DrumuriCurs 8

VIZIBILITATEA IN PLAN

Generalitati

- pentru ca circulatia sa se desfasoare in siguranta,

fara accidente este necesar sa se asigure

conditii optime de vizibilitate pe tot parcursul

drumului, in special in portiunile mai dificile

ale traseului: curbe cu raze mici si incrucisari

de drumuri

Vizibilitatea in curba

- pentru vehiculele care circula in curbe trebuie

asigurata vizibilitatea spre interiorul curbei

pentru a evita ciocnirea cu un obstacol care se

afla pe carosabil sau cu un alt autovehicul

Vizibilitatea la incrucisari de drumuri

- la incrucisari trebuie create conditii de vizibilitate

astfel incat conducatorii vehiculelor sa se vada

reciproc de la o anumita distanta, pentru a

putea frana si opri

Vizibilitatea in curbe

- La stabilirea distantei se iau in considerare

diferite situatii ce pot apare in circulatia rutiera

precum si posibilitatile de prevenire:

- - prin oprire

- - prin ocolire

- - prin depasire

In schemele de calcul pentru determinarea

distantei de vizibilitate, traseele se

considera rectilinii.

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

1.Prin oprire

Df=s1+df+s0

unde: -s1- spatiul parcurs in timpul perceptie-reactie;

- df – distanta de franare propriuzisa

- s0 – spatiu de siguranta

2.Prin ocolire

D0=3.6*v=V – distanta minima pana la obstacol

Timpul consumat pentru parcurgerea distantei de

ocolire este de aproximativ 2.5 secunde si este

constant(nu depinde de viteza)

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

3.Prin depasire

Dd=2(s1+s2)+VA+l

unde: -s1- spatiu necesar deliberarii, inainte de

efectuarea depasirii, si un spatiu de linistire,

dupa depasire

-s2 – 2 distante de ocolire, una de trecere pe

banda alaturata si una de revenire

-l – lungimea obstacolului

-VA – o lungime de siguranta de o parte si de

alta a obstacolului

Distante minime de vizibilitate

CazDistanţa de vizibilitate

minimă

Viteza de proiectare V km/h

120 100 80 60 50 40 30 25

1.

In curbe la drumuri cu

doua sau mai multe

benzi de circulatie

alaturate

460 280 230 140 110 70 60 50

2.

In curbe la drumuri cu

benzi de circulatie

separate

230 140 115 70 55 35 30 25

3. Pentru depasire 500 400 325 250 200 150 125 100

Determinarea campului de vizibilitate

Inaltimea soferului ~1.2m

d’-distanta libera laterala

-curba de vizibilitate

-camp de vizibilitate

DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL

1.Elementele profilului longitudinal al drumului

Profilul longitudinal (profilul in lung)

- reprezinta proiectia desfasurata pe un plan vertical

atat a axei drumului cat si a traseului.

linia rosie (linia proiectului) – proiectia axei

drumului

linia neagra (linia terenului) – proiectia terenului

palier – portiuni ci linia rosie orizontala

declivitati (rampe sau pante) – portiuni inclinate

ale liniei rosii

Elementele profilului longitudinal

Linie rosie

Racordare convexaRacordare concavaLinie neagra

Palier Rampa Panta

0%150,00

3.5 %

168,255.2 %

142.20

Elementele profilului longitudinal al drumului

pas de proiectare – distanta dintre 2 schimbari

consecutive a declivitatii

cote proiect – cotele punctelor de pe linia rosie

cote teren – cotele punctelor de linia neagra

cote de executie – diferenta dintre cota teren si

cota proiect

Elementele profilului longitudinal al drumului

Cote de executie in ax

a) pozitive b)negative

Cota teren

Cota proiect

Cota teren

Cota proiect

Criterii de proiectare ale liniei rosii

linia rosie trebuie sa asigure circulatia

vehiculelor in conditii de siguranta si confort

fiind subordonata in acelasi timp conditiilor

topografice, geotehnice, hidrologice si climatice

ce caracterizeaza regiunea respectiva

proiectarea liniei rosii se face pe baza unor

criterii ce trebuie avute in vedere si a unor

norme de proiectare

Criterii de proiectare ale liniei rosii

1.Declivitati

-se recomanda folosirea unor declivitati mici pe

lungimi cat mai mari

-declivitatile maxime se stabilesc in functie de

viteza de proiectare

Declivitati maxime (STAS 863-85)Viteza de

proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25

Declivitati

longitudinale in

aliniament

5 5 6 6.5 7 7 7.5 8

Criterii de proiectare ale liniei rosii

1.Declivitati

-la stabilirea declivitatilor trebuie tinut seama si de

natura imbracamintii

9% - la betonul asfaltic cu agregat marunt rugos

6% - la betoane asfaltice cu agregat mare

5.5% - la betoane asfaltice cu agregat marunt

4.5% - la mortare asfaltice

Declivitatile maxime pot fi adoptate in sectoarele in

aliniament si eventual in curbele cu raza mare.

Criterii de proiectare ale liniei rosii

1.Declivitati

Reducerea declivitatilor in curbe

Valorile minime ale pasului de proiectare

Raza curbei(m) 70 50 45-40 35-30 35-20

Reducerea declivitatii

maxime,%

1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

Viteza de proiectare 120 100 80 60 50 40 30 25

Pasul minim de

proiectare

250 150 100 80 60 50 50 50

Criterii de proiectare ale liniei rosii

2.Lucrari minime de terasamente

-o linie rosie cat mai apropiata de linia terenului si

paralela cu ea

-se recomanda proiectarea liniei rosii intr-un usor

rambleu de 0.5-1.0 m.

-lucrarile minime de terasamente conduc la

cheltuieli de investitie reduse

Criterii de proiectare ale liniei rosii

2.Lucrari minime de terasamente

Rambleele de inaltime mica au numeroare avantaje:

asigura scurgerea apelor de pe platforma

drumului;

sunt expuse soarelui si vantului ramanand uscate

nu se inzapezesc

patul caii este unul verificat

Criterii de proiectare ale liniei rosii

3.Compensarea terasamentelor

-succesiune de ramblee si deblee

- se poate urmari o compensare longitudinala a

terasamentelor, o echilibrare a volumelor de

sapatura si umplutura

Compensarea longitudinala a terasamentelor

U

S

US

U

Criterii de proiectare ale liniei rosii

4.Scugerea apelor

-pe sectoare de drum in debleu, evacuarea apei se

face prin santuri. Pentru a asigura scurgerea

apelor linia rosie trebuie sa aiba o panta de

min.0.5% si sa nu creeze depresiuni

-scurgerea apelor trebuie prevazuta si pe portiunile

de rambleu cand terenul natural are panta

dirijata transversal caii

Criterii de proiectare ale liniei rosii

5.Puncte de cota obligata

-pasajele de cale ferata, incrucisari cu alte drumuri,

poduri, podete etc.

-la pasajele la nivel, cota liniei rosii este cota sinei

- la pasajele denivelate se tine cont de gabaritul de

cale ferata (5.5,.....6.4m)

-in dreptul podurilor linia rosie trebuie sa asigure

NAE+inaltimea libera de sub pod+inaltimea de

constructie a suprastructurii podului.

-la podete tubulare, deasupra tubului min. 0.5m

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarea verticală

In profil longitudinal, in punctele de schimbarea

declivităţilor, se introduc curbe, de regulă circulare,

dispuse simetric faţă de acestea.

Racordarea verticala:

- convexa - centrul curbei de racordare sub

nivelul racordarii

- concava - centrul curbei de racordare

deasupra nivelului racordarii

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

Tangenta si bisectoarea se determina cu ajutorul

valorilor declivitatilor d1 si d2 deoarece unghiurile

nu sunt masurate direct.

RACORDAREA DECLIVITATILORElementele curbelor de racordare

unghiurile au valori mici:

(+) – declivitati sens contrar

(-) – declititati de acelasi sens

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

Notand = m,

exprimand declivitatile in procente.

Din lungimea tangentei T, rezulta bisectoarea B:

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

Ordonatele punctelor intermediare, din triunghiul

OAP:

Valorile y si B se măsoară pe verticală, iar valorile

x si T, pe orizontala. Aproximatia este posibila

datorita inclinarilor foarte mici ale liniei rosii.

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

Lungimea curbei de racordare verticala nu se

calculeaza – se considera egala cu lungimea traseului

stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre

punctele Ti si Te

Stabilirea razelor de racordare – conditii de confort,

vizibilitate

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de

la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea

un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens

opus pe acceasi banda de circulatie.

Campul de vizibilitate – determinat de razele

vizuale, tangente la suprafata drumului.

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:

K – inaltimea ochiului conducatorului auti;

h – inaltimea obstacolului;

AB – raza vizuala = D; (in realitate D = A’B’)

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:

Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0:

Respectiv, K=1,35m:

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile concave

v

vD cos

vD sin

h

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile concave

Determinarea razei minime de racordare –

asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de

confort si de forma (frântură).

Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara

de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Racordarea declivitatilor

Raze minime pentru racordari verticale

Tipul racordarii Viteza de proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25

Racordari convexe la

drumuri cu 2 sau mai

multe benzi de

circulatie alaturate

- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500

Racordari convexe la

drumuri cu benzi

separate

12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300

Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300