DrogurileDrogurilepractic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea, ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip dedependenl intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina).Termenuldrogare mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz oricesubstan(natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unuiorgan. n sens restrns se refer substane care provoactoleranidependen. n limbaj uzual, acest termen se refer lasubstane psihoactive, mai ales celeilegale.Cu alte cuvinte, drogul este o substansolid,lichidsaugazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierulisistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia igndirea,percepiai/sau starea decontien, modificndimagineaasuprarealitiinconjurtoare.

Tipuri de droguriCele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt:cofeina(din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. -canabis(cunoscut sub numele demarijuana, conine canabinoizi, chimictetrahidrocanabinol(THC)) - ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. -etanol(denumit n mod obinuit (etil)alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fiLibia,SudaniArabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. -tutun(conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. -opiaceeiopioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includhidrocodon,oxicodon,morfin, i altele; anumiteopiaceesunt ilegale n unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fidiacetilmorfina(heroina). -cocaina- un stimulent derivat din planta de coca nAmerica de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nucocaina, este legal nPeruiBolivia.Cocainaeste ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar filidocainainovacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local.

Metode de prevenire ale consumului drogurilorInformatia preventiva despre efectele negative ale consumului de droguri este in concurenta permanenta cu faptul ca tendinta de a se droga este simptomul unor tulburari mai generale, care implica particularitati psihologice foarte bine individualizate, cum sunt: inabilitatile de adaptare; gestionarea insuficienta a hetero- sau autoagresivitatii; inabilitatile de comunicare; dificultatea de a alege, de a decide; sugestibilitatea crescuta la influentele din mediu; incapacitatea de a se confrunta cu stresul si de a rezolva problemele de viata; tendintele hedonice; mecanismele psihologice de autoaparare insuficiente. La acestea se adauga factorii biologici si sociali care induc comportamentul disfunctional de consum. Daca dificultatile personale amintite mai sus nu pot fi depasite prin comportamentul obisnuit, atunci sunt de dorit, pentru consumator, efecte precum euforia, excitatia, halucinatiile, alterarea perceptiei timpului si spatiului, obtinute prin drogare, ele diminuand sentimentul neadaptarii. Acestea reprezinta o motivatie intrinseca foarte serioasa. Preventia primara se adreseaza celor ce nu prezinta comportament adictiv. Primul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative exercitate de consumul moderat, respectiv de excesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali (de exemplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme de adaptare).

Al doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de consum (mai ales a adolescentilor) in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte psihologice, experiente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor. Sugeram astfel de activitati: (a) exercitii de relaxare, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si nutritionala (favorizeaza experienta starii de bine fiziologic); (b) masaj, exersarea coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul micromuscular, inclusiv exprimarea privitor la activitatea sexuala (imbogatesc experienta senzoriala); (c) exercitii de autocunoastere, consiliere psihologica (amplifica experienta emotionala); (d) implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale (pentru o experienta sociala corecta); (e) practicarea picturii, muzicii, exprimarii, comunicarii artistice, in general, activitati tip hobby, jocuri, lecturi (pentru a experimenta recompensele intelectuale si creatoare); (f) rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori (pentru a avea experiente spirituale, filosofice).

CocainaCocaina (benzoic-metil-ecgonin)este unalcaloidtropaniccristalin, care se obine din frunzele arbustului decoca(Eritroxylon coca). Este unstupefiantcu efect stimulant puternic alsistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai rspnditedroguricare produc dependena consumatorului. Primele frunze de coca ajung dinAmerica de SudnEuropaprin anii 1750. n iarna anului 1859/1860 farmacistul german Albert Niemann (1834-1861) izoleaz n laboratorul dinGttingencomponenii activi din frunzele de coca. El numete alcaloidul obinut kokain .

CannabisCannabiseste ungendeangiospermece cuprinde dup Systema Nature 2000[1]trei specii,Cannabis sativaL.Cannabis indicaLam., iCannabis ruderalisJanisch. Aceti treitaxonisunt plante originare dinAsia Central,Asia de Sud[2], i din regiunile nconjurtoare. Plantele din genulCannabissunt utilizate ca plante textile, n scopuri medicinale, iar unele extrase ca droguri. Produsele industriale de cnep sunt realizate din soiuri deCannabisselecionate pentru a produce o cantitate mare de fibre i un nivel minim deTHC(9- tetrahidrocannabinol), o substan psihoactiv. Substanele psihoactive sunt extrase din florile uscate i frunzele soiurilor selecionate pentru a produce cantiti mari de THC. Diferite extrase de cannabis, printre care ihaiulsunt i ele obinute din aceste plante.[3]

HeroinaHeroinaeste un derivat al opiului, obinut la sfritul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produs de compania de medicamenteBayer AG, heroina a fost exportat n 1898 n 23 de ri din lume i folosit un timp n tratamentul afeciunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz i grava adicie (dependen) a fost inclus pe lista drogurilor narcotice de abuz i interzis n numeroase state. Heroina este catalogat ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzaia de euforie dispare i se instaleaz tolerana. Consecine ale abuzului de heroin:Dependenta de la prima dozaO doz crescut de heroin (aa numita supradoz) este fatal.Datorit schimbului de materiale (seringi) n special ntre consumatorii de heroin, exist un risc de contaminare cuHIVsau virusulhepatitei.Moartea din cauza introducerii substanelor de diluare (chinin,zaharoz,talc).

TERITORII SI RUTE ALE DROGURILOR America: Aproape 35 de milioane de consumatori de droguri si un trafic ilicit evaluat la peste 110 miliarde de dolari anual reprezinta bilantul cu care America de Nord intra n ultimul deceniu al secolului si sfrsitului de mileniu, dar cifrele mentionate au fost de mult depasite.

Africa:Ierarhia consumului de droguri n Africa este urmatoarea : cannabis (27,2 milioane de consumatori), amfetamina (2,5 milioane de dependenti), cocaina (1,3 milioane de cocainomani), opiacee (altele dect heroina - 0,63 milioane de persoane consumatoare), heroina (0,57 milioane de heroinomani) si ecstasy (100 de mii de consumatori). Aceste cifre prezinta o relativa relevanta, avnd n vedere ca o persoana poate consuma mai multe tipuri de droguri n acelasi timp.Principalele tari africane de unde provine cannabisul introdus prin contrabanda n Europa sunt Africa de Sud si Marocul si, ntr-omai mica masura, Ghana, Nigeria si Senegal. Plantatii de cannabis, ascunse printre cele de porumb, au fost descoperite si la granita kenyano-ugandeza si n Tanzania, n timp ce n Egipt continua sa fie cultivat macul opiaceu.

Europa:Se estimeaza ca n Europa sunt 22,1 milioane de consumatori de cannabis, 2,3 milioane de cocainomani, 1,51 milioane de heroinomani, 2,7 milioane de consumatori de opiacee (altele dect heroina), 4,1 milioane de de consumatori de amfetamina si 2,6 milioane de persoane care practica abuzul de ecstasy.Cannabisul este drogul ale carui consum si trafic sunt cele mai raspndite n Europa. O mare parte a acestui stupefiant se cultiva local sub acoperire, fenomen favorizat de vnzarea libera a semintelor de cannabis n magazine specializate sau prin intermediul internet-ului. Albania este una din principalele surse de frunze de cannabis. Politica adoptata de Olanda n anii 1970, de tolerarea vnzarii si a consumului produselor pe baza de cannabis n "coffee-shops", a devenit mai restrictiva n ultimii ani, asacum o dovedesc nasprirea sanctiunilor aplicabile cultivarii plantei respective si scaderea numarului "cafenelelor", dar este incompatibila cu tratatele internationale n materie; nici legile din Luxemburg si Portugalia - intrate n vigoare n 2001 si viznd nepedepsirea penala, ci sanctionarea administrativaa faptelor de consum si detinere de droguri n vederea consumului personal - nu se conformeaza obiectivelor fixate de Adunarea Generala a ONU, la cea de a XX-a sa sesiune extraordinara, n ceea ce priveste reducerea abuzului de droguri din prezent si pna n 2008; la fel, legile Spaniei si Italiei.