Drogurile - Tentatiile Ce Te Pandesc La Orice Pas

8/17/2019 Drogurile - Tentatiile Ce Te Pandesc La Orice Pas

1/34


2/34

PLANUL LUCRARII

I. PARTEA STIINTIFICA

Capitolul 1 - Drogurile, consideratii generaleCapitolul 2 !oti"e care conduc la consu#ul de droguriCapitolul $ - Tipuri de droguri co#po%itie, e&ecte

$.1 In'alante$.2 (piacee

$.2.1 )eroina $.2.2 !or&ina

$.2.$ Fortralul$.2.* Codeina

$.$ Canna+is, !ariuana, )asis$.* )alucinogene

$.*.1 !escalina$.*.2 Psiloci+ina si psilocina$.*.$ Di#etiltripta#ina$.*.* .S.D

$.*. /.T.T.0Etas3$.*.4 P'enciclidina$.*.5 6eta#ina

$. Sti#ulente$..1 Cocaina$..2 Crac7-ul

$..$ A#&eta#inele$..* Ice

$.4 Tranc'ili%ante$.4.1 8ar+iturice$.4.2 Dia%epa#

Capitolul * Drogul o pro+le#a sociala

II. ACTI9NI DE PRE:ENIRE A C(NS9!99I DE DR(;9RIIN SC(AA N(ASTRA

III. C(NC9


3/34

REALIZATORI:

•

• PROFESOR INDRUMATOR: CEAUSU MARIA


4/34

Drogul =n sens &ar#acologic este o su+stant> utili%at> sau nu =n #edicin>,a c>rei &olosire a+u%i"> poate crea dependent> &i%ic> si psi'ic> sau tul+ur>rigra"e ale acti"it>tii #intale, ale perceptiei si ale co#porta#e#entului. ?n sensul

dat de c>tre con"entiile internationale, prin drog =ntelege# su+stantele supusecontrolului prin Con"entia 9nic> asupra stupe&iantelor din 1@41 si su+stantele

psi'otrope al c>ror control este pre">%ut de Con"entia din 1@51. Con"entiile si protocoalele aplica+ile drogurile au dat su+stantelor psi'otrope un sens particular, di&erentiindu-le de stupe&iante. ?n acest #odul nu "o# &ace re&erire la alcool, tutun si co&ein>, societatea

pri"indu-le ca &iind di&erite de celelalte droguri. Acest curs se re&er> =n special la&olosirea drogurilor ilegale. A+u%ul acestora poate duce la a&ectarea &i%ic> si

psi'ic>, iar prin actiunile celor care le &olosesc, a&ectea%> si co#unitatea.

(rgani%atia !ondial> a S>n>t>tii 0(!S3 de&ineste abuzul de droguri ca&iind orice utili%are ecesi">, continu> ori sporadic>, inco#pati+il> sau =n relatiecu practica #edical>, a unui drog.

Consumul poate &i• eceptional, =n scopul de a =ncerca odat> sau

de #ai #ulte ori un drog, &>r> a continua=ns>B

• oca%ional, su+ &or#> inter#itent>, &>r> a

aunge la dependent>B• episodic, =ntr-o circu#stant> deter#inat>B• siste#atic, caracteri%ndu-se prin

dependent>.

?n toico#anie, =nclinatia de a consu#adroguri conduce la o stare de su+ordonare, de cele #ai #ulte ori tiranic>, a unuiindi"id &at> de un drog, care =i conditionea%> co#porta#entul, eistenta, relatiile&a#iliale si sociale.

(!S de&ineste deenden!a ca &iind starea &i%ic> sau psi'ic> ce re%ult> dininteractiunea unui organis# cu o su+stant>, caracteri%at> prin #odi&ic>ri deco#porta#ent si alte reactii, =nsotite =ntotdeauna de ne"oia de a lua su+stanta =n#od continuu sau periodic, pentru a-i resi#ti e&ectele psi'ice si pentru a e"itasu&erintele. Toate drogurile adicti"e au dou> lucruri =n co#un ele produc initial une&ect de pl>cere 0'ig'3 ur#at de un recul al unor e&ecte nepl>cute. Acest lucruse =nt#pl> ca e&ect al supresiei productiei nor#ale al unor su+stante c'i#ice =ncreier, care =n #od nor#al produc e&ectul de pl>cere. Dup> supri#are, creierul

intr> =ntr-o stare de depresie. El necesit> din punct de "edere &i%ic #ai #ult drogca s> aung> la nor#al si s> se si#t> +ine din nou. Acest ciclu de

pl>ceretensiune duce la o pierdere &i%ic> a conrolului asupra utili%>rii drogului.


5/34

Eist> "ariate necesit>t>ti ale corpului cu# ar &i &oa#e, sete, se, prietenie. Cnd aceste ne"oi sunt satis&>cute, sau cnd durerea dispare, unse#nal este tri#is la celulele creierului, care &a+ric> o su+stant> c'i#ic> dreptse#nal de reco#pens> . Aceast> su+stant> c'i#ic> aunge si sti#ulea%> centrulreco#pens>rii 0%ona pl>cerii3, ducnd la o sen%atie de pl>cere, de 'ig'.

!aoritatea drogurilor care duc la dependent>sunt capa+ile s> produce e&ecte de +ine, #i#nd un#esager 0o su+stant>3 secretat =n #od nor#al de creier -care =n #od o+isnuit produce o sen%atie de +ine. 9nee#plu sint narcoticele care #i#ea%> endor&inele0analge%ic natural3. Acest lucru scurtcircuitea%>#ecanis#ele de supra"ietuire, pentru c> celulelecentrului de reco#pensare din creier nu pot &acedi&erent> =ntre un drog si o su+stant> natural>. Re%ultatul este dependenta.

Pr"ma aso#"ere cu consu#ul unui drog adicti" este depo%itat> =n #e#oriasu+constientului. Su+constientul =n"at> prin asociere i#ediat> c> utili%area unuidrog adicti" duce i#ediat la pl>cere. Su+constientul re#e#orea%> 'ig'-ulinitial si te &ortea%> s> doresti aceast> stare. ?n #od o+isnuit o persoan> careutili%ea%> droguri adicti"e, nu aunge la o stare intens> de 'ig' dac> este la

pri#a do%>. Consu#atorul =ncepe s> utili%e%e tot #ai #ult drog si se str>duiesteintens s> aung> la starea de "r& de placere. Starea de dependent> este =nsotit>de tolerant>.

Toleran!a const> =n disparitia treptat> a e&ectelor unei su+stante ce estead#inistrat> repetat, pe o anu#it> perioad> de ti#p, =nct pentru a o+tine acelasie&ect se i#pune cresterea progresi"> a do%ei. Se caracteri%ea%> prinre"ersi+ilitate 0dup> un ti#p de la =ntreruperea consu#ului se resta+ilestesensi+ilitatea initial>3, speci&icitate 0toleranta nu este o proprietate general>

pentru toate su+stantele, ci nu#ai pentru unele dintre acestea3 si selecti"itate0toleranta nu se instalea%> pentru toate e&ectele pe carele eercit> o su+stant> asupra unui organis#3. De#entionat c> o+isnuinta nu crea%> =ns> o i#unitate

total> si neli#itat> =n ti#p la organis#ul care s-ao+isnuit cu toicul. E&ectul pe ter#en relati" lung esteinstalarea unei intoicatii cronice, cu consecinte gra"easupra st>rii de s>n>tate.

Mo!"$e #are du# la #onsumul de drogur" :


6/34

• #ur"oz"!a!ea Nu =nsea#n> c> de"enii dependent doar pentruc> ai =ncercat, dar nu continua utili%areasiste#atic> duce la dependent>, iar =n ca%uldrogurilor puternice, pri#a do%> poate &i &atal>

0'eroin>, cocain>, SD, Etas, a#&eta#ine,&enciclidin>3

• !er"b"l"smulConsu#ul de droguri poate &i ">%ut ca ecitantsi pro"oc>tori. 9nii sunt tentati s> =n&runte riscurile i#plicate, departe de a&i =#piedicati de "or+e precu# pericol. Poti s> iesi =n e"ident> si =n #od

po%iti", &>r> s> consu#i droguriG Caut> alternati"eG• Pres"unea gruulu"

Este i#portant s> stii s> spui N9 asta do"edeste c> ai o personalitate puternic>. ?ncearc> s> &ii tu =nsuti, c'iar dac> cei din urul t>u au alt>opinie

• robleme 0=n &a#ilie, scoal>, cu prietenii39nii tineri pot &olosi droguri pentru a acoperi pro+le#ele eistente0di"ortul p>rintilor, a+u% sau neglient> din partea p>rintilor sau a scolii3.Tre+uie =nteles s> &olosirea drogurilor re%ol"> doar aparent si te#porar

pro+le#a, ea continund s> eiste si s> se agra"e%e.• ne"n!egrarea %n #ole#!"$"!a!e s" so#"e!a!e

Consu#ul de droguri poate &i un r>spuns la singur>tate, la pro+le#e

pri"ind integrarea =n colecti"itate sau dispretul &at> de sine. Este i#portants> "> autati unii pe altii, s> treceti peste pro+le#e &>r> s> recurgeti ladroguri

Tot ce produce &u# sau se a&l> su+ &or#> de "aporice pot &i in'alati si produce stare de 'ig' se nu#escin'alanti.

Sunt #ulte tipuri de in'alanti, inclu%nd o&"z" deazo!' azo!a!" de am"l' bu!"l' d"luan!"' sol$en!"' sra(ur"#u $osea' 'idrocar+uri precu# gazol"na' l""#", &u#ul#ultor c'i#icale de u% casnic 0)"&a!"$' #ore#!or de mas"n* de s#r"s' a#e!on* etc.3 ce pot &i in'alate pentru a produce starea de 'ig'.

E&ectul in'alantelor depinde de tipul de in'alant. !oti"ul pentru care suntconsu#ate este detasarea de realitate , indi&erent>, a+olirea sen%atiilor nepl>cutede &oa#e, &rig etc..

Alte e&ecte i#ediate ale in'alantilor includ stare de "o#>, str>nut, tuse,

'e#oragii na%ale, o+oseal>, pierderea coordon>rii, pierderea apetitului.Sol"entiisi aerosolii scad &rec"enta +>t>ilor ini#ii si a respiratiei si duc la tul+ur>ri degndire. A%otatii de a#il si +util duc la cresterea pulsului, dureri de cap si


7/34

eli#in>ri in"oluntare de urin> si &ecale.E&ectele consu#ului de lung> durat> sunt pierderea =n greutate, deregl>ri

ale ec'ili+rului electrolitilor, o+oseal> #uscular>, 'epatit> sau 'e#oragiicere+rale. In'alarea repetat> a "aporilor concentrati pot duce la distrugeriire"ersi+ile ale creierului, siste#ului ner"os si pl>#nilor precu# si a c>ilor

respiratorii.In'alarea pro&und> a "aporilor ori &olosirea unor cantit>ti #ari pe o perioad>scurt> de ti#p poate duce la de%orientare, co#porta#ent "iolent, pierdereacunostintei ori #oartea. Concentratii #ari de in'alanti pot cau%a su&ocare,=nlocuind oigenul din pl>#ni sau depri#nd siste#ul ner"os central pn> =n

punctul =n care respiratia se opreste.a noi in tar>, cel #ai &rec"ent utili%at in'alant este Aurola#ul.

(piaceele reduc durerea si =n do%e #ari inducso#nul. Din aceast> categorie &ac parte o"ul' mor)"na'#ode"na si +ero"na care este un narcotic deri"at din#or&in>. Pe!"d"na si me!adona sunt droguri sintetice careactionea%> ase#>n>tor #or&inei.

(piul se etrage din capsula #acului opiaceu Papaver somniferum. Consu#ul de opiu este cunoscut =n Asia de #ii de ani, dar&u#atul de opiu a ap>rut =n C'ina nu#ai dup> ce a &ost introdus tutunul.

!or&ina a &ost i%olat> din opiu la =nceputul secolului al /I/-lea si a &ostdenu#it> dup> %eul grec al so#nului - !orp'eus.

Narcoticele si =n #od special #or&ina s-au do"edit a &i &oarte &olositoare pentru e&ectele lor analge%ice si aneste%ice. (ricu#, un e&ect #aor negati" esteacela c> ele produc o dependent> &i%ic> intens>. Acest lucru duce la dorinta de autili%a drogul per#anent. Au &ost &>cute cercet>ri pentru descoperirea unuianeste%ic #ai sigur, care nu duce la dependent> si ca ur#are au &ost descoperite#etadona si petidina. a =nceput s-a cre%ut c> aceste droguri nu "or duce ladependent> &i%ic>. Din p>cate, nu a iesit asa, si aceste droguri si aceste droguriduc si ele la dependent>.

Datorit> e&ectului #ai puternic, 'eroina este narcoticul str>%ii si este&olosit> =n #od ilegal. (ricare dintre narcotice pot &i &olosite =n loc de 'eroin>,dac> aceasta a &ost consu#at> =n do%e #ici. Eist> o di&erent> considera+il> =ntre

puterea di&eritelor narcotice, dar ele toate produc e&ecte si#ilare, dac> do%a esteaustat>.

Cea #ai pretioas> proprietate a narcoticelor este a+ilitatea lor de a luadurerea. Ele nu opresc practic durerea, dar alterea%> reactia persoanei la durere,=n asa &el =nct nu o deranea%> asa de #ult. Cte"a dintre narcotice sunt &olosite

=n do%e #ici pentru co#+aterea diareii si a tusei. ?n unele state me!adona este&olosit> =n trata#entul dependentei de narcotice. Atractia spre narcotice este dat>de a+ilitatea lor de a da sen%atie de +ine.


8/34

Do%e #ici pot induce entu%ias#, &ericire, #ultu#ire, pace su&leteasc>.Do%e #ari produc stare de "isare pl>cut> si so#n. ?n plus, apare sen%atie

de so#nolent>, a#eteal>, incapacitate de concentrare, apatie si letargie.R>spunsul &i%ic include =ncetinirea rit#ului respirator, constrictia pupilelor,

=nc>l%irea tegu#enteor, intensi&icarea transpiratiei, constipatie gra"> si cteodat>"o#>.( suprado%> poate duce la soc, co#> si #oarte.

Toleran!a s" deenden!a,

Folosirea regulat> a narcoticelor duce rapid la dependent> psi'ic> side%"olt> tolerant> si dependent> &i%ic>. Pe #>sur> ce se instalea%> toleranta,sen%atia de 'ig' dispare. Consu#atorul are ne"oie de drog pentru a se si#tinor#al si pentru a e"ita starea de r>u datorat>se"raului. Aceasta duce la o ne"oie incontrola+il> =n acontinua s> &oloseasc> drogul. Si#pto#ele de se"ra =n#od o+isnuit se de%"olt> =n 4-12 de la ulti#a do%>ad#inistrat>. Totusi, la narcotice cu# ar &i #etadona,si#pto#ele pot s> nu apar> cte"a %ile. Aceastea pot &iagitatie, tre#ur>turi, respiratie accelerat> si super&icial>,c>scat, cra#pe, "o#> si diaree, rinoree, l>cri#are, dureri #usculare, tre#or si&risoane. ?n ca%urile #ai se"ere pot s> apar> 'alucinatii teri&iante.

E)e#!e e !ermen lung,

Narcoticele prin ele =nsele cau%ea%> =n #od direct putine =#+oln>"iri.Independent de alte pro+le#e ce apar datorit> constipatiei per#anente sireducerea per&or#antelor seuale, totusi, =n cele #ai #ulte ca%uri =n care s-au&olosit droguri ilegale, au ap>rut pro+le#e #ult #ai serioase. (dat> ce o

persoan> este dependent> de narcotice, e =n stare s> &ac> orice ca s>-si o+tin>

do%a de drog. Costurile narcoticelor ilegale sunt &oarte #ari si dependentiideseori recurg la cri#> pentru a-si continua consu#ul. Consu#atorii o+isnuitisunt ast&el i#plicati =ntr-un stil de "iat> care =nsea#n> conditii neigienice,ali#entatie proast>, s>rac> si conditii de locuit precare si asistent> #edicaleinadec"at>. Folosirea #ostrelor de strad>, care =n #od o+isnuit suntconta#inate si a seringilor nesterile precu# si &olosirea =n co#un a seringilorsunt alte pro+le#e c>Rora consu#atorii tre+uie s> le &ac> &at>. Deseori s-auraportat la acesti consu#atori +oli precu# SIDA. 'epatita, tetanosul, +oli aleini#ii si pl>#nilor, "ene sclero%ate, in&ectii locale ale

pielii, ulcere si a+cese. Alte e&ecte gra"e, cu# ar &i#oartea pot re%ulta prin inectarea unor #aterialeinsolu+ile cu# ar &i talcul si creta, care se g>sesc


9/34

deseori =n 'eroina ilicit>.

Heroina Cel #ai periculos si care duce la dependenta cea #ai puternic> dintre

narcotice este 'eroina.

)eroina a &ost descoperit> =n 1H5* , este produs> printr-o alterare c'i#ic>a #or&inei si este de 2-$ ori #ai puternic> dect #or&ina.Constituie =n #ulte t>ri o pro+le#> #aor>, nu nu#ai pentru &aptul c>

duce etre# de rapid la dependent> si este &oarte periculos, dar =#preun> cucocaina si #eta#&eta#inele deseori stau la +a%a unor acte cri#inale precu#spargeri, a&uri, &urturi, prostitutie, pentru a-si =ntretine o+iceiul.

Este o pudr> a c>rei culoare "aria%> =ntre #aro =nc'is si al+. Cea #ai

popular> &or#> este cea =nc'is> la culoare, care este "ndut> =n pac'ete #ici decelo&an sau &olii sau =n +ilute din acelasi #aterial.Cea #ai &olosit> cale de ad#inistrare a 'eroinei este cea inectat>. Pudra poate &iin'alat> sau &u#at>.

Accesoriile &olosite pentru inectarea 'eroinei includ • ace 'ipoder#ice,• +ile #ici de +u#+ac pentru &iltrare,• ap> si linguri,• capace de sticl> &olosite pentru lic'e&ierea

'eroinei.

Accesoriile &olosite pentru in'alarea sau &u#atul'eroinei includ

• la#e de ras,• paie si pipe.


10/34

Starea de 'ig' durea%> =n #od o+isnuit *-4 ore, iar =n unele ca%urieu&oria pri#ei do%e nu #ai este niciodat> atins> ulterior. Su+ in&luenta 'eroinei

pupilele sunt contractate, pleoapele sunt c>%ute, apare depresie, apatie, descresteacti"itatea &i%ic> si apare o stare de r>u.9n consu#ator &rec"ent poate s> #ot>ie sau aparent s> doar#> si deseori =si

scarpin> sau atinge &ata si nasul.Constipatia se"er>re+el> la trata#ent este un si#pto# o+isnuit0 autopsia a descoperit 11 7g de #aterii &ecale inintestinele unei persoane dependente 3. Do%e #ai#ari de 'eroin> pot induce so#n, "o#> si respiratiesuper&icial>.

( suprado%> poate cau%a o respiratiesuper&icial> si =ncetinit>, tegu#ente u#ede, con"ulsii,co#> sau #oarte.

?n plus, o =ntreag> &a#ilie de droguri sintetice sunt pre%entate ca 'eroin>sintetic>. Cea #ai repre%entati"> dintre acestea este )en!an(l-#"!ra!ul, nu#it siAl+ de C'ina, care este de cte"a ori #ai puternic> dect 'eroina si a cau%at#ulte "icti#e printre dependenti, &iind &olosit> =n acelasi #od ca si 'eroina.

Morfina Denu#it> =n argon !, #or&, E#sel, do#nul !elancolie este utili%at> =n

#edicin> cel #ai adesea =n &a%ele ter#inale ale cancerului, pentru capacitatea eide a supri#a durerea.Do%ele #ici dau relaare, letargie, anietate sau eu&orie, supri#area re&leuluide tuse 0 =n ca%ul asocierii cu alcool se poate produce as&iia cu propriile"o#is#ente 3,r>cirea tegu#entelor, 'ipotonie #uscular>, contractia pupilelor si"edere =ncetosat>. ( do%> #are duce la sc>derea tensiunii, sc>derea ratei respiratorii cue"olutie spre soc, co#>, deces. 9tili%area repetat> duce la dependent> &i%ic> si psi'ic>B de%intoicareaduce la irita+ilitate, transpiratii, ticuri ner"oase, cra#pe #usculare sia+do#inale, "o#>, diaree, &e+r>, 'ipertensiune arteriala.Eist> riscul colapsului cardio"ascular =n cursul

se"raului.

Fortralul Analge%ic opioidB inectat, $-4 #g au actiune

analge%ic> si#ilar> cu 1 #g #or&in>, iar oral, #g sunt ec'ianalge%ice cu 4#g codein>B e&ectul se #entine $- ore. Are actiune sedati"> #arcat>, depri#>respiratia 0dar #ai putin dect #or&ina3.

Poate cau%a relati" &rec"ent great>, "o#>, a#eteli, sedare, eu&orie,ce&alee, sudoratieB rareori anoreie, constipatie sau diaree, tinitus, tul+ur>ri de

"edere, sl>+iciune, cos#aruri, inso#nie, irita+ilitate, 'alucinatii, 'ipotensiune,ta'icardie, depri#are respiratorie, eruptii cutanate alergice.Deter#ina rapid toleranta, putindu-se aunge pina la * de &iole pe %i sau c'iar


11/34

#ai #ult.Cei care &olosesc acest drog a&ir#a ca dupa inectare si#t un gust de#enta si o sen%atie dde raceala in a+do#en care cu ti#pul se trans&or#a insen%atie de greata.

Codeina este utili%at> =n #edicin> ca antitusi", analge%ic si antidiareic.

?n argon este denu#it> T-t'rees, scolarul, sirop.?n do%e #ici, pe ter#en scurt, d> o usoar> sen%atie de eu&orie, a#eteal>, plutire,gur> uscat>, constipatie, retentie urinar>, great>. Do%ele #ari deter#in>#=nc>ri#i acute, piele iritat>, a#eteal>, sedare, con&u%ie, great>, "o#>B e&ectele

pot #erge p=n> la depri#area se"er> a respiratiei si stop respirator.Perioada de depistare dup> utili%area de codein> este apreciat> la cca. una-

dou> %ile. 9tili%area &rec"ent> ca antitusi" creste riscul de dependent>.

Marijuana considerat> ca si drog de trecere, =#preun> cu 'asisul si uleiul de'asis sunt di&erite &or#e ale canabisului o plant> cu &run%e "er%i, =nalt>, cecreste =n %onele =nsorite ale glo+ului.

Su+stanta responsa+il> pentru e&ectele psi'oacti"e - starea de 'ig', estedel!a-.-!e!ra+"dro#anab"nolul /T0C1. Cantitatea deT)C ce se a&l> =n #ariuana, 'asis sau uleiul de 'asisdeter#in> puterea drogului. Este un drog care depri#> centrii ner"osi.

!ariuana este cel #ai popular drog printre tineri, dup>alcool.Este &or#at> din &run%ele, &lorile, tulpinile si

se#intele plantei canna+is, care este uscat> si #>runtit>. !ariuana poate &ig>sit> si =n Sinse#illa 0din spaniol> Sin se#illa &>r> se#inte3 - "r&ulin&lorescent al plantei &e#inine nepoleni%ate a canna+isului.

9%ual i se #ai spune iar+>, +uruian>, pot, ;and. !ariuana este =n #odo+isnuit "ndut> si depo%itat> =n pungi de plastici, &olii de alu#iniu si tig>ri #icirulate.

!ariuana de o+icei se &u#ea%> =n tig>ri &>cute #n> nu#ite joints caredega> un #iros p>trun%>tor cnd este &u#at>. Cnd #ariuana este partial&u#at>, este adesea tinut> cu o cle#> de ru&e sau penset>. De ase#enea &run%ele

pot &i &u#ate =n pipe #ici de le#n sau =n pipe de ap>, nu#ite bongs. ?n &inal,#ariuana poate &i introdus> =n ali#ente, g>tit> si ingerat>.

Accesoriile asociate consu#ului de #ariuana includ - pipe, +ongs-uri,- &oite de tigar>,- pungi plastic, cle#e de ru&e,

- cutii decorati"e 0concepute s> ascund> si s>depo%ite%e #ariuana3,- pic>turi pentru oc'i, spra-uri de gur>, &olosite ca s>


12/34

acopere e"entualele do"e%i ale consu#ului de #ariuana.

Cnd canna+isul este &u#at, T)C este a+sor+it rapid =n circulatiasanguin> prin peretii al"eolelor pul#onare. De aici este transportat la creier,#o#ent =n care se si#te e&ectul de 'ig'. Acest lucru se poate produce =n

cte"a #inute si poate dura pn> la $- ore.( alt> caracteristic> i#portant> a T)C este &aptul c> se depo%itea%> =n organis#.T)C nu este usor solu+il =n ap>, dar se di%ol"> usor =n gr>si#i. Ast&el, dincurentul sanguin, este a+sor+it rapid =n tesuturile adipoase, spre deose+ire dealcool, care &iind solu+il =n ap>, este rapid ecretat din organis#, =n 1-2 ore.(dat> depo%itat =n tesutul adipos, T)C este eli+erat lent =napoi =n &luulsanguin. De ee#plu, eli#inarea unei singure do%e de T)C poate dura pn> la olun>.

E&ectele "aria%> de la o persoan> la alta, depin%nd de•

cantitatea si concentratia =n T)C a cana+isului consu#at• calea de ad#inistrare• greutatea persoanei, starea ei de s>n>tate, dispo%itia si eperienta pri"ind

consu#ul acestui drog• asocierea cu alte droguri, consu#ul =n grup sau indi"idual

?n do%e #ici, #ariuana poate duce la• a+senta in'i+itiilor,• sc>derea capacit>tii de concentrare,• cresterea &rec"entei cardiace,• inectarea oc'ilor,• cal#are, stare de "isare si relaare,• cresterea apetitului,• tendinta de a "or+i si a rde #ai #ult dect =n

#od o+isnuit,• pierderea capacit>tii de coordonare,• concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignornd totul =n ur.

- un oint cau%ea%> o stare de +etie ase#>n>toare cu cea re%ultat> =nur#a consu#ului a 4 do%e de +ere.

Do%e #ai #ari pot cau%a• detasarea de realitate,• sc'i#+>toare &luctuatii rapide ale st>rii a&ecti"e de la senti#ent de

=ncntare la anietate sau panic>,• i#agini =nsel>toare,• pierderea identit>tii,• &ante%ii, 'alucinatii sau i#agini distorsionate.

E&ectele pe ter#en lung constau =n a&ectarea• #e#oriei de scurt> durat>,• g=ndirii logice,


13/34

• a+ilitat>tilor de #iscare,• capacit>tii de a e&ectua sarcini co#plee ca de ee#plu so&atul, #nuirea

di"erselor aparate.

Aceste si#pto#e dispar =n #od nor#al cnd trece e&ectul

drogului.E&ecte pe ter#en lung• cresterea riscului de aparitie a +ronsitei• cancer pul#onar 0tendinta de a retine &u#ul adnc =n

pl>#ni, #ai #ult dect un &u#>tor o+isnuit poate &i#ai d>un>toare la utili%atorii siste#atici de canna+is3

• sc'i#+area #oti"atiei• pierderea energiei si a interesului pentru alte acti"it>ti• sc>derea puterii de concentrare, a #e#oriei si capacit>tii de =n">tare

aceste e&ecte pot dura cte"a luni dup> ce s-a renuntat la consu#ul decanna+is, ele &iind re"ersi+ile

• inter&erenta cu producerea de 'or#oni seuali scade apetitul seual,cantitatea de sper#> si ciclul #enstrual de"ine neregulat

• pertur+>ri psi'ice pot apare episoade scurte de co#porta#ente psi'otice, uneori =n &or#e gra"e

Cannabisul a &ost &olosit =n #edicin> #ai #ulte secole, recent =ntrata#entul st>rii de great> a pacientilor +olna"i de cancer care &acc'i#ioterapie, la pacientii cu glauco#, cnd canna+isul reduce presiunea

intraocular> si ca sti#ulent al apetitului la pacientii +olna"i de SIDA si =nepilepsie.Canna+isul este periculos cnd este co#+inat cu alte droguri, cu# este alcoolul.E&ectele canna+isului sunt intensi&icate deseori =ntr-un #od i#pre"i%i+il =naceste co#+inatii. Desi de cele #ai #ulte ori consu#atorii de canna+is trec laconsu#ul altor droguri, aceasta nu este o regul>.

Consu#ul &rec"ent al unor do%e #ari de canna+is poate produce otolerant> #oderat>. Toleranta =nsea#n> c> o persoan> are ne"oie de do%e #ai#ari de drog pentru a aunge la aceleasi e&ecte pe care le a"ea &olosind cantit>ti

#ai #ici. Consu#atorii de canna+is pot a"ea o di"ersitate de pro+le#e des>n>tate, sociale, legale, &inanciare si de co#unicare cu ceilalti, de"eninddependenti de canna+is, ceea ce poate duce la &eno#ene de se"ra #oderate,care constau de o+icei =n si#pto#e ase#>n>toare gripei. Nu#ai un procent redus din utili%atori de"ine dependent de canna+is, darcei care nu sunt dependenti, pot de"eni =n ti#p.Putini din cei care consu#> =n #od oca%ional pot s>-si deteriore%e =n #od serioss>n>tatea.


14/34

Cannabisul si sarcina. !ulte dintre droguri a&ectea%> &>tul nen>scut, de aceea este reco#andat s>nu se &oloseasc> droguri =n ti#pul sarcinii. Este cunoscut &aptul c> T)C trece

prin placent> si aunge la &>t. Eist> do"e%i c> eist> corelatie =ntre consu#ul decanna+is la &e#eia gra"id> si greutatea sc>%ut> la nastere a &>tului. De ase#enea,s-a do"edit c> T)C are e&ecte teratogene asupra &>tului 0#odi&ic>ri celulare ceduc la #al&or#atii congenitale3.

Hasisul este un etract de #ariuana, su+ &or#> de su+stant> r>sinoas>, care"aria%> la culoare de la gal+en la #aro-=nc'is si negru, sau su+ &or#> de ulei de'asis, care este un ulei "scos.

Pentru c> 'asisul contine o concentratie #ai #are de T)C dect#ariuana, 'asisul si uleiul de 'asis sunt #ult #ai puternice si sunt "ndute si &olosite =n cantit>ti#ai #ici.

)asisul este =#pac'etat cel #ai adesea =n&olii de alu#iniu, iar uleiul de 'asis este stocat =nsticlute #ici. a &el ca si #ariuana, att 'asisulct si uleiul de 'asis sunt &u#ate =n pipe, dar ele

pot &i dease#enea a#estecate cu tutun, =n tig>risau pipe. Ast&el, ustensilele &olosite =n consu#ulde 'sis si ulei de 'asis sunt aceleasi si pentru #ariuana pipe, &oite de tigar>,

pipe speciale, cle#e de ru&e, pipe de ap>.)asisul si uleiul de 'asis dega> un #iros p>trun%>tor atunci cnd sunt

&u#ate.E&ectele 'asisului si uleiului de 'asis sunt aceleasi cu ale #ariuanei, dar

ele pot &i #ai intense datorit> concentratiei #ai #ari de T)C.

)alucinogenele sunt printre cele #ai "ec'i droguri, utili%ate pentrua+ilitatea lor de a #odi&ica perceptia si dispo%itia. De secole, #ulte dintre'alucinogenele naturale, etrase din plante si ciuperci au &ost &olosite =n scopuri#edicale, sociale si religioase. !ai recent, au &ost produse 'alucinogenesintetice, unele dintre ele &iind #ai puternice dectcele naturale.

!ecanis#ele &i%iologice, +ioc'i#ice,&ar#acologice pri"ind acti"itatea 'alucinogen> nusunt =nc> +ine cunoscute. C'iar si nu#ele acestei


15/34

clase nu este cel #ai potri"it, de "re#e ce 'alucinogenele nu =ntotdeauna produc'alucinatii.Totusi, consu#ate =n do%e netoice, aceste su+stante produc #odi&ic>ri ale

perceptiei, gndirii si dispo%itiei.E&ectele &i%iologice sunt cresterea &rec"entei cardiace, a tensiunii arteriale

si dilatarea pupilelor. E&ectele sen%oriale "aria%> cu do%a, contetul =n care suntconsu#ate si dispo%itia, deter#innd distorsiunea perceptiei. E&ectele psi'iceinclud tul+ur>ri ale gndirii asociate cu #odi&ic>ri ale

perceperii ti#pului si spatiului. Ti#pul pare s> stea =n locsi &or#ele si culorile pot s> se sc'i#+e si s> pri#esc> noise#ni&icatii. Aceast> eperient> poate &i pl>cut> sauetre# de =n&ricos>toare. E&ectele 'alucinogenelor sunti#pre"i%i+ile de &iecare dat> cnd sunt &olosite.

S>pt>#ni sau c'iar luni dup> consu#ul

'alucinogenelor, consu#atorul poate eperi#enta &las'+ac7-uri a#intiri&rag#entare din eperienta tr>it> su+ in&luenta drogului, =n a+senta acestuia.Aparitia acestor &las'+ac7-uri este inpre"i%i+il>, dar apare #ai des =n situatiistresante si #ai &rec"ent la tineri. (dat> cu trecerea ti#pului, aceste episoade ser>resc si de"in #ai putin intense.Cel #ai &rec"ent pericol la care se epun consu#atorii de 'alucinogene este

udecata alterat>, care deseori duce la luarea unor deci%ii pripite si accidente.

Mescalina este o su+stant> 'alucinogen> continuta de Peyote - un cactus #ic,&>r> spini, Lophophora williamsii. Din cele #ai "ec'i ti#puri, ea a &ost &olosit>de c>tre +>stinasii din nordul !eicului si sud-"estul Statelor 9nite, =nritualurile traditionale religioase.

:r&ul cactusului coroana contine niste ecrescente su+ &or#> de disc,care sunt t>iate si uscate. Acesti +utoni sunt =n general #estecati sauscu&undati =n ap> pentru a produce un lic'id toic. Do%a 'alucinogen> pentru#escalin> este de ,$ , gra#e 0ec'i"alent> la gra#e de peot> uscat>3 sidurea%> aproi#ati" 12 ore. ?n ti#p ce peota produce e&ecte 'alucinogene"i%uale puternice, cu rele"ant> pentru ritualurile religioase ale +>stinasilor,spectrul =ntreg al acestor e&ecte a ser"it ca un #odel arti&icial al +olilor #entale.

!escalina poate &i etras> din peote sau poate &i produs> sintetic.

Psilocybina si Psilocyna - sunt su+stante c'i#ice o+tinute din anu#ite ciupercice se g>sesc =n !eic si A#erica Central>. a &el ca si

peota, aceste ciuperci au &ost &olosite de secole =n ritualuri.Ciupercile uscate contin =n ur de .2-.*J psiloci+in> sidoar ur#e de psilocin>. Do%a 'alucinogen> pentru a#+elesu+stante este =ntre *-H #iligra#e, ec'i"alentul a 2 gra#e deciuperci, e&ectele durnd aproi#ati" 4 ore. Att psiloci+ina

ct si psilocina pot &i produse pe cale sintetic>.

Dimetiltriptamina 0D!T3 - are o istorie "ec'e =n ceea ce &oloseste &olosirea ei


16/34

=n =ntreaga lu#e, ea putnd &i g>sit> =n di&erite plante si se#inte si poate &idease#enea produs> sintetic. Este ine&icient> cnd este consu#at> pe cale oral>,

pn> nu este co#+inat> cu un al drog, care in'i+> #eta+oli%area acesteia. ?ngeneral, este pri%at>, &u#at> sau inectat> Do%a 'alucinogen> la o# este de -1 #iligra#e si durea%> =ntr * - 4 #inute. Deoarece e&ectele durea%> nu#ai

=n ur de o or>, aceast> eperient> a &ost denu#it> c>l>toria o#ului de a&aceri -K+usiness#anLs trip.K Alte 'alucinogene au structuri si propriet>ti si#ilare cu aleD!T-ului.

LSD Dietila#ida acidului lisergic este unul dintre cele #ai puternice si #ai +ine studiate 'alucinogene.

A &ost sinteti%at =n 1@$H de Dr.Al+ert )o&an,dar e&ectele sale 'alucinogene nu au &ost cunoscute

pn> =n 1@*$, cnd )o&an a consu#at accidental

SD. S-a descoperit ulterior c> o do%> #ic>, de nu#ai2 #g 0ec'i"alentul a cte"a cristale de sare3 a &ostcapa+il> s> produc> 'alucinatii puternice.

Datorit> structurii sale, si#ilare cu o su+stant> pre%ent> =n creier sidatorit> e&ectelor si#ilare cu anu#ite psi'o%e, SD a &ost &olosit =n cercetarea

+olilor #entale. ?n ti#p utili%area ilicit> a sc>%ut, co#parati" cu popularitateainitial> din anii M4. Do%a #edie este =ntre 2-H #g , e&ectele de 'ig' durnd=ntre 1-12 ore. SD =n #od o+isnuit este "ndut i#pregnat =n 'rtii a+sor+ante0sugati"> cu acid3, ta+lete 0#icrodo%e3 sau p>tr>tele su+tiri de gelatin>0gea#uri3.

E&ectele &i%ice includ dilatarea pupilelor, sc>derea te#peraturii corpului,great>, piele de g>in>, cresterea glice#iei si a rit#ului cardiac. ?n pri#a or>dup> ingestie, consu#atorul poate eperi#enta #odi&ic>ri "i%uale si #odi&ic>rietre#e =n dispo%itie.?n &a%a 'alucinatorie, el are #odi&ic>ri =n perceptia spatiului si a ti#pului,=nsotite de perceptia distorsionat> a #>ri#ii si &or#ei o+iectelor, a #isc>rilor,culorilor, sunetelor, atingerii si a+ilitatea consu#atorului de a percepe o+iecte

prin inter#ediul si#turilor. El poate descrie c> aude culori si "ede sunete.A+ilitatea de a udeca rational si de a "edea pericolul

este tul+urat>, &>cnd consu#atorul suscepti+il la actede autoagresiune. De ase#enea, el poate agresa alte

persoane prin &aptul c> doreste s> conduc> #asina sau prin #nuirea unor aparate.

Dup> o c>l>torie cu SD, consu#atorul poates> su&ere de o anietate si depresie acut> pentru o perioad> "aria+il> de ti#p. Dease#enea, consu#atorul poate eperi#enta o c>l>torie nepl>cut>, re%ultnd

panic>, anietate, pierderea controlului, con&u%ie si st>ri psi'otice.Au &ost raportate &las'+ac7-uri la %ile, luni sau c'iar ani dup> ce a &ost

luat> ulti#a do%>.Consu#atorii a&lati su+ in&luenta SD tre+uie supra"eg'eati =ndeaproape.


17/34

DOM , DOB, MDA, MDMA si C!B sunt "ariante sintetice de #escalin> sia#&eta#ine, sinteti%ate pentru producerea sen%atiei de +ine.

*-#etil-2,-di#etoia#&eta#ina 0D(!3 a &ost introdus pe piata

drogurilor din San Francisco =n deceniul 4 a acestui secol, poreclit STP, oa+re"iere pentru 0Serenit &ericire, Tranuillit liniste si Peace pace3.Do%e =ntre 1-$ #iligra#e au produs =n #od o+isnuit alter>ri ale perceptiei si aledispo%itiei, =n ti#p ce do%e #ai #ari pot produce 'alucinatii puternice, caredurea%> =ntre H-1 ore.

Alte droguri ilicite analoage sunt D(8 0*-+ro#o-2,-di#etoia#&eta#ina3, !DA 0$,*-#etilendioia#&eta#in>3, !D!A 0$,*-#etilendioi#eta#&eta#in> - cunoscut si su+ nu#ele de

/TC3. Aceste droguri di&er> de la unul la altul =n ceea ce pri"este puterea, "ite%a de instalare a e&ectelor, durataactiunii si capacitatea lor de sc'i#+are a dispo%itiei, cusau &>r> producerea de 'alucinatii. Aceste droguri sunt&olosite de o+icei la petreceri ra"e. Aceste droguri sunt consu#ate deo+icei pecale oral>, cteodat> pri%ate si &oarte rar inectate. Deorece drogurile sunt

produse =n la+oratoare clandestine, sunt rareori pure si cantitatea de drog dincapsul> sau ta+let> "aria%> #ult.

"#C !D!A 0$,*-#etilendioi#eta#&eta#in>3, nu#it si Adam, Ecstasy sau X-

TC este un drog sintetic, psi'oacti", 'alucinogen si cu propriet>ti ase#>n>toarea#&eta#inelor. Structura sa c'i#ic>, este ase#>n>toare cu cea a !DA si a#eta#&eta#inelor, despre care se cunoaste c> deteriorea%> creierul./TC este un asa-nu#it designer drug 0drog proiectat3, care repre%int> oa#enintare serioas> asupra s>n>t>tii, putnd duce la deces.(piniile despre ecstas sunt ase#>n>toare cu cele despre SD, ap>rute =ntre1@-1@4, care s-au do"edit ulterior ne&ondate. ?n

con&or#itate cu acestea, /TC creste =ncredereareciproc> si do+oar> +arierele =ntre iu+iti si #e#+rii ai&a#iliei.

De o+icei se ad#inistrea%a oral in do%a initiala deH#g pina la 14#gBe&ectele apar dupa $ de #inute,ating #ai#ul dupa o ora 0o ora si u#atate3, se #entin*-4 ore dupa care di#inua lasind loc e&ectelor secundare dupa cca. 4-5 ore.In'alat sau &u#at, e&ectele apar si dispar #ult #ai repede.!ulte din pro+le#e asociate consu#ului de /TC sunt si cele =ntlnite =n

consu#ul de a#&eta#ine si cocain>.Ele sunt


18/34

- pro+le#e psi'ice, inclu%nd con&u%ie, depresie, tul+ur>ri ale so#nului,anietate se"er>, ne"oia ire%isti+il> de a consu#a drogul si paranoia, =n ti#pulconsu#ului sau cteodat> la s>pt>#ni dup> consu#ul de /TC- si#pto#ele &i%ice sunt tensiuni #usculare, s&>r#area in"oluntar> a dintilor,"edere =ncetosat>, gura uscata, #isc>ri rapide ale oc'ilor, stare de lesin, &risoane

si transpiratii- cresterea &rec"entei +>t>ilor ini#ii si a tensiunii arteriale repre%int> un riscdeose+it pentru cei care au a&ectiuni circulatorii sau cardiace- 9nele cercet>ri arat> c> /TC cau%ea%>, la &el ca si #eta#&eta#inele,deteriorarea creierului- /TC la &el ca si #eta#&eta#inele, distruge neuronii produc>tori de serotonin>,neurotrans#it>tor ce oac> un rol direct =n reglarea agresi"it>tii, dispo%itiei,acti"it>tii seuale, so#nului si sensi+ilit>tii la durere. Din acest #oti", !DA si/TC sunt asociate cu tr>irea unor eperiente seuale, relaare si socia+ilitate

deose+ite.- 2TC rodu#e degenerarea a 345 d"n neuron"" #are #on!"nneuro!ransm"!*!orul doam"n*. Aceasta duce =n &inal la tul+ur>ri alecoordon>rii #otricit>tii, ase#>n>toare cu cele =ntlnite =n +oala Par7inson.Aceste si#pto#e ce de+utea%> cu tre#or se pot agra"a, ducnd =n &inal la

parali%ie.

P$enciclidina %PCP& =n 1@ p'enciclidinele au &ost&olosite ca aneste%ice, dar datorit> e&ectelor secundare

precu# con&u%ie si delir, utili%area de u% u#an a &ost=ntrerupt>. A de"enit co#erciali%at> ca si aneste%ic de u%"eterinar su+ nu#ele de Sernlan. Ast>%i, toat>

productia de p'enciclidine de pe piata neagr> este produs> =n la+oratoare clandestine.

P'enciclidinele, cunoscute =n #od o+isnuit su+ denu#irea de PCP sau su+denu#irile de praf de îneri, superiarb! , buruiana ucias! , combustibil derachet! , lichid de îmb!ls!mare nu#e ce re&lect> e&ectele +i%are ale acestuidrog. ?n &or#a sa pur> este o pul+ere cristalin> solu+il> rapid =n ap>.Totusi, cele #ai #ulte din p'enciclidine contin un nu#>r #are de i#purit>ti

datorit> #anu&actur>rii, ceea ce deter#in> =n &inal culoare, ce "aria%> =ntreculoarea +ron%ului si #aro si consistenta ce "aria%> =ntre pudr> si #as> elastic>. Desi "ndut> ca ta+lete si capsule, la &el de #ult ca si pudr> si &or#>lic'id>, este deo+icei aplicat> pe &run%e de p>trunel, oregano, #ent> sau#ariuana si &u#at>.

E&ectele drogului "aria%> la &el ca si &or#a de pre%entare.( cantitate #oderat> de PCP deseori deter#in> ca utili%atorul s> se si#t>detasat, distant, =nstr>inat de #ediul =nconur>tor. :or+ire =nclcit>, a#orteal>,

pierderea coordon>rii pot aco#pania aceast> stare de putere si in"ulnera+ilitate.

( pri"ire =n gol, #isc>ri rapide si in"oluntare ale oc'ilor sunt cele #ai usoro+ser"a+ile e&ecte.Pot de ase#enea apare 'alucinatii auditi"e, distorsion>ri ale i#aginilor, tul+ur>ri


19/34

gra"e de dispo%itie si a#ne%ie. a unii consu#atori, PCP poate cau%a anietatesau paranoia, ostilitate "iolent> sau =n unele ca%uri psi'o%e care nu se potdistinge de sc'i%o&renie.Consu#ul de PCP este asociat unui nu#>r #are de riscuri si se consider> a &iunul din cele #ai periculoase droguri.

PCP a &ost initial introdus ca drog de strad> =n anii 4 si a cstigat rapidreputatia ca drog ce poate cau%a reactii negati"e si care nu #erit> riscul. !ulte persoane, dup> ce au consu#at odat>, nu =l "or #ai &olosi =n #od constient adoua oar>. Totusi, unii consu#> PCP =n #od constant pentru e&ectele de putere,in"ulnera+ilitate si e&ectele a#etitoare asupra creierului,care deseori au re%ultat sup>rarea, &uria si disparitiaa#intirilor nepl>cute. Studii recente indic> &aptul c> PCP

poate induce co#porta#ent cri#inal.Consu#at =n do%e #oderate, e&ectele &i%ice ale PCP

includ o usoar> crestere a &rec"entei respiratorii, o #ai pronuntat> crestere a tensiunii arteriale si a pulsului.Respiratia de"ine super&icial> si poate apare o transpiratie puternic> si=#+uorare. Poate apare o a#orteal> generali%at> a etre#it>tilor si incoordonare#uscular>.E&ectele psi'ice includ #odi&ic>ri distincte ale perceptiei sc'e#ei corporale,si#ilare cu cele asociate intoicatiei cu alcool.

U!"l"zarea de PCP %n adoles#en!* oa!e "n!er)era #u rodu#!"a +ormon"lorde #are de"nde #res!erea s" dez$ol!area organ"smulu" si de ase#enea poateinter&era cu procesele de =n">tare.a do%e #ari, cade tensiunea arterial>, &rec"enta pulsului si a respiratiei. Acestlucru poate &i =nsotit de great>, ">rs>turi, "edere=ncetosat>, #isc>ri sus-os ale glo+ilor oculari,

pierderea ec'ili+rului, a#eteli. E&ectele psi'ice la do%e#ari includ 'alucinatii.PCP poate cau%a e&ecte ce #i#ea%> si#pto#ele dede+ut ale s'i%o&reniei, cu# ar &i de%ilu%ii, agitatie sisen%atia de r>ceal> a&ecti">. Deseori "or+irea estecon&u%> si greoaie.

Consu#atorii de PCP de lung> durat> au se#nalat pierderi de #e#orie, di&icult>ti de "or+ire, depresie si sc>dere =n greutate. Dease#enea s-au o+ser"at pierderea coordon>rii #otricit>tii &ine si a #e#oriei descurt> durat>. Au &ost o+ser"ate si tul+ur>ri ale a&ecti"it>tii, PCP a"nd e&ectsedati" si interactionnd cu alti depresanti ai centrilor ner"osi, cu# ar &ialcoolul, +en%odia%epide, consu#ul acestora =n asociere putnd duce la co#> sio suprado%> accidental>.

'etamina denu#it> si special ", #et, valium pentru pisici, a &ost conceput> ca

aneste%ic de u% ani#al si "eterinar. ?n do%e #ici a&ectea%> atentia si #e#oria, generea%> sensi+ilitate crescut>la atingere si sunete, great>, st>ri de "is. Poate creste pulsul, produce a#ortirea


20/34

etre#it>tilor. Do%ele #ari pro"oac> delir si 'alucinatii, a#ne%ie, a&ectea%> &unctiile#otorii si duce la stop cardiorespirator. Poate pro"oca o eperient> de #oarteclinic>.Asocierea cu alcool,sedati"e 0 Feno+ar+ital, Ciclo+ar+ital 3 sau tranc'ili%ante

0 Dia%epa# 3 duce la aparitia de e&ecte i#pre"i%i+ile si creste riscul uneisuprado%e.

Tinerii &olosesc droguri sti#ulente pentru a sesi#ti #ai puternici, #ai plini de energie si #ai decisi.Ca si alte droguri, cte"a dintre drogurile sti#ulente sunt

prescrise =n #od curent de c>tre #edici pentru unele

#oti"e cu# ar &i trata#entul o+e%it>tii, crestereacapacit>tii la e&ort si narcolepsie.Ee#ple de droguri sti#ulente sunt am)e!am"ne' me!am)e!am"ne' r"!al"ne sirelud"ne. Tot din aceast> categorie &ace parte si #o#a"na sau crac7-ul, care esteo &or#> de cocain>. De ase#enea, drog sti#ulent este si "#e, un cristaltranslucid, o &or#> de #eta#&eta#in> care se &u#ea%>. Dac> un tn>r &oloseste droguri sti#ulente, la =nceput poate si#ti eu&orie,rs nest>pnit, 'iperacti"itate, pupile dilatate si lipsa apetitului.Alte si#pto#e ce pot s> apar> sunt irita+ilitate, anietate, tea#> si inso#nie.

Cocaina sau crac7-ul produce starea de 'ig' pentru o perioad> #ai #ic> deti#p dect alte droguri sti#ulente. Totusi, ca si =n ca%ul tuturor drogurilor,aceast> stare depinde de puterea drogului si de inter"alul de ad#inistrare.

• do%e #ari de droguri sti#ulente pot cau%a s&>r#area dintilor, pierderea=n greutate, sen%atie de atingere, de &urnic>turi la ni"elul &etei si paranoia.

• o suprado%> poate da a#eteli, tre#or, agitatie, panic>, ostilitate, cra#pea+do#inale, dureri la ni"elul pieptului si palpitatii.

• o do%> etre#> poate cau%a stop cardiac, accidente "asculare cere+rale,in&arct #iocardic si #oarte.

• dac> ad#inistrarea este discontinu> si de lung> durat> ,pot s> apar>&eno#ene de se"ra depresie pro&und>, apatie, o+oseal>, perioade lungide so#n, de%orientare, anietate, deteriorarea perceptiei.

Cele #ai &olosite dintre drogurile sti#ulente sunt #o#a"na' #ra#6-ul sime!am)e!am"na,

Cocaina este o su+stant> natural> ce este etras> din &run%ele unei planteoriginare din A#erica de Sud, nu#it> Erythro$ylon

Coca sau ar+orele de coca. Dati &iind di&eritii &actoride #ediu, continutul =n cocain> al &run%elor de cocadi&er> de la .1-.HJ. Planta de coca care creste la


21/34

altitudini =nalte contine o concentratie #ai #are de alcaloid al cocainei dect ceacare creste la altitudini #ai oase. ?n regiunile produc>toare de coca din A#ericade Sud, &run%ele de coca sunt #estecate de c>tre populatia indigen>, dar poate &irulat> =n tigarete si &u#at> sau su+ &or#> de in&u%ie si &olosit> si consu#at> caceai.

Pentru "n%area ilegal> a cocainei, &run%ele de coca sunt aduse la &er#e,unde sunt uscate. Dup> uscare, ele sunt puse =ntr-o groap>, se adaug> su+stantec'i#ice 07erosen3 si se =ncepe procesul de etragere a alcaloidului cocain>.

Far#acologic, cocaina are dou> propriet>ti proe#inente1. are un puternic e&ect aneste%ic si "asoconstrictor, ase#>n>tor ca actiune

no"ocainei,2. este un drog puternic sti#ulent, ase#>n>tor adrenalinei.

Cocaina este &olosit> =n A#erica de Sud de#ai #ult de $ de ani, iar =n Statele 9nite dinsecolul al /I/-lea =n &or#e "ariate cu# ar &i &run%ede coca, past> de coca, pudr> de cocain>, cocain>

+a%> 0e.crac73.For#a &inal> a cocainei induce #odul =n care

poate &i ad#inistrat> si, ca si consecint>, intensitatea si durata e&ectele &i%ice si psi'ice. De ee#plu, pentru a &i e&icient>, cocaina pudr> poate &i inectat>, pri%at> sau ingerat>, =n ti#p ce crac7-ul poate &i nu#ai &u#at. De aceea, =n ti#pce consu#atorii de cocain> pot s>-si ad#inistre%e drogul =ntr-o "arietate de#oduri, consu#atorii de crac7 se li#itea%> nu#ai la a-l &u#a.

Cocaina este o pul+ere al+>, denu#it> de ase#enea si %>pad>. Cel #ai&rec"ent este distri+uit> =n &olii de alu#iniu, pac'ete de plastic sau 'rtie sausticlute #ici. Cocaina este deo+icei pisat> =ntr-o pul+ere &in>, cu o la#> de ras,

pe o oglind> sau alte supra&ete tari, aranat> =ntr-o linie, apoi rapid in'alat> sau pri%at> prin nas, cu un pai scurt sau o 'rtie rulat>. Poate &i de ase#eneainectat> intra"enos.

Accesoriile &olosite la in'alarea cocaineiinclud oglin%i, la#e, paie, 'rtii rulate, iar celeasociate cu ad#inistrarea inecta+ilp includ seringi,ace, curele, +andae, linguri, tu+uri c'irurgicale&olosite ca si garou.

9neori, su+stante precu# pra&ul de copt si #anitolul sunt &olosite pentru a=n#ulti cocaina, pentru diluarea drogului si cresterea cantit>tii puse =n"n%are.

Starea de 'ig' la o do%> tipic> in'alat> de cocain> durea%> aproi#atic2 de #inute. ?n aceast> perioad> de ti#p consu#atorul este &oarte energic,=ncre%tor =n sine si sti#ulat, sau apar alte se#ne precu# dilatarea pupilelor,


22/34

rinoree si lipsa apetitului. Aceast> sen%atie de 'ig' este ur#at> de o depresie pro&und> si o dorint> intens> pentru o nou> do%>, o+oseal> psi'ic>, stare deneliniste si irita+ilitate.( suprado%> poate cau%a agitatie etre#>, stop respirator, stop cardiac sau#oarte.

Crac(!ul

Crac7-ul este o cocain> +a%>, deri"at> din pudra de cocain>. Spredeose+ire de procesul de o+tinere al cocainei, cel de o+tinere al crac7-ului dincocaina pudr> nu i#plic> &olosirea unor sol"enti in&la#a+ili. Cocaina pudr> estesi#plu di%ol"at> =ntr-o solutia de +icar+onat desodiu si ap>. Aceast> solutie este &iart> si se separ> osu+stant> solid> din #itura care &ier+e. Aceastaeste &iltrat> si uscat>, apoi este s&>r#at> sau t>iat> =n

+uc>ti #ai #ici, cnt>rind =ntre 11 - 12 gra#e.9n gra# de cocain> pudr> poate &i con"ertit =naproi#ati" ,H@ gra#e de crac7. Se aprecia%> c>crac7-ul contine =ntre 5-@J cocain> pur>. Cocaina +a%> 0inclu%nd pasta decoca si crac7-ul3 este =n #od o+isnuit &u#at> =n pipe de sticl> care au una sau#ai #ulte site &ine pe care se asea%> drogul.

Consu#atorul =nc>l%este #arginea +olului 0de o+icei cu o +ric'et>3, iarc>ldura deter#in> "apori%area cocainei.Consu#atorul in'alea%> &u#ul produs

prin pip>. ?n #od alternati", crac7-ul se poate pres>ra =n tig>ri si &u#a. Fu#atulcocainei co#+in> e&icienta ad#inistr>rii intra"enoase cu #odul relati" usorrepre%entat de ingestie sau pri%are.Facilitat> de o supra&ata #are a pl>#nilor, cocaina ad#inistrat> prin in'alareeste a+sor+it> aproape i#ediat =n curentul sanguin, durnd doar 1@ secunde s>aung> la creier.(ricu#, doar $ pn> la 4J din do%a a&lat> la dispo%itie estea+sor+it> datorit> in'al>rii inco#plete a &u#ului =nc>rcat cu cocain> si a"ariatiilor de te#peratur>.

Fu#>torii de cocain> ating #ai#ul e&ectelor &i%ice aproi#ati" la 2

#inute dup> in'alare. ?n ceea ce pri"este e&ectele psi'ice, #ai#ul este atins laaproi#ati" 1 #inut dup> in'alare. Si#ilar cu ad#inistrarea intra"enoas>,e&ectele &i%ice si psi'ice o+tinute prin in'alarea cocainei durea%> aproi#ati" $de #inute dup> atingerea e&ectului #ai#.

Crac7-ul de"ine repede o pro+le#> #aor> peste tot =n lu#e deoarece nueste att de scu#p> ca si alte &or#e de cocain>.Apare su+ &or#> de +ulg>ri #ici,de culoare =ntre al+ si #aroniu si este "ndut> =n sticlute #ici. Se consu#> prin

pipe de sticl> si produce pocnituri cnd este &u#at>.Accesoriile &olosite =n consu#ul de crac7 sunt

pipe de sticl> 0pipe de ap>3, pipe arti%anale si sticlute#ici &olosite pentru depo%itarea drogului. Crac7-ul estea+sor+it =n circulatia sanguin> prin pl>#ni =n cte"a


23/34

secunde. Dac> un tn>r &oloseste drogul, de"ine eu&oric, etre# de nelinistit si plin de energie. Alte si#pto#e sunt dilatarea pupilelor, lipsa apetitului,cresterea &rec"entei cardiace si respiratorii si cresterea te#peraturii corpului.Sen%atia de 'ig' durea%> cte"a #inute, ur#at> de o depresie intens> nu#it>pr>+usire si dorinta penru o nou> do%>. Aceast> se"er> dependent> asociat> cu

consu#ul de crac7 apare nu nu#ai datorit> eu&oriei si sen%atiei de 'ig', dar sidorintei de e"adare din depresia ce ur#ea%> dup> acestea.9tili%area =ndelungat> a crac7-ului poate cau%a irita+ilitate etre#>,

paranoia, con"ulsii sau #oarte.

Amfetaminele

A#&eta#ine, detroa#&eta#ine si #eta#&eta#ine sunt denu#iricolecti"e, care se re&er> toate la a#&eta#ine.Propriet>tile lor c'i#ice si #odul de actiune sunt si#ilare, =n asa &el =nct c'iar

consu#atorii eperi#entati au di&icult>ti =n a le deose+i.A#&eta#inele au ap>rut pe piat> =n 1@$ su+ denu#irea de 7enzedr"ne ca#edica#ent in'alant pentru trata#entul congestiei na%ale. Din 1@$5a#&eta#inele au &ost prescrise su+ &or#> de ta+lete si au &ost &olosite latrata#entul tul+ur>rilor de so#n si tul+ur>rile de co#porta#ent, nu#ite

%isfunctie &inimal! a Creierului, a%i denu#ite Tulbur!ri de atentie si 'iperactivitate.

?n ti#pul celui de-al Doilea R>%+oi !ondial,a#&eta#inele au &ost larg &olosite de c>tre soldati attde&!roam)e!am"nele 0Deedrine3 ct si me!am)e!am"nele0!et'edrine3 au de"enit usor accesi+ile. Pe #>sur> ce s-ar>spndit utili%area a#&eta#inelor, au ap>rut siconsecintele a+u%ului. A#&eta#inele au de"enit un

panaceu uni"ersal si pentru so&erii de curs> lung>, care leconsu#au ca s> nu adoar#> la "olan, =n curele de sl>+ire,de c>tre sporti"i pentru a creste per&or#antele si pentru trata#entul unordepresii #inore. Consu#ul a#&eta#inelor ad#inistrate intra"enos s-a r>spnditca o su+cultur>, cunoscut> ca si speed &rea7s 0#onstii "ite%ei3. Pe #>sur> ce acrescut eperienta, a de"enit e"ident c> pericolul a+u%ului dep>seste e&ectul

terapeutic al utili%>rii acestora.

)ce %speed& Ice-ul este &or#a cristali%at> a unei #eta#&eta#ine, care se consu#> su+&or#> &u#at>. Este nu#it> si sticl> sau cristal si pro"oac> dependent>

puternic>.Su+ aspect &i%ic sea#>n> cu %a'>rul sau sarea +rut> si este "ndut> =n

pac'ete de celo&an. Este &u#at> prin &olosirea +ong-ului, cnd drogul este=nc>l%it pn> se trans&or#> =ntr-un ga%, care este in'alat de consu#ator.

Consu#ul de Ice duce la un 'ig' #ai intens si #ai prelungit, iare&ectele negati"e se instalea%> #ult #ai rapid dect la alte &or#e de#eta#&eta#ine. Dac> o persoan> &oloseste Ice, poate eperi#enta o stare de


24/34

alert> crescut>, eu&orie, pierderea apetitului, dilatarea pupilelor, cresterea&rec"entei cardiace si a te#peraturii corpului.

9tili%area de scurt> sau lung> durat> poate duce la st>ri de de%ilu%ii si psi'o%e toice ase#>n>toare cu psi'o%a paranoid>. 9tili%area =ndelungat> poate duce la "edere =ncetosat>, a#eteal>, pierderea

coordon>rii, colaps si psi'o%e toice. De ase#enea poate duce la a&ectarea altororgane, =n particular pl>#nii, &icatul si rinic'ii. Dac> este oprit consu#ul deIce, poate s> apar> o stare de depresie acut> si o+oseal>.

Suprado%a poate duce la cresterea tensiunii arteriale, a te#peraturii, atacde cord, accident "ascular cere+ral si #oarte. E&ectul drogului poate dura =ntre2-1* ore, depin%nd de do%>.

Folosirea Ice-ului de"ine tot #ai popular>, deoarece eli#in> &olosireaacelor si reduce riscul conta#in>rii cu )I:. De ase#enea, deoarece producereaIce-ului nu este costisitoare, si pentru reteaua de distri+utie este un drog

pro&ita+il.

Tranc'ili%antele sunt prescrise deseori de c>tre #edici ca trata#ent =nanietate, st>ri tensionale, inso#nie, con"olsii si irita+ilitate. Tranc'ili%antelesunt insa &olosite #ai ales pentru e&ectele lor relaante.

Sunt o+tinute prin prescriptii legale de la &ar#acii, sau de pe piata neagr>.

Droguri care sunt incluse =n aceast> clasi&icare sunt Cloral+"dra!ul' D"azeam'N"!rozeam' Clord"azeo&"d' Lorazeam' O&azeam'Temazeam.

Dac> un adolescent &oloseste =n #od a+u%i"tranc'ili%ante, pot s> apar>, =ntr-o stare de intoicatiease#>n>toare cu intoicatia alcoolic>, o udecat> neclar>,stare de e+rietate, "or+ire neclar> si pierderea coordon>rii#otrice, respiratie rapid> sau =nceat>, super&icial>, cutegu#ente reci si u#ede.

a &el ca si =n ca%ul narcoticelor, apare necesitatea cresterii do%eidepresi"elor, pentru a aunge la aceeasi stare de 'ig' 0toleranta3. Dac>adolescentul nu stie c> tranc'ili%antele dau dependent>, el poate s> creasc> do%a=n #od periculos, aungnd la un ni"el toic, pentru a o+tine aceleasi e&ecte.A#estecul tranc'ili%antelor cu alcool este &oarte periculos pentru c> se poateaunge la suprado%> si #oarte. Feno#enul de se"ra la tranc'ili%ante poate &ietre#.Dup> 2* de ore &>r> drog, pot apare si#pto#e precu# anietatea si agitatia.Depin%nd de drog, se"raul "a dura =ntre 2 si H %ile, cau%nd pierdereaapetitului, great>, "o#>, cra#pe a+do#inale, cresterea &rec"entei cardiace si

transpiratii ecesi"e.Alte si#pto#e se"ere sunt delirul, con"ulsiile si uneori #oartea.


25/34

Barbiturice

8ar+ituricele au &ost =n trecut unele din cele #ai &olosite droguri cedepri#e centrii ner"osi. Au &ost unele din cele #ai r>spndite #edica#ente

prescrise pentru inducerea rela>rii si a so#nului. Ele pot &i o+tinute =n #odlegale, &iind prescrise de c>tre #edic, sau de pe piata neagr>.

Cele #ai &olosite +ar+iturice suntAmobarb"!al' C"#lobarb"!al' Fenobarb"!al'T"oen!al' Se#onal' Am"!al, su+ &or#> de ta+letesi capsule de di&erite culori.

E&ectele &i%ice ale +ar+ituricelor sea#>n> cuintoicatii alcoolice, "or+ire greoaie si de%orientare. ( suprado%> poate duce la

dilatarea pupilelor, respiratie super&icial>, tegu#ente u#ede, sl>+ire, pulsaccelerat, co#> si #oarte.

Dia*epam 0"aliu#, li+riu#3Tranc'ili%ant din grupa +en%odia%epinelor cu e&ect aniolitic,

anticon"ulsi", 'ipnotic si sedati".Do%ele #ici e dia%epa# co#+at anietatea si inso#nia, iar consu#atorul si#tene"oia de con"ersatie si inti#itate. A#eteala si coordonarea di&icil> pot persistasi a doua %i.?n do%e #ari produce so#nolent>, con&u%ie, lips> de coordonare, co#>.Suprado%a pro"oac> rareori #oartea, dar riscul sporeste prin asociere cu alcoolsau alte depri#ante ale siste#ului ner"os.9tili%area cronic> d> dependent> &i%ic> si psi'ic>. De%intoicarea este #aiusoar> dec=t cea pentru +ar+iturice sau alcoolB in #od o+isnuit pot ap>reaanietate si inso#nie dar pot sur"eni si episoadecon"ulsi"e sau 'alucinatorii.


26/34

89 IUNIE ZIUA MONDIALA A LUPTEI IMPOTRIACONSUMULUI DE DRO;URI

SONDA


27/34

Acest procenta este #ai sca%ut la cei care cinea%a #ai putin &rec"ent i#preunacu &a#iliile lor.

Acelasi lucru se inta#pla cu cei care consu#a alcool sau &u#ea%a.

C(NS9!9 DE DR(;9RI CRESTE C9 TI!P9 CA FREC:ENTA SICANTITATE

Kua# cocaina o data pe sapta#ana. Cu ti#pul a# inceput sa iau din ce in ce#ai #ult . Dupa 4 luni cu#para# #ereu. A# inceput sa &u#e%, sa &u#e% totti#pul. Pentru ca sa a# +anii necesari #-a# angaat. Cand nu-#i #ai aungeau

+anii pe care ii castiga#, a# inceput sa "and tot ce a"ea#. Tre+uia sa &ac asta casa-#i asigur do%a. Drogul de"enise totul pentru #ine, Pri#ul lucru la care #agandea# cand desc'idea# oc'ii, era sa #a drog'e% si cu# sa &ac rost de +ani

pentru asta.K

KDe"ii dependent &ara sa-ti dai sea#a. Drogul de"ine #ai tare ca tine.K

AD(ESCENTII A9 TENDINTA SA F((SESCA !AI !9TE FE9RIDE DR(;9RI

K 9n prieten a"ea +ere, altul tigari, altul cocaina, altul #ariuana. Asta a# &acut.Asta &aceau si prietenii #ei. Era KcoolK, intelegiO Ne si#tea# ca o &a#ilie. Eragro%a". Acu# &a#ilia s-a #icsorat. !uri#.K

AD(ESCENTII S98ESTI!EA


28/34

KA# "a%ut niste tipi intr-un gang drogandu-se. !-a# gandit ca n-a# cu# saaung nicodata ca ei. Sase luni #ai tar%iu a# auns in aceeasi situatie. Nu-#i

pasa.K

KDrogurile nu &ac discri#inari intre al+i sau negri, +ogati sau saraci, +uni sau

rai. rogurile ii distrug si ii &olosesc pe toti la &el.K DEPENDENTA ESTE (8SESI:A SI C(!P9SI:A

K Drogurile sunt la &el de i#portante ca si respiratia sau#ersul la +aie. Asta te &ace sa ai seti#ente de "ino"atie&ata de tine si de &a#ilie. Asta o &i senti#entul de "ointasi putere pe care l-a# a"ut initialO Acu# nu #ai a# niciun &el de putere, iar singura "ointa este sa #a drog'e%tot ti#pul.K

KA lua droguri este ca si a #anca. Poti re%ista doar cate"a ore. Apoi "ine ti#pul cand si#ti ne"oia sa o &acidin nou.K

KConsu#ul de droguri este co#pulsi". Continui sa iei tot ti#pul, cat se poate dedes. Nu contea%a care sunt consecintele sau cat de #i%era+ila de"ine "iata. Esti

preocuat doar sa-ti iei drogul. Drogul este singurul #oti" pentru care #ai "rei satraiesti.K

AD(ESCENTII CARE SE DR(;)EA


29/34

TINERI CARE A9 DE:ENIT DEPENDENTI S9NT INDIFERENTI AC(NSECINTEE DEPENDENTEI DE DR(;9RI

KCel #ai placut senti#ent era sa a# ier+urile in +u%unar. Ni#ic altce"a nu #aiconta.K

KInc'isoarea si #oartea te asteapta. Nu #-a# gandit la asta in trecut. Cand era#drogat, #a gandea# doar la ur#atoarea pri%a. Nu dadea# atentie la ni#icaltce"a.K

AD(ESCENTII !(R E!(TI(NA !AI REPEDE DECAT AD9TII

KDe%"oltarea e#otionala incetea%a. Adolescentii nu#ai deprind a+ilitatile necesare sa se poate descurcacu pro+le#ele de %i cu %i. Re%ultatul este un

adolescent care se poarta ca in scoala pri#ara.I#aginea%a-ti un licean cu co#porta#entul unuiele" de clasa a cincea. Asta se inta#pla cand sedrog'ea%a.K

K!oartea e#otionala este indicata de o lipsa totalade interes &ata de propria persoana, dar si o lipsa derespect &ata de drepturile celorlalti. Persoanei nu-i#ai pasa de ni#eni si de ni#ic. De"ine o scoica plina de ura si de dorinta de

drog.K T(ERANTA CRESTE (DATA C9 TI!P9

Cresterea tolerantei este atunci cand cine"a are ne"oie de #ai #ult drog ca sa sesi#ta in aceeasi stare ca la inceput. Trupul de"ine &olosit de drog.

I!ENSA P9TERE A PARINTI(R

Parintii au o #are putere asupra starii de +ine a copiilor lor. Din pacate #ulti

dintre parinti nu-si dau sea#a de aceasta putere si nu o &olosesc. Studii dupastudii au aratat ca i#plicarea parintilor deter#ina o sc'i#+are i#portanta in"iata copiilor lor. Parintii isi pot in&luenta copii daca se apropie de ei de"re#e sidaca continua sa le trans#ita "alori puternice si #esae po%iti"e adolescentilorlor. Rese#narea parintilor &ata de consu#ul de droguri re&lecta de o+icei &aptulca ei insisi sunt consu#atori de droguri.

Copii ne spun ca parintii pot &i singura si cea #ai #are in&luenta in deci%ia lor dea nu &u#a, de a nu consu#a alcool si droguri.

Puterea ta ca parinte este deter#inata de ti#pul petrecut i#preuna si deconsistenta #esaelor pe care le tri#iti.


30/34

CATE:A S9;ESTII CARE SA TE A9TE SA C(NSTR9IESTI REATIIAR!(NI(ASE C9 C(PIII TAI

- crea%a relatii ecelente cu copilul tauB- participa acti" la "iata copilului tauB

- auta-l per#anent la lectiiB

- incuraea%a-ti adolescentul sa ceara s&aturi in deci%iile i#portanteB

- cinati &rec"ent i#preuna cu copiii, in &a#ilieB

- #ereti regulat la +iserica si &aceti ca religia sa &aca parte din "iata tanaruluiB- lauda-l si ia #asuri atunci cand #eritaB

- a&la ce &ace dupa scoalaB

- a&la unde se duce in Qee7end.


31/34

ACTIUNI DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI IN

SCOALA NOASTRA

1. Actiuni desfasurate cu ocaia !i"ei #ondia"e a "u$tei i#$otri%a

consu#u"ui de dro&uri '() iunie*

1.1 Sonda+ in randu" $arinti"or,-Cunoasteti se#ne"e care

indica fa$tu" ca un co$i" se dro&eaa/-

1.( Sfaturi $entru $arinti0 $reentate su for#a unor afise

su&esti%e rea"iate de e"e%i

Te#e, 2Cina i"nica i#$reuna cu co$i"u" du#nea%oastra0

$rocent #icsorat de fu#atori sau consu#atori de a"coo"-.

2Co#unicarea intre &eneratii induce indiferenta

fata de dro&uri.

(. Actiuni $entru constientiarea

e"e%i"or in "e&atura cu efecte"e

noci%e a"e dro&uri"or.

(.1 Preentarea

#ateria"u"ui infor#ati%

-Dro&uri"e3Tentatii"e ce te

$andesc "a orice $as- "a ore"e dediri&entie a"e diferite"or c"ase.

(.( Deatere in cadru" actiuni"or educati%e or&aniate de

doa#na $rofesoara Ceausu Maria cu te#a 2Dro&u" 4 #oartea a"a-.

(.5 2De "a terii"is# "a de$endenta- 4 $reentarea

#arturii"or unor consu#atori de dro&uri'artico"e din diferite

$u"icatii si de $e Internet0 fi"#e educati%e0 #uica te#atica*.


32/34

5. 2Moartea e#otiona"a a ado"escenti"or etse $ri#u" $as

s$re #oartea societatii- 4 #asa rotunda0 cu in%itati, un #edic0 un

$sio"o&0 $ri#aru" orasu"ui.

6. Actiuni $er#anente, co#$"etarea $anou"ui 2 NU

dro&uri"or 7- cu diferite #ateria"e $u"icitare'afise0 cestionare0

rosuri0 artico"e*.


33/34

CONCLUZIE

Trata#entul toico#aniilor este =ndelungat i gre"at de eecuri B el se

adresea%> organis#ului ca &iin> +iologic> i o#ului ca &iin> superioar> i

social> B reinseria este &oarte di&icil>.

?n Ro#nia pro+le#a drogurilor este de o a#ploare #ai sc>%ut> dect =n

alte >ri ale lu#ii, dar =n cretere, ceeae ce se datorea%> desc'iderii spre Europa,

ara noastr> &iind considerat> o punte de leg>tur> =ntre pieele #ondiale ale

lu#ii.

?n paralel cu de%"oltarea rutelor de tran%itare a drogurilor, =n Ro#nia a

=nceput s> se consolide%e i o pia> a drogurilor, acestea =ncepnd s> se "nd> la

ni"elul do%elor =n locuinele dealeri-lor, =n discoteci, +aruri, coli i pe strad>. S-

a o+ser"at c> =n #ediile uni"ersitare se consu#> #ai #ult opiaceele, cocaina i

droguri sintetice, =n #ediul liceal consu#atorii pre&er> cu prec>dere canna+isul. Pe de alt> parte,

categoria de "rst> predispus> la consu#ul de droguri

este =ntre 14 i 2H de ani. ?n &oarte #ulte ca%uri se

sare direct de la droguri uoare 0canna+is i

#ariuana3 la 'eroin> i asta datorit> preurilor

pro#oionale practicate de dealeri sau c'iar datorit>o&ertelor gratuite. 9n alt &apt =ngrior>tor este apariia =n Ro#nia a unor

cantit>i din ce =n ce #ai #ari de droguri sintetice, su+ &or#a co#pri#atelor de

a#&eta#in>, SD i ecstas a c>ror pro"enien> este Europa (ccidental>.

Drogul repre%int> o pro+le#> social>, genernd s>r>cie, 'oie, prostituie,

anta, corupie, cri#>, teroris#.


34/34

Deci%ia de a consu#a sau nu droguri =i aparine &iec>ruia, =ns> =nainte de a

lua pri#a do%> indi"idul tre+uie s> &ie contient de riscurile la care se supune pe

ter#en lung.

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ana-maria-precup
View:	232 times
Download:	0 times

Drogurile - Tentatiile Ce Te Pandesc La Orice Pas

Documents