Drepturile dumneavoastră de securitate...

în Spania

Drepturile dumneavoastră de securitate socială

Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

Drepturile dumneavoastră de securitate socială în Spania

Iulie 2012 2

Informaţiile conţinute în prezentul ghid au fost compilate şi actualizate în strânsă

colaborare cu corespondenţii naţionali ai Sistemului de informare reciprocă privind

protecţia socială (MISSOC). Informaţii suplimentare privind reţeaua MISSOC sunt

disponibile la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815.

Prezentul ghid oferă o descriere generală a mecanismelor de securitate socială din

ţările respective. Informaţii suplimentare pot fi obţinute prin intermediul altor

publicaţii MISSOC, toate acestea fiind disponibile la adresa menţionată mai sus. De

asemenea, puteţi contacta autorităţile şi instituţiile competente enumerate în anexa la

prezentul ghid.

Nici Comisia Europeană şi nici persoanele care acţionează în numele Comisiei nu pot fi

considerate răspunzătoare pentru modul de utilizare a informaţiilor conţinute în

prezenta publicaţie.

© Uniunea Europeană, 2012

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=815



Iulie 2012 3

Cuprins

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare ..................................................... 4 Introducere .................................................................................................... 4 Organizarea protecţiei sociale ........................................................................... 5 Finanţare ....................................................................................................... 6

Capitolul II: Asistenţă medicală ........................................................................... 8 Când aveţi dreptul la asistenţă medicală? .......................................................... 8 Ce se asigură? ................................................................................................ 8 Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală? ...................................................... 9

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar ..........................................................11 Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar? ...........................................11 Ce se asigură? ...............................................................................................11 Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar? ...............................................12

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate ...............................................13 Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate? ............................13 Ce se asigură? ...............................................................................................13 Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate? ...................................14

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate .....................................................................15 Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate? ...................................................15 Ce se asigură? ...............................................................................................16 Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate? .......................................................17

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă ...........................................18 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă? .......................................18 Ce se asigură? ...............................................................................................19 Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă? ...........................................19

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş .........................................................................21 Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş? ..........................................................21 Ce se asigură? ...............................................................................................22 Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş? ..............................................................23

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale ....................24 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale? ......24 Ce se asigură? ...............................................................................................24 Cum puteţi obţine prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale? ..........25

Capitolul IX: Prestaţii familiale ...........................................................................26 Când aveţi dreptul la prestaţii familiale? ...........................................................26 Ce se asigură? ...............................................................................................26 Cum puteţi obţine prestaţii familiale? ...............................................................26

Capitolul X: Şomaj ............................................................................................27 Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj? ..........................................................27 Ce se asigură? ...............................................................................................28 Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj? ..............................................................29

Capitolul XI: Resurse minime .............................................................................30 Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime? .......................................30 Ce se asigură? ...............................................................................................30 Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime? .........................................32

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung .................................................................33 Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung? ..................................................33 Ce se asigură? ...............................................................................................33 Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung? ..............................................34

Anexa: Adrese şi site-uri utile ............................................................................35



Iulie 2012 4

Capitolul I: Introducere, organizare şi finanţare

Introducere

Sistemul de securitate socială din Spania are două niveluri sau tipuri de protecţie:

sistemul de tip contributiv şi sistemul de tip necontributiv.

Sistemul de tip contributiv

Există două tipuri de regimuri de tip contributiv în cadrul sistemului spaniol de

securitate socială:

▪ un regim general aplicabil tuturor persoanelor angajate care nu sunt asigurate prin

regimuri speciale, plus anumite categorii de funcţionari publici, şi

▪ trei regimuri speciale pentru: persoane care desfăşoară activităţi independente,

mineri de la exploatările de cărbune şi lucrători pe mare (marinari şi pescari).

Studenţii sunt asiguraţi printr-un plan de protecţie specială (asigurare şcolară). Există,

de asemenea, un regim de tip contributiv special pentru funcţionarii publici.

Sistemul de tip necontributiv

Persoanele care se află într-o anumită situaţie de dificultate şi al căror venit este sub

un anumit nivel prevăzut de lege sunt eligibile pentru prestaţii de tip necontributiv.

Astfel de persoane pot avea acest drept chiar dacă nu au plătit niciodată contribuţii de

securitate socială sau au plătit, dar nu au dreptul la prestaţiile rezultate în baza

sistemului de tip contributiv.

Prestaţiile de tip necontributiv includ:

▪ asistenţă medicală;

▪ alocaţii pentru limită de vârstă şi de invaliditate;

▪ asistenţă specială pentru şomeri (subsidio por desempleo);

▪ alocaţii familiale;

▪ alocaţie de maternitate de tip necontributiv (subsidio por maternidad de naturaleza

no contributiva) (nestabilită pe baza evaluării resurselor).

În plus, anumite categorii restrânse de persoane pot solicita prestaţii suplimentare de

la administraţia centrală sau locală. Această asistenţă socială se acordă, în primul

rând, persoanelor în vârstă şi celor cu handicap.

Asigurare voluntară

Sistemul spaniol prevede posibilitatea încheierii unor contracte voluntare speciale cu

serviciile de securitate socială în scopul menţinerii sau, în anumite cazuri speciale, al

extinderii unui drept la prestaţii de securitate socială.

În anumite situaţii, acest lucru poate însemna subscrierea la regimul corespunzător de

protecţie socială, în funcţie de ocupaţia persoanei. În astfel de cazuri, contribuţia de

asigurări este plătită integral de către asigurat.



Iulie 2012 5

Înregistrare

În Spania, o persoană care intră pe piaţa muncii pentru prima dată trebuie să se

înregistreze la serviciul de securitate socială şi să subscrie la regimul de asigurări

specific ocupaţiei sale. Aceste proceduri trebuie efectuate în anumite limite de timp.

Persoanele care desfăşoară activităţi independente trebuie să facă ele însele acest

lucru; în celelalte cazuri, este responsabilitatea angajatorului.

Înregistrarea la serviciul de securitate socială este obligatorie. Aceasta se efectuează o

singură dată, atunci când persoana începe să lucreze pentru prima dată, şi este

valabilă pe întreaga durată a vieţii active.

După ce s-a înregistrat, persoanei i se oferă un card de înregistrare cu detaliile sale

personale şi un număr de identificare personală pentru sistemul de securitate socială.

Acest card este valabil toată viaţa şi se utilizează pentru ansamblul relaţiilor cu

sistemul de securitate socială, trebuind deci să fie păstrat cu mare grijă.

Nicio persoană nu poate fi asigurată simultan în cadrul a două regimuri de securitate

socială pentru aceeaşi ocupaţie. După înregistrarea unei persoane în cadrul regimului

de securitate socială corespunzător şi după începerea lucrului, aceasta începe să verse

contribuţii de securitate socială şi este asigurată automat. Modificarea situaţiei privind

angajarea unei persoane – de exemplu, schimbarea locului de muncă sau o perioadă

de şomaj – afectează situaţia privind asigurarea. Perioadele în care o persoană

lucrează şi varsă contribuţii sunt denumite „altas”, iar cele în care o persoană nu

lucrează sunt denumite „bajas”.

Ca regulă generală, o persoană trebuie să fie angajată şi să verse contribuţii pentru a

avea dreptul la prestaţii. Există însă mai multe situaţii considerate perioade de

contribuţii de asigurări („alta asimilada”), chiar dacă persoana nu este angajată în

mod activ.

În mod similar, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii, o persoană care nu varsă

contribuţii poate avea totuşi dreptul la pensie pentru limită de vârstă, pensie pentru

incapacitate permanentă (incapacitate permanentă absolută sau incapacitate severă)

şi prestaţii de deces şi de urmaş (cu excepţia ajutorului pentru cheltuieli de

înmormântare).

Regim special pentru funcţionarii publici

Personalul din funcţiile publice, personalul militar şi alţi angajaţi din sectorul public

sunt asiguraţi în baza unui regim special de securitate socială, deşi anumite categorii

de funcţionari publici aparţin de regimul general de securitate socială.

Acest regim special acoperă:

▪ personalul din funcţii publice de carieră;

▪ personalul militar de carieră;

▪ funcţionarii instanţelor de judecată, ai organelor legislative şi ai altor organisme de

stat sau constituţionale, dacă legislaţia în vigoare prevede astfel.

Organizarea protecţiei sociale

Sistemul spaniol de securitate socială este administrat de următoarele organizaţii.



Iulie 2012 6

Administraţia Financiară Generală pentru Securitate Socială (Tesorería General de la

Seguridad Social - TGSS) păstrează dosarele de înregistrare ale întreprinderilor,

angajaţilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente, monitorizează

situaţia acestora privind ocuparea unui loc de muncă şi contribuţiile de securitate

socială, colectează contribuţiile de securitate socială şi plăteşte toate prestaţiile. De

asemenea, aceasta administrează Fondul de rezervă al asigurărilor sociale.

Institutul Naţional de Securitate Socială (Instituto Nacional de la Seguridad Social -

INSS) este responsabil pentru acordarea şi calcularea tuturor prestaţiilor în numerar

prevăzute de toate regimurile (cu excepţia regimului special pentru lucrătorii pe mare,

a alocaţiilor pentru limită de vârstă şi de invaliditate de tip necontributiv şi a

prestaţiilor de şomaj) şi toate prestaţiile familiale (din toate regimurile, incluzând

regimul special pentru lucrătorii pe mare).

Institutul Social pentru Lucrătorii pe Mare (Instituto Social de la Marina - ISM)

îndeplineşte o funcţie dublă. Acesta este responsabil atât pentru problemele sociale ale

sectorului maritim şi al pescuitului, cât şi pentru regimul special de securitate socială

pentru lucrătorii pe mare.

Asistenţa medicală este administrată de serviciile de sănătate ale Comunităţilor

autonome şi, în Ceuta şi Melilla, de Institutul Naţional pentru Administrarea Sănătăţii

(Instituto Nacional de Gestion Sanitaria - INGESA).

Institutul pentru Persoane în Vârstă şi Servicii Sociale (Instituto de Mayores y

Servicios Sociales - IMSERSO) administrează, alături de Comunităţile autonome,

pensiile plătite în baza sistemului de tip necontributiv, prestaţiile pentru persoanele în

vârstă şi persoanele cu handicap şi serviciile sociale conexe. De asemenea,

administrează regimurile de îngrijire pe termen lung.

Serviciul Public de Stat pentru Ocuparea Forţei de Muncă (Servicio Público de Empleo

Estatal - SPEE) administrează şi verifică prestaţiile de şomaj. De asemenea, este

responsabil pentru dezvoltarea politicilor de ocupare a forţei de muncă, în cooperare

cu Comunităţile autonome, prin intermediul oficiilor de ocupare a forţei de muncă

(Oficinas de Empleo).

Regimurile specifice pentru funcţionarii publici sunt administrate de organizaţii publice

speciale.

Căi de atac

Orice persoană care nu este de acord cu decizia unei organizaţii de securitate socială

poate înainta o reclamaţie către organizaţia în cauză, în termen de treizeci de zile de

la data notificării deciziei. Dacă organizaţia respinge reclamaţia, se poate înainta o

contestaţie la tribunalul local pentru probleme de securitate socială (Juzgado de lo

social). În plus, se poate înainta o reclamaţie la Înalta Curte de Justiţie a Comunităţilor

autonome la care este arondat tribunalul pentru probleme de securitate socială.

Finanţare

Imediat ce o persoană începe să lucreze, aceasta începe să verse contribuţii de

securitate socială. Acestea se calculează ca procent (rată a contribuţiei) din baza de

contribuţie. Aceste baze şi rate de contribuţie sunt stabilite de guvern în fiecare an.



Iulie 2012 7

În cadrul regimului general de asigurări, baza de contribuţie corespunde în mare

salariului real al angajatului. Există însă o rată de prag, echivalentă cu salariul minim

garantat (SMI) crescut cu o şesime pentru ocuparea unui loc de muncă cu normă

întreagă, şi un plafon, echivalent cu puţin peste cinci ori salariul minim garantat.

Pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, există baze de contribuţie

minime şi maxime fixe şi aceştia trebuie să verse contribuţii calculate cel puţin la

nivelul minim. Totuşi, aceştia pot alege un nivel mai mare, până la limita maximă

prevăzută, şi îl pot modifica mai târziu în limitele stabilite. În anumite condiţii, aceştia

pot, de asemenea, să îşi extindă în mod voluntar nivelul de protecţie pentru a include

asigurarea împotriva accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Persoanele care desfăşoară activităţi independente sunt responsabile pentru plata

propriilor contribuţii de securitate socială. Pentru angajaţi, contribuţiile acestora sunt

reţinute din salariu şi sunt transferate către Administraţia Financiară Generală pentru

Securitate Socială de către angajator, împreună cu propriile contribuţii ale acestuia.

Contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt plătite exclusiv de

angajator.

Prestaţiile de îngrijire pe termen lung sunt finanţate de stat, Comunităţile autonome

(Comunidades Autónomas), în colaborare cu instituţiile locale şi cu participarea

beneficiarilor, după caz. Prestaţiile familiale sunt, de asemenea, finanţate din impozite.

Funcţionarii publici trebuie să verse contribuţii la programul de asigurări şi fondul de

pensii corespunzătoare.



Iulie 2012 8

Capitolul II: Asistenţă medicală

Când aveţi dreptul la asistenţă medicală?

Cine este asigurat?

▪ Lucrătorii înregistraţi care sunt afiliaţi la un regim de protecţie socială sau care se

află într-o situaţie echivalentă. În înţelesul acestor prestaţii, se consideră că

lucrătorii sunt asiguraţi pe deplin chiar dacă angajatorul lor nu şi-a îndeplinit

obligaţiile de asigurare.

▪ Pensionarii şi persoanele care primesc prestaţii de securitate socială periodice;

Şomerii care au epuizat prestaţia sau alocaţia de şomaj.

Accesul la asigurările de sănătate este, de asemenea, oferit membrilor familiilor

asiguraţilor, atâta timp cât aceştia au reşedinţa în Spania, incluzând, în anumite

condiţii:

▪ soţul/soţia asiguratului sau persoana care convieţuieşte cu asiguratul timp de cel

puţin un an şi copiii acelei persoane.

▪ descendenţii în linie dreaptă ai asiguratului sau ai soţului/soţiei acestuia, indiferent

de filiaţia legală, fraţii şi surorile asiguratului şi copiii aflaţi în plasament, mai tineri

de 26 de ani sau cu grad de handicap de cel puţin 65%.

▪ copiii adoptaţi şi minorii aflaţi în plasament în timp ce procesul de adopţie este în

curs, mai tineri de 26 de ani sau cu grad de handicap de cel puţin 65%.

Persoanele separate sau divorţate sau a căror căsătorie a fost anulată şi care altfel nu

sunt asigurate pot avea în continuare acces la asigurările de sănătate atât timp cât

beneficiarul principal are dreptul la prestaţii de asistenţă medicală.

Anumite categorii de emigranţi spanioli şi unii dintre membrii familiilor lor, pe timpul

reşedinţei temporare în Spania sau la repatrierea acestora, pot adera la regimul de

asistenţă medicală atât timp cât nu deţin alte drepturi de asistenţă medicală.

Asistenţa medicală se acordă, de asemenea, persoanelor cu reşedinţa legală în Spania,

al căror venit nu depăşeşte limita stabilită legal. Sunt prevăzute condiţii detaliate care

se referă, în principal, la reşedinţă şi la lipsa asigurării sociale. Dacă aceste condiţii nu

sunt întrunite, se poate asigura dreptul doar la îngrijire medicală de urgenţă în cazul

unei boli grave sau al unui accident grav.

Nu este posibilă asigurarea pe motive de activitate remunerată care este considerată

marginală şi nu asigură venitul de bază pentru trai.

Ce se asigură?

Asistenţă medicală

Sistemul naţional de asigurări de sănătate acoperă tratamentul medical la domiciliu

(ayuda domiciliaria, de exemplu, pentru pensionari şi persoanele cu handicap), într-un

centru de sănătate şi într-un spital (public sau privat), contractat de Comunidades

Autónomas sau INGESA.



Iulie 2012 9

Sistemul naţional de asigurări de sănătate acoperă, de asemenea, spitalizarea şi

îngrijirea de urgenţă (cu sau fără spitalizare) într-un centru medical de urgenţă. Dacă

este necesară o ambulanţă, costul va fi acoperit de sistemul naţional de asigurări de

sănătate.

Sistemul naţional de asigurări de sănătate asigură medicamente, proteze chirurgicale,

echipamente ortopedice şi scaune cu rotile obişnuite. Sistemul nu acoperă protezele

dentare sau ochelarii.

Reabilitarea este oferită gratuit, dacă medicul curant consideră că este necesară din

punct de vedere medical. În anumite condiţii, tratamentul care include cure termale

este, de asemenea, posibil.

Vasele aflate pe mare pot primi recomandări medicale prin radio de la Institutul Social

pentru Lucrătorii pe Mare (ISM) douăzeci şi patru de ore pe zi.

Regimuri speciale – norme specifice

Regimul special de securitate socială pentru lucrătorii pe mare conţine dispoziţii

specifice pentru accidente sau boli apărute la bordul navei sau în porturi străine.

Programe speciale pentru persoanele cu handicap

Sistemul naţional de asigurări de sănătate prevede asistenţă medicală şi produse

farmaceutice pentru persoanele cu handicap, inclusiv programe speciale de reabilitare

funcţională şi psihoterapeutică, tratament şi consiliere psihologică, programe

educaţionale generale şi speciale, programe de reabilitare profesională şi de integrare

profesională etc.

Persoanele cu handicap cu vârsta peste trei ani, cu un grad de invaliditate de cel puţin

33%, care nu pot utiliza mijloacele de transport în comun, sunt eligibile pentru o

alocaţie de mobilitate sau despăgubire a costurilor de transport.

Cum puteţi beneficia de asistenţă medicală?

Pentru a beneficia de asistenţă medicală, trebuie să vă prezentaţi „cardul de utilizator

al sistemului naţional de sănătate” (tarjeta de usuario del Sistema National de Salud).

Asistenţa medicală este, în general gratuită, deşi prestaţiile stomatologice nu sunt

acoperite integral. În cazul tratamentului ambulatoriu, medicamentele sunt gratuite

pentru anumiţi beneficiari, în special beneficiarii pensiilor de tip necontributiv, şomeri

care au epuizat alocaţia de şomaj şi persoanele care primesc prestaţii pentru accidente

de muncă sau boli profesionale. Alte persoane trebuie să plătească o parte din cost

(între 10% şi 60% din preţ, în funcţie de venitul beneficiarului). Nu se percepe niciun

cost pentru medicamentele administrate în cadrul tratamentului în spital.

Dacă aveţi dreptul la asigurări de sănătate în calitate de beneficiar al persoanei

asigurate (în mod normal, în calitate de soţ/soţie) şi nu mai locuiţi împreună, puteţi

depune la direcţia provincială a Institutului Naţional de Securitate Socială (INSS) o

cerere pentru un card de asigurări de sănătate pentru dumneavoastră şi pentru copiii

care locuiesc cu dumneavoastră.



Iulie 2012 10

Asistenţa medicală se acordă exclusiv prin reţeaua centrelor de sănătate din

Comunităţile autonome (excepţie făcând Ceuta şi Melilla, unde se acordă prin

intermediul Institutului Naţional pentru Administrarea Sănătăţii - INGESA) sau al

centrelor medicale aprobate (Centros médicos concertados). De regulă, asistenţa

medicală obţinută de la un alt centru medical nu este acoperită de sistemul naţional de

asistenţă medicală.

Dacă trebuie să mergeţi la un medic generalist, un pediatru sau un stomatolog, puteţi

face acest lucru în mod direct. Pentru a consulta un alt specialist, trebuie să aveţi

trimitere din partea medicului generalist. În zona de asistenţă medicală de care

aparţineţi pe baza reşedinţei, puteţi selecta un medic generalist şi un pediatru, atât

timp cât listele lor de pacienţi nu depăşesc cota stabilită pentru zona respectivă. Cu

excepţia cazurilor de urgenţă, pentru a fi internat într-un spital trebuie să aveţi

trimitere de la un specialist.

În general, nu există posibilitatea de a alege un spital. Pacienţilor li se repartizează un

spital în funcţie de adresă (cu excepţia cazurilor de urgenţă, când se asigură accesul la

orice spital).



Iulie 2012 11

Capitolul III: Prestaţii de boală în numerar

Când aveţi dreptul la prestaţii de boală în numerar?

Prestaţia de boală în numerar pentru incapacitate temporară (incapacidad temporal)

se plăteşte persoanelor afiliate la un regim de securitate socială care au fost nevoite

să înceteze lucrul din cauza unei boli sau a unui accident.

Pentru lucrătorii agricoli care desfăşoară activităţi independente sunt prevăzute

condiţii speciale. Aceştia au posibilitatea de a încheia în mod voluntar o asigurare

pentru prestaţie de boală în numerar. Aceşti lucrători pot încheia o asigurare care să

acopere prestaţia de boală în numerar atunci când încep să desfăşoare această

activitate profesională sau înainte de 1 octombrie în fiecare an.

Puteţi avea dreptul la prestaţie de boală în numerar în cazul în care au fost plătite

contribuţii pentru 180 de zile în total pe parcursul celor cinci ani precedenţi.

Ce se asigură?

Prestaţie de boală în numerar

În general, prestaţiile pentru incapacitate temporară se plătesc după o perioadă de

aşteptare de 3 zile. Angajatorul plăteşte indemnizaţia de boală din a patra până în a

cincisprezecea zi de concediu medical, după care se acordă o prestaţie de boală în

numerar în baza sistemului de securitate socială.

Prestaţia se plăteşte pe o perioadă maximă de 365 de zile, care poate fi prelungită cu

alte 180 de zile dacă medicul atestă faptul că recuperarea este probabilă în cursul

perioadei suplimentare.

Prestaţia de boală în numerar este în cuantum de 60% din baza de calcul (în general,

baza de contribuţie a lunii anterioare) şi se plăteşte din a patra zi după ce persoana

încetează lucrul, conform atestării medicului, până în a douăzecea zi inclusiv (plătită

până în a cincisprezecea zi de către angajator). După aceea, prestaţia este de 75% din

baza de calcul.

Există o prestaţie pentru îngrijirea copiilor afectaţi de cancer sau de altă boală gravă

(Cuidado de menores afectados por cáncer u otra enfermedad grave), destinată

părinţilor (inclusiv părinţilor adoptivi şi asistenţilor maternali pre-adoptivi sau

permanenţi) care lucrează amândoi şi care îşi reduc programul de lucru cu cel puţin

50% pentru a avea grijă de un copil afectat de boli ce necesită spitalizare pe termen

lung. Dreptul de a primi prestaţia se va acorda doar unuia dintre părinţi.

Regimuri speciale – norme specifice

Pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, se va plăti o prestaţie de

incapacitate temporară din a patra zi de incapacitate. Cuantumul prestaţiei este de

60% din baza lunară de contribuţie, din a patra până în a douăzecea zi inclusiv, şi de

75% din această bază de calcul începând cu a douăzeci şi una zi.



Iulie 2012 12

Prestaţiile de incapacitate temporară sunt plătite direct persoanelor care desfăşoară

activităţi independente (de către INSS sau casa de asigurări privată, după caz).

Cum puteţi obţine prestaţii de boală în numerar?

Incapacitatea de muncă trebuie certificată de un medic din cadrul serviciilor de

sănătate publică (Servicios Públicos de Salud). Certificatul trebuie eliberat imediat

după examenul medical şi primit de către angajator în termen de trei zile de la

expedierea acestuia.



Iulie 2012 13

Capitolul IV: Prestaţii de maternitate şi paternitate

Când aveţi dreptul la prestaţii de maternitate sau paternitate?

Prestaţii în natură

Asistenţa medicală (asistencia sanitaria) este garantată pentru angajaţii de sex

feminin, pensionari, grupuri asimilate şi membrii familiilor acestora (conform descrierii

din secţiunea despre asistenţa medicală).

Persoanele străine neautorizate vor primi îngrijire medicală în cursul sarcinii, naşterii şi

postpartum.

Concediu/prestaţii de maternitate

Prestaţia pentru risc în timpul sarcinii (riesgo durante el embarazo) are scopul de a

proteja sănătatea mamei lucrătoare sau a fătului pe timpul suspendării contractului de

muncă, atunci când trebuie să îşi schimbe locul de muncă cu unul compatibil cu

situaţia ei (sau, pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, să îşi

întrerupă activitatea), iar acest lucru nu este posibil în situaţia sa profesională actuală.

Prestaţia pentru risc în timpul alăptării (riesgo durante la lactancia) se plăteşte

mamelor lucrătoare care alăptează şi care nu îşi pot continua ocupaţia normală.

Prestaţiile de maternitate se plătesc tuturor lucrătoarelor înregistrate care au dreptul

la concediul de maternitate prevăzut de legislaţia muncii pentru naşterea, adoptarea

sau luarea în plasament a unui copil.

Pentru a fi eligibilă pentru alocaţie de maternitate de tip contributiv (subsidio por

maternidad de naturaleza contributiva) sau alocaţie de paternitate (subsidio por

paternidad), o persoană asigurată trebuie să fi acumulat cel puţin

▪ 180 de zile de contribuţii pe parcursul celor şapte ani imediat anteriori naşterii

copilului (sau, în caz de adopţie sau luare în plasament, imediat anteriori datei

hotărârii administrative/judiciare) sau

▪ 360 de zile de contribuţii pe parcursul întregii durate de viaţă activă.

Dispoziţii speciale reglementează situaţia lucrătorilor cu vârsta sub 26 de ani, doar în

caz de maternitate.

Ce se asigură?


Femeile însărcinate au dreptul la îngrijire prenatală, asistenţă medicală în timpul

naşterii şi îngrijire postnatală. Spitalizarea este posibilă în spitalele sistemului naţional

de sănătate (Sistema Nacional de Salud) sau spitalele care îşi desfăşoară activitatea în

baza unui contract cu acest sistem.



Iulie 2012 14

Concediu şi prestaţie de maternitate/paternitate

Alocaţia de maternitate de tip contributiv se acordă timp de 16 săptămâni. Această

perioadă poate fi prelungită cu încă două săptămâni în cazul naşterilor multiple,

adopţiei sau luării în plasament a mai multor copii sau în cazul unui copil cu handicap.

Dacă ambii părinţi lucrează, se pot acorda până la 10 săptămâni tatălui. Această

perioadă este prelungită în caz de naştere prematură sau în cazul spitalizării copilului.

De asemenea, este posibilă combinarea concediului de maternitate cu desfăşurarea

unei activităţi cu fracţiune de normă. Perioada concediului de maternitate poate fi

stabilită în funcţie de dorinţa mamei, dar în cazul unui copil biologic, este obligatoriu

concediul în primele şase săptămâni de după naşterea copilului.

Alocaţia de paternitate de tip contributiv se acordă timp de 13 zile (20 de zile în

anumite cazuri). Aceasta se poate prelungi cu încă două zile pentru fiecare copil în

cazul naşterilor multiple, al adopţiei sau luării în plasament a mai multor copii.

Începând cu 1 ianuarie 2013, durata concediului de paternitate va fi prelungită la

patru săptămâni.

Alocaţiile zilnice de maternitate şi paternitate se plătesc pe întreaga perioadă de

acordare şi sunt în cuantum de 100% din baza de calcul. Aceasta din urmă se

stabileşte prin împărţirea bazei de contribuţie din luna anterioară datei concediului la

numărul de zile corespunzătoare acestei contribuţii.

Alocaţia de maternitate de tip necontributiv (subsidio por maternidad de naturaleza no

contributiva) se acordă pe o perioadă de 42 de zile (sau 56 de zile în anumite cazuri).

Aceasta este echivalentă cu 100% din IPREM (rata publică de venit cu efecte multiple,

Indicador Público de Renta de Efectos Múltiples).

Prestaţia pentru risc în timpul sarcinii (riesgo durante el embarazo) se calculează zilnic

şi se plăteşte începând din ziua în care contractul beneficiarului este suspendat din

acest motiv şi continuă pe întreaga durată a suspendării. Cuantumul este de 100% din

baza de calcul, care este aceeaşi cu cea pentru boală în caz de accident de muncă şi

de boală profesională.

Cuantumul prestaţiei pentru risc în timpul alăptării (riesgo durante la lactancia) este

de 100% din baza de calcul menţionată deja.

Cum puteţi obţine prestaţii de maternitate şi paternitate?

Pentru a beneficia de asistenţă medicală, trebuie să vă prezentaţi „cardul de utilizator

al sistemului naţional de sănătate” (tarjeta de usuario del Sistema National de Salud).

Dacă aveţi dreptul la asigurări de sănătate în calitate de beneficiar al persoanei

asigurate (în mod normal, în calitate de soţ/soţie) şi nu mai locuiţi împreună, puteţi

depune la direcţia provincială a Institutului Naţional de Securitate Socială (INSS) o

cerere pentru un card de asigurări de sănătate pentru dumneavoastră şi pentru copiii

care locuiesc cu dumneavoastră (a se vedea şi secţiunea despre asistenţă medicală).

Prestaţiile de maternitate şi paternitate, prestaţia pentru risc în timpul sarcinii şi

pentru risc în timpul alăptării sunt plătite direct de INSS sau Institutul Social pentru

Lucrătorii pe Mare (ISM), în baza unei cereri.



Iulie 2012 15

Capitolul V: Prestaţii de invaliditate

Când aveţi dreptul la prestaţii de invaliditate?

Incapacitate permanentă

Se consideră că un lucrător are o incapacitate permanentă (incapacidad permanente)

atunci când, după încheierea tratamentului prescris şi primirea unei scutiri medicale,

acesta încă suferă de incapacitate fizică sau funcţională astfel încât probabil că nu va

putea să desfăşoare activităţi normale pentru tot restul vieţii.

O persoană cu vârsta peste 65 de ani care are dreptul la pensie pentru limită de

vârstă nu poate pretinde prestaţii pentru incapacitate permanentă pentru accidente

sau boli care nu s-a produs din cauze profesionale. La vârsta de 65 de ani, alocaţia de

incapacitate permanentă este transformată automat în pensie pentru limită de vârstă.

Acest lucru nu schimbă modul în care sunt plătite prestaţiile.

Incapacitatea permanentă este, de asemenea, incapacitatea rămasă la sfârşitul

perioadei maxime de incapacitate temporară. În general, incapacitatea permanentă

vine după o incapacitate temporară.

Există un regim special pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente.

Condiţii de calificare

Pentru a primi prestaţii pentru incapacitate permanentă, persoana trebuie să fie

afiliată la un regim de securitate socială sau trebuie să se afle într-o situaţie

echivalentă în momentul în care survine incapacitatea. Acest lucru nu este valabil: 1)

atunci când invaliditatea este cauzată de un accident de muncă sau o boală

profesională şi 2) când rezultă o incapacitate permanentă absolută sau o incapacitate

severă în urma unui accident sau a unei boli fără legătură cu activitatea profesională,

iar lucrătorul a plătit contribuţii timp de cel puţin cincisprezece ani, trei dintre aceştia

în decursul celor zece ani anteriori momentului la care a survenit incapacitatea.

Nu există o perioadă minimă de contribuţie atunci când incapacitatea rezultă în urma

unui accident fără legătură cu activitatea profesională, a unui accident de muncă sau a

unei boli profesionale. Atunci când incapacitatea se datorează unei boli fără legătură

cu activitatea profesională, lucrătorul trebuie să fi plătit contribuţii de securitate

socială un număr bine stabilit de ani, în funcţie de vârstă. O persoană cu vârsta sub 31

de ani care a vărsat contribuţii cu regularitate trebuie să fi fost asigurată cel puţin o

treime din perioada cuprinsă între vârsta de 16 ani şi data la care a survenit

invaliditatea.

Persoanele care au depăşit această vârstă trebuie să fi fost asigurate cel puţin un sfert

din perioada cuprinsă între vârsta de 20 de ani şi evenimentul care determinat

incapacitatea, sub rezerva unei perioade minime de cinci ani. În plus, o cincime din

perioada de contribuţii trebuie să fie cuprinsă în cei 10 ani anteriori momentului în

care a survenit invaliditatea.

O persoană cu handicap fără resurse suficiente, care nu a plătit niciodată contribuţii de

securitate socială sau nu a fost asigurată suficient de mult timp pentru a avea dreptul

la o pensie de tip contributiv poate avea dreptul la o pensie de invaliditate de tip

necontributiv dacă sunt întrunite anumite condiţii.



Iulie 2012 16

Grad de incapacitate

Regimul general de securitate socială distinge între patru niveluri de incapacitate:

▪ incapacitate permanentă parţială de a desfăşura activitatea profesională obişnuită

(incapacidad permanente parcial para la profesión habitual), definită drept

capacitatea de a desfăşura activitatea profesională obişnuită la un randament mai

mic de două treimi din cel normal;

▪ incapacitate permanentă totală de a desfăşura activitatea profesională obişnuită

(incapacidad permanente total para la profesión habitual), definită drept

incapacitatea de a desfăşura activitatea profesională obişnuită, dar cu o capacitate

de a desfăşura alte tipuri de activităţi;

▪ incapacitate permanentă absolută (incapacidad permanente absoluta), atunci când

există o pierdere totală permanentă a capacităţii de muncă pentru desfăşurarea

oricărui tip de activitate;

▪ invaliditate severă (gran invalidez), definită drept incapacitatea care necesită

asistenţă constantă pentru persoana în cauză în cele mai simple activităţi din viaţa

de zi cu zi, de exemplu, mâncatul, îmbrăcatul etc.

Ce se asigură?

Prestaţii în numerar

În caz de incapacitate permanentă parţială de a desfăşura activitatea profesională

obişnuită, prestaţia este o indemnizaţie forfetară egală cu 24 ori baza de calcul a

prestaţiei pentru incapacitate temporară.

Pentru incapacitatea permanentă totală, prestaţia este o pensie egală cu 55% din baza

de calcul corespunzătoare. Pentru persoanele cu vârsta de 55 de ani sau mai mult care

întâmpină dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, cuantumul pensiei este majorat la

75% din baza de calcul. La cererea beneficiarului, pensia poate fi restituită printr-o

plată forfetară egală cu 84 ori pensia lunară (minus 12 luni pentru fiecare an pe care

solicitantul îl are în plus faţă de vârsta de 54 de ani, sub rezerva unei perioade minime

de 12 luni).

Pentru incapacitatea permanentă absolută de a desfăşura orice tip de activitate,

prestaţia este o pensie egală cu 100% din baza de calcul.

Pentru invaliditatea severă, prestaţia este o pensie plătibilă pentru incapacitatea

permanentă absolută cu o majorare (45% din baza minimă de contribuţie pentru anul

respectiv plus 30% din baza de contribuţie a lucrătorului).

Există cuantumuri minime şi maxime ale pensiei.

Reabilitare

Sunt disponibile tratament medical (recuperare funcţională), orientare profesională şi

formare profesională (readaptare la activitatea profesională obişnuită sau reconversie

profesională pentru o altă ocupaţie).

În plus, pot fi stabilite norme de lucru pentru angajarea lucrătorilor cu handicap (de

exemplu, 2% din locurile de muncă în întreprinderile cu peste 50 de lucrători).



Iulie 2012 17

Întreprinderile care angajează persoane cu handicap sunt eligibile pentru stimulente

sub formă de reduceri ale contribuţiilor de securitate socială. Întreprinderile care

creează centre protejate de ocupare a forţei de muncă pentru lucrătorii cu handicap

sunt încurajate prin subvenţii şi facilităţi fiscale/reduceri de contribuţii la regimurile de

securitate socială.

Cum puteţi obţine prestaţii de invaliditate?

Incapacitatea permanentă este evaluată de Comisia de evaluare a incapacităţii (EVI).

Reevaluarea invalidităţii este posibilă în orice moment până la vârsta minimă de

pensionare.



Iulie 2012 18

Capitolul VI: Pensii şi prestaţii pentru limită de vârstă

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru limită de vârstă?

Pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv

Persoanele cu vârsta de 65 de ani sau mai mult care sunt afiliate la un regim de

securitate socială sau se află într-o situaţie echivalentă (de exemplu, şomaj

involuntar), care au plătit contribuţii de securitate socială timp de cel puţin 15 ani -

dintre care doi în cei 15 ani imediat anteriori pensionării - şi care se pensionează de la

locul de muncă, au dreptul la o pensie pentru limită de vârstă de tip contributiv

(pensión de jubilación). Aceeaşi perioadă de contribuţii este necesară pentru

persoanele care, la data pensionării, nu sunt afiliate la un regim de securitate socială

sau se află într-o situaţie echivalentă.

Există prevederi speciale pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente şi

un regim special pentru funcţionarii publici.

Pensii anticipate, parţiale şi flexibile

Persoanele cu ocupaţii clasificate drept dificile, toxice, dăunătoare pentru sănătate sau

periculoase (mineri de la exploatările cărbune, lucrători feroviari, personal de zbor şi

lucrători pe mare) şi persoanele cu un grad de incapacitate de 45% ce presupune o

reducere a speranţei de viaţă sau, în anumite cazuri, de 65% sau mai mult, se pot

pensiona cu pensie integrală înainte de a împlini vârsta de 65 de ani. Numărul de „zile

de primă” câştigate în cadrul anumitor categorii sau specializări este determinat prin

aplicarea coeficientului specific.

Persoanele care au plătit contribuţii la un plan de pensii private înainte de 1967 se pot

pensiona la vârsta de 60 de ani cu o pensie redusă proporţional.

Lucrătorii care au plătit 30 de ani de contribuţii, care sunt înregistraţi la o agenţie de

ocupare a forţei de muncă şi care se află în şomaj involuntar pot solicita o pensie

redusă la vârsta de 61 de ani.

Lucrătorii au dreptul la o pensie parţială (pensión de jubilación parcial) la vârsta de 61

de ani şi până când împlinesc vârsta de pensionare general recunoscută, dacă, între

alte cerinţe:

▪ au încheiat un contract de muncă cu fracţiune de normă cu angajatorul lor,

reducându-şi programul de lucru şi salariul cu 25% până la 75%;

▪ angajatorul încheie simultan un contract de tranziţie cu o persoană care solicită un

loc de muncă, al cărei program de lucru trebuie asigurat obligatoriu până la data

pensionării lucrătorului pe care îl înlocuieşte (acest lucru nu este necesar atunci

când persoana pensionată parţial a împlinit vârsta de 65 de ani).

Spania are, de asemenea, un regim de pensii flexibile, în baza căruia persoanele care

primesc pensii pentru limită de vârstă pot lucra cu fracţiune de normă (între 25% şi

75% dintr-o zi de lucru), caz în care pensia acestora va fi redusă proporţional.



Iulie 2012 19

Pensie pentru limită de vârstă de tip necontributiv

Persoanele în vârstă care trăiesc din venituri mici şi care nu au plătit niciodată

contribuţii de securitate socială sau care nu au plătit contribuţii suficient de mult timp

pentru a fi eligibile pentru o pensie de tip contributiv pot avea dreptul la o pensie

pentru limită de vârstă de tip necontributiv.

Ce se asigură?

Pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv

Pentru cincisprezece ani de contribuţii de asigurări, pensia are un cuantum de 50% din baza

de calcul. Procentul creşte cu 3% pentru fiecare an suplimentar până la 25 de ani şi cu

2% începând cu al 26-lea an, atingând 100% după 35 de ani de contribuţii.

Baza de calcul se stabileşte prin împărţirea bazelor de contribuţie ale persoanei la 210

pentru cele 180 de luni anterioare celei dinaintea pensionării sale. Bazele de

contribuţie pentru cele 24 de luni imediat anterioare pensionării sunt luate în calcul la

valoarea nominală, celelalte fiind ajustate pe baza indicelui preţurilor de consum.

Angajaţii cu vârsta peste 65 de ani, cu mai mult de 15 ani de contribuţii, care continuă

să lucreze au dreptul la o majorare de 2% a pensiei pentru fiecare an suplimentar.

Majorarea este de 3% pentru fiecare an suplimentar dacă au acumulat peste 40 de ani

de contribuţii.

Se stabilesc o pensie minimă (pensión mínima) şi o pensie maximă (de exemplu,

2 522,89 EUR pe lună). Pensia se plăteşte de 14 ori pe an.

Pensie anticipată

Acesta este un domeniu în mare măsură încă nereglementat. Regimurile de

pensionare anticipată sunt planuri private şi nu au nicio legătură cu pensiile obişnuite

pentru limită de vârstă din cadrul sistemului de securitate socială. Deşi utilizarea

neglijentă a termenului a condus la confuzie, persoanele din cadrul regimurilor de

pensionare anticipată nu sunt de fapt pensionate.

Pensionarea anticipată poate fi definită drept un acord între întreprindere şi un angajat

care nu a împlinit încă vârsta de pensionare, vârstă la care angajatul încetează lucrul

în schimbul unui venit asigurat similar cu cel pe care îl câştiga anterior, până la

împlinirea vârstei de pensionare. Faptul că acesta a încetat lucrul nu îi dă dreptul la o

pensie pentru limită de vârstă. Situaţia financiară a acestuia este garantată fie prin

intermediul compensaţiilor vărsate de întreprindere, fie prin intermediul prestaţiilor şi

alocaţiilor de şomaj plătite de Institutul Public de Stat pentru Ocuparea Forţei de

Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal, SPEE) sau printr-o combinaţie a celor

două. În această perioadă, lucrătorul semnează un acord special cu Administraţia

Financiară Generală pentru Securitate Socială pentru plata contribuţiilor sale de

securitate socială până când acesta împlineşte vârsta de pensionare.

Cum puteţi obţine prestaţii pentru limită de vârstă?

Cererile de prestaţii pentru limită de vârstă trebuie înaintate administraţiei de

securitate socială competente. Institutul Naţional de Securitate Socială (Instituto



Iulie 2012 20

Nacional de la Seguridad Social - INSS) este responsabil pentru acordarea şi

calcularea pensiilor pentru limită de vârstă de tip contributiv, iar Institutul pentru

Persoane în Vârstă şi Servicii Sociale (Instituto de Mayores y Servicios Sociales -

IMSERSO) administrează, împreună cu Comunităţile autonome, pensiile plătite în baza

regimului de tip necontributiv.



Iulie 2012 21

Capitolul VII: Prestaţii de urmaş

Când aveţi dreptul la prestaţii de urmaş?

Condiţii de calificare

Ajutoarele de deces şi pensiile de urmaş se plătesc supravieţuitorilor unei persoane

asigurate decedate dacă aceasta din urmă:

▪ era afiliată la un regim de securitate socială sau se afla într-o situaţie echivalentă şi

a plătit contribuţii timp de cel puţin 500 de zile în cei cinci ani calendaristici

anteriori decesului. Această condiţie este valabilă dacă decesul a fost cauzat de o

boală fără legătură cu activitatea profesională. Nu este necesară o perioadă

minimă de asigurare dacă decesul s-a produs ca urmare a unui accident fără

legătură cu activitatea profesională, a unui accident de muncă sau a unei boli

profesionale. De asemenea, aceasta nu este necesară pentru a da dreptul la o

pensie de orfan;

▪ nu mai era afiliată la un regim de securitate socială sau nu se mai afla într-o situaţie

echivalentă, dar a plătit contribuţii de securitate socială timp de minim 15 ani;

▪ primea o pensie pentru limită de vârstă sau pentru incapacitate permanentă de tip

contributiv;

▪ primea prestaţii de incapacitate temporară, prestaţii pentru risc în timpul sarcinii,

prestaţii pentru risc în timpul alăptării, pentru paternitate sau maternitate sau

▪ a dispărut în urma unui accident de muncă sau a unui alt accident în împrejurări

care justifică prezumţia de deces şi nu s-au primit veşti despre persoana dispărută

timp de 90 de zile după accident. În acest caz, supravieţuitorii nu au dreptul la

ajutor de deces.

Soţ/soţie supravieţuitor/supravieţuitoare

Cu anumite excepţii specifice, o persoană căsătorită cu persoana decedată şi care nu

s-a recăsătorit are dreptul la o pensie de urmaş. Acest lucru este valabil pentru

soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare şi persoanele divorţate sau separate sau a

căror căsătorie a fost anulată. În unele cazuri, cuantumul pensiei va fi proporţional cu

perioada de timp în care soţii au locuit împreună.

În anumite condiţii, un partener necăsătorit poate avea, de asemenea, dreptul la o

pensie de văduv/văduvă.

Copii supravieţuitori

Copiii persoanei decedate, indiferent de natura legală a filiaţiei lor, şi, în anumite

situaţii, copiii soţului/soţiei supravieţuitor/supravieţuitoare au dreptul la o pensie de

orfan, cu condiţia ca, la data decesului părintelui, să aibă:

▪ vârsta sub 21 de8 ani sau peste această vârstă, dar să fie inapţi de muncă din cauza

incapacităţii permanente absolute sau a invalidităţii severe;

▪ vârsta sub 23 de ani (sau 25 de ani dacă ambii părinţi sunt decedaţi), dacă

veniturile lor nu depăşesc salariul minim (salario mínimo interprofesional).



Iulie 2012 22

Alţi membri ai familiei

Prestaţii sub formă de pensie sau alocaţie temporară se pot acorda, în anumite

condiţii, altor membri ai familiei (de exemplu, părinţi, bunici, nepoţi, fraţi şi surori),

dacă aceştia se aflau în întreţinerea persoanei decedate, nu au dreptul la o pensie

publică şi au locuit cu persoana decedată timp de cel puţin doi ani înainte de decesul

acesteia.

Ce se asigură?

Pensie de văduv/văduvă

Cuantumul acestei pensii (pensión de viudedad) se calculează pe baza a 52% din baza

de calcul corespunzătoare, care depinde de situaţia privind angajarea persoanei

decedate (salariat activ sau pensionar – pentru acesta din urmă, baza de calcul este

aceeaşi ca pentru pensia pentru limită de vârstă sau de invaliditate) şi de cauza

decesului (dacă s-a produs sau nu din cauze profesionale). Atunci când beneficiarul

are persoane în întreţinere şi un anumit nivel de venit, acest procent poate fi majorat

la maxim 70%.

Plata pensiilor încetează dacă soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare se

recăsătoreşte (cu anumite excepţii, de exemplu, dacă are peste 61 de ani sau are un

grad de incapacitate de peste 65%, iar soţii au un venit destul de mic).

Pensie de orfan

Cuantumul pensiei pentru fiecare orfan (pensión de orfandad) se calculează în acelaşi

mod ca pensia de văduv/văduvă, aplicând un factor de 20% din baza de calcul

corespunzătoare. Dacă nu există un/o soţ/soţie supravieţuitor/supravieţuitoare,

cuantumul acestui drept se adaugă la pensia de orfan (respectiv, o creştere de 52%

sau până la 70%).

Dacă există mai mulţi beneficiari, suma pensiei de orfan şi pensiei de văduv(ă) nu

trebuie, de regulă, să depăşească 100% din baza de calcul (cu anumite excepţii). În

cazul în care copilul îşi pierde ambii părinţi, se poate aplica o anumită creştere doar în

cazul pensiei generate de unul dintre părinţii decedaţi.

Pensia de orfan încetează atunci când copilul împlineşte o anumită vârstă. De

asemenea, se poate întâmpla ca incapacitatea care a generat dreptul să înceteze sau

ca beneficiarul să fie adoptat sau să se căsătorească (caz în care prestaţia se acordă în

continuare persoanelor cu incapacitate permanentă absolută sau cu invaliditate

severă). Pensia nu se mai plăteşte dacă beneficiarul decedează sau dacă un lucrător

care a fost raportat dispărut şi presupus decedat este găsit ulterior în viaţă.

Pensii şi prestaţii temporare pentru alţi membri ai familiei

În anumite condiţii, se acordă o pensie pentru membrii familiei (pensión en favor de

familiares). Aceasta este în cuantum de 20% din baza de calcul.

Norme similare se aplică alocaţiei temporare pentru membrii familiei, care se plăteşte

pe o perioadă maximă de 12 luni (subsidio temporal en favor de familiares).



Iulie 2012 23

Suma tuturor prestaţiilor de urmaş nu poate depăşi 100% din baza de calcul, cu unele

excepţii.

Ajutoare de deces

Un ajutor de deces (auxilio por defunción) se plăteşte întotdeauna, indiferent de cauza

decesului.

Ajutorul de deces de 45,10 EUR are scopul de a acoperi o parte din cheltuielile de

înmormântare. Este singura prestaţie acordată de sistemul de securitate socială în

acest scop.

Cum puteţi obţine prestaţii de urmaş?

Cererile pentru pensiile şi prestaţiile de urmaş trebuie înaintate administraţiei de

securitate socială competente. Institutul Naţional de Securitate Socială (Instituto

Nacional de la Seguridad Social - INSS) este responsabil pentru acordarea acestor

prestaţii.



Iulie 2012 24

Capitolul VIII: Prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale?

Sistemul spaniol de securitate socială nu conţine dispoziţii separate pentru accidentele

de muncă şi bolile profesionale. Lucrătorul în cauză va primi însă prestaţii specifice pe

lângă cele descrise mai sus.

Un accident de muncă poate fi o vătămare corporală suferită de lucrător în timpul

desfăşurării activităţii sau survenită în urma desfăşurării activităţii sau o boală care nu

poate fi clasificată drept profesională deoarece nu figurează pe lista oficială a bolilor

profesionale, dar este în mod clar rezultatul îndeplinirii atribuţiilor inerente locului său

de muncă. Accidentele suferite in itinere (pe drumul spre şi dinspre locul de muncă)

sunt considerate, de asemenea, a fi de natură profesională.

O boală profesională este o boală care figurează pe lista oficială a bolilor profesionale

şi are legătură cu activităţile principale care pot duce la apariţia unei astfel de boli.

Ce se asigură?

Asistenţă medicală

În cea mai mare parte, se acordă asistenţă medicală conform descrierii din secţiunea

despre asistenţă medicală şi întotdeauna pe o scară cât mai largă. De regulă, aceasta

se acordă fără coplăţi. Asistenţa medicală include produse medicamentoase gratuite în

anumite cazuri, precum şi toate prestaţiile asociate cu programele de reabilitare.

Anumite instituţii sunt specializate în tratamentul şi reabilitarea victimelor accidentelor

de muncă sau bolilor profesionale.


În cazul în care incapacitatea este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli

profesionale, angajaţii sunt consideraţi întotdeauna abonaţi contribuabili şi, după caz,

prestaţiile vor fi plătite fie de către angajator, fie de către serviciul de securitate

socială. Nu este necesară o perioadă de asigurare prealabilă.

În general, prestaţiile pentru incapacitate temporară sunt plătite după o perioadă de

aşteptare de trei zile. Acest lucru nu este valabil dacă incapacitatea temporară este de

natură profesională.

Pentru accidentele de muncă sau bolile profesionale, prestaţiile se plătesc din ziua

următoare celei în care pacientul încetează lucrul, conform atestării medicului (acelaşi

lucru este valabil şi pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente

asigurate în mod voluntar). Cuantumul prestaţiei este de 75% din baza de calcul.

Pentru incapacitatea temporară survenită în urma unui accident de muncă sau a unei

boli profesionale, se plăteşte o indemnizaţie în conformitate cu normele menţionate în

secţiunea despre prestaţiile de boală în numerar.



Iulie 2012 25

Pentru prestaţiile de incapacitate permanentă, vă rugăm să consultaţi secţiunea

despre invaliditate.

De asemenea, se poate acorda o prestaţie forfetară în caz de vătămare, mutilare sau

deformare corporală permanentă survenită în urma unui accident de muncă sau a unei

boli profesionale, care diminuează integritatea fizică fără a cauza incapacitate

permanentă (lesiones permanentes no invalidantes), dacă vătămarea în cauză

figurează pe lista oficială.

Plată forfetară specială

Dacă un accident de muncă sau o boală profesională are ca rezultat decesul persoanei

asigurate, se acordă un ajutor forfetar pe lângă prestaţiile generale de urmaş descrise

în secţiunea despre supravieţuitori.

Soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare şi, dacă este cazul, partenerul/partenera

sau fostul/fosta soţ/soţie primeşte o sumă egală cu 6 ori baza de calcul

corespunzătoare. Fiecare orfan primeşte echivalentul bazei de calcul corespunzătoare

unei singure luni. Dacă nu există un/o soţ/soţie supravieţuitor/supravieţuitoare,

partener/parteneră sau fost/fostă soţ/soţie, suma corespunzătoare este împărţită între

orfani. Dacă nu există nici soţ/soţie, nici orfani îndreptăţiţi să primească prestaţii de

deces şi de urmaş şi de pe urma persoanei decedate rămân unul sau ambii părinţi care

se aflau în întreţinerea sa, aceştia vor primi o sumă egală cu 12 ori baza de calcul

lunară, dacă ambii părinţi sunt în viaţă (şi cu 9 ori această bază, dacă doar unul dintre

aceştia este în viaţă).

Neglijenţa angajatorului

Toate prestaţiile plătite pentru un accident de muncă sau o boală profesională sunt

majorate cu 30-50% dacă accidentul sau boala s-a produs din cauza neglijenţei

angajatorului, care nu respecta pe deplin măsurile de sănătate şi securitate la locul de

muncă.

Prestaţiile asociate cu un accident de muncă sau o boală profesională se plătesc

indiferent dacă angajatorul şi-a îndeplinit sau nu obligaţiile de asigurare faţă de

lucrător.

Cum puteţi obţine prestaţii pentru accidente de muncă şi boli

profesionale?

Beneficiarul poate alege liber un medic, dar dacă este necesară spitalizarea, îi va fi

repartizat un spital.

Prestaţiile în numerar trebuie solicitate de la administraţia de securitate socială

competentă (în mod normal, Institutul Naţional de Securitate Socială, Instituto

Nacional de la Seguridad Social - INSS).



Iulie 2012 26

Capitolul IX: Prestaţii familiale

Când aveţi dreptul la prestaţii familiale?

Persoanele care lucrează şi/sau au reşedinţa în Spania pot avea dreptul la prestaţii

familiale pentru fiecare copil aflat în întreţinerea familiei cu vârsta sub 18 ani sau

peste această vârstă, dar cu un grad de handicap de cel puţin 65%, precum şi pentru

minorii aflaţi în plasament permanent sau pre-adoptiv. Dacă ambii părinţi sunt

decedaţi sau şi-au abandonat copiii, prestaţiile se plătesc direct copiilor.

Cu excepţia cazului în care copilul are un handicap, prestaţiile familiale nu se plătesc

atunci când venitul familiei depăşeşte un anumit cuantum (respectiv, 11 376,66 EUR,

mărit la 17 122,59 EUR pentru familiile care au în întreţinere trei copii şi cu încă

2 773,39 EUR pentru fiecare copil în plus aflat în întreţinere).

Ce se asigură?

Prestaţia pentru copii (prestaciones por hijo a cargo) se plăteşte de 12 ori pe an.

Cuantumul acesteia variază în funcţie de vârsta copilului şi de existenţa unui handicap.

De exemplu, cea mai mare prestaţie (536,60 EUR) se plăteşte pentru copiii cu vârsta

peste 18 ani şi cu un grad de incapacitate de peste 75%.

Primii doi ani de concediu parental (excedencia por cuidado de hijo) la care au dreptul

angajaţii în temeiul legislaţiei muncii pentru a îngriji fiecare copil natural, adoptat sau

aflat în plasament sau primul an de concediu pentru îngrijirea unui membru al familiei

(excedencia por cuidado de familiares) până la gradul doi de rudenie de sânge sau

prin alianţă, care, din cauza vârstei, a unui accident, a unei boli sau a unui handicap,

nu se poate descurca singur şi nu câştigă un venit, sunt consideraţi perioadă de

contribuţii în înţelesul securităţii sociale cu privire la prestaţiile de maternitate,

paternitate, incapacitate permanentă, pensionare, deces şi urmaş.

Când motivul concediului este îngrijirea unui minor şi unitatea familială căreia îi

aparţine copilul se consideră a fi una mare, această perioadă de contribuţii de

asigurări este de 30 de luni sau de 36 de luni dacă, în plus, familia face parte dintr-o

categorie specială.

Se plătesc, de asemenea, prestaţii forfetare în cazul naşterilor sau adopţiilor multiple

şi în cazul familiilor numeroase, familiilor monoparentale sau mamelor cu handicap.

Cum puteţi obţine prestaţii familiale?

Prestaţiile familiale trebuie solicitate de la administraţia de securitate socială

competentă. Institutul Naţional de Securitate Socială (Instituto Nacional de la

Seguridad Social - INSS) este responsabil pentru acordarea tuturor prestaţiilor

familiale (în cadrul tuturor regimurilor, incluzând regimul special pentru lucrătorii pe

mare).



Iulie 2012 27

Capitolul X: Şomaj

Când aveţi dreptul la prestaţii de şomaj?

Persoanele care sunt şomere, dar care sunt capabile şi dispuse să lucreze, sau care au

fost disponibilizate sau al căror program de lucru (şi salariul corespunzător) a fost

micşorat cu cel puţin 10% (maxim 70%) ca urmare a unei reduceri de personal au

dreptul la prestaţii de şomaj. Şomajul poate fi total sau parţial. Prestaţiile de şomaj

sunt de două tipuri: prestaţii de şomaj de tip contributiv şi asistenţă de şomaj

specială.

Prestaţia de şomaj

O persoană are dreptul la prestaţie de şomaj dacă:

▪ este afiliată la un regim de securitate socială care acoperă acest risc sau se află într-

o situaţie echivalentă;

▪ are statutul legal de şomer, îşi caută activ un loc de muncă şi este dispusă să

accepte un loc de muncă adecvat;

▪ a plătit contribuţii de securitate socială timp de cel puţin 360 de zile în cei şase ani

anteriori intrării în şomaj sau înainte de încetarea obligaţiei sale de a plăti

contribuţii;

▪ are vârsta peste 16 ani şi sub 65 de ani, cu excepţia cazului în care nu are dreptul

încă la o pensie pentru limită de vârstă;

▪ nu există niciun factor concomitent de descalificare.

Asistenţă de şomaj

Asistenţa de şomaj se acordă sub forma unei alocaţii de şomaj şi a unui venit de

integrare activă.

Se poate plăti o alocaţie de şomaj specială persoanelor care nu au dreptul la

prestaţii de tip contributiv deoarece nu au plătit suficiente contribuţii de asigurări şi

persoanelor al căror drept la prestaţia de tip contributiv a expirat, dar care sunt încă

şomere. Prestaţiile de tip necontributiv se plătesc doar solicitanţilor de locuri de muncă

al căror venit este mai mic de 75% din salariul minim garantat lunar (salario mínimo

interprofesional), care s-au înscris la o agenţie de ocupare a forţei de muncă timp de o

lună întreagă şi care nu au refuzat o ofertă de muncă adecvată sau un program de

formare profesională SPEE.

Beneficiarul trebuie, de asemenea, să întrunească anumite alte condiţii de calificare:

▪ trebuie să aibă persoane în întreţinere şi să fi epuizat dreptul la prestaţia de şomaj

de tip contributiv sau

▪ trebuie să aibă vârsta peste 45 de ani, să nu aibă persoane în întreţinere şi să fi

primit prestaţii de tip contributiv timp de cel puţin 24 de luni sau

▪ trebuie să aibă vârsta peste 52 de ani şi să aibă, în alte privinţe (cu excepţia

vârstei), dreptul la o pensie pentru limită de vârstă sau

▪ nu trebuie să aibă dreptul la prestaţie de şomaj de tip contributiv din cauză că a

plătit contribuţii pe o perioadă mai mare de trei luni (cu responsabilităţi familiale)

sau mai mare de şase luni (fără responsabilităţi familiale), dar mai mică de 12 luni

sau este un emigrant repatriat dintr-o ţară cu care nu există o convenţie de

asigurare de şomaj sau este un deţinut eliberat.



Iulie 2012 28

Venitul de integrare activă se poate acorda şomerilor pe termen lung cu vârsta

peste 45 de ani (dar sub 65 de ani). De asemenea, acesta se poate acorda, printre

altele, lucrătorilor emigranţi cu vârsta peste 45 de ani care revin din străinătate şi care

au lucrat în afara ţării timp de cel puţin şase luni, persoanelor cu handicap şi

victimelor violenţei sexuale sau violenţei în familie.

Ce se asigură?

Prestaţia de şomaj

Cuantumul prestaţiei de şomaj (prestación por desempleo) variază, în funcţie de

numărul de persoane aflate în întreţinere, între anumite limite minime şi maxime.

Pentru şomaj total, prestaţia este de 70% din baza de calcul în primele 180 de zile şi

de 60% din baza de calcul în perioada următoare. Baza de calcul reprezintă media

bazelor de contribuţie pentru cele şase luni anterioare. Sunt prevăzute prestaţii

minime şi maxime.

Pentru şomaj parţial, prestaţiile sunt reduse proporţional.

Persoanele care au dreptul la prestaţie de şomaj au, de asemenea, dreptul la asistenţă

medicală. În ceea ce priveşte alte prestaţii de securitate socială, perioada în care

primesc prestaţie de şomaj se consideră drept perioadă de asigurare.

Durata prestaţiei de şomaj depinde de perioada în care persoana a plătit contribuţii de

securitate socială în precedenţii şase ani. Dacă s-au plătit contribuţii timp de cel puţin

360 de zile, prestaţia de şomaj poate fi primită pe o perioadă de până la patru luni.

Dacă s-au plătit contribuţii mai mult de 2 160 de zile, prestaţia de şomaj poate fi

primită pe o perioadă de până la doi ani.


Alocaţia de şomaj specială (subsidio por desempleo) se plăteşte, în mod normal, pe

o perioadă de şase luni, fiind posibile prelungiri cu perioade de câte şase luni, până la

un număr total de 18 luni (sunt posibile prelungiri suplimentare în cazuri specifice). Un

salariat cu vârsta peste 52 de ani care îndeplineşte cerinţele legale poate primi

această alocaţie până când începe să primească o pensie pentru limită de vârstă.

Ca regulă generală, o alocaţie de şomaj de tip necontributiv este echivalentă cu 80%

din rata publică de venit cu efecte multiple (Indicador Público de Renta de Efectos

Múltiples, IPREM). Pentru şomerii pe termen lung cu vârsta peste 45 de ani care au

epuizat o prestaţie de tip contributiv pe doi ani, există o alocaţie specială pe şase luni

care variază între 80% şi 133% din IPREM în funcţie de numărul de membri ai familiei

aflaţi în întreţinere.

Beneficiarii au, de asemenea, dreptul la asistenţă medicală.

Venit de integrare activă

Venitul de integrare activă (Renta Activa de Inserción, RAI) se acordă în cuantum de

80% din rata IPREM în vigoare. Cuantumul IPREM este de 17,75 EUR pe zi sau

532,51 EUR pe lună sau 6 390,13 EUR pe an.

Venitul de integrare activă se plăteşte pe o perioadă maximă de 11 luni.



Iulie 2012 29

Cum puteţi obţine prestaţii de şomaj?

Toate prestaţiile de şomaj sunt administrate, plătite şi controlate de Institutul Public

de Stat pentru Ocuparea Forţei de Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal, SPEE),

cu excepţia persoanelor asigurate prin regimul special pentru lucrătorii pe mare, ale

căror prestaţii sunt administrate de Institutul Social pentru Lucrătorii pe Mare (ISM).



Iulie 2012 30

Capitolul XI: Resurse minime

Când aveţi dreptul la prestaţii pentru resurse minime?

Prestaţiile de tip necontributiv în funcţie de venit finanţate din impozite se acordă

persoanelor aflate în anumite situaţii de dificultate. Prestaţiile nu sunt discreţionare,

iar cuantumurile variază în funcţie de diferiţi factori.

Nu există un regim general de asistenţă socială de tip necontributiv. Cu toate acestea,

se acordă o prestaţie minimă de tip necontributiv specifică anumitor categorii de

persoane aflate în anumite situaţii de dificultate.

Condiţiile specifice pentru acordarea pensiei de invaliditate de tip necontributiv sunt

▪ vârstă: persoana trebuie să aibă vârsta de cel puţin 18 ani şi sub 65 de ani;

▪ reşedinţă: persoana trebuie să aibă reşedinţa legală în Spania şi să fi locuit în

Spania cel puţin cinci ani, inclusiv în cei doi ani calendaristici imediat anteriori datei

de depunere a cererii;

▪ grad de incapacitate sau boală cronică de cel puţin 65%;

▪ lipsa unui alt venit suficient.

Condiţiile specifice pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă de tip

necontributiv sunt

▪ vârstă: persoana trebuie să aibă vârsta de 65 de ani sau mai mult,

▪ reşedinţă: persoana trebuie să aibă reşedinţa în Spania şi să fi locuit în Spania cel

puţin zece ani între vârsta de 16 ani şi data pensionării, inclusiv în cei doi ani

calendaristici imediat anteriori datei de depunere a cererii şi

▪ lipsa unui alt venit suficient.

Şomerii care au reşedinţa legală în Spania pot avea dreptul la asistenţă de şomaj sub

forma unei alocaţii de şomaj şi a unui venit de integrare activă.

O prestaţie minimă specifică se acordă cetăţenilor spanioli care au reşedinţa în

străinătate şi persoanelor repatriate. Pentru a avea acest drept, cetăţeanul spaniol

trebuie să aibă reşedinţa într-o ţară în care sistemul de protecţie socială este

nereglementat. Acesta trebuie să aibă vârsta peste 65 de ani pentru a avea dreptul la

prestaţii pentru limită de vârstă şi între 16 ani şi 65 de ani pentru a avea dreptul la

prestaţii de invaliditate. Persoanele repatriate cu vârsta peste 65 de ani pot avea acest

drept dacă sunt cetăţeni spanioli, s-au născut în Spania şi au avut reşedinţa în ţări în

care sistemele de protecţie socială sunt nereglementate sau sunt persoane de origine

spaniolă care au avut reşedinţa în Spania timp de opt ani înainte de depunerea cererii

şi au deţinut naţionalitatea spaniolă în toată această perioadă.

Ce se asigură?

Pensie de invaliditate de tip necontributiv

Toate persoanele cu handicap care au reşedinţa în Spania şi se află în dificultate

beneficiază de o pensie de invaliditate de tip necontributiv (pensión de invalidez no

contributiva), de asistenţă medicală şi farmaceutică gratuită şi de servicii sociale



Iulie 2012 31

suplimentare, chiar dacă nu au plătit niciodată contribuţii de securitate socială sau nu

au plătit astfel de contribuţii suficient de mult timp pentru a avea dreptul la o pensie

de tip contributiv.

O persoană cu resurse insuficiente este o persoană al cărei venit anual total este mai

mic de 5 007,80 EUR. Acest cuantum este ajustat în funcţie de mărimea gospodăriei

(este mai mare dacă mai mulţi membri ai familiei locuiesc împreună). O gospodărie

(unitate economică) există în toate cazurile în care beneficiarul locuieşte împreună cu

alte persoane, indiferent dacă sunt sau nu beneficiari, fiind înrudit cu acestea prin

alianţă sau relaţii de sânge de până la gradul doi.

Pensia se calculează anual (357,70 EUR pe lună; 14 plăţi, respectiv, 5 007,80 EUR pe

an).

Dacă există mai mulţi beneficiari în cadrul unităţii economice, cuantumul pentru

fiecare beneficiar se calculează ca rezultat al împărţirii la numărul de beneficiari a

sumei pensiei plus 70% din pensie, înmulţit cu numărul de beneficiari minus unu.

Veniturile sau câştigurile anuale ale beneficiarului nu trebuie să fie mai mari decât

cuantumul anual al pensiei de tip necontributiv cu peste 25%. În acest caz, pensia de

tip necontributiv trebuie redusă corespunzător. Cu toate acestea, cuantumul pensiei

nu poate fi mai mic decât un sfert din suma totală a pensiei (respectiv, 1 251,95 EUR

pe an).

Când gradul de invaliditate este de 75% sau mai mare şi este necesară asistenţă din

partea altor persoane pentru îndeplinirea funcţiilor de bază esenţiale, cuantumul

pensiei este suplimentat cu 50% din valoarea sa.

Pensie pentru limită de vârstă de tip necontributiv

Toţi pensionarii aflaţi în dificultate beneficiază de prestaţii în numerar, de asistenţă

medicală şi farmaceutică gratuită şi de servicii sociale suplimentare, chiar dacă nu au

plătit niciodată contribuţii de securitate socială sau nu au plătit astfel de contribuţii

suficient de mult timp pentru a avea dreptul la o pensie de tip contributiv.

Aceleaşi reguli de calcul al pensiei de invaliditate de tip necontributiv (menţionată mai

sus) se aplică şi pensiei pentru limită de vârstă de tip necontributiv (pensión de

jubilación no contributiva).


Calculul alocaţiei de şomaj şi al venitului de integrare activă este descris în secţiunea

despre şomaj.

Prestaţie minimă pentru cetăţenii spanioli cu reşedinţa în străinătate şi

persoanele repatriate

Prestaţia minimă pentru persoanele de origine spaniolă cu reşedinţa în străinătate şi

persoanele repatriate (prestación por razón de necesidad a favor de los españoles

residentes en el exterior y retornados) se calculează în două moduri. Pentru cetăţenii

spanioli cu reşedinţa în străinătate, asistenţa este stabilită anual de Direcţia Generală

de Emigrare (Dirección General de Emigración). Persoanele repatriate au dreptul la un

cuantum egal cu pensia pentru limită de vârstă de tip necontributiv. Acest cuantum se

plăteşte de 12 ori pe an (şi nu de 14 ori ca în cazul pensiilor de tip necontributiv).



Iulie 2012 32

Alocaţie pentru locuinţă

Alocaţiile pentru locuinţă au scopul de a reduce costul chiriei în cazul în care

beneficiarul îndeplineşte, printre altele, următoarele condiţii:

▪ are dreptul la o pensie pentru limită de vârstă sau de invaliditate de tip

necontributiv,

▪ nu este proprietarul unei locuinţe,

▪ nu este rudă de gradul trei a proprietarului.

Alocaţia pentru locuinţă este în cuantum de 525 EUR pe an.

Servicii sociale

Sistemul spaniol de securitate socială administrează următoarele servicii sociale: locuri

în cămine de bătrâni pentru persoane în vârstă, ajutor la domiciliu, vacanţe şi sejururi

în staţiuni balneoclimaterice, reţele de centre şi pensiuni pentru persoane în vârstă,

locuri în centre pentru persoanele cu handicap fizic şi mintal şi asistenţă medicală

(tratament şi reabilitare).

Lucrătorii pe mare care, din cauza activităţii pe care o desfăşoară, trebuie să rămână o

anumită perioadă de timp într-un port spaniol, vor beneficia de servicii sociale

speciale, de informaţii şi de asistenţă financiară în cadrul reţelei de „locuinţe pentru

lucrătorii pe mare” (Casas del Mar), care acoperă toate porturile principale.

Cum puteţi obţine prestaţiile pentru resurse minime?

Pensiile de invaliditate şi pentru limită de vârstă de tip necontributiv sunt organizate la

nivel regional, iar asistenţa de şomaj şi prestaţia minimă pentru persoanele de origine

spaniolă cu reşedinţa în străinătate şi pentru persoanele repatriate sunt organizate la

nivel central.

Pensiile de tip necontributiv sunt recunoscute de Comunităţile autonome

(Comunidades Autónomas), cărora le-au fost transferate funcţiile Institutului pentru

Persoane în Vârstă şi Servicii Sociale (Instituto de Mayores y Servicios Sociales -

IMSERSO).

Beneficiarii acestor pensii sunt obligaţi să raporteze, în decurs de 30 de zile, orice

modificare a situaţiei lor care le-ar putea afecta dreptul la pensie sau cuantumul

acesteia. Aceştia trebuie să depună o declaraţie cu venitul pe ultimul an al gospodăriei

în primul trimestru al fiecărui an. Aceste date pot fi verificate la Administraţia

Financiară.

Asistenţa de şomaj trebuie solicitată de la Serviciul Public de Stat pentru Ocuparea

Forţei de Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal - SPEE), iar prestaţia minimă

pentru cetăţenii spanioli cu reşedinţa în străinătate şi persoanele repatriate de la

Direcţia Generală de Emigrare (Dirección General de Emigración).

Solicitările de informaţii cu privire la servicii sociale specifice trebuie adresate la

IMSERSO, iar pentru lucrătorii pe mare la Institutul Social pentru Lucrătorii pe Mare

(Instituto Social de la Marina - ISM).

Ca regulă generală, recuperarea prestaţiilor de la beneficiar este obligatorie în caz de

eroare, fraudă sau în cazul neinformării serviciilor cu privire la o modificare a situaţiei.



Iulie 2012 33

Capitolul XII: Îngrijire pe termen lung

Când aveţi dreptul la îngrijire pe termen lung?

O persoană lipsită de sau care îşi pierde autonomia fizică, mintală, intelectuală sau

senzorială din cauza vârstei, a bolii sau a incapacităţii şi necesită asistenţă din partea

unei alte persoane pentru desfăşurarea activităţilor zilnice esenţiale (sau, în cazul

persoanelor cu un handicap sau o boală mintală, alte forme de asistenţă pentru

autonomia personală) poate avea dreptul la prestaţii de îngrijire pe termen lung.

Aceste prestaţii se acordă cetăţenilor spanioli care au reşedinţa legală în Spania de cel

puţin cinci ani, dintre care doi trebuie să preceadă imediat data de depunere a cererii.

Emigranţii spanioli repatriaţi pot avea, de asemenea, acest drept. Emigranţii spanioli

repatriaţi pot avea, de asemenea, acest drept.

Prestaţiile se acordă cu condiţia ca venitul şi bunurile personale să nu depăşească un

anumit nivel. O altă condiţie este ca persoana să necesite asistenţă cel puţin odată pe

zi în desfăşurarea activităţilor zilnice esenţiale.

Se operează o distincţie între trei grade de dependenţă (grados de dependencia):

▪ gradul I, dependenţă moderată (este necesară îngrijire cel puţin o dată pe zi);

▪ gradul II, dependenţă ridicată (este necesară îngrijire de mai mult de două ori pe

zi);

▪ gradul III, dependenţă severă (este necesară îngrijire continuă).

Fiecare grad include alte două (sub)niveluri.

Nu există condiţii legate de vârstă, dar se aplică dispoziţii speciale pentru copiii cu

vârsta sub trei ani.

Ce se asigură?

Se pot acorda fie prestaţii în natură, fie prestaţii în numerar. Cu toate acestea, nu

există libertatea de a alege între cele două forme de prestaţii. În plus, nu este permis

cumulul de prestaţii în numerar şi prestaţii în natură combinate; prestaţiile în numerar

se acordă numai atunci când nu se pot acorda prestaţii în natură (de exemplu, din

cauza lipsei de capacităţi).


Ca prestaţii în natură se acordă forme diferite de asistenţă la domiciliul persoanei cu

un anumit grad de dependenţă. De asemenea, beneficiarul poate avea dreptul la

asistenţă la distanţă şi măsuri preventive.

Asistenţa în centre de îngrijire de zi şi de noapte este oferită ca o formă de îngrijire cu

cazare parţială. Durata şi tipul de îngrijire depind de nevoile individuale ale

beneficiarului.

Îngrijirea cu cazare pe termen lung se acordă în instituţii speciale, în principal, în

cămine pentru persoane în vârstă şi centre pentru persoane cu handicap.



Iulie 2012 34

Beneficiarul poate avea obligaţia de a acoperi o parte din costurile serviciilor, dar

această participare depinde de tipul şi costul serviciului, precum şi de situaţia

financiară personală a beneficiarului.


Cuantumurile prestaţiilor de îngrijire pe termen lung în numerar sunt stabilite prin lege

şi variază în funcţie de gradul de dependenţă. Cuantumul lunar maxim este de

833,96 EUR.

Prestaţiile în numerar sunt reduse cu cuantumul oricărei alte prestaţii publice date

similare ca natură şi scop. Prestaţiile de îngrijire pe termen lung în numerar sunt, în

special, incompatibile cu: cuantumul suplimentar de tip contributiv acordat pentru

invaliditate severă, cuantumurile suplimentare de tip necontributiv pentru un fiu/o fiică

cu handicap aflat(ă) în întreţinere cu vârsta peste 18 ani, cu un grad de handicap de

cel puţin 75% şi care necesită asistenţa unei alte persoane, alocaţia (de exemplu o

pensie de invaliditate de tip necontributiv) pentru asistenţă acordată de o terţă

persoană.

Cum puteţi beneficia de îngrijire pe termen lung?

Comisia de evaluare a Comunităţilor autonome (Comunidades Autónomas), formată

din profesionişti din domeniul sănătăţii şi din domeniul social, evaluează gradul de

dependenţă pe baza unei scale în conformitate cu Clasificarea internaţională a

funcţionării, handicapului şi sănătăţii (ICF) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Sunt

posibile reevaluări periodice.

Îngrijirea poate fi acordată de prestatori profesionişti, respectiv, instituţii şi prestatori

de servicii de îngrijire la domiciliu cu statut public, privat sau semi-public. Rudele şi

persoanele apropiate beneficiarului pot acţiona ca îngrijitori neoficiali.

Prestaţiile în numerar se acordă beneficiarului, care plăteşte îngrijitorul neoficial.

Acesta din urmă este asigurat obligatoriu în cadrul sistemului de securitate socială.



Iulie 2012 35

Anexa: Adrese şi site-uri utile

Informaţii mai detaliate privind condiţiile de calificare şi prestaţiile individuale de

securitate socială din Spania pot fi obţinute de la institutele publice care administrează

sistemul de protecţie socială.

Pentru probleme de securitate socială care privesc mai multe ţări ale UE puteţi căuta o

instituţie de contact în registrul public al instituţiilor europene de securitate socială

menţinut de Comisia Europeană şi disponibil la: http://ec.europa.eu/social-security-

directory.

Solicitările de informaţii privind efectul asupra prestaţiilor de asigurare în două sau

mai multe state membre trebuie adresate către:

Ministerul Ocupării Forţei de Muncă şi Securităţii Sociale

Ministerio Empleo y Seguridad Social

Agustín de Bethencourt, 4

28071 Madrid

Tel.: +34 91 3630000

Fax: +34 91 5332996

E-mail: [email protected]

http://www.mtin.es, http://www.meyss.es

Ministerul Sănătăţii, Serviciilor Sociale şi Egalităţii

Ministerio de Sanidad, Servicios Sociales e Igualdad

Paseo del Prado, 18-20

28071 Madrid

Tel.: +34 91 596 10 00

Fax: +34 91 596 44 80


http://www.msssi.es

Administraţia Financiară Generală pentru Securitate Socială

Tesorería General de la Seguridad Social

Plaza de los Astros, 5 y 7

28007 Madrid

Tel.: +34915038000

Fax: +3491 503841 +3491 5038412

http://www.seg-social.es

Institutul Naţional de Securitate Socială

Instituto Nacional de la Seguridad Social

c/ Padre Damián, 4

28036 Madrid

Tel.: 34915688300

Fax: 34915640484


http://ec.europa.eu/social-security-directory

http://ec.europa.eu/social-security-directory

mailto:[email protected]

http://www.mtin.es/

http://www.meyss.es/


http://www.msssi.es/

http://www.seg-social.es/




Iulie 2012 36

Institutul Naţional pentru Administrarea Sănătăţii

Instituto Nacional de Gestión Sanitaria

c/ Alcalá, 56

28071 Madrid

Tel.: +34 91 3380365

Fax: +34 91 3380853


http://www.ingesa.msssi.es

Institutul pentru Persoane în Vârstă şi Servicii Sociale

Instituto de Mayores y de Servicios Sociales

Avda. de la Ilustración s/n con vta. A Ginzo de Limia, 58

28029 Madrid

Tel.: + 34 901 109 899

Fax: +34 91 7033981


http://www.imserso.es

http://www.dependencia.imserso.es

Serviciul Public de Stat pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Servicio Público de Empleo Estatal

c/ Condesa de Venadito, 9

28027 Madrid

Tel.: +34 91 5859888

Fax: +34 91 4080017


http://www.sepe.es

Institutul Social pentru Lucrătorii pe Mare

Instituto Social de la Marina

C/ Genova, 24

28004 Madrid

Tel.: +34917006600

Fax: +34 91 7006716



http://www.imserso.es/

http://www.dependencia.imserso.es/


http://www.sepe.es/


Date post:	19-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Drepturile dumneavoastră de securitate...

Documents