TUDOR GRECEANU

DRUMULCELOR PUTINI

Amintirile unui pilot de vAnitoareiegit din incercuirea de la Stalingrad

Edilia aII-arevdzutd gi addugitd,ingrijitd de colonel (r) Dumitru Roman

CuvAnt inainte de Martha GreceanuPrefald de Neagu Djuvara

EDITURA VREMEABUCUREqTI

20L6

CUPRINS

CuvAnt inainte la edilia I................... ..................7

Prefa!i....... .........!..;.......................... 11

DESPRE TUDOR GRECEANU................. .......17Figuri de martiri.. .......,..............17Tudor Greceanu ........................ i9Tudor Greceanu ........................24

PARTEA I UN OM NASCUT SA TTg EROU .......,.,,.......,.29iNeINrs DE RA28or.................. ..........2sRAzBoruL ................ .............83

PAnX la Stalingrad.. ..............83Ieqirea din incercuirea de la Stalingra d.................... 92Grupul 7 VAnitoare in Flotila Udet ........................ 105Luptele contra bombardamentelor americane.. .... 122Frontul de vest....... ............128Primul pilot romAn pe un avion cu reac!ie............129

PARTEA A rr-A nASpr.tre ...... 133ARESTAREA.............. .......... 133EVADAREA DE LA AIUD (20 decembrie1952)..139DUPA ELr8ERARE................. ...............152

Anii petrecufi la Institutul de Arhitecturi............. 152De vorbi cu comandorul Tudor Greceanu............154Oamenii sunt imprevizibili... ..........,...1.63

EVOCART.. ...........17s[Vai de neamul care-si va uita eroii].......................173[Flotila 1 VAnitoare Bucuregti-Pipera] ................... 175Cad ultimele stele de pe cerul patriei.....................179[Alexandru $erbdnescu] .................. ..... 180

[Tiberiu Vinca] ...................181

[Alexandru Popigteanu] .................. .....192TNVENTTT gr rNovATrr................. ............1e8

fr . .., ;ry"{:, *4e

Locotenent Tudor Greceanu, in august 1943, cind a primitOrdinul ,,Mihai Ytteazul" clasa a III-a

DESPRE TUDOR GRECEANU

Figuri de martiri

inainte ca in lara noastri si se instaleze regimul comu-nist, RomAnia a avut mari personalitili in diverse dome-

nii de activitate (politic, sociaf cultural, profesional etc.).

Lipsindu-se de ele, fiindci nu se mai dorea,,romAnism" ci

comunism, planul Moscovei fiind pulverizarea RomAniei,

aceste personalitdli au fost eliminate din viafa fdrii. $i nuoricum, ci blamate, insultate, calomniate, ucise in ultimiinstan!5. in locul acestor oameni de mare finuti, valorilenoastre reale, comuniqtii gi-au plasat nulitefle 1or, gru-pate in aristocrafia comunistd, cunoscuti sub numele de

nomenclafurd.A venit insi revolufia din decembrie 1989 qi, aqa cum

firanii prddali de pdmdnt igi cer acum pimAntul inapoi,sau casele cei cu case nafionalizate, adici furate de comu-nigti, tot aga marile noastre valori, oameni morfi sau vii,pretind astlnn restitutio in integrum.

in slujba acestei restituiri se afli qi revista noastri.Am flcut acest lucru i:r cAteva numere (vezi Iuliu Maniu,Gheorghe Britianu, Ion Mihalache etc.), dar trebuie sd ne

indreptdm atenlia gi citre allii, nume mai pufin notorii- Ei

trebuie s5 intre neapirat in congtiinla poporului nostru,fiindci ei sunt exponenfii unei vieli model. AducAnd indiscufie asemenea vieli, incercdm si mai inliturdm zgurapropagandei comuniste care, ani gi ani, a otrdvit creierele

17

unor oameni simpli, negtiutori qi neinformafi. Tragic e fap-tul ci gi astdzi sunt oameni in vArsti de peste 40-50 de anicare repeti minciuni - lecliile comunigtilor - convingi cdrostesc adevirul.

Aceastd revenire la normal a minfilor nu'e o operd usorde infdptuit. Ea va dura mulfi ani de aici i:rcolo gi nu nefacem lluzia cd o publicafie ca a noastrd igi va vedea efortulincununat cu succes.

Socotim firsi ci e de datoria noastri si aducem lavedere realele valori ale neamului nostru, vizAnd.nu numaimari personalitnfi deja notorii in adevirata noastri istorie,blamate cu obstinafie de comunigti, ci qi pe alli oameni careau trdit in anonimat dar care au fost de o exemplard ,tinutiromAneascd. Ei au i:rfruntat cu tot curajul pe comunigti. Nuqi-au precupefit viafa. Firi ei, fdrd eroismul gi martirajullor, s-ar fi stins poate de mult ,,f7acdra de veghe" care cer-tihcd azi cd mai existdm ca neam.

Unul dintre aceqti eroi-martiri pe care incercdm s[-l pre-zentdm acum marelui public a fost TUDOR GRECEANU.

Banu Ridulescu(,,Figuri de martiri" ,in Memoria,

nr. 23, martie 1998, p. 109)

18

PARTEA IuN oM NAscur sA prn ERou

inainte de rizboi3

De un an b6ntuia rdzboiul in Europa qi in Africa deNord. Franfa capitulase ?n 27 de zile in fala incredibileiforte germane moderne. Polonia fusese spulberatd i:r 14zile. Cehoslovacia ocupatd. Iugoslavia cuceritd fulgerdtor.Olanda ocupati, Danemarca ocupatd, Jirile Baltice inchi-naseri drapelul, iar svastica germand flufura pe tot maimulte catarge.

Teritoriul ldrii noastre fusese amputat ultrarapid. Ceda-rea, irr iunie, a Basarabiei gi a Bucovinei, apoi a Ardealuluide nord gi a Cadrilaterului desivArsise marasmul generalcare coplegise irtregul popor romAn in1940.

Ascultasem la radio comunicatele sinistre care dideaupublicitdfii aceste tranzacfii ce din vArful condeiului cio-pArfeau qi instriinau parte din teritoriul firii, cu tot trecutullui istoric, pentru care luptaserd qi muriserd atAtea sute demii de buni romAni. Tot ce fusese atAtea zeci de ani,,sf.Ant,cra acum ,,vindLrt" fhrd opozilie la masa verde, ca qi cumn-ar fi avut niciun cuvAnt de spus, ca si cum nu s-ar fi fdcutatAtea sacrificii ca sd avem o armatd nafional5, cu soldafi qiofiferi, cu funuri, tancuri, avioane, nave qi drapele.

3 Capitol scris de Tudor Greceanu.

29

tn qcoala militard ni se spusese gi ni se repetase ci meni-rea armatei este de a apdra cu preful viefii fiecare palmi dinpimAntui patriei... Toate cAntecele patriotice, toate cirfilecopildriei, toate discursurile inflScdrate sPuneau:,,Niciopalmd nu ddm". $i acum ?. . . Sd fie toate acedtea vorbe ?. . .

Ih primul momenf la cedarea Ardealului sub Dictatulde la Viena, cupringi de revoltd, un grup de cAliva ofiferiau pus pe masa comandantului $colii de Perfec{ionare dela Ghimbav demisia din cadrele active ale unei armate carenu este ldsati si lupte pentru a apdra teritoriul intregit cuatAt de grele sacrificii.

Comandantul qcolii, comandor av. Traian Pielg a res-pins demisiile fir bloc, recunoscAnd cu regret legitimitateaacestei porniri, dar ne-a spus cd nu ne poate primi demisiileforainte de a ne atrage atenfia asupra lagitdlii de care am dadovadi, sustrig6ndu-ne de la ceea ce va urma dupi toateaceste cesiuni teritoriale, adicd rizboiul.

$tiam cd ne agteapti un rdzboi al Germaniei contraUniunii Sovietice (nu gtiam cine gi cAnd il va incepe) gi

bdnuiam ci acesta va avea grave implicafii pentru noi. Nune gAndeam la o participare efectivi, ,,militar6" la operafii,avAnd i:r vedere marea diferenfi de putere intre noi gi ruqi.Speram mai degrabi intr-un conflict irtre noi gi unguri,unde gansele noastre de succes erau de luat in considerare.

intr-adevXr, rentlta din spusele comandanfului qcoliicd aceste amputdri fdceau sigurS, in cel mai apropiat vii-tor, o intrare necesard a RomAniei infizboi pentru a gterge

ruginea politicienilor nogtri incapabili gi pentru intregireateritoriului gi revanqa zdrobitoare asuPra celor care s,tteza-serd si-l cotropeascd.

Eram toli congtienfi ci rizboiul european bate qi la uganoastrd, cd instabilitatea noastri ne menfine pe muchie decufit gi cd precipitarea vertiginoasd a evenimentelor extemetrebuie sd ducd la modificdri cruciale ir politica duplicitardgi desueti a regelui Carol al ll-lea gi a partidelor politice,atAt de vinovate.

Acest lucru s-a intAmplat mai repede decAt credeam.

30

a4--6.:. I

ffiffii4,-%/*;;:1W.M&Mz u ^'*o#. '& t45ca2 ,zq*.T" lIJ.8"jl*/ PJ*a /-: :r*11": ,r;*1+J/# #"i'fr5;zz;ffi '7E r' . 1*- (t4e./a'

ffi* o*',:. :::r. *: rffi f%: !;:f"

:;:::;:;;.' / ',g.-J/*-. n "^';'#/J ,**-a, ,T+l* t 4*t **-X ,*f* 'f"r-r- a 'F /ffii .*- d**', t"-"tt '*,,.i ,to 'r*r2.*": ,?6).1 ,o nn l-/** ^/-* - -J':/1,*f**; ai muezi', .t*o *

i-, ./ ..5/.*/, e.o * ,-a/*/*ffi)-;m ,* u:t::ff ::/.t*/ni- ea,.&r'7a; yv* *: -*^ ::i'7'/*- .,*.1".-4*+ :. ,, ^?'! #"':iffi',z ";JJJ - fi*' * 6i*' n**''4^nq.

n*'i: !,Tfr^'*l*"i a) oe:/i--1 ni * "a'Joe ci aaa)ei

o,,,,*to l* * " ,i'J';zn ** 7;'*" "nbi '/*7x-2'fuu.t,et. - ,.'* 'oi*i /z**

"4 '-4 ,t*'-:it:'/*o

tqTr*-* v,::frffir##ffi:_";;ryfuffif ;;.';1 /*-* T,i;.iilz*ffi'f:**i'#:z2:i:flry':;6%ffi#H;frffi"Hffi,T'i,q"ci:.a#ffiffiiffindtq2 tA ,*aa l4a""T1rrf T *"!,ry * *H J^{'**:e' 'ot" lo;*ts"l'"T, 7* *.;' i?a,r, %A2.1:r*'Z :H-,Ao#'" [#*Tfff.,fr]t d'

-

-1, *). tJ4i.aTffi";J;;;, J;:'"t-: ma 44"'t *;::*-*

Prima pagind a manuscrisului redactat de autorin penultimul siu an de viafd (1993)

31

Abdicarea regelui Carol al Il-lea ir favoarea fiului sdu

Mihai, venirea guvernului legionar la putere, preluareaconducerii statului de cdtre generalul Ion Antonescu sunttot atAtea evenimente care s-au succedat vertiginos tocmaiin perioada c6nd se otgariza in mare grabi festivitateade brevetare a noilor piloli de vAnitoare care urmau sifie trimigi unitililor combatante. Un mdnunchi de ofiferi(puti.i activi gi cei mai mulli rezervigti), subofiferi activi qi

de rezervi am fost reparttzaliprimei flotile de v6ndtoare a

ldrii la Bucuregti-Pipera.Despre generalul Antonescu gtiam - ca toati lumea de

altfel - destul de pufine: gtiam cd e cavalerist, ci era unofiler de stat major de mare valoare, care-qi ficuse dovezile,ca maior, i:r rizboiul dn191.6-1918, la statul major al arma-tei maregalului Prezan; mai gtiam cd, fiind foarte curajosgi plin de personalitate, ficuse opozilie f[figd lui Carol alIl-lea gi amantei lui, doamna Lupescu, motiv pentru care

suportase consecinlele cele mai grave 9i in ultimul timp era

cu domiciliu obligatoriu la Bistrila. $tiam cd era un nafio-nalist convins - qtiam c5, degi simpatizant, nu fusese nici'odati legionar -, cd era un om foarte auster 9i autoritar, nurAdea niciodati gi avea pdrul roqcat. Cam asta gtia lumeadespre el qi-gi punea speranfa in patriotismul gi inteligenfalui, de care nimeni nu se indoia.

Pe regele Mihai I il cunoEteam, fusesem colegi la $coalaPregdtitoare de Ofiferi, de pe atunci manifesta un viu inte-res pentru motoare gi aviafie.

Odatd cu intrarea Romdniei in tabdra nalionalistd patro-natd de axa Roma-Berlin - de fapt, Germania hitleristd -,conflictul posibil cu Ungaria devenea momentan imposi-bil; in schimb, se confura din ce i:r ce mai precis eventualanoastrd participare cu toate mijloacele economice gi mili-tare la conflictul armat ce se dovedea iminent fu:rtre Germa-nia qi Uniunea Sovieticd.

Se crease, incet-irrcet, un curent de opinie care devenea

din ce in ce mai putemic in favoarea acestei participiri,pe de-o parte pentru a cuceri Basarabia, pe de alti parte

32

pentru a participa la lupta dusi de forfele ordinii gi civiliza-

fiei impotriva terorismului comunist gi insidios.Asistasem, ca proaspdt sublocotenent, in 1939, la veni-

rea pe aerodromul Otopeni a fugarilor aviatori polonezi cuavioane foarte modeme.

ii rrerusem, perfect edripaf, pe avioane de primi mane,gdurite de gloanle gi schije gi fusesem impresionali de cali-t6!i1e lor profesionale. CAnd insi ne-am exprimati:r fa{a lormirarea ci o astfel de avia{ie a fugit aga de ugor din fafaluptei, ei ne-au explicat ci ,,noi habar n-avem ce firseamniMesserschmitt 109 qi cd nu doresc vreodatd si aflim, cdciabia atunci vom tr{elege".

Am constatat cu surprindere ci, vorbind despreMesserschmitta, pireau cuprinqi de un tremur involuntarca o panici misticd, de ai fi spus ci se gisiseri in fafa fulge-relor lui Jupiter gi am presupus cd aceast[ psihozi colectivitrebuia sd aibi obazd obiectivd, aqa ircAt auzisem despreMesserschmitt multe minciuni inainte de a-l vedea efectiv.

Pistrasem tofuqi pentru polonezi o stimi mare, cdci, infelul lor, bine sau prost, diduseri ochii cu inamicul puter-nic, se bituseri, g[urile din avioane o dovedeau, suPra-viefuiseri gi, cu avioanele avariate, ajunseserd tofugi pAnd

la Otopeni. Dar noi?... in cazul unui rizboi cu ruqii, acestcolos necunoscu! silbatic gi inspiimAntdtor, dupi primaintAlnire pi lupti aerian5, cAgi qi cine vor supraviefui ?. . .

$i apoi rdzboiul e lung qi,,ulciorul nu merge de multeori la api"...

a Messerschmitt 109 - avion de vAndtoare (30 000 exemplareintre1937 qi 19a5) realizat de inginerul german Willy Messer-schmitt (Frankfurt am Mairy 1898 - Mtinchen, 1978), specialistin aeronauticd, care a condus o uzind de produclie de avioanefoarte importanti (Augsburg). Messerschmitt a realizat gi Pri-mul avion de vdnitoare cu reacfie (Me262), care, conceput in1938, a fost utilizat in lupte abia in noiembrie 1944. La termi-narea rizboiului, Messerschmitt gi-a continuat cariera in Spa-ni+ in Germania gi in Egipt.

33

Credeam ci dacd, totugi, va h rdzboi, el va fi pentrunoi pAnd la recucerirea Basarabiei, care nu poate dura preamult, gi astfel RomAnia cu idealul implinit va termina lupt4dupi care igi va vedea de celelalte treburi, Ardealul ! Nuconsideram niciun moment ci am putea drfce pAn5la sfAr-qit un rdzboi cu un inamic atAt de dispropor{ionaf care, dealtfef credeam, va ceda repede (ca gi Polonia ca qi FranfaBelgia sau Olanda) in fafa forfei de netXgdduit a armateigermane/ care nu avea de ce sd se mai irrcurce gi sd mairecurgi la noi ca luptdtori.

Pentru fiecare dintre noi, rdzboiul apdrea mai mult cao chestiune de performanfd profesionalS, o competifie devaloare, o inclegtare fafi de care simtul onoarei gtirbite, aldemnitdFi gi cinstei era pentru moment mai putemic decAtrdsuflatul patriotism - cdci ,,patrta" dovedise cd cedeazd maiugor decAt noi propriul sdu teritorit, iar problema Ardealu-lui, unde ftrtr-adevdr am fi plecat cu avAnt de zmei, pentrumoment nici nu se punea de cdtre mAndra noastri !ar6, careficuse alianfi cu principalul ripitor al Ardealului gi pro-clama eternitatea sentimentelor de dragoste reciproci.

Fusesem crescufi, ca toatd generafia noastri, de pirinficare participaserd Ia1916-1918,, in uri pentru nem{i, dar nuin dispref ci in respectul fa![ de forla qi disciplina lor mili-tari gi fafi de insugirile poporului german, ale culturii gicreafiei lui de culturd qi civilizafie tehnici.

Acum eram aliafi cu ei; niqte aliafi de nevoie, tratafi denemli ca nigte rude sdrace, dar cu toat[ curtoazia diploma-tic5, din cauza nevoii pe care o aveau de RomAnia cabazdde plecare la atac, ca rezervd. de hrani pentru armati si carezerv6, de benzin5. in potitefea lor se simlea reprogul fafide trecut qi superioritatea celui care pleacX la o treabi cu unaliat slab gi nepregHtit, de care insd nu se poate lipsi.

Nu trecuseri decAt doudzeci de zile de cAnd, pe vremede toamni frumoasd, la Ghimbav, lAngi Bragov, ichimba-serim petlifele bleu-ciel ale aviafiei de observa{ie cu petli{ele verde-inchis ale pilofilor de vAnitoare.

34