea
ciutati:
Bi{.
}.d-
./r-J:_-*(rs^
-
E
d**o
6
Din
relatia
anterioari
se
ob(ine
grosimea
cautati
(f).
, A f"t-
f-
5c1ll I l-
l, r=,:
ru
l:t,l
Calculul
gpraiturilor
se
efectueazd la
compresiune
cu
flambaj
pentru
o incdrcare
axiald N,
care reprezintd
volumul
diagramei
de
presiuni
aferenti
unui
gprai..
,[*
p*]
1tr7
Verificarea
la compresiune
a
gprailului
se
realizeazd
cu relatia:
1{
cf=':**S$..
Ap
unde:
A=sectiunea
gprailului;
q=coeficientul
de
flambaj;
oac=rezistenta
admisibili la
compresiune
in
lungul fibrei
lemnului.
-"1
/
-t
\/
rir=l_Dgl
_l
t'
\
rrJU./
pentru
X <Ts
3Z**
P=T
pentru
),>7s
I
h=a
unde:
i
;
11=
lungimea
de
flambaj;
i
=
0,25d;
d
=
diametrul
gpraifului.
Pentru verificarea
la
strivire
in
lungul
fibrelor
la
contactul
gprai -filati
se folosegte
relalia:
r*'* S
s
ry--
A-"M
unde:or"
=
rezistenta
admisibili
la
compresiune
in
lungul
fibrelor
lemnului.
Spriiiniri
cu
palplanse
Palplangele
sunt
elemente
speciale
executate
din lemn,
metal
sau
beton
armat
folosite
la
sprijinirea
sdpdturilor
gi
evitarea
infiltrdrii
apei
prin
formarea
unei incinte
etange
9i
care
au utilizare
dubld:
-
provizorie:
sprijinirea
perelilor
verticali
ai unor sdpdturi
addnci
care
depigesc
nivelul
apelor
freatice;
formarea
unui
spafiu etang
care
nu
mai
permite
infiltrarea
apei; realizarea
batardourilor pentru cazul
in
care fundaliile se
executi in
albia unui
ape.
-
definitivd: impermeabilizdri
sub
construclii
hidrotehnice;
asigurarea
stabilitd{ii
zidurilor
de sprijin;
cheiuri;
elemente
de
proteclie
a
fundaliilor
pilelor
Oe
pbO
fald
de afuiere.
a) Palplangele
din lemn
(fig.
13):
-
sunt
utilizate
pentru
Tnchiderea
unor
incinte
(perete
etang
de
palplange),
cu
addncimea
de maxim
8,0
m.
-
se
confeclioneazd
numai
din lemn
verde,
deoarece
lemnul
uscat Tn
contact
cu apa
se umfld
gi
deformeazd
peretele
-
au confeclionare
ugoard,
greutate
redusi,
manevrabilitate
simpld
gi
ugoard.
3qi
t4
Page 68
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 68/88
lT-
lt
t'
cm
-Lo'
o cm
'_1*
=
tA
. $fr em
terenului
in
care
Tabelul2
]'l.fit,,,
-T,
_L0)btrn
Fig. 13
-
Tipuride
palplange
din
lemn
-
au
grosime
diferitd
in funclie
de lungimea
proprie
gi
caracteristicile
se
bat
(tabelul
2)
Dimensiunile
uzuale
rlanse
din
lemn
Lungimea
(m)
2-3
3-5
5-7
7-9
9-1
0
Grosimea
(cm)
5
7-10
10-15 15-18
18-20
-
pentru
ca
peretele
sd
fie
etang,
felele
de
contact
se
prelucreazi,
etangeitatea
cea
mai
buni fiind
ob{inutd folosind
imbinarea
cu
lambd
gi
uluc, virful
palplangelor
se
ascute
astfel
inc6t
in
timpul
baterii
aceasta
sd
fie
presatd
spre
palplanga
vecina,
pentru
a cregte
etanseitatea.
-
,-_la
perelii
de
palplange,
la
fiecare
colt
se
ageazd
un
pilot
de
ghidaj
cu
grosimea
cu
2,0-5,0
cm
mai
mare
dec6t
grosimea
palplangelor,
piloti
intercala(i
lJt,5-5,0
m
9i
in
pere{ii
de
palplange,
in
timpul
baterii,
iar
pilolii
de
col
9i
cei
intermediari
se
introduc
in
teren
la
inceputul
executirii
peretelui
de
palplange,
dupd
care
se
prind
pe
ambele
pd(i
cu
clegti
care
au rolul
de
a
ghida
palplangele
in
timpul
baterii
(fig.
14).
1
.00
..
5
00
pitot
de colt
Fig.
14
-
lmbinarea palplangelor
din lemn
b)
Palplangele
metalice (fig.
15-16-17):
-
se
folosesc
pentru
sipdturile
adAnci,
executate
mult
sub
nivelul
deoarece
-
au
utilizare
provizorie
sau
definitivi
-
sunt
refolosibile
-
sunt
ugor
de
manevrat
-
au rezistenli
mare
la
incovoiere
datoriti
formeiin
sectiune
-
au
lungimi
de
30-35
m
-
tipurile
constructive
sunt l,
u,
s, Z,
tubulare/cheson
9i
de
canalizare
apelor
freatice
,b
pilot
internrediar
15
. -
ai.
\ E
:L
Ir'
Page 69
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 69/88
d
;r
t
\.
\f
a1
tr,
Fig.
15
-
Palplange metalice cu
profil:
a-U; b_S
Fig.
16
-
Palplange
metalice
cu
profil:
a-Z; b-cheson
Fig.17
-
Palplange metalice
pentru
sprijiniri
la
lucrdri
de canalizare
c)
Palplangele
din beton
armat
fig.
18):
-
sunt rezistente
gi
ugor
de
realizat
fiind folosite
ca
pi i
componente definitive
ale
lucrdrilor
de
construc[ii.
-
au o serie
de dezavantaje: manipulare
destul
de
grea
datoritd
greutdlii
mari
gi
folosirea
utilajelor
speciale
pentru
introducerea
in
teren.
-
virful
palplangelor
din are
formd
speciald
care
permite
presarea
bund a acestora
una in
alta
in
timpul
baterii; vArful este intdrit
cu bare longitudinale
9i
etrieri
degi,
iar
capul
care este solicitat
in
mod deosebit
la
batere
in
timpul baterii capul
se
protejeazd
cu
o
ciciuld
metalicd,
un
dop
din
lemn
gi
nisip
sau
rumegug),
se
va
arma
cu
plase
sudate
dispuse
pe
mai
multe rdnduri.
Fig. 18
-
Secliuni
de
palplange
din
beton armat
16
\x
Page 70
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 70/88
Page 71
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 71/88
Fig.
20
-
Realizare
perete
din
piloli
turnali
-
la
perelii
ingropafi
din
panouri,
acestea
sunt din beton armat
9i
se
toarnd
in
teren
dupi
executarea
unei sipdturi
cu un utilaj special;
excavarea
trangeii
gi
turnarea
betonului
are loc
fdri
sprijiniri
clasice,
suslinerea
perelilor
sdpdturii
efectudndu-se
cu
ajutorul
noroiului
bentonitic.
5.
Sipituri
in
raport de
pdnza
de api
freatici
Sdpdturi
deasupra
p6nzei
de apd freaticd
-
sipdturile se
pot
executa
in
taluz
vertical,
in functie
de natura
terenului, sau inclinat
(natural),
aceasta
depinde
de coeziunea
terenului
9i
addncimea
la
care
se
face
sdpitura.
-
pentru
terenurile
care au
cu
coeziune
bund
9i
ad6ncimi
de fundare
sub 2,0 m,
sipiturile
se
pot
executa vertical
gi
fdra
sprijiniri.
-
in
cazul
sipiturilor
cu
adAncimi
mari,
sunt
necesare
sprijiniri ale
malurilor.
-
montan[ii
se
bat
in
pamdnt
sprijinind
taluzul vertical
prin
intermediul
dulapilor
orizontali;
fo(ele
de
Tmpingere
sunt
preluate
de
spraifuri
(elemente
orizontale
cu rol
9i
de
distan ieri).
-
uneori,
In
loc de solulia
descrisd
mai
sus,
se folosesc
ziduri
de
sprijin,
acestea se
calculeazd
la
impingerea
pdmAntului
gi
se verificd
la
rdsturnarea
fald de muchia
funda{iei
zidului
de sprijin; utilizarea
zidurilor de sprijin
este
admisi
numai in
cazuri speciale
gi
bine
justificate.
Sipdturi
sub
oAnza
de apd freaticd
-
in
cazul
acestor terenuri,
sprijinirile
se fac
pe
elemente
cu
profil
special numite
palplange,
ele
asiguri
incinta
sdpiturii
Tmpotriva
pdtrunderii
apei
gi pot
fi din lemn,
beton
armat sau
metal.
- palplangele
din
lemn
pot
avea
profil
in V,
se
infig
in
pamAnt
realizdnd
astfel
un
perete
continuu
care,
prin
forma
profilului
gi
colmatarea
acestuia
in
timp, impiedici
pdtrunderea
apei
in
incinti;
etangarea
se
face
prin
umflarea lemnului
in
contact
cu apa.
palplangele
din
beton
armat
gi
palplangele
din
metal
se
pun
in
operd in
acelagi
mod.
-
pdtrunderea
apei este impiedicatd
la
colmatarea rosturilor
in
timp
gi
de
gicanarea
profilului.
-
apa se
elimini
din
interiorul
sdpiturii
cu
pompe
speciale
amplasate
pe
conturul
sdpiturii,
executdndu-se
epuismente;
aceste
opera{ii
sunt
insd
costisitoare,
de aceea
se
recomandd
a
nu
se evita executarea
lucrdrii
sub
nivelul
apei
subterane
fdrd
o
justificare
intemeiati.
6.3.5.
Eliminarea
apei la
lucririle
de
terasamente
Apa
poate
fi eliminatd
cu
ajutorul epuismentelor
9i
drenajelor
1.
Epuismente
Pentru
indepdrtarea
apei
gi
asigurarea
stabilitd{ii taluzurilor
gi
a
fundului
sipdturilor
pot
fi
aplicate
epuismente:
palplangele
din
beton armat
gi
metal
prin
pitrunderii
acesteia,
respectiv
prin
forma
18
Page 72
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 72/88
a)
-
indirecte:
constau
in
pomparea
directd
a
apei
din
groapa
de
fundalie;
se
folosesc
cdnd afluxul
de
api
subterani
este
mic,
diferenlele
de
nivel
mici
dintre
apa
subterani
9i
fundul
sipdturii
9i
cAnd sub
fundul
sdpdturii
nu
existi
un
strat
permeabil
sub
presiune
care
sd
puni
Tn
pericol
stabilitatea
sdpiturii
(fig.
21).
r:;i*rll$3i*
p*
/
S*At,mpgfffle*bit
**-ffffir
-
Epuismente
indirecte
b)
-
directe:
constau din
cobordrea
nivelului apei
subterane
cu ajutorul
unor
pu[uri
filtrante sau filtre
aciculare
amplasate
Tn
afara
conturului
sipdturii,
asigurdnd
condilii
de
lucru
in
uscat gi aplicare
in
conditii
hidrogeologice mai complicate
9i
pentru depresiuni
cu
diferenle
de
nivel
mai
mari; dacd
stratificalia
este
neomogend,
eficienla
maximd
se
obline
prin
introducerea
filtrelor in stratele
cu
permeabilitate
mai
mare
(fig.22).
S'trat
Penneabil
sub
Presiune
Fig. 22-
Epuismente
directe
Alegerea
modului
de
execulie
a epuismentelor
depinde
de situa[ia
hidrogeologicd
9i
problema
economicd,
caz
in care
daci
este
posibil,
se
va evacua
direct
apa din
groapa
de
fundatie;
orientativ,
in
funclie
de
permeabilitatea
terenului,
pot
fl folosite
criteriile:
- aflux
de apd
neglijabil:
K
=
10-e m/s
-
epuismente
direiie
prin pompare
intermitentd:
K
=
10-e
-
10-7
m/s
-
epuismente directe
/
filtre aciculare
K
=
10-7
-
10-a
m/s
-
epuismente
directe
/
puluri
filtrante
K
=
10'a
-
10-1
m/s
-
evacuarea
nu
este
posibild
decAt
pentru
denivelari
mici,
fiind
necesare
alte
mdsuri
de realizare
a
incintei
impermeabile
(palpiange,
chesoane,
etc.): K
>
10-1
mis.
2. Calculul
epuismentului
indirect
Principalele
mijloace
de cobordre
generali
a
nivelului apei subterane
sunt
instalaliile
cu:
-
pufuri-filtre.
-
filtre
aciculare.
1
I
-1.
fi
-L
P{
1
fl
-0,rr
l9
Page 73
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 73/88
Principiul
de
funclionare
al unei astfel
de
instalafii
este
prezentat
in
figura 23. in
jurul
sipiturii
se
executS,
prin
forare,
puluri-filtre
sau
se infig
filtre
aciculare,
spre care
se
dreneazd
apa, evacuati
prin
pompare.
Prin
cobordrea
generald
a nivelului
apei subterane,
cu
circa
0,50 m
sub cota
sdpdturii,
atit
excavalia
c6t
gi
lucririle
de fundalie
se
pot
executa
in
uscat.
Putul-filtru perfect
In
cazul
pufului-filtru
perfect,
coborAt
pAni
la
stratul
impermeabil
(fig.
suprafelei
denivelate
a
pdnzei
de apd
subterand
este:
24),
ecualia
Fig.24
-
Epuisment
cu filtru
pu -perfect
z2
_
h2
=
(q/nk)
.
tn
(x/r)
unde: z
=
nivelul
apei
la distanla
(x)
fala^de
axa
pulului,
m;
h
=
nivelul
apei
in
put,
m;
q
=
debitul
unitar
care
se
Infiltreazi
in
put,
mt/sec;
[
=
coeficientul
de
permeabilitate
al
pam0ntului,
m/sec;
r
=
raza
pu{ului,
m.
La
o distanli
R
de axa
pufului
(razd
de
influenfd),
efectul
pompdrii
inceteazi
sd
se
mai resimtd,
pdnza
de
api
gdsindu-se
la
nivelul
initial;
deci,
inlocuind
x
=
R,
z
=
H in
relatia
anterloari rezulti:
se
noteaza
cu so
deniverare.t;i'Ji{'JniFf}3r,,1ir;Xrll
si
prin
inrocuire
Tn
reralia
anterioard
rezultd
relalia
dintre
debitul
pompat
din
pu
9i
denivelare?
ser
h=H-so
so=H-h
q
=
{[nkl[ln
(R/r)]]
.(2H
-
so)
.so
Distanla
R
se
stabilegte
cu
urmitoarea
relalie
experimentali:
R
=
3000
.ss
.{k
in
care:
so se
exprimd
in metri,
iar
k in
m/sec.
shat
impenrreabil
Fig.
23
-
lnstalalii
de
coborAre
a
nivelului
apei subterane
Page 74
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 74/88
Tot
experimental
s-a
dovedit ci
pomparea
se
poate
efectua
doar
dacd
gradientul
hidraulic
care
se realizeazd
la
intrarea
apei in
put
(gi
care
cregte
odati
cu
cregterea
debitului)
nu
dep5gegte
valoarea:
i,ur=1/(15'{k)
inlocuind
aceastd
valoare
a
gradientului^in
legea
lui
Darcy
(q
=
a
.
ki)
se
obline
urmltoarea
expresie
pentru
debitul maxim
in
m'/sec,
care se poate extrage dintr-un
pu :
Qmax
=
2xrh
-
tk
I
(1s
.
i/t<11
Relatia
q
=
{[nkl[n
(R/r)]]
.
(2H
-
so)
.
so
stabiliti
pentru pomparea
dintr-un
pu
a fost
extinsi
9i
pentru
cazul
pomparii
din mai multe
pufuri,
admi 0nd
cd
acestea s-ar
dispune
pe
perimetrul
unui cerc de raza
R1
gi
cd efectul lor
cumulat
este egal
cu cel al
unui
pu
fictiv
de raza
R1
gi
avdnd
aceeagi
razi
de
influenli
R
ca
pulul
izolat
(fig.
25). in
acest
fel
se
ob(ine
debitul
total
Q
necesar
pentru
oblinerea
denivelirii
so:
-
\*--
Fig.
25
-
Epuisment
cu
mai
multe filtre
q
=
{[nkl[n
1R/Rr)J]
.QH
-
so)
.so
Numdrul
de
puluri
rezultd din
rela{ia: n
=
Q
/
Qra,
ln mod obisnuit, puDurile-filtre se amplaseazd
la
distanne
de 5-6 m,
unul
de
altul.
Filtre
aciculare
Sunt
realizate
din
levi
cu
diametrul
exterior
d
=
5-7,5
cm,
cu
partea
inferioard
perforatd
pe
1-2
m
gi
infdguratd
?ntr-o
pAnzd
de s6rmd
de cupru. Filtrele
sunt
introduse in
pdm0nt
sub
greutate proprie,
sub
efectul unuijet
de
api
in
vdrful filtrului.
ln
pdmdnturi
tari
infigerea
poate
fi
realizatd
prin
batere
sau
vibrare.
NotAnd
cu lo
lungimea
filtrului
prin
care
este
posibild
intrarea
apei, cu l.
lungimea
tubului
colector
care
leaga
(n)
filtre
aciculare
agezate
la distanla
2a ?ntre
ele
gi
este
deservit
de o
instala(ie
proprie
de
pompare,
calculele
Tn
vederea
dimensiondrii
unei
instala(ii
de
filtre
se efectueazd
astfel:
Relalia
Tntre
debitul
pompat
9i
coborirea
nivelului
Tn filtru
(fig.
26):
Zo
=
Hp-
hasp
+
€(a/nFk)
+
0,134((Q/1000)2
unde:
zo
=
cota apei
in
filtru,
dupd
coborAre,
mi Hp
=
cota
pompei
de
aspira{ie,
m; hasp
=
indllimea
de
aspira-tie
(diferenfa
intre cota
pompei
gi
cea
a apei in filtrul
acicular),
ffi,
Q
=
debitul
pompat,
m'/zi
lse
vor alege
trei valori
oarecare
pentru
care
se
vor
determina
valorile
zo
corespunzdtoare;
de
exemplu:
Qr
=
3,0
l/sec
=25gm3lzi',
Qz
=
7,0 l/sec
=
605
m"lzi;
Q,
=
9,0 l/sec
=
777 mrlzi);
k
=
coeficientul
de
permeabilitate
al
pdm6ntului,
mlzi; F
=
suprafata
pa(ii
filtrante
a filtrului
(lond),
m2',
1=
O,O5-0,075
=
coeficient cu dimensiunea
unei
lungimi,
m;
(
=
coeficient
de randament
care
este egal
cu:
(,=
3827(azll"21
+
lc(0,0104
+
O,OO14ta)
+
3,336
21
Page 75
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 75/88
sffat
impermeabil
Fig'
26
-
Relalia
intre
debitul
pompat
gi
cobor6rea
niveluluiin
filtru
intr-o
primi
etapd
se
calculeazi
cele
trei
valori
ale
lui
zo
corespunzitoare
debitelor
ei
(i
=
1.3)
alese
gi
se
traseazd
graficul
de
varialie
zo
=
f1(e).
"
ln.etapa
a
doua
se
va determina
relalia'intri
O
gi
z"
pentru
trei
valori
ale lui
zo
alese.ln
acest
caz, pentru
filtre
aciculare
pe
doud
r6nduri
([e
doud laturi
ale
sdpdturii)
reialia
de
calcul
este:
Q
=
kl".
[(H'-
zo21t2R1.12
p/
(1
+
B11
F=crF
a
=
1
I
{1+11,47
(z/R)l
.tg
lt
I
sin
(ntsl2zs)l}
9
=
1
I
{1+11,47
(aiR)1
.
tg
(a
/nr)}
Pentru
trei valori
alese
ale
lui
zo se va
obline
graficul
de varialie
e
=
f2(zo).
Cele
doud
funclii
de
varialia,Zo=
fr(a)
si
Q
=
f2(zo),
se
traseazd
pG
icelari
grafic
(tig.27).
Punctul
de
interseclie
reprezintd
tocmai
debitul
Q
9i
nivelul
zo
ciutat.
o,
llf
q
Q,
m3/ei
Fig.27 -
Graficul
de varialie
Nivelul
apei
sub
axa sdpdturiiva
fi:
z"=
",1[H2 - (2eR/klc)]
in
care: raza
de
influenld
R
se
determind
cu relalia
anteiioari.
lnstalaliile
de filtre
aciculare
se
livreazi
in
garnituri
complete,
cuprinzdnd
at6t
filtrele,
9at
9i
conductele,
pompele
de
vacuum
gi
de
absorblie-refulare,
motorul
electric
etc.
Distan{a
intre
doua
filtre
este
de obicei
cuprinsa
intre
1
,S-2
m.
22
Page 76
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 76/88
3. Drenaje
Drenajele
sunt lucrdri
definitive folosite
pentru
coborArea
gravitationald
a
nivelului
apei subterane
in
domeniul constructiilor.
intr-un
teren
cu
roci
permeabile,
situate
peste
un strat impermeabil,
apele subterane
se dispun
pdni
Ia o anumitd
iniltime,
variabild,
numitd nivel
freatic
sau nivel
piezometric
(fig.
28),
astfel:
1)
-
zona
de
aeratie,
reprezinti
partea
situati deasupra nivelului
plezometric,
cu
grosime
variabili, in
funclie
de oscilatiile acestuia
gi
cuprinde trei
subzone:
-
subzona
de evapotranspiralie
(de
la
suprafald), in
care
procesele
de
evaporatie
gi
evapotranspiralie
sunt deosebit de active
(aici
sunt majoritatea radacinilor
plantelor);
are
o
grosime
de
1-3 m; fenomenele
de seceti
se
pun
cel
mai bine in
evidenli; dacd umiditatea
scade la limita
minimd
se
atinge
coeficientul
de
ofilire
sub
care apa
nu
poate
fi
absorbiti
de
rddicinile
plantelor;
in
aceasta subzoni au loc numeroase
procese
chimice de oxidare
gi
reducere,
de salinizare
etc.
iar
culoarea este mai inchisd
dec6t a
rocilor
de dedesubt.
-
subzona
de
retenlie,
are
grosimi
de 0,5-2
m
(uneori pAnd
la
20
m); are
porii
umpluli
parlial
cu ap5, aer
gi
vapori de
apd;
volumul
de
apd
este egal cu
capacitatea
de
retentie;
apa
din
aceasta
subzona este suspendatd
(higroscopicd,
apa
capilard
9i
capilard
izolatd)
9i
nu are legdturi
hidraulice
cu
zona
capilard.
-
subzona
capilard
conline
apd
higroscopicd,
apd
peliculari
9i
api
capilari continud,
datoritd
fenomenelor
capilare;
are
grosime
variabilS
invers
proportional
cu
granulometria
(30-40
cm la nisipuri
gi
200-300
cm la argile); indltimea
subzonei capilare variazd
odatd
cu
nivelul
piezometric;
la
partea
superioard
apa
capilard continud
trece
in
apa
capilari
izolatd,
in
toate
celelalte subzone.
2)
-
zona
de satura{ie, este
situatd sub nivelul
piezometric,
deci toli
porii
sunt saturali
cu
ap5; aceastd zond
continud
se
numegte
strat acvifer
9i
de
aici
se fac
alimentarile
cu
ape
Apa
de
adeziu.ne
AFU
c apilard.
AFa
gra:rific{
Zona
de
aeralie
irrfilka$e
ZOfiA fl8
safrxalie
fllkape
Fig.
28 - Zonele
de umiditate
din scoa(a terestrd
AdAncimea
limitd, inferioard
a
apelor subterane
se consideri a
fi intre
g-12
km.
Porozitatea
se
reduce
foarte mult
prin
presiune
litostaticd, iar
temperaturile cresc
conform
treptei
geotermice.
Aici,
la
Iimita
inferioari,
temperatura atinge
punctul
critic
al
apei
gi
indiferent
de
presiune
apa
se
evaporS.
23
-2
..:i'.')
'lj
',,.
1r-'
'f,.,.
":i'4
,..
r +
Ii'i,
- 1.q. ;,':$
;*'
.''
.1
'
Page 77
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 77/88
in
zona
de saturatie
se
produc
fenomene
de
cimentare
datoriti
sdrurilor
de Ca,
Mg
gi
SiO2
depuse
in
pori)
gl
de inlocuire
metasomatism)
a
unor substante
labile
cu
altele
mai
stabile
silicifieri,
piritizari).
Culoarea
zonei
este
verde-albdstruie
datoritd
reducerii
oxrzilor,
prezentei
sulfurilor
gi
silicalilor
de
fier rimagi
neoxidati.
ln funclie
de
raporturile
dintre
alimentare
9i
descdrcare
ale stratelor
acvifere,
nivelul
lor
piezometric
suprafelele
piezometrice)
prezintd
oscilalii.
Amplitudinea
acestor
varialii
diferi
de 2-10 m
in lunci,
unde
schimburile
sunt
mai rapide,
datoriti
granulometriei
grosiere
a
aluviunilor
9i
a
porozitdlii cu
dimensiuni
mai
mari
9i
sunt mai
mici
pe
interfluvii.
Uneori
apele
freatice
din lunci
sau
de
la
baza versantului
ajung
p6nd
la
suprafati
producind
inmldgtiniri ape
suprafreatice).
Ad0ncimea
efectivi
a
nivelului
piezometric
variazd
in
limite
foarte
largi.
2-6
m
in
lunci,
10-20
m
pe
interfluviile
joase,
50-100
m
pe
interfluvii
inalte
gi
?nguste,
piemonturi
mari
sau
in zonele
carstice.
Oscilaliile
nivelului
piezometric
depind
de
conditiile
de
alimentare
gi
de
strat,
de
evolulia
tectonicd
a regiunii
9i
de intervenliile
antropice.
Factorii
care defermind
aceste
varialii
sunt:
precipita[iile,
evapotranspiralia,
modificdri
ale
nivelului
de
bazd natural
ca
elemente
naturale),
construirea
barajelor,
digurilor,
canalelor
de
desecare
sau de irigatii,
exploatarea
intensd
a apelor
ca
elemente
antropice).
Dupd
modul
in
care
se
indepdrleazd
excesul
de
umiditate
de
Ia partea superioard
a
terenului
sau din
adAncime,
drenajul
se
clasificd
in
orizontal
9i
vertical
fig.
2g).
Fig. 29 -
Clasificarea
drenajelor
Drenajul
orizontal,
se
executi
pe
suprafete
intinse
9i
urmdregte
eliminarea
excesului
de
umiditate
de la
partea
superioari
a terenului;
se
poate
realiza
printr-o
retea
de
drenuri
absorbante,
care se descarcd
in
colectoare deschise
sau
inchise
fig.
3o-31).
Drenajul
vertical,
intercepteazi,
coboari
9i
menline
nivelui
apelor
freatice
la
o
anumitd
adincime;
se realizeazdprin puluri
gi
poate
fi:
-
cu
grupuri
de
puturi,
dacd
este folosit
la
cobor0rea
nivelului
apelor
freatice
in
zona
unui
obiectiv
izolat,
de
reguli
pentru
a
facilita
executia
in zond
a
excavatiilor
addnci.
-
cu
giruri
de
puluri:
cu
rol
in
special
de
a
intercepta
afluxul
de apd
subterand
cdtre
incinta
indiguitd;
se
amplaseazd
in
mod
obignuit
de-a lungul
diguiilor
de
contur
ale
acumulirilor,
teraselor,
la
piciorul
acestora
sau
in
lungul
zonelol
depresionare
din
incinti.
Clasificare
drenaj
Drenaj
orizontal
Drenaj
vertical
cu
grupuri
de
puluri
Drenajvertical
cu
qiruride
puluri
24
Page 78
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 78/88
Fig.
30
-
Drenajul
orizontal
al apei
argila
gau
membrana
imperrncnbila
parnant
din
*xcavatie
surt
spal
teava
d
perforata
materlal
q
pat
de nisip h-1,0'cm
Fig.
31
-
Drenaj
orizontal
pentru
dispersia apelor
pluviale
gi
uzate
ou*y
ne ru
Ilti T
aaat.{
,o.t_a
r
25
Page 79
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 79/88
6.4.
Clasificarea fu
ndafii
lor
6.4.1.
Definilie
6.4.2. Factorii
care intervin
in
alegerea
tipului/sistemului
de
fundare
6.4.3.
Criterii
de clasificare
a fundaliilor
6.4.4.
Materiale utilizate
la
execufia fundafiilor
6.4.1.
Definifie
Funda{iile sunt
structuri subterane
care
au
rolul de a
prelua
sarcinile
date de
construclii
gi
de a
le
transmite
terenului
de
fundare.
Stabilirea
procedeului
de
fundare se
referd
la:
-
proiectarea
gi
calculul
fundaliilor
-
modul cum se
atacd lucrarea de
fundalii
Realizarea corectd
a
unei
fundalii necesiti:
- gdsirea
unei
metode
potrivite
gi
economice
pentru
a ajunge
la ad6ncimea
cerutd
de
proiect
-
misuri
prin
care executantul
se
asigurd
ci
perturbarea produsd
in interiorul
masei
de
pdmdnt
aflati
ini ial
Tn
echilibru,
nu
pericliteazdlucrdrile
in
curs,
lucrdrile
existente
gi
nu
ameninli
cu instabilitatea lucrdrii finale
In
lucririle
de
fundafii:
-
se
lucreazd cu un material asupra
cdruia
existd numai
date
incerte
gi
incomplete,
deoarece
nu
se
cunosc
proprietdlile
fizice
9i
mecanice
in
orice
punct
al masivului
de
pimAnt
prin
urmare
terenul de
fundare este un
material care, deseori,
trebuie
acceptat
aga
cum este
el)
-
problemele
de
fundalii nu sunt
determinate
static
Ai
trebuie
astfel sd
se
recurgi
la
teoria elasticitd{ii
gi
a
plasticiti{ii,
pentru
a cuprinde
fenomenele
de repartizare a
eforturilor
interioare
gi
pentru
a cunoagte
intensitatea
lor
Calculul
funda{iilor:
-
se incadreazdin
calculul
general
al construcliei
-
trebuie
si
[ind
seama de
starea
plasticd
a
terenului
inainte de ruperea
lui
-
permite
cunoagterea
gradului
de siguranli
al intregii construc iiTn
raport cu
ruperea
Tipurile
gi
sistemele
de fundare trebuie
sd
asigure
preluarea
Tncircdrilor
provenite
din
suprastructura
construcliilor
gi
transmiterea
acestora terenului
bun de
fundare, astfel
incdt
si
nu
fie
depdgitd capacitatea
portanti
a
terenului
9i
sd
poatd
suporta
personal
aceste
sarcini.
6.4.2.
Factorii care
intervin in
alegerea
tipului/sistemului
de
fundare
in
alegerea tipului/sistemului
de
fundare
sunt
utilizali urmdtoriifactori:
a)
-
sistemul
structural
al construc{iei:
-
tipul suprastructurii
cadre,
pereli
structurali)
- dimensiuni deschidere, travee,
indllimea
sub/supraterand)
-
alcdtuirea
infrastructurii
gi
suprastructurii
-
materialele din care
este executatd infrastructura
-
eforturile transmise
la
teren
in
grupdrile
fundamentale
gi
speciale
ale
inclrcdrilor
-
sensibilitatea sistemului
structural
la
tasdri,
tasdri
relative,
Tnclindri
gi
Tncovoieri
relative
-
mecanismul disipdrii energiei
induse de acliunea
seismici
pozi{ia
zonelor
potenlial
plastice,
eforturile transmise
fundaliilor)
-
importan{a construcliei
Page 80
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 80/88
-
caracteristicile
structurii
de
rezistentd
a
constructiei,
existenla
subsolului,
numdrul
elementelor
verticale
portante
b)
-
condiliile
de
teren:
tipul
9i
-
natura
terenului
de
fundare,
grosimea
gi
caracteristicile
fizico-mecanice
ale
straturilor
de
pdm0nt
9i
evolulia
temporald
a acestora
-
condiliile
climatice
- ad6ncimea
la
care se afld terenul
bun de
fundare
-
condiliile
de
seismicitate
ale zonei
-
condiliile
geologice
ale
amplasamentului
stabilitatea
generald
9i
localS,
existenla
fenomenelor
de sufoziune
mecanici
sau
chimici,
aluneciri
de teren
etc.)
-
condilii hidrogeologice nivelul,
varia{ia
sezonieri
gi
agresivitatea
apelor
subterane)
-
condilii hidrologice
nivelul
apelor
de suprafat5,
posibilitatea
producerii
inundatiilor
gi
afuirii)
c)
-
condiliile
de exploatare
a
construcliei:
-
eforturile
transmise fundaliilor
sarcini
statice
gi
dinamice, vibralii
datorate
utilajelor)
-
posibilitatea
pierderilor
de apdisubstan{e
chimice din instalaliile
sanitare/industriale
-
incdlzirea
terenului
datoriti
proceselor
tehnologice
specifice
unor
anumite
activitdli
economice
-
degajdrile
de
gaze
agresive
care
determind
poluarea
apelor
meteorice
gi
accentueazd
agresivitatea
chimicd a apelor
subterane
-
aparilia
deformaliilor
construcliei
ca
urmare
a
tasdrii fundaliilor
-
limitarea
tasdrilor
in funclie
de
cerinlele
tehnologice
specifice
-
influen{a
deformaliilor
terenului
de fundare
asupra
exploatirii
normale
a construc iei
d)
-
condiliile
de execu[ie
a
infrastructurii:
-
forma,
adAncimea
sdpdturii
9i
modul
de
asigurare
a
stabilitdlii
acesteia
-
distanla
fala
de
construc{iile
existente
-
gradul
de
afectare
a
construcliilor
vecine
datoritd lucrdrilor
de execu{ie
a
infrastructurii
instabilitatea
taluzului
sipdturii,
afuierea
terenului
la
realizarea
epuismentelor)
-
sistemul
de drenaje
gi
epuismente
- prezenta relelelor de apd-canal,
gaze
9i
energie
electrici
-
tehnologia
de
execu ie
gi
costurile
6.4.3.
Criterii
de
clasificare
a fundafiilor
Pentru
transmiterea
sarcinilor
construcliei
la un strat
de
pimdnt
care
sd
le
poatd
prelua
Tn
bune condi{ii
de
rezisten d
gi
stabilitate,
se
folosesc
diferite
solulii
constructive,
denumite
generic
sisteme
de fundare,
sisteme
clasificate
in functie
de
criteriile:
a)-
scopul
gi
destinalia
suprastructurii
b)
-
addncimea
de fundare
c)
-
rigiditatea
funda{iilor
d)
-
modul
cum
sunt
luate
in
calcul fo ele
care
contribuie
la
stabilitatea
fundatiilor
e) - pozilia
fundaliilor
in
raport
cu nivelul
apei subterane
f1
-
tehnologia
de
execulie
g)
-
natura
solicitirilor
la
care sunt supuse
h)
-
materialul
din
care sunt
executate
Scopul
si
destinatia
suprastructurii
constructiei
Clasifici
funda{iile
in fundalii
pentru:
-
construclii
agrozootehnice grajduri,
depozite,
crescitorii,
etc.)
-
clddiri
civile
gi
social-culturale locuinle,
blocuri
de
locuinle,
spitale,
teatre,
case
de
culturd,
sili
de sport
etc.)
-
construclii
industriale hale,
silozuri,
castele
de
apd, rezeryoare,
coguri
de fum
etc.)
2
Page 81
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 81/88
-
constructii
speciale
turnuri
de
radio
gi
televiziune,
linii
pentru
transportul
energiei
electrice
etc.)
-
utilaje
grele
gi
magini
-
lucriri
hidrotehnice
diguri,
baraje,
ecluze)
-
cdi
de comunicalii
9i
lucrdri
de arti
drumuri,
poduri,
viaducte
etc.)
AdAncimea
de
fundare
Funclie
de addncimea
la
care este
agezatd
talpa
fundaliei
fald
de
cota
terenului
natural
sau
amenajat,
fundafiile
se
pot
grupa
astfel:
a)
-
fundalii
de suprafald
directe
sau de micd
addncime),
au
talpa
in
contact
direct
cu fundul
gropii
de fundare,
la
o addncime
D1<
5,0 B,
unde B
este l5limea
tdlpii
fundaliei;
dupi
forma
in
plan
sunt izolate,
continue
gi
pe
radier
fig.
1).
Fundatii
pentru
stalpi de
beton armat monolit
Radier
tip
place
Si
grinzi
Fig.
1
-
Fundatii
de suprafald
-
clidiri
pe
TB
in
cu seismicitate
re
Page 82
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 82/88
1a
-
Fundalie
izolatd din bloc
de beton
simplu
1b
-
Fundalie
izolati
bloc
ai
cuzinet
1d
-
Fundalie
izolati
tip
pahar
1e
-
Fundalie
continui
sub
giruri
de stdlpi
1f
-
Fundalie
continui
sub
zidurisau
diafragme
1c
-
Fundalie
izolatd elastic
1g
-
Funda{ie
pe
relele de
grinzi t h - Funda{ie
pe
radier
general
Page 83
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 83/88
{.f.)
1i- Funda{ie
sub ziduricu
descircare
pe
reazeme
1j-
Funda{ie
pentru
incdrcdrimari
b)
-
fundatii
de
addncime
(indirecte).
sunt
intdlnite in
zone
cu
umpluturi,
terenuri
argiloase
cu
l"
<
0,5
terenuri mdloase,
prafuri
afdnate;
transmit
sarcinile la
o adAncime
D1>
5,0 B; legdtura
dintre fundatie
9i
terenul bun
de fundare
se
realizeazd
prin piloli,
picoli,
barete,
coloane,
chesoane
etc.
(fig.
2)
Fundalii de
ad6ncime
(indirecte)
Fundatii
directe cu
ajutorul
palplangelor
Fundalii
pe piloti
Fundatii
pe
pilo{i
de diametru mare
Fundatii
pe
coloane
Fundatii
pe
barete sau
pereti
mulati
Fundatii
pe
chesoane
deschise sau
pufuri
Fundalii
pe
chesoane cu
aer comprimat
Fig.2 -
Fundalii
de addncime
I::::,;.L:..::..:.:,
I
,
.,,
|
.it
t':
I t.
ll
l,t,
la
:1
t:t)
ll:
1.'il
t,il
.
|
'1.
:.
i:
li,
t:
l'
t-''...,.
I
..",
'-.tit.:)-.'
:'
'1.:
'..
1'
:1.
')
.,
:
I
:
|,|
:
,
I
a
,/
..
--.1:
t
'
"
t'.-":
'i
':
.-.'.A
t . *-
-.,t
,
:l
'l'-
l,
i,
,
b::t
.
--f
'.
-/,..
1
'*-l
l,'l|
'',
t. /i-:t
I
,rl_
)' '
,i rl
I,,
i.l
14
t,,l)
',
j:
I
t)t
,
,1,,
i)
tll
ii
I
.:
,:i
..,
,t,i-,:
f_..',..'"i,,.
':.:...,,
,t,.
-::--
\
|
,l
,i:.
,.i
/
,.-.i.",,
'i':
',:
a:.
...1
:a.
.:
1
,.
.',:
I
t' .'
I
l.
:',
t:
l,
i,,:t
). t,
1.,:'
t).
:,
l:t
i
)t:
lil
,.'i
1)
1,._
t
:
lt,
,
t:'--
',,
-.ri,,
I
t.
t:::...........
:..
,"'f\
.t.,
2a
-
Piloti
din beton
armat
Page 84
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 84/88
orudYbdibcr
Pr*-l
]_iU""*Lr*
U
I
._*r
Wffi
2b
-
Forme de pereli mulali
gi
barete
2c
-
Fundalii
pe
chesoane
deschise
2d
-
Fundalii
pe
chesoane
cu
aer comprimat
Rigiditatea fundatiilor
-
fundalii
rigide
(piatra
naturald,
cdrimidd,
beton
simplu
sau
ciclopian):
au deformalii
proprii
foarte
mici comparativ
cu ale
terenului
de fundare,
iar
secliunile
solicitate
preiau
numai
eforturi
de
compresiune
sau cel mult
eforturi
de intindere
9i
forfecare
care
pot
fl
preluate
de rezistenta
materialului
din care
sunt
realizate
-
fundalii
elastice
(beton
armat):
au deformatii
proprii
cu ale
terenului,
iar in
sectiunea
cea
mai
solicitati
apar
tensiunile
datorate
intinderii
gi
forfecirii
care
trebuie
si
fie
mai
mici
decAt
rezisten ele
betonulul
armat.
contribui
-
fundalii
rezemate
pe
teren:
sunt
fundaliile
asupra
cirora aclioneazd
numai
fo(e
verticale
gi
momente
incovoietoare
(forlele
orizontale
sunt
nule sau
neglijabile)
9i
care
transmit
incdrcirile
preluate
de la
suprastructuri
numai
prin
presiunile
de
contact la
nivelul
presiunii
de
separalie
dintre
terenul
de fundare
9i
talpa
fundaliei.
Page 85
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 85/88
-
fundalii
asupra cdrora
aclioneazd
gi
forle
orizontale
sau
inclinate
ce se descompun
in
forte orizontale
gi
verticale) in afara
celor
verticale
gi
a
momentelor
incovoietoare
9i
care
admit
in
exploatare
mobilizarea
rezistenlei
laterale
a
masivului de
pdmdnt impingere
pasivi
notatd
cu
Pr);
aceste situalii
se
int0lnesc
la
culeele
podurilor
gi
viaductelor,
la
fundaliile
zidurilor de sprijin
etc.
Pozitia
fundatiilor
in
raport
cu nivelul
apei subterane
-
deasupra
nivelului
apei freatice
fundalii
executate
Tn uscat):
cuprind
toate
funda iile
amplasate
in
ganluri
deschise
gi
agezate
direct
pe
straturl
de fundare,
apa
fiind
eliminatd
direct din
sdpitur5.
-
sub nivelul
apei freatice
fundafii
executate sub
apd),
existdnd
urmdtoarele
sisteme:
turnarea betonului funda iei
sub
api;
agezarea
fundaliei pe
umpluturi de
piatrd
sub
apd;
executarea
fundaliei
din
blocuri
de ziddrie
gata
confeclionate
gi
agezate apoi
sub apd
pe
amplasamentul
construcfiei;
fundarea
pe
chesoane
plutitoare
confectionate
pe
uscate,
plutite pAnd
la amplasamentul
construcliei
gi
scufundate.
Tehnoloqia
de executie
-
monolite
fundalii
executate
la fala
locului)
-
fundafii
prefabricate,
care
pot
avea caracter
definitiv sau
pot
fi demontabile
Natura solicitirilor
la
care
sunt supuse
-
fundalii supuse
la solicitdri
preponderent
statice
construcfii
civile,
agrozootehnice,
social-culturale
etc.).
-
fundalii supuse
la
solicitdri
dinamice
fundalii
de
magini).
Materialul
din
care sunt executate
-
funda[ii de
pdm6nt stabilizat
-
funda[ii din amestec
de
pdmdnt
compactat
-
funda[ii
din
lemn
-
fundalii din
ziddrie
de
piatrd
sau cdrimidi
cu sau
fird
mortar
-
fundalii din beton
ciclopian
-
fundalii din beton
simplu
-
fundalii din beton armat
-
funda{ii din metal
-
imbundtdlirea
proprietalilor
constructive
ale
terenului
de
fundare
fig.
3).
Pt
Page 86
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 86/88
Fundalii
realizate
pe
terenuri
diflcite
Funda(iide
suprafafi,
prin
procedee
mecanice
Fundaliiin
ad6ncime,
prin
coloane
da
balast
fi
pemant
Fundalii
in
ad0ncime,
prin
procedee
dinamice
Fundalii
realizate
cu
utilizarea
drenurilor
-
Fundatii
realizate prin
precomprimare
Fundatii
realizate
prin
procedee
chimice
Funda ii
realizate prin
electro-osmozi
-
Fundalii realizate prin tratamente termice
-
Fig.
3
-
Funda{ii
realizate
prin
imbunaUtG-
proprietdlilor
constructive
ale
terenului
de
fundare
6.4.4.
Materiale
utilizate
la
execu{ia
fundafiilor
Fundaliile
se
execute
din
materiale
de
bazd
(pim6nt,
lemn,
piatri,
cirdmidd,
beton,
metal)
9i
materiale
auxiliare
(bitum,
carton
gi
pdirze
asfaltatd,
iotie
p.V.c.,
geotextile,
geogrile,
geomembrane
etc.)
Pdmdntul
se
folosegte
la
executarea
fundaliilor
construcliilor
agrozootehnice,
la
unele
clSdiri
din
mediul
rural
cu
maxim
un
nivel,
ia-diguri,
terasamenie
gi
drumuri,
ca
material
de
umpluturi.
in
general
aceste
constructii
.,
,n
caracter provizoriu. pentru
ca
sensibilitatea
la
ac[iul"-3 inglgtului
9i
dezghelului,
ia
contractie
9i
umflare,
sd
fie
scdzutd,
pimanturile
trebuie
sd fie
atletuite
oin
maihulte
fractiuni.
Lemnul
se folosegte
la
lucrdrile
provizorii
si
auj<irlare:
sprijinirea
peretilor
sdpdturilor,
palplange,
pilofi,
etc.
Pentru
a-i
mdri
durata
oe
runctionare
9i
durabilitatea
la
valorile
prescrise
lemnul
se
folosegte
numai
in
medii
,r.it"
u,
,r"Je.
i,
m"oii
cu
regim
alternant
de
umezeald
se
utilizeazd
dupd
ce
s-a
,oprli.,
solulii
protectoare
din
substante
bituminoase,
sau
s-a impregnat
cu
rigini
epoxioice
frrii.r
se
poate
ajunge
t
ffi#ii;
apidd).
Piatra
se folosegte
mai
mult
in
zonele
de
deal
gi
de
munte
pentru
a reduce
costul
transportului.
Trebuie
sd
aibd
o
rezistenla
la
compi"'rirr.
de
cel
pulin
200daN/cm2
,
o
rezisten{d
suficientd
la-
acliunea
intemperiilor
gi
oimeniiuni
oe
10-30
cm.
Fundatiile
de
piatrd
se
pot
executa
fird
mortar
(la
construcliite
de
mic6
importanfi) sau
.] ffii# ;:
iment gi
var
hidraulic
(la
celelalte
construclii
de
obicei
din
mediul
rural).
Blocurile
de
piatri
se
ageazi
in
pozi{ie
de
echilibru
stabil.
Grosimea
tunoaiiiror
va
ri
oe
cei
p,rt,
60
cm
pentru
piatra
brutd
sparti
neregulat
9i
bolovdnjg^
9.
ra;
gi;;;et
pulin
s0 cm
pentru
piatra
brutd
cu
doud
fele
plane
9i
paralele,
Mortarulintrebuiniat-va-avea
marca
de
cel
pulin
M
10.
In
9:l9t3l
pentru
proiectarea
fundatiilor
din
zidirie
oe
pLtra
se
aplici
preveoerite
STAS
2917-79.
cdrdmida
se
folosegte
mai
ales
la
executarea
subzidirilor.
Trebuie
sd
fie
bine
arsd,
sd
aibd
o
rezistenld
medie
la
compresiune
de."r
prtin"tzo
orrry.,ir,"o"e"freterinli
dublu
presatd.
se
folosegte
giin
medii
agresive pentru
cirii.nt.
Page 87
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 87/88
Betonul,
se folosegte
la
executarea
fundaliilor
ca
beton
ciclopian,
beton
simplu
sau
armat.
Betonul
ciclopian
se
folosegte
in elementele
masive
de
fundalie
care
nu sunt
supuse
la solicitiri
importante
gi
nu
sunt
expuse
Ia acliunile
mediilor
agresive.
propo(ia
de
materiale
inglobate
(bolovani
de
piatrd),
este
de
max.
50%
din voiumul
elementeior
de
construc{ie,
in
cazul
folosirii
betonului
de clasd
pdni
la
COt7,5
inclusiv
gi
de
max.
30% in
cazul folosirii betonului de
clasi
mai mare ca
CGft,5.
Bolovanii care urmeazd a fi inglobali
trebuie
si
indeplineascd
condiliile:
-
nu
trebuie
si
aibd
cripituri
-
dimensiunile
nu
trebuie
sd depdgeascd
1/6
din
cea mai
micd
dimensiune
a
elementului
de
construclie
-
raportul
dintre
dimensiunea
maximd
gi
minimd
nu
trebuie
sd depigeascd
valoarea
de
2,5
-
roca
nu
trebuie
si
fie
gelivd
-
inainte
de a
fi introdugi
in
beton,
trebuie
sd fle
curd{ali
gi
spdlali,
de
preferinli
cu
jet
de api
sub
presiune.
Pentru
a
se
obline
acest
material
de
construc{ie,
se
toarnd
un strat
de
beton
cu
grosimea
de 25-30
cm
de
consistenld
obignuitd
in
care
se
ageazd
piatra
bruti
bine
indesatd
de
masa
de
beton.
Opera{iunile
se
succed
pdnd
la
-terminarea
completi
a
executiei
fundatiei.
In
constru'clia
elementelor
de fundalie
alcdtuite
din
beton
simplu
se
folosegte
clasa
minimd
de
beton
C4l5
pentru
umpluturi,
egalizdri
9i
bloc de fundare
la
fundaliile
tip
bloc
Ai
cuzinet.
Clasele
minime
de
beton
folosite
pentru
realizarea
funda(iilor
de
beton
armat
sunt:
-
CAl10
pentru
fundalii
izolate
sau continue,
fundalii
pahar
monolite,
cuzinefi,
radiere
9i
relele
de
grinzi
neexpuse
la
acliuni
agresive,
cu
procente
optime
de
armare;
C12115
pentru.fundalii
pahar
prefabricate,
fundatii
supuse
la solicitdri
importante
gi
fundafii
supuse
la
acliuni dinamice.
L^
condilii
de
agresivitate
caracteristicile
betoanelor
se
stabilesc
conform
prevederilor
din
NE
012-99
9i
lnstruc{iunile
Tehnice
C215-gg.
ln
tabelul
1
sunt
prezentate criteriile pentru aprecierea gradelor
de
agresivitate
ale
apelor
naturale.
Tabelul
1
rea
de agresivitate
ale
apelor
natur
'ale
Natura
agresivitS ii
Gradul
agresivitdtii
foarte
slabd
slabi
intensd
foarte
intensd
Sulfaticd
(SOo'-),
mg/dmg
150-249
250-500
501
-1
000
>
1000
Dezalcalinizare
(HCO3-),
mg/dm3
duritate
oG
<
120
<7
GeneralacidS,
pH
6,5-5,6
5,5-4,5
<
4.5
Carbon-icd
(COz
liber)
mg/dm3,
pentru
duritatea temporard in
uG:
<,
2,0-6,0
6,1-1
5,0
>15
10-14
15-29
15-29
<
300
1
5-30
30-60
60-90
<
300
31-60
61-90
91
-1
50
>60
>90
>
150
Magneziani
(Mg'.),
mg/dm3
I
00-1
99
200-1
000
'1001-3000
>
3000
Siruri
de amoniu
(NH+*
),
mgidm
50-99
1
00-200
201-500
>
500
Oxizi
alcalini
(OH
),
g/dm'
17,5-25
>25
Continut
total
de sdruri,
q/dm3
10-20
20,1-50
>50
Metalul
se folosegte
at0t
la
realizarea
fundaliilor
din
beton
armat
sub
formi
de
armdturd,
cAt
9i
la
lucrdrile
auxililare
de
sprijinire
a malurilor,
la
gprai{uri,
palplange
etc.
Pentru
fundaliile
din
beton
armat
se
folosegte:
Criterii
Page 88
7/23/2019 Drumuriq
http://slidepdf.com/reader/full/drumuriq 88/88
-
o{el beton
rotund neted,
marca
OB 37,
pentru
armdturi
constructive
gi
de rezistentd
(rezultati
din
motive
constructive)
-
olel
beton
marca
PC sau
plase
sudate
din
STNB
pentru
armdturd de
rezistenld
rezultatd
din calcul .
Ca
9i
betonul,
metalul,
ca
element
de
sprijinire sau
ca armiturd,
este supus
acfiunii
factorilor
exteriori
(in
special
a
sdrurilor
din
p0nza
freatici)
producindu-se
fenomenul
de
coroziune.
Protec{ia
armiturii
impotriva
coroziunii
se asiguri
prin
folosirea
unor cimenturi
speciale
(Pa
35, SR
g.a.),
sau
printr-o
acoperire
sporiti
cu beton la
elementele ingropate.
Astfel,
la
fundaliile
cu strat de
egalizare,
grosimea
minimd
a
startului
de
acoperire a
armdturilor
de
la
fala
interioard
este
de 3,5
cm
iar la fundaliile
amplasate
in contact
direct
cu
pdm6ntul
de
5 cm.
Pentru
felele
laterale
ale elementelor
de
funda{ie
se accepti
o
grosime
minimd
a stratului
de acoperire
de
4,5
cm.
Acesta
poate
fi redus \a2,5
cm,
daci
ulterior
se
executi
tensuieli
cu mortar
M
10,
in
grosime
de minim
2,0 cm sau
hidroizolare
(1
pdnzd+2bitum).
Piesele
metalice
de sprijinire
se
protejeazd
Tn mai
multe moduri:
- prin
addugare
Tn
compozi[ia olelului
a 0,25
% cupru;
-
acoperirea
cu
un
strat
de beton aplicat
prin
torcretare,
ungere
cu amestec
bituminos, vopsire cu
rdgini
sinteticd;
-
vopsire
catodicd.
Materiale
auxiliare
La
hidroizolarea
fundaliilor
se folosesc:
bitumul, cartonul
gi
pdnza
asfaltati, folie
P.V.C.,
tabld
de
plumb
gi
metal,
etc. in ultima
perioadd
de
timp
se
folosesc
tot
mai des
geomembranele
9i
geotextilele
ca
elemente
filtrante,
drenante
gi
chiar de consolidare
pentru
terenurile
de
fundare.
Aceste materiale
sunt alcituite
din fire, fibre
de
polimeri
sintetici
tesute
(pAnze)
sau
nelesute
(TmpAslituri) gi
se intdlnesc la
urmdtoarele lucrdri
de
pdmAnt:
-
drenaje
de
micd addncime,
la
care
geotextilele
imbraci
corpul drenului
din
piatrd
sparti,
aliminAnd
stratul exterior
format
din filtru invers
sau doui
-
trei strate;
-
ciptugirea
canalelor
sau albiilor
de
rduri;
-
rambleuri
din
material
granular
pe
pdmdnturi
argiloase,
moi,
la
care
o
foaie
de
geotextil
pusd
la baza
umpluturii
impiedicd
pitrunderea
materialului
granular
in
forma{iunea
de
bazi
in
timpul
compactdrii;
-
ramblee rutiere
prin
agezarea
unei foi de
geotextil
direct
pe
stratul
vegetal
pentru
a
mdri
rigiditatea
sistemului;
-
ramblee
feroviare
pe
terenuri
permeabile
cu api freaticd
la micd addncime,
la
care
doud foi
de
geotextil
agezate
la
baza fundaliei
asigurd
drenarea
gi
evacuarea
spre
drenurile
longitudinale
a apei subterane.
Geotextilele
se
mai
folosesc
la: ranforsarea
argilelor
gi
nisipurilor,
extinderea
porturilor
marine
9i
fluviale,
construclia
de bazine
(impreuni
cu
geomembranele),
prevenirea
degraddrii
drumurilor
prin
fenomenul
de inghe -dezghe[
etc.
Din
exemplele
de
mai sus
se
poate
trage
concluzia
cd folosirea
geomembranelor
9i
