DREPTURILE OMULUI · 2018. 3. 7. · DREPTURILE OMULUI Revistă clasificată de Consiliul Naional...

DREPTURILE OMULUIANUL XXVI

NR. 22016

INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI

DREPTURILE OMULUIRevistă clasificată de Consiliul Na ional al Cercetării tiin ificeț Ș ț

din Învă ământul Superiorț

Înregistrată la OSIM sub numărul de marcă 109255/2010

Consiliul tiin ificș ț

Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo, membru titular al Academiei de tiin e Juridice dinȘ țRomânia; Prof. univ. dr. Jean Marie Bernard, director de cercetare CNRS; Prof. univ. dr. RalucaMiga Be teliuș ; Prof. univ. dr. Bogdan Ciucă, membru titular al Academiei de tiin e Juridice dinȘ țRomânia; Prof. univ. dr. Gérard Conac, membru de onoare al Academiei Române; Prof. univ. dr.Ioan Leș, membru titular al Academiei de tiin e Juridice din RomâniaȘ ț ; Prof. univ. dr. ChristineDesouche, Universitatea Paris I-Panthéon-Sorbonne; Prof. univ. dr. Nicole Guimezanes, Membrual Academiei Interna ionale de Drept Comparat; Prof. univ. dr. ț Irina Moroianu Zlătescu, membrutitular al Academiei Interna ionale de Drept Comparat; Prof. univ. dr. ț Dumitra Popescu; Prof. univ.dr. Ovidiu Predescu membru titular al Academiei de tiin e Juridice din România; Prof. univ. dr.Ș țDominique Rousseau, Universitatea Paris I; Prof. univ. dr. Vasile Stănescu, membru al AcademieiRomâne; Prof. univ. dr. Gheorghe Vlădu escuț , membru al Academiei Române.

Colegiul de redac ieț

Conf. univ. dr. Gheorghe Bârlea; Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo, membru titular alAcademiei de tiin e Juridice din RomâniaȘ ț ; Prof. univ. dr. Jean Marie Bernard, director decercetare CNRS; Prof. univ. dr. Raluca Miga Be teliuș ; Conf. univ. dr. Elena-Mihaela Fodor; Prof.univ. dr. Nicole Guimezanes, Membru al Academiei Interna ionale de Drept Comparat; Prof. univ.țdr. Gheorghe Iancu, Prof. univ. dr. Ioan Leș, membru titular al Academiei de tiin e Juridice dinȘ țRomânia; Emil Marinache; Prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, membru titular al AcademieiInterna ionale de Drept Comparat, editor; Prof. ț Ioan Oancea; Prof. univ. dr. Nicolae Popa; Prof.univ. dr. Dumitra Popescu; Valeriu Rendec; Prof. univ. dr. Dominique Rousseau, UniversitateaParis I; Dr. Ianfred Silberstein; Dr. Rodica erbănescuȘ ; Prof. univ. dr. Lauren iu oituț Ș .

Realizarea acestui număr a fost coordonată de:

Marius MocanuMihaela ScarlatGheorghe PârvanTraduceri: Valeriu Rendec, Daniela Albu

Institutul Român pentru Drepturile OmuluiBucure ti, B-dul Nicolae Bălcescu, nr.21ș

Tel. +40 21 3114921e-mail: [email protected]

www.irdo.ro

Tipărit la R.A. Monitorul Oficial

SUMAR

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE ................................................................................. 7• Contractul social i problematica drepturilor omului – provocările postmodernită ii – dr.ș ț

Mihai-Bogdan Marian ........................................................................................................ 7• Statul de drept, drepturile omului, siguran a cetă enilor i starea de excep ie – prof. univ.ț ț ș ț

dr. Mihai Milca .................................................................................................................... 17• Drepturile elevului i manualul digital – prof. univ. dr. ș Lauren iu oitu, Alina icăuț Ș Ț ...... 23• Analiza unor reglementări constitu ionale i legale privind mediul protejat – prof. univ.ț ș

dr. Gheorghe Iancu, Anca Iancu ........................................................................................ 27• Reglementări actuale în domeniul nediscriminării – prof. univ. dr. Irina Moroianu

Zlătescu, Petru Emanuel Zlătescu ..................................................................................... 29• Drepturile economice i sociale ale imigran ilor – ș ț Alexandra Bucur ................................. 39• Aspecte privind administrarea justi iei din România ca serviciu public – ț Gra ianț

Urechiatu Burian ................................................................................................................ 44

II. DOCUMENTAR JURIDIC ............................................................................................... 50• O argumenta ie pentru candidatura politică – drept fundamental al omului (prezentareț

studiu Alecia Johns) .............................................................................................................. 50

III. JURISPRUDEN Ă Ț ........................................................................................................... 61• Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza ț Drăgan împotriva României ..... 61• Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza ț Poede împotriva României ....... 72

IV. SEMNAL ............................................................................................................................ 80

V. REMEMBER ....................................................................................................................... 99

CONTENTS

I. STUDIES, RESEARCH, ARTICLES ................................................................................. 7• Social contract and human rights issues – challenges of post-modernity – Mihai Bogdan

Marian, Ph.D ........................................................................................................................ 7• Rule of law, human rights, security of citizens and the state of exception – Prof. Mihai

Milca, Ph.D ........................................................................................................................... 17• The rights of the student and the digital manual – Prof. Lauren iu oitu,ț Ș Ph.D, Alina

icăuȚ ..................................................................................................................................... 23• Analysis of the constitutional and legislative provisions on the protected environment –

Prof. Gheorghe Iancu, Ph.D, Anca Iancu ........................................................................... 27• Current legislation in the field of non-discrimination – Prof. Irina Moroianu Zlătescu,

Ph.D, Petru Emanuel Zlătescu ............................................................................................ 29• The social and economic rights of immigrants – Alexandra Bucur .................................... 39• Aspects regarding the administration of justice as a public service in Romania – Gra ianț

Urechiatu Burian 44

II. JURIDICAL DOCUMENTATION .................................................................................... 50• An argumentation for political candidature as a fundamental human right (presentation of a

study by Alecia Johns) ............................................................................................................ 50

DREPTURILE OMULUI 3

IV. JURISPRUDENCE ............................................................................................................ 61• Decision by the European Court of Human Rights in the case Drăgan vs. Romania .......... 61• Decision by the European Court of Human Rights in the case Poede vs. Romania ............ 72

V. SIGNAL ................................................................................................................................ 80

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 99

SOMMAIRE

I. ÉTUDES, RECHERCHES, ARTICLES ............................................................................ 7• Contrat social et les questions relatives aux droits de l’homme – les défis des

postmodernité – dr. Mihai Bogdan Marian ........................................................................ 7• L’État de droit, les droits de l’homme, la sécurité des citoyens et l’état d’exception –

prof. dr. Mihai Milca ............................................................................................................ 17• Les droits des étudiants et manuel numérique – prof. dr. Lauren iu oitu, Alinaț Ș

icăuȚ ..................................................................................................................................... 23• L’analyse des dispositions constitutionnelles et législatives relatives à la protection de

l’environnement – prof. dr. Gheorghe Iancu, Anca Iancu ................................................. 27• La législation en vigueur dans le domaine de non-discrimination – prof. dr. Irina

Moroianu Zlătescu, Petru Emanuel Zlătescu ................................................................... 29• Les droits économiques et sociaux des immigrants – Alexandra Bucur ............................ 39• Aspects concernant l’administration de la justice comme service public en Roumanie –

Gra ian Urechiatu Burianț .................................................................................................. 44

II. DOCUMENTAIRE JURIDIQUE ..................................................................................... 50• Un argumentation pour la candidature politique comme un droit fondamental ................... 50

III. JURISPRUDENCE ........................................................................................................... 61• La décision du la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Drăgan contre la

Roumanie .............................................................................................................................. 61• La décision du la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Poede contre la

Roumanie .............................................................................................................................. 72

V. SIGNAL ............................................................................................................................... 80

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 99

4 DREPTURILE OMULUI

ABREVIERI

AEP Autoritatea Electorală PermanentăAICHR Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului a Asocia iei Na iunilorț ț

din sud-estul AsieiAIDC Académie Internationale de Droit Comparé – Academia Interna ională deț

Drept Comparatalin. alineatANR Agen ia Na ională pentru Romiț țANUROM Asocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țart. articolulASEAN Association of Southeast Asian Nations – Asocia ia Na iunilor din sud-estulț ț

Asiei asist. univ. dr. asistent universitar doctorCDPD Conven ia privind drepturile persoanelor cu dizabilită iț țCE Consiliul EuropeanCEDO Conven ia europeană a drepturilor omuluițcercet. st. cercetător tiin ificș țCit.supra. citatul de deasupraCJUE Curtea de Justi ie a Uniunii Europenețcf. confercoord. coordonatorCSCE Conference for Security and Cooperation in EuropeC.pen. Codul penalCtEDO Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiDNA Direc ia Na ională Anticorup ie ț ț țdr. doctorEASO Biroul European de Sprijin pentru Azil Ed. edituraEHMA European Health Management Association – Asocia ia Europeană deț

Management în SănătateELI European Law Institute – Institutul de Drept EuropeanENAR Re eaua europeană de combatere a rasismuluițENNHRI Re eaua Europeană a Institu iilor Na ionale pentru Drepturile Omului ț ț țEquinet Re eaua Europeană a Organismelor pentru Egalitate țetc (et caetera) i celelalteșE-uri aditivi alimentariEU-MIDIS European Union minorities and discrimination survey

Studiul de tip sondaj privind minorită ile i discriminarea din Uniuneaț șEuropeană

EUROSUR Sistemul European de Supraveghere a FrontierelorEUROSTAT Biroul de Statistică a Uniunii EuropeneFRA European Union Agency for Fundamental Rights – Agen ia pentru Drepturiț

Fundamentale a Uniunii EuropeneFRONTEX Agen ia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontiereleț

Externe ale Statelor Membre ale Uniunii EuropeneHG Hotărâre de GuvernICAR Forumul interna ional privind responsabilitatea corporatistățIDDO Institutul Danez pentru Drepturile OmuluiIDEF Institutul interna ional de drept de expresie i inspira ie francezeț ș ținfra. dedesubt, mai josIRDO Institutul Român pentru Drepturile Omului

DREPTURILE OMULUI 5

lit. literaloc. cit. locul citatM. Of. Monitorul Oficial al RomânieiMMFPSV Ministerul Muncii, Familiei, Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstniceț șnr. numărul OG Ordonan ă de GuvernțOMS Organiza ia Mondială a Sănătă iiț țONG organiza ie neguvernamentalățONU Organiza ia Na iunilor Uniteț țop. cit. opera citatăOSCE Organiza ia pentru Securitate i Cooperare în Europaț șOUG Ordonan a de Urgen ă a Guvernuluiț țp. paginaparag. paragrafulpct. punctulpp. paginileRec recomandareSECA Sistemul european comun de azilSNSPA coala Na ională de Studii Politice i AdministrativeȘ ț șSNPAB Strategia Na ională i Planul de Ac iune privind Conservarea Biodiversită ii ț ș ț țsupra. deasupra, mai sus.a.ș i al ii (altele)ș ț

UE Uniunea EuropeanăUNESCO Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie i Culturăț ț ț șurm. următoarelevol. volumulvs. (versus) contra, împotriva

6 DREPTURILE OMULUI

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE

CONTRACTUL SOCIAL I PROBLEMATICA DREPTURILOR ȘOMULUI – PROVOCĂRILE POSTMODERNITĂ IIȚ

MIHAI-BOGDAN MARIAN*

Abstract:Contractual theories and the regulation of human rights issues emanating from the

Enlightenment century is an unprecedented evolutionary leap in the history of human societieswhich managed to bring substantial improvements in the lives of common individuals everywhere.But social realities are not static, they evolve and transform, requiring a permanent redefinition andreinvention of the regulatory framework by which this regulations are applied. From thisperspective, postmodernism comes to counterbalance a series of exceptions from the classicalcontractual theories, with profound implications on the matter of human rights, which by theirnumber and their persistence over time, become genuine indicators revealing that humanity hasreached the moment when the renegotiation of a new social contract becomes mandatoryworldwide.

Keywords: social contract, human rights, sovereignty, national state, postmodernism.

Résumé:Théories contractuelles et le règlement des questions des droits de l’homme émanant du Siècle

des Lumières est un saut évolutionnaire sans précédent dans l’histoire des sociétés humaines qui ontréussi à apporter des améliorations substantielles dans la vie des individus communs partout. Maisles réalités sociales ne sont pas statiques, elles évoluent et se transforment, ce qui nécessite uneredéfinition permanente et réinvention du cadre réglementaire par lequel ces règlements sontappliqués. Dans cette perspective, le postmodernisme vient contrebalancer une série d’exceptionsdes théories contractuelles classiques, avec des implications profondes sur la question des droits del’homme, qui, par leur nombre et leur persistance dans le temps, deviennent des indicateursauthentiques révélant que l’humanité a atteint le moment où le renégociation d’un nouveau contratsocial devient obligatoire dans le monde entier.

Mots clés: contrat social, les droits de l’homme, la souveraineté, l’État national, postmodernisme.

*IntroducerePe parcursul articolului din numărul

precedent1 am încercat să schi ăm premiselețsocio-istorice i politice care au fundamentatșapari ia i dezvoltarea teoriilor contractualisteț și, respectiv, reglementărilor în materiaș

drepturilor omului. Cu această ocazie amdecelat între cele două mari căi de accedere asocietă ilor umane în modernitate, respectiv,țmodelul britanic i cel francez, punctândșdeosebirile de ra iune pe care s-a fundamentatțcontractul social în cazul fiecărui model în

* Dr.1 A se vedea Marian, M.B., Contractul social ișproblematica drepturilor omului fa ă în fa ă cuț țpostmodernitatea, Revista „Drepturile omului” nr.1/2016, IRDO, pp. 45-53.

parte2. Totodată, am căutat să surprindemmetamorfozele ulterioare, atât ale planuluisocial de referin ă, cât i ale conceptelor iț ș șno iunilor-reper prin care acesta s-a definit pețtot parcursul modernită ii, eviden iind modul înț țcare teoriile contractualiste s-au articulat cumateria drepturilor omului în cadrul acestuiproces de tranzi ie istorică, supravie uind pânăț țîn postmodernitate, însă cu pre ul unor erodărițînsemnate ale fondurilor i în elesurilor lorș țobi nuite. ș

2 Împăr irea suveranită ii între toate componentele socialeț țreprezentative ale na iunii, cu prezervarea acestora înțatributele lor constitutiv-identitare, în primul caz,respectiv, transfer total de suveranitate dinspre coroană ișaristocra ie nobiliară i clericală către restul na iuniiț ș ț(starea a treia), cu decăderea completă a coroanei ișaristocra iei nobiliare i clericale din drepturile iț ș șprivilegiile de inute, în cel de-al doilea caz. ț

DREPTURILE OMULUI 7

Astfel, ajun i către postmodernitate, ca oșconsecin ă a acestor evolu ii i transformări deț ț șparcurs care privesc în egală măsură atât planulsocial concret cât i pe cel teoretic, am ajuns sășidentificăm o serie de provocări pe care nouaperioadă istorică le antrenează în materia teoriilorcontractualiste i problematica drepturilorșomului, dintre acestea re inându-ne aten ia înț țmod special următoarele: 1) procesul de disolu ieța statului na ional i criza suveranită ii na ionale,ț ș ț ț2) apari ia unor noi actori sociali care nu î iț șgăsesc reglementarea în teoriile contractualisteclasice, 3) reconfigurarea vechilor categoriisociale într-o logică de acum globală, 4) starea deconflict atipic cu tendin e de generalizare, carețdin excep ie tinde să devină regulă pentru cadrulțde referin ă al raporturilor sociale, 5) marilețfluxuri migratorii antrenate de prăbu irea, lașpropriu, a vechii lumi.

Întrucât în articolul anterior am acordatprioritate unei perspective istorice i ne-amșlimitat doar la a puncta i descrie sumarșprincipalele provocări pe care postmodernitateale contrapune astăzi teoriilor contractualiste ișproblematicii drepturilor omului, ne-am propusca pe parcursul prezentului articol să neîntregim demersul prin a detalia în plusperspectiva asupra acestor provocări.

Disolu ia statului na ional i crizaț ț șsuveranită ii na ionaleț ț

Statul modern, definit ini ial din punct dețvedere institu ional ca expresie a contractuluițsocial care vine să garanteze recunoa terea iș șafirmarea drepturilor i libertă ilor păr ilorș ț țcontractante, în virtutea rolului de garant alechilibrului legitim între păr ile sociale, cu sauțfără voia sa, devine el însu i în cele din urmășparte a contractului social. Faptul decurge înmod firesc din aceea că statului îi revine caprincipală misiune realizarea binelui comunpentru to i cetă enii săi, ca membri ai na iuniiț ț țsuverane, sens în care el trebuie să vegheze labuna administrare a teritoriului i resurselorșsale, precum i la corecta i echitabilaș șredistribuire a bunăstării către cetă eni.țTotodată, pentru buna reglementare araporturilor sociale, statul este învestit de cătrena iune cu dreptul utilizării for ei legitime, dreptț țasupra căruia îi este acordat i recunoscut unșmonopol exclusiv.3

3 A se vedea Frigioiu, N., Antropologie politică.Bucure ti, Ed. Tritonic, 2009, pp. 153-186.ș

În acela i timp însă, postmodernitatea,șîmpreună cu paradigmele globalizării asociateacestei perioade istorice a umanită iiț 4, i-așasumat în mod deschis misiunea deminimalizare a rolului statului până la reducereasa în parametri aproximativ nesemnificativi pemultiple coordonate5, cu excep ia celei carețvizează exerci iul de autoritate i putere înț șraporturile cu propriii cetă eni, precum iț ștrecerea societă ilor umane într-o logică dețmanifestare postna ionalăț 6. Prin urmare,postmodernitatea î i propune, printre altele,șchiar să extragă din logica teoriilorcontractualiste clasice statul, în ceea ce prive teșasumarea i îndeplinirea de către acesta a unorașdintre atribu iile i obliga iile ce-i cădeau înț ș țsarcină în mod tradi ional.ț 7 Pe cale deconsecin ă, i modalită ile de realizare a bineluiț ș țcomun prin ac iunea statului devin din ce în cețmai ambigue i caracterizate de incertitudine. ș

A adar, contractul social, în forma sașconsacrată pe parcursul modernită ii, care aveațdrept scop realizarea binelui comun, ajunge săse vadă lipsit de una dintre păr i, i mai multț șdecât atât, chiar de acea parte căreia îi revenea ișrolul de garant al bunei executări i îndepliniri așscopului contractului, sub sanc iuneațdezînvestirii sale de către cetă eni din atributeleț

4 Dintre acestea se disting cu prioritate paradigmasocietă ii deschise i cea a economiei-lume, precum iț ș șcurentele de gândire afiliate doctrinei neoliberale. 5 Sunt vizate aici cu predilec ie func iile sociale aleț țstatului.6 A se vedea Cooper, R., Destrămarea na iunilorț .Bucure ti, Ed. Univers Enciclopedic, 2007.ș7 Regele Olandei, Willem Alexander, în discursul transmisParlamentului Olandei în 17 septembrie 2013 punctaschimbarea de paradigmă socială, astfel: „Din cauzaevolu iilor sociale, precum globalizarea i îmbătrânireaț șpopula iei, pia a noastră a muncii i serviciile publice nuț ț șmai sunt potrivite pentru necesită ile timpurilor noastre.țStatul clasic al bunăstării din a doua jumătate a secoluluiXX evoluează încet dar sigur către o societateparticipativă, în care se a teaptă ca cetă enii să aibăș țgrijă ei în i i sau să creeze solu ii la nivelul societă iiș ș ț țcivile pentru probleme precum pensiile. (...) Reformelenecesare iau timp i reclamă perseveren ă, dar ele vor fiș țbaza pentru crearea de locuri de muncă i pentrușrestabilirea încrederii. (...) Tuturor celor care pot li secere să- i asume responsabilitatea pentru propria via ă iș ț șpentru cea a persoanelor apropiate.” (Discursul RegeluiOlandei citit în Parlamentul de la Haga la 17 septembrie2013 apud Marchievici, C. (2013) Regele Olandei:Modelul social european postbelic a murit, în Cotidianuldin 13.09.2013 disponibil online lahttp://www.cotidianul.ro/regele-olandei-modelul-social-european-postbelic-a-murit-222715/ accesat la 30.06.2016.

8 DREPTURILE OMULUI

i rolul ce i-au fost conferite, respectiv, subșsanc iunea contestării publice a legitimită iiț țsale. Contrar acestei logici ini iale a contractuluițsocial, în accep iunea pe care i-o conferățpostmodernitatea, statul, din parte garantă acontractului, care avea de îndeplinit i anumiteșobliga ii, tinde a rămâne acum doar un tutore alțunui contract în cadrul căruia centrul de greutateal rolului ce-i revine pare a gravita din ce în cemai mult doar către componenta de monopolasupra utilizării for ei legitime. Mai mult decâtțatât, această legitimitate a utilizării for ei dețcătre stat este configurată i definită acumșîntr-un plan exterior statului, sens în care acestava trebui să utilizeze for a doar în parametriițaccepta i i statua i de mediul interna ional. Iarț ș ț țrolul statului ca parte a vechiului contract socialeste diminuat i mai mult prin configurarea deșstructuri cu caracter politico-administrativsuprastatal, cel mai elocvent caz fiind astăzi celal Uniunii Europene. În acest sens, seconturează tot mai mult ideea cedării desuveranitate dinspre stat către aceste structurinealese prin scrutin electoral i extrem deșbirocratizate, idee asumată i vehiculată din ceșîn ce mai des, cel pu in la nivel discursiv, dețcătre unii reprezentan i de marcă ai sceneițpolitice europene sub sintagma este nevoie demai multă Europă8.

Reconfigurarea rolului statului modern îneconomia de ansamblu a societă ilor umanețspecifice postmodernită ii antrenează cu sine,țastfel, tot mai mult i problema viabilită ii ideiiș țde suveranitate na ională în noul context. Înțacest sens, fie că ne raportăm la modelulbritanic, al împăr irii de suveranitate întrețmonarh i na iune, fie că îl avem în vedere peș țcel francez, al transferului total de suveranitatecătre na iune, observăm că exerci iulț țsuveranită ii na ionale de către na iune seț ț țrealizează prin intermediul statului, atât statul,cât i suveranitatea fiind ini ial expresii aleș țvoin ei unei majorită i na ionale cu substratț ț țetnic. Prin urmare, conceptul de suveranitate destat pe parcursul modernită ii s-a fundamentat,țcel pu in din punct de vedere teoretic, pe voin aț țunor majorită i na ionale, suveranitatea de statț ț

8 A se vedea spre exemplu declara iile pre edinteluiț șComisiei Europene, Jean-Claude Junker, i ale celui alșConsiliului European, Donald Tusk, la încheiereaConsiliului European de la sfâr itul lunii iunie 2016, înșreferire la perspectivele Uniunii după rezultatulreferendumului britanic, de părăsire a Uniunii Europenede către Marea Britanie.

fiind imaginea în oglindă a suveranită iițna ionale. Prin contrast, postmodernitatea vineți propune concepte noi, precum acela deș

cedare de suveranitate, anterior men ionat, orițcel de suveranitate limitată, evocat dinnecesitatea de a se garanta drepturile unorminorită i în raporturile lor cu majorită ileț țna ionale în cadrul aceluia i stat de referin ă.ț ș țConform principiului suveranită ii limitate,țcomunitatea interna ională este îndreptă ităț țacum să intervină în treburile interne ale statelorspre a le cenzura eventualele abuzuri la care lesupun pe minorită i în numele voin ei uneiț țmajorită iț 9. Astfel, dacă finalul primeiconflagra ii mondiale vine să sanc ioneze statulț țabsolutist de tip monarhic i să recunoascășdreptul la afirmare al na iunilor, instituind înțplanul cooperării interna ionale ca organism dețreferin ă Liga Na iunilor, care era inută însă deț ț țrespectarea principiului suveranită ii na ionale iț ț șal neamestecului extern în treburile interne alestatelor, a a cum rezultaseră ele în urma mariișcompeti ii a na iunilor, finalul celei de-a douaț țconflagra ii mondiale i atrocită ile la care auț ș țfost supuse unele minorită i na ionale de cătreț țsistemele de stat de tip totalitar, tocmai învirtutea principiului suveranită ii na ionale deț țstat, vin să constituie premisele elaborării unuinou cadru interna ional de referin ă sub cupolaț țOrganiza iei Na iunilor Unite, menit săț țgaranteze recunoa terea i respectareaș șdrepturilor i libertă ilor umane i pentruș ț șindivizii apar inând minorită ilorț ț 10, instituind înacest sens o cenzură asupra dreptului suveran alstatelor, justificată exclusiv pe considerente deordin umanitar.

Pe această cale, dincolo de ra iunile de ordințumanitar, în logica interna ională a raporturilorțde putere dintre state specifică postmodernită ii,țminorită ile vor începe să joace un rol din ce înțce mai activ, fiind cultivate i încurajate să seșafirme în contrast cu majorită ile na ionale care,ț țconfruntate cu riscul de a se vedea blamate ișchiar sanc ionate de comunitatea interna ionalăț țpentru atitudini i fapte reprobabile la adresașunor minorită i, devin din ce în ce mai tăcute,țapatice i neparticipative din punct de vedereș

9 A se vedea spre exemplu cazul Kosovo sau, mai recent,cazul Libiei i al Siriei. În acela i sens i Vergatti, C.N.,ș ș șStatutul juridic al refugia ilorț . IRDO, Bucure ti, 2009,șpp. 13-14.10 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Human rights. Adynamic and evolving process, Ed. Pro Universitaria,Bucure ti, 2015, pp. 64-174.ș

DREPTURILE OMULUI 9

civic i politic la via a cetă ii, respectiv, aș ț țstatului. Iar acest fapt se traduce inclusiv prinnivelul redus de participativitate a popula iei lațscrutinele electorale, precum i prin op iunile totș țmai dese ale acesteia, atunci când se hotără te sășse manifeste, pentru cauze i propuneri ce suntșidentificate de ea ca fiind antisistem, prin sistemîn elegându-se cadrul normativ-institu ional deț țreferin ă, atât cel de la nivel statal, cât i celț șinterna ional căruia nivelul statal i sețcircumscrie, în care majoritatea ajunge să sesimtă extrem de încorsetată, nu se mai regăse teși nu se mai simte reprezentată potrivitș

propriilor sale valori i aspira ii. ș țÎn considerarea celor ce preced, mutarea

centrului de greutate în justificarea ișlegitimarea ordinii sociale de pe logica demanifestare a majorită ilor na ionale pe cea aț țminorită ilor na ionale, consacrată deț țpostmodernitate, se traduce în practica socială ișpolitică printr-o criză de legitimitate pe carestatele na ionale, constituite ini ial tocmai caț țexpresii de voin ă ale unor majorită i, oț țtraversează în prezent, cu consecin e iț șperspective de evolu ie cel pu in îngrijorătoare.ț țLa toate acestea, poate ar mai trebui să adăugămi faptul că, dacă ini ial atât majorită ile cât iș ț ț ș

minorită ile erau definite în cheie na ională,ț țadică etnică, pe parcurs aceste concepte ausuferit manipulări i metamorfoze în urmașcărora au fost golite de con inutul etnic, pețscena socială apărând astfel i alte minorită iș țactive, militante civic i politic, care se definescșprin sisteme de valori i atribute identitareșprofund diferite de cele asumate de majorită ilețobi nuiteș 11, dintre care cele mai vocale s-audovedit a fi minorită ile sexuale. Toate acestețtransformări de ansamblu au indus vechilormajorită i na ionale sentimentul unei lipsiri, maiț țmult sau mai pu in directe, de exerci iul efectivț țal suveranită ii, ob inut în trecut prin for aț ț țarmelor i pre ul sângelui. Mai mult decât atât,ș țredefinirea publică a unor concepte de referin ățpentru sfera sociopolitică, precum i politicașminorită ilor active, au determinat o erodare ațrespectivelor majorită i, creând pentru numero iț șindivizi probleme cu un puternic impactcultural-identitar, care generează tot mai multedisfunc ionalită i din punctul de vedere alț țintegrării sociale i politice a acestora în nouaș11 Prin majorită i obi nuite în elegem să ne referim laț ș țacele grupuri care încă î i asumă sistemul de repereșsociopolitice specific modernită ii, gândind i traducândț șlumea într-o cheie na ională. ț

configura ie ce li se propune, punând încă o datățîn plus în discu ie însă i coeziunea de ansambluț și legitimitatea actualelor sistemeș

politico-administrative. Această criză a suveranită ii na ionale, careț ț

mai departe se traduce în criza de legitimitate pecare o traversează actualele sistemepolitico-administrative, reflectă o resetarepractică a premiselor contractului social la careîncă obi nuim să ne raportăm, precum iș șnecesitatea negocierii unui nou contract social.Însă i tema nouă a ș cedării de suveranitate, totmai prezentă în discursul politic, fie pentru a fipromovată, fie pentru a fi contestată, pe fondreflectă recunoa terea perimării contractuluișsocial pe care s-a fundamentat întreagamodernitate i reprezintă, în primul caz, oșpropunere pentru un nou contract social,insuficient explicată i detaliată deocamdată,șsau, în cel de-al doilea caz, o propunere derevenire la condi iile contractului ini ial.ț țIndiferent de situa ie, realită ile prezentuluiț țreflectă faptul că ne aflăm la momentul unei noirenegocieri a contractului social, iar îngrijorărilenoastre vis-a-vis de această stare de fapt rezidăîn aceea că anterioara renegociere de acest gen afost înso ită de descătu ări de violen ăț ș țnemaiîntâlnite în istoria umanită ii, generatoarețde mari drame i traume pentru întreagașumanitate.

Noi actori sociali care nu se regăsesc înschema teoriilor contractualiste clasice

Parafrazându-l pe Rawls12, negocierea ișîncheierea oricărui contract presupune înainte detoate existen a unor păr i care î i manifestăț ț șvoin a de a contracta, sens în care reglementareațraporturilor i rela iilor de convie uire prinș ț țcontractul social necesită cu prioritateidentificarea păr ilor între care respectivelețraporturi i rela ii există i se derulează sauș ț șurmează să se deruleze. Astfel, observăm că laoriginea teoriilor contractualiste s-a aflattravaliul de reglementare a raporturilor socialei politice dintre cele trei stări ale societă ilorș ț

statale medievale (cler, nobilime i, respectiv,șburghezie i lucrători), demersurile respectiveșconcretizându-se mai întâi în declara ii alețdrepturilor care, ulterior, au inspiratreglementările mai elaborate, de tipconstitu ional. Apoi, miza acestor reglementări,ț

12 A se vedea Rawls apud Marga, A., Ce vine dupăglobalizare, 2014.Onlinedisponibil la http://andreimarga.eu/ce-vine-după-globalizare/.

10 DREPTURILE OMULUI

treptat, s-a concentrat pe rela iile de convie uireț țdintre majorită ile na ionale i minorită ileț ț ș țna ionale conlocuitoare între grani ele aceluia iț ț șstat, căutând să statueze drepturi i libertă i peș țprincipii echitabile i universaliste pentru to iș țindivizii, indiferent că ace tia apar inș țminorită ilor sau majorită ilor na ionale. Faptulț ț ța mutat centrul de greutate tot mai mult de pecomunitatea de apartenen ă pe individ i, astfel,ț șa fost posibilă apari ia unor noi minorită i, înț țcadrul cărora indivizii încep să aglutineze dupăalte principii decât cele na ionale, precum celețeconomice sau cele ale preferin elor i opiniilorț școmune ori ale orientării de gen. Acestea, chiardacă se manifestă deosebit de activ din punct devedere politic i civic, nu î i pot găsi oș șfundamentare în sensul recunoa terii lor cașentită i de sine stătătoare în calitate de păr i aleț țcontractului social prin raportare la teoriilecontractualiste clasice i drepturile naturale peșcare respectivele teorii le-au avut drept referin ă.țPrin urmare, toate aceste noi minorită i ajung sățactiveze undeva în periferia contractului socialpe care s-a fundamentat apari ia i evolu iaț ș țîntregii ordini statale a modernită ii,țrevendicând tot mai vocal recunoa terea iș șacceptarea lor ca păr i ale contractului social i,ț ștotodată, prin ac iunea lor comună, contribuindțla erodarea tot mai accentuată a stabilimentului,în continuare na ional, al majorită ilor pe careț țîncă se fundamentează ordinile statale depretutindeni.

Dincolo de această categorie, a noilorminorită i a căror emergen ă constitutivă,ț țcombinată cu principiile doctrinei neoliberale,tinde a for a logica teoriilor contractualiste pânățîntr-acolo încât să ob ină recunoa terea lor caț șpăr i de sine stătătoare ale contractului social,țprocesul de interna ionalizare a vie ii statelor deț țpretutindeni, devenit tot mai amplu i evidentșodată cu ivirea zorilor globalizării, a introdus învechea ecua ie a teoriilor contractualiste, i el,ț șnoi actori care, de i nu se regăsesc ca i păr i aleș ș țcontractului social de la nivel statal, vin săinfluen eze în mod decisiv derularea acestuia.țAstfel, organisme institu ionale cu profilținterna ional, precum Organiza ia Na iunilorț ț țUnite, Banca Mondială ori Fondul MonetarInterna ional, inexistente la data fundamentăriițteoriilor contractualiste clasice, astăzi seconstituie, de facto, prin rolul pe care îl joacă învia a statelor lumii, ca participan i activi înț țsetarea parametrilor macro în func ie de carețcontractul social de la nivel statal ajunge să se

deruleze. Prin urmare, ace ti noi actori, careșevoluează într-o logică interna ională ce ajungețsă o circumscrie pe cea contractualistă de lanivel statal, de i nu se regăsesc recunoscu i,ș țreglementa i i cenzura i ca păr i aleț ș ț țcontractului social pe care se fundamenteazăordinea statală, participă în mod activ laderularea contractului social i, mai mult decâtșatât, se dovedesc a avea o for ă chiar mai marețdecât cea a păr ilor obi nuite ale contractuluiț șsocial de nivel statal. Interferen elor în derulareațcontractului social de la nivel statal aduse deace ti actori de anvergură interna ională, li seș țadaugă i cele generate de activitatea actorilorșde anvergură regională care, i ei, ac ioneazăș țîntr-o logică suprastatală, ce ajunge săinfluen eze în mod covâr itor politicile statelor,ț șadică derularea contractului social.

Activitatea acestor actori suprastatali care auaccentuat procesul de interna ionalizare,țconstituindu-se în veritabili piloni de rezisten ățai globalizării, a ajuns să interconexeze tot maimult via a indivizilor de pretutindeni i săț șfragilizeze grani ele statale, deschizând astfelțcalea afirmării pentru încă o nouă categorie deactori, aceea a corpora iilor transna ionale. De iț ț șnici acestea nu au reprezentat păr i active lațmomentul setării contractului social pe care s-afundamentat ordinea statală a lumii înmodernitate, astăzi, în postmodernitate, sedovedesc a se constitui în entită i care nu pot fițignorate atunci când încercăm să ne traducemorganizarea i func ionarea lumii prin prismaș țteoriilor contractualiste. În acest sens,capacitatea acestor corpora ii de a influen aț țderularea contractului social la nivel stataldintr-o postură exterioară contractului, care lelasă o libertate mai mare de mi care i ac iuneș ș țdecât păr ilor tradi ionale ale acestuia, care suntț ținute să- i respecte fiecare obliga iile ce leț ș ț

revin tocmai în virtutea contractului social,devine evidentă numai dacă avem în vederefaptul că bugetul unora dintre corpora iițdepă e te cu mult bugetul unor state, iar for aș ș țlor economică de multe ori o surclasează pe ceaa statelor.

Concluzionând cu privire la cele de mai sus,putem spune că emergen a acestor noi actorițextracontractuali, care însă au o activitate ceinterferează în mod decisiv cu derulareacontractului social de la nivel statal, vine săpună în discu ie încă o dată premisele ini ialeț țale teoriilor contractualiste, precum i principiulșsuveranită ii na ionale de stat care a reprezentatț ț

DREPTURILE OMULUI 11

un reper central al acestora. Mai mult decât atât,în aceste condi ii, statul î i vede profundț șdiminuate rolul i capacitatea de a garanta, prinșel însu i, în virtutea contractului socialșdrepturile i libertă ile cetă enilor săi, sens înș ț țcare, vechiul contract social ajunge astfel să î ișdovedească, i el, încă o dată perimarea. Pe caleșde consecin ă, pentru un contract socialțfunc ional în adevăratul sens al cuvântului, iț șneviciat prin raportare la aceste noi realită i, estețnecesară identificarea tuturor actorilor careinterferează în derularea acestuia, precum ișreglementarea rolului i comportamentului lor înșrela ie directă cu cetă enii obi nui i, pentru aț ț ș țcăpăta reprezentativitate i legitimitate, astfelșîncât din postura extracontractuală din careinfluen ează derularea contractului social acum,țsă fie inclu i i ei în logica teoriilorș școntractualiste.

Reconfigurarea vechilor categorii socialeîntr-o logică de acum globală

A a cum men ionam cu ocazia articoluluiș țprecedent, evolu iile asociate modernită ii auț țdeterminat ca, pe lângă contractul social de lanivel statal, în paralel cu acesta, să se conturezedin ce în ce mai clar i un supracontract socialșde nivel global. Disolu ia statului, concomitentțcu trendurile integratoare tot mai pronun ate alețglobalizării i apari ia de noi actori sociali careș țactivează în plan suprana ional sau transna ionalț țreprezintă secven e ale unui amplu proces dețredefinire a lumii, în cadrul căruia, treptat, seconturează i se structurează o veritabilășsocietate de anvergură globală, în caresocietă ile de la nivel statal ajung să se diluezețtot mai mult. Astfel, dacă finalul Evului Mediune oferă tabloul celor trei stări între care senegocia contractul social la nivel statal, maideparte, modernitatea ajunge să ne releve, încele din urmă, imaginea celor trei lumi în carese structurează mapamondul, respectiv, lumea 1– a statelor capitaliste, dezvoltate, lumea 2 – astatelor socialist-comuniste, în curs dedezvoltare, i ș lumea 3 – a statelor nealiniate13. iȘtot a a, dacă negocierea contractului social întreșcele trei stări ale vechilor societă i medievale s-ațmaterializat în irul de revolu ii i conflicte ce aș ț șmarcat parcursul ce s-a întins din secolul alXVII-lea i până la sfâr itul primei conflagra iiș ș țmondiale, finalizându-se cu emanciparea stării a

13 A se vedea Marshall, G.,. Dic ionar de sociologie,țBucure ti, Ed. Univers Enciclopedic, 2003, p.334.ș

treia de sub tutela primelor două stări, sfâr itulșcelui de-al doilea război mondial vine să needifice imaginea unei societă i globale, destul dețrudimentare încă, structurată nu în trei stări, ciîn trei lumi, între care se va declan a oșnegociere globală, materializată în irul deșevenimente cunoscute sub sintagma de războirece. Dacă finalul primei negocieri a consacratvictoria stării a treia, de data aceasta, însă,finalul războiului rece vine să consemnezevictoria lumii 1 – capitaliste. Iar această victorieî i va pune amprenta în mod decisiv asuprașcursului evenimentelor în postmodernitate,evenimente în urma cărora vom asista laemergen a unei societă i globale tot maiț țînchegate, însă marcată de puternicedezechilibre economice, care împart lumeaastăzi în globalizatori i globaliza i.ș ț 14

Astfel, configurarea societă ii globale înțpostmodernitate pe principiul economiei-lumevine să valideze până la urmă criteriile destructurare a societă ilor umane avansate dețteoria marxistă15, dând na tere, pe de o parte,șunui proletariat global, în ale cărui rânduri acumse regăsesc cu majoritate descenden iițsocietă ilor ce au apar inut lumii a doua i aț ț ștreia, iar, pe de altă parte, unei categorii, multmai restrânse numeric, a proprietarilor decapital, rezultată cu prioritate din rândul lumiiîntâi. În acela i timp, însă, structurarea societă iiș țglobale pe criterii economice i deșcompetitivitate ridicată este de natură a atragecu sine i pervertirea idealurilor umanitare ce seșrevendică de la sloganul Revolu iei Franceze dețla 1789 „libertate, egalitate, fraternitate!”,întrucât exercitarea efectivă a drepturilor ișlibertă ilor devine în această cheie puternicțcondi ionată de statutul economic al indivizilor.țÎntr-o construc ie socială care pretinde cățprioritizează tipul de actor social ra ional, cumțse revendică a fi actuala construc ie globală,țalegerile ra ionale ale actorilor sociali depind înțmod fundamental de calitatea informa iilor pețcare se întemeiază. i mai departe, calitateaȘinforma iilor pe care actorii sociali ajung să- iț șîntemeieze alegerile depinde în mod direct de

14 A se vedea A se vedea Rothkopf, D., Superclass,Bucure ti, Ed. Publica, 2009; Guillochon, B.,șGlobalizarea, o singură planetă, proiecte divergente.Bucure ti, Ed. Rao, 2003; Gresh, A. et al., ș Atlas LeMonde Diplomatique, Bucure ti, Ed. SC Societatea deșEditură LMD SRL, 2006.15 A se vedea Marx, K., Engels, F., Manifestul PartiduluiComunist, Bucure ti, Ed. Nemira, 2006.ș


accesul acestora la educa ie i surse deț șinformare de calitate superioară, atât educa ia,țcât i accesul la surse de informare relevanteșimplicând costuri suplimentare, care cresc încorela ie directă cu nivelul calită ii acestora.ț ț 16

Prin urmare, egalitatea în drepturi promovatăintens la nivelul discursurilor politice depretutindeni i statuată ca atare atât prin normeșinterna ionale, cât i statale, precum i exerci iulț ș ș țefectiv al drepturilor i libertă ilor umane înș țcadrul societă ii globale ajung să fiețcondi ionate în mod direct de criteriulțeconomic, favorizând astfel persisten a iț șaccentuarea unor decalaje istorice de evolu iețsocială pentru indivizii ce descind din societă ițcare se deosebesc printr-un parcurs istoric netdiferit.

Toate acestea, cel pu in din perspectivățteoretică, prin recursul la istorie, vin să seconstituie ca premise ce favorizează ini iereațunei noi perioade de renegociere, pentru un noucontract social, care să poată reglementaraporturile sociale ce se derulează de acum încadrul unei societă i globale marcată dețprofunde dezechilibre. Iar faptic, astăzi asistămla o serie de evolu ii extreme, precum crizelețeconomico-financiare, mi cările revolu ionareș țcare degenerează în războaie civile sau chiarconflicte armate între state, fenomenulterorismului global sau fluxurile migratorii deamploare, care par a confirma că ne aflăm într-onouă perioadă de renegociere a contractuluisocial. Cu cât sunt mai ample i mai extremeșaceste evolu ii, contrastând profund cu ceea cețputem încă defini drept ordine socială actualădată de interconexarea cadruluinormativ-institu ional statal cu cel interna ional,ț țcu atât înseamnă că această ordine î i vedeșatinse i chiar depă ite limitele, fiind pusă înș șimposibilitatea de a mai oferi solu ii viabilețpentru buna derulare a raporturilor sociale întreindivizii care apar in deopotrivă astăzi cetă iiț țglobale.

În sensul celor de mai sus, întrucât noilesitua ii pe care realitatea concretă le contrapunețactualului sistem normativ-institu ional nu î iț șmai pot găsi reglementarea i rezolvareașfirească în cadrul acestuia, în întreaga lume parea se instaura o stare de excep ie, cu pronun ateț țtendin e de generalizare determinate tocmai dețpersisten a realită ilor deviante de la normaț ț

16 A se vedea Downs, A., O teorie economică ademocra ieiț , Ia i, Ed. Institutul European, 2009.ș

firească de desfă urare a cotidianului de altășdată.

Starea de excep ie care tinde să devinățregulă

Starea de excep ie, prin defini ie, seț țconstituie ca o derogare de la setul de reguli deconvie uire stabilit prin cadrul normativ dețreferin ă al raporturilor i rela iilor socialeț ș țcotidiene. Mai mult decât atât, parametrii în carepoate apărea această situa ie particulară suntțreglementa i cu stricte e prin chiar cadrulț țnormativ obi nuit. Derogarea de la normașgenerală pe care o presupune starea de excep iețse impune a adar prin faptul apari iei uneiș țsitua ii care excede limitele sistemului dețreglementare de referin ă, motiv pentru care eațnu î i poate găsi rezolvarea în interiorul setuluișde raporturi i rela ii uzuale dintre actorii socialiș ți, în acela i timp, pune în pericol buna derulareș ș

a acestora. Totodată, ca orice excep ie de lațregulă, i în materia raporturilor i rela iilorș ș țsociale i politice, starea de excep ie presupuneș țun caracter temporar, după epuizarea situa iei dețexcep ie impunându-se revenirea la principiile iț șregulile obi nuite de convie uire ale societă ii deș ț țreferin ă. ț

Prin urmare, apari ia unei situa ii de excep ieț ț țde la regulă vine să eviden ieze o criză ațsistemului de reglementare, arătând care suntlimitele acestuia, precum i distan a dintreș țnivelul teoretic i planul realită ilor concrete.ș ț 17

Tot astfel, dacă situa iile de excep ie de laț țnorma generală sunt sau devin foarte dese,înseamnă că norma respectivă fie sefundamentează pe o interpretare i traducereșimperfecte ale realită ilor pe care î i propune săț șle reglementeze, fie realită ile ini iale pe careț țle-a avut în vedere au suferit schimbări majore,iar norma nu mai este de actualitate, fiindnecesară elaborarea unei noi norme.

În sensul celor ce preced, din perspectivateoriilor contractualiste, apari ia unei situa ii deț țexcep ie de la cadrul de referin ă stabilit prinț țcontractul social presupune o suspendaretemporară a acestuia până la depă ireașmomentului de criză i restabilirea raporturilorși rela iilor sociale în matca lor firească. Practic,ș ț

într-o asemenea situa ie, nevoia de securitatețsocială prevalează în fa a dezideratului dețreglementare i formalizare a raporturilor iș ș

17 A se vedea Agamben, G., Starea de excep ie,ț Cluj, Ed.Ideea, 2008.


rela iilor sociale, justificând o îndepărtarețtemporară de la ordinea socială firească, tocmaipentru prezervarea fundamentelor ei până laînlăturarea situa iei de excep ie, cu scopul de aț țface posibilă, după depă irea crizei, revenirea lașrespectiva ordine. Astfel, pe perioada necesarădepă irii momentelor de criză cu care seșconfruntă societatea, cetă enii se arată dispu i laț șa accepta o restrângere temporară a exerci iuluițanumitor drepturi i libertă i ce le sunt garantateș țde către stat prin contractul social, repunerea lorcompletă în drepturile i libertă ile ce le-au fostș țrestrânse fiind presupusă în mod implicit dupăepuizarea crizei.

Cu privire la aspectele de mai sus, apar însăo serie de probleme fie atunci când situa ia dețcriză ajunge să distorsioneze în mod iremediabilrealită ile sociale, făcând imposibilă revenirea lațordinea socială anterioară, fie când unei crize cepare ini ial a fi de mici dimensiuni ajung să i sețsuprapună, mai înainte de a fi rezolvată întotalitate, i să i se succeadă în continuare unașs-au mai multe alte situa ii de criză. În ambelețcazuri, ceea ce apare ini ial ca fiind doar oțsitua ie de excep ie, cu caracter temporar, tindeț ța se permanentiza, generalizând starea deexcep ie ce presupune suspendarea cursuluițfiresc al raporturilor i rela iilor sociale, faptș țcare face imposibilă revenirea contractuluisocial în parametrii săi ini iali. În acest sens,țobservăm că de mai bine de două deceniiumanitatea se confruntă cu o serie de crize carenu numai că au rămas nerezolvate, dar se ișpoten ează i se amplifică unele prin celelalte,ț șmodificând în mod fundamental realită ilețsociale i reperele de bază în func ie de careș țacestea î i găsesc reglementarea. Astfel, odatășcu prăbu irea sistemului mondial de putereșbipolar i accentuarea procesului de globalizare,șobservăm cum se accentuează i crizașsuveranită ii statelor, iar fenomenul statelorțe uate capătă o amploare tot mai mare. Totșastfel, terorismul, din simplu fenomeninfrac ional relativ izolat, cu caracter răzle iț ț șlocal, devine un fenomen cu caracter frecvent ișglobal. Apoi, ceea ce a apărut în SUA ca o crizăfinanciară a creditelor imobiliare, treptat s-atransformat înt-o veritabilă criză economicăglobală, a datoriilor suverane de stat, care încăpersistă. Pe rând, datorită acestor situa ii dețexcep ie, indivizii de pretutindeni au consim it,ț țîntr-o mai mică sau mai mare măsură, să renun ețmai întâi la o parte din drepturile lor economice

i socialeș 18, iar mai apoi să suporte o restrângerea drepturilor i libertă ilor lor individualeș ț 19, cusperan a remedierii problemelor generatoare dețcriză, fapt care însă nu s-a mai întâmplat. Toateaceste fenomene deviante de la ordinea socialăstatală i mondială de altă dată, în numeroaseșcazuri, au determinat deturnarea sau chiarruperea efectivă a contractului social dintre stati cetă enii săi.ș ț

În considerarea celor ce preced, putem spunecă astăzi ne aflăm în fa a unui ir de situa ii deț ș țexcep ie rămase nerezolvate, care s-auțîntrepătruns unele cu altele pentru a accentua ișpermanentiza o stare de excep ie care ațsuspendat pe termen încă nedeterminat sau chiara întrerupt în anumite cazuri în mod definitivcontractul social, având implica ii nefastețasupra a ceea ce obi nuiam să în elegem prinș țdrepturile i libertă ile fundamentale ale omului.ș țTot astfel, dacă în trecut în situa ia suspendăriițcontractului social pe fondul necesită ii depă iriiț șunei crize, responsabilitatea remedieriisitua iilor deviante de la ordinea socială fireascăți apoi a reinstaurării stării de normalitateș

revenea în sarcina statelor, în virtuteaprincipiului suveranită ii na ionale, fie eaț țexclusivă ori limitată, acum, pe fondul crizei desuveranitate a statelor pe de o parte, i a crizeișsistemului de rela ii interna ionale, datoratăț țnumeroaselor situa ii de conflict, determinate dețnumărul tot mai mare al statelor e uate iș șemergen a fenomenului terorist, pe de altă parte,țdevine destul de incert cui revineresponsabilitatea reinstaurării unei stări denormalitate socială în care să poată fi oferitegaran ii reale privind recunoa terea i respecț ș ș -tarea drepturilor i libertă ilor fundamentale aleș țomului.

Marile fluxuri migratoriiFluxurile migratorii de amploare nu

reprezintă un fenomen nou în istoria umanită ii,țînsă, de fiecare dată când s-au produs, auconstituit un indicator pentru o prăbu ireșiminentă pe scară largă a ordinii18 Cu titlu de exemplu men ionăm aici diminuareațcuantumului pensiilor i salariilor, ori a puterii lor deșcumpărare prin devalorizarea monedei de referin ă,țprecum i anularea sau restrângerea unor gratuită i în ceeaș țce prive te anumite servicii medicale sau de asisten ăș țsocială.19 Tot cu titlu de exemplu, aici ne-au re inut aten ia în modț țspecial aspectele care in de supravegherea persoanei iț șreducerea gradului de intimitate specific altă dată vie iițprivate.


normativ-institu ionale în baza căreia func ionaț țlumea la momentul respectiv. Astfel, dincolo demarea migra ie a popoarelor din secolele V-VIIțe.n. care a marcat prăbu irea Imperiului Romanșde Apus, cele mai recente exemple de acest genpe care ni le oferă istoria sunt fluxurilemigratorii determinate de Războaiele Balcanice,din preambulul primei conflagra ii mondiale, iț șcele din perioada interbelică, care au precedatcea de-a doua conflagra ie mondialăț 20. Deasemenea, venind către zilele noastre, vedem căpostmodernitatea ne oferă exemplul fluxurilormigratorii generate de colapsul statelor dinarealul de manifestare al popoarelor deconfesiune islamică.

Totodată, trebuie să men ionăm aici i faptulț șcă problema marilor fluxuri migratorii se află înstrânsă interdependen ă cu problemațreglementării statutului refugia ilorț 21, deoarecemarile mi cări de popula ie ajung să facăș țimposibilă de distins limita de demarca ie dintrețmigran ii economici i refugia ii politici. Astfel,ț ș țîn statul vizat de migran i/refugia i apareț țproblema stabilirii i delimitării condi iilorș țpentru acordarea de asisten ă socială iț șumanitară, ob inerea permisului de reziden ăț țsau, după caz, de integrare completă prinacordarea cetă eniei, această problemățtransformându-se într-o sarcină complexă pentrulocuitorii statului-gazdă, ce comportă atâtvalen e economico-financiare, cât iț șcultural-identitare, cu implica ii profunde asuprațsecurită ii de ansamblu a respectivei societă i i,ț ț șdeci, a bunei derulări a contractului social ce îiasigură func ionarea. ț

Însă, indiferent că ne referim la migran ițeconomici sau refugia i politici, atunci cândțavem de-a face cu mari fluxuri de migra iețtrebuie să re inem că ne aflăm în fa a unuiț țcolaps al contractului social, ce se manifestăini ial la nivel statal sau regional. Acest colapsțgenerează mi cări de popula ie dinspre zoneleș țdestabilizate către cele care î i păstreazășcoeren a evolutivă pe baza unui contract socialțce oferă predictibilitate i garan ii de stabilitateș țfundamentate pe respectarea drepturilor ișlibertă ilor recunoscute cetă eanului obi nuit. Iarț ț șrespectivul aflux de popula ie în societă i încăț țfunc ionale este de natură a le destabiliza i peț ș

20 În acest sens a se vedea Vergatti, C.N., Statutul juridical refugia ilorț , Bucure ti, IRDO, 2009; i Arendt, H.,ș șOriginile totalitarismului, Bucure ti, Ed. Humanitas 2014.ș21 A se vedea Zlătescu, V. D., Zlătescu, I.M, Refugia ii iț șstatutul lor juridic, Bucure ti, IRDO, 1992.ș

acestea, perturbând grav derularea contractuluisocial în baza căruia obi nuiau să func ioneze.ș țA adar, marile fluxuri migratorii reprezintă înșprimă fază un efect al unei crize de dimensiunistatale sau regionale care treptat iradiază i cătreșalte state, iar pe fond vin să consemneze până laurmă o gravă eroare în matriceapolitico-administrativă a lumii i în modul deșfunc ionare a acesteia, constituindu-se înțveritabili indicatori ai emergen ei unei crize dețdimensiuni mondiale, ce marchează perimareaordinii existente i, în acela i timp, seteazăș șpremisele începutului pentru o nouă ordine.

Luând în considerare cele de mai sus, prinraportare la realită ile prezentului care relevățmari mi cări de popula ii către arealulș țcontinentului european, trebuie să subliniemfaptul că, în condi iile în care la nivelținterna ional sunt prioritizate principiile umanistț– universaliste, emanate tocmai de spa iul dețcultură i civiliza ie european, care nu facș țdistinc ie între rasă, cultură, religie, na ionalitateț țetc., în fa a celor na ionale, care revendicăț țtocmai recunoa terea i conservarea atributelorș șcultural-identitare ale popula iei autohtone dețbază dintr-un stat dat, ajungem în fa a unuițparadox ce aduce în coliziune frontalăprincipiile i ra iunile pe care se fundamenteazăș țdreptul na ional cu cele pe care se întemeiazățdreptul interna ional. Astfel, evolu iileț țprezentului pun popula ia statelor europene înțimposibila situa ie de a alege între a urmațprincipiile i ra iunile umanist-universaliste înș țforma promovată tocmai de cultura i civiliza iaș țcontinentului european, i asumată de dreptulșinterna ional, i cele pe care se fundamenteazăț șînsă i ideea de stat na ional. Op iunea pentruș ț țprima variantă o pun în situa ia de a accepta sățgăzduiască popula ii extrem de diferite de eațsub aspect cultural-identitar i religios, ale cărorșperspective de evolu ie demograficățprefigurează că într-un orizont de câteva deceniio vor surclasa numeric, răsturnând astfel profiluletno-cultural al Europei Cre tine, întemeiată deșpopula ii de origine caucaziană. În acela i timp,ț șop iunea pentru prezervarea atributelorțcultural-identitare i religioase de la nivelșna ional ar însemna o închidere a societă ilorț țeuropene în fa a unor popula ii care necesită a fiț țgăzduite i asistate umanitar, fapt ce ar contrastașprofund atât cu principiile religiei cre tine, cât iș șcu idealurile renascentist-iluministe pe care sefundamentează construc ia europeană.ț

Concluzionând fa ă de cele de mai sus,ț


putem spune că realită ile prezentului vin sățreleve impasul în care a ajuns astăzi civiliza iațumană, deoarece ele nu î i mai pot găsi oșreglementare firească în actualul cadrunormativ-institu ional al lumii. Totodată, ele vințsă arate că între contractul social de la nivelstatal i cel care s-a edificat treptat în ultimeleșdecenii din emergen a unei societă i deț țanvergură globală există o serie deincompatibilită i ireconciliabile. Iar toatețacestea se pot traduce prin aceea că suntemmartori la colapsul sistemului politico-administrativ al actualei lumi, aflându-ne într-unstadiu incipient de renegociere a contractelorsociale de pretutindeni.

ConcluziiTeoriile contractualiste i reglementareaș

drepturilor omului reprezintă emana ii alețgândirii renascentist-iluministe, având ca repercentral ideea de umanism social, în func ie dețcare a fost redefinit complet profilul sociopolitical societă ilor medievale. Ele constituie câ tiguriț șde necontestat ale umanită ii, pe parcursulțsecolelor ce au urmat Revolu iei Franceze de laț1789 aducând îmbunătă iri substan iale pentruț țvia a omului obi nuit de pretutindeni. Faptul aț șpresupus o demistificare a realită ilor medievalețîn baza cărora erau justificate privilegii socialei politice pentru categorii restrânse deș

popula ie, fără a avea întotdeauna însă unțcorespondent real în criterii de utilitate socială.În acest sens, teoriile contractualiste seconstituie i ca o veritabilă revolu ie a ra iunii,ș ț țce a cuprins în întregime vechile societă i,țconsacrând recunoa terea drepturilor iș șlibertă ilor sociale i politice i pentru indiviziiț ș șcare în mod tradi ional se regăseau grupa i înț țceea ce din punct de vedere socio-istoricîn elegem prin sintagma de ț starea a treia.Astfel, corpul politic al societă ilor medievalețajunge până la urmă să fie întregit prinacceptarea în rândurile sale a tuturor celor careparticipă la ansamblul vie ii sociale, iar vechilețsocietă i ajung să pă ească în modernitate caț șstate suverane, ce se sprijină i se legitimează peșvoin a unor majorită i na ionale.ț ț ț

Pe parcursul modernită ii, planul statalțajunge să se circumscrie de o manieră tot maiintegra ionistă planului interna ional, favorizândț țemergen a unei societă i globale în cadrul căreiaț țsocietă ile statale încep să se dilueze i să seț șuniformizeze tot mai mult. Cu acest prilej, oserie de no iuni-reper pentru materia teoriilorț

contractualiste i problematica drepturilorșomului ajung să fie reconceptualizate, pentru ase putea traduce prin ele, dincolo de realită ilețsociale de la nivel statal, i realită ileș ținterna ionale, specifice unei societă i deț țacum globale. Practic, putem spune că peparcursul modernită ii asistăm la o nouățremistificare a lumii, prin care să se poatăexplica tranzi ia de la organizareațpolitico-administrativă a acesteia pe principiulsocietă ilor statale suverane, la o lume globalățfundamentată pe o societate interna ională totțmai integrată i cosmopolită. ș

Postmodernitatea vine să eviden iezețlimitele acestei noi mistificări a lumii prin aceeacă realită i sociale din prezent nu î i mai potț șgăsi explicarea prin recursul la teoriilecontractualiste clasice. Mai mult decât atât,limitele vechiului cadru de reglementare, prinraportare la logica de func ionare a uneițsocietă i globale, vin acum să releve profundețdezechilibre i inechită i sociale, care auș țambalat un amplu proces de descompunere ișrestructurare din temelii a vechii ordini statale ișmondiale. Întreaga lume se frământă, iar crizeleeconomico-financiare, fenomenul statelore uate, terorismul global i marile fluxuriș șmigratorii reprezintă, fiecare în parte, expresiiale acestei frământări, iar toate la un loc -colapsul de ansamblu al vechiului contractsocial pe care se întemeia ordinea statală ișmondială, antrenând consecin e deosebit dețîngrijorătoare în materia drepturilor ișlibertă ilor fundamentale ale omului. ț

Astfel, umanitatea se pare că a ajuns la unnou moment de răscruce în evolu ia sa, iar toatețrealită ile prezentului vin să releve necesitateațunei ample renegocieri a contractelor sociale depretutindeni i, de ce nu, chiar a negocierii unuișcontract social global, în baza căruia să poată fioferite garan ii reale pentru recunoa terea iț ș șrespectarea drepturilor i libertă ilorș țfundamentale ale omului. Acest moment sedovede te a fi unul al tuturor poten ialită ilor. Elș ț țpoate inaugura atât o nouă revolu ie a ra iunii,ț țcât i o accentuare a mistificărilor aduse deșmodernitate în materia teoriilor contractualistei problematica drepturilor omului. Conchidemș

cu speran a că vom reu i cu to ii, în calitate deț ș țlocuitori ai acestei planete, să accesăm resurselede în elepciune necesare pentru evitarea unorțnoi traume i drame similare celor care deja aușmarcat în mod iremediabil memoria colectivă aumanită ii.ț


STATUL DE DREPT, DREPTURILE OMULUI, SIGURAN A CETĂ ENILOR I STAREA DE EXCEP IEȚ Ț Ș Ț

MIHAI MILCA*

Abstract:There is a close connection between safety and freedom of citizens, with reference to other cardinal

values. Safety, before being an end in itself, becomes a prerequisite of freedom, an instrument that canenhance the degree of freedom of the individual in society and of the citizen in a state.

Currently, the state action to protect citizens against the internal and external challenges due to theemergence of terrorism is increasingly becoming a hot issue, since anti-terrorist laws and practices proved tobe deficient in the way the international community responds or should respond to the cross-border terroristorganizations. It now becomes pressing and necessary to resort to radical and timely reassessment.

By replacing the rule of law with a so-called "state security" actually there is neither a strengthened ruleof law nor an enhanced security while a greater “social disciplining of citizens does not take place.

Keywords: public security, fundamental rights, rule of law, state security, state of exception, terrorism.

RésuméIl existe un lien étroit entre la sécurité et la liberté des citoyens, en relation avec d’autres valeurs

cardinales. La sécurité, avant d’être une fin en soi, devient une condition de la liberté, un instrument parlequel on peut élever le degré de liberté de l’individu dans la société et du citoyen dans l’État.

À l’heure actuelle, l’action de l’État pour protéger les citoyens contre les défis internes et externes enraison de l’émergence du terrorisme est de plus en plus mise en cause, puisque les lois et les pratiquesantiterroristes se sont avérées déficientes dans la riposte que la communauté internationale donne ou devraitdonner aux actions des organisations terroristes transfrontalières. Il est de plus en plus pressant de procéder àdes réévaluations radicales et urgentes.

En remplaçant l’État de droit par un soi disant „État de sécurité”, on ne réalise ni une consolidation réellede l’État de droit ni une plus grande sécurité de celui-ci, ni un renforcement de la „discipline sociale” descitoyens.

Mots-clés: sécurité publique, droits fondamentaux, état de droit, sécurité de l’état, état d’exception,terrorisme.

Atât în rândul speciali tilor, al factorilor deșdecizie politică, în mass-media, cât i la nivelulșopiniei publice, al societă ii civile, se discută totțmai mult în vremea din urmă despre o chestiunespinoasă i o rela ie cu multiple fa ete, între ceeaș ț țce, printr-o sintagmă simplă, numim „siguran ațcetă enilor” i printr-o altă sintagmă, dejaț șconsacrată, numim „drepturile fundamentale aleomului i cetă eanului”.ș ț *

Chestiunea nu este de dată recentă. Ea acăpătat noi conota ii datorită schimbărilor majorețsurvenite în ultimii ani ca urmare a sfâr ituluișbipolarită ii între marile blocuri politico-militare,țrăsăritean i occidental, apari iei unor crizeș țextinse la scară mondială care au alimentatscenarii i ș au generat tensiuni acute pe arenainterna ională, reprezentând tot atâtea provocărițde ordin intelectual.

Tematica securită ii a dobândit oț pozi ieț

* Conf. univ. dr.

centrală în cadrul sistemului de valori de referin ățal lumii în care trăim, în plan inter-statal, dar ișîn contextul politicilor interne ale statelor.Siguran a cetă enilor este indisociabilă deț țsecuritatea statelor. i aceasta cu atât mai mult cuȘcât nevoia de securitate a devenit una vitală încondi iile „globalizării” războiului contrațterorismului. Amenin area teroristă se manifestățca un flagel transfrontalier, ca o tendin ățmalefică pe termen lung, care repune în discu iețcertitudinile dobândite în materie de regim juridicintern al drepturilor omului.

Suntem martorii unui proces de redefinire acompetentelor i responsabilită ilor pe careș țconstruc iile suprastatale, organismeleținterna ionale, statele, alte entită i i cetă eniiț ț ș țîn i i le ș ș reclamă.

Securitatea „intereselor primare” - ce privescexisten a cetă enilor în cadrul statelor - pe ț ț carestatele trebuie să o garanteze, unilateral iș


necondi ionat, se înscrie în catalogul „drepturilorțfundamentale” ale cetă enilor. Garantareațsiguran ei cetă enilor presupune astfel un nouț țmod de abordare prin edificarea unui sistemarticulat i atotcuprinzător, institu ional, pus înș țfunc iune de ț către stat, cu concursul unorstructuri autonome, politice, administrative,civice, comunitare, de condiviziune ișparticipare1.

Acest efort trebuie să se întemeieze pe o nouăcultură a colaborării, în care să se implice omultitudine de actori sociali.

Există o strânsă conexiune între siguran a iț șlibertatea cetă enilor, cu trimitere i la alte valoriț șcardinale. Siguran a, înainte de a fi un scop înțsine, devine o condi ie a libertă ii, un instrumentț țcu ajutorul căruia poate spori gradul de libertate aindividului în societate i a cetă eanului în stat.ș ț

Se impune să reflectăm cu toată seriozitateai deplina luciditate daca nu cumva o sporităș

„cerere de siguran ă” trebuie să re ină ideea căț țsiguran a, înainte de a fi un mod de organizare iț șo func ie inalienabilă a statului, se impune să fiețun drept fundamental al omului i cetă eanului.ș ț

Declara ia Universală a Drepturilor Omuluiț(1948) stipulează că „orice individ are dreptul lavia ă, la libertate i siguran a propriei persoane”ț ș ț 2

(art. 3). După cum art. 5 din Conven ia pentruțProtec ia Drepturilor Omului i Libertă ilorț ș țFundamentale recunoa te oricărei persoaneș„dreptul la siguran ă” alături de „dreptul lațlibertate”3, în vreme ce Carta DrepturilorFundamentale a Uniunii Europene (art. 6)prevede că orice individ are dreptul la libertatei siguran ă.ș ț

Siguran a poate fi calificată ca un bunțprimordial ce nu poate fi disociat de via ațomului, de integritatea sa fizică, de calitateaexisten ei sale, de prosperitatea i demnitateaț ș1 A se vedea introducerea Evei Pföstl în volumulSicurezza e libertà fondamentali, Editrice APES, 2000, p.11. Vezi de asemenea Marco Ruotolo, Costituzione esicurezza tra diritto e societa, în vol Costituzione esicurezza dello stato, Alessandro Torre (coord.), MaggioliEditore, 2014. Carlo Mosca, La sicurezza come diritto dilibertà. Teoria generale delle politiche della sicurezza,CEDAM, 2012; Roberto Castel, La sicurezza civile nelloStato di diritto. Che significa essere profetti, Einaudi,2004.2 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu (coord) i al ii,ș țPrincipalele instrumente interna ionale privind drepturilețomului la care România este parte, Vol I, IRDO,Bucure ti, 2008.ș3 A se vedea Vincent Berger, Jurispruden a Cur iiț țEuropene a Drepturilor Omului, Ed. a 6-a, IRDO, 2008.

persoanei. Revine statului misiunea de a generaun climat de pace socială, garantând fiecăruiindivid dreptul la o existen ă protejată,țindispensabilă exercitării altor drepturifundamentale de care acesta nu poate beneficiadecât în condi ii de siguran ă.ț ț

Cesare Mirabelli consideră că între siguran ațcetă enilor i respectarea drepturilor lorț șfundamentale nu există un hiatus sau o rela ie înțcare preferin a pentru una dintre ele o gole te deț școn inut sau o exclude pe cealaltă. Există o falsățalternativă. Dacă drepturile fundamentaleconstituie un patrimoniu juridic al persoanei,care nu este atribuit de către stat, dar caretrebuie recunoscut i garantat de către oriceșordine juridică, fiind inerentă demnită ii omului,țcum pot fi aceste drepturi limitate sau restrânsefără a afecta însă i demnitatea persoanei?șSiguran a i garantarea drepturilor i aț ș șlibertă ilor cetă ene ti nu pot fi contrapuse fărăț ț șriscul de a fi periclitate. Este vorba mai curândde două categorii de bunuri publice indistincte ișreciproc complementare. Dacă sunt consacratemai pu ine drepturi fundamentale, vor fi inerentți mai pu ine garan ii ale siguran ei personale,ș ț ț ț

susceptibile de a fi sub inciden a risculuițexercitării arbitrare a puterii. Dacă sunt oferitemai pu ine condi ii de siguran ă pentru via aț ț ț țpersoanei i a comunită ii, exercitarea normală aș țdrepturilor fundamentale va sta sub semnulîntrebării, dacă nu cumva va fi în mod categoricafectată. Ca atare, siguran a i garantareaț șdrepturilor trebuie în elese cumulat, întrucât sețcompletează i se poten ează mutual,ș țreprezentând condi ia obligatorie a asigurăriițefectivei a liberei dezvoltări a personalită iițumane4.

Într-o ordine similară de idei, PietroCinquemani, afirmând că dreptul la siguran ă alțpersoanei este un drept constitu ional identificatțcu dreptul la o existen ă protejată – ca o condi ieț țnecesară pentru exercitarea celorlalte drepturifundamentale – nu face decât să accentuezeasupra faptului că este i în interesul statului,șcare de ine uzul exclusiv al for ei, să garantezeț țcă to i indivizii se bucură de drepturile lor, înțmod deplin i necondi ionat. Dacă, din punct deș țvedere istoric, expresia „drept la siguran ă”țpoate fi re inută ca o construc ie semanticăț ț4 A se vedea Cesare Mirabelli, Libertà e sicurezza, la falsaalternativa; www.oasiscenter.eu/it/articoli/2007/03/01/liberta-o-sicurezza-la-falsa-alternativa.


având un caracter retoric, azi, din contră, aceastase bucură de un statut juridic consolidat,autonom, i derivat dintr-o viziune eminamenteșconstitu ionalăț 5.

„Siguran a publică” apare astfel ca un drept cețdeschide noi perspective fa ă de op iunile iț ț șdeciziile în plan organiza ional - func ional ceț țincumbă statului, care să răspundă nevoii deexercitare a drepturilor cetă enilor prin serviciițeficiente i institu ii solide i transparente care săș ț șnu se sustragă controlului democratic.

Institu iile statului chemate să asigurețsiguran a cetă enilor dau expresie func ionalăț ț țunor exigen e organiza ionale de ordinț țprofesional, de specializare i autoritateșrecunoscută. Acestea decurg din prevederileconstitu ionale i prerogativele statului de drept,ț șun stat în care egalitatea cetă enilor în fa a legiiț țse înso e te cu impar ialitatea i corecta aplicareț ș ț șa justi iei, responsabilitatea cu spiritulțdemocratic.

Am putea avea în vedere i o dimensiuneșspa ial - etatică, teritorială, a siguran ei ce trebuieț țasigurată cetă enilor de către autorită ile statului.ț țDatele concep iei tradi ionale despre siguran aț ț țcetă enilor, întrucâtva pedalând pe o laturățnegativă (înlăturarea amenin ării), se schimbățpermi ând adjudecarea unei viziuni pozitive, înțmentalul individual i, mai apoi, în celșcomunitar. Diferen ierea instrumentelor dețparticipare civică care legitimează o articulareteritorială a organizării siguran ei publicețpermite diminuarea tensiunilor dintre centru ișperiferie, între teritorii ce reclamă o mai maresiguran ă sau securizare a cetă enilor, iț ț șadministra ia centrală sau ț institu iile abilitate alețstatului, răspunzătoare de siguran a publică.ț

Nu trebuie să omitem faptul că „statul dedrept” ca achizi ie istorică - este cel care înțdemocra ie s-a substituit statului care- i exhibaț șputerea exclusivă pe care o exercita asupracetă enilor, devenind în secolul al XX-lea un „statțconstitu ional al drepturilor”, institu iileț ț publicene mai erijându-se în instan e i simboluri aleț șputerii de stat ci ca institu ii garante alețdrepturilor fundamentale.

Pe parcursul acestui proces de transfiguraredifuză i benefică în registrul civico-democratic,ș„statul-putere” s-a metamorfozat în „stat de5 A se vedea Pietro Cinquemani, Verso una definizinone didiritto alla sicurezza, extras din lucrarea Il dirittocostituzionale alla sicurezza,www.tesionline.it/consult/brano.jsp?id=28083

drept” printr-o tentativă reiterată, de la etapăistorică la alta, de a supune Statul Dreptului.Dacă Hegel vedea în „sacralizarea” Statului ișDreptului condi ia ț sine qua non a unei ordinisuverane inamovibile, mai târziu Kelsen, dinperspectiva teoriei „dreptului pur” avea să searate ostil idei de „moralizare a Dreptului”.Chiar când avem în vedere imperativul ca Statulde drept să recunoască preeminen a Dreptului,țnu se poate face abstrac ie de faptul că Statulțînsu i este producător de Drept, că acesta dinșurmă este un element heteronom aflat inerent ladispozi ia Statului. „Statul constitu ional alț țdrepturilor” a reu it într-o mare măsură sășneutralizeze dimensiunea incisivă a„statului-putere”. Din acest punct de vedereUniunea Europeană, ata ată de condi ia „statuluiș țconstitu ional al drepturilor”, a sus inut la nivelț țprincipial, constitutiv i prin politicile puse înșpractică privilegierea rela iei între Drept iț șStatalitatea ărilor membre în sensul relativeițautonomii a Dreptului fa ă de orice construc ieț țetatică i a prevalen eiș ț dreptului euro-comunitarasupra celui na ional. ț

Gustavo Zagrebelsky, într-o lucraresemnificativ intitulată „Il diritto mite” (1992),pleda pentru o relativizare a valorilor în spa iulțeuro-comunitar, singura „metavaloare”acceptată fiind cea care se exprimă în douăimperative cardinale: men inerea pluralismuluițvalorilor i confruntarea loială a valorilor,șraliindu-se pozi ieiț lui Luigi Ferrajoli potrivitcăreia, elementul de putere ca putere în sine estetotalmente depă it, întrucât drepturile suntșprioritare, iar institu iile publice sunt institu ii deț țgarantare a drepturilor fundamentale6.

În prezent, în condi iile în care ac iuneaț țstatului de protec ie a cetă enilor în raport cuț țprovocările interne i externe datorate emergen eiș țterorismului este tot mai mult pusă în discu ie,țlegisla ia antiteroristă i practicile antiteroristeț șdovedindu-se a fi deficitare în riposta pe care odă sau ar trebui să o dea comunitateainterna ională organiza iilor teroristeț țtransfrontaliere, se impune tot mai presant săprocedăm la radicale i neîntârziate reevaluări.ș

6 A se vedea Gustavo Zagrebelsky, Il diritto mite. Legge,diritti, giustizia, Einaudi, 1992. A se vedea LuigiFerrajoli, Sul futuro dello stato de diritto e dei dirittifondamentali, comunicare sus inută la reuniuneaținterna ională „Stato di diritto e diritti soggettivi.țQuestioni aperte”, Firenze, 6 decembrie 2002.


Ceea ce până la un moment dat era o stare de„excep ie” care solicita instrumente juridice dețprevenire i reac ie, speciale i limitate în timpș ț ș ,a ajuns să se permanentizeze. S-a putut constatao „dilatare” a dreptului penal, inclusiv în sferapur preventivă a fenomenelor care nu potproduce efecte în sensul penal al termenului,ajungându-se treptat i aproape imperceptibil lașevacuarea statului de drept i înlocuirea acestuiașcu un stat de prevenire i siguran ă, uzând deș țstarea de urgen ă, ț asemănător statuluipoli ienesc, care tinde să se impună i să seț șperpetueze din ra iuni pragmatice ce ar decurgețdin „suprema” ra iune de stat. Se produce,țastfel, chiar în democra iile occidentale oțprivare a drepturilor individuale de acea tutelăfără de care nu este posibilă nicio formă dedemocra ieț 7.

Ar trebui poate să ne mai întrebăm dacă nucumva, din dorin a de a da un răspuns prompt iț șenergic atacurilor teroriste care s-au produs ișamenin ă să se producă oriunde i oricând, nuț șriscăm să cau ionăm o legisla ie antiteroristă careț țnu se ata ează sistemului normativ în vigoare,șrevendicându-se ca instrument de depă ire așunei stări excep ionale, de urgen ă, ci care seț țrepercutează asupra sistemului de drept intern alstatelor, se insinuează i se integrează de fapt,șcu semn schimbat, în aparatul de garan iițfundamentale ce constituie baza democra ieițmoderne, care trebuie să fie intangibil i în afarașoricărei condi ionări conjuncturale.ț

Tot mai multe voci în spa iul publicțoccidental î i exprimă îngrijorarea în legătură cuștransformarea ireversibilă a statului de drept înceea ce s-ar numi security state. „Ra iunea dețsiguran ă”ț pare să fi înlocuit „ra iunea de stat”ț .

Unul dintre cei mai proeminen i filosofi iț șgânditori ai politicului din zilele noastre,Giorgio Agamben, eviden iază cu percutantățluciditate că declinul statului de drept ișinstaurarea prin for a lucrurilor a unui statțlegitimându-se prin ra iunea supremă ațasigurării siguran ei cetă enilor, în fa a cruciadeiț ț țanti-teroriste, prin recursul la orice fel demijloace, va eterniza starea de excep ie, cu toatețrigorile i maleficiile sale. ș

Starea de excep ie nu pune statul de dreptțîntre paranteze temporare, ci creează un spa iuțtot mai vidat de drept, o zonă din ce în ce mai

7 A se vedea Federica Stella, Leggi scientifiche espiegazione causale nel diritto penale, Giuffrè, 1990.

extinsă, la nivelul societă ii, în care toatețdetermina iile juridice sunt destituite.ț

Termenul „justitium” (asemănător celui de„solstitium”) semnifica în dreptul roman tocmaisecven a, ac iunea de „oprire” de „suspendare” aț țdreptului.

Pe de altă parte, trebuie să mai facem ocuvenită distinc ie terminologică. Starea dețexcep ie nu reprezintă o reîntoarcere la o formățde putere absolută i nici un model dictatorial.șÎntr-o lucrare apărută cu ceva vreme în urmădespre starea de excep ie, Giorgio Agambențconsidera chiar că nici reîntoarcerea la statul dedrept nu mai este într-un fel pasibilă deoarece înstarea de excep ie efectivă în care existen aț țnoastră este instalată înse i conceptele de Stat iș șDrept sunt puse în discu ie. „Aspectul normativțal dreptului poate fi astfel în mod nepedepsitobliterat i contrazis de o violen ăș țguvernamentală care, ignorând pe plan externdreptul interna ional, produce pe plan internțstarea de excep ie permanentă pretinzând cățaplică Dreptul”8.

Giorgio Agamben împărtă e te fără rezerveș șaser iunea lui Walter Benjamin potrivit căreiaț„când starea de urgen ă devineț regula, totul esteposibil”. Această frază memorabilă reflectăîntr-o formă concentrată opozi ia lui WalterțBenjamin fa ă de teoria avansată de CarlțSchmitt, controversatul jurist german, în marevogă în anii ‘20-’30 ai secolului trecut, potrivitcăreia statul însu i apare ca o expresieșinevitabilă a stării de excep ie i ca gestionar înț șfor ă a acesteia. În lucrarea sa, ț Teologia politică,Schmitt consideră că provocării violente „pure”i „revolu ionare”, situate dincolo de lege i înș ț ș

măsură să „dinamiteze” dialectica între violen ațce se contrapune i cea care conservă ordinea deșdrept, căreia îi este ata at Benjamin, trebuie să ișse răspundă prin ac iuni energice din parteațStatului. Efortul de a include sau de a neutralizaviolen a revolu ionară în dispozitivul ordinii seț țsluje te de o violen ă „suverană” - decizia - careș țnici nu se opune i care nici nu conservă Dreptulșci îl „suspendă” în i prin dispozitivul temporarșal „stării de excep ie”ț 9.

Walter Benjamin crede însă că starea deexcep ie nu este altceva decât o „ț fictio juris(…) care pretinde că men ine Dreptul chiar înț

8 A se vedea Giogio Agamben, Stato di eccezione, Bollati,Boringhieri, Torino, 2003, p. 111. 9 Idem p. 71.


însă i suspendarea sa” ca for ă a legii fără lege.ș țConfirmarea irefutabilă avea să o aducă însă ișinstaurarea regimului nazist pe ruineleRepublicii de la Weimar, când excep ia i normaț șnu au mai fost nici temporal, nici spa ialțdistincte. Statul stării de excep ie a devenit oțrealitate. Efectiv, violen a i Dreptul au fostț șunificate, „într-o zonă de anomie în careviolen a ac ionează fără niciun acoperământț țjuridic”10.

În pofida punctelor de vedere divergente,Schmitt i Benjamin se întâlnesc când realizeazășconexiunea între anomie i „violen a pură”, ceș țeste ultima frontieră a politicului pe care statulîncearcă să o transgreseze prin „starea deexcep ie”. ț

Din toată această confruntare, Agambenre ine ideea mai actuală decât oricând a uneițstări de urgen ă permanente sau permanentizate,țiar emergen a stării de urgen ă efective îl obligăț țsă reflecteze asupra extensiunii acesteia dincolode fruntariile statului na ional la scarățplanetară11.

A a cum avea să remarce un recenzent alșcăr ii lui Giorgio Agamben, plasarea deliberatățîntr-un „non-loc” anomic al stării de excep iețsau urgen ă efective oferă o riscantă oportunitatețpentru to i cei ce se arată inaderen i la ac iuneaț ț țpolitică decurgând din „nexul între violen ă iț șdrept” i care doresc cu obstina ie „să întrerupăș țfunc ionarea ma inăriei ce va conduceț șOccidentul către un război civil mondial”12.

Prin înlocuirea Statului de drept cu un a așnumit „stat de siguran ă” nu se produce de faptțo fortificare a statului de drept i nici o maișmare securizare a acestuia. Nu are loc nici o maipronun ată „disciplinare socială” a cetă enilor,ț țca să folosim termeni acredita i de MichelțFoucault. Agresiunii exterioare a terorismuluiinterna ional la adresa statului de drept na ionalț ți se asociază o inoculare subliminală la nivelulmasei de cetă eni a ideii potrivit căreiațprezervarea siguran ei statului justifică oriceținjonc iune care are ca obiect individul. Într-unțarticol apărut la începutul acestui an, dupăsângeroasele atacuri de la Paris din toamnatrecută, Giorgio Agamben pronostica chiar că

10 Idem, pp. 76-77.11 Idem, p. 11112 A se vedea Alessandro Simoncini la cartea lui GiogioAgamben, Stato di eccezione, in Jura Gentium, rivista difilosofia del diritto internazionale e della politica globale,www.juragentium.org.

trecerea de la statul de drept la cel de siguran ățechivalează în fapt cu un război deschis pe toatefronturile împotriva Statului de drept13.

Pentru a- i sus ine argumenta ia, Agambenș ț țse întoarce la originile filosofiei politicemoderne. În concep ia lui Hobbesț – spune el –transferarea către suveran a contractului cuputerile depozitare ale for ei avea la bază teamațreciprocă a indivizilor i războiul tuturor contraștuturor. Statul era astfel chemat i mandatat sășpună capăt unei frici difuze, generalizate. Înstatul de siguran ă, acest model suferă oținversare principială. Statul se întemeiază cumaximă duritate pe teama cetă enilor pe care oțalimentează în mod continuu, din această starestatul extrăgându- i legitimitatea i func ia saș ș țesen ială. ț

Siguran a publică de care se vorbe te astăziț șpresupune cu necesitate invadarea fărămenajamente a sferei private de existen ă ațindivizilor i monitorizare strictă a acestora.ș

Siguran a despre care se vorbe te azi nuț șurmăre te de fapt să prevină actele de terorism -șlucru de altfel extrem de dificil dacă nu cumvaimposibil - ci să acrediteze i să consolideze unșnou tip de raporturi între indivizi prindispozitive ce permit un control total al datelorinformatice i al comunicărilor interpersonaleșale cetă enilor, mergând până la a accede înțcon inutul computerelor personale. ț

Apare astfel riscul unei rela ii sistemiceț„simbiotice” între terorism i statul de siguran ă.ș țDacă statul are nevoie de frică pentru a selegitima, atunci are nevoie i de teroare, de așprovoca, sau în cea mai blândă ipoteză, de a nuo obstacula. În zilele noastre a devenit evidentfaptul că anumite state, care în politica externăîncearcă să- i camufleze ipocrizia i să- i exhibeș ș șcu arogan ă for a, alimentează terorismulț ținterna ional non-etaticț pe care pretind că îlcondamnă în interiorul lor. Acestea între ințrela ii cordiale cu alte state care sunt cunoscutețcă finan ează organiza ii teroriste, vânzându-leț țcelor din urmă arme, asigurându-le asisten ățmilitară sau de altă natură.

În statul de siguran ă se mai constată i oț șirezistibilă tendin ă spre depolitizarea masivă iț ș

13 A se vedea Giorgio Agamben, Guerra allo stato di

diritto, articol apărut în publica ia Il sole 24 oreț

(23.01.2016).


progresivă a cetă enilor, a căror participarețpolitică se reduce la consumul de mesajemediatice prefabricate, ritualul mimetic alvotului i stimularea interesului pentru sondajeleșelectorale.

O astfel de tendin ă este profundțnelini titoare cu atât mai mult cu cât pare sășconsoneze cu efortul întreprins cu mai multedecenii în urmă, de către juri tii apologe i aiș țregimului nazist care defineau poporul ca unelement esen ialmente impolitic, pasiv, căruiațstatul trebuie să-i garanteze protec ia i cre tereaț ș șdemografică. Singurul mod preconizat de a-lpolitiza era prin exacerbarea comunită ii dețapartenen ă i rasă, ceea ce ar fi distinsț ș poporul,comunitatea na ională i rasială de elementeleț șalogene i inamicii desemna i, din interior i dinș ț șexterior. Când se produce depolitizareacetă enilor, unica modalitate de a-i face pețace tia să iasă din starea de apatie esteșmobilizarea indivizilor prin frică, frica de undu man străin dar nu cu totul străin. (ex. evreiișîn Germania sau musulmanii din ărilețoccidentale, implanta i mai demult sau imigran iț țde dată recentă).

O altă chestiune asupra căreia Agamben sepronun ă în termeni radicali vizează criteriilețprivitoare la ceea ce înseamnă adevărul ișcertitudinea în sfera publică. Statul de siguran ățmizează pe faptul că subiec ii politici ce facțobiectul protec iei impuse trebuie să rămânățîntr-o stare de incertitudine privind natura ișdimensiunile amenin ării. Incertitudinea iț șamenin area teroristă sunt corelative. O anumitățimprecizie în definirea agen ilor patogeni carețsunt identifica i i desemna i ca favorizând oț ș țamenin are teroristă constituie adesea reflexulțunei decizii deliberate. De exemplu, la textullegii din 20 noiembrie 2015 privind instituireastării de urgen ă în Fran a se face referire laț ț„orice persoană în raport cu care existăsuspiciuni că, comportamentul ei constituie oamenin are pentru ordinea publică i siguran ă”.ț ș țAceea i imprecizie poate fi remarcată i atunciș șcând se are în vedere formula de acumconsacrată „războiul contra terorismului”.Războiul contra terorismului este o contradic iețîn termeni. Orice război presupune un inamic

identificat, ce trebuie combătut. Ori terorismuleste mai curând o nebuloasă, în vreme ceanumite organiza ii i re ele teroriste ce suntț ș țdesemnate ca inamic global nu au un gradconvenabil de concrete e. Identitatea inamiculuițde acest gen rămâne sau trebuie să rămâne înincertitudine. La momentul oportun oricinepoate intra sub inciden a unei astfel dețdesemnări i va fi combătut cu îndârjire înșfunc ie de dinamica unor interese politice,țra iuni de stat sau considerente geopolitice.ț

Există o probabilitate neignorabilă ca, într-oară care trăie te într-o stare de urgen ăț ș ț

permanentă i în care opera iunile de poli ie seș ț țsubstituie puterii judecătore ti, să se declan ezeș șun proces de disolu ie rapidă i de neoprit aț șinstitu iilor publice. i acest risc nu ocole teț Ș șniciuna dintre democra iile occidentale carețpână de curând reprezentau un model de urmat.Un alt risc greu de evitat este ca frica generatăde terorism să devină climatul de care însu ișstatul ce pretinde că asigură prin mijloace defor ă siguran a cetă enilor se va folosi pentru aț ț țse debarasa de controlul democratic alcetă enilor în i i.ț ș ș

Dacă se produce o debilitare a participăriipolitice a cetă enilor i dacă tendin a deț ș ț„verticalizare” a deciziilor puterii statului seaccentuează, atunci nu este de deloc exclus castarea de excep ie pe care o invocă „statul dețsiguran ă” să se perpetueze i să se legitimeze caț ștehnică de guvernare.

Cred că mai mult ca oricând nu ne putemderoba de la responsabilitatea de a reflecta laposibilele consecin e ale for ării sensului deț țsiguran ă a cetă enilor, punând între paranteze sauț țocultând drepturile fundamentale ale omului.

Luciditatea i precau ia în regândirea rela ieiș ț țdintre siguran a cetă enilor i drepturileț ț șfundamentale – pe care civiliza ia umană iț șEuropa în primul rând le-a câ tigat i le-aș șuniversalizat – trebuie să prezidezeneîndoielnic, de acum înainte, orice demers înacest sens pe plan interna ional, euroț -comunitari în interiorul fiecărui stat în parte. Este oș

obliga ie de care nu ne putem exonera,țindiferent că suntem oameni politici sau simplicetă eni.ț


DREPTURILE ELEVULUI I MANUALUL DIGITALȘ

LAUREN IU OITUȚ Ș * ALINA ICĂUȚ

Abstract:Education is an essential right that allows individuals to receive training to know their traditions,

perennial values, the principles and standards of society through their social fulfillment. The right toinstruction and education is important in itself but it also counts for the benefit of others, for the economic,social and cultural development of all. This paper aims to highlight the idea that each generation has its ownconditions for development. Enjoying novelty and progress at technological and conceptual levels – iseveryone’s right. A generation of digital natives currently grows and asserts itself. Their textbooks as a meanof learning and education can only be in consonance with the current cutting edge technology.

Keywords: human and children’s rights, digital natives, digital textbooks, training and education, inclusion,success and social affirmation.

RésuméL’éducation est un droit essentiel qui permet aux individus de recevoir une formation leur permettant de

connaître les traditions, les valeurs pérennes, les principes et les normes de la société, grâce à leurépanouissement social. Le droit à l’instruction et à l’éducation est important en soi, mais il compte aussi pourle bénéfice des autres, pour le développement économique, social et culturel de tous. Cet article se proposede développer l’idée que chaque génération a ses propres conditions pour le développement. Bénéficier desinnovations et des progrès aux niveaux technologiques et conceptuels – c’est le droit de chacun. Unegénération de natifs digitaux se développe et s’affirme actuellement. Leurs manuels en tant que moyend’apprentissage et d’éducation ne peuvent être qu’en harmonie avec la technologie de pointe d’aujourd’hui.

Mots-clés: droits et droits des enfants, natifs numériques, manuels numériques, formation et éducation,inclusion, réussite et affirmation sociale.

Societatea modernă, a în eles, din vremeațRena terii, că educa ia maselor este o nevoie aș țtuturor, ca coala însă i este chemată să- iș ș șmodifice înfă i area – prin apari ia grupuluiț ș țclasă de învă are – atât ca arhitectură cât iț școncep ie despre locul, metodele, instrumentele,țtimpul i actorii procesului. Drumul ascendent așcunoscut suficiente momente ale discontinuită iiț– generate, cu deosebire, de catastrofe sociale ișnaturale – dar rolul de motor, inovator a fostluat, rând pe rând, de fiecare dintre elementelecurriculare – cum sunt ele astăzi numite – sau demai multe dintre ele, simultan.*

Interesul nostru, aici, se centrează pe rolulinstrumentelor, al mijloacelor – de inut de noilețtehnologii – în garantarea dreptului egal laeduca ie.ț

Educa ia, în sensul său cel mai larg iț șobi nuit, presupune ca subiec ii săi săș țdobândească o diversitate de cuno tin e,ș țprincipii i norme de conduită, atitudinișsuperioare. Altfel spus, ea începe cuachizi ionarea de cuno tin e elementare, despreț ș țmediul de via ă i comportamentele, tradi iile,ț ș ț

* Prof. univ. emerit dr.

valorile perene i specifice acestuia, dar aproapeșnimeni nu uită să adauge că educa ie înseamnăți alfabetizare, colarizare pentru to i i peș ș ț ș

durate cât mai lungi, ale întregii vie iț 1. Dinperspectiva drepturilor omului, „Orice persoanăare dreptul la învă ătură… Învă ământul trebuieț țsă urmărească dezvoltarea deplină apersonalită ii umane i întărirea respectului fa ăț ș țde drepturile omului i libertă ileș țfundamentale”2.

Pe de altă parte, Conven ia privind drepturilețcopilului stipulează că: „Statele păr i vorțrecunoa te importan a func iei îndeplinite deș ț țmijloacele de informare în masă i vor asigurașaccesul copilului la informa ie i materialeț șprovenind din surse na ionale i interna ionale,ț ș țîn special cele care urmăresc promovareabunăstării sale sociale, spirituale i morale i aș șsănătă ii sale fizice i morale”ț ș 3.

1 Memorandum privind învă area pe durata întregii vie iț ț , Brussels, 30.10.2000 SEC(2000) 1832.2 Art. 26 din Carta drepturilor omului.3 Art. 17 din Conven ia privind drepturile copilului, a se țvedea Irina Moroianu Zlătescu (coord.) i al ii, ș țPrincipalele instrumente interna ionale privind drepturilețomului la care România este parte, Vol. I, IRDO,


Dacă în prima etapă de dezvoltare acopilului, se consideră că to i copiii trebuie sau,țîn orice caz, au dreptul să înve e să citească, sățscrie, să socotească – datorită instruirii primare–, adesea este uitată importan a dimensiuniițeduca ionale a acestei perioade i, mai ales, aț șcelei anterioare intrării în coală, a cunoscuteișetape a celor 7/6 ani de acasă. Ignorarea este,pe de o parte cauzată de diminuarea vârstei deintegrare a copilului in forme institu ionale,țpre colare – de la 3 la 6 ani –, pe de altă parte,șde transformarea colii într-o institu ie deș țservicii publice – cu o reprezentare nouă, lanivelul familiei i al comunită ii, a func iilorș ț țsale. În vreme ce familia, obi nuită cu serviciișdiverse i complete, cere tot mai mult, coala seș șafla mereu mai solicitată i mai părăsită deșpartenerii tradi ionali. ț

Dintotdeauna s-a consacrat ideea axiomaticăa nevoii ca educa ia i instruirea să se realizezeț șcu respectarea caracteristicilor proprii fiecăreigenera ii i ale celor individuale. Ministerulț șEduca iei a elaborat, în acest sens, un nouținstrument pedagogic, care să împlineascăa teptările elevilor, dar i valorificareaș șcompeten elor dobândite, anterior, de copiiițclaselor primare. Introducerea manualuluidigital vine în întâmpinarea colarilorșrecunoscu i ca ț nativi digitali, deci, ale cărorpreocupări ini iale sunt diferite i vor deveni,ț șdin ce în ce mai complexe prin mod de lucru,structurare a timpului i locului, instrumentelor,șstrategiilor, metodelor etc.

Nativii digitali i drepturile lorșSociologul francez Pierre Bourdieu4 a

teoretizat fenomenul nativi digital, folosindconstructul habitus, care face diferen a între unțmediu bogat digital, ce oferă un poten ialțcomplet diferit fa ă de unul lipsit de asemeneațposibilită i ale tehnologiilor noi. Pentru nativiițdigitali, modalită ile de a ac iona i de a fiin a înț ț ș țlumea socială sunt dictate de experien ele lor înțrela ia cu tehnologia. Lumile lor sunt puternicținfluen ate de astfel de mijloace. Jucăriile pentruțcopii mici, de exemplu, con in tehnologiițsofisticate în compara ie cu jucăriile părin ilorț ț

Bucure ti, 2008, pp. 359-385.ș4 A se vedea Bourdieu, P. 1983.The Forms of Capital, in J.G. Richardson (Ed.) Handbook of Theory and Research for the Sociology of Education, pp. 241-258. New York: Greenwood; Bourdieu, P. 1991. Language and Symbolic Power, trans. G.A.M. Raymond. Cambridge: Polity.

lor. Schimbările din ultimii douăzeci de ani facvizibil modul în care tehnologiile digitalemodifică experien ele copiilor mici,țadolescen ilor, tinerilor i, în oarecare măsură,ț șpe ale tuturor. Inevitabil, astfel de experien ețschimbă (pre)dispozi ia de învă are iț ț școmportamentul asumat.

Prensky folose te termenul de „nativișdigitali” pentru a se referi la genera ia care ațcrescut cu tehnologiile digitale, subliniind căacestea contribuie la construc ia viziunii,țconcep iei lor diferite despre lumeț 5. Diferen ațdintre ei i cei din genera iile care folosesc, doarș țde o vreme, de la o anume vârstă, acelea iștehnologii este dintre nativi i „imigran iș țdigitali”. Cei din urmă pot învă a i înva ăț ș țcomportamentele impuse de noile tehnologii,dar cu un efort considerabil mai mare i cu alteșmotiva ii decât ale nativilor digitali. În plus,țvom remarca încă o diferen ă importantă:țimigran ii î i însu esc un nou comportamentț ș șfără a uita pe/de cel vechi, în vreme ce nativii nucunosc altul! De aici, dificultatea lor deîn elegere a adul ilor – părin i si profesori –ț ț țdornici să le impună ceea ce ei au cunoscut.

Prin expunerea i utilizarea tehnologiilorșaduse de calculator, oamenii tind să construiascăpredispozi ii fa ă de întreaga tehnologieț ț 6. Înceea ce prive te aspectul copilăriei timpurii,șfolosind cadrul, habitusul descris de Bourdieu,acesta permite i totodată obligă educatorul nușdoar să vadă copilul ca produs de circumstan ețsociale i experien e diferite, ci drept motiv deș țregândire a teoriilor pedagogice i așcurriculum-ului. Cumulând toate instrumentelemedia – telefoane, tablete cu Internet, aplica iițpentru jocuri i de chat – descoperim un spa iuș țal experien elor specifice acestei genera ii,ț ținexistente pentru alte genera ii – atât ca formăți con inut dar i în ceea ce prive te cantitateaș ț ș ș

lor. În acest sens, procesul învă ării i mediulț ședuca iei înregistrează modificări cu poten ăriț țneexplorate i ameliorări motivate temeinic.șEste momentul în care deciden ii de politicițeduca ionale pot renun a la imperativul adaptăriiț țcolii la noile tehnologii pentru că acestea nuș

sunt decât simple instrumente, mijloace la

5 A se vedea Prensky, M. (2005) Digital Natives: how they think differently.6 A se vedea Zevenbergen, R. 2007. Digital Natives Cometo Preschool: implications for early childhood practice, Contemporary Issues in Early Childhood, Volume 8, Number 1.


îndemâna noastră. Noilor mijloace li se impuneadaptarea la cerin ele colii i la caracteristicileț ș șindividuale ale elevilor.

Unul din mijloacele de instruc ie i educa ieț ș ț– generat de noile tehnologii – este manualuldigital – construit ca resursă multimedia deînvă are pentru elevii nativi digital i instrumentț ștotal nou pentru învă ătorii, ț imigran iț în spa iulțexclusiv digital al elevilor lor.

În lucrarea „Nativi digitali, imigran i digital”,țMarc Prensky folose te o analogie întreșvorbitorii nativi i imigran ii în acel spa iuș ț țlingvistic, pentru a descrie diferen a dintrețgenera ii care separă elevii ț iș studen ii de azi dețprofesorii lor („imigran i digital”)ț 7. Nativiidigitali sunt descri i de Prensky ca fiindșînconjura i de elemente media digitale înțasemenea măsură încât structurile lor cerebralepot fi foarte diferite de cele ale genera iilorțanterioare: „Nativii digital sunt obi nui i săș țprimească informa ii foarte repede. Lor le placețsă lucreze în paralel sarcini multiple. Preferăgrafica înainte de text, având un randamentridicat când se află într-o re ea. De asemenea,țpreferă jocurile în locul muncii „serioase”8. Înschimb, cei care nu sunt născu i în lumeațdigitală dezvăluie statutul lor non-nativ, care semanifestă, de exemplu, prin imprimarea unuidocument digital pentru a-l edita, mai degrabădecât editarea lui on-line”9.

Manualul digital, instrument necunoscutsau ignorat

În martie 2013, Ministerul Educa ieițNa ionale – prin ț Ordinul de ministru nr.5559/22.11.201310 – a prezentat ideea utilizăriiunei platforme de manuale digitale pentruclasele I – III, deschisă celor interesa i: elevi,țprofesori, părin i. Noile manuale se prezintă atâtțîn variantă tipărită, cât i digitală, elevii primindșambele formate. Spre deosebire de vechiulabecedar, care avea 128 de pagini, noul manualare 160 de pagini, acoperind întreaga programăcolară, i este înso it de un CD/DVD cuș ș ț

formatul digital.În perioada martie-mai 2014, a avut loc

7 A se vedea Prensky, M. (2001)Digital Natives, Digital Immigrants, On the Horizon (MCB University Press, Vol. 9 No. 5, October 2001.8 Idem, p. 1.9 Idem, p. 4.10 http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenzugi/ordinul-nr-5559-2013-privind-regimul-manualelor-scolare-invatamantul-preuniversitar.

selec ia cadrelor didactice evaluatori aițmanualelor colare. Prioritate au avut cadreleșdidactice cu gradul didactic I sau II, care auabsolvit cursuri sau module specificeactivită ilor de evaluare a proiectelor dețmanuale colare sau de abilitare curriculară, orișpentru evaluare de proces. Un alt criteriu pentrua fi evaluator a fost de inerea titlului tiin ific deț ș țdoctor, respectiv, absolvirea unui masterat sau aunui curs postuniversitar în domeniul tiin elorș țeduca iei. Remarcăm absen a cerin elor privindț ț țcompeten ele de utilizare a noilor tehnologii,țcondi ii absolut necesare în evaluarea noilorținstrumente. Este dovada ignorării, neglijării –de la început – a schimbărilor intervenite încontextul de învă are i formare a nativilorț șdigitali, cu păstrarea credin ei că reu ita colarăț ș șeste asigurată de conservarea i dezvoltareașinstrumentelor, strategiilor, metodelorconsacrate prin genera iile anterioare. Subliniemțcă aceste fenomene sunt prezente în condi iile înțcare sarcina asumată vizează alocarea unorresurse importante în construc ia, elaborareațunor mijloace noi de instruc ie i educa ie,ț ș țcărora li se recunoa te importan a. Este a teptatș ț șnoul prin conservarea a ceea ce a fost.Dificultatea de în elegere provine, pe de o parte,țdin lipsa de încredere în utilizarea a cevaneverificat, pe de altă parte, din modul în careau fost în elese, în ultimele decenii, reformelețdin educa ie – ca „opere de autor”, ordin dețministru capabil să revolu ioneze tot i, maiț șales, elevul prin „centrarea” pe el.

Reformele vizate au uitat, mereu, câte ceva,fie învă ătorul/ profesorul, fie mijloacele, fiețlocul/construc ia colii, fie familia, fieț școmunitatea – cu interesele i resursele sale –,șfie elevul – chiar i atunci când doar despre el seșvorbe te spre a acoperi necunoa tereaș șparticularită ilor lui i desconsiderarea nevoilorț șsale. Asemenea abordări au devenit surse deinegalită i nebănuite, anterior, tocmai pentru cățele s-au multiplicat i diversificat la nivelulșcondi iilor, al organizării con inuturilor, alț țmetodelor, al mijloacelor, al resurselor – umanei materiale –, al profesorilor/învă ătorilor, alș ț

elevilor, al familiilor, al comunită ilor – privateți de coli, printr-o gândire neoliberală axată peș ș

eficien ă.țAbsen a unei gândiri adecvate i articulate aț ș

procesului educativ a făcut posibil să avem,pentru prima dată în istoria colii, manuale lașcare elevii nu au acces. Au fost realizate


manualele digitale fără a se asigura accesulelevilor la ele, neexistând calculatoare/tablete,suportul necesar pentru a-l utiliza. Dacă întreproiectele ministerului se pare că exista i acelașde dotare a colilor cu infrastructura necesară, lașscurt timp după finalizarea manualului a fostschimbat ministrul. Lipsa de continuitate înimplementarea proiectelor a transformatmanualele digitale în documente colare uitate –șînainte de utilizare – purtând conota ia negativăța unor cheltuieli ineficiente i nenecesare.ș

În plus, decizia – de noi lăudată i apreciată cașnecesară –, a condus la manuale generate în afaraoricărei cercetări a poten ialului i a teptărilorț ș șelevilor11, familiilor, comunită ilor i învă ătorilor.ț ș ț

Manualul digital între incluziune ișmarginalizare socială

Utilizarea noilor tehnologii este largrecunoscută ca o parte a vie ii de zi cu zi ațmultor oameni i are impact major asuprașmultor aspecte ale societă ii. Faptul că digitalulțocupă loc prioritar în politicile asistive pentrupersoanele cu dizabilită i, îmbunătă indu-leț țcalitatea vie ii, crescând ansele participării lorț șla via a socială, este un motiv suplimentar dețgândire a locului noilor tehnologii înameliorarea procesului de incluziune, încă dincoală. Manualul digital garantează anse egaleș ș

de manifestare a tuturor elevilor, inclusiv, acelor cu dizabilită i /CES – cerin e educa ionaleț ț țspeciale – creându-li-se posibilitatea de reac ie.țCalculatoarele pot îmbunătă i accesulțindependent al elevilor la educa ieț 12; Elevii cunevoi educa ionale speciale sunt capabili să- iț șîndeplinească sarcinile de lucru în ritmul lorpropriu de muncă13; Elevii cu deficien e dețvedere, bunăoară, dacă folosesc internetul au

11 Am avut surpriza ca întrând la o clasă I, cu o tabletă pe care o consideram foarte complicată, pentru că se putea scrie direct cu mâna, elevii ale căror competen e erau pusețla îndoială, s-au dovedit a fi mai performan i i mai siguri ț șpe ei în utilizare, decât noi. Singurii rezerva i in rela ia cu ț țnoua tehnologie au rămas profesorii – nesiguri pe ei – i școmunitate împreună cu familiile – fie din ignoran a, fie țdin lipsa resurselor de achizi ionare a noilor mijloace de ținstruc ie i educa ie.ț ș ț12 A se vedea Moore, D. and Taylor, J., 2000. Interactive multimedia systems for students with autism Journal of Educational Media, 25 (3), pp. 169-175; Wadell, L., 2000.The pilot internet project: evaluation report. RNIB.13 ACE CENTRE ADVISORY TRUST, 1999. Catchnet: the use of telecommunications technology to provide remote support and training to young people with access difficulties. ACE Centre Advisory Trust. http://www.ace-centre.org.uk/download/catchreport.doc.

acces la informa ii la fel ca to i ceilal i colegii aiț ț țlor14. Aceste facilită i le ob ine oricare dintreț țcopii cu deficien e senzoriale: văz, auz,țlocomotor utilizând calculatorul pentru învă areți rela ionare. Inegalitatea dintre ei, risculș ț

marginalizării celor cu dizabilită i începe cuțlipsa de informare a posibilită ilor oferite dețnoile tehnologii. Este recunoscut la nivelinterna ional că marginalizarea, inegalită ileț țcreate din lipsa de informare, sunt la felputernice precum unele bariere sociale,economice i politiceș 15. Asemenea efecte sunt ișdovezi ale nerespectării unora dintre drepturilefundamentale: „Orice persoana are dreptul de alua parte in mod liber la via a culturala ațcolectivită ii, de a se bucura de arte si de ațparticipa la progresul tiin ific i la binefacerileș ț șlui”16. Introducerea timpurie a noilor mijloace înprocesul de învă ământ devine i o sursă deț șcunoa tere a facilită ilor pentru dezvoltareș țnediscriminatorie i incluziune, dar i de realăș șutilizare a lor pentru afirmarea multiplă ișcompletă în via a socială.ț

La rândul lor, elevii cu dificultă i de învă areț țpot rela iona i în elege mai u orț ș ț ș 17, deoareceaceia care folosesc noile tehnologii primescsprijin în dezvoltarea stimei de sine i așcredibilită ii lor în coală i în comunită ile lorț ș ș țde via ăț 18. Cre terea încrederii în puterile lor iș șrecunoa terea dobândită din partea celorlal iș țelevi îi motivează să folosească internetul acasă,atât pentru reu ita din coală, cât i pentruș ș șinteresele de petrecere a timpului liber19.

Concluzia oricărei analize privind noiletehnologii iș a produselor lor – manualeledigitale – ne direc ionează, pe de o parte, sprețobliga ia ț deciden ilor de politica colară ț ș de afavoriza anse egale de acces la ele, tuturorșelevilor, pe de altă parte, spre dreptul nativilordigitali – indiferent de condi iț ile, dizabilită iț le ișnevoile lor speciale – de a beneficia de contextei ș experiențe de învățare specifice genera iei lor.ț

14 A se vedea Wadell, op. cit.15 World Summit for Information Society – Summit-ul Mondial al Societă ii Informa ionale, din 2010.ț ț16 Carta Drepturilor Omului, art. 27.17 A se vedea Detheridge,T.,1997. Bridging the communication gap for pupils with profound and multiplelearning difficulties. British Journal of Special Education, 24 (1), pp. 21-26.18 A se vedea Worth, N., 2001. Fountaindale communication project. International Journal of Languageand Communication Disorders, 36, pp. 240-245.19 A se vedea Wadell, op. cit.


ANALIZA UNOR REGLEMENTĂRI CONSTITU IONALE I LEGALEȚ ȘPRIVIND MEDIUL PROTEJAT

GHEORGHE IANCU* IOANA ANCA IANCU**

Abstract:The current ecological crisis which is affecting the environment and the world ecologic balance is closely

linked to the relation between people and subjective rights on the one hand, and the environment on the otherhand. It is currently necessary to convince states to proceed with the constitutional regulation of a newfundamental right – the right to a protected environment, which can be classified as follows according toseveral criteria in order to receive: explicit or implicit recognition; legal or constitutional recognition;recognition or not in the jurisprudence.

Keywords: subjective rights, environment, the right to a protected environment, constitution,fundamental rights.

RésuméLa crise écologique actuelle affectant l’environnement et l’équilibre écologique du monde est étroitement

liée à la relation entre les personnes et les droits subjectifs d’une part, et l’environnement d’autre part. Il estactuellement nécessaire Pour convaincre les États à procéder à la réglementation constitutionnelle d’unnouveau droit fondamental – le droit à un environnement protégé, qui peut être classé comme suit enfonction de plusieurs critères afin de recevoir: la reconnaissance explicite ou implicite; juridique oureconnaissance constitutionnelle; la reconnaissance ou non dans la jurisprudence.

Mots-clés: droits individuels, l’environnement, le droit à un environnement protégé, la constitution, lesdroits fondamentaux.

Analiza unui asemenea domeniu al dreptuluia fost determinată de rela ia dintre om iț șdrepturi subiective, pe de o parte, i mediulșînconjurător, pe de altă parte. Aceste rela ii auțcreat premisele actualei crize ecologice care aafectat întregul mediul înconjurător i echilibrulșecologic, premise care au influen at negativ,țdupă cum foarte u or se poate constata, to iș țfactorii de mediu, rela iile dintre om i mediu iț ș șdintre drepturile subiective i om, precum iș șîntreaga natură din care facem parte.***

Toate acestea au fost determinate la rândullor de o serie de limite care pot fi clasificate, înfunc ie de con inutul lor, în limitele interne iț ț șlimite externe.

Limitele interne sunt de natura umană, iarîntre acestea poate fi enumerată exacerbareaexercitării unor drepturi, ceea ce a condus laapari ia unor poluatori (ma ini, substan e) careț ș țprin efectele ac iunilor lor au depă it capacitateaț șde regenerare a mediului înconjurător i așnaturii în general, creând astfel bazele poluării.

În acela i timp, limitele externe, generate deșfapt tot de oameni, sunt războaiele, experien elețnucleare, poluarea etc.* Prof. univ. dr.** Cercetător tiin ificș ț

Apari ia societă ii umane a dus la apari iaț ț țraportului dintre aceasta i mediul înconjurătorși, mai larg, i natură. Con tientizarea acestuiș ș ș

raport a dus la apari ia unor teorii tiin ifice, deț ș țaltfel, care au încercat să explice con inutuluițraportului dintre om i natură. În doctrina deșspecialitate sunt individualizate trei foarteimportante asemenea teorii, i anume: teoriileșcosmogonice, teoriile antropocentrice i teoriileșatitudinii umaniste. Teoriile cosmogonice suntspecifice începuturilor umane, comuneiprimitive i pu in după aceasta, când omul trăiaș țîn armonie cu natura înconjurătoare. Doctrinariisecolului al XVIII-lea au eviden iat trăsăturilețunor asemenea teorii. Teoriile antropocentricesunt mult mai evoluate, pentru că, în general, eleau încercat să justifice „atacul” uman asupranaturii. Apare chiar antagonismul dintre om ișnatură, bazat pe preceptele biblice din Geneza.Păstorii aveau prioritate în Persia i Greciașantică, ei erau prieteni cu natura, dar numai dacăexistau pă uni. Teoriile atitudinii umaniste punșde acord atitudinea omului cu natura, el făcândparte din natură. Ele subliniază necesitateaîntoarcerii la natură, la respectul care îi trebuieacordat. Aceste teorii sus in o atitudine umanistăța omului fa ă de natură în criza ecologică i seț ș


manifestă în geopietate, ecocentrism,tehnocentrism, ecosociologie etc1.

Toate cele de mai sus, au avut ca efect îndomeniul drepturilor subiective necesitateamodificării i completării con inutului unorș țasemenea drepturi, dar i apari ia unui nou dreptș țfundamental la mediu înconjurător.

Între drepturile fundamentale al cărorcon inut ar trebui modificat sau completat, dupățcaz, pot fi enumerate: libertatea de exprimare,libertatea de circula ie, dreptul la informa ie –ț țcare are trebui plasat sistematic în fa a libertă iiț țde exprimare în con inutul Constitu iei, dreptulț țla ocrotirea sănătă ii, libertatea întrunirilor,țdreptul la asociere, dreptul la muncă i protec iaș țsocială a muncii, dreptul de proprietate privată,dreptul la un nivel de trai decent, dreptul laprotec ie al copiilor i tinerilor i dreptulț ș șpersoanelor cu dizabilită i. ț

Importantă însă este necesitatea formăriiconvingerii statelor pentru a purcede lareglementarea constitu ională a unui nou dreptțfundamental la mediu înconjurător protejat.

Terminologic există foarte multe denumiriale acestui nou drept fundamental de genera ia ațtreia, dar denumirea cea mai adecvată oconsiderăm a fi dreptul la un mediu protejat,mai ales că numai un asemenea mediu estesănătos, curat, echilibrat, uman, de calitate,conservat, decent, de nivel rezonabil, care săpermită accesul liber la natură etc2. Spreexemplu, pentru a ne sus ine ideea de denumireța acestui drept fundamental, cele două marijungle ale Pământului (congoleză ișamazoniană) nu îndeplinesc niciuna dintrecalită ile de mai sus, dar nimeni nu i permiteț șnici măcar să gândească să le desfiin eze pentruțaceste motive, întrucât reprezintă cel pu ințplămânii Planetei noastre.

Con inutul acestui drept fundamental, acoloțunde este reglementat de constitu ii, estețprevăzut, de regulă, în acte subsecventeconstitu iilor, iar în ara noastră în Ordonan a deț ț țurgen ă a Guvernului nr.195/2005 privindțprotec ia mediului, aprobată prin Legea nr.ț265/2005, cu modificările i completările saleș

1 A se vedea Mircea Du u, ț Dreptul mediului, Editura C.H.Beck, Bucure ti, 2007, p. 5-34.ș2 A se vedea Octavian Popescu, Sistemul de sănătate ișdrepturile sociale, IRDO, Bucure ti, 2009, pp. 5-14.ș

ulterioare.Recunoa terea acestui drept fundamental seș

poate clasifica, conform mai multor criterii, în:recunoa tere explicită sau implicită;șconstitu ională sau legală; jurispruden ială sauț țnu.

Cât prive te recunoa terea constitu ională,ș ș țacest drept fundamental există în România (din2003), Portugalia, Spania, Serbia, Brazilia,Turcia, Peru, Paraguay, Coreea de Sud,Bulgaria, Croa ia, Ungaria, Rusia. Celelaltețstate nu îl reglementează de frica de a nu fiblocată func ionarea statului. Astfel, datoritățafectării mediului înconjurător s-ar produce oavalan ă de ac iuni în justi ie formulateș ț țîmpotriva statelor, ceea ce ar crea mariprobleme referitoare la func ionarea acestuiaț 3.

Cât prive te recunoa terea implicită legală,ș șaceasta este reglementată prin intermediul unorobliga ii ale statului, dar i ale oamenilor,ț șindiferent dacă sunt sau nu cetă eni ai aceluițstat. O asemenea recunoa tere se regăse te înș șCanada, Olanda, Statele Unite ale Americii(Florida), Marea Britanie, Grecia, Andora,Thailanda, Columbia, Iran i Suedia.ș

Cât prive te recunoa terea explicită legală seș șregăse te în majoritatea statelor americane,șNorvegia, Danemarca, Filipine, Indonezia.

Cât prive te recunoa terea jurispruden ială oș ș țîntâlnim în Canada, Irlanda, Belgia, Fran a,țItalia, India, Kenia.

În Constitu ia României acest dreptțfundamental este reglementat în art. 35 într-unmod defectuos i contradictoriu. Con inutul săuș țnu are coeren ă, unitate i nici nu creeazăț șpremisele unei protec ii corespunzătoare ațnaturii i mediului înconjurător. Dovada suntșdefri ările masive, inunda iile catastrofale careș țs-au produs, degradarea terenurilor agricole,lipsa precipita iilor i secetele cumplite, apari iaț ș țtornadelor i vânturilor puternice de tip uragan,șdefri ările perdelelor de protec ie forestiere iș ț șcare reprezentau adevărate biodiversită ițnaturale. În alte cuvinte, doar recunoa tereașunui asemenea drept subiectiv sau fundamentalnu are nicio valoare dacă nu este i aplicat.ș

3 A se vedea Mircea Du u, ț Dreptul mediului, Editura C.H.Beck, Bucure ti, 2007, p. 98.ș


REGLEMENTĂRI ACTUALE ÎN DOMENIUL NEDISCRIMINĂRII

IRINA MOROIANU ZLĂTESCU* PETRU EMANUEL ZLĂTESCU**

Abstract:This study aims to present the most important international regulation, at European regional and

national level on discrimination and on combating it. It also aims to find solutions to eliminatediscrimination in various fields and in different ways, considering that the most important factor iseducation.

Keywords: rule of law, democracy, human rights, equality, non-discrimination, legal culture.

RésuméCette étude vise à présenter le règlement international le plus important, au niveau européen,

régional et national sur la discrimination et sur la lutte contre elle. Il vise également à trouver dessolutions pour éliminer la discrimination dans divers domaines et de différentes manières, enconsidérant que le facteur le plus important est l’éducation.

Mots-clés: État de droit, la démocratie, les droits de l’homme, l’égalité, la non-discrimination, laculture juridique.

***1. Numeroasele conflicte care au avut locde-a lungul timpului i care, din păcate, nu s-aușmen inut la nivelul ideilor, s-au datorat sau auțavut ca motiv discriminarea1. Cu alte cuvinte,acestea au fost cauzate de restric ia, excluderea,țpreferin a, ac iunea sau omisiunea bazată peț țrasă, culoare, sex sau orientare sexuală,ascenden ă, origine etnică, lingvistică,țreligioasă, cultură, inteligen ă, apartenen ăț țfizică, stare civilă sau socială, apartenen ă sauțopinie politică, sau orice altă situa ie de acestțfel. Evident, este vorba de situa ii care au avutțca efect împiedicarea, în întregime sau par ială,țdirectă2 sau indirectă3 a recunoa terii egalită iiș țunor persoane de a se bucura sau de a î ișexercita drepturile omului i libertă ile fundaș ț -mentale recunoscute în dreptul interna ional.ț

* Prof. univ. dr.** Membru ELI.1 În edi ia din 2014 dic ionarul ț ț Le Petit Larousse define teșdiscriminarea ca fiind „ac iunea de a deosebi i de a trataț șîn mod diferit anumi i indivizi sau un grup întreg în raportțcu restul colectivită ii”. A se vedea La Petit Larousse,țParis, 2013.2 Tratarea în mod nefavorabil a unei persoane, comparativcu altele în aceea i situa ie. A se vedea C F Asztalos, înș țNede 2015, Editura Pro Universitaria, Bucure ti, p.15.ș ș3 A a cum am arătat cu alte ocazii, dispozi iile legale,ș țcriteriile sau practicile neutre, care dezavantajeazăanumite persoane, pe baza criteriilor protejate de altepersoane reprezintă o discriminare indirectă.

La ora actuală, nu există încă în dreptulinterna ional o defini ie general acceptată aț țdiscriminării. A a cum s-a arătat în doctrină,șprincipiul nediscriminării s-a impus în timp încadrul eforturilor depuse de comunitateainterna ională, de state pentru a crea condi iileț țrespectării drepturilor omului4. S-a subliniat cănediscriminarea reprezintă forma negativă aegalită ii în drepturi, ceea ce a făcut ca cele douățno iuni să fie adesea definite ca fiind „în strânsățlegătură una cu cealaltă, sau ca una dintre ele săfie uneori definită în termenii celeilalte”5.

Artizanii gândirii moderne a drepturiloromului, autori ai Cartei ONU i ai Declara ieiș țUniversale a Drepturilor Omului6 i-au propusșsă- i aducă contribu ia la eliminareaș țprincipalelor forme de discriminare în cca o sutăde ani7. Evident, este un obiectiv greu de atins ișnumai dacă ne gândim că întreaga istorie a

4A se vedea Ion Diaconu, Discriminarea rasială, EdituraLumina Lex, Bucure ti, 2005, p. 22 i urm; Irinaș șMoroianu Zlătescu, Protection against Racism andDiscrimination, IRDO, Bucure ti 2011, p.25 i urm.ș ș5 A se vedea, IRDO, Lupta împotriva rasismului,discriminării rasiale, xenofobiei i intoleran eiș ț , IRDO,Bucure ti 2001, p. 5 i urm; Ion Diaconu, op. cit, p. 22.ș ș6 A se vedea „Artizanii gândirii moderne a drepturiloromului”, lucrările colocviului interna ional organizat dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului la 28.11.2003,în ”Drepturile Omului” nr. 4/2003, IRDO, Bucure ti,ș2003.


omenirii, din negura vremurilor până astăzi,abundă din păcate în manifestări de acest fel. Înpreambul, în Articolul 1 paragraful 3 i Articolulș55 din Carta ONU, precum i în Articolul 2 alșDeclara iei Universale a Drepturilor Omului sețfac referiri la drepturi egale i implicit lașnediscriminare. Articolul 2 al Declara ieițUniversale a Drepturilor Omului prevede înmod expres că: ”Fiecare om se poate prevala detoate drepturile i libertă ile proclamate înș țprezenta declara ie fără niciun fel de deosebirețca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex,limbă, religie, opinie politică sau orice altăopinie, de origine na ională sau socială, avere,țna tere sau orice alte împrejurări”. Prevederișprivind egalitatea i nediscriminarea se regăsescși în art. 7 i art. 22 ale aceleia i Declara ii.ș ș ș ț

Aceste dispozi ii au fost completate pe parcursulțtimpului cu numeroase reglementări privindcombaterea discriminării. Cităm cu titlu deexemplu art. 2 para. 2 din Pactul Interna ionalțprivind Drepturile Economice, Sociale ișCulturale i art. 26 din Pactul Interna ionalș țprivind Drepturile Civile i Politice, unde seșarată că legea trebuie să garanteze în mod egali eficient protec ia tuturor împotriva oricărui tipș ț

de discriminare8.O nouă no iune a apărut i s-a impus pe planț ș

interna ional în ultimele decenii i anume aceeaț șde discriminare multiplă, care se referă lasitua ia în care o persoană este victima a douățsau mai multe discriminări în acela i timp. Lașrândul ei discriminarea multiplă poate fi pedeoparte discriminare adi ionalăț sau cumulatăi pe de altă parte ș discriminare intersec ionalăț

in timp ce în prima categorie de inegalită ițmotivele acestora î i păstrează individualitateașiar în al doilea caz ele se întrepătrund mergândpână într-acolo încât creează un motiv nou, un

7 Aceasta rezultă din analizele sesiunilor solemne aleONU privind Declara ia Universală a Drepturilor Omului,țde asemenea din Declara ia Mileniului i din Agendaț ș2030.8 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Equality andnondiscrimination, în The Exercise of the right tonondiscrimination and equal opportununities in thecontemporarz society, Editura Pro Universitaria,Bucure ti, 2012, p. 41 i urm; Irina Moroianu Zlătescu,ș șEmil Marinache, Rodica erbănescu (coord), Ș Principaleleinstrumente interna ionale privind drepturile omului lațcare România este parte, vol I – Instrumente universale,edi ia a IX-a, Editura IRDO, Bucure ti, 2007. ț ș

motiv complex9. Deoarece preocuparea pentrueliminarea tuturor formelor de discriminare aexistat la nivelul ONU în permanen ă, au fostțadoptate de-a lungul timpului atât de organiza iaținterna ională cât i de agen iile sale o serie deț ș țdocumente în materie, ca de exemplu Conven iațUNESCO privind lupta împotriva Discriminăriiîn Domeniul Învă ământului, adoptată în 1960,țConven ia ONU pentru Eliminarea tuturorțFormelor de Discriminare Rasială, adoptată decătre Adunarea Generală prin Rezolu ia 1904ț(XVIII) din 20 noiembrie 1963, Conven iațprivind Eliminarea tuturor formelor deDiscriminare împotriva Femeilor, adoptată deAdunarea Generală a ONU în data de 18decembrie 1979, ratificată de România prinDecretul No. 342 din 28 noiembrie 1981; deasemenea Conven ia ONU privind DrepturilețPersoanelor cu Dizabilită i adoptată prințRezolu ia A/RES/61/106 din 13 decembrie 2006ț– primul tratat interna ional care face referin ăț țîn mod explicit la discriminarea multiplă –Conven ia a fost ratificată de România prințLegea Nr. 221-201010. Aceste prevederi rământotu i punctul de plecare în definirea iș șierarhizarea principalelor categorii de normeinterna ionale în domeniuț 11.

inând cont de faptul că un obiectivȚfundamental al Organiza iei Interna ionale aț țMuncii (OIM) este de a combate discriminareai de a asigura oportunită i egale i tratamentș ț ș

egal pentru to i angaja iiț ț 12, trebuie men ionat iț șfaptul că România a ratificat Conven iilețOrganiza iei Interna ionale a Muncii care suntț țesen iale în acest domeniu. ț

Una dintre acestea este i Conven ia OIMș țNo. 3/1919 privind protec ia maternă.ț 13,revizuită de Conven ia nr. 103/1952, revizuităț9 A se vedea Christine Deliyanni-Dimitrakou, Égalitémultidimensionnelle et discriminations multiples en droitcomparé, în “Revue internationale de Droit Comparé”, no3/2013, p. 681 i urm.ș10 În conformitate cu standardele stabilite de Conven iațprivind drepturile persoanelor cu dizablită i, România i.aț șmodificat legisla ia na ională adoptând în acest scopț țLegea nr. 448/2006, publicată în Monitorul Oficial Nr.1006 din 18 decembrie 2006, republicată în M. Of., nr. 1din 3 ianuarie 2008.11 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Protection againstRacism … op. cit., p. 25 i urm.ș12 A se vedea I. T. tefănescu, Tratat teoretic i practic deȘ șdrept al muncii, Ed. a III-a revizuită i adăugită, Ed.șUniversul Juridic, Bucure ti, 2014, p. 733.ș


prin Conven ia OIM nr. 183/2000, adoptată lațConferin a Generală a Organiza ieiț țInterna ionale a Muncii din 15 iunie 2000ț 14. Maitrebuie men ionată i Conven ia OIM nr.ț ș ț100/1951, adoptată în 29 iunie 1951, care aintrat în vigoare pe 23 mai 1953 15 i Conven iaș țOIM nr. 111/1958 privind discriminarea înmuncă i exercitarea profesiei, adoptată la 26șnoiembrie 196816.

2. Evident că mai există i alte documenteșfundamentale care combat discriminarea, careau caracter regional, făcând parte din sistemuleuropean al drepturilor omului. Astfel,Conven ia pentru Protec ia Drepturilor Omuluiț ți Libertă ilor Fundamentale (denumită înș ț

continuare Conven ia Europeană a DrepturilorțOmului)17 prevede în art.14: „exercitareadrepturilor i libertă ilor recunoscute deș țprezenta Conven ie trebuie să fie asigurate fărățnicio deosebire bazată, în special pe sex, rasă,culoare, limbă, religie, opinii politice sau oricealte opinii, origine na ională sau socială,țapartenen ă la o minoritate na ională, avere,ț ț13 Ratificată de România prin Decretul Nr. 1990/1921,publicat în Monitorul Oficial, Nr. 34 din 17 mai 1921.14 România a ratificat Convenția nr 183/2000 înconformitate cu Legea nr 452/8 iulie 2002 publicată înMonitorul Oficial nr 535 din 23 iulie 2002, care prevede,printre altele, egalitatea de tratament pentru femeileangajate, inclusiv nediscriminarea în ceea ce priveșteocuparea forței de muncă i de conservare la locul deșmuncă pentru femeile însărcinate sau care alăptează saufemeile care sunt bolnave, ca urmare a sarcinii sau acopilului la naștere și au nevoie de un anumit program delucru pentru perioada respectivă de timp, în timp cereluarea lucrului după concediul pre și post -natal are locnumai pe acela i post sau pe unul echivalent i cu acela iș ș șsalariu. În conformitate cu Convenția, femeile în situațiamaternită ii nu trebuie să fie respinse. Maternitatea nuțeste un motiv de discriminare privind ocuparea forței demuncă sau în ceea ce prive te accesul la locuri de muncă.ș15 Ratificată de România prin Decretul nr. 213/1957,publicat în Monitorul Oficial Nr. 4 din 18 ianuarie 1958.16 Ratificată de România prin Decretul nr. 284-1973,publicat în Monitorul Oficial nr. 81 din 6 iunie 1973.17 România a devenit membră a Consiliului Europei pe 7octombrie 1993, a ratificat Conven ia Europeană ațDrepturilor Omului pe 18 mai 1994 i a recunoscutșjurisdic ia Cur ii Europene a Drepturilor Omului.ț țRomânia a ratificat Protocoalele adi ionale 1-15 i aț șsemnat Protocolul adi ional 16. Pe cale de consecin ăț țConven ia a ob inut aplicabilitate deplină in legisla iaț ț țna ională, iar cunoa terea jurispruden ei Cur ii Europene aț ș ț țdevenit o obliga ie deoarece Curtea este mecanismul dețcontrol pentru aplicarea Conven iei. Curtea arețcompeten a de a rezolva plângerile adresate de persoanețfizice i mai nou, de persoane juridice din România.ș

na tere sau orice altă situa ie”. Dispozi iiș ț țantidiscriminare se regăsesc i în Protocolul 12șal Conven iei Europene precum i în art. 20 iț ș șart. E din partea a V-a a Cartei Sociale Europenerevizuite – principiul nediscriminării fiindconsiderat un principiu fundamental.

În Uniunea Europeană18 se men ioneazățno iunea de discriminare în cazul politicilorțComisiei Europene cu privire la punerea înaplicare a principiului nediscriminării19.

Evident, Carta Drepturilor Fundamentale aUniunii Europene 20 prevede în Titlul IIIEgalitatea (art.21) că „orice discriminare bazatăpe orice criteriu legat de sex, rasă, culoare,origine socială sau etnică, caracteristicigenetice, limbă, religie sau credin ă, opiniițpolitice sau de altă natură, apartenen ă la unațdintre minorită ile na ionale, avere, statut laț țna tere, dizabilită i, vârstă sau orientare sexualăș țeste interzisă”. Remarcăm faptul că Tratatul defunc ionare a Uniunii Europene enun ă în art.18ț țalin.1 (fostul art.12 din Tratatul Comunită iițEconomice Europene) ca principiu elementar aldreptului Uniunii Europene interdic ia generalățde discriminare bazată pe cetă enie sauțna ionalitate. Această dispozi ie esteț țconcretizată în diferite alte prevederi din acela iștratat.

Condi iile de aplicare ale art. 18 TFEU au unțefect direct în dreptul na ional. Men ionăm căț țacest articol se aplică doar în cazul în care existăo inegalitate de tratament. Aplicarea sa nutrebuie confundată cu o simplă neconcordan ă ațdouă reglementări na ionale. De asemenea,țprecizăm că art. 18 alin. 1 nu se aplică decâtfără a aduce atingere dispozi iilor speciale. Esteținteresant de remarcat că principiulnediscriminării bazate pe cetă enie sauțna ionalitate a fost reluat i concretizat într-unț șnumăr de alte dispozi ii. Desigur că în cazul înțcare dispozi iile speciale in seama deț țobiectivele art. 18 alin. 1 din Tratat, atunci art. 18

18 România a devenit membră a Uniunii Europene pe 1ianuarie 2007.19 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Mihaela MuraruMândrea, Egalitate. Nediscriminare. Bună administrare,Editura IRDO, Bucure ti, 2008, p. 16.ș20 Carta a devenit document oficial al Uniunii Europenecu ocazia semnării Tratatului de la Lisabona din13.12.2007.


nu se mai aplică. Totu i importan a acesteiș țlimitări nu este foarte clară i probabil i deș șaceea jurispruden a nu este constantă în acestțsens. Credem că în practică pot fi consideratedispozi ii speciale orice alte prevederi legale,țcare iau în considerare criteriul na ionalită ii iț ț șcare con in o interzicere a discriminării i neț șreferim în special la libertă ile fundamentale. Înțmăsura în care se aplică o dispozi ie specială,țconsiderăm alături de al i speciali ti că nu seț șpoate recurge la art. 18 alin. 1 din TFUE. Acestarticol interzice de altfel orice discriminarebazată pe na ionalitate sau cetă enie, indiferentț țdacă este directă sau indirectă, interdic ie ce nuțpoate fi invocată ”decât în domeniul de aplicareal tratatelor”21. Legisla ia europeană actuală facețreferire la discriminarea directă i indirectă.șDirectiva 2000/43/EC privind EgalitateaRasială22 „care implementează principiultratamentului egal între persoane fără a se lua înconsidera ie originea rasială sau etnică” prevedețcă discriminarea directă apare atunci când opersoană e tratată mai pu in favorabil decât altațîntr-o situa ie comparabilă, pe baza originiițrasiale sau etnice. Ea prevede că discriminareaindirectă apare acolo unde o dispozi ie aparentțneutră ar pune persoanele de o anumită originerasială sau etnică în dezavantaj în compara ie cuțalte persoane, aceasta numai dacă prevederea nueste în mod obiectiv justificată de un scoplegitim i mijloacele de realizare ale acelui scopșsunt corespunzătoare i necesare. O altășdirectivă este 2000/7823, care se referă laegalitatea de anse în domeniul angajării iș șcompeten elor profesionale. Amintim iț șDirectiva nr. 86/378/CEE24 cu modificărileaduse prin Directiva nr. 96/97/CEE25 privind

21 A se vedea Astrid Epiney, Robert Mosters, Sarah Progin– Teuerkauf, Droit europeenne II. Les libertresfondamentales de l’Union Europenne, Ed. Stampfli,Berna, 2010, pag. 7 i urm.; a se vedea i Irina Moroianuș șZlătescu, Drept European, Ed. Pro Universitaria,Bucure ti, 2012, pag. 11 i urm.ș ș22 Publicată în Jurnalul Oficial al UE, L 180 din 19 iulie2000.23 Publicată în Jurnalul Oficial al UE, L 303 din 2decembrie 2000.24 În Jurnalul Oficial al UE L 225 din 12 august 1986.25 În Jurnalul Oficial UE , L 46 din 17 februarie 1997.

aplicarea principiului egalită ii de tratamentțîntre bărba i i femei în regimurile profesionaleț șde securitate socială, precum i Directivaș2010/41/UE privind aplicarea principiuluiegalită ii de tratament între bărba ii i femeileț ț șcare desfă oară o activitate independentă i deș șabrogare a Directivei 86/613/CEE. Men ionăm,țde asemenea Directiva 2002/7326, care se referăla hăr uirea sexuală ca fiind discriminare dețnatură sexuală. Această Directivă a fosttranspusă fără modificări27 i urma sășînlocuiască reglementările europene în vigoaredupă 15 august 2009 în privin a egalită ii deț țanse între femeile i bărba ii încadra i înș ș ț ț

muncă. Acest ansamblu de reglementărieuropene demonstrează angajamentul UniuniiEuropene pentru construirea unei societă i fărățdiscriminare. Este demn de men ionat că celețdouă directive înfă i ează în preambulul lorț ștradi ia dreptului european de a combatețdiscriminarea multiplă.28

În ceea ce prive te ordinea juridică dinșRomânia ca parte a ordinii juridiceinterna ionale i, evident, europene, inclusiv înț șcombaterea discriminării i a promovăriișprincipiului egalită ii de anse – conceptul deț șdiscriminare i combatere a acesteia se regăse teș șîn Constitu ieț 29 în primul rând,dar i în diferiteșlegi i ordonan e adoptate ulterior. În primulș țrând art.11 (1) i (2)ș 30 coroborat cu art.20 (1) iș

26 În Jurnalul Oficial UE L 269 , 05/10/2002 P. 0015 –0020.27 În Jurnalul Oficial UE L 204/23 din iulie 2006.28 A se vedea P.E. Zlătescu, Multiple Discrimination inInternational and European Law, in The JuridicalCurrent, Târgu-Mure , 2015. ș29 Constitu ia României din 1991 a fost modificată iț șcompletată prin Legea de revizuire a Constitu ieițRomâniei nr.429/2003, publicată în M.Of., Partea I,nr.758 din 29 octombrie 2003. A se vedea i IrinașZlătescu, Constitutional Law in Romania, Ed. WoltersKluwer, Alphen aan den Rijn, 2013, p. 24, 113, 126.30 Art. 11 din Constitu ia României prevede: (1)„Statulțromân se angajează să î i îndeplinească în bună credin ăș ți ca atare obliga iile sale care derivă din tratatele la careș ț

este parte (2)Tratatele ratificate de Parlament , potrivitlegii, fac parte din legisla ia na ională”.ț ț


(2)31cu art. 148 (2)32; Mai trebuie men ionate iț șart.4 (2); art.6 (2); art.16; art.23(8); art.32 (3)art.32 (7); art.53(2); art.62; art.120(2); art.128.Este important de notat că potrivit art. 142 dinConstitu ie, Curtea Constitu ională este garantulț țsuprema iei constitu ionale. ț ț

În baza Constitu iei au fost adoptatețnumeroase acte normative. În primul rând,amintim noul Cod Civil intrat în vigoare la 1octombrie 201133 , care ine seama de spiritul iț șlitera Conven iei Europene a drepturilor omuluiți de jurispruden a Cur ii Europene a drepturilorș ț ț

omului. Men ionăm i noul Cod de procedurăț șcivilă adoptat în 201034 în elaborarea căruia, deasemenea, legiuitorul a avut în vedere cele maiimportante documente interna ionale precum iț șprincipiile înscrise în Conven ia europeană ț 35.

S-a adoptat, de asemenea, un nou Cod Penali un nou Cod de procedură penală. A a cum s-aș ș

arătat în doctrină, pentru crearea unui sistemlegislativ în care procesul penal să se desfă oareșrapid i eficient, să existe o armonizareșconceptuală cu prevederile noului Cod penaladoptat prin Legea 286/2009 i pus în aplicareșprin Legea nr.187/201236, s-a adoptat un nou

31 Articolul 20 din Constitu ia României prevede: (1)ț„Dispozi iile constitu ionale privind drepturile i libertă ileț ț ș țcetă enilor vor fi interpretate i aplicate în concordan ă cuț ș țDeclara ia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele iț șcu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacăexistă neconcordan e între pactele i tratatele privitoare laț șdrepturile fundamentale ale omului, la care România esteparte, i legile interne, au prioritate reglementărileșinterna ionale , cu excep ia cazului în care Constitu ia sauț ț țlegile interne con in dispozi ii mai favorabile.”ț ț32 Articolul 148 (2) din Constitu ia României prevede:ț„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutiveale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementărișcomunitare au caracter obligatoriu,au prioritate fa ă dețdispozi iile contrare din legile interne, cu respectareațprevederilor actului de aderare.”33 Adoptat la 1 octombrie 2009, prin Legea nr.287/2009 ișpus în aplicare prin Legea nr.71/2011, modificat ișcompletat prin OUG nr.79/2011, republicat în M. Of., nr.505/2011, aprobată prin Legea nr.60 din 10 aprilie 2012,actualizat i consolidat prin Legea nr. 138/2014.ș34 Intrat în vigoare la 15 februarie 2013 modificat prinOUG 4/2013 i prin Legea nr.2/2013. cea mai recentășmodificare i s-a adus prin OUG nr.1/2016 în M.Of., I,nr.85 din 4 febr.2016.35 A se vedea I.Le , ș Noul Cod de procedură civilă, EdituraC.H.Beck, Bucure ti, 2013, p.1.ș36 A se vedea P.Buneci (coord.), Noul Cod de procedurăpenală, Ed.C.H.Beck, Bucure ti, 2014, p.XI-XII; iș șM.Of., I, nr.757 din 12 nov.2012.

Cod de procedură penală în 2009 căruia i s-auadus modificări prin Legea nr.255/201337 pentrupunerea în aplicare a Legii nr.135/2010 prinnoul Cod de procedură penală38 prin care i s-auadus modificări inclusiv Legii nr.135/2010. S-aadoptat de asemenea, OUG nr. 3/201439. Maitrebuie men ionat i Codul Muncii adoptat prinț șLegea nr. 53/2003, reactualizat în 201540.

Au fost publicate, de asemenea, legi specialei Ordonan e de guvern cu referiri specifice laș ț

discriminare. O astfel de Ordonan ă este OUGț137/2000 aprobată prin Legea 48/200241 în carese precizează că există discriminare directă dacăo persoană este tratată diferit comparativ cu altepersoane aflate în aceea i situa ie, i dacăș ț șpersoana respectivă se află în una din situa iilețconsiderate de reglementările interna ionale cațreprezentând motiv de discriminare.42 Ordonan ațguvernului nr. 77/200343, aprobată prin Legeanr. 27/2004, a introdus no iunea de discriminarețindirectă sub forma prevăzută de Directiveleeuropene.

Dintre reglementările din ara noastră carețcredem că ar trebui amintite, men ionat :țOrdonan a Guvernului nr.137/2000, carețabordează principiul nediscriminării drept uninstrument de exercitare a drepturilor. In art.1alin 2 se arată că în exercitarea drepturilor ișlibertă ilor fundamentale ale omului suntțgarantate principiul egalită ii între cetă eni,ț țexcluderea privilegiilor i a discriminării. Decișnediscriminarea apare ca fiind modalitateaconcretă de exercitare a celorlalte drepturi ișlibertă i. Ea a fost aprobată prin Legea nr. 48 dinț2002. Men ionăm, de asemenea, Legea nr.ț

37 M.Of., I, nr.515 din 14 aug.2013.38 M.Of., I, nr.486 din 15 iulie 2010.39 M.Of., I, nr.98 din 7 febr.2014.40 Actualizat prin Legea nr. 12/2015 publicată în M.Of.,nr. 52 din 22 ianuarie 2015 i Legea nr. 97/2015 din M.șOf. Nr. 316 din 8 mai 201541 Monitorul Oficial Partea I, nr. 431 din 2 septembrie2000, republicat în Monitorul Oficial nr. 99 din 8februarie 200742 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Fighting MultipleDiscrimination, in The Exercise of the Right toNon-Discrimination and Equality of Opportunities in theContemporary Society, Editura Pro Universitaria,Bucure ti, 2014, p. 3 i urm.; Irina Moroianu Zlătescu,ș șPetru Emanuel Zlătescu, Discriminarea i discriminareașmultiplă, INFO-IRDO nr. 9/2014, p.1 i urmș .43 M. Of. I nr. 619 din 30 august 2003.


215/200144 a administra iei publice locale,țLegea 202/200245 a egalită ii de anse i deț ș ștratament între femei i bărba i, care prevede înș țart.9 alin (1) că este interzisă discriminarea prinutilizarea de către angajator a unor practici caredezavantajează persoanele de un anumit sex.Legea prevede însă i unele excep ii. Este vorbaș țde locurile de muncă în care, datorită activită iițprofesionale respective sau în cadrul în careacestea se desfă oară, o caracteristică legată deșsex este o cerin ă profesională autentică iț șdeterminantă cu condi ia ca obiectivul urmăritțsă fie legitim i cerin a să fie propor ională.ș ț țOrdonan a de urgen ă 31/2002 privindț ținterzicerea organiza iilor i simbolurilor cuț șcaracter fascist, rasist sau xenofob i așpromovării cultului persoanelor vinovate desăvâr irea unor infrac iuni contra păcii iș ț șomenirii46. A a cum am arătat mai înainte,șreglementările din România în domeniulantidiscriminării corespund standardelorinterna ionale i europene în materie. Ca atare,ț șele prevăd mecanisme de prevenire i de controlșale unor posibile încălcări ale normelor.Legisla ia românească în vigoare abordeazățtoate criteriile discriminării stabilite prindocumente interna ionale având aplicabilitatețuniversală i regională.ș

Desigur, o provocare pentru legiuitor ișpracticieni o reprezintă punerea în aplicare alegisla iei. Ordonan a de Guvern nr. 137/2000ț țstabile te cele patru mari repere pentru aplicareașlegisla iei antidiscriminare. Legiuitorul ațreglementat instrumente juridice pentrusolu ionarea cazurilor de discriminare, au fostțcreate mecanisme juridice prin care pot fiasistate victimele discriminării în ob inerea dețprobe, iar jurispruden a este conformățstandardelor europene în materie. A a cum s-așarătat în doctrină, probele îndeplinesc o func iețimportantă în acest domeniu i diferă în func ieș țde ramura de drept. De exemplu, în proceselecivile de muncă i din domeniul administrativșsistemul probator este mai generos în timp ce înac iunile penale sistemul probator func ioneazăț țdupă standarde severe, care impun dovedirea

44 Republicată în m.Of. 123 din 2 Februarie 2007.45 Repulicată în M.Of., I, nr. 326 din 5 Iunie 2013.46 Publicată în M. Of., I, nr. 214 din 28 Martie 2002.

vinovă iei persoanei ce se face vinovată dețsăvâr irea unei fapte penale de discriminare.ș 47

Potrivit articolului 6 din Ordonan a dețGuvern nr. 137/2000 este considerată ofensăadusă legii condi ionarea participării uneițpersoane în activită i economice iț șrestric ionarea exercitării libere a unei profesiițpe motivele apartenen ei la o anumită rasă,țna ionalitate, apartenen ă etnică, religie, origineț țsocială, convingeri, orientară sexuală sau degen, vârstă sau afilierea la o categorie socialădezavantajată.

De asemenea, conform Ordonan ei estețconsiderată încălcare a legii discriminarea cuivaîn cadrul contractului de muncă i al protec ieiș țsociale pe motivele mai sus men ionate în cazțde terminare a contractului, suspendare,modificare sau încheiere a rela iei de muncă;țstabilirea sau modificarea fi ei deșresponsabilită i în cadrul postului, a locului dețmuncă sau a salariului; refuzul acordării altordrepturi sociale în afară de salariu, încălcareadreptului la formare, reconversie i promovare;șaplicarea unor măsuri disciplinare; încălcareadreptului de a face parte dintr-un sindicat i de așavea acces la facilită ile oferite de acesta, sauțîncălcarea oricăror alte condi ii de prestare ațmuncii, prevăzute prin lege48.

Conform Ordonan ei Guvernamentale nr.ț137/2000 este considerată încălcare a legiirefuzul natural sau legal de a angaja o persoanăpe motiv că apar ine unei anumite rase,țna ionalită i, religii, etnii, categorii sociale sauț țunei categorii dezavantajate, sau pe motive deconvingeri, vârstă, orientare sexuală sau de gen,doar dacă acest refuz nu este justificat prin lege.

De asemenea, constituie infrac iune potrivitțaceleia i Ordonan e, condi ionarea ocupării unuiș ț țpost ca urmare a unui anun sau a unui concursțorganizat de către angajator în func ie dețapartenen a la o anumită rasă, na ionalitate,ț țetnie, religie, origine socială, convingeri,orientară sexuală sau de gen, vârstă sau afiliereala o categorie socială dezavantajată, inându-sețcont doar de excep iile men ionate înț țOrdonan ă.ț

47 A se vedea C.F. Asztsalos, Probele în materianediscriminării în dreptul românesc, în NEDES 2013, Ed.Pro Universitaria, Bucure ti ,2013, p. 15 i urm.ș ș48 A se vedea art. 7 Ordonan a nr. 137/2000.ț


Persoanele sau entită ile legale implicate înțmediere i în distribuirea locurilor de muncă vorșaplica în mod egal regulamentele pentru to i ceițcare sunt în căutarea unui loc de muncă, vorasigura acces egal pentru to i la consulta ii, laț țoferte i la cererile de pe pia a muncii, laș țconsilierea privind oportunită ile de angajare iț șob inerea unei calificări i vor refuza să sprijineț șini iative discriminatorii din partea angajatorilor.țAngajatorii vor asigura confiden ialitateațdatelor personale privind rasa, na ionalitatea,țetnia, religia, sexul, orientarea sexuală sau alteinforma ii private referitoare la persoana carețdore te să se angajeze.ș

Potrivit articolului 9 al aceleia i Ordonan e,ș țeste un delict discriminarea angajatului de cătreangajator relativ la beneficiile sociale refuzatepe motiv că angajatul apar ine unei anumitețrase, na ionalită i, etnii, religii, categorii sociale,ț țsau unei categorii dezavantajate, sau pe motivede vârstă, sex, orientare sexuală sau alteconvingeri personale.49

Respectarea dreptului la non discriminare cadrept fundamental al omului, rămâne unul dintreobiectivele principale ale legiuitorului i aleșinstitu iilor deoarece, a a cum se arată i înț ș șRaportul Forumului Economic Mondial,discriminarea rămâne o problemă în România,care se plasează pe locul 70 din 134 de ăriț 50. Înacela i timp, potrivit Eurobarometrului referitorșla eficien a autorită ilor în combaterea tuturorț țformelor de discriminare, 26 % din popula iețcrede că acestea sunt complet ineficiente, 29%că sunt par ial eficiente, iar 27% le consideră pețdeplin eficiente.

Un rol important în aplicarea legisla iei înțmaterie le revine alături de comisiile juridice ișcomisiilor pentru egalitatea de anse iș șsubcomisiilor însărcinate cu elaborareareglementărilor în conformitate cu standardeleinterna ionale. Acestea monitorizează situa iileț țcare apar în practică pentru a îmbunătă ițaplicabilitatea legilor.

În ceea ce prive te puterea executivă, vomșmen iona Agen ia Na ională pentru anseț ț ț ȘEgale, Autoritatea Na ională pentru Persoanelețcu Dizablitiă i i Agen ia Na ională pentruț ș ț ț

49 A se vedea art. 9 Ordonan a nr. 137/2000.ț50 Forumul Economic Mondial The Global Gender GapReport 2013, p 11.

Romi, care func ionează sub autoritatea iț școordonarea guvernului.

i în cele din urmă, vom men ionaȘ ținstitu iile na ionale independente care includț ț(în ordinea înfiin ării) Institutul Român pentruțDrepturile Omului, înfiin at prin Legea nr.ț9/1991, institu ia Avocatul Poporului , înfiin atăț țîn conformitate cu articolul 58 din Constitu iațRomâniei i Consiliul Na ional pentruș țCombaterea Discriminării stabilit prinOrdonan a nr. 137/2000 privind prevenirea iț șpedepsirea tuturor formelor de discriminare.

Avocatul Poporului are atribu ii privindțproblemele de discriminare în rela iațadministra ie-cetă ean, iar Institutul Românț țpentru Drepturile Omului în privin a formării,ținformării, cercetării i documentării înșdomeniul drepturilor omului, ambele institu iițî i îndeplinesc mandatul prin mijloace specifice,șiar Consiliul Na ional pentru CombatereațDiscriminării51 are atribu ii exclusive în ceea cețprive te discriminarea.ș

Un rol semnificativ revine i societă ii civileș țîn sesizarea cazurilor de discriminare, încombaterea lor, precum i în con tientizarea cuș șprivire la acestea.

3. Un rol important în aplicarea legisla iei înțdomeniu este jucat alături de autorită ilețjudiciare i de către institu iile legislativeș ț(Parlamentul, Comisiile Parlamentare)institu iile executive (Ministerul Muncii,țFamiliei, Protec iei Sociale i Persoanelorț șVârstnice prin Agen ia sa pentru anse Egaleț Șpentru Femei i Bărba i, Autoritatea Na ionalăș ț țpentru Persoanele cu Dizabilită i, Agen iaț țNa ională pentru Romi etc.) precum i de cătreț șinstitu iile na ionale independente pentruț țdrepturile omului – Consiliul Na ional dețCombatere a Discriminării, Avocatul Poporuluii Institutul Român pentru Drepturile Omului –ș

prin mijloacele lor specifice. De asemenea,societatea civilă informează publicul cu privirela cazurile de discriminare activând pentrucombaterea i prevenirea acestora.ș

4. În general persoanele din categoriilevulnerabile sunt cel mai susceptibile de a fidiscriminate. Dea aceea considerăm că alături

51 Activitatea Consiliului Na ional pentru CombatereațDiscriminării este reglementată prin Ordonan a de Guvernțnr. 137/2001 i prin Ordonan a de guvern nr 1196/2002.ș ț


de institu iile la care ne-am referit mai înainte,țun rol esen ial revine celor din mass media înțatragerea aten iei asupra cazurilor dețintoleran ăț 52, dar considerăm că beneficiariiimedia i sunt victimele.ț

Ordonan a nr. 137/2000 semnaleazățnecesitatea de a respecta principiul egalită ii înțpractică nu numai prin mijloace prohibitive. Înacest sens se men ionează posibilitatea adoptăriițunor măsuri pozitive care să prevină sau săcompenseze pentru dezavantajele (istorice) alediscriminărilor suferite de anumite grupuri alepopula ieiț 53.

Ordonan a schi ează câteva domenii înț țscopul de a clarifica mai bine în care dintreacestea se oferă protec ie împotrivațdiscriminării. Astfel se referă la egalitate înactivitatea economică în ceea ce prive teșangajarea i profesia; accesul la servicii publice,șaccesul la educa ie, libertatea de mi careț ș(alegerea liberă a domiciliului i accesul lașlocuri publice), dreptul la demnitate personală.

Referitor la felul în care cetă enii percepțdiscriminarea, trebuie precizat că 78% dinpopula ia României este de părere cățdiscriminarea pe pia a muncii este destul dețrăspândită. În acela i timp, reiese din sondaje cășpopula ia are cuno tin ă de legisla ia înț ș ț țdomeniu, de faptul că legisla ia prevede să nuțexiste la angajare discriminare pe motive de sex,vârstă, etnie, statut civil etc.54 Este interesant demen ionat că potrivit Eurobarometrului privindțperceperea discriminării la nivelul UniuniiEuropene, doar 37% dintre români î i cunoscșdrepturile în cazul în care devin victime alediscriminării sau hăr uirii. Potrivit unui raportțrecent 51% dintre români sunt convin i cășdiscriminarea este o problemă prezentă înRomânia.55

În Raportul Comisiei Na ionale pentruțCombaterea Discriminării „Percep ii i atitudiniț ș

52 Măsura în care cei din mass media î i îndeplinescșresponsabilită ile de promovare a drepturilor omuluițdepinde de profesionalismul jurnali tilor, deșdisponibilitatea angaja ilor lor dar i de gradul deț șimplicare în ac iuni de activism public.ț53 A se vedea Ordonan a nr, 137/2000, republicată.ț54 A se vedea Barometrul incluziunii sociale 2010.55 Raportul Consiliului Na ional pentru CombatereațDiscriminării – „Percep ii i atitudini vizavi deț șdiscriminare în România”, 2012, p. 8.

cu privire la discriminare-2013”56 există unsondaj efectuat asupra 1415 persoane conformcăruia 30 % dintre responden i sunt de părere cățfemeile sunt discriminate în mare sau chiarfoarte mare măsură; 14% sunt de părere căbărba ii sunt discrimina i; 31% au declarat căț țfemeile se confruntă cu mai multe dificultă i înțgăsirea unui loc de muncă; 37% cred că este maiu or pentru bărba i să î i găsească un loc deș ț șmuncă mai bine plătit, 29% sunt de părere căfemeile sunt dezavantajate în cariera lor.

În acela i timp, potrivit unui studiu efectuatșpe 1000 de subiec iț 57 de către de Institutulna ional de cercetări în domeniul muncii iț șprotec iei sociale din Bucure ti: 35% dintre ceiț șintervieva i sunt de părere că un angajator arțalege mai degrabă un bărbat în detrimentul uneifemei, 12% cred că angajatorii preferă femeileîn detrimentul bărba ilor, 28,5 % cred cățangajatorii ar promova mai repede un bărbatdecât o femeie, în timp ce 8,5 % sunt de părerecă angajatorii preferă să promoveze femeile.Persoanele apar inând minorită ilor etnice,ț țrasiale, religioase, grupurile de emigran i .a. arț șputea fi cele cu cea mai mare probabilitate deexpunere la eventuale discriminări. Persoaneleapar inând acestor categorii se confruntă cuțdificultă i în integrarea pe pia a muncii sau înț țob inerea unor beneficii publice.ț

În ceea ce prive te discriminarea înșdomeniul educa iei, trebuie subliniat că unulțdintre principiile de bază ale educa iei pentru oțcultură democratică este principiul incluziunii,ceea ce înseamnă apari ia într-un grup omogența unei persoane de etnie diferită, cu un statutsocial diferit, apar inând unei alte etnii sauțreligii , având o anume stare de sănătate sau unanumit statut economic. Declara ia de lațSalamanca din 1994 a introdus un nou cadruconceptual: „educa ia/ coala inclusivă”.ț ș

Egalitatea de anse în domeniul educa ieiș țînseamnă: „egalitatea din cadrul sistemului:accesul egal la educa ie, oportunită i de formareț ți afirmare; dar i egalitatea din afaraș ș

sistemului, ceea ce înseamnă că atunci când se

56 Publicat de către CNCD în 2014 onwww.cncd.org.ro/files/file/sondajdeopinieCNCD2013.pdf57 „Discriminarea multiplă în România”, INCSMPS,Bucure ti, 2008, publicat peșwww.incsmps.ro/documente/microsoftworld_discriminare_final_primit.pdf.


părăse te sistemul trebuie să existe anse egaleș șla succes social i la afirmare.”ș 58.

Doar 27% din popula ia de etnie romă de ineț țun loc de muncă constant i dintre ace tia 51%ș șdesfă oară o activitate calificată. 50% dintreșcopii romilor merg la coală, iar analfabetismulșîn rândul celor trecu i de vârsta de 45 de ani estețde 30%.59

În ceea ce prive te egalitatea de anse înș șmediul academic pentru femeile din România,Ordonan a de Guvern nr. 67/2007 privindțaplicarea principiului tratamentului egal pentrufemei i bărba i în cadrul diagramelor securită iiș ț țsociale i profesionale transpune Directivaș86/378/CE din 21 iulie 1986 privind aplicareaprincipiului egalită ii de tratament pentru bărba iț ți femei în regimurile de securitate socială iș ș

profesională60, modificată i adăugită de cătreșDirectiva 96/97/CE din 20 decembrie 199661.

Din popula ia adultă a României cu vârste dețpeste 25 de ani care au absolvit o institu ie dețînvă ământ superior 54% sunt bărba i i 46%ț ț șfemei. Aceste procente corespund i cu celeșcare se referă la cadrele didactice universitare,ceea ce demonstrează într-o anumită măsurăaccesul egal la posturi universitare pentrubărba i i femei care au absolvit institu ii deț ș țînvă ământ superior, mai ales dacă luăm înțconsiderare faptul că în România procentulfemeilor care au absolvit o coală doctorală esteșde 50%62. Datorită strategiilor de atragere ișstimulare a candida ilor de a urma o carierățdidactică63, procentul cadrelor didactice femeieste mai mare decât cel al bărba ilor, ceea cețilustrează faptul că există tendin a ca numărulțfemeilor care lucrează în învă ământul superiorțsă îl depă ească pe cel al bărba ilorș ț 64.

58 A se vedea Cătălina Ulrich, Sociologia educa iei,țproiect pentru învă ământul rural,ț 2007, p. 23.59 A se vedea G. Singureanu, Egalitate de anse înșprocesul instructiv-educativ actual, în NEDES 2015, ProUniversitaria, Bucure ti, p. 305.ș60 Publicată în Official Journal of the EuropeanCommunities L 225/12 august 1986.61 Publicată în Official Journal of the EuropeanCommunities L 46/17 februarie 1997.62 A se vedea A. Cordo , ș Perspective legislative îndomeniul egalită ii de anse în mediul academic pentruț șfemeile din România, în NEDE 2014, Pro Universitaria,ȘBucure ti, p. 170 i urm.ș ș63 Ibidem.64 Ibidem, p. 179.

5. De pe urma punerii în aplicare a legisla ieițantidiscriminare, au de suferit în primul rândpersoanele vinovate de acte de discriminare,indiferent de pozi ia pe care o ocupă înțsocietate. De exemplu:

De multe ori, dacă există o plângere sau oac iune în justi ie cu privire la încălcareaț țprincipiului egalită ii i nediscriminării,ț șfăptuitorul, grupul sau colectivul din care acestaface parte încearcă să creeze o atmosferă ostilă,degradantă, umilitoare sau cu consecin ețnegative asupra condi iilor de muncă i de via ăț ș țale victimei ca răspuns la demersurile făcute devictimă fa ă de autorită i ca urmare a uneiț țdiscriminări suferite. Acesta este un caz devictimizare. În cazul în care făptuitorul este unfunc ionar public sau un reprezentant al uneiațdin autorită ile statului, desigur orice faptă dețdiscriminare a sa reprezintă o circumstan ățagravantă i este tratată ca atare de legisla ie iș ț șjurispruden ă.ț

Legisla ia este elaborată în a a fel încât săț șasigure repunerea persoanei, al cărei drept seîncalcă, în situa ia anterioară producerii disț -criminării. Instan ele stabilesc în numeroase cazurițacordarea de compensa ii pentru daune morale.ț

Societatea civilă, atât institu iile na ionale deț țdrepturile omului, organiza iile neguvernamenț -tale, cât i cultele .a. ș ș sprijină punerea în aplicarea legisla iei antidiscriminare. Foarte pu ini sunt,ț țîn opinia noastră, cei care se opun punerii înaplicare a legisla iei din domeniu.ț

Legisla ia antidiscriminare este diferită înțfunc ie de motivul care stă la baza discriminării.ț

Evident că există o legisla ie specifică pețcategorii de discriminare, ca de exempludiscriminarea rasială, discriminarea pe criteriireligioase, discriminarea de gen, discriminareaîn muncă, inegalitatea de anse în învă ământ iș ț ședuca ie, .a. având reglementări diferite.ț ș

În opinia noastră nu există discriminare lanivel de sistem ci numai la nivel individual ișuneori de grup.

Datorită faptului că în societateademocratică românească discriminarea esteconsiderată o faptă gravă, se iau cele mai severemăsuri pentru combaterea sa, de altfel, în opinianoastră, în problematica discriminării pozi iațtării noastre este cea de condamnare de cătreautorită ile statului a tuturor formelor dețrasism, intoleran ă i xenofobie, întrucât acesteaț ș


sunt considerate încălcări grave ale drepturilorfundamentale ale omului. În acest sens Românias-a alăturat comunită ii interna ionale înț țeforturile de combatere a tuturor formelor dediscriminare, urmărind să promoveze valoriletoleran ei i dialogului ca partener constant alț șorganiza iilor interna ionale i regionale. araț ț ș Țnoastră a adoptat o legisla ie menită să facilitezețimplementarea prevederilor Conven iilor iț șTratatelor interna ionale i regionale la careț șRomânia este parte, să favorizeze promovareaegalită ii de gen, să contribuie la promovareațegalită ii de anse între femei i bărba i i săț ș ș ț șcombată mentalită ile i practicile sexiste. Deț șasemenea, România se străduie te să asigure oșabordare integrată a problematicii de gen îndiverse domenii de activitate, punând accentulpe consolidarea cadrului legislativ, justi ie,țadministra ie locală, cultură, educa ie, drepturileț țpersoanelor apar inând oricăror minorită i,ț țdrepturile migran ilor, respectarea drepturilorțcopilului, tânărului, vârstnicului, femeii,realizarea coeziunii sociale, lupta împotrivacorup iei, a traficului de fiin e umane i aț ț șabuzului de droguri .a. pentru o dezvoltareșdurabilă într-un mediu adecvat. Direc iile dețac iune pentru realizarea scopurilor propuse suntțpromovarea con tientizării cu privire lașegalitatea de anse între femei i bărba i,ș ș țînlăturarea stereotipurilor în sistemul deînvă ământ i educa ie, combaterea discursuluiț ș țmotivat de ură, identificarea i prezentarea înșmass-media a practicilor pozitive, monitorizareai eviden ierea progreselor realizate în luptaș ț

pentru combaterea discriminării pentrurealizarea unei lumi bazate pe respectuldiversită ii i solidarită ii. ț ș ț

Având în vedere că România, este un statdemocratic guvernat de principiile statului dedrept, democra iei i drepturilor omului,ț șconstatăm că se pune tot mai mult accentul peridicarea nivelului cuno tin elor i culturiiș ț șjuridice în rândul cetă enilor. Aceasta se poatețrealiza în cadrul procesului de educa ie iț șformare, din sistemul public i privat, peșprincipiul educa iei continue dar i cuț școntribu ia mass-media i a societă ii civile etc.ț ș țÎn acest fel se poate contribui concret laprevenirea i combaterea oricăror forme deșdiscriminare. Educa ia juridică, ca partețconstitutivă a culturii juridice, este un procesbine definit, care ac ionează în scopulținfluen ării con tiin ei i culturii membrilorț ș ț șsocietă ii, astfel încât ace tia trebuie să î iț ș ș

însu ească obiceiul de a respecta legile iș șdrepturile celorlal i din proprie convingereț 65.

Măsurile legislative i judiciare, de i au caș șscop protejarea victimelor, întotdeauna aunevoie de timp i de sus inere materială, iarș țmultora dintre victime le lipsesc aceste resurse,mai ales atunci cânt provin din grupuridezavantajate. De asemenea, s-a arătat căprotec ia judiciară este ocazională i aleatorie iarț șcompensa ia presupune doar dauna actuală.ț 66

Considerăm că trebuie găsite în permanen ățsolu ii pentru promovarea i protec iaț ș țdrepturilor omului în a a fel încât să fieșgarantată respectarea principiului egalită ii i alț șnediscriminării. O aten ie specială trebuiețacordată educa iei pentru drepturile omului, atâtțcelei formale cât i celei nonformale i înș șspecial educa iei continue. Deoarece, a a cumț șs-a subliniat în repetate rânduri, în oricemoment există pericolul indiferen ei. ț

Educa ia pentru drepturile omului este unțconcept vast care nu poate fi redus doar lastudierea unor paragrafe de legi i a unorșprevederi constitu ionale sau chiar ațmecanismelor de protec ie a drepturilor omului.țÎntreaga activitate în acest domeniu trebuie să sedesfă oare în spiritul păcii, democra iei i alș ț șstatului de drept.67 În acest context, institu iilețna ionale pentru drepturile omului, iț școlaborarea dintre aceste institu ii, au încă unțrol important de îndeplinit.68 Institutul Românpentru Drepturile Omului, în calitatea sa deinstitu ie na ională pentru drepturile omului careț țcorespunde Principiilor de la Paris privindinstitu iile pentru promovarea i protec iaț ș țdrepturilor omului, contribuie în modsemnificativ la asigurarea unei mai buneîn elegeri din partea institu iilor publice, aț țONG-urilor i a publicului în general, așproblematicii drepturilor omului i a felului înșcare aceasta este abordată în diferite ări, înțconformitate cu prevederile pactelor interna ioț -nale i tratatelor la care România este parte.ș

65 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Dreptul comparat:Tradi ie i inova ie – Învă ământul juridic superiorț ș ț țtranssistemic, in volumul Educa ie i drept – Interferenteț ș ,Editura Pro Universitaria, 2016. 66 A se vedea i ș Christine Deliyanni-Dimitrakou, op. cit, p.682 i urm..ș67 A se vedea i ș Irina Moroianu Zlătescu, Protection againstRacism .. op. cit., IRDO, Bucure ti, 2011,ș p. 86 i urm.ș68 A se vedea i Irina Moroianu Zlătescu, ș 20 de ani de laadoptarea principiilor de la Paris, in ,,DrepturileOmului", nr.. 3/2013, IRDO, p. 92 i urm.ș


DREPTURILE ECONOMICE I SOCIALE ALE IMIGRAN ILORȘ Ț

ALEXANDRA BUCUR*

Abstract:Issues relating to economic and social rights are very important in the context of immigration. The right

to work, the right to social security, the right to education, the right to health etc. are inherent to all humanbeings, whether or not immigrants. These rights are governed by numerous international instruments. Statescan not ignore their obligations to respect and protect human rights.

Keywords: rule human rights, economic and social rights, immigrants

RésuméLes questions relatives aux droits économiques et sociaux sont très importantes dans le contexte de

l’immigration. Le droit au travail, le droit à la sécurité sociale, le droit à l’éducation, le droit à la santé, etc.sont inhérents à tous les êtres humains, qu’ils soient ou non immigrants. Les droits des immigrants sont régispar de nombreux instruments internationaux. Les États ne peuvent pas ignorer leurs obligations de respecteret de protéger les droits humains.

Mots-clés: droits de l’homme, droits économiques et sociaux, immigrants

*1. Europa a cunoscut, începând cu anul 2015,pe fundalul conflictelor la nivel global, un valde imigrări care a generat tensiuni la nivelulcontinentului. Niciun stat nu poate ignoraobliga iile pe care le are în vederea respectării iț șprotejării drepturilor omului, drepturi de carebeneficiază i imigran ii, alături de popula iaș ț țautohtonă.

Tema drepturilor economice i sociale, înșcontextul imigra iei, este una destul dețcomplexă, mai ales în momentul actual. To ițimigran ii, indiferent de statutul lor juridic, auțdrepturi fundamentale a căror respectarereprezintă un simbol al evolu iei societă ii. ț ț

Drepturile economice i sociale pot fișafirmate de orice persoană, „principiul egalită iițeste ideea cardinală a luptei pentru drepturileomului”.1 Ele sunt o parte integrantă aansamblului drepturilor omului, cu un rolcovâr itor în vederea consolidării coeziuniișsociale. Respectarea acestora este imperiosnecesară pentru toate fiin ele umane, în vedereațrealizării condi iilor de via ă ce suntț țindispensabile dezvoltării indivizilor.

* Doctorand coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, membru al Institutului European deDrept.1 A se vedea Victor Dan Zlătescu, Irina MoroianuZlătescu, Drepturile omului în ac iuneț , IRDO, Bucure ti,ș1994, p. 7.

Alături de drepturile civile i politice, acesteașreprezintă drepturi fundamentale, ele î i aușfundamentul în contractul social rezultat dinacordul ini ial fixat în mod ra ional de cătreț țmembrii societă ii. Evident că, acest contractțsocial trebuie permanent perfec ionat i adaptatț șnoilor circumstan e. ț

În condi iile actualei crize generate de valulțde imigran i, este evident că drepturilețeconomice i sociale sunt cruciale pentrușîmbunătă irea condi iilor de via ă i promovareaț ț ț șbunăstării. Printre acestea, amintim dreptul lamuncă, la securitate socială, dreptul la sănătate,dreptul la educa ie, dreptul la protec ia socială iț ț șla îngrijire, dreptul lucrătorilor migran i i alț șfamiliilor lor la protec ie i asisten ă. ț ș ț

Imigran ii, pentru a reu i să fie inclu i în modț ș șeficient în ările gazdă, trebuie să beneficieze dețmijlocele ce le permit să joace un rol activ însocietate, precum învă ământ, formarețprofesională, acces pe pia a muncii, o bunățcunoa tere a limbii statului gazdă. ș

Nivelul de trai i bunăstarea sunt douășno iuni care se interferează i seț șintercondi ionează reciproc. Conceptul dețbunăstare implică un standard de via ă decent,țnormal atât la nivel individual cât i la nivelulșîntregii societă i. ț

De altfel, pentru ca incluziunea să aibă


succes, este nevoie de deschidere din parteasocietă ii autohtone, aceasta reprezentând oțcondi ie vitală în vederea evitării marginalizării.ț

2. Unul din drepturile fundamentale, fără acărui garantare ar fi practic imposibilă evolu iațsocietă ii, este dreptul la muncă. Acesta trebuiețrespectat oricărei persoane, indiferent dacă esteautohton sau imigrant, „o suspendare, fie ișpar ială, a muncii, paralizează organismul socialți periclitează via a indivizilor.”ș ț 2 Dreptul la

muncă include: dreptul de a alege profesia,dreptul la o salarizare echitabilă în raport cumunca prestată, securitatea i igiena muncii,știmpul liber etc.

Analiza drepturilor economice i sociale nușpoate fi abordată fără a examina instrumentelejuridice interna ionale relevante, acesteațreprezentând funda ia sistemului drepturilor iț șlibertă ilor fundamentale. ț

Pactul interna ional cu privire la drepturilețeconomice, sociale i culturale, în vedereașexercitării dreptului la muncă, în articolul 6,alineatul 2 stabile te că fiecare stat parte va luașmăsuri care „trebuie să includă orientarea ișpregătirea tehnică i profesională, elaborarea deșprograme, de măsuri i de tehnici potriviteșpentru a asigura o dezvoltare economică, socialăi culturală constantă i o deplină întrebuin areș ș ț

productivă a for elor de muncă în condi ii careț țgarantează indivizilor folosin a libertă ilorț țpolitice i economice fundamentale”.ș 3 Îndefinitiv, principala îndatorire a unui stat este săstabilească măsuri eficiente în interiorulfrontierelor sale, cu respectarea obliga iilorținterna ionale asumate. ț

În conformitate cu dreptul Uniunii, Cartadrepturilor fundamentale a Uniunii garanteazăîn articolul 15, alineatul 1, dreptul de încadrareîn muncă i de a desfă ura o activitateș șprofesională liber aleasă i acceptată. ș

Conven ia Europeană a Drepturilor Omuluițnu stipulează decât o parte din drepturileeconomice i sociale, majoritatea drepturilorș

2 A se vedea A. Basilescu, Principii de economie politică,vol. II, Bucure ti, 1926, p. 11.ș3 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu (coord.) i al ii,ș țPrincipalele instrumente interna ionale privind drepturilețomului la care România este parte, vol.1, IRDO, edi ia aț9-a, revizuită i adăugită, Bucure ti, 2007, p. 14.ș ș

consacrate făcând referire la drepturile civile sipolitice. Nu sunt expuse i garantate decâtșinterzicerea sclaviei i a muncii for ate, precumș ți dreptul de a înfiin a sindicate. ș ț

Un obiectiv specific pentru România estefacilitatea accesului pe teritoriul statului acetă enilor ter i care răspund nevoilor deț țocupare a for ei de muncă (crearea cadruluițjuridic pentru atragerea i men inerea for ei deș ț țmuncă potrivit nevoilor identificate).4

Accesul la unele drepturi economice ișsociale depinde de situa ia de edere regularăț șsau de rezident a unei persoane în statul gazdă.Uniunea Europeană este decisă să eliminesosirea i prezen a migran ilor economiciș ț țneautoriza i. Principala măsură o constituiețDirectiva privind sanc iunile împotrivațangajatorilor (Directiva 2009/52/CE): aceastainterzice angajarea migran ilor în situa ieț țiregulară din afara UE, sanc ionând angajatoriițcu amenzi sau, în cazurile cele mai grave, chiarcu sanc iuni penale.ț

De asemenea, cre terea for ei de muncă prinș țstuden ii din ările ter e influen ează în modț ț ț țdirect pia a muncii, ace tia având posibilitateaț șde angajare după finalizarea studiilor.

Străinii care au dobândit o forma de protec iețîn România beneficiază de acces pe pia a for eiț țde muncă, în condi iile stabilite de lege pentruțcetă enii români, precum i de condi ii deț ș țmunca echivalente celor stabilite de lege pentrucetă enii români.ț

Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei deț ț țMuncă are obliga ia de a identifica la angajatorițlocurile de muncă vacante i de a le faceșcunoscute persoanelor incluse în programul deintegrare, înregistrate ca persoane în căutareaunui loc de muncă.5

După încheierea programului de integrare sauîn momentul identificării unui loc de muncă,Inspectoratul General pentru Imigrări îndrumăpersoana asistată către comunitatea în careexistă locuri de muncă vacante i o informeazășcu privire la modalitatea de a ob ine o locuin ăț ț

4 A se vedea Strategia na ională privind imigra ia pentruț țperioada 2015-2018.5 Ordonan a, nr. 44 din 29 ianuarie 2004, art. 26.ț


socială, în condi iile legii.ț 6 În ceea ce prive te cetă enii Uniuniiș ț

Europene, ai Spa iului Economic European,țprecum i membrii lor de familie, ace tiaș șbeneficiază de drept de reziden ă pentru oțperioada de până la 3 luni de la data intrării înară, fără îndeplinirea vreunei condi iiț ț

suplimentare.7 Prin excep ie, cetă enii Uniuniiț țEuropene care intră pe teritoriul României ișsunt în căutarea unui loc de muncă beneficiazăde drept de reziden ă pentru o perioadă de pânățla 6 luni de la data intrării, fără îndeplinireavreunei condi ii suplimentare. De asemenea,țace tia trebuie să dovedească că sunt cușadevărat în căutarea unui loc de muncă i că aușo ansă reală de a găsi unul. ș

Pentru munca prestată în baza contractuluiindividual de muncă, fiecare salariat are dreptulla un salariu. La stabilirea i la acordareașsalariului este interzisă orice discriminare pecriterii de sex, orientare sexuală, caracteristicigenetice, vârstă, apartenen ă na ională, rasă,ț țculoare, etnie, religie, op iune politică, originețsocială, handicap, situa ie sau responsabilitatețfamilială, apartenen ă ori activitate sindicală. ț

Prezen a unui mare număr de reziden i ilegaliț țare o influen ă negativă atât asupra pie ei for eiț ț țde muncă, ei lucrând fără forme legale, cât ișasupra procesului de integrare i coeziuneșsocială, ei fiind exclu i de la participareașdeplină în cadrul societă ii, atât privindțcontribu ie cât i prin beneficiu.ț ș 8

Posibilitatea este destul de mare ca imigran iițsă se confrunte cu riscuri de trafic de persoane ișde muncă for ată, să fie constrân i să desfă oareț ș șmuncă ilegală sau să fie supu i discriminăriișatunci sunt când în căutarea unui loc de muncăsau chiar atunci când sunt angaja i. Exigen eleț țimpuse de stat angajatorilor au o importan ățcovâr itoare asupra vie ii imigran ilor. ș ț ț

Munca la negru este prezentă în rândul

6 Idem art. 28.7 OUG 102/2005 republicata 2011 privind libera circula iețpe teritoriul României a cetă enilor statelor membre alețUniunii Europene, Spa iului Economic European si ațcetă enilor Confedera iei Elve iene.ț ț ț8 The Council Directive 2003/9/EC of 27 January, layingdown minimum standards for the reception of asylumseekers.

străinilor, condi iile socio-economice i asisten aț ș ținsuficientă determinându-i pe imigran i sățpresteze muncă nedeclarată.

Străinii al căror acces liber pe pia a munciițdin România este stabilit prin tratate încheiatede România cu alte state; străinii titulari aidreptului de edere temporară pentrușreîntregirea familiei în calitate de membri defamilie ai unui cetă ean român; străinii titulari aițdreptului de edere temporară pentru studii,șstrăinii care au dobândit o formă de protec ie înțRomânia, solicitan ii de azil de la data la care auțdreptul de a primi acces la pia a for ei de muncăț țpotrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul înRomânia, cu modificările i completărileșulterioare, dacă se mai află în procedura dedeterminare a unei forme de protec ie .a. ț ș 9 nuau nevoie de un aviz de angajare.

În celelalte cazuri, este nevoie de avizul deangajare care se eliberează de cătreInspectoratul General pentru Imigrări, la cerereaangajatorului, cu îndeplinirea condi iilorțgenerale i speciale. ș

Procedura de recunoa tere a calificărilor înșcazul imigran ilor este necesară în vedereațexercitării dreptului de practică al unei profesiipe teritoriul României, ob inut într-un stat ter .ț țProcesul presupune evaluarea nivelului decalificare conferit de diplomă i a experien eiș țprofesionale a străinului.10

În ceea ce prive te dreptul la o locuin ă,ș țacesta este reglementat prin intermediulinstrumentelor interna ionale. ț

Pactul interna ional cu privire la drepturilețeconomice, sociale i culturale, specifică înșarticolul 11 „dreptul oricărei persoane la unnivel de trai suficient pentru ea însă i i familiaș șsa, inclusiv hrană, îmbrăcăminte i locuin ăș țsuficiente, precum i la o îmbunătă ire continuăș ța condi iilor sale de existen ă.” ț ț

De asemenea, alte instrumente interna ionale,ț

9 A se vedea Ordonan a nr. 25 din 26 august 2014ț(*actualizată*)privind încadrarea în muncă i deta areaș șstrăinilor pe teritoriul României i pentru modificarea iș șcompletarea unor acte normative privind regimulstrăinilor în România, CAP. II Încadrarea în muncă astrăinilor pe teritoriul României , art.3, alin.2.10 http://www.cnred.edu.ro/#Recunoastere-calificari-profesionale.


precum Conven ia privind eliminarea tuturorțformelor de discriminare împotriva femeilor,Conven ia privind statutul Refugia ilor facț țreferire la dreptul la locuin ă,cu toate cățniciunul dintre acestea nu garantează în modexplicit un drept la locuin ă.ț

În conformitate cu dispozi iile Conven iei, nuț țexistă un drept de a dobândi o locuin ă, ci doarțun drept la respectarea unei locuin e. Totu i,ț șîntr-o societate evoluată, este firesc ca to ițmembrii ei să aibă un spa iu de locuit adecvat. ț

Printre ările Uniunii Europene care au trecutțîn Constitu ie dreptul la locuin ă amintim Belgiaț ți Finlanda.ș 11

Pentru a asigura locuin e adecvatețimigran ilor sunt necesare ac iuni urgente pentruț țrespectarea egalită ii de tratament, prințprograme speciale pentru imigran i. În pofidațeforturilor sus inute, îmbunătă irea situa ieiț ț țlocative este una destul de dificilă, statele seconfruntă cu dificultă i financiare. ț

Referitor la accesul la locuin e, acesta poatețsă dobândească anumite particularită i, înțfunc ie de statutul străinilor. Astfel, pentruțstuden ii străini există posibilitatea cazării lațcămin, iar străinii cu drept de edere permanentășau acces la locuin e sociale.ț

Autorită ile administra iei publice locale suntț țobligate să asigure, în limita resurselordisponibile, locuin e sociale persoanelor care auțdobândit o formă de protec ie în România iț șcare urmează să se mute în comunitatearespectivă, în acelea i condi ii ca i cetă enilorș ț ș țromâni.

Conven ia interna ională asupra protec ieiț ț țtuturor muncitorilor migran i i a membrilor deț șfamilie ai acestora, 18 decembrie 1990 statueazăîn Preambul că „problemele umane implicate înmigra ie sunt i mai serioase în cazul migra ieiț ș țiregulare” i subliniază necesitatea de a încurajașac iuni potrivite „pentru prevenirea i eliminareaț șmi cărilor clandestine i a traficului deș șmuncitori migran i, în acela i timp asigurândț șprotec ia drepturilor lor fundamentale”ț

Străinii cu un drept de edere legal peș

11 A se vedea Constitu ia Belgiei, Titlu II – Belgienii iț șdrepturile lor, Art. 23, Constitu ia Finlandei, Sec iunea 19ț ț– Dreptul la protec ie socială.ț

teritoriul României beneficiază de toatedrepturile oferite de legea română. Acestecondi ii principale sunt dreptul la stagiul minimțde cotizare în sistemul public de pensii i alteșdrepturi de asigurări sociale i la vârsta standardșpe care trebuie să o împlinească pentru a aveadreptul la pensie.

Drepturile de asigurări sociale cuvenite însistemul public din România, precum ișpresta iile aferente acestor drepturi se potțtransfera în ările în care asigura ii î i stabilescț ț șdomiciliul sau re edin a, în condi iileș ț țreglementate prin acorduri sau conven iiținterna ionale la care România este parte. ț

Comitetul pentru drepturile economice,sociale i culturale a declarat că „securitateașsocială, prin caracterul său redistributiv, joacăun rol important în reducerea sărăciei i înșprevenirea excluziunii sociale i promovareașincluziunii sociale”12

În ceea ce prive te sș atisfacerea nevoilor desănătate ale imigran ilor, aceasta reprezintă oțprovocare pentru serviciile de îngrijire asănătă ii. Varia ia inechitabilă în utilizarea iț ț șaccesibilitatea serviciilor de îngrijire a sănătă iițpentru migran i reprezintă o preocupare atâtțpentru furnizorii de servicii medicale, cat ișpentru factorii de decizie .13

Educa ia este un aspect important al uneițintegrări eficiente, dreptul copiilor la educa iețreprezintă una dintre „valorile fundamentale alesocietă ilor democratice care formează ConsiliulțEuropei”.14

Este important ca imigran ii, atât cei legali,țcât i cei ilegali să fie educa i, pentru ca ace tiaș ț șsă participe ulterior la evolu ia ării i să joaceț ț șun rol în societate devenind cetă eanțcontribuabil care respectă legea .15

În conformitate cu Conven ia europeană aț

12 Committee on Economic, Social and Cultural Rights(CESCR), General Comment No. 19: The right to socialsecurity, UN Doc. E/C.12/GC/19, 2008, Par.3.13 BMC Public Health, Walter Devillé, Health care forimmigrants in Europe: Is there still consensus amongcountry experts about principles of good practice? ADelphi study, 2011,http://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2458-11-699.14 Cauza Timishev/Rusia. CEDO, Timishev/Rusia, nr.55762/00 i 55974/00, 13 decembrie 2005, punctul 64.ș


drepturilor omului, articolul 2 din Protocolul nr.1 prevede dreptul la educa ie, iar articolul 14 iț șProtocolul nr. 12 interzic discriminarea pecriterii de origine na ională. Articolul 2 dințProtocolul nr. 1 garantează, în principiu, dreptulla învă ământ primar i secundar.ț ș

Articolul 14, alineat 1 din Carta drepturilorfundamentale a UE stabile te că „orice persoanășare dreptul la educa ie, precum i la accesul laț șformare profesională i formare continuă”. Deșasemenea, la cel de al doilea alineat alarticolului men ionat se reglementeazăț„posibilitatea” de a frecventa gratuitînvă ământul obligatoriu. Accesul gratuit este oț„garan ie extrem de importantă pentru accesulțegal, nediscriminatoriu la învă ământ”.ț 16

To i copiii din UE, resortisan i ai unor ăriț ț țter e au drept de acces la educa ie primară. Suntț țexclu i minorii care se află pe teritoriul unui statșo perioadă scurtă de timp. Această dispozi ie sețreferă i la copiii migran i afla i în situa ie deș ț ț țedere iregulară, a căror îndepărtare a fostș

amânată17. A a cum este specificat i în Preambululș ș

Cartei Sociale Europene, „folosin a drepturilorțsociale trebuie să fie asigurată fără discriminarede rasă, culoare, sex, religie, opinie politică,origine na ională sau socială”. ț

3. Amploarea imigra iei a fost determinată,ț

15 Should illegal immigrants be allowed to get aneducation in the U.S.?http://www.debate.org/opinions/should-illegal-immigrants-be-allowed-to-get-an-education-in-the-u-s.16 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Încheierea celuide-al doilea Deceniu al Educa iei. Evolu ia la nivelțeuropean a învă ământului superior juridic, Revista „DrepturilețOmului”, nr. 4/2014, p. 7. 17 Directiva 2008/115/CE, JO L 348/98, articolul 14alineatul (1).

cu preponderen ă, de schimbările fundamentalețdin ările de origine. Pentru statele de primire,țimigra ia are implica ii asupra economiei,ț țserviciilor sociale, locuin e, educa ie. Pentruț țimigran i, nerespectarea drepturilorțfundamentale, implică situa ia împingeriițacestora la periferia societă ii. ț

Ac iunea în ceea ce prive te exercitareaț șdrepturilor economice i sociale de cătreșimigran i trebuie situată pe două paliere: pe planținterna ional i pe plan na ional, numai în acestț ș țmod se va ajunge la o gestionare eficientă afenomenelor existente.

Pentru ca respectarea drepturilor să fieposibilă, guvernele trebuie, pe baza unuialgoritm eficient, să adopte un ansamblu demăsuri concrete. Astfel, î i asumă obliga iile deș ța asigura tuturor indivizilor posibilitatea de a sebucura de aceste drepturi, dar i să ofere căi deșatac atunci când aceste drepturi sunt limitate sauîncălcate.

În orice stat de drept este necesarărespectarea drepturilor economice i sociale,șlipsa garantării acestora ar scoate omul în afarasocietă ii din care face parte.ț

Pentru o evolu ie i dezvoltare a umanită ii,ț ș țîntr-o perioadă de transformări sociale, estenecesară intensificarea luptei pentru respectareadrepturilor fundamentale ale oricărei fiin e umane.ț


ASPECTE PRIVIND ADMINISTRAREA JUSTI IEI DINȚROMÂNIA CA SERVICIU PUBLIC

GRA IANȚ URECHIATU-BURIAN*

Abstract:The justice activity is part of public services and it operates through courts. To the well functioning of the

justice’s act compete organizations in the Public Prosecutor's Office attached to each Justice court. The mainpurpose of justice is to check that the judicial norms are respected.

In the present juridical architecture the courts are organized and function according to Law no. 304/2004regarding the judicial organization. According to this legislative act the justice is made though the followingcourts: the High Court of Cassation and Justice, the Court of Appeal, the County Court, the specializedcounty courts, the military court, and the district court.

Keywords: justice administration, European Convention on Human Rights, procedure, Constitution,public service.

RésuméLa justice comme activité fait partie des services publics et opère par le biais des tribunaux. Pour le bon

fonctionnement de la justice, le bureau du procureur est attaché auprès de chaque cour de justice. Le butprincipal de la justice est de vérifier si les normes judiciaires sont respectées.

Dans l'architecture juridique actuelle les tribunaux sont organisés et fonctionnent selon la loi n°. 304/2004relative à l'organisation judiciaire. Selon cet acte législatif, la justice est réalisée par les juridictionssuivantes: la Haute Cour de Cassation et de Justice, la Cour d'appel, la Cour de comptes, les tribunauxspécialisés, le tribunal militaire et le tribunal territorial.

Mots-clés: administration de la justice, la Convention européenne des droits de l'Homme, les procédures,la Constitution, le service public.

*Un stat de drept trebuie să aibă la bază oserie de principii printre care unul foarteimportant, acesta fiind respectarea drepturiloromului. Pentru a vorbi de o respectare efectivăi concretă, trebuie stabilite instrumenteș

juridico-administrative i mijloace proceduraleșpentru ca drepturile să poată fi protejate. Estefoarte u or să creăm norme juridice în care sășfie men ionat faptul că drepturile omului suntțprotejate i garantate însă este dificil de multeșori ca aceste norme juridice să se poată aplicaunitar i eficient. Prin urmare o normă juridicășîn care nu sunt prevăzute mijloace, instrumente,proceduri pentru ca norma să poată fi aplicată înconcret chiar i prin mijloace de constrângereșale statului, este o normă iluzorie, teoretică ișineficientă.

După cum bine tim, instan ele de judecatăș țjoacă un rol esen ial în protejarea drepturilorțomului. Cu toate acestea, observăm cum un roltot mai important în materia protejăriidrepturilor omului prin mijloace necontencioase

* Doctorand, SNSPA, Facultatea de Administra ie Publică.țBeneficiar al proiectului „Competitivitate i excelen ă înș țcercetarea doctorală în domeniul tiin elor politice,ș țtiin elor administrative, sociologie i tiin eleș ț ș ș ț

comunicării” POSDRU/187/1.5/S/155589.

îl au autorită ile administra iei publice, fie eaț țcentrală, fie ea locală (spre exemplu: Inspec iațMuncii i inspectoratele teritoriale de muncă,școmisariatele regionale pentru protec iațconsumatorilor, direc iile sanitar veterinare,țpoli ia locală, alte direc ii i servicii specializateț ț șdin cadrul consiliilor locale, jude ene i aleț șprimăriilor). Activitatea autorită ilorțadministrative are ca scop i degrevareașinstan elor judecătore ti de unele litigii, inclusivț șprivind drepturile omului. Protejarea drepturiloromului prin mijloace administrative este demulte ori mai rapidă i mai practică. ș

tiin a drepturilor omului „s-a constituit prinȘ țcontribu ii succesive aduse prin cercetareațmarilor principii în materie, a dispozi iilorțnormative, a institu iilor”ț 1. Dacă în concep iațclasică drepturile omului erau de competen ațexclusivă a statelor2, în momentul de fa ă existățo recunoa tere interna ională a drepturilorș țomului independentă de cetă enia uneițpersoanei.

„Cuprinzând principii, mecanisme, procedurice in de ordinea juridica internă, dar i de ceaț ș

1 A se vedea I. M. Zlătescu, Drepturile Omului – unsistem în evolu ieț , IRDO., Bucure ti, 2008, p. 24.ș2 Idem, p. 32.


interna ională, institu ia drepturilor omuluiț țprezintă un caracter bivalent, fiind în acela i timpșo institu ie de drept intern, integrată normelorțconstitu ionale, dar i o institu ie de dreptț ș ținterna ional, configurând trăsăturile unuițprincipiu juridic aplicabil în rela iile dintre state”ț 3.

Unul dintre drepturile fundamentale aleomului îl reprezintă dreptul de „acces la oinstan ă de judecată”. Practic acest dreptțreprezintă premisa necesară pentru ocrotireaaltor drepturi ale omului prin mijloacecontencioase sau necontencioase.

Atât în România cât i în majoritatea statelorșa căror justi ie func ionează potrivit sistemuluiț țde drept romano-germanic, administrareainstan elor de judecată este realizată de cătrețcolegiul de conducere al instan elor i de cătreț șpre edin ii acestora, adică de către judecători. ș ț

Spre deosebire de sistemul romano-germanic,în cadrul sistemului de common-law4,administrarea instan elor de judecată este realizatățde către un court administrator5 (manager alinstan ei judecătore ti). Acesta este ț ș un func ionarțal sistemului judiciar care îndepline te sarcinileșadministrative (manageriale) i de birouș esen ialețpentru func ionareaț corespunzătoare a activită iițunei instan e.ț

1. Justi ia ca serviciu publicț 6

Conceptul de serviciu public s-a cristalizat în

3A se vedea N. A. Odina, Considera ii cu privire lațmecanisme de protec ie i garantare a drepturilor omuluiț ș ,în Revista„Curentul Juridic” Year IX, NR. 1-2 (24-25), 2006, disponibil online la adresa: http://revcurentjur.ro/old/arhiva/attachments_200612/recjurid061_24F.pdf, accesat în data de 20.05.2016.4 A se vedea Michigan Trial Court Administration,Reference Guide, State Court Administrative Office.5 A se vedea Pamela Rydey-Lahey, Peter Solomon, Thedevelopment and role of the Court Administrator înCanada, în Revista „International Journal for CourtAdministration”, vol. I, no. 1, Dublin, Ireland, pp. 31-40;Irina Mikheeva, The Court Administrator in Rusia:Problems of Creation and Development, în Revista„International Journal for Court Administration”, vol. I,no. 1, Dublin, Ireland, pp. 41-44; Institute of JudicialAdministration, American Bar Association, JuvenileJustice Standards, Standards Relating to CourtOrganization and Administration, disponibil online laadresa https://www.ncjrs.gov/pdffiles1/ojjdp/83584.pdfaccesat în data de 28.05.2016.6 A se vedea V. Pătulea, Tratat de management juridic ișjurisdic ionalț , IRDO, Bucure ti, 2010; A se vedeașAlexander B. Aikman, The Art and Practice of CourtAdministration, Ed. Taylor & Francis Group, New York.

timp în legisla ia i literatura de specialitate dinț șRomânia. Datorită complexită ii, acest concept ațprimit o serie de defini ii. Astfel, profesorul PaulțNegulescu definea serviciul public ca fiind „unorganism administrativ creat de stat, jude sauțcomună, cu o competen ă i puteri determinate,ț șcu mijloace financiare procurate din patrimoniulgeneral al administra iei publice creatoare, pusțla dispozi ia publicului pentru a satisface în modțregulat i continuu o nevoie cu caracter general,șcăreia ini iativa privată nu ar putea să-i deațdecât o satisfac ie incompletă i intermitentă”ț ș 7

Totodată, profesorul Erast Diti Taranguldefinea serviciul public ca fiind „orice activitatea autorită ilor publice pentru satisfacerea uneițnevoi de interes general care este atât deimportantă încât trebuie să func ioneze în modțregulat i continuu”ș 8 (de exemplu poli ia,țînvă ământul, justi ia, transporturile pe căileț țferate, asisten a socială)ț 9.

În final, potrivit unei alte concep ii recente,țsintetice dar cuprinzătoare „serviciul public esteo activitate organizată sau autorizată de oautoritate a administra iei publice pentru ațsatisface nevoi sociale de interes public”10.

Din defini iile de mai sus se observă că sețpune accentul fie pe organizarea unei autorită ițpublice fie pe activitatea în sine realizata de oautoritate publică.

A adar, toate defini iile de mai sus subliniazăș țca scop final al unui serviciu public satisfacereaunui interes general, fie el la nivel local fie lanivel na ionalț 11.

Activitatea de justi ie este una de serviciuțpublic care se desfă oară prin intermediulșinstan elor de judecatăț 12. La bunul mers alactului de justi ie concură în activitateațprocurorilor organiza i în parchete pe lângățfiecare instan ă de judecată. Principalul scop alțjusti iei îl reprezintă verificarea respectăriițnormelor juridice.

7 A se vedea P. Negulescu, Tratat de drept administrativ,Tipografiile Rom‚ne Unite, Bucure ti, 1925, p. 621.ș8 A se vedea E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativromân, Editura Tipografiei Glasul Bucovinei, Cernău i,ț1944, p. 15.9 Ibidem.10 A se vedea E. M. Fodor, Drept Administrativ, Ed.Argonaut, Cluj-Napoca, 2008, p. 24211 A se vedea C. Manda, C. C Manda, Dreptulcolectivită ilor localeț , ed. a 3-a, Ed. Lumina Lex,Bucure ti, 2007, p. 427.ș12 A se vedea E. M. Fodor, op. cit., p. 257.


2. Principiile specifice ale organizăriijusti iei ca serviciu publicț 13

2.1 Justi ia constituie monopol de statțAcest principiu decurge din prevederile art.

126 alin 1 din Constitu ia României. Astfel,țpotrivit acestor prevederi, „Justi ia se realizeazățprin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prinț ș ț șcelelalte instan e judecătore ti stabilite de lege”.ț ș

Aceste prevederi constitu ionale consfin escț țcompeten a deplină a instan elor judecătore ti înț ț șsolu ionarea cauzelor date în competen a lorț țprin lege14. De asemenea trebuie re inut cățjudecătorii nu pot refuza să judece pe motiv calegea nu prevede, este neclară sau incompletă15.Acest text de lege garantează inclusiv liberulacces la justi ie ca serviciu public.ț

Trebuie să re inem că de la acest principiuțexistă i o excep ie i anume arbitrajulș ț șreglementat de Codul de procedură civilă înCartea a IV-a. Arbitrajul este o formă de justi iețprivată, sens în care chiar textul de legedefine te arbitrajul ca fiind „o jurisdic ieș țalternativă având caracter privat”16.

2.2 Principiul independen ei instan elorț țjudecătore ti i a judecătorilorș ș

Instan ele judecătore ti sunt independente înț șactivitatea de realizare a jurisdic iei. Caracterulțindependent al justi iei este evocat inclusiv înțpreambulul Legii nr. 304/2004: „Organizareajudiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bazăasigurarea respectării dreptului la un procesechitabil i judecarea proceselor de cătreșinstan e judecătore ti în mod impar ial iț ș ț șindependent de orice influen e extranee”.ț

Mai mult, potrivit prevederilor art. 124 alin 3din Constitu ia României, „ț judecătorii suntindependen i i se supun numai legii”.ț ș

Având în vedere interesul universal cu privirela necesitatea existen ei unei justi iiț țindependente, independen a justi iei a făcutț țmereu i obiectul de analiză i reglementare aș șOrganiza iei Na iunilor Unite (ONU). În acestț țsens, Adunarea Generală ONU a adoptat

13 Cu privire la principiile administra iei publice, a sețvedea: Emil Bălan, Institu ii administrativeț , Ed. C.H.Beck, Bucure ti, 2008; Ioan Alexandru, ș DreptAdministrativ Comparat, Edi ia a II a, Editura LuminațLex, Bucure ti 2003; M. Voican, ș Principiile cadru aleadministra iei publice locale,ț Ed. Universul Juridic,Bucure ti, 2008; ș14 A se vedea I. Leș, Institu ii judiciare contemporaneț , Ed.C.H. Beck, Bucure ti, 2007, p. 32.ș15 Art. 5 alin. 2 Codul de procedură civilă.16 Art. 541 Codul de procedură civilă.

rezolu iile nr. 40/32 din anul 1985 i nr. 40/146ț șdin anul 1985. Astfel potrivit acestordocumente: „independen a sistemului judiciarțva fi garantată de către stat i consfin ită înș țConstitu ie i în legile ării. Este de datoriaț ș ținstitu iilor guvernamentale i de alte tipuri săț șrespecte independen a sistemului judiciar”.ț

De asemenea, Principiile de la Bangaloreprivind conduita judiciară prevăd în articolul1.4: „În exercitarea atribu iilor sale judiciare,țjudecătorul trebuie să fie independent fa ă dețcolegii săi magistra i în legătură cu deciziilețsale, pe care el este obligat să le iaindependent”.

Acest principiu a fost evocat i de CurteașEuropeană a Drepturilor Omului. Aceastăcondi ie presupune ca un tribunal să nu fiețsupus unor presiuni, imixtiuni, icane, dispozi iiș țdin partea unor institu ii superioare precum iț șlipsa unor constrângeri exterioare17.

În jurispruden a Cur ii Europene aț țDrepturilor Omului s-au eviden iat în modțconstant o serie de criterii pentru a aprecia dacădiscutăm de o instan ă independentă sau nu.țA adar, „atunci când trebuie să determine dacășun anumit organ poate fi consideratindependent, Curtea va ine cont de modul înțcare au fost numi i membrii săi, de duratațmandatului lor, de existen a garan iilor meniteț țsă împiedice presiunile din exterior, dar i deșaparen a de independen ă a acestui organ”ț ț 18.

17 A se vedea cauza Glod c. România, 2003 „Curteaconsideră, mai întâi, că respectiva Comisie administrativăcare s-a pronun at, la 29 iulie 1993, asupra cereriițreclamantei în restituirea terenului, numită prin ordin alPrefectului i condusă de acesta din urmă, în temeiul art.ș11 din Legea nr. 18/1991, nu respectă condi ia dețindependen ă în raport cu executivul i nu poate, prinț șurmare, să constituie o "instan ă", în sensul art. 6 alin. 1țsus-men ionat (conform, mutatis mutandis, Cri anț șîmpotriva României)” http://jurisprudentacedo.com/Glod-contra-Romaniei-Comisie-de-aplicare-a-legii-18/1991.-Independenta-instantei.html accesat în data de 18.06.2016.Cauza Altay c. Turcia, 2001 http://jurisprudentacedo.com/Altay-c.-Turcia-DREPTUL-LA-UN-PROCES-ECHITABIL.-CONDITIA-JUDECARII-CAUZEI-DE-UN-MAGISTRAT-INDEPENDENT-SI-IMPARTIAL.html accesat îndata de 18.06.2016.18 A se vedea B. Selejan-Gu an, ț Protec ia europeană ațdrepturilor omului, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti,ș2011, p. 138; A se vedea cauza Campbell i Fell c.șRegatul Unit, 1984 http://jurisprudentacedo.com/CAMPBELL-SI-FELL-c.-REGATULUI-UNIT-Procedura-disciplinara-penitenciara-si-regimul-vizitelor-si-al-corespondentei-unor-condamnati-detinuti-in-Anglia-si-Tara-Galilor.htmlaccesat în data de 18.06.2016 ora 10:45, pentru detalii ase vedea si cauza Procola c. Luxemburg.


A adar, criteriile specifice folosite de Curteșpentru a stabili independen a instan ei sunt celț țpu in următoareleț 19: durata mandatuluimembrilor; existen a unei protec ii adecvate,ț țmodul de desemnare a membrilor. În doctrinăs-a subliniat faptul că „cel mai bun corolar alindependen ei membrilor unui tribunal esteținamovibilitatea”20.

Independen a unui tribunalț 21 se află într-olegătură de interdependen ă cu cea dețimpar ialitate, aceasta deoarece „numai oținstan ă independentă poate fi considerată iț șimpar ială”ț 22.

În acest sens, în jurispruden a sa, CurteațEuropeana a Drepturilor Omului a subliniat că„existen a impar ialită ii în sensul art. 6 dinț ț țConven ie trebuie determinată conform unui testțsubiectiv, pe baza convingerilor personale aleunui judecător într-o anumită cauză dar ișconform unui test obiectiv vizând să stabileascădacă un judecător a oferit suficiente garan iițpentru a exclude orice îndoială legitimă înaceastă privin ăț ”23.

2.3 Permanen a serviciului public de justi ieț țPotrivit acestui principiu, activitatea

instan elor judecătore ti este permanentă.ț șInstan ele judecătore ti se înfiin ează prin legeț ș ți î i desfă oară activitatea în mod permanent.ș ș ș

Desigur, acest principiu nu trebuie privit ca fiindunul absolut. Activitatea instan elorțjudecătore ti se desfă oară în zilele lucrătoareș șconform legii, iar în situa ii deosebite se poatețdesfă ura i în zile nelucrătoare.ș ș

2.4 Accesul liber la justi iețAcest principiu are o natură interna ională,ț

fiind prevăzut în Declara ia Universală ațDrepturilor Omului, cât i constitu ională.ș țAstfel, potrivit art. 8 din Declara ia Universală ațDrepturilor Omului: „orice persoană are dreptulsă se adreseze în mod efectiv instan elorț

19 A se vedea C. Bîrsan, Conven ia europeană ațdrepturilor omului. Comentariu pe articole, ed. a 2-a,Bucure ti, 2010, p. 471.ș20 C. Bîrsan, op. cit., p. 472; V. Pătulea, Proces echitabil.Jurispruden a comentată a Cur ii Europene a Drepturilorț țOmului, Ed. I.R.D.O., Bucure ti, 2007, pp. 90-93; A seșvedea i I. Vida, ș Principii interna ionale privindțindependen a justi ieiț ț , în Revista „Drepturile Omului”, nr.2/2009, pp. 26-28.21 Pentru detalii, a se vedea C. Bîrsan, op. cit., p. 475.22 B. Selejan-Gu an, ț op. cit, pp. 138-139.23 Cauza Hauschildt c. Danemarca, 1989 http://jurisprudentacedo.com/Hauschildt-c.-Danemarca-Impartialitatea-judecatorilor.html accesat în data de 18.06.2016.

judiciare competente împotriva actelor careviolează drepturile fundamentale ce îi suntrecunoscute prin constitu ie sau prin lege”ț 24.

Potrivit art. 21 din Constitu ia României: „(1)țOrice persoană se poate adresa justi iei pentruțapărarea drepturilor, a libertă ilor i a intereselorț șsale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădiexercitarea acestui drept.(3) Păr ile au dreptul lațun proces echitabil i la solu ionarea cauzelorș țîntr-un termen rezonabil.(4) Jurisdic iilețspeciale administrative sunt facultative ișgratuite”.

Mai mult, potrivit art. 6 din legea nr.304/2004, „(1) Orice persoană se poate adresajusti iei pentru apărarea drepturilor, a libertă ilorț ți a intereselor sale legitime în exercitareaș

dreptului său la un proces echitabil. Accesul lajusti ie nu poate fi îngrădit”.ț

A adar, observăm că accesul la justi ie caș țserviciu public nu poate fi îngrădit.

Din punctul nostru de vedere aceste patruprincipii sunt principii specifice ale serviciuluipublic de justi ie. Aceste principii sețcompletează cu celelalte principii caracteristicileserviciilor publice25.

3. Organizarea administrativă a instan elorțjudecătore ti în Româniaș

În actuala arhitectură juridică instan ele dețjudecată sunt organizate i func ioneazăș țconform Legii nr. 304/2004 privind organizareajudiciară26. Potrivit acestui act normativ justi iațse realizează prin următoarele instan ețjudecătore ti: Înalta Curte de Casa ie i Justi ie,ș ț ș țcur i de apel, tribunale, tribunale specializate,ținstan e militare, judecătoriiț 27.

Conform preambulului Legii 304/2004,„organizarea judiciară se instituie având cafinalitate asigurarea respectării drepturilor i așlibertă ilor fundamentale ale persoaneițprevăzute, în principal, în următoareledocumente: Carta interna ională a drepturilorțomului, Conven iaț pentru apărarea drepturiloromului i a libertă ilor fundamentale,ș ț Conven iațOrganiza iei Na iunilor Unite asupra drepturilorț ț

24 A se vedea: http://www.hotararicedo.ro/files/files/DECLARATIA%20UNIVERSALA%20A%20DREPTURILOR%20OMULUI.pdf on-line, accesat în data de 15.07.2016.25 A se vedea E. M. Fodor, op. cit., p. 243.26 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarăpublicată în Monitorul Oficial, I, nr.. 827 din 13septembrie 2005.27 Art. 2 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.


copilului i Carta drepturilor fundamentale aleșUniunii Europene, precum i pentru garantareașrespectării Constitu iei i a legilor ări”ț ș ț 28.

„Organizarea judiciară are, de asemenea, caobiectiv de bază asigurarea respectării dreptuluila un proces echitabil i judecarea proceselor deșcătre instan e judecătore ti în mod impar ial iț ș ț șindependent de orice influen e extranee”ț 29.

Înalta Curte de Casa ie i Justi ie reprezintăț ș țsingura instan ă supremă în România, ca subiectțde drept public cu personalitate juridică i cușsediul în capitala ăriiț 30. Cur ile de apel suntținstan e cu personalitate juridică în a cărorțcircumscrip ie func ionează mai multe tribunaleț țprecum i tribunale specializate. În România, înșmomentul de fa ă sunt organizate 15 cur i deț țapel.

Tribunalele sunt instan e cu personalitatețjuridică organizate la nivelul fiecărui jude i alț șmunicipiului Bucure tiș 31. În circumscrip iațfiecărui tribunal func ionează toate judecătoriilețdin jude , respectiv din municipiul Bucure tiț ș 32.Este de re inut că potrivit art. 37 alin.1 se potțînfiin a tribunale specializate în domeniițprecum: cauze civile, cauze penale, cauzecomerciale, cauze cu minori i de familie, cauzeșde contencios administrativ i fiscal, cauzeșprivind conflicte de muncă i asigurări sociale,șprecum i, în raport cu natura i numărulș șcauzelor, sec ii maritime i fluviale sau pentruț șalte materii.

Tribunalele specializate nu au personalitatejuridică.

Judecătoriile sunt instan e de judecată fărățpersonalitate juridică organizate la nivelullocalită ilor. Localită ile care fac parte dinț țcircumscrip ia fiecărei judecătorii se stabilescțprin hotărâre de Guvern.

Pentru o cât mai bună administrare a actuluide justi ie, la nivelul instan elor de judecată auț țfost organizate sec ii specializate. Bunăoară, lațnivelul tribunalelor i a cur ilor de apelș țfunc ionează sec ii, respectiv completeț țspecializate pentru judecarea unor cauze cum arfi: cauze civile, cauze care privesc rela iile dețfamilie, cauze de contencios administrativ iș

28 Preambulul Legii nr. 304/2004.29 Idem.30 Modul de organizare al Înaltei Cur i de Casa ie iț ț șJusti ie este prevăzut de art. 19 , art. 20, art. 28 – art. 30ț 1

din Legea nr. 304/2004.31 Art. 36 alin. 1 din Legea nr. 304/2004.32 Art. 36 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.

fiscal, cauze privind conflictele de muncă ișasigurările sociale, cauze penale, litigii întreprofesioni ti.ș

În momentul de fa ă ponderea cea mai mare aținstan elor judecătore ti o reprezintăț șjudecătoriile. Cu toate acestea, surprinzător,noul Cod de procedură civilă prevede căinstan ele de drept comun sunt tribunaleleț 33 ișnu judecătoriile. În opinia noastră aceastămodificare este discutabilă având în vederenumărul mai redus de tribunale precum ișposibila distan ă de la domiciliul justi iabilului. ț ț

Actualmente, în solu ionarea litigiilor sețdisting, ca regulă, două grade de jurisdic ie.țPrimul grad îl reprezintă solu ionarea fonduluițcauzei de către instan a de judecată competentățmaterial i teritorial conform legii. În principiu,șurmătorul grad de jurisdic ie este dat de calea dețatac a apelului. Cel nemul umit de modul în careța fost solu ionat apelul are posibilitateațexercitării cailor extraordinare de atac precumrecursul la o instan ă de grad superior. Codul dețprocedura civilă precum i legile specialeșstabilesc care este calea de atac: fie apelul fierecursul în func ie de obiectul cauzei i de alteț șcriterii prevăzute de legiuitor.

Pentru o desfă urare optimă a actului deșjusti ie se urmăre te îmbunătă irea unorț ș țparametrii dintre care o importan ă esen ială oț țprezintă calitatea actului de justi ie. O metodățpentru îmbunătă irea calită ii actului de justi ieț ț țeste dată de specializarea judecătorilor înjudecarea unui anumit tip de cauză34.

În vederea eficientizării actului de justi ie,țCodul de procedură civilă prevede o serie deinstrumente cum ar fi: posibilitatea conexăriicauzelor care se judecă între acelea i păr i sauș țîntre care există o strânsă legătură, evitându-seîn acest fel pronun area unor solu ii contrare;ț țposibilitatea disjungerii cererilor; posibilitateade recuzare a judecătorilor, precum ișposibilitatea de strămutare a cauzelor.

În scopul sporirii încrederii în justi ie precumți a cre terii transparen ei actului de justi ie aș ș ț ț

33 Articolul 95 din Codul de procedura civilă prevede:Tribunalele judecă: 1. în primă instan ă, toate cererile carețnu sunt date prin lege în competen a altor instan e.ț ț34 În acest sens a se vedea „Raport al Consiliului Superioral magistraturii” privind STAGIU DE PREGĂTIRE ÎNOLANDA 8-19 noiembrie 2009, online disponibil lawww.csm1909.ro/csm/linkuri/15_02_2011__39382_ro.doc accesat în data de 28.06.2016 .


fost creată o pagina de internet35 prinintermediul căreia pot fi vizualizate informa iițcu privire la stadiul dosarelor aflate pe rolulinstan elor judecătore ti (număr dosar, obiectț șdosar, păr ile dosarului, termenele de judecată,țincidente procedurale, completul care judecăcauza, precum i ora i sala la care se judecăș șcauza).

Un sistem informatic impresionant deadministrare a dosarelor a fost implementat lanivelul Cur ii de Apel Cluj, mai precis sistemulținformatic implementat permite înregistrareaonline a ac iunilor cu semnătură electronicățdigitală, precum i depunerea i transmitereaș șactelor de procedură36. Sistemul a fost dezvoltatpe parcurs, iar în momentul de fa ă permiteținclusiv vizualizarea online a tuturor actelor deprocedură existente la dosar. În opinia noastră,acest sistem reprezintă o evolu ie importantă darți necesară pentru un acces fiabil la justi ie.ș ț

La nivelul instan elor de judecată dințRomânia a fost implementat software-ulECRIS37. Acest program permite repartizareadosarelor în mod aleatoriu i având în vedereșobiectul cauzei.

În ceea ce prive te compartimentele auxiliareșde specialitate, toate instan ele judecătore ti iț ș ștoate parchetele au în structură următoarelecompartimente auxiliare de specialitate38: a)registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul deinformare i rela ii publice; e) biblioteca.ș ț

Cur ile de apel i parchetele de pe lângăț șaceste cur i, Înalta Curte de Casa ie i Justi ie,ț ț ș țParchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa ie iț ș

35 www.portal.just.ro.36 A se vedea: www.curteadeapelcluj.ro37 A se vedea http://www.juridice.ro/31398/despre-ecris.html accesat în data de 10.06.2016.38 A se vedea art. 116 alin 1 din Legea nr. 304/2004.

Justi ie i Parchetul Na ional Anticorup ie au, deț ș ț țasemenea, în structură un compartiment dedocumentare i un compartiment de informaticășjuridică. Compartimentele de informaticăjuridică se pot organiza i în structuraștribunalelor, a tribunalelor specializate, ajudecătoriilor i a parchetelor de pe lângă acesteșinstan e.ț

4. ConcluziiÎn momentul de fa ă instan ele judecătore tiț ț ș

din România sunt organizate i func ioneazăș țavând la bază numeroase principii evocate îninstrumente interna ionale care vizeazățprotejarea drepturilor omului.

Justi ia, ca serviciu public reprezintă garan iaț țprotejării concrete i efective a drepturilorșomului prin mijloace contencioase.

Independen a instan elor judecătore tiț ț șprecum i a judecătorilor fa a de alte entită i aleș ț țstatului sau entită i private conferă actului dețjusti ie un caracter just i independentț șprotejându-l de orice ingerin ă.ț

În momentul de fa ă justi ia din România seț țconfruntă mai mult cu probleme ce in dețconduita unor magistra i decât de activitatea dețserviciu public. Numărul tot mai mare al cauzelorraportat la numărul mic, de multe, ori aljudecătorilor poate pune în discu ie calitateațactului de justi ie. Altfel spus încredereațcetă enilor în actul de justi ie poate fi afectatț țdatorită erorilor judiciare sau de ce nu, a cauzelorde corup ie. Actualmente, încrederea cetă enilorț țîn justi ie este într-o continuă fluctua ie.ț ț


II. DOCUMENTAR JURIDIC

O ARGUMENTA IE PENTRU CANDIDATURA POLITICĂȚ- DREPT FUNDAMENTAL AL OMULUI*

I. Introducere

Dreptul de a candida în alegeri, sau cum maieste numit dreptul la candidatură, este menționatîntr-un număr de tratate regionale șiinternaționale privind drepturile omului, adeseaîn legătură cu dreptul la vot. De exemplu,Articolul 25 al Pactului internațional cu privirela drepturile civile și politice garantează fiecăruicetățean dreptul și oportunitatea de a vota și de afi ales în cadrul unor alegeri politice periodice șicorecte. Tot astfel, Curtea Europeană aDrepturilor Omului include ca pe o datoriegarantarea drepturilor individuale la vot și lacandidatura în alegeri. În timp ce ambeledrepturi electorale se bucură de recunoaștereinternațională, la nivel național avem de a facecu o situație diferită. Majoritatea normelor șilegilor locale nu includ și nu exprimă acestdrept de a candida în alegeri, cu toate că dreptulla vot este menționat în mod explicit. Acestdezechilibru se poate observa și în literaturaacademică de specialitate cu privire la drepturileelectorale, unde majoritatea textelor se axeazăpe dreptul al vot. Ba chiar în anumite mediiacademice există încă dezbateri dacă acest dreptla candidatură ar trebui considerat un drept alomului. Articolul Aleciei Johns își propune săofere argumente în favoarea acestui drept prinevidențierea valorilor cheie și a intereselor carestau la baza existenței și fundamentării dreptuluila candidatură politică, pledând pentru deplinasa recunoaștere în toate democrațiile liberale.

Este bine cunoscut faptul că pentru a justificaun drept, trebuie să enumeri și să aperi șiîndatoririle care decurg din acest drept. Nimeni„nu poate argumenta un drept fără să analizezeîndatoririle legate de acesta și să determine dacăele sunt sau nu rezonabile”1. Documentul reprezintă o prezentare a articolului scris dedr. Alecia Johns, The Case for Political Candidacy as aFundamental Human Right, publicat în Human RightsLaw Review, Oxford, 2016, pp. 1–26. Traducerea a fostrealizată de Daniela Albu.1 A se vedea H. Shue, Mediating Duties, 1998 p. 98,Ethics p. 687-700; J. Feinberg The Nature and Value of

Autoarea își structurează studiul în patrusegmente principale. Prima parte oferă o scurtătrecere în revistă cu privire la recunoa tereașactuală și la scopul dreptului la candidaturăpolitică de către legislația din domeniuldrepturilor omului, precum și la contestareaacestui drept în literatura academică. În cea de adoua parte, se face o expunere mai detaliată acadrului justificativ. În cea de a treia parte semenționează interesele și valorile care vin însprijinul acestui drept, și anume demnitatea,autonomia, dezvoltarea personală și exprimareapolitică. În ultima parte sunt evidențiate altedrepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la vot,în scopul de a arăta cum recunoa terea deplină așdreptului la candidatură politică esteinstrumentală pentru realizarea tuturorcelorlalte drepturi fundamentale.

II. Recunoașterea și scopul dreptului lacandidatură în legislația actuală adrepturilor omului

Așa cum s-a subliniat mai sus, dreptul lacandidatură este inclus într-o serie de tratateregionale și internaționale de drepturile omului.Există un consens tot mai extins cu privire la cea ajuns să însemne acest drept, așa cum apare înjurisprudența mai multor curți internaționale și aorganismelor de monitorizare a tratatelorinternaționale. De exemplu, pentru a garanta căcerințele de eligibilitate pentru candidatura înfuncții publice sunt rezonabile și nediscriminatorii2, acest drept implică o procedurăechitabilă în hotărârea eligibilității.

Curțile și organele de monitorizare atratatelor au susținut și că acest drept include șidatoria din partea statului de a lua măsuri pentruasigurarea unor oportunități reale la candidaturăîn contextul dreptului la exprimare politică.3 În

Rights (1970) p. 42 Podkolzina împotriva Letoniei No. 46726/99, Merits andJust Satisfaction, 9 aprilie 2002.3 Organizația Femeilor din Mauritius împotriva Mauritius


acest context Curtea Europeană a DrepturilorOmului a recunoscut măsura în care multeaspecte ale organizării electorale pot afectadreptul la candidatură, exprimând faptul cădepozitele cerute pentru candidaturi trebuie săfie proporționale și nu excesive pentru a nuconstitui „o barieră financiară insurmontabilă”pentru candidat.4 Dreptul la candidatură necesităun mecanism nearbitrar și transparent pentrunumărătoarea voturilor5, precum și prezențaunor proceduri de examinare a plângerilor caresă fie echitabile și imparțiale, în cazul unorpresupuse abateri electorale. Curțileinternaționale și organismele de monitorizare atratatelor au recunoscut un oarecare grad depermisibilitate cu privire la subiectul dreptuluila candidatură luând în considerareparticularită ile individuale, sociale, naț ționale,precum și nuanțele politice, stabilind că trebuiesă se ia în considerare evoluția istorică șipolitică a statului respectiv atunci când seevaluează corectitudinea eligibilitățiicandidaturii în funcții publice. Tocmai existențaunor astfel de diferențieri la nivel interna ionalțși regional subminează necesitatea recunoașteriidreptului la candidatură ca drept fundamental înlegislațiile naționale.

Dreptul la candidatură în legislațiilenaționale

În cadrul unui sondaj efectuat în 150 de țăridemocratice în anul 2014, s-a constatat că doar27% din aceste țări includ ca drept în sinecandidatura în alegeri. Unele includ un dreptmai general de a deține funcții publice sau de aparticipa în mod direct la guvernare, de undepoate să decurgă și dreptul la candidatură. Cutoate acestea 66% dintre aceste democrații nuincludeau acest drept sub niciuna dintre formelesale. De aici rezultă că acest drept este puținrecunoscut la nivel național. Tocmai de aceeaacest studiu și-a propus să susțină recunoaștereadreptului la candidatură în alegeri ca dreptconstituțional în toate democrațiile liberale.

(35/78) CCPR?C/12/D/35/1978.4 Suhkovetskyy împotriva Ukrainei , cererea No.13716/02, Merite și Justificare echitabilă, 28 martie 2006,para. 73.5 Hajili împotriva Azerbaijan, cererea No. 6984/06, Meritsand Just Satisfaction, 10 aprilie 2012.

Se poate argumenta că dreptul unui cetățeande a candida în alegeri este deja o trăsătură debază a oricărei democrații liberale, având învedere faptul că la stabilirea componențeiguvernului, constituțiile naționale subliniazădreptul la candidatura în funcții publice. Estetocmai ceea de Dworkin numește normeconstituționale „permisive”, cele care conduc laformarea unui guvern majoritar prin stipulareatermenilor și condițiilor alegerilor6. Cetățeniloreligibili trebuie să li se recunoască dreptul de acandida, chiar dacă acest drept nu este inclus înmod expres ca parte a unui set constituțional delegi. Același lucru este valabil și pentru dreptulla vot: în absența unei recunoa teri exprese,șpuțini ar avea motive să susțină că cetățeniieligibili nu au dreptul la vot într-o democrațieliberală. Aceste drepturi electorale suntconsiderate ca fiind parte integrantă dinprincipalele elemente constitutive aledemocrațiilor moderne7 și în acest context,existența și necesitatea lor nu pot fi contestate.

Cu toate acestea, Alecia Johns susține că estenecesar un nivel mai ridicat și mai la obiect alprotecției dreptului la candidatură. Ea sprijinăideea includerii acestui drept pornind de latermenul desemnat de Dworkin drept regulăconstitu ională „care elimină din competiț ție”8,care descrie în mod amănunțit drepturiindividuale restricționând puterea dereprezentare așa cum a fost ea definită prinnormele și regulile permisive. În acest sens,dreptul la candidatură funcționează ca un dreptde bază al tuturor cetățenilor adulți, astfel încâtorice limitare a acestui drept, inclusiv regulilede eligibilitate, trebuie să fie justificate în modspecial de statul respectiv.

Așa cum reiese din jurisprudența CurțiiEuropene a Drepturilor Omului, pentru cadreptul de a candida să aibă însemnătate și să nufie doar iluzoriu, statul are îndatoriri privindasigurarea unui cadru electoral echitabil, în careacest drept să poată fi exercitat. Astfel potrivitlui Rawls, statul are datoria să asigure „ovaloare echitabilă” a dreptului la candidatură: să

6 A se vedea Dworkin, Constitutionalism and Democracy(1995) p. 3, European Journal of Philosophy, pp. 2-3.7 A se vedea Plattner, Liberalism and Democracy: Can’tHave One Without the Other (1998), p. 77.8 Dworkin op. cit., p. 3.


garanteze nu numai existența acestui drept dar și„valoarea” sa pentru toți cei care trebuie să sebucure de el și să îl exercite.9 Astfel, în termeniilui Rawls, statul are datoria de a asigura o„valoare echitabilă” dreptului la candidatură, dea garanta nu numai existența dreptului în sine,dar și valoarea acestuia. Exprimat în aceștitermeni dreptul la candidatură devine o normămult mai contestată decât pare la prima vedere.John Rawls include dreptul „de a deține ofuncție publică” printre libertățile fundamentale,care trebuie garantate în mod egal pentru toți.Cu toate acestea punctul de vedere al Rawls nueste împărtășit de toată lumea. Charles Beitzrespinge categorisirea de către Rawls aoportunității de a candida pentru o funcțiepublică drept o libertate fundamentală. Elsubliniază că aceasta ar trebui delimitată dedreptul la vot, care este exercitat de toată lumea,fiind un drept fundamental.10 Potrivit lui Beitz,în timp ce este un drept faptul de a îți exprima oanumită poziție (prin dreptul la vot), acesta estediferit de dreptul de a îți reprezenta propriapoziție (prin candidarea în alegeri)11. În opinialui Beitz dreptul de a candida este conceput ca oocazie de dezvoltare personală, similară cudreptul de a alege o carieră.

Cercetătorii în domeniu din SUA și-auexprimat de asemenea îndoiala dacă candidaturapolitică ar trebui recunoscută ca fiind un dreptfundamental.12 În Constituția Statelor Unite nuse menționează în mod explicit dreptul lacandidatură, deși unele tribunale au încercat sărecunoască acest drept ca fiind un dreptfundamental, Curtea Supremă a SUA s-apronunțat clar considerând că dreptul lacandidatură politică nu a atins statutul de dreptfundamental.13 Teoreticianul constituției,Laurence Tribe și-a exprimat acceptul față depoziția Curții Supreme, susținând faptul cădreptul de a candida politic nu este un drept

9 A se vedea Rawls, Political Liberalism (1996), p. 327.10 A se vedea Beitz Political Equality (1989) pp. 174-175.11 Ibid.12 A se vedea Quigley, Wading Through the Morass: TheEleventh Circuit Recognizes a Right to Candidacy inRandall v Scott (2011), Boston College Law Review pp.185-193.13 Bullock împotriva Carter 405 US 134 (1972) pp.142-143.

fundamental. Această poziție a lui Tribe, precumși lipsa unui consens general între teoreticieniipolitici indică în mod concertat necesitatea uneievaluări sistematice a justificărilor teoreticeprivind dreptul la candidatură politică.

III. Analiza domeniului de aplicare și aconținutului cadrului justificativ

În această secțiune sunt evidențiate aspecteale justificării teoretice după cum urmează:

1. Obiectul justificării: se afirmă scopulgeneral al unui drept moral;

2. Unde se situează justificarea: contextulnormativ în care se poziționează și contextulempiric înspre care este direcționat (ideea dedemocrație liberală);

3. Cum are loc această justificare:contururile precise ale cadrului justificativ și oscurtă pledoarie în favoarea forței argumentului

1. Scopul general al dreptului moral lacandidatură

Așa cum s-a văzut mai sus articolul militeazăpentru un drept la candidatură înțeles ca undrept complet, care include două datoriiprincipale: (i) datoria negativă a statului de a sereține de la impunerea unor cerințe deeligibilitate nejustificate pentru funcțiile electiveși (ii) datoria pozitivă de a oferi un cadruelectoral echitabil prin intermediul căruia acestdrept să poată fi exercitat de către potențialiicandidați, cu aceeași echitate și oportunitățiegale.

Datoria negativă a statului de a se reține de ladescalificări nejustificate provine din concepțiacă această candidatură reprezintă mult mai multdecât un simplu drept al celor calificați, fiindmai degrabă o motivație de bază pentru dreptulde a fi calificat.14 Acest drept de a fi calificat nueste un drept absolut, deoarece există o serie decerințe justificative pe care un stat trebuie să leimpună în mod rezonabil. Cu toate acestea,dreptul la candidatură nu creează o prezumție înfavoarea incluziunii, astfel încât restricțiile cuprivire la eligibilitate trebuie să pretindă o

14 A se vedea Secțiunea 3 a Cartei Canadiene aDrepturilor și Libertăților; Harvey v. New Brunswick(Attorney General) 1996 2 SCR 876 (Curtea Supremă aCanadei) para 28.


justificare puternic argumentată din parteastatului. Astfel de probleme s-au întâlnit cuprivire la cerințele de rezidență, de limbă,descalificare pe motive de comportamentinadecvat în trecut, sau descalificare a unorpersoane cu dublă cetățenie. Interesele statuluirespectiv sunt de a salvgarda competența șiintegritatea oficialităților publice alese.Recunoașterea unui drept justificat șifundamental la candidatură devine necesară iarjustificările pentru exercitarea acestui drepttrebuie supuse unor standarde de scrutin, caresă țină cont de importanța unei eligibilități caresă reflecte o atitudine incluzivă față de cetățean.

În ceea ce privește datoria pozitivă a statuluide a oferi un cadru electoral echitabil, CurteaEuropeană a Drepturilor Omului a recunoscutimportanța acestei datorii pentru realizareadeplină a dreptului la candidatură. Legile careau fost contestate în acest context au fost celereferitoare la înregistrarea candidaților, sauimpunerea unor taxe exorbitante pentrucandidatură.

Dreptul moral la candidatură politică trebuieinterpretat prin prisma acestor două datorii alestatului, precum și prin cea a restricțiilorpotențiale ale candidaturii a căror redresare seîncearcă.

2. Contextul justificativ. Definirea„democrației liberale”.

Studiul Aleciei Johnes își propune să vină înapărarea afirmației că dreptul de a candida înalegeri există ca, ceea ce Feinberg numea „dreptmoral ideal”, un drept moral care trebuieconvertit într-un drept pozitiv legal.15 Contextulîn care un astfel de drept complet la candidaturătrebuie să existe, este cel al unei democrațiiliberale.

Printre teoreticienii democrației empiricetermenul „democrație liberală” a ajuns să fiesinonim cu un regim politic care are următoarelecaracteristici: protecția libertăților civileindividuale (inclusiv libertatea de credință, deexprimare, de asociere și adunare), statul dedrept, constituționalitatea, un regim judiciarindependent și protec ia minorităț ților etnice șiculturale.16 Diamond juxtapune un astfel de

15A se vedea J. Feinberg, Social Philosophy (1973), p. 85.16 A se vedea L. Diamond, Can the Whole World Become

regim celui al unei „democrații electorale”subțiri, cu alegeri multipartide, competitive darcăreia îi lipsesc elementele substanțialeenumerate mai sus.17

Nu trebuie însă să înțelegem că dreptul lacandidatură politică, împreună cu întreaga gamăa celorlalte drepturi civile și politice nu există cadrept moral în „democrațiile electorale” subțiri.Ceea ce trebuie înțeles este că dorința de aproteja anumite libertăți individuale trebuieacceptată și sub nici o formă nu are nevoie dejustificare în sine.

Dufek și Holzer subliniază o distincție cheieîntre teoreticienii democrației empirice șinormative cu privire la abordarea „democrațieiliberale”; primii văd democrația liberală ca peun ideal suprem care trebuie realizat, în timp ceceilalți o concep ca pe un punct de plecare deunde vor lansa reformarea acesteia,transformarea și alternativele posibile18.

În fruntea teoreticienilor democrațieinormative, care critică modelul liberal sunt ceicare aparțin școlii de gândire a democra ieițdeliberative. Dryzek și alții au subliniat că„minimalismul liberal” se axează în mod prearestrictiv pe simpla agregare a preferințelor fixeși nu reușește să plaseze prioritate suficientăasupra celor de reflexie, prin dezbaterepublică.19 Studiul de față este de acord cuaceastă poziție critică și în argumentarea pentruun drept complet la candidatură, argumentelejustificative se vor baza în mare parte pemișcarea teoretică modernă care tinde spreconcepte mult mai deliberative ale democrației.Principiile centrale ale democrației liberale suntconsiderate necesare, dar nu suficiente pentrurealizarea deplină a acestui drept.

3. Conturarea cadrului justificativInspirându-se din scrierile lui James Nickel20,

Democratic (2003).17 A se vedea L. Diamond Developing Democracy;Towards Consolidation (1999), pp. 10-12.18 A se vedea P. Dufek & J. Holzer, Democratization ofDemocracy? On the Discontinuity between Empirical andNormative Theories of Democracy, Taylor Francis Online,4 iulie 2013.19 A se vedea J. S. Dryzek, Deliberative Democracy andBeyond, Oxford University Press, 2000.20 A se vedea J. Nickel, Making Sense of Human Rights,2nd edition, 2007, pp. 53-91.


articolul Aleciei Johnes propune o abordarejustificativă pluralistă, care să includă ca interesprincipal apărarea dreptului la candidaturăpolitică, precum și argumentele care derivă dinaceasta și care demonstrează măsura în careacest drept este necesar pentru implementareaeficientă a altor drepturi și interese conexe.Nickel subliniază că abordarea pluralistă trebuiefavorizată deoarece o linie unică de justificarenu va putea oferi imaginea completă aimportanței acestui drept și nici nu va putea săcontracareze cu succes eventualele obiecții.21

Prima justificare esențială se bazează peabordarea de către John Tasioulas a drepturiloromului prin prisma intereselor. Potrivit acesteiabordări, drepturile omului sunt fundamentatepe o pluralitate de valori normative, care includ:(i) demnitatea umană, definită ca statut șivaloare morală intrinsecă; și (ii) o varietate deinterese umane universale.22 Tasioulas își susțineabordarea în opoziție cu teoreticienii care sebazează doar pe statutul acestui drept și careconcep drepturile omului ca fiind fundamentatedoar în statutul moral al cuiva; aceștiteoreticieni se eschivează nedorind să ia înconsiderare că interesele ar fi baza pe care sefundamentează drepturile, din teama că o astfelde abordare ar putea fi interpretată dreptutilitarism sau din prisma teoriei consecințelor.După părerea lui Tasioulas, demnitatea umanătrebuie onorată prin respectarea și protejareaintereselor acesteia. În opinia sa, alte intereseuniversale pe care se fundamentează drepturileomului includ realizarea, bucuria exercităriidepline a unui drept și cunoașterea.

Abordarea justificativă care urmează vaîncerca să stabilească măsura în care dreptul lacandidatură favorizează o lărgire a interesuluiuman universal și democratic al cetățeanuluipentru autonomie, exprimare politică șidezvoltare personală. Vom stabili măsura în carevaloarea demnității umane, definită la modulgeneral ca statut moral egal, necesită și impuneexistența și protecția dreptului la candidatură.

Această secțiune se bazează pe teoria luiShue privind drepturile fundamentale: drepturi

21 Ibid., p. 53.22 A se vedea J. Tasioulas Towards a Philosophy ofHuman Rights (2012), p. 65.

care sunt necesare pentru exercitarea tuturorcelorlalte drepturi, 23 dar mai ales sefundamentează pe concepția larg acceptată ainterdependenței drepturilor omului, deoarecerelația dintre drepturi poate oferi premisejustificative pentru drepturi individuale.Argumentul interdependenței nu trebuieinterpretat ca o diminuare a importanțeiindividuale a candidaturii politice ca drept desine stătător, dar va servi ca sprijin pentrususținerea apărării adecvate a dreptului lacandidatură, luând în considerare importanțacentrală a acestui drept pentru realizarea altorlibertăți fundamentale.

IV. Principala justificare bazată pe interesa dreptului la candidatură

Aceasta se va dezvălui în trei etape. În primulrând vom sublinia importanța interesuluiprimordial al cetățeanului democrat de aparticipa semnificativ la viața politică. În aldoilea rând, vom demonstra măsura în carecandidatura în funcții publice oferă o calevalabilă și unică pentru exercitarea acesteiparticipări. Vom evidenția cum oportunitatea dea candida în alegeri promovează următoareleinterese umane universale: exprimarea politică,dezvoltarea personală și autonomia. În al treilearând, vom argumenta că valoarea demnitățiiumane stă la baza dreptului la candidatură.

A. Interesul democratic al cetățeanuluide a participa semnificativ la viața politică

Natura, modalitățile de aplicare și scopulparticipării politice în care se angajeazăcetățeanul este invariabil influen ată de teoriațnormativă a acestuia cu privire la democrație.Dacă el acceptă concepția elitistă despredemocrație a lui Schumpeter, participarea se valimita la alegerea unor reprezentanți mult maiexperimentați, care sunt capabili de luarea unordecizii eficiente în treburile publice. 24 Cu toateacestea, dacă trecem în revistă multe alte teoriinormative cu privire la democrație, devineevident faptul că majoritatea consideră că un

23 A se vedea Shue, Basic Rights: Subsistence, Affluenceand US Foreign Policy (1996), p. 19.24 A se vedea J. Schumpeter, Capitalism, Socialism andDemocracy, a treia ediție, Harper&Brothers, (1950).


cetățean democrat trebuie să se angajeze înmodalități de participare directă la viața politică,dincolo de simpla acordare a votului pentrureprezentanții pe care îi consideră potriviți să iadeciziile. Toate aceste teorii se deosebesc întreele prin felul în care privesc natura și scopulparticipării la viața politică.

Teoria liberală se concentrează pecomunicarea preferințelor și necesităților cătrereprezentanții aleși cu scopul principal de aasigura garantarea drepturilor și intereselorliberale.25 Astfel, participarea politică esteconsiderată mai degrabă ca o condiție necesarăpentru asigurarea libertăților personale, decât caun bine în sine. Teoreticienii cu concepțiirepublicane clasice 26 și cu modele de participaremai moderne se axează pe oportunitateaangajării directe în procesul decizional, mai cuseamă din perspectiva dezvoltării și realizăriipersonale a cetățeanului.27 Susținătoriidemocrației deliberative se axează pe formareaunor preferințe rafinate și reflexive prinintermediul unui proces de deliberare publicăavând ca scop consolidarea unei raționalitățidiscursive.28 Procesul deliberativ este valoros însine, fiind o sursă de legitimitate democratică.Alți teoreticieni precum Dahl și Beitz auevidențiat măsura în care cetățeanul democrat artrebui să dețină parțial controlul și să participela alcătuirea agendei politice și nu doar săreacționeze la aceasta.29

Justificarea dreptului la candidatură sebazează pe apărarea pluralității intereselorumane, și nu este legată în mod inextricabil doarde un singur curent al teoriei democratice. Deexemplu, justificarea candidaturii ca având unrol important in asigurarea altor libertățirezonează cu interesul teoreticienilor liberali înprotejarea drepturilor personale. În mod similar,partea de procedură care arată cum candidatura

25 A se vedea J. Teorell Political Participation and ThreeTheories of Democracy: A Research Inventory andAgenda (2006) p. 45, European Journal of PoliticalResearch, pp. 787-792.26 A se vedea D. Held, Models of Democracy, ediția adoua ,Stanford University Press (2006).27 A se vedea Teorell, op. cit., p. 794.28 A se vedea Held, op. cit., p. 233.29 A se vedea R. A. Dahl On Democracy, Yale University,2000.

promovează dezvoltarea personală, vine însprijinul teoriilor republicane și al democrațilorcare susțin participarea activă la viața politică.Mai mult decât atât, accentul pe care îl puneDahl pe controlul agendei politice va fi folositpentru a argumenta cum candidatura poatepromova valoarea autonomiei individuale. Încele din urmă, teoria deliberării democratice vafi foarte instructivă pentru analizarea valoriicomunicative a candidaturii, ca mijloc deexprimare politică. De aceea, este important desubliniat faptul că prezentarea justificăriiacestui drept nu acceptă și nu respinge niciunadintre teoriile cu privire la democrație, cucondiția ca acestea să fie în limitele trăsăturilorprincipale ale unei democrații liberale.Secțiunea acestei lucrări care se referă laproceduri pentru candidatură demonstreazăfaptul că dreptul de a candida oferă o cale unicăde participare la viața politică, așa cum susținnumeroasele și diversele teorii cu privire lademocrație.

B. Interesele fundamentale care stau labaza dreptului la candidatură politică

(i) Exprimarea politică Dreptul la exprimare politică se află în

centrul interesului uman și este recunoscută caun drept fundamental în democrațiile cele mailiberale. Candidatura oferă o oportunitate unicăpentru cetățean de a-și exprima și de a-șicomunica convingerile, iar cetățeanul merită orecunoaștere independentă și o protecție aacestui drept de a candida. Această valoarecomunicativă unică a fost recunoscută de Curteade Apel a SUA30, care a considerat că dreptul lacandidatură politică este un drept constituționalprotejat de Primul Amendament: dacă dreptul dea candida este privit din punctul de vedere aleficienței exprimării individuale, există foartemulte oportunități pentru individul care doreștesă candideze. Astfel se deschid și noi uși pentrumass media, acolo unde altădată nu avea acces,candidatul poate fi invitat să își discute opiniileîn emisiuni radiofonice sau televizate, el poate fiinvitat la dezbateri cu diferite grupuri pentru a-șiface cunoscute opiniile unor persoane care nu au

30 Mancuso v. Taft 476 F.2d 187 (1973).


auzit de el și de ideile sale. Pe scurt, candidaturadeschide și o mare varietate de posibilități decomunicare, pe care altădată simpatizanții unuipartid nu le aveau. Individul poate vorbi încapacitate de potențial deținător al unei funcțiipublice și nu doar ca simplu cetățean.

Semnificația acestei transformări estesubliniată și de teoria democrației discursive alui Habermas31 unde evidențiază două căi alecomunicării deliberative. Cea „neoficială” , maidegajată, care are loc în sfera publică undecetățenii identifică problemele și diferitelesoluții la acestea într-un spațiu descentralizat.Prin contrast, procesul politic, „formal”, oficialinclude deliberări între candidați și între factoriide decizie care răspund opiniilor și informațiilorgenerate din sfera neoficială. Habermasevidențiază faptul că rezultatele se bazează peinterdependența dintre cele două. Din acestmotiv, importanța candidaturii este subminatăde gradul în care aceasta poate facilitainterdependența, acționând ca o punte delegătură între sfera neoficială și cea oficială,garantându-i astfel cetățeanului obișnuit oplatformă prin care să se poată afirma pe caleacomunicării oficiale. Conceptul democrațieideliberative apreciază rolul mai extins alprocesului electoral: nu numai ca un mijloc dereunire a preferințelor politice și de selectare areprezentanților, dar și ca proces discursiv încadrul căruia preferințele se rafinează și seconturează mai exact.

Aprecierea rolului comunicativ al alegeriloreste esențial pentru înțelegerea valorii deexpresie a candidaturii.

Dar prin evidențierea valorii de expresie acandidaturii, nu se intenționeazădesconsiderarea aspectului de luare efectivă adeciziilor din cadrul procesului electoral.„Expersiviștii”, cei care au susținut justificareadreptului la vot au fost criticați adesea pentru căau încadrat greșit substanța și implicațiiledeciziilor votantului ca fiind mai puținimportante decât faptul că individul respectivbeneficiază de capacitatea morală de a îșiexprima opinia politică,32 iar astfel deținătorul

31A se vedea J. Habermas, Between Facts and Norms(1996), pp. 304-8.32 A se vedea Ben and Wollheim, Political Participation(1978), p. 19.

acestui drept este descris ca neavând o obligațiemorală de a vota în mod responsabil.33 În modsimilar, s-ar putea argumenta că punereaaccentului pe interesul candidatului în a seexprima individual diminuează importanțainteresului public colectiv aflat în joc în politicaelectorală. Aceasta rezonează cu obiecțiunea luiBeitz la considerarea candidaturii drept olibertate fundamentală. El o reduce definind-oca pe un interes personal care reprezintă opiniacuiva și subliniază că nu ar trebui să serveascăla escaladarea unui interes colectiv mult maiimportant, de a forma un guvern majoritarstabil,

Această critică are legitimitatea ei, darvaloarea de expresie a dreptului de a candida nuînseamnă excluderea rolului decizional alalegerilor. Se știe că numărul persoanelor careau acces la candidatură trebuie să fie oarecumlimitat pentru a asigura alegeri fezabile.Aspectul interesului în a se exprima trebuie săfie recunoscut pentru a avea o imagine globală avalorii participative a candidatului. Votanții auinteresul să audă părerile candidaților, astfelîncât să fie bine informați atunci când iaudeciziile și își exprimă preferințele.

(ii) Dezvoltarea personală

Gradul în care participarea politicăpromovează dezvoltarea personală a fost mereuo preocupare a conceptelor republicane șiparticipative despre democrație. În cadrultradiției clasice republicane, regăsim noțiuneaaristotelică a omului ca „animal politic”, careobține împlinirea deplină doar prin participaredirectă la viața politică.34 În zilele noastre existăconcepții mai moderate cu privire la rolulparticipării în dezvoltarea personală, iar acesteasunt trăsături atât ale politicilor liberale cât șirepublicane. În această secțiune a lucrării nevom axa pe opiniile lui Rawls privinddezvoltarea personală ca justificare a libertățilorpolitice și pe gradul în care candidatura politicăoferă o oportunitate majoră și distinctă învederea unei astfel de dezvoltări.

33A se vedea Waldron, Participation: the Rigtht of Rights(1998) p. 98.34 A se vedea Aristotel Politica, Cartea a III-a.


Primul principiu al dreptății la Rawls susținecă fiecare persoană are drepturi și libertăți egale,ceea ce include și libertățile politice de a vota șide a candida în funcții publice.35 Conform celuide al doilea principiu al dreptății „inegalitățilesociale și economice trebuie să fie luate înseamă pentru toți atunci când se deschidcandidaturile, în condiții echitabile și cu șanseegale:”36 Valoarea și utilitatea libertățilorpolitice trebuie să fie aceleași pentru toți, fărădeosebire de poziția economică sau socială.Deci conform lui Rawls, oricare cetățean aredreptul la șansa echitabilă de a deține o funcțiepublică și de a influența rezultatul deciziilorpolitice. Rawls subliniază valoarea intrinsecă alibertăților politice pentru dezvoltarea socială șiintelectuală a cetățeanului. El leagă libertățilepolitice de dezvoltarea și exercitarea a douăputeri morale, pe care le consideră necesarepentru toți participanții la un sistem echitabil decooperare socială. El identifică aceste douăputeri morale ca fiind (i) capacitatea de a aveasimțul dreptății – abilitatea de a înțelege și apune în aplicare conceptul public de dreptate,care caracterizează condițiile cooperării socialeși (ii) capacitatea de a avea o concepție a binelui– de a forma, revizui și urmări îndeplinirea uneiviziuni personale axată pe ceea ce este bine și cemerită făcut pentru societate. Rawls susține călibertățile politice joacă un rol deosebit deimportant în asigurarea exercitării depline șieficiente a simțului dreptății de către cetățean.

De aici putem desprinde importanța roluluipe care candidatura politică o are în aspectulmoral al evoluției personale. Procesul formăriiși prezentării unor puncte de vedere propriiasupra deciziilor politice oferă ocaziacandidatului de a aplica raționamente și normemorale unor probleme de interes public și de ase angaja în dezbateri pe aceste subiecte cuelectoratul precum și cu contracandidații sauoponenții săi. Rigoarea socială și intelectualănecesară candidatului pentru a convingeelectoratul cu privire la punctul său de vedere șipentru a se distanța de opoziție îi oferă acestuiao șansă unică de dezvoltare, care se plasează cu

35 A se vedea Rawls, Political Liberalism, (1996), p. 291;și Rawls, Theory of Justice, Revised edn (1999), p. 53.36 Ibid., p. 291.

mult deasupra celei conferite și oferite prindreptul la vot.

Potrivit lui Rawls, cel de al doilea principiual dreptății susține accesul echitabil la funcții șipoziții, ceea ce este foarte important pentrudezvoltarea personală a cetățeanului care îșipropune să candideze. Rawls menționează că ceiexcluși pe nedrept de la dreptul de a candida vorfi privați de la o deplină realizare personală, prinexercitarea cu devotament și pricepere adatoriilor sociale. Astfel aceste persoane vor fiprivate de unul dintre principalele aspecte alebinelui uman.

(iii) Autonomia

Conceptul de autonomie se referă lacapacitatea cuiva de a alege o anumită viziuneasupra unui trai bun, de a lua hotărârile și de ase orienta după dorințe și considerații care nu îisunt impuse din exterior.37 Așa cum subliniazăDavid Held, într-o societate democratică,recunoașterea autonomiei cetățeanului impunecrearea unui sistem colectiv și reflexiv de luarea deciziilor în care cetățenii se pot angaja îndeliberarea cu privire la treburile politice care leafectează în mod semnificativ condițiile lor deviață.38 Potrivit lui Held, acest principiu alautonomiei se află în centrul conceptuluidemocratic, existând diferite tabere aleteoreticienilor care acordă atenție dezvoltăriipersonale a cetățeanului în mod echitabil și egal.Vom argumenta că dreptul la candidaturăpolitică dezvoltă și mai mult noțiunea deautonomie democratică datorită faptului că oferăindividului o șansă importantă de a-și exercitacontrolul asupra agendei publice.

Evidențiind criteriile necesare pentru unproces democratic deplin, Dahl susține căputerea poporului „demos” ar trebui să dețină șiea controlul asupra agendei, să i se ofere ocazialuării deciziilor, iar ceea ce contează ar trebui săfie discutat și decis în cadrul unui procesdemocratic.39 În democrațiile liberale, candidațiila funcții politice joacă un rol important în

37 A se vedea Christman, Autonomy in Moral andPolitical Philosophy, the Stanford Encyclopedia ofPhilosophy (2011).38 A se vedea Held, op. cit., p. 271.39 A se vedea Dahl, op. cit., p. 38.


elaborarea conținutului agendei publice,deoarece ei constituie platforma de unde o seriede alternative sunt lansate și prezentate pentru afi dezbătute și luate în considerare de public.Beitz ca și alții recunoaște acest rol central șisubliniază gradul în care regulile carereglementează accesul candidatului la votinfluențează alcătuirea agendei politice.40

Valoarea autonomiei impune ca persoanele săfie libere să își aleagă propria concepție cuprivire la un trai bun, la cum trebuie să arate oviață care merită trăită. Pentru ca autonomia săse poată manifesta este nevoie de libertate.Autonomia și libertatea stau la baza celor maimulte libertăți civile și politice deoarece ele aurolul de a împiedica statul să intervină în modnedrept cu privire la opțiunile cetățeanului închestiuni de asociere politică, discurs saucredință religioasă. Dar autonomia funcționează„în limitele unor valori prudente”41. O încălcarea autonomiei este restricționarea alegerii cuivade a candida într-o funcție publică. Așa cumsubliniază Shue, faptul că multe persoane nudoresc să participe la viața politică nu înseamnăsă se împiedice această participare și să nu fieconsiderată un drept al fiecăruia.42

C. Valoarea demnită ii umaneț

Alecia Johns subliniază faptul că atâtutilitatea conceptului de demnitate cât și relațiaacestuia cu drepturile omului, rămân încă foartecontestate în literatura de specialitate, cu toatecă mai există și voci care susțin că sunt pedeplin întemeiate. De aceea alege să se axeze perolul și semnificația specifică a demnită ii înțcontextul justificării dreptului la candidatură.

(i) Semnificația și rolul demnității înconsiderarea candidaturii bazate pe interes

Ideea de demnitate ca necesitatefundamentală pentru existența unui statut egalîntre oameni este regăsită în multe teorii șiconcepte cu privire la demnitate. Demnitateaumană are rolul de a stabili de ce interesele

40 A se vedea Beitz, op.cit., p. 164.41 A se vedea Tasioulas, Human Rights, Universality andthe Values of Personhood: Retracing Griffin’s Steps’(2002), p. 93.42 A se vedea Shue, op. cit., pp. 72-73.

umane merită protecție și sprijin pentrurealizarea lor. Dacă analizăm în mod specificdreptul la candidatură, vom vedea că demnitateaare rolul unei norme de expresie, ceea ceînseamnă că semnificațiile exprimate prinacțiuni contează din punct de vedere moraltocmai prin virtutea manifestării demnității. Așacum subliniază Denise Reaume43 „violareademnității implică transmiterea mesajului căunii sunt mai puțin valoroși decât alții”. Acestconcept rezonează cu cel al lui Habermasprivind demnitatea umană în contextul aspirațieipentru recunoaștere socială a statutuluicetățeanului, ca membru egal într-o comunitateorganizată.44 Deci demnitatea are și conotația derecunoaștere socială și de statut moral egal.

(ii) Demnitatea umană și dreptul lacandidatură

Egalitatea politică stă la baza unei guvernăridemocratice și înseamnă că toți membriisocietății sunt la fel de calificați să participe lamăsurile care pot afecta comunitatea.45 Șiconcepția lui Rawls privind libertățile politicesusține egalitatea membrilor societății.Libertățile politice joacă un rol esențial înrecunoa terea statutului moral al cetăș țeanului șiîn consecință și a demnității acestuia.

Excluderea de la dreptul de a candida, deșioricine are dreptul la vot, încă are o semnificațiesimbolică deoarece înseamnă încălcareademnității cetățeanului iar cei care sunt exclușide la acest drept nu au același statut cu cei careau acces deplin la procesul electoral.

V. Justificarea derivată a dreptului lacandidatură

A. Relația dintre dreptul la candidaturăși dreptul la vot

În această parte a lucrării autoarea îșipropune să demonstreze cum un drept complet(care mai este numit și robust) la candidaturăeste necesar pentru garantarea eficientă șiindiscutabilă a dreptului la vot. Curțile de

43 A se vedea D. Reaume Discrimination and Dignity(2003).44 A se vedea Habermas, The Concept of Human Dignityand the Realistic Utopia of Human Rights (2010) 41,Metaphilosophy, p. 472.45 A se vedea Dahl, op. cit., p. 39.


justiție din SUA și cercetătorii în domeniu, aumanifestat reticență cu privire la recunoaștereadreptului la candidatură, ca drept de sinestătător, dar au recunoscut importanța dreptuluila vot.

Autoarea analizează relația dintre dreptul lavot și dreptul la candidatură politică prin prismateoriei drepturilor emisă de Raz, care considerăcă dreptul poate fi justificat de faptul că „prinservirea intereselor deținătorului acestui drept,sunt servite și interesele altora, iar acesteinterese comune contribuie la greutatea șijustificarea acestui drept”46.

Relația dintre vot și candidatură trebuieexaminată prin prisma gradului în careîmplinirea intereselor candidatului respectiv,servește și la împlinirea intereselorfundamentale ale votanților. În acest contextsunt analizate două interese ale votantului: (a)interesul votantului de a-și alege în mod liberreprezentantul și (b) interesul votantului de aface o alegere bine informată

(a) Interesul votantului de a-și alege înmod liber reprezentantul

Dreptul de a vota nu trebuie interpretat caoferind și garanția absolută că oricare votant îșiva vedea reprezentat candidatul ales. Votantulare acces la o paletă diversă de candidați carereprezintă diverse segmente ale societății. Unastfel de drept impune statului datoria de ajustifica la standarde înalte cerințele deeligibilitate și motivele exacte aledescalificărilor unor candidaturi.

Respingând noțiunea dreptului la candidaturăca pe un drept fundamental, Beitz susține că„dreptul de a ți se reprezenta vederile politice nuimplică și dreptul corelativ de a îți reprezentavederile proprii”47. Dar această afirmație ignorăgradul în care candidatul respectiv poate urmărisă reprezinte în mod autentic nu numai opiniilesale, dar și pe cele ale unui grup identificabil,ceea ce ar însemna că negându-i accesul lacandidatură înseamnă a nega reprezentareaintereselor grupului pe care îl reprezintă.

Se mai ridică întrebări cu privire la

46 A se vedea J. Raz, Ethics in the Public Domain: Essaysin the Morality of Law and Politics, Oxford ShcolarshipOnline (2012).47 A se vedea Beitz, op. cit., p. 90.

autenticitatea libertății și atunci când electoratulse află în situația de a alege dintre un număr depersoane sponsorizate de partidele politice,oricât de nepotrivite le consideră pe acestepersoane pentru a-l reprezenta.

Referitor la împiedicarea unui cetățean dea-și exercita dreptul de a participa în mod directsau prin reprezentanți în guvern, orice lege careimpune ca cetățeanul să facă parte dintr-unpartid politic este o piedică inutilă, care neagăcetățeanului dreptul de participare directă șiechivalează cu o încălcare a dreptului acestuia.

(a) Interesul votantului de a face o alegereinformată

Dreptul la vot a fost considerat dintotdeaunaesențial pentru păstrarea tuturor celorlaltedrepturi ale omului. Dreptul la exprimare liberăservește nu numai interesul vorbitorului ci șiinteresul auditoriului, al grupului care se raliazăla ideile acestuia. Tocmai de aceea dreptul lacandidatură este esențial pentru că el dă măsurarealizării depline a dreptului de a vota.Electoratul are dreptul la informare. Programelepolitice trebuie prezentate în mod transparentpentru ca votantul să poată face o alegereinformată. Împiedicarea și marginalizarea unorpartide mai mici, obstrucționarea acestora dea-și prezenta ideile înseamnă o subminare adreptului fiecărui cetățean la o bună informare,și acest fapt ar putea influența maniera în carecetățeanul respectiv își exercită dreptul la vot.

B. Importanța dreptului la vot și adreptului la candidatură politică pentrupăstrarea tuturor celorlalte drepturi aleomului

Dreptul la vot și guvernarea democratică suntesențiale pentru păstrarea tuturor celorlaltedrepturi ale omului. Într-o societate democraticăoricare cetățean se poate exprima în folosulcomunității.

Dreptul la vot, ca drept democratic oferăguvernelor o reacție autentică despre cât de binerezolvă acestea problemele cetățenilor. Parti-ciparea la viața comunității este un drept necesarpentru realizarea tuturor celorlalte drepturi. Fărăfuncționarea eficientă a căilor prin care cererilepopulației se pot face ascultate de către cei caretrebuie să le îndeplinească, atunci când cererile


cetățenilor sunt ignorate, înseamnă că aceștia nuîși pot exercita cu adevărat drepturile.

Autoarea susține că tocmai de aceea, dreptulla candidatură politică este important pentrupăstrarea tuturor celorlalte drepturi, el fiindesențial și pentru realizarea deplină a dreptuluila vot. Dreptul la candidatură are valoaredistinctă ca mijloc de a reacționa față deguvernul în funcție și ca mijloc prin carecererile cetățenilor se pot face cunoscute șiascultate înainte de a fi îndeplinite.

C. Contribuția la o cultură liberală comunăUnii teoreticieni sunt de părere că greutatea

atribuită multor drepturi civile și politice îndemocrațiile liberale este adesea prea maredecât valoarea reală a dreptului respectiv, așacum este el privit de către cel care îl exercită,deci de către deținătorul său. De multe oridrepturile liberale au constituit mai multprerogativul unei comunități decât al unuiindivid, contribuind la o cultură liberală comunăcare servește binele general.48

Dreptul la exprimare liberă servește laprotejarea intereselor celor care au acest drept șipoate fi folosit pentru exprimarea opiniilor unuiindivid sau ale unui grup. Acest drept serveșteinteresele tuturor celor care sunt interesați săobțină informații de la semenii lor. Deci el vineîn sprijinul intereselor unor cetățeni care pot sănu fie nici vorbitori, nici ascultători, prin faptulcă informează cu privire la o opinie, sau osituație existentă. Același lucru se poate spune șidespre dreptul la candidatură politică. Aceeașidiscrepanță există între cetățeanul mediu șicontribuția acestuia la binele comun. Daraceasta nu înseamnă că procesul electoral șiaccesul la candidatură nu trebuie să fieinclusive și echitabile. Interesul general al

48 A se vedea, Raz, op. cit., pp. 54-55.

dreptului la candidatură transcende interesulcandidatului individual și al suporteriloracestuia.

CONCLUZII În timp ce dreptul la vot continuă să se

bucure de o largă recunoaștere atât în legislațiainternațională cât și în cea națională, nu acelașilucru se poate spune despre dreptul lacandidatură politică. Acesta rămâne neteoretizatși nerecunoscut îndeajuns. Articolul AliceiJohns reprezintă un pas înainte în domeniu,pentru că prezintă argumente în favoareafundamentării acestui drept la candidatură îndemocrațiile liberale. Recunoa terea acestuișdrept la justa lui valoare poate contribui laînlăturarea acelei atitudini paternaliste a statuluide a refuza cetățenilor săi această alegere de acandida. Se desprinde din acest studiunecesitatea unei analize profunde a criteriilor deeligibilitate pentru candidaturi și a motivelordescalificărilor din procesul electoral (deexemplu comiterea în trecut a unor fraude decătre candidatul respectiv). Se ridică întrebareadacă votantul poate avea alegerea de a-i acordaîncredere candidatului preferat, sau dacăinteresul statului este suficient pentru a garantao decizie care refuză în mod paternalist aceastăalegere. Trebuie acordată atenție gradului încare astfel de măsuri pot submina demnitatea,autonomia, și libertatea de expresie a celordescalificați și eliminați din cursa electorală.

Studiul Aliciei Johns argumentează și susținecă doar protejarea dreptului la vot, fărărecunoa terea deplină a dreptului la candidaturășpolitică, nu reprezintă o bază adecvată pentrupăstrarea unei complete libertăți electorale, carear trebui să definească și să caracterizeze oguvernare democratică.


III. JURISPRUDEN ĂȚ

DECIZIA CUR II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUIȚÎN CAUZA DRĂGAN ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI1

Potrivit art. 3 din Conven ia pentru apărareațdrepturilor omului i a libertă ilor fundamentaleș ț„Nimeni nu poate fi supus torturii, nicipedepselor sau tratamentelor inumane oridegradante.”1

I. Sub aspect procedural vom re ine căț 2:1. Domnul Adrian Drăgan (reclamantul), a

sesizat Curtea la 25 noiembrie 2009, în temeiulart. 34 din Conven ia pentru apărarea drepturilorțomului i a libertă ilor fundamentaleș ț(Conven ia).ț

2. Reclamantul s-a plâns în special că înpenitenciarele Gala i, Rahova i Jilava condi iileț ș țsale de deten ie au fost inumane. De asemenea,ța sus inut lipsa unui tratament medical adecvat,țfaptul că a fost supus la rele tratamente de unagent de pază al penitenciarului i lipsa deșeficacitate a anchetei cu privire la acesteevenimente, toate cu încălcarea art. 3 dinConven ie.ț

3. La 4 martie 2014, capetele de cererereferitoare la condi iile inumane de deten ie,ț țlipsa tratamentului medical i relele tratamenteșla care a fost supus de un agent de pază alpenitenciarului au fost comunicate Guvernului,iar restul capetelor de cerere au fost declarateinadmisibile, în temeiul art. 54 § 3 dinRegulamentul Cur ii.ț

II. În fapt vom re ine următoarele: țI. Circumstan ele cauzei ț

4. Reclamantul s-a născut în 1956 i se aflășîn prezent în deten ie în Penitenciarul Giurgiu.ț

5. În ultimii 9 ani a fost condamnat în maimulte rânduri i a fost plasat în deten ie înș țdiferite penitenciare. Pentru anumite perioadede timp a fost inut în spitalele-penitenciarețJilava i Rahova.ș

6. La 1 noiembrie 2007, reclamantul a fostcondamnat de Tribunalul Arad pentru două

1 Decizia Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauzațDrăgan împotriva României, C 65.158/09, din 02februarie 2016.2 Pentru simplificarea lecturii au fost numerotate doaraspectele relevante.

capete de acuzare, tâlhărie i furt, la 7 ani deșînchisoare. Instan a a dispus, de asemenea,ținternarea reclamantului în sec ia de psihiatrie ațSpitalului-Penitenciar Bucure ti-Jilava până lașînsănăto ire.ș

A. Condi ii de deten ieț ț

1. Versiunea reclamantului

7. În formularele de cerere i scrisorileșadresate Cur ii începând din 2009 reclamantulțs-a plâns de supraaglomerarea gravă pe care atrebuit să o suporte în Penitenciarul Gala i, undețîntre 13 i 15 persoane private de libertate eraușinute într-o celulă cu dimensiuni între 20 i 24ț ș

mp, ca i în penitenciarele Rahova i Jilava.ș ș8. Reclamantul s-a mai plâns, de asemenea,

de slaba calitate a alimentelor i a apei potabileșdin aceste penitenciare, că nu i s-a oferitîntotdeauna un regim alimentar potrivitconvingerilor religioase musulmane i că, deșcele mai multe ori, ar fi suferit de foame întrucâtpor iile nu erau suficiente.ț

9. În toate cele trei penitenciare apa caldă nuera furnizată decât pentru perioade scurte detimp, în care nu ar fi avut suficientă vreme să sespele pe din i. În plus, în Penitenciarul Jilava nuțera furnizată suficientă apă rece.

10. Reclamantul a sus inut în continuare că,țde i nu dispunea de resurse financiare i nu maiș șavea o familie care să îl sprijine, autorită ile dințtoate cele trei penitenciare nu i-au furnizatîmbrăcămintea necesară, hârtie igienică, săpunde toaletă sau articole de toaletă pentru a sespăla pe din i.ț

2. Versiunea Guvernului

a) Penitenciarul Gala iț11. În Penitenciarul Gala i reclamantul a fostț

cazat aproximativ 8 luni în 6 celule diferite,inclusiv la infirmerie i în celula destinată celorșafla i în "refuz de hrană". În acest penitenciar,țcelulele au aproximativ 24 mp, cu maximum 15paturi. Reclamantul a împăr it celulele cuț


maximum 11 alte persoane private de libertate(2,1 mp de spa iu personal, inclusiv spa iulț țocupat de paturi sau alte piese de mobilier).

12. Apa rece era disponibilă la diferiteintervale, pentru un total de 7 ore pe zi, i nu erașdisponibilă între orele 9 p.m. i 6,30 a.m.șCalitatea apei potabile a fost certificată deAutoritatea de Sănătate Publică Gala i.ț

13. Reclamantul primea un regim alimentarpotrivit convingerilor sale religioase ișcompozi ia meniului zilnic respectațregulamentele în materie.

14. Articolele de toaletă erau furnizatepotrivit bugetului alocat. În cele aproximativ 8luni pe care reclamantul le-a petrecut înPenitenciarul Gala i a primit următoarele: 2țtuburi de pastă de din i, 6 aparate de ras, 4țtuburi de spumă de ras, 9 săpunuri de calitateinferioară, 6 role de hârtie igienică, 2 periu e dețdin i i detergent.ț ș

15. În cursul deten iei în Penitenciarul Gala iț țreclamantul nu a primit vizite i a fostșconsiderat inapt de muncă. Acesta nu aveaniciun venit.

b) Penitenciarul Rahova16. Reclamantul a fost cazat în Penitenciarul

Rahova timp de 6 luni i 4 zile. A fost plasat înșcelule cu o suprafa ă de 21 mp, pe care le-ațîmpăr it cu alte 9 persoane private de libertateț(2,1 mp de spa iu personal, inclusiv spa iulț țocupat de paturi sau alte piese de mobilier).Celulele aveau băi dotate cu 2 chiuvete, un duși o toaletă. Apa rece era disponibilă permanent,ș

iar apa caldă de două ori pe săptămână potrivitunui program.

17. Alimentele erau pregătite în conformitatecu standardele i regulamentele. Renovareașzonelor pentru pregătirea i conservareașalimentelor era în desfă urare la momentul înșcare au fost transmise observa iile Guvernului.ț

18. Guvernul a sus inut că, în momentulțplasării în centrul de deten ie, persoanele privatețde libertate primeau un set de lenjerie de pat.

19. În cursul deten iei în PenitenciarulțRahova reclamantul nu a primit vizite, a fostconsiderat inapt de muncă i nu avea niciunșvenit.

c) Penitenciarul Jilava20. Reclamantul s-a aflat în deten ie laț

Penitenciarul Jilava timp de 22 de zile. Câteva

zile a împăr it o celulă de aproximativ 40,28 mpțalături de alte 27 de persoane private delibertate; existau 30 de paturi, precum i alteșpiese de mobilier (1,43 mp de spa iu personal,ținclusiv spa iul ocupat de paturi sau alte piesețde mobilier). Această celulă era dotată cu douătoalete i două chiuvete, iar apa rece erașdisponibilă permanent. În restul perioadei a fostinut la infirmerie, unde avea la dispozi ieț ț

aproximativ 6 mp de spa iu personal.ț21. Apa caldă era furnizată în spa iile de duț ș

comune potrivit unui program prestabilit de 2ore lunea i vinerea pentru jumătate deșpenitenciar i mar ea i sâmbăta pentru cealaltăș ț șjumătate. Într-una dintre sec iile infirmeriei, înțcare reclamantul a petrecut 14 zile, eraudisponibile 2 du uri cu apă caldă pentru până laș7 persoane private de libertate, pentru acelea ișperioade de timp ca i cele din programulșgeneral (2 ore pe săptămână).

22. În cursul celor 22 de zile pe care le-apetrecut în acest penitenciar, reclamantul aprimit o rolă de hârtie igienică, un aparat de rasi un tub de spumă de ras.ș

23. Guvernul a sus inut că, la 17 mai 2013,țreclamantul a primit, de asemenea,îmbrăcăminte pe care o putea folosi în timpulederii sale în acest penitenciar, dar nu a depusș

niciun document în sprijinul acestei afirma ii.ț24. Reclamantul a primit „meniul pentru

religia musulmană” în conformitate curegulamentul intern.

25. Reclamantul a avut acces la curteadestinată desfă urării exerci iilor timp de 6 oreș țpe zi.

26. În cursul deten iei în Penitenciarul Jilavațreclamantul nu a primit vizite i nu a avut niciunșvenit.

27. La 11 iunie 2013, reclamantul a fosttransferat la Penitenciarul Giurgiu.

3. Plângerile depuse de reclamant cu privirela condi iile de deten ieț ț

28. Reclamantul a depus numeroase plângericătre autorită ile penitenciarului sau cătrețjudecătorul delegat pentru executareapedepselor privative de libertate, subliniindu- ișnemul umirea fa ă de supraaglomerare, slabaț țcalitate a apei potabile sau fa ă de calitatea iț șcantitatea de alimente pe care o primea. Asolicitat în mai multe rânduri să fie plasat într-o


celulă pentru ocupare în regim de o persoană i ișse dea anumite alimente, cum ar fi ouă prăjitesau cartofi prăji i.ț

29. Aceste plângeri au fost întotdeaunarespinse ca nefondate.

30. La 30 septembrie 2009, judecătoria desector din Bucure ti a respins definitivșplângerea reclamantului referitoare la furnizareaneadecvată a apei potabile în PenitenciarulJilava, motivând că această situa ie estețrezultatul constrângerilor bugetare. O altăplângere formulată către judecătorul delegat întimp ce reclamantul era în deten ie lațPenitenciarul Rahova are pe verso nota"Transferat".

31. Plângerile referitoare la supraaglomerareau fost întotdeauna solu ionate cu concluzia cățrepartizarea de inu ilor în sec iuni i celuleț ț ț șreprezintă o func ie a administra ieiț țpenitenciarului i că plasarea în celuleșindividuale nu era posibilă i nu era permisă deșlege.

32. În mai multe rânduri reclamantul s-aplâns judecătorului delegat pentru executareapedepselor privative de libertate că alimentelecare îi erau servite în închisoare erau de slabăcalitate, iar por iile nu erau corespunzătoare.țToate plângerile sale au fost respinse canefondate, întrucât judecătorul delegat pentruexecutarea pedepselor privative de libertate aconsiderat că afirma iile reclamantului ar fi fostțcontrazise de informa iile transmise dețautorită ile din penitenciarele respective.ț

33. La 7 martie 2013 în timp ce se afla îndeten ie în Penitenciarul Rahova, reclamantul ațsolicitat o pereche de pantofi, două perechi deosete i un trening. O notă privind cerereaș ș

afirmă că aceasta va fi examinată în func ie dețstocuri, dar nu există nicio men iune ulterioarățdacă reclamantul a primit vreunul din articolelesolicitate.

B. Tratament medical

1. Starea de sănătate i tratamentulșreclamantului

34. În iulie 2009, în urma unui examenstomatologic la Spitalul-Penitanciar Rahova,reclamantul a fost diagnosticat cu parodontită(gradele I i II) i edenta ie frontală, laterală iș ș ț șterminală. Medicul a prescris tratament specificpentru parodontită, instalarea unei proteze

mobile i o dietă lichidă sau semilichidă până lașinstalarea protezei.

35. Ulterior acelui moment, reclamantul afost dus la medicul dentist în numeroase rândurica răspuns la cererile sale, în urma crizelorproduse de inflamarea gingiilor sau a durerilordentare. I s-a prescris în mod constant untratament simptomatic cu medicamenteantibiotice sau antiinflamatoare. De fiecare datămedicii au repetat recomandarea pentru urmareaunei diete lichide sau semilichide.

36. În noiembrie 2009, reclamantul a fostdiagnosticat cu parodontită marginalăgeneralizată cronică i i-au fost prescriseșantibiotice, medicamente antiinflamatoare ișigienizarea cavită ii orale de către un dentist dințcadrul sistemului penitenciar. Cu aceea i ocazieșa fost, de asemenea, diagnosticat cu inflamareaglandelor salivare i i s-a prescris efectuareașunei interven ii chirurgicale, care s-a realizat laț28 martie 2013.

37. La 11 mai 2010 reclamantul a fostdiagnosticat cu ulcer duodenal i la 11 augustș2011 cu gastroduodenită cronică.

38. La 21 iulie 2011, în timpul uneiexaminări medicale la Penitenciarul Gala i,țreclamantul, care fusese diagnosticat anterior cudiverse tulburări de personalitate, a fostdiagnosticat ca prezentând simptome deparanoia; s-a recomandat să fie internat în sec iațde psihiatrie a Penitenciarului-Spital PoartaAlbă.

39. Între 15 i 19 octombrie 2012,șreclamantul a fost internat pentru inflamareaacută a glandelor salivare i stomatitășgeneralizată. A fost externat cu recomandarea dea consuma alimente lichide i semilichide, să seșspele pe din i de trei ori pe zi, să ia antibiotice iț șsă folosească apă de gură.

40. Reclamantului i-a fost extras un dinte la29 noiembrie 2012.

41. La 24 februarie 2014, reclamantul a fostdus la spitalul penitenciarului având congestie ișinflama ie a gingiilor. A fost diagnosticat,țprintre alte afec iuni, cu otită acută cronică,țstomatită generalizată, parodontită apicalăcronică, tulburări neurovegetative, conjunctivităi spondiloză.ș

42. Reclamantul a fost dus în mai multerânduri la spitale- penitenciar sau la unitatea deurgen ă a spitalelor publice având nasul spartțsau coastele rupte după ce a fost agresat de alte


persoane private de libertate.43. Pe parcursul deten iei reclamantul aț

refuzat tratamentul cu medicamente sau, încâteva rânduri, să fie transportat laSpitalul-Penitenciar Rahova pentru afec iunițcare nu aveau legătură cu afec iunile salețdentare. În noiembrie 2011 reclamantul, care eraîntr-o stare de agita ie, a refuzat să fie examinatțde medicul dentist al penitenciarului. La 3februarie 2014, reclamantul a refuzat efectuareaunei extrac ii dentare.ț

2. Plângeri depuse de reclamant cu privire laproblemele sale dentare

44. La 15 octombrie 2009, reclamantul s-aplâns autorită ilor penitenciarului iț șjudecătorului delegat pentru executareapedepselor privative de libertate că nu i s-a datdieta lichidă i semilichidă care îi fuseseșprescrisă de medic. La 3 noiembrie 2009judecătorul delegat pentru executareapedepselor privative de libertate de laPenitenciarul Rahova a respins plângerea, fiindde acord cu autorită ile penitenciarului că nuțexista o prescrip ie din partea unui medic pentruțo astfel de dietă în dosarul medical alreclamantului. O altă plângere similară depusăde reclamant în ianuarie 2013 a fost respinsă decătre judecătorul delegat pentru executareapedepselor privative de libertate din acela ișmotiv.

45. La 21 mai 2012, în august 2012 i la 10șseptembrie 2012, reclamantul s-a plânsadministra iei penitenciarului că are dureri dețdin i i că nu poate să mănânce întrucât nu i s-aț șdat o dietă lichidă, a a cum a solicitat. Nu existășrăspunsuri la aceste plângeri în dosarul depenitenciar al reclamantului, transmis deGuvern.

46. În ianuarie 2013 reclamantul s-a plânsjudecătorului delegat pentru executareapedepselor privative de libertate despre slabacalitate a alimentelor servite în penitenciar;legumele nu erau suficient gătite; primise oasefără carne. În continuare s-a plâns că nu i s-a datdieta lichidă prescrisă de medici i că a primitșastfel în mod constant alimente pe care nu puteasă le mestece i să le mănânce. Administra iaș țpenitenciarului a afirmat în fa a judecătorului cățreclamantului nu i-a fost prescrisă nicio dietăspecială de către un medic i că alimenteleș

servite în închisoare erau în conformitate cureglementările i în limitele bugetului de 4,06șlei per de inut pe zi (aproximativ 1 euro). La 8țianuarie 2013, judecătorul delegat pentruexecutarea pedepselor privative de libertate arespins plângerea reclamantului ca fiindnefondată, având în vedere că alimentele primitede reclamant erau în conformitate curegulamentele i bugetul.ș

47. În martie 2013, reclamantul s-a plâns dinnou în fa a judecătorului delegat pentruțexecutarea pedepselor privative de libertate. El aafirmat că, din cauza problemelor sale dentare,nu putea mânca alimentele servite în închisoare.Reclamantul a men ionat despre carne că nu erațgătită suficient i că, foarte des, în timp ce eraștransportat, a primit uncă crudă, nefeliată, iș șbiscui i, alimente pe care el nu le putea mânca.țLa 21 martie 2013, judecătorul delegat pentruexecutarea pedepselor privative de libertate arespins plângerea reclamantului pe motiv căfaptele descrise de acesta au fost infirmate deautorită ile penitenciarului. La acel moment,țniciun medic nu prescrisese ca reclamantul săprimească dietă lichidă sau semilichidă. La 14mai 2013, judecătoria de sector din Bucure ti așrespins definitiv plângerea reclamantului,sus inând că meniurile din penitenciar erauțpreparate i administrate în conformitate cușregulamentele interne i în limitele bugetului.ș

48. La 16 i 25 iunie, 23 decembrie 2013 i laș ș12 i 24 martie 2014, reclamantul s-a plânsșadministra iei penitenciarului de dureri de din iț ți a solicitat tratament pentru parodontită.ș

Autorită ile au răspuns la aceste plângeri cățmedicul este în concediu i că va fi stabilitășulterior o programare.

C. Rele tratamente pretins aplicate de unagent de pază al penitenciarului

49. Potrivit reclamantului, la 14 februarie2013, în timp ce era transportat la o infirmeriedin afara închisorii, a fost supus la reletratamente de un agent de pază alpenitenciarului care îl escorta.

50. Imediat după incident, reclamantul adepus o plângere penală împotriva agentului depază al penitenciarului pentru rele tratamente ișpurtare abuzivă.

51. La 27 noiembrie 2013, parchetul de pelângă judecătoria de sector din Bucure ti a emisș


o rezolu ie de neîncepere a urmăririi penale înțcauză. Potrivit unei copii a jurnalului decoresponden ă al penitenciarului, astfel cum ațfost transmisă de Guvern, reclamantul a primit ocopie a rezolu iei la 12 decembrie 2013.ț

52. Reclamantul nu a contestat aceastărezolu ie în fa a procurorului ierarhic superior,ț țastfel cum prevede Codul de procedură penală.

III. În continuare, Curtea aminte te înșcuprinsul deciziei dispozi iile legale i practicaț șdin dreptul intern precum i standardeleșinterna ionale relevante. ț

53. Legea nr. 275/2006 privind executareapedepselor prevede la art. 38 că persoaneleprivate de libertate au dreptul să depunăplângeri cu privire la măsurile adoptate deautorită ile penitenciarului în ceea ce prive teț șdrepturile lor, în fa a unui judecător delegatțpentru executarea pedepselor privative delibertate delegat de curtea de apel săsupravegheze respectarea acestor drepturi.Deciziile judecătorului delegat pentruexecutarea pedepselor privative de libertate potfi contestate în fa a unei instan e judecătore ti.ț ț șJudecătorul delegat pentru executareapedepselor privative de libertate i instan a potș țfie să anuleze măsura contestată, fie să respingăplângerea. Legea nr. 275/2006 prevede, deasemenea, că pedepsele se execută în condi iițcare să asigure respectarea demnită ii umane iț șcă, printre alte prevederi, persoanele private delibertate trebuie să poarte inută civilă atuncițcând î i ispă esc pedepsele, iar în cazul în careș șnu dispun de a a ceva, aceasta se asigură gratuitșde către autorită ile penitenciarului.ț

54. Ordinul nr. 433/C al ministrului justi ieițdin 5 februarie 2010 pentru aprobarea Normelorminime obligatorii privind condi iile de cazare ațpersoanelor private de libertate a intrat învigoare la 15 februarie 2010. Conform acestuiordin, camerele de cazare trebuie să asigure celpu in 6 metri cubi de persoană (circa 2 mp)țpentru persoanele private de libertate încadrateîn regimul semideschis sau deschis i 4 mpșpentru celelalte categorii de persoane private delibertate, inclusiv minori i persoane arestateșpreventiv.

55. Ordinul comun nr. 1.361/C/1.016/2007 alministrului justi iei i al ministrului sănătă ii dinț ș ț6 iulie 2007 privind asigurarea asisten eiț

medicale persoanelor private de libertateprevedea, printre altele, că numai persoaneleprivate de libertate care i-au pierdut mai multșde 50% din func ia masticatorie în perioadațdeten iei i care nu au nicio posibilitateț șfinanciară au dreptul la o proteză gratuită. Încelelalte cazuri, persoanele private de libertatetrebuie să suporte o parte din contravaloareaunei astfel de proteze.

56. De asemenea se face referire la pct. 14din Hotărârea Guvernului nr. 1.113 din 3noiembrie 2010 pentru modificarea ișcompletarea Regulamentului de aplicare a Legiinr. 275/2006 precum i la ordinul comun alșministrului justi iei i ministrului sănătă ii -ț ș țOrdinul nr. 429/125/2012. Acest ordin prevedecă i contravaloarea protezelor dentare suportateșde persoanele private de libertate este acoperităpar ial de sistemul de asigurări sociale de stat iț șpar ial de persoana privată de libertate. Parteațde contribu ie de la sistemul de asigurări socialețde stat se recalculează anual, potrivit anumitorfactori.

57. Într-o scrisoare adresată agentuluiguvernamental la 8 mai 2013, Administra iațNa ională a Penitenciarelor a declarat că, intre 7țfebruarie 2012 i 8 mai 2013, 2 persoane privateșde libertate au beneficiat de dispozi iile art. 39țdin noul ordin comun. Scrisoarea mai men ionațfaptul că nu exista un buget special alocatpenitenciarelor pentru a îndeplini aceste cerin eți că eventualele costuri generate deș

achizi ionarea de proteze dentare trebuie să fiețdeduse din bugetul general pentru serviciimedicale.

58. Păr ile relevante din rapoartele elaboratețde Comitetul Helsinki român în urma viziteloracestora în penitenciarele Rahova i Jilava suntșcitate în Iacov Stanciu împotriva României (nr.35.972/05, pct. 146-58, 24 iulie 2012).Constatările lor în ceea ce prive te PenitenciarulșGala i sunt citate în Porumb împotrivațRomâniei (nr. 19.832/04, pct. 48, 7 decembrie2010).

59. Extrase din păr ile relevante alețrapoartelor generale ale Comitetului Europeanpentru Prevenirea Torturii i Tratamentelor saușPedepselor Inumane sau Degradante (CPT),precum i din rapoartele acestora privindșpenitenciarele din România sunt, de asemenea,redate în Iacov Stanciu (citată anterior, pct.121-27).


IV. ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcarea art. 3 dinConven ie, reclamantul s-a plâns de condi iileț țsale inumane de deten ie, de lipsa tratamentuluițmedical, de lipsa unei diete adecvate pentruafec iunile sale dentare i de relele tratamente laț șcare a fost supus de un agent de pază alpenitenciarului.

A. Cu privire la admisibilitate

60. Guvernul a obiectat că reclamantul nu aepuizat căile de recurs interne în ceea ceprive te plângerea sa referitoare la releleștratamente la care a fost supus de către un agentde pază al penitenciarului. Guvernul a sus inutțcă reclamantul nu a contestat Rezolu iațprocurorului din 27 noiembrie 2013 în fa ațprocurorului ierarhic superior i ulterior în fa aș ținstan elor, astfel cum prevede Codul dețprocedură penală.

61. Reclamantul a afirmat că nu a primitniciodată rezolu ia procurorului.ț

62. Curtea observă că rezolu ia în cauză ațfost trimisă reclamantului la 12 decembrie 2013i că reclamantul nu a contestat-o în fa aș ț

procurorului ierarhic superior i a instan elor deș țjudecată (a se vedea supra, pct. 52 i 53).șRezultă că această parte a cererii trebuierespinsă în temeiul art. 35 § 1 i art. 35 § 4 dinșConven ie pentru neepuizarea căilor de recursținterne.

63. În ceea ce prive te capetele de cerereșreferitoare la condi iile de deten ie, lipsaț țtratamentului medical i dieta oferită, Curteașobservă că acestea nu sunt în mod văditnefondate în sensul art. 35 § 3 lit. (a) dinConven ie. De asemenea, observă că nu suntținadmisibile din alte motive. Prin urmare,trebuie să fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

1. Capătul de cerere referitor la condi iilețmateriale de deten ieț

a) Argumentele păr ilorț

64. Reclamantul s-a plâns desupraaglomerarea severă, de calitatea slabă aalimentelor i a apei potabile, furnizareașnecorespunzătoare a apei calde i de faptul căș

nu i-au fost puse la dispozi ie haine sau articolețde toaletă. Reclamantul a sus inut cățnumeroasele sale plângeri referitoare la acestecondi ii de deten ie au rămas nerezolvate deț țautorită ile din penitenciar. Făcând referire lațrapoartele Comitetului Helsinki român citate înCauza Iacov Stanciu (citată anterior, pct.146-63), reclamantul a sus inut că acele condi iiț țpe care le-a descris au fost, de asemenea,confirmate de către organiza ia sus-men ionatăț țîn urma vizitelor în penitenciarele Gala i,țRahova i Jilava.ș

65. Referitor la informa iile prezentate cuțprivire la condi iile generale de deten ie (a seț țvedea supra, pct. 12-26), Guvernul a subliniat căautorită ile interne au luat toate măsurilețnecesare pentru a se asigura că reclamantulbeneficia de condi ii de deten ie adecvate.ț ț

b) Motivarea Cur iiț

66. Curtea reaminte te că, în temeiul art. 3șdin Conven ie, statul trebuie să se asigure că oțpersoană este inută în deten ie în condi iiț ț țcompatibile cu respectarea demnită ii salețumane, că modul i tipul de executare a măsuriișde deten ie nu o supun stresului sau unorțgreută i de o intensitate care depă e te nivelulț ș șinevitabil de suferin ă inerent deten iei i că,ț ț șavând în vedere nevoile practice ale deten iei,țsănătatea i bunăstarea acesteia sunt asigurate înșmod adecvat [a se vedea Kudca împotrivaPoloniei (MC), nr. 30.210/96, pct. 94, CEDO2000-XI, i Enă oaie împotriva României, nr.ș ș36.513/12, pct. 46, 4 noiembrie 2014].

67. Atunci când se evaluează condi iile dețdeten ie trebuie să se ină seama de efecteleț țcumulate ale condi iilor respective, precum i deț șacuza iile specifice făcute de reclamant [a sețvedea Dougoz împotriva Greciei, nr. 40.907/98,pct. 46, CEDO 2001-II, i Todireasa împotrivașRomâniei (nr. 2), nr. 18.616/13, pct. 54, 21aprilie 2015].

68. Lipsa acută a spa iului în camerelețpenitenciarului reprezintă un factor semnificativce trebuie luat în considerare atunci când sestabile te dacă acele condi ii de deten ie descriseș ț țau fost "degradante" în sensul art. 3 (a se vedeaEnă oaie, citată anterior, pct. 47, i Karalevieiusș șîmpotriva Lituaniei, nr. 53.254/99, pct. 39, 7aprilie 2005).

69. Curtea observă de asemenea că, pe lângă


supraaglomerare, alte aspecte privind condi iilețfizice de deten ie sunt relevante pentruțevaluarea conformită ii cu art. 3 (a se vedeațBabushkin împotriva Rusiei, nr. 67.253/01, pct.44 i 48, 18 octombrie 2007, i Iacov Stanciu,ș șcitată anterior, pct. 169). Curtea a stabilit căurmătoarele condi ii de deten ie ridică oț țproblemă în temeiul art. 3 din Conven ie: lipsațmobilierului corespunzător în celule; instala iițsanitare necorespunzătoare, precum numărullimitat de toalete i chiuvete pentru un mareșnumăr de persoane private de libertate; chiuveteîn celulă doar cu apă rece pentru diversenecesită i (igienă personală, spălatul hainelor iț șobiectelor personale, cură area toaletelor); accesțlimitat la du uri cu apă caldă; condi ii igieniceș țnecorespunzătoare în general; slaba calitate aalimentelor (a se vedea Iacov Stanciu, citatăanterior, pct. 175).

70. Revenind la cauza prezentă, Curteaobservă că reclamantul s-a plâns de condi iileținumane în care a fost inut în deten ie pe oț țperioadă de un an i 3 luni în penitenciareleșGala i, Rahova i Jilava.ț ș

71. Guvernul a recunoscut existen ațsupraaglomerării în toate locurile de deten ie înțcare s-a aflat reclamantul. Mai precis, statisticilefurnizate de Guvern în replică la acuza iilețreclamantului legate de supraaglomerare aratăcă, în majoritatea timpului, spa iul personal alțreclamantului era semnificativ mai mic decât celimpus de jurispruden a Cur ii. Curteaț țaccentuează faptul că aceste cifre erau chiar maimici în realitate, inând cont de faptul că acestețcelule includeau i paturile de inu ilor i alteș ț ț șobiecte de mobilier. Această stare a lucrurilorridică în sine o problemă în temeiul art. 3 dinConven ie [a se vedea Iacov Stanciu, citatățanterior, pct. 173; Cotle împotriva Românieiț(nr. 2), nr. 49.549/11, pct. 34, 1 octombrie 2013;i Todireasa, citată anterior, pct. 57].ș

72. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, decalitatea slabă a alimentelor i a apei potabile iș șde furnizarea necorespunzătoare a apei calde ișreci. Aceste acuza ii nu au fost respinse de cătrețGuvern, care s-a limitat la a declara că atâtcalitatea, cât i cantitatea alimentelor i apei auș șfost în conformitate cu regulamentele ișconstrângerile bugetare i că apa caldă i rece auș șfost furnizate în conformitate cu un programstabilit de administra ia penitenciarului. În plus,ț

Curtea observă că acuza iile reclamantuluițreferitoare la calitatea slabă a apei potabile înPenitenciarul Jilava au fost confirmate deinstan ele interne. În ceea ce prive te furnizareaț șde apă caldă i rece nu a fost dat niciun detaliușde către Guvern dacă programul stabilit deadministra ia penitenciarului a fost efectivțadaptat la numărul de persoane private delibertate.

73. În ceea ce prive te plângereașreclamantului privind furnizarea de articole detoaletă i haine, este evident din observa iileș țGuvernului că reclamantului nu i-au fostfurnizate suficiente articole de acest tip, astfelîncât să fie în măsură să î i men ină o igienăș țpersonală adecvată. De exemplu, în perioadapetrecută în Penitenciarul Gala i, reclamantul ațprimit un tub de pastă de din i în 4 luni i oț șbucată de săpun pe lună pe care se presupuneacă trebuie să o utilizeze pentru a se spăla zilnicpe mâini, precum i pentru a face du . Guvernulș șnu a prezentat informa ii cu referire la celelaltețpenitenciare despre care s-a plâns reclamantul.În ceea ce prive te îmbrăcămintea, Guvernul s-așlimitat doar la a cita textul regulamentului carereglementează furnizarea hainelor pentrude inu i, dar nu a prezentat niciun documentț țcare să indice dacă reclamantul a primit efectivhainele necesare

74. În plus, acuza iile reclamantuluițreferitoare la condi iile de deten ie dinț țpenitenciarele Gala i, Rahova i Jilavaț școrespund constatărilor specifice aleComitetului Helsinki român privind vizitele saleîn aceste penitenciare, precum i constatărilorșgenerale ale CPT în ceea ce prive teșpenitenciarele din România.

75. Curtea a constatat, de nenumărate ori, oîncălcare a art. 3 din Conven ie având dreptțmotiv lipsa de spa iu personal alocatțpersoanelor private de libertate, condi iile dețigienă nesatisfăcătoare i slaba calitate așalimentelor în penitenciarele Gala i, Rahova iț șJilava (a se vedea Toma Barbu împotrivaRomâniei, nr. 19.730/10, 30 iulie 2013; IacovStanciu, citată anterior; i Porumb, citatășanterior). În spe ă, Guvernul nu a prezentatțargumente sau informa ii care să permită Cur iiț țsă ajungă la o concluzie diferită. Nu numai căniciuna dintre condi iile de mai sus nu respectățstandardele europene stabilite de CPT, dar, dupăcum s-a pronun at deja Curtea, efectul cumulatț


al supraaglomerării în dormitoare de marecapacitate - uneori i insalubre -, slaba calitate așalimentelor i condi iile de igienă precare se potș țdovedi dăunătoare pentru persoanele private delibertate (a se vedea Todireasa, citată anterior,pct. 61).

76. Considerentele de mai sus sunt suficientepentru a permite Cur ii să concluzioneze că, înțmod cumulativ, toate condi iile de deten ie aleț țreclamantului sus-men ionate i-au cauzatțacestuia un grad de suferin ă care a depă itț șnivelul inevitabil de suferin ă inerent deten iei iț ț șau atins astfel gradul minim de gravitate necesarpentru a constitui tratament degradant în sensulart. 3 din Conven ie.ț

Prin urmare, a fost încălcat art. 3 dinConven ie.ț

2. Capătul de cerere privind tratamentulmedical

a) Argumentele păr ilorț

77. Reclamantul a sus inut că autorită ileț țpenitenciarului nu i-au asigurat tratamentmedical adecvat pentru parodontită. Mai precis,recomandarea medicului său din 2009 de a i seinstala o proteză dentară i de a i se acorda oșdietă semilichidă sau lichidă nu a fostsolu ionată de autorită i. Ca urmare, a trebuit săț țsufere de foame i dureri constante, a pierdutșaproape 70% din denti ie i a dezvoltat ulcer iț ș șgastroduodenită. A adus această situa ie înțaten ia autorită ilor competente în repetateț țrânduri, fără niciun efect. Reclamantul asus inut că regulamentul care prevedea cațsuportarea cheltuielilor pentru proteze dentarepentru persoanele private de libertate care nu auniciun venit să fie efectuată în comun desistemul de securitate socială i bugetulșpenitenciarului a fost ineficient, întrucât nu aexistat niciun buget special alocat lucrărilorprotetice pentru persoanele private de libertatei, potrivit informa iilor transmise de autorită ileș ț ț

na ionale, doar 2 persoane private de libertate auțbeneficiat de acest sistem de plă i între 2012 iț ș2013. Reclamantul a concluzionat că suferin a lațcare a fost supus din cauza inac iuniițautorită ilor pentru o perioadă mai mare de 5 anița depă it pragul necesar pentru a constitui unștratament degradant în temeiul art. 3 din

Conven ie.ț78. Guvernul a subliniat faptul că

reclamantul a primit dietă specială pentrupersoanele private de libertate care suntbolnave, formată din alimente u or masticabile.șÎn ceea ce prive te tratamentul medical,șreclamantul a fost tratat în mod adecvat pentruafec iunile sale dentare. În plus, reclamantul ațrefuzat în mai multe rânduri să fie transportat laspitale- penitenciar pentru a primi tratamentmedical i că, de exemplu, în una dintre ocazii,șa refuzat să fie transportat pentru tratamentîntr-un alt penitenciar, echipat cu o sec iețstomatologică. În plus, nu a cerut în modspecific o proteză dentară i nu a informatșautorită ile cu privire la situa ia sa financiară,ț țpentru a putea beneficia de prevederileOrdinului nr. 429/C/125 din 7 februarie 2012.

Guvernul a concluzionat că legisla iațna ională i sistemul intern i-au oferitț șreclamantului accesul efectiv la un tratamentdentar adecvat.

b) Motivarea Cur iiț

79. Curtea a subliniat în mai multe rânduri călipsa unui tratament medical adecvat înpenitenciar poate prin ea însă i ridica oșproblemă în temeiul art. 3, chiar dacă starea desănătate a reclamantului nu impune eliberarea saimediată. Statul trebuie să se asigure că, datefiind nevoile practice ale deten iei, sănătatea iț șbunăstarea unei persoane private de libertatesunt asigurate în mod adecvat, acordându-i,între altele, asisten a medicală necesară [a sețvedea Kudca împotriva Poloniei (MC), nr.30.210/96, pct. 93-94, CEDO 2000-XI; Sarbanîmpotriva Moldovei, nr. 3.456/05, pct. 90, 4octombrie 2005; i Cirillo împotriva Italiei, nr.ș36.276/10, pct. 35, 29 ianuarie 2013].

80. Curtea reiterează în continuare cătratamentul medical în unită ile penitenciarețtrebuie să fie adecvat i comparabil cu calitateaștratamentului pe care autorită ile statului s-auțangajat să îl ofere întregii popula ii. Acest lucruțnu înseamnă totu i că fiecărei persoane privateșde libertate trebuie să îi fie garantat acela iștratament medical care este disponibil în celemai bune unită i de sănătate din afara unită ilorț țpenitenciare (a se vedea Cara-Damianiîmpotriva Italiei, nr. 2.447/05, pct. 66, 7


februarie 2012).81. Simplul fapt că o persoană privată de

libertate este văzută de un medic i prime te unș șanumit tip de tratament nu poate duce automatla concluzia că asisten a medicală estețcorespunzătoare (a se vedea Hummatovîmpotriva Azerbaidjanului, nr. 9.852/03 iș13.413/04, pct. 116, 29 noiembrie 2007).Autorită ile trebuie să se asigure totodată că sețpăstrează un dosar complet privind starea desănătate a persoanei private de libertate iștratamentul primit în cursul deten iei (a sețvedea, de exemplu, Khudobin împotriva Rusiei,nr. 59.696/00, pct. 83, CEDO 2006-XII), cădiagnosticele i îngrijirile sunt prompte iș școrecte (a se vedea Hummatov, citată anterior,pct. 115, i Melnik împotriva Ucrainei, nr.ș72.286/01 pct. 104-106, 28 martie 2006) i că,șacolo unde natura afec iunii medicale o impune,țsupravegherea este periodică i sistematică iș șimplică o strategie terapeutică comprehensivămenită să vindece afec iunile persoanei privatețde libertate sau să prevină agravarea lor, maidegrabă decât să le abordeze în modsimptomatic (a se vedea Hummatov, citatăanterior, pct. 109 i 114; Sarban, citată anterior,șpct. 79; i Popov împotriva Rusiei, nr.ș26.853/04, pct. 211, 13 iulie 2006). Deasemenea, autorită ile trebuie să demonstreze cățau fost create condi iile necesare pentru a sețurma în mod concret tratamentul prescris (a sevedea Visloguzov împotriva Ucrainei, nr.32.362/02, pct. 69, 20 mai 2010).

82. În cele din urmă, simplul fapt aldeteriorării stării de sănătate a reclamantului,de i capabil să ridice, într-o etapă ini ială,ș țanumite îndoieli în ceea ce prive te caracterulșadecvat al tratamentului în penitenciar, nu estesuficient ca atare pentru constatarea încălcăriiobliga iilor pozitive ale statului în temeiul art. 3țdin Conven ie dacă, pe de altă parte, se poatețstabili că autorită ile interne de resort au recursțîn timp util la toate măsurile medicale rezonabilposibile într-un efort con tient de a împiedicașevolu ia bolii în cauză. Într-adevăr, obliga iaț țstatului de a vindeca o persoană privată delibertate care este grav bolnavă este o obliga iețde mijloace, nu de rezultat (a se vedea, printrealtele, Goloshvili împotriva Georgiei, nr.45.566/08, pct. 38, 20 noiembrie 2012, ișCirillo, citată anterior, pct. 37).

83. În cauza prezentă, Curtea observă că, în

iulie 2009, reclamantul a fost diagnosticat cuparodontită (gradele I i II) i edenta ie frontală,ș ș țlaterală i terminală i i s-a prescris instalareaș șunei proteze dentare. 4 ani i 7 luni mai târziu,șla 24 februarie 2014, când reclamantul a fostdus la spital pentru congestie i umflareașgingiilor, starea sa medicală evoluase cătreparodontită apicală cronică i stomatitășgeneralizată.

84. În pofida diagnosticului ini ial i aț șevolu iei acestuia, Curtea observă cățreclamantul a fost tratat constant în modsimptomatic cu medicamente antibiotice ișantiinflamatoare. Nu a fost inut niciun dosarțdetaliat privind evolu ia bolii i procentulț șdin ilor pierdu i de reclamant. În plus, nu s-aț țstabilit o strategie terapeutică menită, pe câtposibil, să vindece parodontita reclamantului orisă prevină agravarea acesteia odată cu pierdereasuplimentară a denti iei i inflama iaț ș țgeneralizată a gingiilor.

85. Curtea observă că, potrivit afirma iilorțGuvernului, reclamantul a refuzat tratamentulmedical în mai multe rânduri. Cu toate acestea,din dosar nu este evident că reclamantului i-afost oferit un tratament protetic pentruparodontită, pe care el să îl refuze. Deasemenea, nu este evident dacă reclamantul acontribuit sub vreo formă la agravarea stării salede sănătate (a contrario, Epners-Gefnersîmpotriva Letoniei, nr. 37.862/02, pct. 44, 29mai 2012, i V.D. împotriva României, nr.ș7.078/02, pct. 100, 16 februarie 2010).

86. Guvernul a subliniat, de asemenea, cărecomandarea medicului de instalare a uneiproteze nu a fost pusă în aplicare deoarecereclamantul nu a solicitat nici dispozitivul, niciplata contribu iei la tratament din bugetulțpenitenciarului. În această privin ă, Curteațobservă că reclamantul a alertat autorită ile cuțprivire la situa ia sa în numeroase ocazii. Maițprecis, reclamantul s-a plâns de 5 ori de dureride din i de nesuportat i a solicitat un tratamentț șpentru această suferin ă, fără a primi un răspunsțrelevant din partea autorită ilor penitenciarului.țÎn plus, reclamantul a depus plângeri în fa ațjudecătorului delegat pentru executareapedepselor privative de libertate de 3 ori,atrăgând aten ia autorită ilor asupra faptului căț țproblemele sale dentare sunt atât de grave încâtîl împiedică să mănânce alimentele servite înpenitenciar. Toate aceste plângeri au fost


respinse ca nefondate. În plus, reiese în modevident din dosar că autorită ile penitenciaruluițerau con tiente de lipsa de mijloace financiare așreclamantului.

87. În ceea ce prive te o eventuală solicitareșdin partea reclamantului pentru coplata dinbugetul penitenciarului a costului pentrutratamentul protetic, Curtea observă căregulamentul în vigoare până în 2012 a fost dejaanalizat i declarat ineficient în cauza V.D.ș(citată anterior, pct. 96), în care Curtea aconstatat o problemă sistemică cauzată dedeficien ele din sistemul de asigurări medicalețpentru asigurarea serviciilor stomatologicepersoanelor private de libertate lipsite de oricemijloace financiare. La 7 februarie 2012 a intratîn vigoare un nou regulament care prevede că,în cazurile în care persoanele private de libertatenu au mijloacele financiare necesare, partea lorde cheltuieli va fi acoperită de administra iațpenitenciarului, dintr-un buget special. Cu toateacestea, în această privin ă, Guvernul a informatțcă nu a existat niciun buget special alocat pentruacest tip de cheltuieli i, într-o perioadă de unșan, doar două persoane private de libertate dinîntregul sistem penal românesc au beneficiatefectiv de acest ajutor financiar. În lumina celorde mai sus, Curtea consideră că Guvernul nu aprobat eficien a noului sistem pus în aplicare înț2012.

88. În plus, având în vedere patologiapsihiatrică a reclamantului, Curtea reaminte teșcă a hotărât anterior, în cauze care implicăpersoane cu dizabilită i mintale, că trebuiețacordată aten ie vulnerabilită ii acestora, înț țspecial în ceea ce prive te incapacitatea lor, înșunele situa ii, de a- i pleda în mod coerent cauzaț ș[a se vedea V.D., citată anterior, pct. 87, i B.șîmpotriva României (nr. 2), nr. 1.285/03, pct.78, 19 februarie 2013]. În această privin ă,țCurtea observă că reclamantul nu ar fi trebuitplasat într-un penitenciar, ci mai degrabă într-unspital de psihiatrie, astfel cum fusese decis deinstan ele interne în momentul condamnării salețpenale, în 2007, i astfel cum reconfirmaseșmedicul său în 2011.

89. În concluzie, având în vedere cele de maisus i inând seama de circumstan ele specialeș ț țale cauzei, Curtea consideră că reclamantului nui se poate repro a că nu a depus încă o anumitășcerere, astfel cum sugerează Guvernul.

90. În ceea ce prive te plângereașreclamantului privind faptul că autorită ile nuți-au asigurat o dietă lichidă sau semilichidăprescrisă, Curtea observă că, în iulie 2009,reclamantului i-a fost prescrisă o dietă lichidăsau semilichidă până în momentul în care i se vainstala o proteză. Această recomandare ini ială ațfost total ignorată de autorită ile penitenciarului,țcare i-au asigurat reclamantului acest tip dedietă doar pentru perioade limitate de timp. Înplus, plângerile reclamantului în această privin ățformulate către judecătorul delegat pentruexecutarea pedepselor privative de libertate i,șulterior, către instan ele de judecată au fostțrespinse fără să fi fost analizate în detaliu, dinmotive care au inclus constrângerile bugetaresau chiar pe motiv că autorită ile penitenciaruluițau afirmat că nu a existat nicio prescrip iețpentru o astfel de dietă în dosarul medical alreclamantului.

91. Considera iile de mai sus sunt suficientețpentru a permite Cur ii să concluzioneze cățreclamantul nu a primit asisten ă medicalățcorespunzătoare i o dietă adecvată pentrușparodontită, care, în sine, având în vedereperioada lungă în cauză i consecin ele în ceeaș țce prive te sănătatea reclamantului, i-au cauzatșreclamantului o suferin ă care a atins pragul dețtratament inuman i degradant interzis de art. 3șdin Conven ie.ț

Prin urmare, a fost încălcat art. 3 dinConven ie.ț

II. Cu privire la aplicarea art. 41 dinConven ie ț

A. Prejudiciu 92. Reclamantul a solicitat 200.000 euro

(EUR) cu titlu de daune morale pentrusuferin ele la care a fost supus, având în vederețcondi iile inumane ale deten iei sale, lipsa unuiț țtratament medical corespunzător i lipsa uneișdiete adecvate pentru parodontită i releleștratamente la care a fost supus de un agent depază al penitenciarului.

93. Guvernul a sus inut că preten iileț țreclamantului sunt excesive.

94. Curtea observă că în prezenta cauză aconstatat o încălcare a art. 3 din Conven ie dințdouă motive distincte, având în vedere condi iileț


de via ă inumane din penitenciarele în care ațfost cazat reclamantul i lipsa unei asisten eș țmedicale corespunzătoare i a unei dieteșadecvate pentru parodontită. În consecin ă,țavând în vedere circumstan ele cauzei văzute înțansamblul ei i pronun ându-se în echitate,ș țCurtea acordă reclamantului 11.000 EUR cutitlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată 95. Reclamantul a solicitat totodată 5.192,5

EUR cu titlu de cheltuieli de judecată în fa ațCur ii. Mai precis, 4.892,5 EUR pentruțonorariile avocatului, de achitat direct în contulavocatului, i 300 EUR pentru suport tehnic iș șdiferite cheltuieli pentru coresponden ățefectuate de Comitetul Helsinki român, deachitat direct în contul respectivei organiza ii.țReclamantul a prezentat un contract semnat dereprezentantul său i un document detaliat careșindică numărul de ore lucrate pentru pregătireacauzei. El a prezentat, de asemenea, un acordsemnat cu Comitetul Helsinki, prin care acestadin urmă se angaja să îi ofere suport tehnic i sășplătească taxele de coresponden ă efectuate înțfa a Cur ii. ț ț

96. Guvernul consideră că numărul de orelucrate în cauză indicat de avocat este, într-ooarecare măsură, excesiv. Acesta consideră că,având în vedere obiectul cauzei, un avocat diligentar fi avut nevoie de mai pu in timp pentru a lucrațîn cauză. În continuare, Guvernul afirmă că sumade 300 EUR solicitată de Comitetul Helsinki nu afost sus inută de vreo dovadă.ț

97. Curtea reiterează faptul că, pentrurambursarea cheltuielilor de judecată, în temeiulart. 41, trebuie să se stabilească caracterul real,necesar i rezonabil al acestora [a se vedea, deșexemplu, Nilsen i Johnsen împotriva Norvegieiș(MC), nr. 23.118/93, pct. 62, CEDO 1999-VIII,i Cobzaru împotriva României, nr. 48.254/99,ș

pct. 110, 26 iulie 2007]. În conformitate cu art.60 § 2 din Regulamentul Cur ii, toate cererilețtrebuie să fie înso ite de informa ii detaliate, înț țcaz contrar Curtea putând respinge integral saupar ial cererea. ț

98. În cauza de fa ă, având în vedere criteriilețmen ionate mai sus i lista detaliată prezentatăț șde reclamant, Curtea consideră rezonabil săacorde reclamantului suma de 3.000 EUR, în

ceea ce prive te onorariile avocatului, din careșse scade suma deja primită în temeiul acestuicapăt de cerere sub formă de asisten ă judiciarăț(850 EUR), în total 2.150 EUR, de plătit directîn contul bancar specificat de reprezentatulreclamantului.

C. Dobânzi moratorii 99. Curtea consideră necesar ca rata

dobânzilor moratorii să se întemeieze pe ratadobânzii facilită ii de împrumut marginal,țpracticată de Banca Centrală Europeană,majorată cu trei puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,În unanimitate,C U R T E A:

1. declară capetele de cerere întemeiate peart. 3 privind condi iile de deten ie i lipsa unuiț ț ștratament medical adecvat i a unei dieteșcorespunzătoare admisibile, iar celelalte capetede cerere inadmisibile;

2. hotără te că a fost încălcat art. 3 dinșConven ie din cauza condi iilor de deten ie aleț ț țreclamantului i a lipsei unui tratament dentarșadecvat i a unei diete corespunzătoare; ș

3. hotără te: ș

a) că statul pârât trebuie să plătească, întermen de trei luni de la data rămâneriidefinitive a hotărârii în conformitate cu art. 44 §2 din Conven ie, următoarele sume, care trebuiețconvertite în moneda na ională a statului pârât lațrata de schimb aplicabilă la data plă ii: ț

(i) 11.000 EUR (unsprezece mii euro), plusorice sumă ce poate fi datorată cu titlu deimpozit reclamantului, pentru prejudiciul moral;

(ii) 2.150 EUR (două mii o sută cincizeci deeuro), de plătit direct doamnei Nicoleta TatianaPopescu;

b) că, de la expirarea termenului men ionat iț șpână la efectuarea plă ii, aceste sume trebuiețmajorate cu o dobândă simplă, la o rată egală curata dobânzii facilită ii de împrumut marginalțpracticată de Banca Centrală Europeană,aplicabilă pe parcursul acestei perioade ișmajorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei repara-ii echitabile pentru celelalte capete de cerere.ț


DECIZIA CUR II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUIȚÎN CAUZA POEDE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI1

Potrivit art. 3 din Conven iaț pentru apărareadrepturilor omului i a libertă ilor fundamentaleș ț„nimeni nu poate fi supus torturii, nicipedepselor sau tratamentelor inumane ori

degradante”.1

I. Sub aspect procedural vom re ine căț 2:PROCEDURA1. Domnul Puiu Cristinel Poede

(reclamantul), a sesizat Curtea la 21 iunie 2011,în temeiul art. 34 din Conven ia pentru apărareațdrepturilor omului i a libertă ilor fundamentaleș ț(Conven ia).ț

2. Reclamantul a sus inut că a fost supus lațrele tratamente de către for ele de ordine i aț șdenun at lipsa unei anchete efective în aceastățprivin ă.ț

II. În fapt vom re ine următoarele: țI. Circumstan ele cauzei ț3. Reclamantul s-a născut în anul 1975 iș

locuie te în Vaslui.șA. Interpelarea reclamantului din 18 august

20094. Incidentele denun ate de reclamant auț

survenit, potrivit acestuia, în următorul context:- La 18 august 2009, în jurul orei 22, acesta îl

înso ea pe fratele său, care conducea unțautoturism în ora ul Vaslui. Din cauza uneișpene, fratele său a oprit autoturismul, l-a parcati a plecat să caute o cheie pentru a desfaceș

prezoanele antifurt ale ro ii. Acesta a rămasțlângă ma ină, a teptându-l pe fratele său.ș ș

5. În ceea ce prive te pretinsele incidente,șreclamantul le descrie în esen ă astfel:ț

- La scurt timp, au sosit doi agen i de poli ie.ț țAce tia i-au indicat că parcase autoturismulșîntr-o zonă în care parcarea era interzisă i i-aușsolicitat prezentarea unui act de identitate.Acesta le-a explicat poli i tilor că autoturismul aț șrămas în pană i că nu putea să prezinte carteaș

1 Decizia Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauzațPoede împotriva României, C 40.549/11, din 15septembrie 2015.2 Pentru simplificarea lecturii au fost numerotate doaraspectele relevante.

sa de identitate, deoarece o lăsase la autoritatealocală pentru reînnoire. Totu i, le-a precizatșnumele i adresa domiciliului său. Refuzând sășcreadă afirma iile reclamantului, unul dințpoli i ti l-a sunat pe superiorul său ierarhic iț ș șdoi jandarmi au ajuns imediat la fa a locului.țDupă sosirea lor, poli istul C.D. a scos pistolulți l-a îndreptat spre capul acestuia, spunându-iș

"Î i vin de hac!". Poli istul i cei doi jandarmiiț ț șl-au lovit cu pumnii i picioarele în fa ă, în zonaș țtoracică i în picioare. Din ordinul superioruluișierarhic, care a strigat "Lua i-l pe Poede lațPoli ie", cei doi jandarmi l-au trântit la pământți l-au încătu at. Apoi, acesta a fost urcat înș ș

ma ina poli iei i condus la sediul poli iei.ș ț ș țOdată ajun i, în timp ce a fost inut de bra e deș ț țun jandarm, poli istul C.D. l-a lovit cu capul dețperete i a continuat să îl lovească cu pumnii iș șpicioarele în fa ă i la nivelul toracelui.ț ș

6. La 19 august 2009, a fost întocmit uncertificat medico- legal, în care se preciza:

- că reclamantul prezenta o entorsă i oștumefac ie la genunchiul stâng, o echimoză înțzona parieto-temporală, o tumefac ie la nivelulțsprâncenei drepte, precum i multiple echimozeși excoria ii la nivelul sprâncenei stângi, înș ț

regiunea cervicală i deltoidiană, pe mâini, bra eș ți picioare;ș

- că aceste leziuni necesitau între 16 i 18 zileșde îngrijiri medicale;

- că acestea fuseseră cauzate prin aplicareaunor lovituri cu obiecte contondente sau prinlovirea de obiecte similare.

B. Amenzile contraven ionale impusețreclamantului

7. Printr-un proces-verbal întocmit la 18august 2009, reclamantului i s-a aplicat oamendă contraven ională pentru sta ionareaț țvehiculului într-o zonă interzisă i pentrușrefuzul de a se legitima.

Printr-un al doilea proces-verbal,reclamantului i s-a aplicat o a doua amendă,pentru provocarea unui scandal pe drumulpublic i pentru refuzul de a se legitima.ș

8. Prin Hotărârea din 24 noiembrie 2009 -rămasă definitivă - Judecătoria Vaslui a anulat


cel de-al doilea proces-verbal, pe care l-aconsiderat ilegal, pe motiv că prevedea osingură sanc iune pentru două contraven iiț țdiferite.

Prin Hotărârea din 16 februarie 2010 -rămasă definitivă - aceea i instan ă a anulatș țprimul proces-verbal, după ce, pe baza unordeclara ii ale martorilor i a documentelorț șprezentate, a concluzionat:

- că reclamantul nu a condus vehicululsta ionat într-o zonă interzisă;ț

- că acesta nu se afla în posesia căr ii sale dețidentitate pentru că aceasta a fost reînnoită deautoritatea competentă abia la 21 august 2009.

C. Prima procedură penală ini iată dețreclamant

9. În aprilie 2010, reclamantul a depus laParchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui i lașInspectoratul de Poli ie Jude ean două plângeriț țdiferite pentru purtare abuzivă [în temeiul art.250 alin. (3) din Codul penal] împotriva celordoi jandarmi i a agentului de poli ie C.D.,ș țimplica i în evenimentele din 18 august 2009.țAcesta s-a constituit parte civilă i a solicitatșascultarea a doi martori oculari.

10. Parchetul a efectuat acte premergătoare.11. La 3 mai 2010, parchetul l-a audiat pe

reclamant, care a prezentat versiunea sa asuprafaptelor.

12. În aprilie i mai 2010, parchetul a audiatși poli i tii i jandarmii care participaseră laș ț ș ș

interpelarea reclamantului.Agentul de poli ie C.D. a afirmat căț

reclamantul se afla la volanul autoturismului,care era parcat într-o zonă interzisă, i că acestașdeclarase că era proprietarul autoturismului.

Ceilal i agen i ai statului au afirmat că C.D.ț țnu îl amenin ase sau agresase pe reclamant înțniciun fel. Acesta a solicitat efectiv ajutoruljandarmilor i al superiorului său ierarhic,șdeoarece reclamantul refuzase să se legitimezesau să î i men ioneze datele de identificare iș ț șîncepuse să îl insulte i să îl amenin e. Maiș țmulte persoane se adunaseră în jurul lor,reclamantul a fost invitat să îi înso ească lațsediul poli iei în scopul identificării sale, darțacesta a refuzat. În consecin ă, jandarmii auțîncercat să îi pună cătu ele, dar reclamantul așînceput să vocifereze împotriva lor i sășgesticuleze violent. Pentru a-l imobiliza,

jandarmii l-au trântit la pământ pe burtă,împingându-l în ceafă, i l-au încătu at cuș șmâinile la spate. În timpul imobilizării,reclamantul s-a rănit la genunchi. Odatăimobilizat, acesta i-a zgâriat fa a atunci când aș țîncercat să se ridice. Ulterior, reclamantul a fosttransportat la sediul poli iei locale. Declara iaț țunuia din jandarmi a fost scrisă pe formularulspecific, utilizat pentru declara iile martorilor.ț

13. La 11 mai 2010, parchetul a audiat unmartor propus de reclamant, care a confirmatversiunea asupra faptelor prezentată de agen iițde poli ie i de jandarmi.ț ș

Al doilea martor propus de reclamant a fostcitat să se înfă i eze o singură dată, prin afi areaț ș șpe u a apartamentului său, dar acesta nu s-așprezentat.

14. Prin Rezolu ia din 18 mai 2010, Parchetulțde pe lângă Tribunalul Vaslui a dispusneînceperea urmăririi penale.

În ceea ce îi prive te pe jandarmi, parchetul așconsiderat că ace tia au avut un comportamentșconform cu dispozi iile legale de reglementare ațactivită ii for elor de ordine [art. 31 alin. 1ț ț lit.a) iș b) din Legea nr. 218/2002 privindorganizarea i func ionarea Poli iei Române]. Înș ț țsprijinul acestei concluzii, parchetul a re inut:ț

- că folosirea for ei i utilizarea cătu elorț ș șpentru a-l mobiliza pe reclamant au avut loculterior refuzului acestuia de a se legitima saude a- i men iona datele de identificare, de i i s-aș ț șprecizat că autoturismul său era oprit într-o zonăinterzisă;

- că reclamantul a provocat un scandal,tulburând astfel ordinea publică;

- că leziunile suferite de reclamant fuseserăprovocate în timpul imobilizării, având învedere tipologia i localizarea acestora;ș

- că circumstan ele spe ei corespundeau astfelț țcondi iilor în care folosirea for ei este autorizatăț țde lege;

- că folosirea for ei în spe ă respectaseț țcondi iile impuse de lege;ț

- că, prin urmare, jandarmii î i îndepliniserășobliga iile profesionale în mod corespunzător.ț

În ceea ce îl prive te pe agentul de poli ieș țC.D., potrivit parchetului, niciun document de ladosar nu confirma actele imputate acestuia.

15. Reclamantul a contestat această decizie.Acesta a repro at parchetului faptul că nu aș


identificat i audiat martorii oculari aișevenimentelor i a solicitat o anchetășsuplimentară pentru a remedia aceastădeficien ă. Acesta a solicitat ascultarea maițmultor martori oculari, care dăduseră dejadeclara ii în fa a parchetului militar, în cadrulț țunei proceduri paralele, ini iată de reclamantț(infra, pct. 24), i care confirmaseră acuza iileș țsale. Acesta a eviden iat, de asemenea, faptul cățjandarmii fuseseră audia i în calitate de simpliț"martori" la evenimente.

16. Prin Rezolu ia din 8 iulie 2010,țprocurorul- ef al parchetului a respins probeleșpropuse, apreciind că erau suficiente probeleinstrumentate, i a confirmat Rezolu ia deș țneîncepere a urmăririi penale din 18 mai 2010.

Această decizie a fost confirmată ulterior deTribunalul Vaslui i de Curtea de Apel Ia i prinș șhotărârile din 6 octombrie 2010 i, respectiv, 1șfebruarie 2011.

17. În fa a instan elor, reclamantul a solicitatț țsuspendarea procedurilor până la încheiereaprocedurii ini iate în fa a parchetului militarț ț(infra, pct. 20), dar s-a lovit de un refuz.

D. A doua procedură penală ini iată dețreclamant

18. În lunile iunie i iulie 2010, reclamantul așdepus în fa a parchetului militar noi plângerițpenale pentru abuz în serviciu (art. 246 dinCodul penal) i pentru purtare abuzivă [înștemeiul art. 250 alin. (3) din Codul penal]împotriva agen ilor de poli ie i a jandarmilorț ț șimplica i în incidentele din 18 august 2009.țAcesta s-a constituit parte civilă.

În cursul procedurii, acesta i-a completatșplângerile, adăugând acuza ia de fals intelectualți uz de fals (art. 289ș iș art. 291 din Codul

penal), precum i de mărturie mincinoasă (art.ș260 din Codul penal). În afara agresării sale,reclamantul le-a imputat poli i tilor iț ș șjandarmilor i înscrierea unor men iuni false înș țprocesele-verbale de contraven ie întocmite înțziua faptelor i, ulterior, de declara ii falseș țfăcute în cadrul anchetei preliminare declan ateșca urmare a primei plângeri penale a acestuia.Acesta l-a inclus în plângere i pe superiorulșierarhic al poli i tilor, pentru instigare la abuz înț șserviciu i la purtare abuzivă. Acesta s-așconstituit ca parte civilă.

19. Parchetul a efectuat acte premergătoare.20. La 16 iulie i 2 septembrie 2010,ș

parchetul l-a audiat pe reclamant. Acesta dinurmă a solicitat ascultarea a ase martori.ș

21. Reclamantul a prezentat un nou certificatmedico-legal, întocmit la 14 septembrie 2010 ișcare atesta că acesta suferea de hidartroză launul din genunchi i de leziuni ale ligamentuluișîncruci at. Erau necesare între 24 i 26 de zileș șde îngrijiri medicale.

22. În cursul anchetei, parchetul militar aaudiat mai mul i martori oculari ai incidentuluițdin 18 august 2009. Patru dintre ei, printre carefratele i cumnata reclamantului, au confirmatșfaptul că, într-adevăr, poli istul C.D. îlțamenin ase pe reclamant cu pistolul i că acestaț șdin urmă a fost lovit cu pumnii i cu picioareleșde către poli i ti i jandarmi.ț ș ș

Martorul I.O., care fusese audiat i în cadrulșprimei proceduri, a declarat că era a ezat la oșmasă pe o terasă atunci când autoturismulfratelui reclamantului a oprit. Îl văzuse pereclamant aplecându-se pentru a le arătamembrilor for elor de ordine roata ma inii, dar,ț șavând în vedere că se afla de cealaltă parte ama inii, nu a văzut circumstan ele în care acestaș țfusese încătu at i nici dacă a fost lovit.ș ș

23. La 18 octombrie 2010, cauza a fosttrimisă Parchetului de pe lângă Curtea de ApelIa i. Aceasta a solicitat Parchetului de pe lângășTribunalul Vaslui să îi comunice deciziileadoptate de acesta în cadrul primei proceduriintroduse de reclamant.

24. La 27 ianuarie 2011, parchetul i-a audiatpe poli i tii implica i în incidentul din 18 augustț ș ț2009, precum i pe superiorul lor ierarhic.ș

25. Patru martori oculari au refuzat să seînfă i eze în fa a parchetului în vedereaț ș țconfruntării lor cu membrii for elor de ordine.țAce ti patru martori au declarat că agen iiș țstatului erau persoane violente, care ineauțprima pagină a presei locale i care îi aplicaserășreclamantului amenzi contraven ionale în modțabuziv. În schimb, au declarat că sunt pregăti ițsă răspundă eventualelor întrebări adresate de oinstan ă.ț

26. La 17 februarie 2011, a avut loc singuraconfruntare, între fratele reclamantului, pe de oparte, i superiorul ierarhic al poli i tilor, pe deș ț șaltă parte. Fiecare i-a men inut propria versiuneș ț


asupra faptelor.27. La 23 februarie 2011, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Ia i a pronun at o rezolu ieș ț țde neîncepere a urmăririi penale împotrivasuperiorului ierarhic al poli i tilor i a trimisț ș șrestul dosarului la Parchetul de pe lângăTribunalul Vaslui. Acesta a apreciat cădocumentele de la dosar nu permiteau să seafirme că superiorul ierarhic i-ar fi instigatșsubordona ii să îl insulte pe reclamant sau sățsăvâr ească acte de violen ă împotriva acestuia.ș ț

28. Hotărârea din 6 octombrie 2010 aTribunalului Vasului i hotărârea din 1 februarieș2011 a Cur ii de Apel Ia i au fost depuse laț șdosar, la solicitarea procurorului însărcinat cuexaminarea cauzei.

29. Prin Rezolu ia din 11 aprilie 2011,țParchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui a dispusneînceperea urmăririi penale. În luminadeciziilor adoptate în cadrul primei proceduriini iate de reclamant i având în vedere că, înț șopinia sa, de atunci nu au existat fapte sauîmprejurări noi, acesta a apreciat că nu erauîntrunite elementele constitutive aleinfrac iunilor de abuz în serviciu i purtareț șabuzivă. În plus, acesta a concluzionat căacuza iile de fals intelectual, uz de fals iț șmărturie mincinoasă nu erau sus inute de nicioțprobă de la dosar.

30. Această decizie a fost confirmată deprim-procurorul parchetului, la 16 mai 2011.

31. Reclamantul a făcut plângere împotrivarezolu iilor de neîncepere a urmăririi penale. Înțceea ce prive te evenimentele din 18 augustș2009, acesta sus ine că procurorul care ațpronun at Rezolu ia de neîncepere a urmăririiț țpenale din 11 aprilie 2011 nici nu audiasepersonal martorii propu i de el i nici nu luaseș șîn considerare declara iile făcute de ace tia înț șfa a parchetului militar (supra, pct. 24).ț

32. Prin Hotărârea din 23 noiembrie 2011,Tribunalul Vaslui a respins plângereareclamantului, din următoarele motive:

- în afară de declara iile unor martori,țreclamantul nu prezentase fapte sau împrejurărinoi fa ă de cele care fuseseră luate înțconsiderare în cadrul primei proceduri ini iatețîmpotriva agen ilor statului;ț

- neascultarea martorilor propu i nușconstituia un argument relevant, având în vedere

că parchetul militar audiase deja martorii încauză înainte de retrimiterea cauzei în fa ațParchetului de pe lângă Curtea de Apel Vaslui,ceea ce era suficient pentru scopurile anchetei;

- prin urmare, rezolu ia parchetului dețneîncepere a urmăririi penale, bazată pe probeleaflate la dosar, era legală i întemeiată.ș

III. În continuare, Curtea aminte te în cuș -prinsul deciziei dispozi iile legale i practica reț ș -levante din dreptul intern. Se face referire laprevederile Codului Penal în vigoare la momen-tul faptelor, art. 246 privind abuzul in serviciucontra intereselor persoanelor i art. 250 privindșpurtarea abuzivă. Precum i la prevederile ș art.2781 i art. 91ș 1din Codul de procedură penalăaflat in vigoare la acea dată.

33. Dispozi iile legale i jurispruden a internăț ș țreferitoare la admisibilitatea probelor în fazaactelor premergătoare, din cadrul Codului deprocedură penală în vigoare la momentulfaptelor, sunt men ionate în hotărârile Creangățîmpotriva României (MC), nr. 29.226/03, pct.58 i 60, 23 februarie 2012, Niculescu împotrivașRomâniei, nr. 25.333/03, pct. 61-62, 25 iunie2013, i Blaj împotriva României, nr. 36.259/04,șpct. 65, 8 aprilie 2014.

De asemenea, se face referire i la DeciziașCur ii Constitu ionale nr. 962 din 25 iunie 2009ț țcu privire la constitu ionalitatea art. 91ț 1 dinCodul de procedură penală privind interceptărileconvorbirilor telefonice; i la art. 31 din Legeașnr. 218/2002 privind organizarea i func ionareaș țPoli iei Române.ț

IV. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din

Conven ie, reclamantul sus ine că a fost victimaț țunor rele tratamente din partea unor agen i aițstatului, cu ocazia interpelării sale din data de18 august 2009. În plus, acesta apreciază căautorită ile na ionale nu au desfă urat o anchetăț ț șefectivă cu privire la acuza iile sale de relețtratamente. Acesta invocă art. 6 iș art. 7 dinConven ie.Curtea consideră că este necesar cațaceste capete de cerere să fie examinate dinperspectiva art. 3 din Conven ie.ț

A. Cu privire la admisibilitate34. Curtea constată că această cerere nu este

în mod vădit nefondată în sensul art. 35 § 3 lit.


a) din Conven ie. Curtea subliniază, dețasemenea, că aceasta nu prezintă niciun altmotiv de inadmisibilitate. Prin urmare, estenecesar să fie declarată admisibilă.

B. Cu privire la fond1. Cu privire la pretinsele rele tratamentea) Argumentele păr ilorț35. Reclamantul sus ine că a fost victimaț

unor rele tratamente din partea unor agen i aițstatului, cu ocazia interpelării sale din data de18 august 2009. În observa iile sale scrise,țacesta precizează că a fost lovit în timpulimobilizării sale, când se afla în ma ina poli iei,ș țatunci când era condus către sediul poli iei,țprecum i ulterior, la sediul poli iei.ș ț

36. Guvernul face referire la constatareaautorită ilor judiciare na ionale, potrivit căreiaț țreclamantul ar fi suferit leziunile descrise încertificatul medical în momentul re inerii sale,țatunci când agen ii statului ar fi recurs la for ăț țpentru a-l imobiliza. Conform autorită ilorțna ionale, aceste leziuni erau inerentețimobilizării unei persoane care opune rezisten ă.țÎn plus, potrivit Guvernului, imobilizareareclamantului s-a desfă urat în conformitate cușdispozi iile Legiiț nr. 218/2002 privindorganizarea i func ionarea Poli iei Române;ș ț țaceasta era justificată de interesul general carevizează protejarea ordinii publice i deșnecesitatea identificării reclamantului i aceastașnu a încălcat principiul propor ionalită ii, avândț țîn vedere că nu i-a fost cauzat niciun prejudiciugrav reclamantului.

Guvernul sus ine că reclamantul, care, dețaltfel, nu a furnizat descrierea detaliată afaptelor, nu a adus nicio dovadă relevantă caresă îi permită Cur ii să ajungă la o concluziețdiferită de cea a autorită ilor na ionale. Înț țconcluzie, în lumina principiului subsidiarită ii,țacesta apreciază că acuza iile reclamantului potțfi asimilate unui capăt de cerere de tipul celorexaminate de o instan ă de gradul patru dețjurisdic ie.ț

b) Motivarea Cur iiț37. Curtea reaminte te că relele tratamenteș

trebuie să atingă un prag minim de gravitatepentru a intra sub inciden aț art. 3. Apreciereaacestui prag minim este relativă în esen ă; eațdepinde de ansamblul datelor cauzei i, înș

special, de durata tratamentelor, de efectelefizice i/sau psihice ale acestora, precum i,ș șuneori, de sexul, vârsta i starea de sănătate așvictimei [Jalloh împotriva Germaniei (MC), nr.54.810/00, pct. 67, CEDO 2006-IX].

În spe ă, Curtea subliniază, cu titluțintroductiv, că nu este contestat faptul căleziunile reclamantului sunt suficient de gravepentru a intra în domeniul de aplicare a art.3 din Conven ie.ț

38. În plus, de i circumstan ele în care a fostș țrănit reclamantul fac obiectul unor dezbateriaprinse între păr i, Guvernul recunoa te căț șleziunile persoanei respective au fost cauzate deagen ii statului. Curtea consideră stabilit faptulțcă leziunile identificate au apărut pe corpulpersoanei în cauză în cursul interpelării din 18august 2009.

39. În continuare, Curtea reaminte te că, înșceea ce prive te folosirea for ei în timpul uneiș ținterpelări, aceasta trebuie să cerceteze dacăfor a folosită era strict necesară i propor ionalăț ș ți dacă statul trebuie să fie consideratș

responsabil pentru leziunile suferite (Berliñskiîmpotriva Poloniei, nr. 27.715/95 i 30.209/96,șpct. 64, 20 iunie 2002). Pentru a solu ionațaceastă chestiune, Curtea trebuie să ină seamațde rănile cauzate i de circumstan ele în care auș țfost cauzate (R.L. i M.-J.D. împotriva Fran ei,ș țnr. 44.568/98, pct. 68, 19 mai 2004). În plus, deregulă, este obliga ia Guvernului să aducățdovezi relevante care să demonstreze căfolosirea for ei a fost propor ională i totodatăț ț șnecesară (Rehbock împotriva Sloveniei, nr.29.462/95, pct. 72-76, CEDO 2000-XII;Ribitsch împotriva Austriei, 4 decembrie 1995,pct. 34, seria A nr. 336; Altay împotriva Turciei,nr. 22.279/93, pct. 54, 22 mai 2001, i IvanșVassilev împotriva Bulgariei, nr. 48.130/99, pct.79, 12 aprilie 2007).

40. Curtea subliniază, de asemenea, că, încazul acuza iilor întemeiate pe art. 3 dințConven ie, aceasta trebuie să efectueze oțexaminare deosebit de aprofundată (VladimirRomanov împotriva Rusiei, nr. 41.461/02, pct.59, 24 iulie 2008). În cazul în care a existat oprocedură internă, nu intră în definitiv înatribu iile Cur ii să substituie propria viziuneț țasupra lucrurilor celei a instan elor interne,țcărora le revine, în principiu, obliga ia aprecieriiț


informa iilor ob inute de acestea (Jasarț țîmpotriva Fostei Republici Iugoslave aMacedoniei, nr. 69.908/01, pct. 49, 15 februarie2007). De i constatările instan elor interne nuș țobligă Curtea, aceasta are nevoie totu i deșelemente convingătoare pentru a putea să seabată de la constatările la care au ajuns acestea.

41. Pentru aprecierea elementelor care îipermit să afirme dacă a existat o încălcare a art.3, Curtea se bazează pe principiul probei"dincolo de orice îndoială rezonabilă", daradaugă că o astfel de probă poate rezulta dintr-oserie de indicii sau de prezum ii irefragabile,țsuficient de puternice, clare i concordanteș[Jalloh, citată anterior, pct. 67, Ramirez Sanchezîmpotriva Fran ei (MC), nr. 59.450/00, pct. 117,țCEDO 2006-IX].

42. În spe ă, Guvernul sus ine că ac iuneaț ț țagen ilor statului se înscria în încercarea lor deța-l conduce pe reclamant la sec ia de poli ie, cuț țscopul verificării identită ii acestuia, la carețrefuzase să se supună. În aceste condi ii, ei auțrecurs la for ă pentru a imobiliza persoana înțcauză, care refuza să se conformeze ordinelor ișdevenise violentă. Reclamantul contestă acestargument. Având în vedere probelecontradictorii prezentate în fa a sa, în specialțdeclara iile martorilor (supra, pct. 14 i 24),ț șCurtea apreciază că nu este în măsură să sepronun e cu privire la problema de a stabilițcircumstan ele în care au fost provocatețleziunile. În plus, în absen a unei expertizețmedico-legale privind posibilele cauze aleleziunilor constatate, Curtea consideră că esteimposibil să stabilească, pe baza probelorprezentate în fa a sa, dacă leziunile suferite dețreclamant corespund sau nu unei recurgeri lafor ă necesară i totodată propor ională.ț ș ț

43. Prin urmare, Curtea apreciază că nu poatesă constate încălcarea art. 3 sub aspect material,în ceea ce prive te pretinsele rele tratamenteșsuferite de persoana în cauză.

2. Cu privire la caracterul efectiv al ancheteia) Argumentele păr ilorț44. Reclamantul consideră că autorită ileț

na ionale nu au desfă urat o anchetă efectivă cuț șprivire la pretinsele rele tratamente. Astfel,acesta impută autorită ilor judiciare în primulțrând faptul că au refuzat să audieze martoriioculari propu i de el. În plus, acesta sus ine că,ș ț

în cadrul celei de-a doua proceduri, acestea nuau luat în considerare declara iile făcute dețmartori în fa a parchetului militar, carețconfirmau versiunea sa asupra faptelor. În celedin urmă, acesta subliniază că poli istul C.D. ațfost ascultat în calitate de simplu martor, în ceeace prive te faptele imputate celor doi jandarmi,și că ace tia din urmă au fost asculta i, la rândulș ș ț

lor, în calitate de simpli martori în legătură cuac iunile agentului C.D.ț

45. Guvernul sus ine că autorită ile na ionaleț ț țau desfă urat o anchetă promptă i efectivă înș șceea ce prive te acuza iile reclamantului.ș țAcestea au ascultat toate persoanele implicate înevenimentele din 18 august 2009 i au adoptatștoate măsurile necesare pentru stabilirea faptelori pentru identificarea autorilor acestora.ș

Reclamantul a avut acces la documentele de ladosar i a fost notificat cu privire la deciziileșadoptate în spe ă, pe care a avut posibilitatea sățle conteste în fa a instan elor interne.ț ț

b) Motivarea Cur iiț46. Curtea reaminte te că, atunci când oș

persoană afirmă în mod credibil că a suferit, dinpartea poli iei sau a altor autorită i similare,ț țtratamente contrare art. 3 din Conven ie, aceastățdispozi ie, coroborată cu obliga ia generalăț țimpusă statului de art. 1 din Conven ie, de ațrecunoa te oricărei persoane aflate subșjurisdic ia sa drepturile i libertă ile definite înț ș țConven ie, impune, implicit, să fie desfă urată oț șanchetă oficială i efectivă. Este necesar cașaceastă anchetă să poată conduce la identificareai pedepsirea persoanelor responsabile [Assenovși al ii împotriva Bulgariei, 28 octombrie 1998,ș ț

pct. 102, Culegere de hotărâri i deciziiș1998-VIII, i Labita împotriva Italiei (MC), nr.ș26.772/95, pct. 131, CEDO 2000-IV] i să fieșini iată din oficiu de către autorită i.ț ț

47. Ancheta care se impune în cazul unoracuza ii grave de rele tratamente trebuie să fie înțacela i timp rapidă i temeinică, ceea ceș șînseamnă că autorită ile trebuie să depunățîntotdeauna eforturi reale pentru a descoperi ces-a întâmplat i că acestea nu trebuie să seșbazeze pe concluzii pripite sau nefondate pentrua încheia ancheta sau pentru a- i întemeiașdecizia (Assenov i al ii, citată anterior, pct.ș ț103, i Batý i al ii împotriva Turciei, nr.ș ș ț33.097/96 i 57.834/00, pct. 136, CEDOș


2004-IV). Autorită ile trebuie să ia toatețmăsurile rezonabile de care dispun pentru aob ine probe cu privire la incidentul în cauză,ținclusiv, printre altele, declara iile martorilorțoculari i expertizele criminalistice [Tanrikulușîmpotriva Turciei (MC), nr. 23.763/94, pct. 104,CEDO-1999 IV, i Gul împotriva Turciei, nr.ș22.676/93, pct. 89, 14 decembrie 2000]. Oricedeficien ă a anchetei, care îi slăbe te capacitateaț șde stabilire a cauzelor prejudiciului sau deidentificare a persoanelor responsabile, riscă săconducă la concluzia că aceasta nu respectăstandardul de eficien ă necesar (Boicencoțîmpotriva Moldovei, nr. 41.088/05, pct. 123, 11iulie 2006).

48. În spe ă, având în vedere elementelețprezentate în fa a sa i în special certificatulț șmedical al reclamantului, Curtea consideră căacuza iile de rele tratamente erau "credibile" înțsensul jurispruden ei citate anterior, cel pu inț țîncepând din momentul în care autorită ilețcompetente au luat cuno tin ă de documentulș țmedical în cauză.

49. În continuare, Curtea constată că au avutloc, într-adevăr, două anchete preliminare înprezenta cauză. Rămâne de apreciat diligen a cuțcare acestea au fost efectuate i caracterul lorș"efectiv".

50. Curtea observă, de asemenea, că, încadrul primei proceduri ini iate de reclamant,țparchetul s-a limitat la ascultarea acestuia, acelor patru poli i ti i jandarmi implica i înț ș ș țevenimente, precum i a unui singur martorșdintre cei propu i de reclamant. Acesta nu așfăcut demersuri serioase pentru a-l audia pe celde-al doilea martor propus de reclamant. În plus,instan a nu a considerat util să dispunățparchetului ascultarea celorlal i martori ocularițcare au dat declara ii care confirmau versiuneațreclamantului asupra faptelor, în cadrul uneiproceduri paralele (a se vedea, a contrario,Stanchev împotriva Bulgariei, nr. 8.682/02, pct.70, 1 octombrie 2009).

51. În continuare, Curtea observă că, încadrul celei de-a doua proceduri, parchetulmilitar i-a ascultat ini ial pe martorii respectivi,țprecum i pe eful agen ilor de poli ie careș ș ț țasistaseră la evenimente.

În schimb, se pare că celelalte parchete înfa a cărora a fost trimisă procedura ulterior nuț

au efectuat o examinare veritabilă a declara iilorțacestora - chiar i cu riscul eliminării acestora,șdacă era cazul.

În fapt, s-a dovedit că Pachetul de pe lângăTribunalul Vaslui a pronun at rezolu ia sa deț țneîncepere a urmăririi penale în data de 11aprilie 2011 pe baza deciziilor adoptate în cadrulprimei proceduri ini iate de reclamant, apreciindțcă de atunci nu au fost descoperite fapte sauîmprejurări noi (supra, pct. 31).

Or, astfel cum a admis chiar TribunalulVaslui, tocmai declara iile în cauză constituiau,țîn sine, dacă nu fapte i împrejurări noi, celșpu in elemente noi în raport cu prima procedură.ț

Se pare că nici tribunalul nu a analizattemeinic aceste mărturii.

52. Prin urmare, trebuie să se constate căautorită ile au ales să î i întemeieze deciziileț șexclusiv pe declara iile agen ilor statului i peț ț șcea a martorului care a confirmat versiunea lorasupra faptelor. În absen a unei explica iiț țplauzibile în această privin ă, Curtea considerățcă nu există niciun motiv pentru a acordaprioritate versiunii agen ilor statului asupra celeița reclamantului, sus inută de declara iileț țmen ionate anterior (a se vedea mutatisțmutandis, Archip împotriva României, nr.49.608/08, pct. 70, 27 septembrie 2011, ișAndre an împotriva României, nr. 25.783/03,șpct. 45, 30 octombrie 2012).

53. În plus, Curtea constată că autorită ilețna ionale nu au dispus efectuarea unei expertizețmedicale în niciuna dintre cele două proceduri,de i o astfel de măsură de cercetare ar fi pututșpermite elucidarea posibilelor cauze aleleziunilor suferite de reclamant i ar fi dat maișmultă greutate concluziilor acestora (a se vedea,mutatis mutandis, Petru Ro ca împotrivașMoldovei, nr. 2.638/05, pct. 47, 6 octombrie2009).

54. În orice caz, trebuie subliniat faptul că, înniciun moment, nu a fost ini iată urmărireațpenală în spe ă. Or, Curtea a subliniat deja cățneînceperea urmăririi penale în cauze careprivesc acuza ii de rele tratamente, aplicate unorțpersoane care se află "în custodia poli iei", estețsusceptibilă să compromită validitatea oricăreiprobe re inute în cursul cercetării (a se vedea,țmutatis mutandis, Maslova i Nalbandovșîmpotriva Rusiei, nr. 839/02, pct. 94-96, 24


ianuarie 2008; Buntov împotriva Rusiei, nr.27.026/10, pct. 132, 5 iunie 2012, i Beresnevșîmpotriva Rusiei, nr. 37.975/02, pct. 98, 18aprilie 2013). În spe ă, rezolu ia de neîncepere aț țurmăririi penale s-a bazat pe simple declara ii,țcare nu aveau calitatea de probe, în sensulnormelor de procedură penală din legisla iațromânească (supra, pct. 37). Acest lucru este cuatât mai grav într-un caz precum cel în spe ă, înțcare leziunile au fost atestate printr-un certificatmedical. În aceste condi ii, Curtea consideră cățnu este necesar să continue examinareaargumentului reclamantului care se referă laproblema calită ii de inute de agen ii statuluiț ț țaudia i de parchet.ț

55. În concluzie, Curtea apreciază căautorită ile na ionale nu au desfă urat o anchetăț ț șadecvată, care să poată permite clarificareaproblemei dacă folosirea for ei de către agen iiț țstatului împotriva reclamantului a fostpropor ională.ț

56. Aceste elemente sunt suficiente Cur iițpentru a concluziona că a fost încălcat art. 3 dinConven ie sub aspect procedural.ț

II. Cu privire la aplicarea art. 41 dinConven ieț

A. Prejudiciu57. Reclamantul solicită suma de 10.000 euro

(EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fisuferit.

58. Guvernul sus ine că reclamantul nu ațprezentat argumente relevante pentru a- ișsus ine cererea. În plus, acesta consideră că, înțspe ă, prejudiciul moral ar fi compensatțsuficient prin constatarea încălcării i că, înșorice caz, având în vedere jurispruden a Cur iiț țîn materie, suma solicitată este excesivă.

59. Curtea consideră adecvat să i se acordereclamantului suma de 7.500 EUR cu titlu deprejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecată60. De asemenea, reclamantul solicită

rambursarea cheltuielilor de judecată, fără alte

precizări.61. Guvernul subliniază că reclamantul a

omis să exprime în cifre suma solicitată i că nușa prezentat niciun document justificativ însprijinul cererii sale.

62. Conform jurispruden ei Cur ii, unț țreclamant nu poate ob ine rambursareațcheltuielilor de judecată decât în măsura în carese stabile te caracterul real, necesar i rezonabilș șal acestora. În spe ă, inând seama deț țjurispruden a sa, Curtea respinge cererea privindțacordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,În unanimitate,

C U R T E A:1. declară cererea admisibilă;2. hotără te că nu a fost încălcatș art. 3 din

Conven ie sub aspect material;ț3. hotără te că a fost încălcatș art. 3 din

Conven ie sub aspect procedural;ț4. hotără te:ș

a) ca statul pârât să îi plăteascăreclamantului, în termen de 3 luni de la datarămânerii definitive a hotărârii, în conformitatecu art. 44 § 2 din Conven ie, suma de 7.500țEUR ( apte mii cinci sute de euro), plus oriceșsumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, cutitlu de prejudiciu moral, care trebuie convertităîn moneda statului pârât la rata de schimbaplicabilă la data plă ii;ț

b) că, de la expirarea termenului men ionat iț șpână la efectuarea plă ii, această sumă trebuiețmajorată cu o dobândă simplă, la o rată egală curata dobânzii facilită ii de împrumut marginalțpracticată de Banca Centrală Europeană,aplicabilă pe parcursul acestei perioade ișmajorată cu trei puncte procentuale.

5. respinge cererea de acordare a uneirepara ii echitabile pentru celelalte capete dețcerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicatăîn scris, la 15 septembrie 2015, în temeiul art.77 § 2 i art. 77 § 3 din Regulament.ș


IV. SEMNAL

SPA IUL JURIDIC ROMÂNESC – ÎNTRE TRADI IE I REFORMĂȚ Ț Ș

Semnalăm organizarea, în cadrul festivită ilorțce au omagiat sărbătorirea a 26 de ani de laînfiin area Universită ii Ecologice din Bucure ti,ț ț șa Conferin ei -„Spa iul juridic românesc – întreț țtradi ie i reformă”. Manifestarea a oferitț șposibilitatea abordării, din perspectiva evolu ieițprocesului legislativ, a unor teme de actualitateîn dreptul intern i în dreptul interna ional. ș ț

Lucrările conferin ei au fost organizate înțdouă sec iuni, drept privat i drept public. Dintreț ștemele abordate în cadrul prezentărilor ișdezbaterilor amintim: dreptul comparat –tradi ie i inova ie;ț ș ț exercitarea dreptului de

autor i limitele juridice ale acestuia; protec iaș țdrepturilor minorilor i jurispruden a CEDO;ș țprotec ia datelor cu caracter personal în spa iulț țSchengen, adaptarea legisla iei na ionale înț țmaterie de migra ie i azil la realitatea iț ș ștendin ele europene, infrac iunile de mediu înț țUniunea Europeană .a.ș

La reuniune au participat magistra i,țcercetători, profesori universitari, studen i iț șreprezentan i ai unor organiza ii neguvernamenț ț -tale.

Gheorghe Pârvan

ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂ IIȚ

Ziua Mondială a Sănătă ii, sărbătorită înțfiecare an la 7 aprilie, pune anul acesta, încentrul aten iei publice dezbaterile privindțproblematica diabetului zaharat, o boalănetransmisibilă, care afectează milioane deoameni la nivel mondial, în special în ările cuțvenituri mici i medii.ș

Principalele obiective ale campaniei ZileiMondiale a Sănătă ii din 2016 sunt: cre tereaț școn tientizării cu privire la diabet i la povara iș ș șconsecin ele acestei boli în special pentru ările cuț țvenituri scăzute i medii; declan area unor ac iuniș ș țeficiente i accesibile pentru combatereașdiabetului cum ar fi prevenirea i diagnosticul,ștratamentul i îngrijirea persoanelor care suferă deșdiabet; lansarea primului Raport Global privinddiabetul, care va descrie povara i consecin eleș țacestei boli i va milita pentru sisteme de sănătateșmai puternice, pentru măsuri de preven ie i o maiț șeficientă gestionare a diabetului.

Epidemia de diabet capătă o amploare din ceîn ce mai ridicată, ultimele date relevate de cătreFedera ia Interna ională de Diabet arătând căț țaproximativ 418 milioane de oameni dinîntreaga lume au diabet, iar alte 318 milioane seaflă la risc de a dezvolta această afec iunețcronică. Previziunile nu sunt nici ele optimiste,în următorii 25 de ani a teptându-se o cre tereș șcu circa 50% a cazurilor cu diabet la nivel

global.

Institutul Român pentru Drepturile Omului,în colaborare cu Asocia ia pentru Na iunileț țUnite din România (ANUROM), Comisiapentru drepturile omului, culte i probleme aleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șcu concursul Centrului de Drept Public i tiin eș Ș țAdministrative – SNSPA i SocietateașAcademică de tiin e Administrative aȘ țorganizat, pe 7 aprilie 2016, o masă rotundă cutema „Combaterea diabetului”, cu ocazia Zileimondiale a sănătă ii. ț

În cadrul primei păr i a acestei manifestărițs-a dat citire Mesajului Secretarului GeneralONU – Ban Ki-moon adresat cu ocazia ZileiMondiale a Sănătă ii. ț

În cuvântul de deschidere al reuniuniidoamna prof. univ. dr. Irina Zlătescu, directorulIRDO, moderatorul întâlnirii, a precizat cădreptul la sănătate, unul dintre drepturilefundamentale ale oricărei fiin e umane, fărățdeosebire de rasă, religie, opinii politice, desitua ia economică sau socială, implică oțimportantă responsabilitate politică i socială așfiecărui stat. Concepută i privită astfel,șsănătatea este un bun social i uman. Deșasemenea, moderatorul dezbaterii a precizattotodată, că Organiza ia Mondială a Sănătă ii aț ț


lansat primul raport global cu privire la diabet,pentru a oferi o situa ie clară a problematiciițdiabetului i care să sus ină nevoia de sistemeș țde sănătate mai puternice, care să asigure opreven ieț i un ș control îmbunătă ite, pentru unțmanagement eficient al diabetului zaharat.

Dezbaterea a continuat cu un mesaj dinpartea doamnei dr. Tamara Dorina Ciofu,vicepre edinte, Comisia pentru drepturileșomului, culte i probleme ale minorită ilorș țna ionale a Camerei Deputa ilor, care a precizatț țcă diabetul reprezintă o problemă importantăpentru oamenii din lumea întreagă, dar i pentrușguverne, societatea civilă, sectorul privat ișagen iile interguvernamentale, iar ac iunileț țdesfă urate la nivel interna ional i na ional cuș ț ș țocazia Zilei Mondiale a Sănătă ii trebuie sățcontribuie la îndeplinirea obiectivelor decre tere a con tientizării în privin a diabetului iș ș ț șde a declan a o serie de ini iative de prevenire iș ț șcombatere a acestei boli.

În cadrul celei de a doua păr i a reuniuniițcare a avut ca temă „Dreptul la sănătate ișsănătatea acestui drept”, doamna lector univ. dr.Marcela Monica Stoica, consilier, Comisiapentru drepturile omului, culte i probleme aleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor, aț ț țpledat în expunerea sa pentru mai multprofesionalism în sistemul medical i pentrușrespectarea setului de principii care asigurăechitatea i universalitatea dreptului la sănătate. ș

De asemenea, în raportul său domnul dr.Octavian Popescu a subliniat că i în cadrulșAgendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă,guvernele i-au propus să reducă până în 2030șcu o treime mortalitatea prematură cauzată debolile netransmisibile – inclusiv de diabet – ișde a realiza un program universal de sănătate,care să permită accesul la medicamenteesen iale. Diabetul se numără printre cele patruțpriorită i în rândul bolilor netransmisibile lațcombaterea cărora se făcea referire i în cadrulșDeclara iei Politice din 2011 privind prevenireați controlul bolilor netransmisibile i continuăș ș

să constituie o prioritate i pentru obiectiveleșdezvoltării durabile 2016-2030.

Aspecte privind respectarea dreptului lasănătate al imigran ilor au fost prezentate dețdoamna Alexandra Bucur, care a subliniatimportan a garantării dreptului la sănătatețpentru grupurile vulnerabile. A fost, totodată,prezentată o analiză obiectivă a modului în careprevederile Conven iei se reflectă în legisla iaț țromânească, dar i a modului în care acesteașsunt respectate.

O temă distinctă în cadrul celei de a douapăr i a reuniunii a fost dedicată Reformei înțsănătate. Au prezentat rapoarte Valeriu Rendec,director adj., dr. Adrian Bulgaru, cercetătortiin ific I, Mircea Ciocan, vicepre edinteș ț ș

SANITAS, Marius Mocanu, cercetător tiin ificș țI, Ana-Maria Be teliu, Ioana Anca Iancu, OliviașFlorescu, cercetător tiin ific I, Mihaela Scarlat,ș țcercetător tiin ific I. În lucrările prezentate s-aș țeviden iat faptul că reforma sanitarățrecomandată României de Organiza ia Mondialăța Sănătă ii trebuie să fie capabilă să ameliorezețcât mai rapid situa ia generală a sănătă iiț țpopula iei, să reducă inegalită ile din domeniulț țsănătă ii, să răspundă mai bine a teptărilorț șlegitime ale popula iei în probleme de via ă iț ț șde sănătate, să amelioreze i să creascășeficacitatea i calitatea actului medical, sășamelioreze echilibrul dintre finan are iț șprestarea îngrijirilor de sănătate.

Evenimentul organizat cu ocazia ZileiMondiale a Sănătă ii s-a încheiat cu o serie dețdezbateri cu privire la temele aduse în discu iețdar i referitor la alte subiecte de interes dinșdomeniu.

La eveniment au participat reprezentan i aițParlamentului, cadre didactice universitare dincadrul Facultă ii de Drept a Universită iiț țBucure ti, Facultă ii de Administra ie Publică aș ț ț

colii Na ionale de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, postdoctoranzi, i doctoranzi,șprecum i reprezentan i ai Uniunii Ziari tilorș ț șProfesioni ti din România, ai Asocia iei Familyș țForum i Asocia iei Române pentru Drepturileș țOmului la un Mediu Sănătos.

Olivia Florescu

8 APRILIE – ZIUA INTERNA IONALĂ A ROMILORȚ

Ziua Interna ională a Romilor, declaratățoficial la Londra, în anul 1971, cu ocazia

primului Congres Interna ional al Romilor sețînscrie de acum într-o semnificativă i mereuș


îmbogă ită tradi ie, gra ie căreia elementele deț ț țistorie, cultură i educa ie ale vorbitorilor deș țlimbă romani se regăsesc într-un spa iu dețconfluen e profeice de ordin identitar iț șmulticultural.

În acest context, Organiza ia Salva i Copiii înț țcolaborare cu Ministerul Educa iei Na ionale iț ț șCercetării tiin ifice i-au dat concursul pentru aȘ ț șasigura deplina reu ită a unui eveniment menitșsă marcheze Ziua Interna ională a Romilor,țavând ca obiectiv activitatea profesională amediatorilor colari, a profesorilor de limbașromani, a inspectorilor colari, precum iș șasigurarea dreptului la o educa ie de calitatețpentru to i copiii.ț

Evenimentul s-a desfă urat în incintașMinisterului Educa iei Na ionale i Cercetăriiț ț ș

tiin ifice, cu implicarea directă a Direc ieiȘ ț țpentru învă ământ în limbile minorită ilor i aț ț șbeneficiat de participarea reprezentan ilorțministerului i ai Organiza iei Salva i Copiii, aș ț țreprezentan ilor unor misiuni diplomaticețstrăine la Bucure ti, a unor invita i din sferaș țsocietă ii civile, a numeroase cadre didactice,țtineri i copii de etnie romă, Institutul Românșpentru Drepturile Omului numărându-se, deasemenea printre partenerii privilegia i ai acesteițreuniuni.

Carmen Năstase

OLIMPIADA NA IONALĂ DE TIIN E SOCIO-UMANEȚ Ș Ț

În perioada 18-22 aprilie 2016 s-a desfă uratșla Tulcea etapa finală a Olimpiadei de tiin eș țsocio-umane, concurs de excelen ă la carețparticipă elevi cu aptitudini i preocupări înșdomeniul tiin elor-umane. Disciplinele deș țconcurs sunt: educa ie civică, cultură civică,țlogică, psihologie, sociologie, economie ișfilosofie. La disciplina educa ie civică eleviițparticipă în cadrul echipajelor formate din doielevi din clasele a III-a sau a IV-a din cadrulaceleia i unită i colare. Ei trebuie să elaborezeș ț șo lucrare scrisă i un afi (desen, colaj, pictură)ș șîn legătură cu problematica drepturilor omului.La disciplina cultură civică elevii participă înaceea i formulă, dar din clasele a VII-a sau așVIII-a. La această disciplină cerin a este de ațelabora un proiect pentru solu ionarea uneițprobleme în coala din care provin, prinșidentificarea cauzelor, drepturilor încălcate prin

nerezolvarea ei, identificarea unor solu iițposibile de rezolvare a problemei i analiza lorșcomparativă. De asemenea echipele trebuie sămotiveze solu iile propuse i să realizeze unuiț șplan de ac iune care să cuprindă etape, ac iuni,ț țfactori implica i.ț

În urma rezultatelor la disciplina culturăcivică, Institutul Român pentru DrepturileOmului a acordat premiile speciale i men iunileș ț„Drepturile Omului” după cum urmează: premii– Raportori Alexandra Gabriela, TudorAlexandru Vicen iu, Apălămări ă Mara, Susciucț țAnastasia, Anghel Alexandru i Voin Valentinșiar men iuni – Mărincă Denisa, Costea Larisa,țPataki Noemi Vivien, Sandru Iulia, Popescu

tefania, Drobot Iulia, Dumitru Andreea LauraȘi Mihai Amelia Maria. ș

Adrian Bulgaru

ZIUA PĂMÂNTULUI 2016

La 22 aprilie, ca în fiecare an, se celebreazăZiua Planetei Pământ, cât și Ziua Internaționalăa Mamei-Pământ.

Această zi, intrată de acum într-o tradi ie cețcâ tigă tot mai mul i adep i i o putere deș ț ț șsemnificare crescândă, este ziua când s-a născutmi carea pentru protejarea mediuluiș

înconjurător. Originile mi cării pot fișidentificate în SUA într-o perioadă când au avutloc mai multe evenimente deosebite, printre careînăbu irea prin folosirea armelor de foc așrevoltei unor studen i împotriva războiului dințCambodgia, „Masacrul din 4 mai”, apari iațfibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over


Troubled Water”, ultimul album al forma ieițBeatles, moartea lui Jimmy Hendrix, unaccident nuclear în Carolina de Sud la centralanucleară din Savannah River din apropiereaora ului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani),șpoluarea foarte mare cu gaze i fum, consideratăș„semn al prosperită ii”.ț

Problematica mediului înconjurător a devenitîn acest context tot mai preocupantă. Ziuapământului a fost instituită la propunereasenatorului american Gaylord Nelson în anul1970, cu scopul de a trezi clasa politică din stareade dezinteres fa ă de mediul înconjurător. ZiuațPământului a fost marcată în primul an de circa 20milioane de cetă eni americani, în marea lorțmajoritate tineri i foarte tineri. După douășdecenii, în anul 1990, peste 200 milioane deoameni din 141 de ări au transformat ZiuațPământului într-o manifestare de amploare lascară mondială, prin alăturarea lor în dorin a de ațmilita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

În mesajul transmis de Secretarul General alONU cu ocazia sărbătoririi Zilei Pământului2016 se sublinia: „Devenim tot mai con tien iș țde pagubele pe care specia noastră le-a produsPământului – poluarea, secătuirea resurselor,dispari ia speciilor de faună i floră, goana dupăț șcăpătuire cu orice pre , care poate afectaț

func iile planetei. Dar schimbarea este posibilățmai ales acum când s-a pus în mi careșimplementarea Agendei 2030 i se caută solu iiș țla prevenirea i gestionarea schimbărilorșclimatice. Vom reu i să redefinim viitorul nostrușpe Pământ, prin eradicarea sărăciei sub toateformele sale i prin restabilirea rela iei noastreș țsănătoase cu planeta i cu toate fiin ele sale”. Înș țanul 2009, Organiza ia Na iunilor Unite aț țdeclarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficialăa planetei Pământ i expresie comună a dorin eiș țtuturor de a construi o societate stabilă, pentruun viitor mai curat i mai verde.ș

În România, Ziua Pământului 2016 aprilejuit organizarea unei serii de manifestări cucaracter public implicând deopotrivă prezen ațactivă a reprezentan ilor autorită ilor, organiza iiț ț țnon guvernamentale, institu ii academice iț șuniversitare, asocia ii civice, profesionale,țecologiste, cu caracter de voluntariat.

Institutul Roman pentru Drepturile Omuluis-a dovedit în acest context un partener profundmotivat i implicat participând la diverseșac iuni, între care cele organizate cuțUniversitatea Ecologică, Asocia ia Românățpentru un Mediu Sănătos .a.ș

Olivia Florescu

23 APRILIE – ZIUA MONDIALĂ A CĂR II I A DREPTULUI DE AUTORȚ Ș

Ca în fiecare an, la 23 aprilie, în întreagalume, se sărbătore te Ziua Mondială a Căr ii i aș ț șDreptului de Autor, eveniment marcant peagenda UNESCO, care, la cea de-a 28-a sesiunea Conferin ei sale Generale din 1995, prințRezolu ia 3.18, a instituit-o i a fundamentat-o caț șun vector de ac iune culturală i educativă laț șscară interna ională. Dreptul la lectură,țpătrunderea în universul căr ii, înlăturareațoricăror obstacole în calea informării i studiului,șrespectul pentru cultură i valorile umanită iiș țreprezintă condi ii ț sine qua non ale progresuluisocial, ale dezvoltării multilaterale apersonalită ii umane, înscriindu-se organic înțsfera atotcuprinzătoare a drepturilor omului,drepturi legitime, inalienabile i imprescriptibile. ș

În condi iile în care inegalită ile de tot felul,ț țdiscriminarea indivizilor i a grupurilorșdefavorizate datorită îngrădirii accesului la

instruc ie i cultură constituie încă realită i tristeț ș țale lumii în care trăim, Ziua Mondială a Căr ii iț șa Dreptului de Autor se oferă ca o oportunitatei ca un eveniment catalizator al ac iunilorș ț

concertate, întreprinse în cadrul politicilorculturale derulate la nivel na ional, regional iț șinterna ional menite să deschidă prin lectură,țstudiu i informare posibilită i de emancipareș țintelectuală i socială. În acest context, seșimpune intensificarea eforturilor de promovare acăr ii, împreună cu toate formele de citire iț șscriere, în scopul de a lupta împotrivaanalfabetismului i sărăciei, pentru a construișsocietă i durabile, pentru a consolida bazelețpăcii în lume.

În aceea i ordine de idei, drepturile de autorșfac i ele obiect de interes, ca drepturișindisociabile de cele de proprietate intelectualăi proprietate în genere, care necesită nu doarș


consfin irea i promovarea ci i protec ia lor.ț ș ș țZiua Mondială a Căr ii i Dreptului de Autorț șeste un prilej binevenit pentru organizarea, înaproape toate ările lumi, de ac iuni dedicateț țcăr ii, autorilor, editorilor, librarilor,țbibliotecarilor i, implicit, cititorilor. Gamașacestor ac iuni este extrem de diversă: lansări dețproduse editoriale, expozi ii de carte, lecturi iț șdezbateri publice, conferin e, simpozioane,țmanifestări culturale, prezentări de căr i dințpatrimoniul na ional i universal, spectacoleț șmulti-media etc. Celebrarea acestui evenimenturmăre te implicarea a milioane de oameni, așnumeroase organiza ii de voluntari, institu ii deț țînvă ământ, grupuri profesionale, organiza iiț țnonguvernamentale, entită i publice i dinț șmediul privat.

Amploarea i diversitatea ac iunilor puse subș țegida Zilei Mondiale a Căr ii i a Drepturilor deț ș

Autor, de-a lungul ultimilor ani a eviden iatțputerea de simbol a acestui eveniment,semnifica ia sa umanistă, generoasă. ț

În România, prin Hotărârea de Guvern nr.293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fostdeclarată „Ziua Bibliotecarului din România”care se sărbătore te concomitent cu ZiuașMondială a Căr ii i a Drepturilor de Autor. ț ș

Pentru a celebra, la rândul său, aceastăimportantă zi mondială, Institutul Român pentruDrepturile Omului a organizat în ziua de 21aprilie a.c., în colaborare cu COPYRO –Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor deAutor, o dezbatere privind problematica conexăa dreptului la carte, a dreptului de autor ișdrepturilor omului, vizând cu precădereperfec ionarea legisla iei în domeniu.ț ț

Teodor Lorenț

ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂ II PRESEIȚ

Ca în fiecare an, la 3 mai, în întreaga lumeeste celebrată Ziua Mondială a Libertă ii Presei.țEste o zi încărcată de semnifica ii care consacrățunul dintre cele mai importante drepturifundamentale ale omului constituind, nu maipu in, o garan ie primordială pentru exercitareaț țaltor drepturi conexe de care depind deopotrivătransparen a i buna guvernare, afirmarea iț ș șconsolidarea statului de drept, dezvoltareadurabilă a societă ii.ț

Ziua Mondială a Libertă ii Presei a fostțproclamată la Adunarea Generală a ONU, în 1993,ca urmare a unei recomandări adoptate în cadrulcelei de a XXVI-a sesiuni a Conferin ei Generaleța UNESCO în 1991. ONU a declarat ZiuaMondială a Libertă ii Presei dând întreaga aten ieț țnecesită ii respectării libertă ii de exprimare,ț țconform articolului 19 din Declara ia Universală ațDrepturilor Omului: „Orice om are dreptul lalibertatea exprimării opiniilor”; acest drept includelibertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară,precum i libertatea de a căuta, de a primi i aș șrăspândi informa ii i idei prin orice mijloace iț ș șindependent de frontierele de stat”.

Tematica generală a acestei celebrări includeaccesul la informa ie, cu accent pe libertatea deținformare i protejarea libertă ii presei fa ă deș ț țcenzură, dar i garantarea siguran ei jurnali tilorș ț ș

online i offline.șPentru prima dată, în acest an, între libertatea

presei i dezvoltarea durabilă este subliniată oșlegătură organică cu atât mai mult cu cât, lasfâr itul anului 2015, au fost adoptateșObiectivele Na iunilor Unite pentru DezvoltarețDurabilă (SDG) pentru 2030, care recunoscnecesitatea „de a asigura accesul publicului lainforma ii i de a proteja libertă ileț ș țfundamentale, în conformitate cu legisla iilețna ionale i cu acordurile interna ionale”.ț ș ț

În acest context, importan a presei libere iț șindependente în informarea cetă enilor din oricețcol al Pământului este crucială pentru realizareațSDG, sus ine directorul general al UNESCO,țIrina Bukova, în mesajul său cu prilejul marcăriiîn acest an a Zilei Mondiale a Libertă ii Presei.ț

În zilele de 2-4 mai 2016, la Helsinki(Finlanda) s-au desfă urat lucrările Conferin eiș ținterna ionale „2016 World Press Freedom Day”țcare a avut înscrise pe agenda sa subiecte deprioritară importan ă: promovarea libertă iiț țpresei, a libertă ii de informare, sporireațsiguran ei jurnali tilor, libertatea artistică,ț șdiversitatea media i promovarea diversită iiș țexpresiilor culturale, protec ia datelor i cenzuraț șonline, libertatea informa iei ca o libertatețfundamentală i drepturile omului.ș


Concomitent, în numeroase ări ale lumii auțfost organizate peste o sută de manifestări,dedicate Zilei Mondiale a Libertă ii Presei,țRomânia nefăcând excep ie în această privin ă.ț ț

Institutul Român pentru Drepturile Omului afăcut la rândul său dovada interesului acordatacestei aniversări consacrate libertă ii preseițstabilind un dialog fructuos cu asocia iilețprofesionale ale jurnali tilor din România înș

spiritul valorilor tutelare ale democra iei,țlibertă ii de exprimare i respectării drepturilorț șfundamentale ale omului. În acest sens poate fimen ionată dezbaterea realizată cu UniuneațZiari tilor Profesioni ti, în contextul celorlalteș șac iuni dedicate celebrării Zilei Mondiale ațLibertă ii Presei.ț

Marius Mocanu

ZIUA INTERNA IONALĂ A FAMILIEIȚ

Prin rezolu ia A/RES/47/237 a AdunăriițGenerale a ONU din 1993, data de 15 mai a fostproclamată Ziua interna ională a Familiei,țpentru a reflecta importan a pe care comunită ileț țdin lumea întreagă o acordă familiei. Cu ocaziaacestei zile se promovează con tientizareaștuturor problemelor cu care se confruntă familiaîn societatea modernă fiind i un prilej deșaprofundare a cuno tin elor i studiilor cuș ț șprivire la procesele sociale economice ișdemografice care afectează familiile pemapamond. Familia rămâne în centrul vie iițsocietă ii. Ea asigură bunăstarea membrilor ei,țcontribuie la educa ia tineretului i are grijă deț șpersoanele vârstnice. Obiectivele centrale aleAgendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă seaxează pe eradicarea sărăciei, promovareaprosperită ii economice, dezvoltarea socială iț șbunăstarea popula iei, protejarea mediului.țPoliticile familiale contribuie la realizareaobiectivelor de dezvoltare durabilă 1 i 5 dinșAgenda 2030, care se referă la combatereafoametei i a sărăciei, asigurarea unei vie iș țsănătoase i a bunăstării pentru toate vârsteleșprin asigurarea educa iei continue i realizareaț șegalită ii de gen.ț

Pentru tema din acest an a ZileiInterna ionale a Familiei a fost ales obiectivul 3țdin Agenda 2030 i anume „asigurarea unei vie iș țsănătoase, a unui viitor durabil pentru familie ișa bunăstării pentru toate vârstele”.

Sub această deviză, Institutul Român pentruDrepturile Omului a organizat în data de 13 mai2016, o masă rotundă cu tema „Educa ia iț șbunăstarea”, în colaborare cu Asocia ia pentruțPromovarea Drepturilor Familiei – FamilyForum , Asocia ia. Clubul de la Cheia „VictorțDan Zlătescu”, Asocia ia pentru Na iunile Uniteț ț

din România (ANUROM), Asocia ia Românățpentru Libertate Personală i Demnitate Umană,și Asocia ia Română pentru Drepturile Femeii. ș ț

Scopul acestei mese rotunde a fostsensibilizarea opiniei publice cu privire la rolulfamiliei în societate, promovarea celor mai noitendin e socio-economice i demografice careț șafectează nucleul familial, precum ișidentificarea problemelor cheie cu care seconfruntă familia contemporană i posibileșrăspunsuri la acestea. Deoarece din totdeaunaeduca ia a contribuit la obiectivele dezvoltăriițumane, tema principală a dezbaterilor aconstituit-o educa ia în familie i educa iaț ș țcontinuă pentru drepturile omului.

În deschiderea lucrărilor reuniunii, prof. univ.dr. Irina Zlătescu, directorul Institutului Românpentru Drepturile Omului a subliniat rolulesen ial al familiei în societate i a inut săț ș țprecizeze că marcarea atât pe plan interna ionalțcât i la nivel na ional a acestei zile dovede teș ț șrespectul pe care comunitatea interna ională îlțacordă familiei i importan ei acesteia în viitorulș țumanită ii, preocupările pentru apărarea iț șgarantarea drepturilor familiei fiind men ionateți recunoscute de asemenea, i în Declara iaș ș ț

Universală a Drepturilor Omului. Tot îndeschiderea acestei mese rotunde, s-a cititmesajul Secretarului General ONU BanKi-moon, în care se precizează printre altele că„...Ziua Interna ională a Familiei din acest an sețcelebrează în contextul unei mari tragedii pecare o trăiesc familiile din întreaga lume.Violen a i extremismul sunt la cote maxime iarț șefectele dezrădăcinării dar i ale unor graveșschimbări climatice pun o mare povară asuprasănătă ii i integrită ii familiilor aflate în situa iiț ș ț țde criză. Chiar i în societă ile relativ stabile,ș ț


familiile se mai confruntă încă cu violen a,țdiscriminarea sau sărăcia. Familia se află încentrul eforturilor globale de îndeplinire aobiectivelor Agendei 2030. Copiii prosperăatunci când au parte de dragoste, sănătate iședuca ie.”ț

În continuare s-a discutat despre necesitateapromovării valorilor familiei – egalitatea,împăr irea responsabilită ilor, combatereaț țviolen ei împotriva femeilor, copiilor iț șpersoanelor vârstnice.

Dezbaterile au pus accentul pe importan a pețcare o are educa ia pentru bunăstarea familiei.țÎn lucrările prezentate s-a eviden iat rolulțeduca iei în societatea românească pentruțpregătirea i formarea tinerei genera ii. Auș țparticipat cu comunicări prof. univ. dr.Monna-Lisa Belu Magdo, dr. Adrian Bulgaru,prof. univ. dr. Magdalena Jianu, prof. univ. dr.Lauren iu oitu, prof. univ. dr. Mihai Milca,ț Șmasteranzi i doctoranzi în domeniul drepturilorșomului.

În cadrul dezbaterilor care au urmat, s-aprecizat că politicile familiale la nivel na ional,țcare se referă la diferite fa ete ale vie ii deț țfamilie de multe ori de i au poten ial nu suntș țimplementate a a cum ar trebui pentru a reu i săș școntribuie în mod concret la realizarea multorobiective na ionale de dezvoltare durabilă. Rolulțfamiliei în promovarea bunăstării membrilor eieste unic. Familia este cea care se ocupă dintimp de educa ie i sănătate pentru copii iț ș știneri. O serie de politici i programe na ionaleș țpot ajuta părin ii să asigure o îngrijire i oț ședuca ie corespunzătoare copiilor lor. De oțimportan ă aparte sunt i programele deț șsprijinire a resurselor financiare ale familiei,care pot influen a pozitiv sănătatea i bunăstareaț șîn special a grupurilor sociale vulnerabile. La felde important rămâne echilibrul dintre via ațprofesională i via a de familie, care trebuieș țasigurat prin măsuri concrete – program delucru flexibil, în special când este vorba defamiliile cu noi-născu i. ț

Un segment important al discu iilor l-ațconstituit educa ia continuă pentru persoanelețvârstnice. Acestea nu trebuie descurajate să î ișînsu ească noi cuno tin e, să concretizezeș ș țpasiuni, dragostea pentru o meserie demultuitată sau abandonată pe parcursul vie ii prințintermediul învă ării i ob inerii unor noiț ș țcalificări la orice vârstă.

În cadrul dezbaterilor s-a subliniat i faptulșcă o adevărată dezvoltare economică i socialășnu se poate ob ine fără existen a unui cadruț țjuridic i a unor standarde sociale echitabile careșsă sprijine drepturile femeilor i ale copiilor.șUna dintre gravele probleme ale societă iițcontemporane atât la nivel interna ional cât iț șna ional este violen a în familie. Educa iaț ț țrămâne una dintre cele mai puternice armepentru combaterea acestui fenomen îngrijorător.În acest context a fost men ionată HGț1156/2012 prin care s-a aprobat strategiana ională 2013-2017 pentru combatereațviolen ei, iar în ceea ce prive te eforturile deț șcombatere a violen ei la nivel interna ional aț țfost men ionat i prezentat ghidul UNICEFț șpentru prevenirea i combaterea violen ei înș țcoli. Apari ia ghidului se datorează experien eiș ț ț

de documentare i cercetare privind fenomenulșviolen ei în rândul tineretului i a fost elaboratț șpentru a veni în sprijinul cadrelor didactice caresunt interesate să promoveze în colile lor oșcultură a non-violen ei, bazată pe o strategie dețprevenire a surselor i cauzelor manifestăriișviolen ei în coli. ț ș

În continuare, pornind de la statisticina ionale i de la studiile i rapoarteleț ș șreprezentan ei UNICEF în România, s-ațsubliniat că în concordan ă cu Strategia Europaț2020, România i-a propus să reducă până laș11,3% rata părăsirii timpurii a colii la nivelulșgrupei de vârstă 18 -24 de ani i să crească ratașabsolviri învă ământului superior. De i auț șexistat unele măsuri de reformă pentruîmbunătă irea accesului la educa ie i a calită iiț ț ș țacesteia, sunt necesare mai multe resurse ișinterven ii având în vedere complexitatea cuțcare se confruntă categoriile de risc (tinerii carenu reu esc să absolve examenul de bacalaureatșsau cei care pur i simplu renun ă la coală).ș ț șPotrivit cercetărilor UNICEF, aproximativ douătreimi din cheltuielile publice pentru educa iețdin România se îndreaptă spre cele mai înstăritedouă cincimi ale societă ii (65,8%), comparativțcu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei maisărace.

Participan ii la dezbateri – reprezentan i aiț țunor organisme guvernamentale ișneguvernamentale cu atribu ii i preocupări înț șdomeniul protec iei drepturilor familiei,țfemeilor i copiilor, cadre universitare,șcercetători, magistra i i exper i cărora li s-auț ș ț


alăturat doctoranzi i masteranzi în domeniu aușrelevat necesitatea asigurării accesului laeduca ie a tinerilor i au venit cu noi idei iț ș șpropuneri pentru îmbunătă irea politicilor iț șserviciilor care vin în sprijinul familiei, astfelîncât acestea să poată contribui la educarea iș

formarea tinerei genera ii în pas cu cele mai noițevolu ii ale tehnologiei dar i în spiritulț șrespectului pentru drepturile omului i pentru totșceea ce înseamnă valoare umană.

Daniela Albu

PROTEC IA MEDIULUI PRIN DREPTUL PENALȚ

În perioada 18-20 mai 2016, Asocia iațInterna ională de Drept Penal (AIDP) înțcolaborare cu Institutul de Cercetări Juridice„Acad. Andrei Rădulescu” al AcademieiRomâne i Universitatea Ecologică Bucure tiș ș(UEB) au organizat, la Bucure ti ,Conferin aș țmondială – „Protec ia mediului prin dreptulțpenal”. Manifestarea a urmărit să evaluezevirtu ile i să releve adaptabilitatea i limiteleț ș șrăspunsului penal la prejudiciile aduse mediului,posibilită ile de armonizare i perfec ionare aț ș țreglementărilor juridice existente i perspectiveleșdezvoltării unui drept penal global al mediului,după cum afirma în cuvântul de deschidere prof.univ. Dr. Mircea Du u, directorul ICJ iț șpre edintele UEB. La deschidere au mai luatșcuvântul prof. univ. dr. J. Vervaele, pre edinteleșAIDP, dr. Augustin Lazar, Procuror general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa ie iț șprof. univ. dr. acad. Cristian Hera, vicepre edinteșal Academiei Române.

La eveniment au participat cadre didactice,cercetători , practicieni ai dreptului din întreagalume dintre care amintim, prof. univ. dr. GertVermeulen, Universitatea din Ghent, prof univ.dr. Lorena Bachmaier, Complutense University,prof. univ. dr. Michele Papa, Universitatea dinFloren a prof. univ. dr. Sofia Popescu, prof.univ.țdr. Dumitra Popescu, prof univ. dr. Bogdan

Ciucă, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, prof.univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, directorIRDO, prof. univ. dr. Gheorghe Popa .a.ș

Printre temele prezentate pe parcursulconferin ei amintim: Starea mediului iț șprovocările sistemului juridic în vedereaasigurării protec iei sale; Limitele i provocărileț șsistemului penal în privin a infrac iunilor deț țmediu; Norme i standarde interna ionale deș țmediu: conformare i constrângere; Dreptulșpenal al mediului în perioada de tranzi ie;țInfrac iunile de mediu în Uniunea Europeană;țStrategii inteligente de constrângere pentru acombate infrac iunile de mediu;ț Mineritul legali ilegal i consecin ele sale (penale) asupraș ș ț

mediului.Manifestarea din acest an a reprezentat cea

de a doua conferin ă mondială organizată înțRomânia de Asocia ia Interna ională de Dreptț țPenal, prima fiind organizată în 1929. AIDP, alcărei membru fondator a fost prof. univ. dr.Vespasian Pella (1897 – 1952), a fost creată în1924 cu sediul la Paris. Ea a fost i rămâne unașdintre asocia iile tiin ifice interna ionale deț ș ț țprestigiu, deosebit de active, în domeniuldreptului i în care prezen a românească a fostș țuna remarcabilă.

Carmen Năstase

EFICIEN A NORMELOR JURIDICEȚ

În perioada, 26-28 mai 2016, s-a desfă uratșla Cluj-Napoca, a V-a edi ie aț Conferin eiținterna ionale „Eficien a normelor juridice”ț țorganizată de Facultatea de Drept a Universită iițCre tine „Dimitrie Cantemir”, în colaborare cușInstitutul Român pentru Drepturile Omului i înșcooperare cu Institutul de Istorie „George

Bari iu” al Academiei Române, Institutul dețtiin e Administrative al Republicii Moldova,Ș ț

Asocia ia Română de tiin e Penale, Colegiulț Ș țMedicilor Cluj i al i parteneri.ș ț

Tema aleasă pentru această edi ie a fostț„ tiin a dreptului – în avangardă sau ariergardăȘ țfenomenelor social, politic i economic?”.ș


Evenimentul a urmărit să analizeze în ce măsurădezvoltarea valorilor i rela iilor sociale,ș țtiin ele politice i economice sunt reglementateș ț ș

de normele juridice i modul în care legisla iaș ține pasul cu noile evolu ii sociale în zoneleț ț

tradi ionale de drept, după cum afirma înțcuvântul de deschidere conf. univ. dr. MihaelaFodor.

De asemenea, lan deschiderea lucrărilorconferin ei a fost prezentat cuvânt de salut dințpartea Secretarului general al InstitutuluiEuropean de Drept:

„Este o plăcere pentru mine să mă adresezdumneavoastră cu ocazia acestei Conferin e, lațcare mul i membri ai Institutului European dețDrept, împreună cu numero i al i exper iș ț țmarcan i în drept , români i străini, se reunescț șpentru a evalua în ce măsură dezvoltareavalorilor i rela iilor sociale este acoperită deș țreglementările juridice. Este foarte încurajatorsă constat că vă întruni i încă o dată în dorin aț țde a contribui prin discu iile pe care le ve i purtaț țla îmbunătă irea dreptului în Europa.ț

Continentul nostru se confruntă în prezent cuimportante provocări i multe dintre acesteaștrebuie abordate din perspectivă juridică. Esteextrem de important ca vocea comunită iițjuri tilor din Europa să se facă auzită, iarșaceastă Conferin ă interna ională cu siguran ă î iț ț ț șva aduce contribu ia la aceasta. Vă doresc sățpurta i discu ii fructuoase în cadrul acestuiț țeveniment!

Doresc să mul umesc Institutului Românțpentru Drepturile Omului, directorului acestuia,d-na profesor Zlătescu, precum i tuturorșorganizatorilor evenimentului, dintre care mul ițsunt membri ai Institutului European de Drept,pentru eforturile depuse astfel ca aceastăConferin ă să devină o realitate. După cumțmul i dintre dumneavoastră cunoa te i,ț ș țconferin a aceasta coincide cu aniversarea a 5țani de la înfiin area Institutului European dețDrept. Permite i-mi să vă mul umesc tuturorț țpentru sprijinul acordat acestei institu ii, carețîntr-un timp foarte scurt a devenit un factorcheie în cadrul mediului juridic european.”

Lucrările conferin ei s-au desfă urat în douăț șsec iuni, respectiv drept privat i drept public.ț șStudiile prezentate au tratat teme precumpredictibilitatea normelor juridice, institu iațAvocatului Poporului, aspecte privindadministrarea justi iei ca serviciu public, dreptulținterna ional comparat în jurispruden a CEDO,ț țimplementarea legisla iei europene privindțegalitatea de gen, metoda comparativă îndeciziile Cur ii Europene a Drepturilor Omului,țimigran ii i dreptul acestora la sănătate, accesulț șliber la sistemul public de sănătate alpersoanelor care au nevoie de protec ieținterna ională etc.ț

În cadrul reuniunii s-au remarcat o serie derapoarte, studii i cercetări elaborate de: conf.șuniv. dr. Mihaela Fodor, prof. univ. dr. IrinaMoroianu Zlătescu, prof. univ. dr. Mircea Criste,prof. univ. dr. Alexandru Cordo , prof. univ. dr.șGheorghe Iancu, prof. univ. dr. Ludo Veny,Marius Mocanu, dr. Adrian BUlgaru, PetruZlătescu, Ioan Zonga, Alexandra Bucur, Gra ianțUrechiatu-Burian, Alexandru Chiri ă Anca Iancuț.a.ș

De asemenea, în cadrul conferin ei au fostțorganizat un workshop, privind „Dreptulsănătă ii”, precum i o masă rotundă cu privindț ș„Performativitate i/sau proprietate intelectuală”șîn care au fost abordate teme precum: drepturilepatrimoniale ale autorilor i arti tilor, regimurileș șjuridice ale crea iei intelectuale i publicitatea.ț ș

Cu prilejul acestui eveniment a fost lansat ișvolumul „Educa ie i Drept – Interferen e”ț ș țeditor conf. univ dr. Mihaela Fodor, publicat laEditura Pro Universitaria. Lucrarea, după cumsublinia prof. univ. dr. Mircea Criste înprezentarea sa, î i propune o evaluare a moduluișîn care normele juridice reu esc să dea unșrăspuns unor probleme pe care accesul laînvă ământ le poate ridica, în special la nivelțeuropean i na ional. În cadrul volumului suntș țprezentate i analizate probleme concrete cușcare societatea interna ională, europeană iț șna ională se confruntă, sunt oferite solu ii.ț ț

Mihaela Scarlat

FORUMUL DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI 2016

În perioada 20-23 iunie 2016, s-a desfă uratș la Viena Forumul Drepturilor Fundamentale


2016 cu tema „Drepturile fundamentale aleomului, respect, realitate: valorile europene înlumea de azi”, organizat de Agen ia pentruțDrepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

În cadrul reuniunii, în sesiunile plenare careau avut loc s-au dezbătut probleme legate deprotec ia i promovarea drepturilor omului,ț șrealizările Uniunii Europene în cei peste 60 deani în domeniul păcii, stabilită ii i prosperită ii.ț ș țO societate nu poate să prospere dacă poporulnu este capabil să î i exercite drepturile înșdemnitate i fără discriminare. În discu iile careș țau avut loc s-a subliniat că Europa poate deveniun model de respectare a drepturilor omului,acesta fiind i unul dintre scopurile pe termenșlung pe care organizatorii i participan ii laș țeveniment i l-au propus.ș

Forumul s-a axat pe trei mari teme:incluziunea socială, protec ia refugia ilor i eraț ț șdigitală. Acestea sunt interconectate i au cașpunct de plecare Cartea UE a Drepturilorfundamentale. Pentru a construi o societateinclusivă trebuie să ne ocupăm îndeaproape decei care lucrează în domeniul protec ieițrefugia ilor i migran ilor. De asemenea,ț ș țpoliticile în domeniul informa iei i tehnologieiț șpot avea un impact major asupra celor privindmigra ia i incluziunea socială i vice versa.ț ș șDeci toate ini iativele politice comunitare auțîncercat în ultima vreme să abordeze lipsaincluziunii, să combată inegalitatea i sășîmbunătă ească gradul de participare înțcomunitate acceptând diversitatea. Lipsa decoeziune într-o societate este cel mai bineilustrată de nereceptarea socială a persoanelor,în special a celor care fac parte din grupurivulnerabile. Este totu i îmbucurător faptul cășindicatorii economici arată că Europa acontinuat totu i să prospere din punct de vedereșsocial i economic., iar în cadrul Forumului s-așdiscutat i acest lucru ilustrându-se prin modeleșde responsabilitate socială în antreprenoriatulcorporatist i privind managementul diversită ii.ș ț

Un rol extrem de important revineprofesorilor, educatorilor i profesioni tilor dinș șmass media pentru promovarea unei culturi adrepturilor fundamentale i a respectului întreștineri prin combaterea prejudecă ilor iț șstereotipiilor.

S-a mai discutat despre măsurarea ișcuantificarea discriminării i despre rolulșpoliticilor de incluziune mai ales în prevenirea

cazurilor îngrijorătoare de radicalizare rapidă ișviolentă.

Alte teme majore care s-au dezbătut în cadrulforumului 2016 au fost : protec ia refugia ilor,ț țincluziunea i lupta împotriva inegalită ii iș ț șprovocările la adresa drepturilor omului pe carele reprezintă era digitală.

Forumul 2016 al drepturilor fundamentale s-adesfă urat într-un moment în care Europa se aflășîn fa a unei provocări unde trebuie găsite solu iiț țîn problema crizei refugia ilor, discriminării iț șexcluderii, precum i intruziunea masivă în via ăș țprivată i datele personale ale oamenilorșobi nui i din Europa.ș ț

A a cum afirma directorul FRA MichaelșO'Flaherty „UE i statele sale membre trebuie sășaibă o atitudine fermă în ceea ce prive teșapărarea drepturilor legale ale tuturorpersoanelor, indiferent dacă acestea locuiesc înUE de genera ii întregi sau abia au sosit pețărmurile Europei”.ț

În discu iile care au avut loc au fostțeviden iate dificultă ile i realizările ob inute înț ț ș țîntreaga Europă într-o mare varietate de aspectelegate de drepturile fundamentale.

Forumul a reunit exper i, cercetători, factoriițde decizie politică i practicieni din toateșdomeniile. S-au purtat discu ii interactive i s-aț șinut cont de punctul de vedere al tuturorț

participan ilor. În acest sens au avut locțdezbateri pe grupuri sub titlul "conectează-te,reflectează i ac ionează", precum i seminarii iș ț ș șdiscu ii între grupuri cu opinii opuse. S-ațorganizat o "pia ă a ideilor" unde diferitelețorganiza ii i-au expus rezultatele muncii.ț ș

În cadrul grupului de lucru cu tema„Protec ia refugia ilor”, s-a eviden iat faptul căț ț țîn anul 2015, peste un milion de persoane auemigrat în statele membre UE, datorităpersecu iilor, conflictelor armate, violen ei, sauț țîncălcării drepturilor omului. Acest număr fiindmult mai mare decât în anii preceden i. FRA vațexamina eficacitatea măsurilor luate sau propusede UE i de statele membre pentru a gestionașaceastă situa ie în special din punct de vedere alțrespectării drepturilor omului, protec iei copiilorți a familiilor acestora, privind modul deș

integrare i incluziune, măsurile de securitate iș șprotec ie pentru a preveni violen a i abuzul i aț ț ș șminimaliza posibilitatea traficului de copii.

Dezbaterile s-au bazat pe principiile conform


cărora o abordare sistematică, multidisciplinarăi orientată pe viitor este vitală pentruș

respectarea i exercitarea drepturilorșfundamentale în Uniunea Europeană, Forumul aîncurajat to i participan ii să consolidezeț țprotec ia i promovarea drepturilorț șfundamentale pe teritoriul Uniunii Europene.

Conferin a a reunit oficiali guvernamentali,țsocietatea civilă, organiza ii regionale iț șinterna ionale. S-a subliniat faptul că institu iileț țUniunii Europene i statele membre prinșintermediul valoroasei contribu ii a societă iiț țcivile i a organiza iilor na ionale în promovareaș ț ți respectarea drepturilor omului., se potș

îndeplini pe viitor cu succes obiectivele stabiliteîn cadrul Forumului.

Din partea Institutului pentru DrepturileOmului din România a participat cercetătorOlivia Florescu.

A fost prezentat Raportul privind drepturilefundamentale 2016, rezumă i analizeazășevolu iile majore ale drepturilor fundamentale înțUE pe parcursul anului 2015, cu propuneri demăsuri în următoarele domenii: egalitate ișnediscriminare; rasism, xenofobie i formele deșintoleran ă asociate acestora; integrarea romilor;țsocietatea informa ională, protec ia vie ii privateț ț ți a datelor; drepturile copilului; precum iș ș

accesul la justi ie, inclusive drepturilețvictimelor infrac iunilor. FRA oferă consultan ăț țpe bază de dovezi pentru factorii de decizie dela nivel na ional i European, contribuind astfelț șla un grad mai mare de informare i specificitateșa dezbaterilor i politicilor în materie de drepturiș

fundamentale.O altă temă care a fost dezbătută în cadrul

Forumului drepturilor fundamentale a fostrasismul, xenofobia, intoleran a i crimeleț șmotivate de ură care constituie încălcăriîngrijorătoare ale drepturilor omului. În 2015aceste delicte au luat o mare amploare în multestate membre ale Uniunii Europene, fiindalimentate în mare parte de sosirea masivă aemigran ilor i a azilan ilor precum i deț ș ț șamplificarea numărului de atentate teroriste.

Forumul a oferit prilejul unui dialog strategici al schimbului de experien ă, cuno tin eș ț ș ț

novatoare i bune practici. A creat oportunită iș țpentru conturarea unor noi parteneriate întrefactorii de decizie, practicieni i exper i i aș ț șsprijinit consolidarea cuno tin elor în domeniulș țdrepturilor fundamentale. Agen ia pentruțDrepturi Fundamentale va sprijiniimplementarea concluziilor i recomandărilorșForumului.

A a cum a subliniat ș Michael O’Flaherty,pre edintele Forumului DrepturilorșFundamentale i Director al Agen iei Europeneș țpentru Drepturi Fundamentale, acest Forum afost conceput mai degrabă ca un proces decât caun eveniment singular i tocmai de aceea vașrămâne în mediul virtual o adevărată platformăde dezbatere i de identificare a unor măsurișconcrete pentru abordarea celor mai stringenteprobleme cu care se confruntă respectareadrepturilor fundamentale la ora actuală.

Olivia Florescu

MIGRA IA: NOI PROVOCĂRI PENTRU EUROPA, ȚSUVERANITATEA STATALĂ I STATUL DE DREPT SOCIALȘ

Valul migra ionist cu care se confruntă înțprezent comunitatea interna ională i ceaț șeuropeană, unul dintre cele mai mari din istoriacontemporană, a scos în eviden ă probleme dețnatură juridică, sociologică i economică pe careșsocietatea interna ională în general, UniuneațEuropeană i statele membre în special, trebuieșsă le remedieze pentru a putea face fa ă uneițastfel de crize. In această direc ie a fost aleasă iț ștema generală „Migra ia: noi provocări pentruțEuropa, suveranitatea statală i statul de dreptșsocial” al celui de al 11-lea Congres al Societas

Iuris Publici Europaei (SIPE). Evenimentul afost organizat, la Bucure ti, în parteneriat cușFacultatea de drept a Universită ii din Bucure tiț și în cooperare cu Institutul de Cercetare CUBș

al Universită ii din Bucure ti i CEREFREA –ț ș șVilla Nöel.

SIPE, asocia ie academică de drept publicțeuropean, fondată în 2003, î i propune, creareașunui spa iu de discu ie cu privire la analiza iț ț șclarificarea unor aspecte de drept public înEuropa, inclusiv impactul acestuia asuprasistemului juridic în ansamblul său.( tuturor


ramurilor de drept).Principalele temele abordate în cadrul

lucrărilor conferin ei au privit: regimul juridic alțfrontierelor interne din perspectiva migra iei;țcadrul juridic al migra iei i frontierele externeț șîn dreptul UE; dreptul la azil i presiuneașmigra iei; dreptul UE i întoarcerea imigran ilorț ș țclandestini; protec ia migran ilor în cadrulț țComitetului social european; integrareamigran ilor din perspectiva Organiza ieiț țInterna ionale a Muncii; migra ia–proceduraț țjudiciară în viitor; gestiunea migra iei de cătrețstatele de tranzit i traficul de fiin e umane, etc.ș ț

Dintre invita i au participat a prof. univ. dr.țSimina Tănăsescu, membru SIPE, lect. univ. dr.

Catrinel Brumar, prof. univ. dr. Daniel Thym,prof. univ. dr. Philippe Fargues, .a. Totodată,șam remarcat contribu ia activă la lucrări ațcercet. t. Alexandra Bucur, prof. univ. dr. IrinașMoroianu Zlătescu, cercet. t. Ioan Zonga,șdovedind o preocupare deosebită asupra temeimigra ieiț

Organizatorii evenimentului au urmăritcrearea unui forum de discu ii în cadrul căruiațreprezentan i ai mediului academic, cercetători,țpracticieni i exper i în domeniu să analizezeș țmultiple aspecte referitoare la migra ie iț șrefugia i.ț

Marius Mocanu

DIN ACTIVITATEA AGEN IEI EUROPENE PENTRU DREPTURIȚFUNDAMENTALE (FRA), APRILIE-IUNIE 2016

În cadrul unei conferin e pe temațoportunită ilor de angajare pentru tinerii de etniețromă, organizată de către Parlamentul Europeanîn data de 5 aprilie 2016, reprezentan i ai FRAțau prezentat concluziile rezultate din sondajulintitulat „Sărăcia i ofertele de angajare: situa iaș țromilor în 11 state ale UE”. Conferin a s-a axatțîn general pe necesitatea urgentă de a înlăturabarierele structurale i birocratice din UE pentrușa crea oportunită i de muncă i posibilitateaț șpentru tinerii de etnie romă de a accesa pia ațmuncii pe teritoriul Uniunii Europene.

În perioada 5-6 aprilie 2016, Agen ia pentruțDrepturi Fundamentale a participat laConferin a Consiliului Europei pentru lansareațnoii strategii privind drepturile copilului pentruperioada 2016-2021.

Colegiul European de Poli ie (CEPOL) ațorganizat pe 5 aprilie un seminar online încadrul căruia reprezentan i ai FRA au prezentatțconcluziile recentului raport al Agen iei intitulatț„O abordare profesionistă a problemelor cu carese confruntă comunitatea LGBT în privin ațrespectării egalită ii”ț . În acest raport se aratălipsa de con tientizare în rândul ofi erilor deș țpoli ie cu privire la vulnerabilitateațcomunită ilor de lesbiene, homosexuali,țbisexuali i transsexuali i posibilitatea ca acesteș școmunită i să devină victimele unor delictețmotivate de ură. O parte dintre oficialită ile iț șofi erii de poli ie intervieva i nu au recunoscutț ț ț

scara reală la care se produc aceste incidente, iarmul i dintre ei au subestimat gravitatea acestora.țAu fost invocate drept motiva ie pentru aceastățatitudine lipsa de pregătire prin cursuri specialede formare, nepăsarea autorită ilor sau resurselețlimitate.

Reprezentan i ai FRA au participat lațForumul Comisiei Europene pe probleme demigra ie organizat la Bruxelles in perioada 6-7țaprilie. Forumul a reunit 120 de organiza ii alețsocietă ii civile din UE oferindu-le prilejul de ațdiscuta cu reprezentan i ai institu iilor europene,ț țcu autorită i regionale i na ionale despreț ș țnecesitatea unei abordări pe termen lung aproblemei migra iei i integrării. Principaleleț șteme abordate au fost munca migran ilor cuțpregătire medie i a celor necalifica i, munca laș țnegru, exploatarea precum i integrareașmigran ilor i a refugia ilor.ț ș ț

La invita ia Biroului Interna ional pentruț țMigra ie din Elve ia, reprezentan i ai FRA auț ț țparticipat la Berna în data de 6 aprilie la o masărotundă interna ională cu tema exploatareațmuncitorilor migran i i traficul cu fiin e umane.ț ș ț

În perioada 7-8 aprilie 2016, reprezentan i aițFRA au prezentat la Bruxelles raportul recent alAgen iei cu temaț „Accesul la remedii privindprotec ia datelor în statele membre UE”ț încadrul Conferin ei Anuale a Academiei de DreptțEuropean privind legisla ia europeană ațprotec iei datelor.ț


La seminarul interna ional cu temaț„Drepturile victimelor” organizat la Porto,Portugalia pe 7 aprilie 2016, reprezentan i aițFRA au inut un discurs la deschiderea lucrărilor.țSeminarul s-a axat pe practici novatoare legatede drepturile victimelor i sprijinul acordatșacestora. Evenimentul a fost finan at din fondurițeuropene i a fost organizat de INFOVICT, unșconsor iu european al organiza iilor de sprijinireț ța victimelor. Cu această ocazie a fost prezentatăcercetarea FRA în domeniu i s-au eviden iatș țpracticile novatoare identificate prin intermediulacestei cercetări.

Pe aceea i temă, în perioada 7-8 aprilieșagen iile de afaceri interne i justi ie europeanăț ș țau participat la un seminar care a avut loc lasediul FRA.

În perioada 8-9 aprilie 2016 reprezentan i aițFRA au fost invita i de Asocia ia Traducătorilorț ți Interpre ilor Europeni din domeniul juridic săș ț

participe la adunarea generală a asocia ieiț , carea avut loc la Strasburg. S-au discutat drepturilesuspec ilor i ale acuza ilor în procedurileț ș țpenale.

Societatea civilă i reprezentan i ai FRA auș țanalizat modalită i de cooperare în privin aț țindicatorilor de drepturile omului pentrumonitorizarea integrării popula iei de etniețromă. Întâlnirea a avut loc la sediul FRA în datade 11 aprilie 2016.

Drepturile copilului i situa ia copiilorș țrefugia i s-au discutat în cadrul unei conferin eț ținterna ionale i a unor evenimente conexe peț ștema „Situa ia copiilor refugia i în Suedia iț ț șEuropa”, care s-a desfă urat în perioada 11-13șaprilie 2016 în Orebro, Suedia.

Biroul pentru publica ii al UE a organizat lațLuxemburg în perioada 13-14 aprilie un seminarinterna ional cu tema „Instrumente dețvizualizare a datelor în institu iile europene”.țReprezentan i ai FRA au fost invita i săț țparticipe la acest seminar pentru a comunicacercetările FRA în acest domeniu. Scopulseminarului a fost realizarea unui viitor catalogal instrumentelor de vizualizare a datelorrefolosibile pentru organismele UE.

În perioada 13-14 aprilie, Banca Mondială,Ministerul capacită ilor umane din Ungaria iț șFRA au organizat împreună un seminar pentru amăsura cre terea incluziunii în Europa centralăși de est. ș Evenimentul a avut loc la Budapesta iș

a reunit statisticieni, reprezentan i ai comunită iiț țrome i practicieni din Bulgaria, Cehia, Ungaria,ș

România i Slovacia pentru a discuta modalită iș țde îmbunătă ire i monitorizare la nivel local aț șincluziunii sociale i economice a comunită ilorș țmarginalizate i dezavantajate, cu accent peșcomunitatea romilor. Seminarul i-a propus i oș șîmbunătă ire a programelor intă pentruț ținvesti iile sociale finan ate din fonduriț țeuropene în Europa Centrală i de Est pentrușperioada 2014-2020.

În data de 18 aprilie 2014, reprezentan i aițFRA au participat la Trier, Germania la unseminar pe tema „Legisla ia europeană iț șlegisla ia prevăzută în Conven ia ONU privindț țdrepturile persoanelor cu dizabilită i”.țSeminarul a fost organizat de către Academia deDrept European.

O echipă a FRA a participat pe 19 aprilie2016, la un eveniment organizat la Bruxelles,care a reunit parlamentari europeni ișreprezentan i ai Comisiilor europene i aiț șConsiliului Europei într-o dezbatere privinddiscriminarea persoanelor vârstnice din UE îndomeniul asigurărilor. Organiza ii na ionale aleț țvârstnicilor i persoanelor cu dizabilită i precumș ți directorii unor companii de asigurări au luatș

parte la dezbateri.În data de 19 aprilie, reprezentan i ai FRA auț

participat la Geneva, la o dezbatere privindArticolul 19 al Conven iei ONU privindțdrepturile persoanelor cu dizabilită i ț (CRPD).Tema discu iilor s-a axat pe dreptul la o via ăț țindependentă i la incluziune socială în cadrulșcomunită ii. Cu acest prilej, din partea FRA auțfost prezentate proiecte i indicatori pentrușmonitorizarea independen ei persoanelor cuțdizabilită i.ț

În perioada 20-21 aprilie, la InstitutulLudwig Boltzmann, Trier, Germania,reprezentan i ai FRA au fost moderatori i auț șsus inut prezentări în cadrul unui evenimentțdedicat judecătorilor. Evenimentul a fostorganizat de Institut în cooperare cu Academiade Drept European. S-a discutat despredrepturile omului pentru persoanele aflate îndeten ie pe teritoriul UE i despre legisla iiț ș țalternative.

Biroul Înaltului Comisariat pentru DrepturileOmului a organizat la Geneva, în data de 21aprilie 2016, o masă rotundă interna ională lațcare a fost invitată i Agen ia pentru Drepturiș țFundamentale. Dezbaterile s-au axat pepromovarea toleran ei i combaterea xenofobieiț șîmpotriva migran ilor.ț


Parlamentul European explorează modalită ițde prevenire a dispari iilor copiilor migran i. Peț țaceastă temă a organizat în data de 21 aprilie, laBruxelles, un schimb de opinii cu ComitetulParlamentului European pentru libertă i civile,țjusti ie i afaceri interne, la care au participat iț ș șmembrii ai FRA. S-a subliniat ideea că ace tișcopii care dispar din centrele de primire i nușsunt înso i i sunt supu i riscului traficului deț ț șpersoane.

În perioada 28-29 aprilie, FRA împreună cupre edin ia olandeză a Consiliului Europei, aș țgăzduit la Amsterdam cea de a patra întâlnire aGrupului de lucru pentru îmbunătă ireațraportării privind delictele i crimele motivateșde ură.

Directorul FRA, Michael O’Flaherty aîntreprins o vizită de lucru în Grecia în perioada3-5 mai, 2016 pentru consulta ii privind situa iaț țrefugia ilor i activitatea FRA în domeniu,ț șinclusiv deta area unor exper i FRA în Grecia.ș ț

În data de 9 mai, reprezentan i ai FRA auțparticipat la Atena la un seminar cu prilejulaniversării a cinci ani de la înfiin areațServiciului elen de azil.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentalețcontinuă să fie un membru activ al ForumuluiConsultativ Frontex privind drepturilefundamentale. FRA de ineț i pre edin iaș ș țgrupului de lucru privind returnările. Forumul aavut loc la Bruxelles in perioada 11-12 mai,2016. S-au discutat noile reglementări propusepentru Frontex i cooperarea cu ări ter e, peș ț țmări precum i opera iunile de returnare iș ț șreprimire. FRA a informat Forumul cu privire ladeta area unui grup regional operativ de exper iș țîn Grecia.

Pe 11 mai la Lisabona, reprezentan i ai FRAțau prezentat manualul recent privind dreptuleuropean care se concentrează pe drepturilecopilului, cu prilejul unei conferin e organizatețde către Facultatea de Drept i Universitatea dinșLisabona.

Directorul FRA, Michael O’Flaherty a luatcuvântul în cadrul unei audieri a ComitetuluiEconomic i Social European din 17 mai, 2016,șpentru a prezenta contribu ia Agen iei pentruț țDrepturi Fundamentale la promovarea, protec iați monitorizarea drepturilor persoanelor cuș

dizabilită i în UE. țO echipă a FRA a prezentat lucrările agen ieiț

privind topografia grupurilor greu accesibiledintr-o perspectivă comparativă între ări.ț

Prezentarea a avut loc în cadrul sesiunii de lucrua Comisiei Economice pentru Europa aNa iunilor Unite reunită la Geneva în perioadaț18-20 mai i având ca tematică statisticașmigra iei.ț

În data de 18 mai, o echipă a FRA aparticipat la o întrunire conexă la Paris prilejuităde Întrunirea Interna ională Ministerială privindțsectorul educa iei i reac ia la violen ă bazată peț ș ț țorientarea sexuală i identitatea de gen.șEvenimentul a fost organizat de ConsiliulEuropei împreună cu UNESCO. Temadominantă a dezbaterilor a fost violen a în coli.ț ș

În perioada 19-20 mai, reprezentan i ai FRAțau participat la un seminar găzduit la Bruxellesde către Comisia Europeană în parteneriat cuRe eaua Juridică Europeană.ț Tema seminaruluia fost de-radicalizarea, combaterea terorismuluii drepturile fundamentale.ș

În perioada 19-20 mai 2016 au avut locîntâlnirea Comitetului Director i a ComitetuluișExecutiv al FRA. Cu acest prilej s-au aprobatRaportul final al FRA pe 2016 i planul anual deșactivitate al Agen iei. De asemenea s-a discutatțcontribu ia i activitatea FRA în domeniulț șmigra iei i în problema refugia ilor.ț ș ț

La Bruxelles a avut loc în perioada 24-25mai întâlnirea Re elei Agen iilor Europeneț ț ,organizată de noua pre edin ie a Biroului UEș țpentru Proprietatea Intelectuală. Au participat ișreprezentan i ai FRA, care au prezentatțactivitatea Agen iei. ț

Directorul Agen iei pentru DrepturițFundamentale a ini iat o dezbatere tematicățprivind statul de drept în cadrul întrunirii peaceastă temă a Consiliului Afacerilor Generaleal UE, care a avut loc la Bruxelles, pe 24 mai.

Cu prilejul celei de a 25-a sesiuni a Comisieipentru Justi ia Penală i Prevenireaț șCriminalită ii, care a avut loc la Viena în data deț24 mai, reprezentan ii FRA au participat la unțeveniment conex cu tema garan ii proceduralețpentru copii în cadrul procedurilor penale.

Concluziile recentului Raport FRA 2016privind Drepturile Fundamentale au fostprezentate la Bruxelles, pe 25 mai grupului delucru pentru drepturi fundamentale , drepturilecetă enilor i dreptul la libera circula ie alț ș țConsiliului Europei. Grupul de lucru alConsiliului lucrează la redactarea concluziilorprivind implementarea Cartei, În acest context ainvitat Comisia Europeană i reprezentan i aiș țFRA să prezinte rezultatele celor mai noi


cercetări i concluzii privind drepturileșfundamentale.

În data de 26 mai Directorul Agen iei pentruțDrepturi Fundamentale a luat cuvântul îndeschiderea Conferin ei Interna ionale cu temaț ț„Drepturile omului – o abordare a activită iițAvocatului Poporului din perspectiva secolului21”. Conferin a s-a desfă urat la Belfast i a fostț ș șorganizată de Comisia pentru Drepturile Omuluidin Irlanda de Nord. Dezbaterile s-au concentratpe elaborarea de manuale pentru personalulspecializat i instrumente de formare online.șScopul principal este accesul mai u or i maiș șorganizat la servicii de specialitate pentru ceicare depun plângeri. Acesta se poate realiza înprimul rând prin punerea la dispozi ia publiculuița informa iilor i cuno tin elor regionale iț ș ș ț șna ionale în mod eficient i rapid.ț ș

La Conferin a de primăvară a Autorită ilorț țdin domeniul protec iei datelor, care a avut locțla Budapesta, în data de 26 mai, reprezentan i aițFRA au prezentat concluziile raportului desondaj intitulat „Serviciile na ionale deținforma ii i de supraveghere în UE: garan iiț ș țprivind drepturile fundamentale i căile deșatac”. Raportul analizează reglementările legalecare guvernează serviciile de informa ii iț șpracticile acestora de supraveghere în statelemembre ale Uniunii Europene. Prezentarea FRAa fost un catalizator i a alimentat dezbaterileșprivind respectarea protec iei datelor de cătrețorganismele na ionale de securitate.ț

Michael O’Flaherty, Directorul Agen ieițpentru Drepturi Fundamentale a vizitat în datade 27 mai, Eurofound, Funda ia Europeanățpentru îmbunătă irea condi iilor de muncă iț ț șvia ă din Dublin. S-au discutat posibile căi dețcooperare între cele două agen ii pentru viitor. ț

Pe 30 mai a fost publicat Raportul FRA 2016privind realizări i provocări în domeniulșdrepturilor fundamentale. Raportul a fostprezentat la Bruxelles ComitetuluiParlamentului European pentru Libertă i Civile,țJusti ie i Afaceri Interne.ț ș

Directorul FRA, s-a întâlnit pe 31 mai, laViena cu Sub-Secretarul General ONU, Dl. YuryFedotov, cu Directorul Executiv al BirouluiONU pentru Droguri i Criminalitate i cuș șDirectorul General al Biroului ONU de la Viena.Subiectele principale de discu ie au fostțmigra ia i traficul de persoane.ț ș

Raportul Re elei Sociale Europene priindțserviciile puse la dispozi ia copiilor a fost lansatț

la Parlamentul European, în data de 31 mai,2016. Cu acest prilej au fost prezentate ișconcluziile cele mai importante ale rapoartelorAgen iei Europene pentru DrepturițFundamentale.

Cu prilejul Conferin ei la nivel înalt privindțdrepturile globale ale copilului, care a avut locla Viena, în perioada 1-2 iunie, Directorul FRAa luat cuvântul în deschidere. Tematicaprincipală a conferin ei a fost combatereațpedepselor corporale aplicate copiilor.

Grupul de Exper i privind tranzi ia de laț țîngrijirea institu ională la cea bazată pețcomunitate i Comisia Europeană au găzduit peș1 iunie, la Bruxelles, o întrunire pe temadezinstitu ionalizării,ț la care au luat parte ișreprezentan i ai FRA, care au prezentatțrezultatele cercetărilor Agen iei pe această temă.ț

În perioada 2-3 iunie, Directorul FRA,Michael O’Flaherty, s-a întâlnit la Geneva cureprezentan ii unor agen ii ONU i ai unorț ț șorganiza ii interna ionale, pentru a exploraț țsinergiile dintre aceste organiza ii i viitoareț șmodalită i de cooperare.ț Cu acest prilejDirectorul FRA a avut convorbiri cu ÎnaltulComisar ONU pentru Drepturile Omului, Dl.Yeid Ra’ad al Hussein i cu Înaltul Comisar alșONU pentru refugia i, Dl. Filippo Grandi, cuțCoordonatorul Special al UNICEF pentrurefugia i, D-na Marie-Pierre Poirier i cuț șSecretarul General al Uniunii InterParlamentare, Dl. Martin Chungong. Deasemenea, directorul FRA s-a întâlnit cureprezentan i ai societă ii civile i cuț ț șreprezentan i ai organismului global dețcoordonare a Institu iilor Na ionale pentruț țDrepturile Omului.

În perioada 7-8 iunie 2016, reprezentan i aițFRA vor participa la a treia întrunire aPlatformei opera ionale privind egalitateațromilor, o ini iativă comună a ConsiliuluițEuropei, Equinet, Re eaua Europeană ațInstitu iilor Na ionale pentru Drepturile Omuluiț ț(din care face parte i Institutul Român pentrușDrepturile Omului) i a Agen iei Europeneș țpentru Drepturi Fundamentale.

Directorul FRA, a vizitat Bratislava în datade 7 iunie 2016 pentru a explora viitoaremodalită i de cooperare cu guvernul slovacț învederea noii pre edin ii a Consiliului Europei,ș țpe care Slovacia urmează să o de ină.ț

Reprezentan i ai Agen iei Europene pentruț țDrepturi Fundamentale au prezentat activitatea


FRA în domeniul realizării unei justi iițprietenoase pentru copii, cu prilejul conferin eiținterna ionale din 7 iunie, Turku, Finlanda.țAce tia au vorbit despre prezen a i participareaș ț școpiilor în procese i felul în care ace tia suntș ștrata i în cadrul procedurilor judiciare.ț

Agen ia Europeană pentru DrepturițFundamentale a contribuit la cursurile deformare organizate de către Colegiul Europeande Poli ie (CEPOL), de Academia de Poli ie dinț țSlovenia i de către Ministerul austriac deșinterne,în data de 8 iunie, 2016. Cursurile cares-au adresat ofi erilor de poli ie au avut ca temăț țdelictele i crimele motivate de ură, drepturileșvictimelor i etica poli iei.ș ț

În data de 9 iunie, 2016, Comisiileparlamentare croate au discutat problemeletranssexualilor. FRA a participat la dezbaterileorganizate de Comisiile Parlamentului croatpentru egalitate drepturile minorită ilorțna ionale i egalitatea de gen. În centrulț șdezbaterilor s-au aflat statutul i problemeleșcurente ale persoanelor transsexuale.

În calitate de de inător al pre edin iei peț ș ț2016, FRA a găzduit în perioada 9-10 iunie, ceade a doua reuniune a Re elei Agen iilor deț țJusti ie i Afaceri Interne.ț ș

Agen ia Europeană pentru DrepturițFundamentale a participat pe 10 iunie laBruxelles, la cel da al aselea Forum de lucrușprivind implementarea Conven iei ONU pentruțdrepturile persoanelor cu dizabilită i. Forumul ațfost găzduit de către Comisia Europeană.

Reprezentan i ai FRA au fost prezen i laț țlansarea la Bruxelles, în data de 14 iunie 2016, aGrupului de lucru la nivel înalt pentrucombaterea rasismului i xenofobiei, precum iș șa altor forme de intoleran ă.ț

În perioada 15 -16 iunie o echipă a FRA aparticipat la o întrunire a grupului de lucrupentru drepturile omului i nediscriminare înșcadrul platformei privind abuzul asupravârstnicilor la nivel mondial, pentru a discutaproblemele cu care se confruntă persoanelevârstnice i modalită i de protec ie a drepturilorș ț țacestora. Pe 16 iunie, pentru a marca Ziuainterna ională a Con tientizării privind abuzulț șasupra vârstnicilor, Comisia Europeană,Consiliul Europei, Platforma Europeană decombatere a abuzului împotriva persoanelor

vârstnice i re eaua europeană a Institu iilorș ț țna ionale pentru drepturile omului s-au reunitțpentru a găzdui un eveniment de con tientizareșprivind abuzul împotriva vârstnicilor. S-adiscutat în mod special despre accesul egal laservicii la o vârstă înaintată i despre impactulșîmbătrânirii i al discriminării privind accesul lașserviciile de sănătate i de îngrijire pe termenșlung.

Activitatea FRA de monitorizare aConven iei ONU pentru persoanele cuțdizablită i a fost prezentată în data de 16 iunie,țla Bruxelles Parlamentului European ișComisiei pentru afaceri sociale. A fost solicitatăopinia Agen iei din punct de vedere juridic înțceea ce prive te desemnarea i operarea unuiș șcadru de ac iune stabilit la nivel Europeanțpentru promovarea, protec ia i monitorizareaț șimplementării Conven iei de către UE.ț

Trimisul special al SUA pentru combatereaantisemistismului, Ira Forman a vizitat sediulFRA în data de 17 iunie i s-a întâlnit cușdirectorul Agen iei, Dl. Michael O’Flaherty.ț

În perioada 20-23 iunie a avut loc la VienaForumul drepturilor fundamentale sub titlul„conectează-te, reflectează, ac ionează”,țorganizat de FRA. Sloganul acestui forum a fost„Drepturi, respect, realitate: valorile europene înlumea de azi” (în limba engleză toate cele treicuvinte încep cu litera „r” – deci s-a numit pescurt forumul celor trei „r”).

În cadrul unui seminar organizat de serviciulfrancez pentru Afaceri Europene ișInterna ionale, pe 27 iunie , reprezentan i aiț țFRA au prezentat autorită ilor francezețprincipalele concluzii ale Raportului FRA 2016privind drepturile fundamentale

În perioada 30 iunie – 1 iulie, DirectorulFRA a vizitat Malta pentru a discuta viitoareapre edin ie a Consiliului Europei, pe care Maltaș țurmează să o de ină. Cu acest prilej s-a adresatțParlamentului maltez i a vizitat BiroulșEuropean pentru Asisten ă în domeniul Azilului.țDe asemenea, directorul FRA s-a întâlnit cumini tri, cu purtătorul de cuvânt alșParlamentului maltez i cu organiza ii careș țcolaborează îndeaproape cu Agen ia Europeanățpentru Drepturi Fundamentale.

Daniela Albu


NOTE, CRONICI, RECENZII

MECANISME NA IONALE DE RAPORTARE I MONITORIZARE. Ț ȘSTUDIU ASUPRA ANGAJAMENTULUI STATELOR ÎN IMPLEMENTAREA

MECANISMELOR INTERNA IONALE ÎN DOMENIUL DREPTURILORȚOMULUI

Studiul, recent publicat în 2016, prezintăconcluziile cercetărilor întreprinse de cătreBiroul Înaltului Comisariat ONU pentruDrepturile Omului în analizarea mecanismelorna ionale de raportare i monitorizare i î iț ș ș șpropune să informeze statele i pe to i ceiș ținteresa i cu privire la practicile existente înțdomeniu. Scopul principal al acestei analize estede a oferi sprijin la nivel na ional în alegereațcelei mai optime configura ii i al celui maiț șpotrivit model pentru fiecare mecanism deraportare în parte. Este necesar ca statele săde ină un sistem eficient de raportare pentruțorganismele tratatelor i pentru revizuireașperiodică universală. Raportarea însă reprezintădoar o primă etapă, de o deosebită importan ățfiind i facilitarea procedurilor speciale deșurmărire a recomandărilor i deciziilor tuturorșmecanismelor regionale i interna ionale înș țdomeniul drepturilor omului.

În cercetarea pentru realizarea acesteipublica ii, Biroul Înaltului Comisariat pentruțDrepturile Omului a colaborat cu 23 de state iarulterior s-au mai adăugat informa ii de la încățalte 3. S-a studiat înfiin area i men inereaț ș țmecanismelor na ionale alegându-se ca exempluțilustrativ 8 studii de caz care au fost analizate îndetaliu: trei ări din Africa – Mauritius, Maroc iț șSenegal; două ări din Asia – Cambodgia iț șRepublica Coreea; două ări din AmericațCentrală i Caraibe – Bahamas i Mexic i o arăș ș ș țdin Europa – Portugalia. Au fost întreprinsevizite de lucru în Cambodgia, Maroc i Senegal.șMajoritatea informa iilor au fost colectate prințsondaje i chestionare, interviuri ale unorșgrupuri intă precum i prin observarea la fa aț ș țlocului. Astfel au fost cartografiate din aceastămultitudine de informa ii func iile i sarcinileț ț șprincipale ale mecanismelor na ionale înțactivitatea de monitorizare i raportare. Apoi s-așstudiat gama mecanismelor na ionale în func ieț țde loca ie i de gradul de institu ionalizareț ș țconstatându-se că unele ări se află încă lațnivelul unor improviza ii ad-hoc în func ionareaț țacestor mecanisme, în timp ce altele de inț

mecanisme, care sunt pe deplin institu ionalizateți puse la punct. Au fost analizate în detaliuș

mecanismele na ionale ale celor 8 studii de caz,țpentru a se putea stabili dacă a existat o rela iețclară între tipul de mecanism (pe baza graduluide institu ionalizare) i eficien a acestuia înț ș țraportarea către organismele tratatelor.Cercetarea s-a axat pe numărul total alîntârzierilor în predarea rapoartelor i peșlegătura con inutului acestora cu tratatelețratificate (excluzând protocoalele op ionale). Dețasemenea a fost calculată i media întârzierilorșde predare pentru fiecare raport în parte.

În concep ia acestui studiu printr-unțmecanism na ional eficient de raportare iț șmonitorizare se în elege un sistem de raportarețla timp i o reducere a restan elor în predareaș țrapoartelor de stat periodice. În decursulcercetării s-a ajuns la concluzia că nu poateexista un model universal de mecanism na ional.țMecanismul poate fi ministerial, interministerialsau separat din punct de vedere institu ional.țDar pentru ca acesta să fie eficient este necesarsă beneficieze de un mandat oficial i legal saușrecunoscut politic, precum i de o în elegereș ținterguvernamentală comună asupra rolului săui al statului de proprietate politică la cel maiș

înalt nivel. Este indiscutabil faptul cămecanismul nu poate func iona fără personal dețspecialitate i cu activitate sus inută prin care săș țse consolideze expertiza, cuno tin ele iș ț șprofesionalismul la nivel de ară.ț

Analiza datelor empirice relevă că trăsăturilecheie ale unui mecanism na ional eficient, ar fițurmătoarele: capacitatea de angajare, rela ionarețcu organismele interna ionale i regionale dinț șdomeniul drepturilor omului prin intermediuldialogului interactiv, al vizitelor de specialitate,al celor cu proceduri reglementate prin mandatspecial din partea Subcomitetului de prevenire atorturii, precum i organizarea i facilitareaș șpregătirii raportărilor către mecanismeleinterna ionale i regionale de drepturile omului.ț șDe asemenea, este important să se răspundă întimp util întrebărilor, solicitărilor iș


recomandărilor din partea acestor mecanismeinterna ionale. Nu este însă de neglijat nicițcapacitatea de coordonare, diseminare,informare i organizare a colectării datelor de lașentită ile guvernamentale i de la alte păr iț ș țimplicate, cum ar fi birourile na ionale dețstatistică, parlamentul, sau sistemul judiciar învederea raportării i monitorizării gradului deșimplementare al recomandărilor. Un mecanismna ional eficient trebuie să aibă bune capacită iț țconsultative pentru a putea organiza i coordonașsesiuni de consultan ă cu institu iile na ionaleț ț țpentru drepturile omului i cu societatea civilă.șDe asemenea, trebuie să gestioneze eficientinforma ia i să urmărească îndeaproapeț șrecomandările i deciziile mecanismelorșinterna ionale i regionale de drepturile omului,ț șsă organizeze sistematic pe tematici acesterecomandări, i decizii într-o bază de date bineșorganizată i u or de accesat. De asemenea,ș șmecanismului na ional îi revine sarcina de ațidentifica ministerele responsabile cuimplementarea recomandărilor, de a elaboraplanuri de implementare cu termene limită derealizare. Mecanismul na ional trebuie sățfolosească informa iile primite pentru realizareațraportului periodic. Eficien a unui mecanismțna ional de raportare i monitorizare depinde iț ș șde gradul în care poate ob ine rezultate în modțsistematic i durabil astfel încât să poată facilitașo autoevaluare a statului respectiv în ceea ceprive te aplicarea tratatelor ONU i aș șrecomandărilor regionale prin construirea unuicadru na ional de raportare i monitorizare,ț șstimularea dialogului na ional, sprijinireațini iativelor legislative în domeniu, consolidareațunei guvernări bazate pe drepturile omului ișsemnalarea bunelor practici.

După cum se tie trei mecanismeșinterna ionale majore compun arhitecturațdrepturilor omului în edificiul Organiza ieițNa iunilor Unite:ț

Organismele tratatelor pentru drepturileomului, care sunt mecanisme compuse dinexper i independen i i ale căror mandat derivăț ț șdin tratatele interna ionale de drepturile omului;țevaluarea periodică universală, o evaluare interpares de către state; i procedurile speciale careșsunt mecanisme ale Consiliului DrepturilorOmului. În cele mai multe păr i de pe glob,țmecanismele regionale de drepturile omuluicare le completează pe cele interna ionale auț

apărut cu precădere în ultimele decenii.Toate aceste mecanisme interna ionale dinț

domeniul drepturilor omului au mandate,proceduri i activită i diferite care la rândul lorș țmodelează rela ia statelor respective cu ONU iț șfelul în care acestea respectă aderarea latratatele interna ionale. Unele dintre acestețmecanisme se ocupă cu alerta în timp util, cuac iunile de urgen ă sau cu amenin ări iminenteț ț țla adresa drepturilor omului sau încălcări aleacestora. În aceste situa ii este necesară oțcomunicare rapidă cu guvernele respectivepentru prevenirea acestor încălcări sau pentru areac iona atunci când acestea au fost comise.țRaportarea periodică are ca scop o contribu iețpe termen lung în vederea unor schimbări alecadrului politic i legislativ pentru crearea uneișprotec ii concrete a drepturilor omului.ț

Tocmai de aceea, a a cum se subliniază înșacest studiu, li se cere statelor să raporteze înmod regulat atât organismelor tratatelor cât ișConsiliului Drepturilor Omului în ceea ceprive te progresul înregistrat la nivel na ional înș țrealizarea obliga iilor asumate privindțasigurarea drepturilor omului. Astfel statelor lise oferă prilejul de a se autoevalua în mod critici obiectiv în vederea propriului progres, de aș

identifica problemele cu care se confruntă i deșa- i monitoriza propria evolu ie, dar i de aș ț șidentifica lacunele de implementare. Acestetipuri de raportări le oferă statelor prilejul de aidentifica categoriile de popula ie marginalizatețsau dezavantajate, de a elabora noi politici ișlegi bazate pe respectarea drepturilor omului,dar i de a stabili parteneriate strategice cușinstitu iile na ionale pentru drepturile omului iț ț șcu societatea civilă. Astfel de raportări au rolulde a spori con tientizarea func ionarilor publiciș ți a publicului în general, stimulând un dialogș

na ional durabil i sănătos care să contribuie laț șconsolidarea sistemului de protec ie ațdrepturilor omului. Rapoartele periodice serealizează în medie o dată la patru ani. Dacă unstat a ratificat toate cele nouă tratateinterna ionale de bază privind drepturile omuluiți cele două protocoale op ionale ar trebui săș ț

prezinte aproximativ 20 de rapoarte cătreorganismele tratatelor într-un interval de 10 ani.În prezent doar 16% dintre state îndeplinescaceste obliga ii de raportare.ț

Daniela Albu


BOGDAN AURESCU, ROMÂNIA I CURTEA INTERNA IONALĂ DEȘ ȚJUSTI IE. LUCRĂRILE CONFERIN EI INTERNA IONALE ”ROMÂNIAȚ Ț Ț

I CURTEA INTERNA IONALĂ DE JUSTI IE- 5 ANI DE LAȘ Ț ȚDELIMITAREA MARITIMĂ A MĂRII NEGRE”, 3 FEBRUARIE 2014

Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a hotărâriiCur ii Interna ionale de Justi ie (CIJ) privindț ț țdelimitarea maritimă în Marea Neagră,Ministerul român al Afacerilor Externe aorganizat o conferin ă interna ională dedicatăț țrela iei dintre România i Curtea Interna ionalăț ș țde Justi ie de-a lungul timpului.ț

A a cum se precizează în introducerea lașacest volum, România are o lungă istorie în ceeace prive te sprijinirea implementării legisla ieiș ținterna ionale încă din perioada dintre cele douățrăzboaie mondiale. Există i o pleiadă deșavoca i români care au contribuit în modțstrălucit la dezvoltarea jurisdic ieiținterna ionale.ț

Sunt prezentate lucrările Conferin ei cuțprilejul a 5 ani de când Curtea Interna ională,țprincipalul organ al Na iunilor Unite i cel maiț șprestigios forum interna ional de rezolvare ațdisputelor a pronun at hotărârea în cazulțdelimitării maritimă în Marea Neagră (3februarie 2009). Se rezolva cu acest prilej odispută care a durat 42 de ani. A fost nevoie deeforturi concertate din partea celor două stateimplicate în dispută – România i Ucrainașpentru implementarea solu iei echitabile oferitețde Curtea Interna ională. Hotărârea cur ii a fostț țacceptată i pusă în aplicare fără probleme atâtșde către România cât i de către Ucraina,șdeoarece prin această hotărâre s-a reu it să seșpună capăt unei dispute de lungă durată,mo tenită de cele două păr i încă din vremeaș țfostei Uniuni Sovietice.

După cum se tie, ș delimitarea maritimă înMarea Neagră a fost singurul caz de contenciosadus de România în fa a Cur ii Interna ionale deț ț țJusti ie dar nu a fost singura experien ă aț țRomâniei în rela ia cu aceasta. Genera ii deț țavoca i i diploma i au contribuit la negocieriț ș țpentru găsirea celei mai potrivite solu ii. Darțnumai justi ia interna ională prin intermediulț țCur ii de la Haga a reu it să finalizeze acest cazț șîntr-un mod remarcabil i durabil.ș

Prima parte a lucrărilor Conferin ei a fostțdedicată dezbaterilor privind semnifica ia iț șefectele hotărârii ICJ în acest caz, din punct devedere legal i politic. Vorbitorii au subliniatșrezultatul acestei hotărâri cu rezultate strălucite:

79,34% din suprafa a aflată în litigiu, ceea cețînseamnă aproximativ 12.200 de km2 (9.700km) de platou continental i zonă economicășexclusivă au fost alocate României. Este foarteimportant i faptul că hotărârea a fost luată înșunanimitate, fără a exista păreri contrare. Felulîn care Curtea a aplicat strategia de delimitare aplatoului continental a consolidat i clarificatșmulte aspecte importante acel acestei metodejuridice, iar din punct de vedere politic arezolvat o problemă foarte delicată prinmijloace pa nice deoarece atât România cât iș șUcraina au acceptat hotărârea Cur ii. Este unțmodel de cooperare pa nică în Regiunea MăriișNegre i în vecinătatea acestei zone undeșconflictele i tensiunile sunt încă prezente.ș

În cea de a doua parte a Conferin ei, s-auțexaminat în detaliu cazuri din jurispruden ă iț șs-a discutat faptul că România se află înprocesul aprobării unui proiect de lege cuprivire la recunoa terea obligatorie a jurisdic ieiș țICJ, subliniindu-se contribu ia României lațconsolidarea rolului ICJ în modelarea ordiniipublice interna ionale.ț

Ilustre personalită i, exper i i cercetători înț ț șdomeniu i-au adus contribu ia la lucrărileș țConferin ei: E.S Judecătorul Kenneth Keith de lațICJ, Profesorul Alain Pellet de la UniversitateaParis-est, Nanterre-La Defence i Pre edinte alș șSocietă ii franceze de Drept Interna ional,ț țProfesorul Jean-Pierre Cot, Judecător ad-hoc încazul delimitarea maritimă în Marea Neagră ișjudecător la Tribunalul Interna ional al DreptuluițMărilor, Sir Michael Wood, membru al Comisieide drept interna ional precum speciali ti iț ș șdiploma i români.ț

Acest volum, care prezintă lucrărileConferin ei „România i Curtea Interna ionalăț ș țde Justi ie: 5 ani de la Delimitarea maritimă înțzona Mării Negre” se dore te a fi un instrumentșeficient i folositor în în elegerea rela ieiș ț țRomâniei cu jurisdic ia interna ională i aț ț școntribu iei ării noastre în consolidarea iț ț șdezvoltarea dreptului interna ional pentruțconsolidarea i respectarea la nivel mondial așprincipiului statului de drept.

Daniela Albu


OCTAVIAN OPRI , LIBERTATE, MORALĂ I POLITICĂ, Ș ȘEDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCURE TI, 2015Ș

Această colec ie de eseuri a apărut în seriaț„Istoria mentalită ilor” a editurii IdeeațEuropeană, Bucure ti, 2015. Autorul coordonatorșal volumului porne te de la ideea că evocându-seșadesea gândirea filosofică a unor maripersonalită i pe plan mondial, sț -a neglijatrealitatea socială a României postcomuniste. Esteextrem de important să se în eleagă experien eleț țeconomice, sociale i politice ale perioadeișpostdecembriste, deoarece în tot acest timp auavut loc numeroase i complexe reformeșinstitu ionale i legislative. Din nefericire, înț șacest proces s-a ajuns, prin copierea institu iilorțdemocratice europene, la o adevărată deformareautohtonă a acestor modele.

Toate eseurile din volum au câteva temecomune, cum ar fi ra ionalitatea, valorile iț șlibertatea.

Autorul î i propune prin această culegere sășaducă în aten ia publicului câ iva gânditoriț țromâni importan i din perioada interbelică,țuita i apoi în timpul regimului comunist, cândțdomeniul tiin elor sociale a fost îngrădit de oș țdrastică cenzură care a interzis autoriconsidera i „periculo i”, într-un timp cândț șreperul central îl constituia ideologia marxistă.

Sunt astfel readuse în actualitate teme

dezvoltate de personalită i ca Mircea Djuvara,țjurist i filosof al dreptului, Vespasian Pella,șunul dintre creatorii dreptului interna ional,țEugeniu Speran ia, ale cărui opere în domeniulțfilosofiei dreptului au rămas necunoscute înperioada culturii comuniste, sau MihailManolescu, cunoscut în străinătate pentrulucrările de economie politică, traduse din limbafranceză i publicate abia în anul 2010.ș

Volumul scoate în eviden ă i nedreptateaț șregimului comunist fa ă de filosofia politică ațlui Hegel, datorită interpretărilor deschise deMarx. Hegel rămâne unul dintre cei maiprofunzi filosofi ai libertă ii, iar sistemul său dețgândire necesită o atentă decriptare pentru aputea fi pe deplin în eles.ț

O serie de eseuri din volum sunt dedicatemodificărilor survenite. în structura ișfunc ionarea societă ii române ti contemporane:ț ț ș„Despre politică înainte i după 1989”,ș„Patologia vie ii noastre economice”,ț„Societate, morală i politică”ș

Cele două păr i ale căr ii subliniazăț țcontrastul dintre ideal i real, diferen a dintreș țra ional i realitatea empirică.ț ș

Anca Moț


V. REMEMBER

ACTIVITĂ I PROPRII SAU ÎN COLABORAREȚ

Conferin a cu tema „Autism i Agenda 2030.ț șIncludere i neurodiversitate”, subiect propus deșOrganiza ia Na iunilor Unite pentru marcareaț țZilei de con tientizare a autismului din acest an,șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, CatedrațUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă, Universitatea de Nord din Baiaș țMare, Asocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum, Asocia ia Clubul de lațCheia „Victor Dan Zlătescu”, Liga IndependentăRomână pentru Drepturile Copilului ișTânărului, Asocia ia Română pentru LibertatețPersonală i Demnitate Umană i Asocia iaș ș țRomână pentru Drepturile Femeii (1 aprilie2016)

Conferin a cu tema „Combaterea diabetului”ț- logoul ales de Organiza ia Na iunilor Uniteț țpentru celebrarea din acest an a Zilei Mondialea Sănătă ii i organizată de Institutul Românț șpentru Drepturile Omului în colaborare cuCamera Deputa ilor - Comisia pentru drepturilețomului, culte i probleme ale minorită ilorș țna ionale, Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț ț țRomânia i cu concursul Centrului de DreptșPublic i tiin e Administrative din cadrulș Ș țSNSPA i Societatea Academică de tiin eș Ș țAdministrative (7 aprilie 2016)

Curs cu tema „Interpretarea i aplicareașConven iei i a Protocoalelor sale adi ionale.ț ș țJurispruden a CEDO” organizat de InstitutulțRomân pentru Drepturile Omului (11-12 aprilie2016)

Olimpiada de tiin e socio-umane, fazaș țna ională, organizată de Ministerul Educa iei iț ț șCercetării tiin ifice în parteneriat cu InstitutulȘ țRomân pentru Drepturile Omului i CasașCorpului Didactic Tulcea (18-22 aprilie 2016)

Dezbaterea privind „Problematica conexă adreptului la carte, a dreptului de autor ișdrepturilor omului”, organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu COPYRO – Societate de Gestiune Colectivăa Drepturilor de Autor cu ocazia Zilei mondiale

a Căr ii i a Drepturilor de Autor (21 aprilieț ș2016)

Masă rotundă cu tema „Copaci pentruPământ”, tema propusă pentru acest an deOrganiza ia Na iunilor Unite pentru celebrareaț țZilei Pământului i organizată de InstitutulșRoman pentru Drepturile Omului cuUniversitatea Ecologică i Asocia ia Românăș țpentru un Mediu Sănătos (22 aprilie 2016)

Inaugurarea Centrului de informare FRA încadrul Universită ii Ecologice din Bucure ti,ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului i Universitatea Ecologicăș(27 aprilie 2016)

Simpozion cu tema „Accesul la informa ie iț șla libertă ile fundamentale - Este dreptul tău!”,țtemă propusă de Organiza ia Na iunilor Uniteț țpentru marcarea Zilei mondiale a libertă iițpresei, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România (4 maiț2016)

Conferin a cu tema „Egalitatea de anse i deț ș ștratament între femei i bărba i – un principiuș țfundamental al drepturilor omului”, organizatăcu ocazia Zilei Na ionale a Egalită ii de anseț ț Șde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ăț ș ț- Universitatea de Nord din Baia Mare,Asocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum, Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România, Asocia ia Clubulț țde la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, LigaIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului, Asocia ia Română pentruș țLibertate Personală i Demnitate Umană iș șAsocia ia Română pentru Drepturile Femeii (6țmai 2016)

Masă rotundă cu tema „Europa 2016 ișgestionarea celei mai dificile provocări – crizarefugia ilor”, organizată cu ocazia celebrăriițZilei Europei de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,ț


pace i toleran ă, Universitatea de Nord din Baiaș țMare i Asocia ia pentru Na iunile Unite dinș ț țRomânia (9 mai 2016)

Conferin a cu tema „5 ani de la adoptareațConven iei Consiliului Europei privindțprevenirea i combaterea violen ei împotrivaș țfemeilor i a violen ei domestice”, organizată deș țInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheia (11ș țmai 2016)

Conferin a cu tema „Familiile, via aț țsănătoasă i viitorul durabil”, organizată deșInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia Clubul de la Cheiaț„Victor Dan Zlătescu”, Asocia ia pentruțPromovarea Drepturilor Familiei - FamilyForum, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii, Liga Independentă Română pentruDrepturile Copilului i Tânărului i Asocia iaș ș țRomână pentru Libertate Personală i DemnitateșUmană cu ocazia Zilei interna ionale a familieiți Zilei na ionale a familiei române (16 maiș ț

2016)Simpozionul cu tema „Accesibilitatea

digitală – un pas mare către incluziuneasocială”, organizat cu ocazia Zilei deCon tientizare a Accesibilită ii Digitale deș țInstitutul Român pentru Drepturile Omului,Catedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă din cadrulț ș țUniversită ii de Nord din Baia-Mare, Asocia iaț țRomână pentru Drepturile Femeii, Asocia iațClubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”,Asocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum, Liga IndependentăRomână pentru Drepturile Copilului ișTânărului i Asocia ia Română pentru Libertateș țPersonală i Demnitate Umană (19 mai 2016)ș

A cincea edi ie a conferin ei interna ionaleț ț ț„Eficien a normelor juridice” cu tema „ tiin aț Ș țdreptului – în avangarda sau ariergardafenomenelor social, politic i economic?șorganizată de Facultatea de Drept dinCluj-Napoca din cadrul Universită ii Cre tineț ș„Dimitrie Cantemir” din Bucure ti în parteneriatșcu Institutul Român pentru Drepturile Omului,Institutul de Istorie „George Bari iu” alțAcademiei Române, Colegiul Medicilor Cluj,

Societatea Autorilor i Editorilor Români deșOpere tiin ifice, Asocia ia tiin ifică deȘ ț ț Ș țDreptul Proprietă ii Intelectuale, Institutul deț

tiin e Administrative al Republicii Moldova,Ș țAsocia ia Română de tiin e Penale, Autoritateaț Ș țNa ională de Supraveghere a Prelucrării Datelorțcu Caracter Personal, Eco Foundation RomaniaXXI, INPPA Cluj i Asocia ia „Alumni Dreptș țCantemir Cluj” (26-28 mai 2016)

Inaugurarea Centrului de informare FRA încadrul Facultă ii de Drept din Cluj-Napoca ațUniversită ii Cre tine „Dimitrie Cantemir” dinț șBucure tiș , organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului i Facultatea de Drept dinșCluj-Napoca (28 mai 2016)

Dezbatere cu tema „Toleran ă zero pentruțcomer ul ilegal cu specii sălbatice”, temățrecomandată pentru acest an pentru ZiuaMondială a Mediului de Programul Na iunilorțUnite pentru Mediu (UNEP), organizată deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Română pentruș țDrepturile Omului la un Mediu Sănătos,consacrată Zilei Mondiale a Mediului (3 iunie2016)

Masă rotundă cu tema „Utilizarea durabilă acomponentelor diversită ii biologice'',țorganizată în cadrul manifestărilor consacrateZilei Mondiale a Mediului, de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țAsocia ia pentru Drepturile Omului la un MediuțSănătos i Asocia ia Clubul de la Cheia „Victorș țDan Zlătescu” (6 iunie 2016)

Inaugurarea Clinicii de drepturile omului îndomeniul migra iei în cadrul Facultă ii deț țAdministra ie Publică a colii Na ionale deț Ș țStudii Politice i Administrative de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului în parteneriatcu SNSPA (10 iunie 2016)

Simpozion cu tema „A 65-a aniversare aConven iei privind statutul refugia ilor”ț ț„Drepturile refugia ilor în România”, organizatățde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România, Asocia ia pentru PromovareațDrepturilor Familiei - Family Forum, Asocia iațRomână pentru Drepturile Femeii, LigaIndependentă Română pentru Drepturile


Copilului i Tânărului i Asocia ia Românăș ș țpentru Libertate Personală i Demnitate Umanăși Asocia ia Clubul de la Cheia cu ocazia Zileiș ț

Interna ionale a Refugia ilor (17 iunie 2016)ț țMasă rotundă cu tema „Instrumente na ionaleț

i regionale privind drepturile refugia ilor”,ș țorganizată de Institutul Român pentru

Drepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țClubul de la Cheia, cu prilejul împlinirii a 15ani de la adoptarea Rezolu iei 55/76 a AdunăriițGenerale a Na iunilor Unite care prevede cațdata de 20 iunie ca Zi Mondială a Refugia ilorț(21 iunie 2016)

PARTICIPĂRI LA ALTE MANIFESTĂRI

Sesiunea de comunicări tiin ifice cu temaș ț„Spa iul juridic românesc – între tradi ie iț ț șreformă”, organizată de Facultatea de Drept iș

tiin e Administrative din cadrul Universită iiȘ ț țEcologice din Bucure ti cu ocazia împlinirii aș26 de ani de la înfiin area universită ii (5 aprilieț ț2016)

Conferin a privind drepturile persoanelorțvârstnice i implementarea articolului 19 dinșConven ia ONU privind drepturile persoanelorțcu dizabilită i privind via a independentă iț ț șintegrarea în comunitate, găzduită de ComitetulONU pentru drepturile persoanelor cudizabilită i (7-8 aprilie 2016)ț

A 15-a sesiune de lucru a Comitetului ONUprivind drepturile persoanelor cu dizabilită i,țorganizată de Re eaua Europeană a Institu iilorț țNa ionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI)țîn colaborare cu Comisia Europeană i CentrulșEuropean pentru Politici de Asisten ă Socială iț șCercetare (7-9 aprilie 2016)

Eveniment pentru celebrarea ZileiInterna ionale a Romilor, organizat dețOrganiza ia Salva i Copiii în colaborare cuț țMinisterul Educa iei Na ionale i Cercetăriiț ț ș

tiin ifice (Ș ț 8 aprilie 2016)Conferin a de drept bancar cu temaț

„Supraîndatorarea consumatorilor de creditebancare. Cauze, efecte, solu ii”, organizată dețFacultatea de Drept din cadrul Universită ii dețVest din Timi oara în cooperare cu Asocia iaș țEuropeană pentru Drept Bancar i Financiar –șRomânia (AEDBF) (8 aprilie 2016)

Dezbaterea cu tema „Avocatul Poporului-perspective de reformă”, organizată, cu ocaziaîncheierii proiectului „Re eaua pentru ApărareațDrepturilor Cetă ene ti - Ne trebuie un Avocat alț șPoporului eficient!” de APADOR-CH, Asocia iaț

Na ională a Birourilor de Consiliere pentruțCetă eni (ANBCC) i ActiveWatch cuț șparticiparea reprezentan ilor ComitetuluițHelsinki din Norvegia, ai Institutului Na ionalțde Drepturile Omului din Norvegia i din parteașOmbudsmanului norvegian (13 aprilie 2016)

Reuniunea suplimentară a DimensiuniiUmane a OSCE cu tema „Politici i strategiișpentru promovarea toleran ei i nediscriminării”ț șorganizată la Viena (14-15 aprilie 2016)

A II-a conferin ă mondială cu tema „Protec iaț țmediului prin dreptul penal”, organizată deAsocia ia Interna ională de Drept Penal,ț țAcademia Română – Institutul de CercetăriJuridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Asocia iațRomână de tiin e Penale i UniversitateaȘ ț șEcologică Bucure ti (18-20 mai 2016)ș

Întâlnire cu reprezentan i ai societă ii civileț țorganizată de Autoritatea Na ională pentruțPersoanele cu Dizabilită i (21 aprilie 2016)ț

Conferin a cu tema „Ziua pământuluiț2016”organizată de Universitatea Ecologică dinBucure ti (22 aprilie 2016)ș

A III-a edi ie a evenimentului „Pia a statelorț țmembre ale UE”, organizată de MinisterulAfacerilor Externe cu ocazia Zilei Europei (7mai 2016)

Masă rotundă cu tema „Switzerland andEuropean Union – challenges and opportunitiesfor a non EU member” organizată de coalaȘNa ională de Studii Politice i Administrative cuț șocazia Zilei Europei, având-o ca invitat pepre edinta Consiliului Na ional al Confedera ieiș ț țElve iene, dna Christa Markwalder (9 mai 2016)ț

Conferin a mondială de drept penal cu temaț„Protec ia mediului prin dreptul penalț ”organizată de Asocia ia Interna ională de Dreptț țPenal (AIDP) în colaborare cu Institutul de


Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” alAcademiei Române i Universitatea EcologicășBucure ti (18-20 mai 2016)ș

Conferin a cu tema „Către un pilon europeanțal drepturilor sociale” organizată deReprezentan a Comisiei Europene în Româniaț(19 mai 2016)

Întâlnirea lunară, cu reprezentan i aițsocietă ii civile, cu tema „Accesibilitateațdigitală – cale sigură pentru incluziune!”,organizată de Autoritatea Na ională pentruțPersoanele cu Dizabilită i cu ocazia Zilei dețCon tientizare a Accesibilită ii Digitale (19 maiș ț2016)

Eveniment de diploma ie publică dedicatțcelebrării Zilei mondiale a diversită ii culturaleț ,organizat de Ministerul Afacerilor Externe înparteneriat cu Camera Deputa ilor iț șDepartamentul pentru Rela ii Interetnicețdesfă urat sub egida ș Alian ei Civiliza iilor aț țONU (ACONU) i în contextul aniversării a ș 60de ani de la aderarea României la UNESCO (19mai 2016)

Vernisajul expozi iei multina ionale iț ț șmultietnice cu tema „Arta – spa iu al dialoguluițintercultural”, organizat de Funda ia Inter Artțdin Aiud cu ocazia Zilei mondiale a diversită iițculturale (19 mai 2016)

Participarea la edin a Comisiei pentruș țdrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor laț ț țdezbaterea privind Comunicarea cu tema„Posibilită i de reformare a sistemului europeanțcomun de azil i de îmbunătă ire a căilor legaleș țde migra iune - COM(2016)197” (ț 8 iunie 2016)

Conferin a interna ională cu tema „Europa înț țderivă. De la unitate în diversitate la diversitate

fără unitate– Efecte juridice, sociale, politice,economice i culturale„ organizată deșUniversitatea Petrol-Gaze din Ploiesti–Centrulde Studii i Cercetări Juridice iș șSocio-Administrative, Asocia ia Română dețDrept i Afaceri Europene (ARDAE)ș , Societateade tiin e Juridice i AdministrativeȘ ț ș , Institutulde tiin e Administrative „Paul Negulescu”Ș ț dinSibiu, Institutul de tiin e Administrative alȘ țRepublicii Moldova i ș Curtea de Apel Ploie tiș(10 iunie 2016)

Forumul pentru implementarea Conven ieițONU privind drepturile persoanelor cudizabilită i (CDPD), eveniment organizat anualțde către Comisia Europeană în parteneriat cuforumul European al Dizabilită ii, ce reune teț șreprezenta i ai institu iilor responsabile cuț țpunerea în aplicare i monitorizareașimplementării CDPD atât la nivel na ional cât iț șeuropean (10 iunie 2016)

Întâlnirea lunară, cu reprezentan i aițsocietă ii civile, cu tema „Evaluarea în grad iț știp de handicap”, organizată de AutoritateaNa ională pentru Persoanele cu Dizabilită i (23ț țiunie 2016)

Al XI-lea Congres al Societas Iuris PubliciEuropaei (SIPE) cu tema „Migra ia: noițprovocări pentru Europa, suveranitatea statală ișstatul de drept social” organizat, sub înaltulpatronaj al Comisarului european pentrumigra ie, afaceri interne i cetă enie, Dimitrisț ș țAvramopoulos, de Facultatea de Drept aUniversită ii Bucure ti în cooperare cu Institutulț șde Cercetări al Universită ii Bucure ti i Centrulț ș șRegional Francofon de Cercetări Avansate în

tiin e Sociale (CeReFREA) (30 iunie -2 iulieȘ ț2016)


In Memoriam

PROF. UNIV. DR. NICOLAS MATEESCO-MATTE(03 decembrie 1913 – 13 aprilie 2016)

Nicolas Mateesco Matte, unul dintre membrii de seamă ai comunită ii române ti dinț șMontreal, a încetat din via ă pe 13 aprilie, la vârsta de 102 ani. Cu o carieră spectaculoasățatât în Canada, cât i la nivel interna ional, prof. univ. dr. Matte nu a uitat nicio clipă faptulș țcă este român.

Născut pe 3 decembrie 1913, la Craiova, juristul canadian de origine română, a fostmembru de onoare al Academiei Române din 1993. A absolvit Facultatea de Drept din cadrulUniversită ii Bucure tiț ș în 1937 i a fost membru al ș Baroului Bucure tiș până în perioada1937-1946, când a emigrat.

După al doilea război mondial, s-a mutat la Paris, unde a finalizat un doctorat în dreptinterna ional. Ulterior a emigrat în Canada în 1950. ț

La acel moment, scrierile sale de drept interna ional i aerospa ial îl făcuseră dejaț ș țcunoscut ca sus inător al unei noi ordini juridice interna ionale, oferind o viziune deț țcooperare care să depă ească grani ele geopolitice. A fost i membru al Baroului din ș ț ș Québecdin 1956. Specializat de asemenea, în dreptul aerospa ial, a fost recunoscut la nivelținterna ional ca unul dintre cei mai valoro i autori în domeniu.ț ș

Fiind unul dintre cei mai cunoscu i speciali ti interna ionali din lume în drept aerian iț ș ț șspa ial, domniei sale i s-au conferit peste 30 de premii i distinc ii. A publicat numeroaseț ș țtratate de drept aerian i spa ial, fiind autorul sau co-autorul a peste 40 de căr i i peste 50 deș ț ț șarticole. A înfiin at i a condus numeroase organiza ii i asocia ii având ca scop dezvoltareaț ș ț ș țdreptului interna ional sub diferite aspecte.ț

În 1995 i s-a decernat titlul de Dr. Honoris Causa al Universită ii Spiru Haret din Bucure tiț și al Universită ii din Craiova. Iată aici un fragment din discursul pe care l-a sus inut cu acestș ț ț

prilej i care vorbe te de la sine despre personalitatea i activitatea domniei sale:ș ș ș«Privilegiat să fiu contemporan cu zorii erei spa iale, în 1957, opiniile mele juridice găseauț

– datorită noii tehnologii confirmare, iar doctrina profesată, acceptare. Cortina de fier – carem-a separat de ară, după nefastul Tratat de la Yalta i de la felul cum a fost aplicat – m-aț șgăsit la Paris, unde pregăteam imprimarea primelor căr i. Decep ia era cu atât mai puternică,ț țcu cât speram că – după ultimul război mondial – promisiunile făcute în „Carta Atlanticului”(semnată în 1941, de către Pre edintele Roosevelt i Primul Ministru Churchill), privitor laș șgarantarea libertă ii de circula ie interna ională i a unei păci echitabile i juste pentru toateț ț ț ș șpopoarele, vor deveni realitate. Drepturile statale clasice – pe care se bazează realită ileținterna ionale – suveranitatea absolută, egalitatea de fapt i independen a – continuau să seț ș țaplice i după trecerea de la războiul „cald” la războiul „rece”. Două evenimente aușdeterminat atunci alegerea doctrinei juridice pe care am adoptat-o, dezvoltat-o i diseminat-o,șulterior. Primul eveniment a fost participarea mea în 1948, ca stagiar-jurist la cea de-a douaAdunare Generală a Na iunilor Unite i la activită ile depuse de Eleonor Roosevelt pentruț ș țadoptarea „Cartei Universale ale Drepturilor Omului”. Cu acea ocazie, căutam să clarificrela iile între drepturile individuale, statale i ale comunită ii interna ionale, în contextulț ș ț țnoului drept ce se profila: drept interna ional – terestru, maritim i aerian – rezultat al noilorț ștehnologii, care influen aseră activită ile economice i socio-politice umane. ț ț ș

Al doilea eveniment a fost întâlnirea cu marii juri ti Alejandro Alvarez i J.G. Guerrero –ș șjudecători la Curtea Interna ională de Justi ie – care m-au convins de rolul elitelorț țintelectuale în influen area schimbărilor majore a bazelor cooperării interna ionale.ț ț


https://ro.wikipedia.org/wiki/1956

https://ro.wikipedia.org/wiki/Qu%C3%A9bec

https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroul_Bucure%C8%99ti


https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C8%99ti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova


https://ro.wikipedia.org/wiki/3_decembrie

În cazul meu, opiniile lor rezonau cu atât mai puternic, cu cât era singurul mijloc de aaduce o contribu ie ca om de tiin ă i român – într-un moment în care ara mea de origineț ș ț ș țera supusă unei politici totalitare ce interzicea intelectualilor, răma i între frontiere, oriceșparticipare tiin ifică neangajată politice te.ș ț ș

Purtam convingerea că dreptul înceta să fie conceput sau creat în afara activită ilorțmajore care-i determinau orientările. Era spa ială – i transformările interdisciplinare căroraț șle-a dat loc – a accelerat dispari ia Cortinei de fier i a instaurat libertatea de comunica ie iț ș ț șcircula ie. Cea de-a doua frontieră, paralelă globului – trasată de naviga ia aeriană – a fost iț ț șea depă ită i reconsiderată, în ceea ce prive te dreptul suveran, măsurat în înăl ime, înș ș ș țraport cu libertatea de utilizare a spa iului extra-atmosferic i cu cele cinci Conven ii iț ș ț șAcorduri care alcătuiesc Corpus juris aerospatialis. „A fait nouveau, droit nouveau”.Principiile care au consacrat noul modus vivendi aerospa ial sunt definite, astfel, în Tratatulțspa iului extra-atmosferic, aprobat în 1967, de către Adunarea Generală a Na iunilor Unite iț ț șratificat, apoi, de majoritatea celor 183 membri ai săi.»

Prof. univ. dr. Nicolas Mateescu Matte este primul român laureat al celui de-al treizeci ișnouălea Premiu Edward Warner conferit de Organiza ia Avia iei Civile Interna ionaleț ț ț(OACI). Acest premiu i-a fost acordat în 28 septembrie 2010 în cadrul celei de a 37-a Sesiunia Adunării Generale OACI de la Montreal. Premiul Edward Warner a fost înfiin at dețConsiliul OACI în anul 1958.

Domnul Matte Mateesco a fost, între 1951-1968, profesor titular i inaugural al Catedreișde Drept aerospa ial de la Universitatea din Montreal. ț El a fondat, de asemenea, Clubul derela ii interna ionale, din care au făcut parte mai mul i lideri canadieni. ț ț ț

În 1961 a început colaborarea cu Universitatea McGill, ca profesor invitat. În 1975 a fostnumit director de cercetare i apoi directorul Institute of Air and Space Law din cadrulșUniversită ii McGill de unde s-a pensionat la 31 martie, 1991. ț

În 1976 a înfiin at Centrul de Cercetare în drept interna ional aerospa ial. Umanist iț ț ț șjurist emerit, prof. univ. dr. Matte a fost pre edinte mondial al Asocia iei de Dreptș țInterna ional i membru al Academiei Interna ionale de Astronautică, membru în consiliulț ș țdirector al Institutului de drept aerospa ial i al Federa iei Interna ionale de Astronautică,ț ș ț țmembru al Asocia iei Fondatorilor Universită ii Spa iale Interna ionale.ț ț ț ț

În prezent un bulevard din Brossard îi poartă numele deoarece a fost cetă ean de onoare alțora ului Brossard (Quebec). Dr. Nicolas Mateesco Matte a fost i membru al Royal Society ofș șCanada, cavaler al Legiunii de Onoare i Officer of the Order, Canada.ș

Printre numeroasele premii, medalii i distinc ii conferite de-a lungul vie ii se numără iș ț ț șcele primite din partea College de France, Paris i a Baroului Canadian. ș

Pre edintele României l-a decorat la 18 martie 2002 cu Ordinul „Steaua României” înșgrad de cavaler, pentru sus inuta activitate tiin ifică i didactică în domeniul tiin elorț ș ț ș ș țjuridice precum i pentru contribu ia adusă la promovarea statului de drept în România.ș ț

A conferen iat în repetate rânduri la conferin ele interna ionale organizate Institutulț ț țRomân pentru Drepturile Omului. Cităm cu titlu de exemplu: Colocviul Interna ionalț„Artizanii gândirii moderne a Drepturilor Omului”, desfă urat la 28 noiembrie 2003, în SalașDrepturilor Omului de la Palatul Parlamentului. Eveniment organizat sub înaltul patronaj alprimului ministru, de către Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cuParlamentul României, Rezidentul Coordonator al ONU în România i Asocia ia Na iunilorș ț țUnite pentru România, i la care prof. univ. dr. Nicolas Mateescu Matte a participat ca invitatșde onoare, alături de prov. univ. dr. Karel Vasak .a. Cu acest prilej dr. Mateescu Matte așevocat personalitatea lui V. F. Tepliakov.

Membru marcant în Consiliul tiin ific al Institutului Român pentru Drepturile Omului iș ț șal publica iilor acestuia, dispari ia sa reprezintă o grea pierdere pentru noi, pentru cercetareaț țtiin ifică din domeniul drepturilor omului i dreptului interna ional.ș ț ș ț


In Memoriam

PROF. DR. OCTAVIAN POPESCU(27 septembrie 1934 – 27 aprilie 2016)

Personalitate complexă, doctor în tiin e medicale, membru al Asocia iei pentru Na iunileș ț ț ț

Unite din România, membru al Comitetului Na ional de Bioetică, UNESCO-România, a lăsatț

în urma sa, odată cu durerea din sufletele celor ce l-au cunoscut i apreciat, o mo tenireș ș

valoroasă i durabilă.ș

Născut pe 27 septembrie 1934 în comuna Govora, jude ul Vrancea, a absolvit Facultateaț

de Medicină Bucure ti în 1958.ș

Profesorul Octavian Popescu a fost unul dintre colaboratorii de bază ai Institutului

Român pentru Drepturile Omului, care a sus inut activitatea Universită ii Interna ionale aț ț ț

Drepturilor Omului a Institutului, contribuind cu prelegeri remarcabile i cercetări de o mareș

valoare tiin ifică în domeniul drepturilor economice, sociale i culturale, cu specială referireș ț ș

la dreptul la sănătate.

Este autorul a numeroase volume, studii i articole dedicate dreptului la sănătate,ș

educa iei sanitare, dintre care amintim: Dreptul la sănătate i sănătatea acestui drept, Mediulț ș

i sănătatea, Sistemul de sănătate i drepturile sociale, Copilul sănătos i copilul bolnav, De laș ș ș

simptom la sindrom în patologia pediatrică, Curiozită i medicale, Miracolele terapeutice aleț

plantelor, Cartea copilului, Via a în hexagonul mor ii, De la Hippocrate-ncoace, Ing. Valeriuț ț

Popa mit sau adevăr, Sănătatea – Drepturi – Responsabilită i, Istoricul medical vâlcean .a.ț ș

Lucrări care reflectă experien a unei cariere impresionante, precum i dăruirea i aportul înț ș ș

domeniu.

Prin personalitatea sa a contribuit la sporirea prestigiului Institutului Român pentru

Drepturile Omului. Dispari ia sa reprezintă o grea pierdere pentru colectivul institu ieiț ț

noastre, pentru cercetarea tiin ifică din domeniul drepturilor omului.ș ț


Date post:	14-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

DREPTURILE OMULUI · 2018. 3. 7. · DREPTURILE OMULUI Revistă clasificată de Consiliul Naional...

Documents