TIBI TARITE

DRTJMTJL\.,

CATRE

MINE

:!4,

sm,*;lrrtPUBuSHIlr0

'S7atts, Alan, Viapa ca erctaz, Bucuresti, Editura Herald, 201.5.ITinget, Larry, Fii coioslCutn ,d nu *il 1li o ,irro*a gi sd ipi reca-perezi uiaya, afacerea pi echilibrul, Bucuregri, Editura eCi ,iPoliton,2015.

$7inget, Lany, Termind cu udicdreala 9i fd ceua cu uiafala, Bucureqti,Editura Business Tech, 201.0.

CupnrNs

T INcnpurul DrsrRACTrEr

Venind din Italia acasi,la vArsta de douizeci 9i

unu de ani, cu Andreea, am deschis afacerea pe care

o am gi astdzi, magazine cu haine second hand, fiindprofund af.ectat de pierderea virului meu 9i avAnd

nevoie de ceva care si mi ajute sI uit. Ambilia 9i cu-

rajul m-au ficut si deschid repede cAteva magazine,

in trei judele: Suceava, Iaqi gi Piatra Neamg. Fiind o

fire dinamicala acea vArstd', am deschis qapte ma-

gazine in cAteva luni, forlind pulin lucrurile, tre-

cAnd peste orice impediment, obignuit pe repede-na-

inte, o trisiturl a caracterului meu. imi amintesc qi

acum... la vArsta de optsprezece ani, fugisem de aca-

si in Italia qi o luasem gi pe Andreea cu mine, provo-

cAnd un dezastru in inimile familiilor noastre' toate

acestea din cauzi, cI pirinlii ei nu au fost de acord

cu relalia noastri de dragoste. insl noi ne iubeam 9i

nimic nu mai conta... eram o singuri suflare atunci

cAnd stiteam impreunl. Deqi nu aveam siguranla zi-

lei de mAine, am ales si pornim pe acest drum, fiindsingura gansi pentru noi, de a rimAne impreuni. Au

urmat doi ani gi jumitate petrecufi in ltalia, perfecli

din toate punctele de vedere, insi odati cu intoarce-

rea in 1ari, totul avea sI se schimbe.

Dupi deschidere a afacefii cu magazine, mi-amachizilionat un Mercedes CLS, o magini frumoa-

si gi exclusivisti Ia acea vreme' moment in care, au

inceput sd apari gi problemele. Am devenit extremde materialist gi am ajuns si gAndesc doar in acest

sens. Mi bucura ideea de a avea gi de a degine totmai mult, deqi aveam deja o datorie la distribuitorulmeu, fratele mai mare al lui Ciu1i, prin urmare tot

24

virul meu, care mai t6,rziu avea sa-mi devini naq.in tot acel timp, in care mi dezvoltam rapid cu afa-cerea, nu ascultam de nimeni, ci doar imi urmamvisul de a avea zece magazine, acela fiind tot sco-pul meu. La inceput am fost asociat cu pirinlii mei,insi ei nu au fost de acord cu visul meu, totul izbuc-nind intr-o ceatte) in urma cS,reia tatil meu a tre-buit si plece. Am pus piciorul in prag gi am ieqit in-vingitor in lupta cu tat;l meu, relalia dintre noi fi-ind intotdeauna vulcanici qi incordatS, deoarece elconsidera ci intotdeauna are dreptate, acum ins5,reugim si ne inqelegem.

A fost un lucru bun faptul ci m-am separat depirinli, fiecare urmAndu-qi propriul drum, a$a cumeste normal. Am inceput o noui etap6. a vietii, incare aveam mai multi libertate qi puteam lua deci-zii de unul singur. Aveam atit de mult timp liber, in-cit au inceput s5, aparl, prieteni noi, pe care nu erampregitit si ii am. Eram privit ca o enigmi din cau-za maginii pe care o delineam, apl,rind fel de fel deintrebiri: ,,oare cum a reugit intr-un timp atdt descurt, cu doar dou5, trei magazine, sI igi permiti oastfel de maginS?" cam asta era gAndirea oamenilordin Filticeni, oragul in care tocmai m-am stabilit lamomentul acela.

Venind din Italia cu o mentalitate noui, mi-amv\,zut in general de treaba mea, deoarece nu erampregltit pentru ateta atenlie, cAt primisem p6niatunci. Dintr-un personaj ,,NO NAME", am a;'unssi fiu cunoscut peste noapte, in tot oraqul; aveamprieteni noi, dar falgi in mare parte, iar acest lucru

imi distrigea atenlia, nemaifiind concentrat pe afa'cerea mea, degi mi-am atins scopul de a aYea zece

magazine, totul se transformase intr-o stare bla-

zat6, de a trli. Nu mai aveam un scop, iar atinge-

rea tatget-ului cu magazinele, imi dl'dea mai multtimp de a iegi in orag, singur... Andreea etala depo-

zit dis-de-dimineaqi, pini seara ti'rziu. Afacerca a

ajuns si ne distanleze pufin, interesectAndu-ne doar

seara acas6, sau uneori nici atunci.Simleam ci am o problemd de adaptare in ra-

port cu prietenii mei, insi era din cauza mentalitiliidobAndite in Italia, incepeam si fiu diferit fagd de

cei din jurul meu. in orag (Filticeni) totul se rezuma

Iabfufl, iar toati lumea gtia totul despre toati lu-

mea; un orag efervescent, in care predomina menta-

litatea materialismului, aceasta triumfAnd qi asupra

mea, pentru o lungi perioadi de timp. Nu m-amadaptat ugor, iar faptul cI locuiam acolo, deveni-

se un bun prilej pentru mine si mi bucur singur de

viagd., evad6nd cumva din universul familial.Fiind avid, dupi, a md simli validat si aprobat

mereu, incepusem sI port o masci, ce ascundea de

fapt ceea ce simleam cu adevlrat in sufletul meu.

Trebuia si demonstrez in continuare ci sunt puter-

nic, deqi eram la o vArsti destul de fragedi. Se spu-

ne ci e o problemi atunci cAnd toli cei din jurul t5u

sunt tot timpul de acord cu tine, fapt ce mi se gi in-tAmpla in acea perioadi. Din aceast6' cauzl', piet-dusem contactul cu realitatea de dinainte, nu maisimleam valoarca banului, pentru ci tot timpuldelineam o sumi mare in portofel pi orice voiam imi

cumperam, fird si mI gAndesc dacS,intr-adevir amnevoie. in acelagi timp, inci aveam datoria la vlrulmeu, datorie de cAteva sute de milioane; deci, triiamun paradox, o iluzie qi mi complSceam. 2

Aprcnnnt-ETNoBoTANICE

II

* 29

Din dorinla de a face mai mult, am inceput sX

mi gindesc la o altd. a{acere, plictisit de atnta timpliber. Putine opfiuni intr-un oras mic, mai ales ciera la inceputul crizei financiare, insi avea s5, apa-rd ceva la orizontul vielii mele, fd"ri si-mi dau sea-

ma pe moment, ci nu era un lucru moral, in primulrAnd; afacerea cu droguri legale, sau asa-numitele,,etnobotanice". NeavAnd preocupiri morale si fiindgi ateu, am privit cu interes afacerea, fiind exact ceea

ce aveam nevoie. Dar cum sd o fac, daci eu nu eramconsumator de niciun fel de substangi pAni atunci?Mai serveam biuturi alcoolice, dar in niciun caz,droguri sintetice. Curiozitatea incepuse si apari,desi nu eram de acord cu consumul de droguri; v5-rul meu Cdugd,rimi povestise ci a incercat si ci era oexperientS" interesantS, insi tot nu eram convins. Se

pare ins5, ci venise gi timpul meu si incerc, neavdndnici cea mai mici idee, despre parcursul care avea siinceapi pentru mine. Daci p5,n5" a incepe si consumdroguri, predomina o stare de plictis in viata mea,din acel moment totul luase o turnur; major5.. Viafaincepuse si fie mai interesant5, fiind mai conectatcu mine insumi; nu mai aveam nevoie de multi prie-teni, trS"ind doar in lumea mea interioard, aga ince-pAnd experienta cu etnobotanice.

intr-o seari la club, mi intdlnisem cu un fost co-leg de clasi, J. gi hotirisem si mergem Ia magazi-nele de ,,specialitate" care deja existau in oras, sitrag6, o liniutS. Ludndu-mi prin surprindere, fd.cu-se doui linii Ei m5. invitase si trag cu el; nu am statprea mult pe gAnduri, dat fiind si curiozitatea de a

mi blga in afacere, am tras gi eu. Nu mai triisemo astfel de senzalie interesant6., pini atunci... lu-mea mi se schimbase intr-o secundi, iar daci pAniatunci orizontul meu se limita pAni ,,acolo", de-

odati dispiruse orice limit5, din pricina efectuluiacelui praf. Este prima senzatie atunci cAnd con-sumi orice fel de drog, avAnd astfel, un mare succes

in rAndul tinerilor. Se intAmpli aceastd expandarea congtiinfei, intr-un mod impresionant, bineinlelesasta la inceput, dupi o perioadi de consum, efectuldrogului i1i va reduce treptat orizontul.

Deodati imi iau magina gi gonesc spre Suceava...

este joi seara, adici petrecere la Padrino. Opresc maiintAi la unmagazin ,,de vise" gi mi alimentez cu treigrame de praf ,,Magic", de parci se termina totulin acea seari. Ajuns acolo, mi intAlnesc cu un pri-eten care mi inviti la masa lui; il insofesc gi mi fac

comod... intorcAnd privirea, vid cea mai frumoaslblondi din acel club, era superbi! Nu mai stau pe

gAnduri s,i merg si o abordez) crt un curaj nebun; gi

ce sI vezi? domniEoara imi rispunde. Era o premie-

ri pentru mine, astfel de lucruri nu mi se mai intAm-plaseri pAnI atunci, si am curajul sI abordez o fe-

meie, rar ea si-mi rispundi. Nu-mi venea si cred ce

vorbe scoteam din minte, totul devenind brusc, per-

fect. Muzica o auzeam intr-un alt mod, totul deve-

nise altfel, nu mai era acel Tibi relinut gi ruqinos, imificeam acum de cap, simleam chiar ci imi crescu-

se IQ-uI... atAt de euforic gi plin de incredere eram.

Nu s-a intAmplat nimic intre mine gi acea frumoa-si blondi, insi percepeam totul ca fiind special, este

3t

a$a numita stare de ,,high". Deci seara a decurs bine,insi la un moment dat, domniqoara a plecat acasi.

La sf6rgitul petrecerii, mi intilnisem cu un amicpe nume M. pe atunci elev in clasa a douispreze-cea, la un liceu din Suceava (v5, spun asta fiindclare legituri cu ce am si vi povestesc in continuare)gi rimAn cu el pAni dimineagi, continuind sI mimenlin pe acea stare tot weekend-ul.

Astfel a decurs prima mea experienli cu dro-gurile, intrAnd flri s5-mi dau seama, intr-o lumeinconqtient5, inviluit fiind de acea iluzie fascinan-ti. Este intr-adevir impresionant la inceput, iqi ofe-ri niqte stiri greu de obginut prin alte mijloace; estemirajul inceputului, cici dupl o perioadl de con-sum, nu mai obgii acelaqi efect, fiind astfel nevoit simlregti cu timpul, doza gi chiar si schimbi drogul,pentru a obqine starea s,i efectul de inceput. Devineo lume inchisi, fiind tot mai greu si scapi din ea,dupi ce ai pitruns acolo din puri curiozitate; esteun drum f.atal pe toare planurile. Daci pdni atuncite inlelegeai cu cei din jurul tiu, dupi ce ai inceputsi consumi, nu mai ai puncte comune cu ceilalti, iarprioritilile se schimbi f.o4at, pAni ajungi si nu temai inlelegi cu nimeni. in aceasti situagie m-am gi-sit gi eu, triind intr-o lume doar a mea) universulmeu deschizAndu-se spre interior, scurtend tot maimult, legiturile cu exteriorul. Am renunfat in scurttimp la majoritatea prietenilor, in favoarea camara-zilor cu care mi drogam gi imediat imi creasem pro-priul anturaj. lmi doream si pornesc aceasti aface-re, astfel incdt am aflat toate detaliile necesare; era

o lume in care se intra foarte ugor daci aveai un mi-nim de capital. Multe dintre informalii Ie-am aflatde la virul Andreei, C. care lucra intr-un magazin de

,,vise" din Iagi, fiind imediat de acord si lucreze pen-

tru mine, impreuni cu M., amicul meu din Suceava.

AvAndu-i de partea mea, voiam si incep o relea

in toate oraEele in care aveam gi magazinele se-

cond hand, neluAnd in considerare cd. aveam nevo-

ie gi de acoperire; ce fel de acoperire? a biielilorbuni... Ei astfel am intrat in aceasti afacerc curajosgi incon;ti ent, baz|ndu-mi pe... nimic.

Am gisit gi distribuitori de unde si cumpir, iardupi cAteva negocieri, am luat vreo cAteva sute de

plicuri de praf ,,Special Gold" si un praf care se

fuma, numit ,,'W". Astfel, am devenit consumatorzllnic, fiind curios de acel ,,W", mi se plrea normalsi incerc produsele chiar pe pielea mea (vi voi dez-

vilui mai incolo, ce am p[1it cu acest ,,'W"). Era no-

iembrie cind am inceput ci consum, iar pe data de

nouisprezece ale aceleiagi luni, urma si fie ziua de

nagtere a Andreei; i;i dorea foarte mult si-gi serbe-

ze ziua la un restaurant sau club. Relaqia noastri a

devenit destul de incordati, eu lipseam multe nopfide-acasl, astfel, fiind cAt pe ce si nu-gi mai serbeze

ziua, nemaiavAnd dispozilia necesari, dar intr-unfinal am reugit si o conving. Tot in acea perioa-di, am inceput si vAnd qi in Suceava' prin interme-

diul amicului meu M., care vindea chiar gi in timpulgcolii, fiindci, majoritatea tinerilor erau innebunilidupi acele droguri legale. insl legalitatea lor a linuttrei sau patru ani, distrugAnd o mullime de tineri,

j

I

I

I

I

I

I

I

i

I

Ii

I

jI32 a1

fiind o nebunie nagionalS toat| acea perioad5, in-credibilS fiind incongtienqa politicienilor, dar qi acelor ca mine.

Ziua de nagtere a Andreei s-a finut la Padrino,locul unde am avut prima experienli cu droguri-le. Printre invitali se numira J. de la Fllticeni gi I.A. luptitor Kl. A ieqit o perrecere frumoasS,, pinlcAnd am primit un telefon de la M.; mi-a spus cicineva i-a furat toate plicurile de praf; nu am maistat pe gAnduri gi am plecat impreunl cu lupt5to-rul I.A. si vedem cine l-a jefuit pe M. Ajunqi acoloin scurt timp, am coborAt amAndoi din ma;inl., iarla vederea luptitorului, cei cinci indivizi mi-au ina-poiat tot ce au furat de la M. insi scopul lor precis,era acela de a afla pentru cine vindea acesta. Astfel,ne-am intors la Padrino gi am continuat petrecerea.Ne simfeam foarte bine cu togii, iar invitagii caredoreau, primeau gratuit din partea mea pliculefe cu,,Special Gold" pentru consum. Probabil vi amintigicAnd vi spuneam de faptul ci nu am acoperire dinpunct de vedere al interlopilor, poate ci nici nu preacredeam ci aq avea nevoie, din cauza aroganlei ceo afigam in acea perioadi. Consideram ci respectulse obline prin imaginea pe care o ai; da4 si conti-nuim.

Cred ci dupi cele intAmplate, am fost urmirigircate noaptea pe tot parcursul gederii noastrein Padrino. Spre dimineali ins5, am plecar spreAfter-Hour, cu cAliva dintre invitaqi printre care,J. qi I. A. (After-Hour fiind denumirea dati unuiclub care igi continui petrecerea pinh in zofii zilei,

pentru cei care doresc si mai petreaci pe prafuri).Am inceput si ne distrlm qi acolo, pAni cAnd, din-tr-o datd a venit un individ la I.A. ;i ii transmite ciun anume D.P. il cheami impreuni cu mine, pAni labaie. Dar cine este acest D. P.? un interlop sucevean;

gi fira si ne dim seama de ce ne pagte' mergem la

baie, aqa cum ni s-a cerut, f6fi' sa realizez vreo cli-pi, de ambuscada ce ne-au pregitit-o gi am mers cu

premisa ci I.A. il cunoagte pe acest D.P. Aqa incAt,

o dati intrali in baie, uga de la intrare s-a inchis, iardin cele doui grupuri sanitare au iegit inci doui sau

trei ,,huidume" ,..'-F,5 , voi a1i venit la Suceava sifaceli legea?!!?" a exclamat acel D.P. incepAnd si se

arunce asupra noastri cu pumni gi picioare; doi din-tre ei l-au pus pe I.A. la pimAnt, iar algi trei m-au

blgat;i pe mine intr-un col1, neincetAnd sI mI lo-

veasci. imi luam cea mai gravd. bitaie qi nu puteam

face nimic, fiindci erau prea mulgi pentru a putea ri-posta; am incercat cAt am putut si mi feresc, insi nu

am scipat de mullimea de lovituri care m-a zdtun'cinat. I.A. era intins pe podea, iar eu, din collul incare m-au imobilizat cei trei agresori' am reugit simi prind cu putere de tocul ugii din stAnga mea ;i siies afari. Am reugit si mi eliberez din pumnii acelor

indivizi, iar datoriti faptului ca af.ari' se afla multllume, bitaia a luat sfArgit; am iegit destul de gifonat

din baie, aveam hainele rupte, eram murdar de sAn-

ge pe fayl,, pe gAt gi aveam nasul rupt; m-am urcatin magini gi am plecat spre cas5, urmAnd si mi re-

cuperez in decursul a doui siptimAni, perioadi incare nu am mai pirisit domiciliul.

Astfel a decurs prima intdmplare neplicuti, cau-zat\, de inconqtienfa cu care intrasem intr-o lume cucoduri nescrise. Acei indivizi degineau gi ei magazinede ,,vise" iar eu vindeam pe teritoriul lor, fapt ce iideranjase. Credegi insi cI mi-a fost de ajuns incAt sim5. opresc? nu, de-abia incepuse totul s5. ia amploa-re, vrdnd cu tot dinadinsul si mi rdzbunpe acei in-divizi, insi nu aveam puterea sI o fac singur.

Cu ceva timp in urmi, il cunoscusem la Iagi peI.B. un om cu o foarte mare purere de influenli gicAnd spun asta, mI rcfer la faptul ci influenla sa se

extindea in toati Rom6nia. il considerasem un bunsprijin in ceea ce voiam sI fac pe viitor gi anume,acea rctea de magazine de ,,vise". Mersesem la Iaqipentru a discuta cu el, ca primul magazin, si il des-chid in Suceava, pentru a mi putea fi,zbunape cei cucare avusesem conflict. Ne infelesesem cu uquringiqi astfel incepusem si beneficiez qi de acoperire. I.B.este omul cu care te pofi inlelege doar din priviri,avdnd un caracter bine construit, fiind respectat detoatl,lumea care il inconjoari. incepusem aceastirelalie cu el, in scopul unei colaboriri, iar in schim-bul protecliei asigurate, eu trebuia si ofer o recom-pensi financiafi,, care nu era chiar o sumi neinsem-natd,; ne inlelesesem la aproximativ zece mii RONpe luni. imi doream atdt de mult si deschid aceas-t5. afacerc, incdt nu mai lineam cont de cAt voi plitisau de cum va decurge, avdnd planuri mari cu aceas-ta. Fiind ,,prietenul" lui I.B. am reugit sI deschid unmagazin in Suceava, in semn de sfidare pentru oa-menii cu care avusesem altercaqii Ia acea petrecere.

Binuisem ci nu le picase deloc bine vestea, dat fiindfaptul c5. mai mereu trimiteau tot felul de ,,sigeqi"pentru a-mi intimida vdnzitorii.

Am inceput si stau tot mai mult pe la Iagi, iar inacea perio adl. am deschis cAteva magazine de ,,vise"qi acolo. Am evoluat rapid, fara sd depun prea multefort; parcl. ieri trliam nefericita intAmplare cu b5-

taia,iar doui siptimAni maitS.rziu, mi anturam cu

cei mai mari interlopi din Iagi. Totul incepea si prin-di contur, uitAnd repede de unde am plecat gi misimgeam de parci toati lumea era amea) negtiind ce

necazuri imi rezerva viitorul. Ajuns si consum re-

gulat, devenise prima mea prioritate atunci cAnd mItrezeam, iar incet-incet, am pus pe picioare o micirelea de magazine, av6nd acum in Filticeni, Suceava,

Paqcani gi Iagi. Relalia mea cu I.B. decurgea bine, nu

insi gi in raport cu unii apropiali ai sii. Am intratbrusc in lumea Iagiului, ficAndu-mi aparilia in acel

Mercedes CLS, apirAnd astfel din toate p5rlile, in-trebiri qi curiozitili, de unde am venit, neinlelegAnd

cum am evoluat atat de repede. I.B. mi prczentaprL-

etenilor lui ca fiind virul soliei sale, de la Suceava.

Agadar, eram virul lui I.B. gi nimeni nu indrizneasi spuni nimic, degi simleam ci unii dintre ei erau

deranjali de prezenga meat dar era linigte.Cel mai bine m-am inleles cu A. prietenul cel

mai bun al lui I.B. ciruia, mai t6'rziu, i-am bote-zat biieyelul, devenind astfel, cumltrul meu. Este

un om cu un caracter fin, deosebit de cei din jurulsiu, fiind o persoand aparte. Timpul a trecut dar

mai sunt gi astizi prieten cu cei doi, relalia cu I.B.

37