Unde mergem? Ÿ Destina ia lunii Ÿ Mănăstirile lunii Ÿ Evenimentul lunii Tradiţiile şi obiceiurile lunii Evenimente Ÿ Agenda evenimentelor Distracţie Ÿ Baruri/ Cluburi Cunoaştere Ÿ Muzee Harta turistică Prahova ţ 1 5 6 10 7 8 11 12 CUPRINS În comuna Adunaţi, pomicultura este una dintre activităţile predominante, culturile de meri şi de peri reprezentând 90% din totalul producţiei de fructe, în fiecare an. Cadrul natural deosebit şi aerul curat oferă vizitatorilor care sosesc în localitate condiţii prielnice pentru petrecerea vacanţelor, zona turistică Borungoci şi rezervaţia natural peisagistică Costisata fiind căutate de amatorii de aer curat şi linişte. La Adunaţi se întâlnesc specii de arbori aflaţi în regim de protecţie strict, cum ar fi nucii, sălciile, plopii. Noutati din turismul prahovean - Octombrie ˘ , , 1 U N D E M E R G E M ? Destinatia lunii 1 Drumul Fructelor – o aventură în miezul naturii Aflat în nordul judeţului, , străbate de la nord la est mai multe localităţi, această rută având ca scop facilitarea dezvoltării zonei de nord a Prahovei, recunoscută ş renumită ca fiind una producătoare de fructe. Acest drum leagă între ele 18 localităţi prahovene şi punctează 28 de popasuri turistice. Pe , turistul intră în lumea comunităţii săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor unde învaţă câte ceva din arta acestora, colindă dealurile şi livezile. Drumul Fructelor Drumul Fructelor Frumuseţea patrimoniului natural, istoric şi architectural se îmbină armonios. Cazările în gospodăriile tradiţi- onale şi popasurile pentru degustări de produse specific, participarea la acţiuni specific locului – culesul fructelor, prepararea vinului sau ţuicii, prepararea dulceţurilor, culegerea plantelor de leac sunt cartea de vizită a locurilor şi invitaţia la o aventură în miezul naturii. Comuna este aşezată în nord- vestul judeţului Prahova într-o minide- presiune ce încântă prin dealurile ce o înconjoară, situată la o altitudine de aprox. 550 m şi străbătută de la nord la sud de pârâul Ocina. Adunaţi Localitatea , declarată staţiune balneoclimaterică, este considerată pe drept cuvânt al doilea Davos elveţian, oferind un cadru natural excelent pentru tratarea bolilor cardio-vasculare, respiratorii, nevrozelor etc. a luat numele de „Poiana” de la „Schitul Poiana” monu- ment arhitectural de o remarcabilă importanţă, fondat în anul 1688, ca cetate medievală de apărare, împrejmuit de ziduri, cu tuneluri subterane, astăzi înfundate. Azi, aici se află „Biserica Adormirea Maicii Domnului”. Una din sursele potenţiale ale turismului în localitate ar fi Băile Sărate, cu izvorul de apă sărată, descoperit în anul 1884. În anul 1904, aici au fost amenajate primele instalaţii pentru băi, aşezate într-o grădină cu pomi fructiferi şi fâneţe. În documente, apare pentru prima oară în lista satelor şi târgurilor care în 1503 aveau legături comerciale cu Braşovul. În afara importanţei sale economice, dispunerea sa pitorească a atras atâtea nume ilustre, încât oraşul poate Breaza Poiana Câmpina Câmpina rivaliza Aici pot fi vizitate: Castelul Iulia Haşdeu, construit între 1893-1896 de către B.P. Haşdeu în memoria fiicei sale moarte la o vârstă fragedă; Muzeul memorial Nicolae Grigorescu, un vechi han în care în 1892 s-a stabilit pictorul N. Grigorescu şi care astăzi găzduieşte peste 100 de lucrări de pictură şi desen din diferite perioade ale creaţiei artistului. este dispusă în nord-vestul judeţului, în zona subcarpatică şi este atestată documentar pentru prima dată pe 16 aprilie 1562, în hrisovul dat de Petru cel Tânăr. Comuna este formată din satele: Telega (reşedinţa), Bosilceşti, Buştenari, Doftana, Meliceşti şi Tonteşti. Muzeul Doftana s-a deschis în noiembrie 1949, în fostul penitenciar înfiinţat iniţial Telega pe plan cultural cu orice aşezare asemănătoare. Reprezentanţi de frunte ai culturii româneşti au trăit şi creat aici: I. Eliade-Rădulescu, Dr. C. Istrati, B.P. Haşdeu, N. Grigorescu s.a. Castelul Iulia Haşdeu
Transcript
Unde mergem?
ŸDestina ia lunii
ŸMănăstirile lunii
ŸEvenimentul lunii
Tradiţiile şi obiceiurile lunii
Evenimente
ŸAgenda evenimentelor
Distracţie
ŸBaruri/ Cluburi
Cunoaştere
ŸMuzee
Harta turistică Prahova
ţ 156
10
7
8
11
12
CUPRINS
În comuna Adunaţi, pomicultura este una dintre activităţile predominante, culturile de meri şi de peri reprezentând 90% din totalul producţiei de fructe, în fiecare an. Cadrul natural deosebit şi aerul curat oferă vizitatorilor care sosesc în localitate condiţii prielnice pentru petrecerea vacanţelor, zona turistică Borungoci şi rezervaţia natural peisagistică Costisata fiind căutate de amatorii de aer curat şi linişte. La Adunaţi se întâlnesc specii de arbori aflaţi în regim de protecţie strict, cum ar fi nucii, sălciile, plopii.
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
,
1
UNDE
MERGEM?
Destinatia lunii
1
Drumul Fructelor – o aventură în miezul naturii
Aflat în nordul judeţului, , străbate de la nord la est mai
multe localităţi, această rută având ca scop facilitarea dezvoltării zonei de nord a Prahovei, recunoscută ş renumită ca fiind una producătoare de fructe. Acest drum leagă între ele 18 localităţi prahovene şi punctează 28 de popasuri turistice. Pe , turistul intră în lumea comunităţii săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor unde învaţă câte ceva din arta acestora, colindă dealurile şi livezile.
Drumul Fructelor
Drumul Fructelor
Frumuseţea patrimoniului natural,
istoric şi architectural se îmbină
armonios. Cazările în gospodăriile tradiţi-
onale şi popasurile pentru degustări de
produse specific, participarea la acţiuni
specific locului – culesul fructelor,
prepararea vinului sau ţuicii, prepararea
dulceţurilor, culegerea plantelor de leac
sunt cartea de vizită a locurilor şi invitaţia
la o aventură în miezul naturii.
Comuna este aşezată în nord-
vestul judeţului Prahova într-o minide-
presiune ce încântă prin dealurile ce o
înconjoară, situată la o altitudine de
aprox. 550 m şi străbătută de la nord la
sud de pârâul Ocina.
Adunaţi
Localitatea , declarată staţiune balneoclimaterică, este considerată pe drept cuvânt al doilea Davos elveţian, oferind un cadru natural excelent pentru tratarea bolilor cardio-vasculare, respiratorii, nevrozelor etc. a luat numele de „Poiana” de la „Schitul Poiana” monu-ment arhitectural de o remarcabilă importanţă, fondat în anul 1688, ca cetate medievală de apărare, împrejmuit de ziduri, cu tuneluri subterane, astăzi înfundate. Azi, aici se află „Biserica Adormirea Maicii Domnului”. Una din sursele potenţiale ale turismului în localitate ar fi Băile Sărate, cu izvorul de apă sărată, descoperit în anul 1884. În anul 1904, aici au fost amenajate primele instalaţii pentru băi, aşezate într-o grădină cu pomi fructiferi şi fâneţe. În documente, apare pentru prima oară în lista satelor şi târgurilor care în 1503 aveau legături comerciale cu Braşovul. În afara importanţei sale economice, dispunerea sa pitorească a atras atâtea nume ilustre, încât oraşul poate
Breaza
Poiana Câmpina
Câmpina
rivaliza
Aici pot fi vizitate: Castelul Iulia Haşdeu, construit între 1893-1896 de către B.P. Haşdeu în memoria fiicei sale moarte la o vârstă fragedă; Muzeul memorial Nicolae Grigorescu, un vechi han în care în 1892 s-a stabilit pictorul N. Grigorescu şi care astăzi găzduieşte peste 100 de lucrări de pictură şi desen din diferite perioade ale creaţiei artistului. este dispusă în nord-vestul judeţului, în zona subcarpatică şi este atestată documentar pentru prima dată pe 16 aprilie 1562, în hrisovul dat de Petru cel Tânăr. Comuna este formată din satele: Telega (reşedinţa), Bosilceşti, Buştenari, Doftana, Meliceşti şi Tonteşti. Muzeul Doftana s-a deschis în noiembrie 1949, în fostul penitenciar înfiinţat iniţial
Telega
pe plan cultural cu orice aşezare asemănătoare. Reprezentanţi de frunte ai culturii româneşti au trăit şi creat aici: I. Eliade-Rădulescu, Dr. C. Istrati, B.P. Haşdeu, N. Grigorescu s.a.
Castelul Iulia Haşdeu
timpuri şi până în prezent. Secţia de istorie veche a muzeului cuprinde numeroase piese, vestigii din epoca bronzului care pot constitui o interesantă temă pentru specialişti. Secţia de etnografie şi artă populară găzduieşte o bogată colecţie de obiecte de uz casnic. Ceramica, lăzile de zestre, colecţia de furci de tors, toate lucrate manual de artişti populari, daracul pentru lână, costumele populare bărbă-teşti şi femeieşti alcătuiesc o comoară a muzeului. Comuna este situată în zona subcarpatică, pe o terasă între râul Doftana şi pârâul Lupa, în apropierea oraşului Câmpina. Frumuseţile locului au atras o serie de artişti ca: Sava Henţia, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi alţii,care au creat pânze inspirate din peisajul zonei şi viaţa locuitorilor.
Brebu
tate, se află şi o mică biserică ce datează din secolul al XVIII-lea.
, comună situată în zona subcarpatică din nordul judeţului – pe malul pârâului cu acelaşi nume, are denumirea
Aluniş -
Din aceeaşi perioadă, în grădina din faţa casei domneşti, busturile celor doi ctitori realizate în piatră, străjuiesc fântâna cu ciutură construită de Matei Basarab. Comuna este situată în zona colinară din centrul judeţului, la nord-estul oraşului Plopeni şi este atestată documentar la sfârşitul sec. al XV-lea şi începutul sec. al XVI-lea. Cu o suprafaţă de 4206 ha, comuna
este situată într-o zonă pomicolă de tradiţie, în care predomină livezile de pruni, meri, peri şi nuci, suprafaţa totală a plantaţiilor compacte fiind de peste 600 ha. În Vărbilău există o fântână legendară – fântâna hoţilor (a haiducilor), situată pe unul dintre cele mai înalte dealuri din zonă – Măgura Trestioarei, care atinge 654 m altitudine. Între cele şase lăcaşuri de cult din locali-
Dumbrăveşti
Vărbilău
Complexul arhitectural de la Brebu este format din casele domneşti, biserica, zidul de incintă şi turnul-clopotniţă, toate ridicate de Matei Basarab în centrul localităţii, ansamblul fiind considerat cea mai reprezentativă realizare a arhitecturii româneşti din sec. XVII. Asemenea palatelor brâncoveneşti, şi complexul de la Brebu a avut nu numai rosturi gospodăreşti, ci şi rosturi militare. Zidu-rile înconjurătoare au fost totodată şi ziduri de apărare cu metereze şi poduri de strajă. Din 1971, casa domnească adăposteşte Muzeul de Istorie al Epocii Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu.
Destinatia lunii
UNDE
MERGEM?
2
ca loc de detenţie a rău făcătorilor condamnaţi la muncă zilnică în ocnele de la Telega. Lacul Doftana, cu un contur sinuos, s-a format într-o veche exploatare de sare în urma prăbuşirii tavanului acesteia. În prezent, lacul are o suprafaţă de 9200 mp şi o adâncime de 24,5 m. Băile Telega s-au format în jurul lacurilor sărate apărute în vechile ocne Mocanu, Palada, Stavrica,Lacul Dulce şi lacul Baia Centrală. Lacul are în prezent 1334 mp şi o adâncime 45 m. Datorită conţinutului ridicat (pe lângă sare) de iod, fier şi calciu, Băile Telega sunt indicate în afecţiuni reumatismale, neurologice şi gine-cologice. , comună amplasată în zona colinară din nord-vestul judeţului, este renumită prin biserica „Cuvioasa Pa-raschiva” care se crede că ar fi fost înălţată prin 1700 şi monumentul eroilor din centrul satului realizat de către sculptorul Ion Faur, în 1926. Prima atestare documentară a localităţii Cornu a fost la 4 iunie 1581 într-un hrisov al domnitorului Mihnea Voievod. Clima blândă, temperată, lipsită de vânturi şi umezeală, face ca localitatea
să aibă un climat comparabil cu al staţiunii Davos – Elveţia, indicat pentru tratarea nevrozelor, a bolilor cardio-vasculare şi respiratorii. La această imagine contribuie şi izvoarele de apă sărată pentru cure externe şi interne. Natura a creat opere deosebit de fru-moase şi atrăg toare care imbie turiştii amatori de drumeţii la contemplarea frumuseţilor florei şi faunei. Muzeul sătesc al comunei Cornu a fost înfiinţat în anul 1950, amenajat şi modernizat în 1986 şi cuprinde două secţii: istorie – etnografie şi artă popu-lară, reconstruind într-o imagine unitară, viaţa comunităţii din cele mai vechi
Scorţeni
Cornu
ă
,
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
Băile Telega
Casa Domneasca Brebu
La fel de semnificative sunt bazorelieful lui Mihai Viteazul şi bustul marelui poet român Mihai Eminescu, opere realizate în sare de artistul local Oana Brezeanu. Accesul în mina Unirea se realizează cu ajutorul liftului (coliviei) pe puţul 23 August.
Mina Mihai este amplasat pe verticala
locului deasupra minei Unirea de care
este separată printr-un planşeu de 40 m
grosime.
ă
,
1
UNDE
MERGEM?
Destinatia lunii
3
care derivă din natura terenului aparţinând localităţii şi care a fost, pe vremuri,un desiş de aluni, o pădurice. În mitologia populară alunul ocupă un loc important, cu puteri magico-miracu loase: „Cu alunul am descântat, / Muşcătura s-a vindecat…”
-
-
. Slănic este o staţiune balneo-climaterică situată pe un masiv de sare, în nordul judeţului.
Definitorie pentru zona Văii Slănicului, prin valoarea sa arhitectonică rezultată din stilul construcţiei, este Casa Cama-rasiei (sec. al XVIII-lea) – fosta cancelarie a salinei, în prezent „Muzeul Sării”, secţie a Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova. Clădirea a fost reconstruită, păstrând însă în totalitate forma iniţială. La parter este amenajat un spaţiu care prezintă evoluţia mineritului de sare, de la începuturi până azi. La primul nivel sunt expuse numeroase mostre de sare, precum şi informaţii multiple despre răspândirea sării pe glob şi în ţară sau despre utilitatea acesteia.
Lacurile sărate de la Baia Baciului şi Baia
Roşie sunt formate în vechile exploatări
surpate, ele fiind recunoscute ca
importante staţiuni balneoclimaterice,
dar şi ca un important punct de atracţie
pentru turişti.
Comuna este situată în zona
colinară din nordul judeţului, pe malul
drept al râului Teleajen.
În documentele Ţării Româneşti specifice
sec. al XVI-lea, apare de mai multe ori
cuvântul „teiş” ce înseamnă pădurice de
tei. Este foarte posibil ca locuitorii zonei
să o fi denumit aşa din nevoia de a
exprima natura terenului, dar, spun unii
istorici, la fel de bine ar putea deriva de la
antroponimul Teişanu.
a purtat iniţial numele
de Berevoieşti, nume sub care a fost
atestată pentru prima oară într-o carte
domnească dată de Dan al II-lea în 1427.
În 1431, acelaşi domnitor aminteşte
localitatea drept „târg al săcuienilor şi
vamă”. Oraşul este amplasat pe malul
drept al râului Teleajen, iar dezvoltarea sa
a fost determinată de aceasta, locul fiind
Teişani
Văleni de Munte
În fiecare an, toamna, au loc la Vălenii
de Munte mai multe activităţi cultural
artistice şi economice reunite sub titlul
generic Serbările Toamnei – Festivalul
Ţuicii la Văleni de Munte. Anul acesta
manifestarea a ajuns la cea de a XIV-a
ediţie.
Serbările Toamnei anului 2011 la
Vălenii de Munte va aduce vizitatorii în
lumea de vrajă a cântecului popular şi
în compania licorii livezilor de prun,
aşezată în grele butoaie de dud şi de
stejar, scoasă la iveală ca să fie temei
de aleasă bucurie în zilele de 28-30
octombrie 2011.
Pe parcursul celor trei zile se vor
organiza o serie de activităţi care au
devenit de acum tradiţionale, activităţi
ce vin să bucure sufletele celor
prezenţi. Este vorba de: Festivalul
Naţional de Muzică Populară „Irina
Loghin” la care participă tineri
interpreţi de muzică populară de pe tot
cuprinsul ţării; Festivalul Ţuicii în
cadrul căruia se organizează concursul
de degustări unde sunt premiaţi
producătorii de ţuică; Spectacol
Folcloric în aer liber susţinut de
formaţiile artistice ale Casei de Cultura
şi invitaţii lor; Târgul de Produse
Agroalimentare şi Meşteşugăreşti şi
alte momente surpriză.
Serbarile Toamnei - Festivalul Tuicii la Valeni de Munte - 28-30 octombrie
Mina Unirea
Muzeul Nicolae Iorga
Muzeul Sării
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
,
precum şi ţigle, bucăţi de sticlă, vârfuri de
săgeţi, săbii dace, monede.
Comuna este amplasat în zona,
subcarpatic din estul judeţului, pe
malurile pârâului Zeletin. Aşezarea este
destul de veche şi a fost format din io-
bagi fugiţi din Transilvania din cauza pri-
goanei austro-ungare. Primul document
ce aminteşte de boierii din Zeletin datea-
ză din 1582 şi este emis de Mihnea Turcitu
Comuna este aşezată în partea
de nord – est a judeţului Prahova, la 20km
distanţă de Văleni de Munte şi la 30 km
distanţă de Pătârlagele. Comuna este
înfiinţată în anul 2005 şi este formtă din
satele: Bătrâni – centru administrativ şi
Poiana Mare.
este localitatea cea mai veche
atestată documentar din întreg judeţul
rahova – 10 iulie 1418, iar în Valea Anei,
pe dealul Corbului, se spune că există o
stâncă inaccesibilă cu o inscripţie „în care
se pomenesc tătarii”, după cum susţinea
marele istoric Nicolae Iorga.
Poseşti
Bătrâni
Starghiojd
P
ă
ă
ă
Destinatia lunii
UNDE
MERGEM?
Denumirea micii aşezări derivă
din slavă, cuvântul însemnând delimitare
teritorială, hotar. Dar, cu mult înainte de
sosirea slavilor prin aceste locuri,
Ramidava, o faimoasă cetate geto-dacică
menţionată de marele istoric grec
Ptolomeu, a existat aici.
În această localitate se găsesc: Conacul
Filipescu; Moara de apă constuită încă
din sec. al XVII-lea; castrul roman. La
Drajna de Sus, pe delaul Grădişte, între
râurile Drajna şi Ogretin s-au descoperit
la 1888, urmele unui castru roman pe o
suprafaţă de 20 ha. Săpăturile au scos la
iveală cărămizi cu inscripţiile „Legiunea I
Italică”, „Legiunea a V-a Macedonică” şi
„Legiunea a XI-a Claudia Pia Fidelis”,
Drajna
4
dominat de confluenţa mai multor văi,
dintre care cea a Teleajenului. Această
vale constituia un vechi drum comercial
ce lega Transilvania de Ţara Românească,
poate chiar pe vechiul drum roman.
Principalele obiective turistice ale
localităţii sunt: Mănăstirea Adormirea
Maicii Domnului, ridicată în 1680 prin
grija clucerului Hagi Stoiaj şi a soţiei sale
Ilinca; Monumentul eroilor, ridicat dupa
1989 în centru oraşului; Muzeul de artă
religioas; „Nicolae Iorga”, care iniţial a
fost Şcoala de Misionare Naţional
„Regina Maria” inaugurată la 19 august
1922; Muzeul „Nicolae Iorga”, care
găzduieşte o expoziţie ce reconstituie cu
fidelitate cadrul interior în care a locuit şi
a creat marele istoric Nicolae Iorga.
ă
,
Produsul obţinut prin distilarea borhotului de prune se numeşte ţuică şi are ca principale componente apa şi alcoolul etilic. Prunele folosite trebuie să conţină cât mai mult zahăr, să fie sănătoase, curate, aro-mate, cu fermitatea structo-texturii slabă. În general fructele se culeg în luna octombrie. După ce au fost culese se pun în tocitori (vase de lemn folosite pentru fermentarea fructelor), butoaie, bazine de beton sau cisterne speciale pentru fermentare. Fer-mentarea se face într-o perioadă de la o săptămână la mai multe luni, în funcţie de temperatura la care se produce procesul. După terminarea procesului de fermentare are loc distilarea prin care se face trecerea lichidului din maceratul de prune în stare de vapori, fierbându-l într-un vas rezistent la temperaturi ridicate şi condensând vaporii rezultaţi într-un răcitor sau refrigerent. Învechirea distilatului se realizează prin depozitare, timp de 1-3 ani, în butoaie de lemn de stejar, salcâm sau dud pe o durată care variază în funcţie de calitatea produsului. Denumirea "ţuică bătrână" poate fi folosită pentru ţuică având tăria alcoolică de mini-mum 32% în volume, învechită în vase din lemn de stejar pe o perioadă de cel puţin un an.
Castrul roman de la Drajna de Sus, a
fost construit din pământ la început,
după anul 106 castrul a fost întărit şi
reconstruit cu ziduri de piatră.
Castrul a fost construit în panta lină a
dealului Gradişte cu expunere spre SV
către depresiunea Văii Teleajenului.
Acesta avea o lungime de 200 m şi o
lăţime de 187 m, având astfel o
suprafaţă de 3,74 ha. Castrul este
considerat a fi unul de dimensiuni mici
care putea adăposti în jur de 500 de
persoane.
Castrul a fost descoperit în anul 1887
de locuitorii satului în timpul lucrărilor
agricole. Primele cercetãri au fost
făcute de învăţătorul Dumitru
Basilescu, ajutat de elevii săi şi de
locuitorii satului. Între zidurile
castrului s-au descoperit 33 de clădiri.
Până în prezent au fost cercetate doar
“Pretoriul” (locuinţa comandantului) şi
o construcţie destinată proviziilor.
Primele descoperiri arheologice de la
Drajna, de la mijlocul anilor '90, au scos
la lumină ceramica dacică şi romană,
monede din perioada 88 – 117 d. Chr,
precum şi piese de port şi podoabe,
piese de pavaj stampilate cu însemnele
unităţilor militare care erau cantonate
aici, pe teritoriul vechii Dacii.
Castrul roman, ridicat de Legiunea a V-
a Macedonica, una dintre cele două
legiuni romane staţionate permanent
în Dacia, va fi scos la lumină, încetul cu
încetul, dezvăluind lumii întregi
capacităţile de care dispuneau, acum
aproape 2000 de ani, soldaţii romani.
Castrul Roman Drajna de Sus
Producerea tuicii
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
Hram:
Acces:
Stareţ
Cazare
Adresa:
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
(biserica veche), Acoperământul Maicii
Domnului (biserica nouă), Sfântul Ilie
Tezviteanul (altarul de vară), Sfinţii
Români (paraclisul).
DN 1/E 60, DN 1A Bucureşti-
Ploieşti-Chiriteşti (spre Cheia, Vălenii de
Munte), apoi DL până la Schiuleşti, 6 km.
De la marginea satului Schiuleşti încă 3
km până la mănăstire (ultimii kilometri de
drum sunt neasfaltaţi)
: arhim. Nicodim Dimulescu
: 50 locuri
sat Schiuleşti, com. Izvoarele,
jud. Prahova
Mănăstirea Crasna
Mănăstirea prahoveană Crasna se în-
scrie în şiragul de frumuseţe peisa-
gistică, edilitară şi, mai ales, duhovni-
cească al locurilor sfinte din România.
În puţine locuri se poate vedea, precum
la Crasna, întrepătrunderea firească
dintre singurătatea monahală şi prezenţa
pelerinilor. Călugării nu sunt deranjaţi în
sihăstria lor de închinarea pelerinilor, iar
aceştia se simt ca-n propria lor casă în
incinta mănăstirii.
Mănăstirea Crasna a fost binecuvântată
de-a lungul timpului cu oameni minunaţi.
Ei au creat, cu ajutorul lui Dumnezeu,
ceea ce se poate numi astăzi duhul Cras-
nei”. TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si
Bucovinei (fost monah la Schitul Crasna).
1
Manastirile lunii
5
UNDE
MERGEM?
˘ ˘
schitul decade, fiind închinat Mănăstirii
Cheia. Începe să renască în 1964, prin
osteneala stareţilor Ghedeon, Galaction
(viitorul episcop al Alexandriei şi
Teleormanului) şi Nicodim. După 1989,
prin osteneala PS Galaction, s-au
construit: un monument al eroilor pictat
de loan şi Daniela Moldoveanu, un
impunător arhondaric şi un corp de chilii.
S-a mai ridicat o nouă biserică de zid, ce
înglobează şi un paraclis. Capătă statutul
de mănăstire în 2001.
pentru satul Băjenari. Biserica va fi
sfinţită în 1828, de către episcopul
Chesarie al Buzăului, fiind pictată în 1834.
Primul stareţ a fost chiar ctitorul, călu-
gărit sub numele de Chesarie. Va fi urmat
în viaţa monahală, la scurt timp, şi de fiul
său (monahul Nil). După secularizare,
Mănăstirea Crasna a fost înfiinţată în
prima jumătate a secolului al XVIII-lea,
de către câţiva sihaştri din zona Vălenii de
Munte. Proprietarul acestor locuri,
postelnicul Dinu Constantin Potlogea,
hotărăşte, în 1828, zidirea unei biserici
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
afirmării unor modalităţi moderne de expresie. Festivalul va avea loc la sediul Teatrului Toma Caragiu şi încorporează în structura sa atât o componentă competitivă, cât şi una teoretică şi spectaculară. Zilele de festival vor fi organizate astfel:
17:00 – Concurs naţional de interpretare muzică folk20:00 – Recitaluri: Zoia Alecu, Ducu Bertzi şi Mihai Neniţă
18:00 – Gala Laureaţilor19:30 – Recitaluri: Ionuţ Mangu şi Ioan Onişor; Ioan Gyuri Pascu – fragment din spectacolul “Life story”; Concert de muzică şi poezie “Lumea de rouă” cu Mir-
Vineri, 7 octombrie 2011
Sâmbătă, 8 octombrie 2011
Casa de Cultură Ion Luca Caragial7-8
octombrie 2011 a XII-a ediţieFestivalului Concurs de Interpretare a Muzicii Folk “Festivalul Castanilor – In Memoriam Gabi Dobre”.
e din Ploieşti organizează în perioada
cea de a
Festivalul Concurs ce poartă numele iniţiatorului lui, regretatul jurnalist Gabi Dobre, este conceput ca o manifestare cultural-artistică de mare amploare, care se adresează grupurilor şi interpreţilor individuali de muzică folk. Festivalul urmăreşte în principal următoarele scopuri:
Festivalul Castanilor 2011
Evenimentele lunii
UNDE
MERGEM?
6
Alexandra Andrei (Iaşi)Grupul Vox Harmony (Tg. Ocna)Alexandra Sidor (Cluj-Napoca)Adela Titescu (Ploieşti)Adrian Radulescu (Ploieşti)Proiect Tivodar (Bucureşti)Roxana Zapartan (Cluj-Napoca)Grupul Carpe Diem (Braşov)Grupul Dava (Ploieşti)Laurenţiu Stoian (Sibiu)Grupul Chapeau Bas (Ploieşti)Marius Dascau (Bucureşti)Nicolae Alexandru (Ploieşti)Cosmin Vaman (Bacău)Claudia Ciobanu (Cluj-Napoca)Grupul Icarus (Botoşani)Grupul Zari (Botoşani)Mihaela Simai (Oradea)Grupul Foişorul de folk (Tulcea)Grupul Descantec (Iaşi)
Lista concurentilor ce vor participa în festival
Ducu Bertzi şi Mihai Neniţă
Mircea Rusu Band şi Alexandra Ungureanu
cea Rusu Band şi Alexandra Ungureanu Invitaţi speciali Maia Morgenstern şi Ion Caramitru.
Maia MorgensternŸreaducerea în actualitate a acestui gen muzicalŸdepistarea şi încurajarea talentelor in-terpretativ-creative şi îmbogăţirea cu noi valori a repertoriului de gen;Ÿintensificarea stimulării, promovării şi
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
17
Pentru că în această lună începe să cadă
bruma, în tradiţia populară, lunii octom-
brie i se spune . Sunt multe
superstiţii legate de aceast lună, cele
mai multe legate de prevestirea timpului,
astfel: dacă în octombrie cade multă
brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale
şi călduţă; dacă bubuie în octombrie, sunt
semne de iarna uşoară; cu cât frunzele
arborilor cad mai curând, cu atât mai
roditor va fi anul următor. Sunt şi ale
superstiţii şi obiceiuri, multe legate de
sărbătorile importante ale lunii.
Brumărel
ă
14 octombrie - Sf. Paraschiva
Importantă sărbatoare religioasă,
aceast zi marchează începutul pregătirii
turmelor pentru iernat şi deschiderea
unor târguri unde se valorifică produsele
pastorale. De Sf. Paraschiva se posteşte,
nu se mănâncă nuci sau alte poame care
nu au cruce, în această zi. Superstiţia
spune că dacă toamna nu plouă până la
Cuvioasa Paraschiva, atunci se pune iarnă
curând; cum va fi această zi, aşa va fi
mereu până la Sfântul Dumitru.
ă
Tradiţiile şi obiceiurile din Brumărel
aruncă în livada sa, pentru ca pomii să fie
roditori în viitor. Tot atunci, femeile în
vârstă dăruiesc mere, nuci şi colaci.
Dacă Sf. Gheorghe stăpâneşte peste
prima parte a anului, Sf. Dumitru este
stăpânul jumătăţii friguroase. În această
zi se încheie socotelile pentru înţelegerile
făcute cu 6 luni în urmă. Această zi este a
soroacelor, pe vremuri se refăceau
contractele de închirirere şi chiriaşii se
mutau; tot acum se împart oile. Toamna,
la Sf. Dumitru, se spune că „se slobod
sarindarele”, adică se desfac învoielile şi
se face pomană mare la biserică. Semnele
superstiţioase sunt numeroase: se tunde
coama cailor, ca să aibă păr frumos;
oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios
de lupi. Se spune că în această zi morţii se
fac moroi, vârcolaci şi srtigoi, necăjindu-i
pe oameni.
Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov,
ocrotitorul Bucureştilor, este sărbătorit la
27 octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf.
Dumitru, zisă Poitra lui Sâmedru (poitra
este prânzul din a doua zi de praznic) sau
Caii lui Sâmedru sau Filip Schiopul. Câinii
lui Sâmedru sunt lupii lui Sf. Dumitru; se
ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câini
(înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine
oile. Există superstiţia că privighe-toarea
este apărată de căpuse, de către Câinii lui
Sâmedru.
26 octombrie - Sf. Dumitru
27 octombrie – Sf. Cuvios Dimitrie cel
Nou
Traditii
TRADITII
OBICEIURI
,
,
În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută
să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau
grămadă, iarna va fi grea; dacă stau
împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie
nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu
se coase căci va fi rău de trăznet, de
grindin , de boli de ochi sau de cap. Cine
va coase sau va toarce, va face negi pe
mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi,
pentru ca mieii să fie născuţi înainte cu
două săptămâni de Paşti; superstiţia
spune că mieii ce se vor naşte vor fi
frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la
27 octombrie nu este bine să se semene
secară, căci e primejdie de moarte pentru
semănător.
Lucinul este cel care protejează haitele
de lupi în această perioad a anului.
Oamenii respectă aceasta sărbătoare de
frica lupilor.
Ajunul Sf. Dumitru este o sărbătoare
dedicată în primul rând morţilor, pentru
care se face pomană. În unele locuri se
aprinde un foc mare (focul lui Sâmedru),
iar despre tinerii care reu esc să sară
peste el se spune ca se vor căsători anul
următor. Când focul e aproape stins,
fiecare participant ia un tăciune pe care îl
ă
ă
ş
18 octombrie - Lucinul (Sf. Luca)
25 octombrie - Ajunul Sf. Dumitru (Moşii
de Toamnă)
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
8
Agenda evenimentelor
EVENIMENTE
13 octombrie
14 octombrie
Parcurgerea
traseului de la intrare până la ieşirea din Ceptura. Evocări, muzică de fanfară, pelerinaj, popas câmpenesc. (Primăria, Centrul Judeţean de Cultură)
ediţia a VII-a.
Ziua oraşului. Târg tradiţional, expoziţii de artă, dans (Primăria, Centrul Jud. de Cultură)
Ceptura. Pe urmele lui Mihai Viteazul, ediţia a II-a.
Breaza. Festivalul judeţean de folclor „Calabreaza”,
a Profesorului (a Educaţiei)
Ploieşti Festivalul Consurs de Interpretare a Muzicii Folk Festivalul Castanilor – In Memoriam Gabi Dobre
– program complex de manifestări (expoziţie, spectacole, decernare de premii) (Primăria Municipiului Ploieşti, Inspec-toratul Şcolar Judeţean)
– manifestare cultural-artistică de mare amploare, care se adresează grupurilor şi interpreţilor individuali de muzică folk (Casa de Cultură Ion Luca Caragiale)
Participă delegaţii din Franţa, Italia, Polonia şi România. Organizatori: Asociaţia de înfrăţire Castanet Tolosan – Cocorăştii Mislii, Primăria şi Căminul cultural Cococrăştii Mislii, în colaborare cu Inspectoratul şcolar, Centrul Judeţean de Cultură Prahova şi Teatrul Equinox
Manifesatre complexă cu
participare judeţeană (Primăria, Centrul Judeţean de Cultură)
Manifestare complexă, cu
participare judeţeană şi naţională. Târg de vinuri, expoziţii, spectacole folclorice, întreceri sportive, horă
ediţia a VII-a. Manifestare complexă cu participare judeţeană. Întâlniri cu p e rs o n a l i tă ţ i c u l t u ra l - a r t i s t i c e , simpozioane, expoziţii, spectacole, întreceri sportive, dans
expoziţii de artă populară, spectacole folclorice, muzică de fanfară, horă
Simpozioane, expoziţii şi lansări de carte, expoziţii de fotografii şi de artă, muzică de promenadă, spectacole folclorice şi de muzică uşoară, târg, dans. Manifestare complexă cu participare judeţeană şi naţională
– Centrul cultural.
ediţia a II-a. Simpozion, expoziţii, audiţii muzicale. Premiera absolută a operei „Eumenidele” de Aurel Stroe, în interpretarea Filarmonicii „Banatul” din Timişoara
Câmpina. Roadele Toamnei.
To mş an i . Târg u l fermierului
Mizil. Zilele oraşului.
Buşteni Festivalul Internaţional „Aurel Stroe”,
Agenda evenimentelor lunii octombrie
1 octombrie - 13 noiembrie
4-5 octombrie
5 octombrie
Câmpina. Concursul naţional de poezie „Iulia Haşdeu
Zilele Toamnei la Urlaţi.
Ploieşti Ziua Internaţională
”, ediţia a IX-a (Muzeul „Iulia Ha deu” – Câmpina şi Casa de cultură Ploieşti)
Spectacole, concursuri, expoziţii de produse agricole şi meşteşugăreşti cu participare judeţeană
ş
piului Ploieşti)
Manifestare
complexă, cu participare judeţeană
10,11 octombrie Filipeştii de Târg. Festivalul Toamnei.
Noutati din turismul prahovean - Octombrie˘,
19
complexă, cu participare judeţeană: târg tradiţional, expoziţii de artă, parada portului popular, muzică de fanfară, horă (Primăria, Căminul cultural şi Centrul Judeţean de Cultură)
15-17 octombrie
16 octombrie
16 octombrie
22 octombrie
25 octombrie
Plopeni. Expoziţia de artă populară şi meşteşugărească „Valea Slănicului”
Cocorăştii Colţ. Festivalul cocorilor,
Ploieşti Comemorarea a 51 de ani de la moartea arhitectului Toma t. Socolescu
Aluniş. Lada de zestre
Târgşoru Vechi. Ziua localităţii.
(Casa de cultură, Centrul Jud. de Cultură)
ediţia a IV-a. Manifestare
complexă, cu participare judeţeană şi naţională. Muzică de fanfară, spectacole folclorice şi de muzică uşoară, expoziţii de artă populară şi produse meşteşugăreşti, târg, distracţii, dans, cu participare judeţeană şi naţională
– paradă a celor mai vechi, mai noi şi mai frumoase costume populare din Aluniş, Pietriceaua, Ştefeşti şi Bertea, spectacol de dansuri şi muzică populară vocală şi instrumentală. (Organizatori: Căminul cultural Aluniş şi Centrul Judeţean de Cultură)
Manifestare cultural-artistică
cu participare judeţeană
25 octombrie
25,26 octombrie
26 octombrie
26 octombrie
Ploieşti Ziua Armatei
Proviţa de Sus. Zile şi nopţi albe la Proviţa de Sus.
Festival folcloric şi târg tradiţional, cu participare judeţeană
Manifestare culturală
26 octombrie Tohani. Gura Vadului. Sărbătoarea Toamnei pe Drumul Vinului. Concursuri de vinuri, târg tradiţional, program folcloric, horă
octombrie
Octombrie, noiembrie
-(Filarmonica „Paul
Constantinescu”, Inspectoratul Şcolar Judeţean)
platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor
(Primăria Municipiului Ploieşti)
Ploieşti Concurs Judeţean „Obiceiuri şi tradiţii populare”
Ploieşti,
Salonul Serviciilor Publice – târg de servicii publice
28-30 octombrie
Manifestare complexă care cuprinde spectacole folclorice în aer liber, târg de produse agroalimentare şi mesteşugăreşti, Festivalul Naţional de Muzică Populară „Irina Loghin” s.a.
Văleni de Munte. Serbările Toamnei – Festivalul Ţuicii ediţia a XIV-a.
Materialele prezentate au caracter informativ. Pot apărea modificări ale programelor, independent de bunele noastre intenţii. Copierea, reproducerea parţială sau integrală a acestui buletin este permisă doar cu acordul autorilor.
