Dreptul Concurentei in UE 25.03

Dreptul Concurentei in UE

I. Istoric

CECO 1951,- Art. 65 s i 66 reglementeaza practicile din

domeniul ca rbunelui, otelului si a concentra rilor economice.

Tratatului de la Roma din 1957 - art. 85(81) s i 86(82)

I. Istoric

Tratatul CEE - Art. 3(f) al Tratatului CEE (acum Art. 3(g) al Tratatului

UE) conform caruia trebuie actionat astfel nctconcurenta la nivelul Pietei Comune sa nu fie distorsionata, implementarea acestui principiu regasindu-se n articolele 85(81) 94(89) ale Tratatului UE.

- Prevederile respective se refera la controlul Comisieiasupra aranjamentelor restrictive (sau a cartelurilor), a exercitarii abuzive a pozitiei dominante pe piata si a

controlului privind acordarea ajutoarelor de stat.

I. Istoric

Regulamentul 17/62

PDC a devenit prima politica sectorialaautentic supranationala, care reflectapozitia Comisiei s i a eforturilor facute indirectia realizarii unei politici comune, nudoar coordonate in comun.

I. Istoric

1966 Comisia da publicitatii un Memorandum privind problematica concentra rilor in cadrulpietei comune, document care marcheaza un punct de cotitura in atitudinea acestei institutii.

I. Istoric

PDC - politica complementara preocuparilor legate de realizarea pietei unice, de vreme ce ea ofera un mecanism de inlaturare a barierelor comercialedintre statele membre, creand premise favorabileunei cat mai complete integrari pe piata. I

Odata cu realizarea TVC si cu inlaturarea cotelor sitaxelor vamale in cadrul schimburilor comercialeintracomunitare, s-a produs o mutatie in zona de interes a Comisiei, catre barierele non-tarifare (de la cele tehnice, fiscale, administrative la cele implicandinterventia statului prin subventionarea industrieinationale).

I. Istoric

19731981, - Recesiunea economica, determinata de criza petrolului manifestata

in anii 1973-1974, a generat nevoia unor politici mult mai reactive din partea Comunitatii.

- Pornind de la doua rapoarte realizate de Comisie in 1973, Consiliul a adoptat programe menite sa ofere bazele actiunilor viitoare din domeniul politicii industriale.

- Unul din domeniile de actiune era reprezentat de managementulsectoarelor industriale in declin. In acest caz, Comisia avea la dispozitie doua instrumente politice: pe de o parte, controlulajutoarelor de stat acordate de guvernele statelor membre si, pe de alta parte, utilizarea contingentelor de import in apararea industrieieuropene in fata concurentei externe (M. Cini, 1998, p. 27).

I. Istoric

Perioada 1982-2000, reprezinta trecerea catre o noua politica in domeniul concurentei. Finalulanilor 70 au reprezentat un apogeu al criticiloradresate Comisiei si modului in care DG realizapolitica in domeniul concurentei, dominante fiindacuzele privind caracterul supercentralizat al acesteia, procesul decizional inadecvat, proceduride implementare ineficiente, sensibilitate crescuta la presiunile politice si incapacitateaacesteia in a atinge obiectivele stabilite (M. Cini,1998).

I. Istoric

Problemele care s-a aflat in centrul preocuparilor politicii indomeniul concurentei in anii 80 au fost:

- ajutoarele de stat si- fuziunile. In cazul fuziunilor, doi factori importanti au contribuit la aceasta evolutie: din punct de vedere economic si politic, piata comuna necesita un

control la nivel comunitar; intensificarea relatiilor transfrontaliereridica vechea problema a barierelor juridice si administrative;

unele decizii venite din partea CEJ, care indicau ca, in anumiteimprejurari, se putea folosi Art. 85(81) pentru a controla fuziunile.

Dezbaterile au fost intense si au permis, in cele din urma, adoptarea, la finele anului 1989, a primului Regulament privindcontrolul concentrarilor.

II. Izvoare Legislaia principala TFUE le interzice ntreprinderilor: s convin fixarea preurilor sau mprirea pieelor ntre ele [articolul 101 dinTratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE)];

s abuzeze de o poziie dominant pe o anumit pia pentru a elimina concurenimai mici (articolul 102 din TFUE);

Normele UE reglementeaz ajutoarele acordate de statele membre ntreprinderilor(ajutoare de stat), care sunt verificate de Comisie (articolul 107 din TFUE). Deexemplu, n cazul n care nu se respect anumite criterii, sunt interzise urmtoareleajutoare:

mprumuturi i subvenii;

faciliti fiscale;

bunuri i servicii oferite la preuri prefereniale;

garanii publice care cresc ratingul de credit al unei ntreprinderi, comparativ cu celal concurenilor acesteia. De asemenea, nu este posibil acordarea de ajutoare de stat,indiferent de forma acestora, ntreprinderilor aflate n dificultate pentru care nu existsperane c vor deveni viabile din punct de vedere economic.

II. Izvoare Legislatia secundara, adoptata de Consiliul UE si de Comisia Europeana,

sub forma Regulamentelor s i Directivelor:

- Regulamentul Consiliului 17/1962;- Regulamentul Consiliului No 1/2003 din 16.12. 2002

Official Journal L 1, 04.01.2003, p.1-25- Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind

controlul concentrrilor economice ntre ntreprinderi [Regulamentul (CE)privind concentrrile economice] (Text cu relevan pentru SEE).

- Regulamente si exceptari in bloc, acordate in cazul unor acorduri careprivesc situatii bine precizate, precum: transferul de tehnologie, cercetareas i dezvoltarea, distributia autovehiculelor etc.

- Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privindaplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcionareaUniunii Europene categoriilor de acorduri verticale i practici concertate.

II. Izvoare

Instructiuni, care nu sunt in mod formal obligatorii, si care ofera informatii esentiale privind interpretarea regulilorobligatorii sau modul in care va actiona Comisia intr-unanumit domeniu. Prin intermediul acestora, Comisia cauta sa creasca gradul de predictibilitate al actiunilor sale.

Deciziile CEJ si ale Tribunalului de Prima Instanta. Acordurile internationale in care se fac referiri exprese

privind diferite situatii specifice legate de domeniulconcurentei. http://ec.europa.eu/competition/international/bilateral/index.html

http://ec.europa.eu/competition/international/multilateral/

III. Instituii implicate n dreptulconcurenei

Comisia Europeana. Aceasta ia deciziile formale prin majoritatesimpla, asemenea unui organism colectiv. Aceste decizii sunt pregatitde Directoratul general pentru Concurenta, DG COMP (anterior cunoscut sub numele de DG IV), care raporteaza comisaruluiresponsabil cu PDC.

- Comisia poate fi sesizata intr-o problema privind concurenta fie prinnotificare, fie ca urmare a unei plangeri inaintate de o firma sau un stat, fie poate actiona din proprie initiativa (ex officio) pentru a investiga anumite situatii specifice sau chiar un intreg sector economic.

- Comisia poate penaliza orice incalcari ale regulilor privindconcurenta, penalizarile putand reprezenta pana la 10% din veniturilecompaniei incriminate.

III. Instituii implicate n dreptulconcurenei

Curtea Europeana de Justitie (CEJ). CEJ este indreptatita sa actioneze atat in cazul unor solicitari facute de instantelenationale, cat si in cazul unor actiuni initiate impotrivaComisiei in fata Tribunalului de Prima Instanta (TPI). Cu totulremarcabil pentru o instanta juridica, CEJ solicita Comisiei, inanumite imprejurari, mai degraba argumente de ordineconomic decat formal (juridic).

Parlamentul European se reduce la a evalua actiunileComisiei printr-un raport anual si, de asemenea, de a face observatii privind evolutiile importante din acest domeniu.

Interventiile Consiliului de Ministri se rezuma la a autorizaexceptarile in bloc, precum si modificarile bazei legale a PDC.

Autoritile nationale investite cu competente in acestdomeniu.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilorrestrictive intre firme

(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive)

Articolul 101 al TFUE; Regulamentul Consiliului 1/2003, din 16

decembrie 2002, privind punerea in aplicare a regulilor de concurenta prevazute in Art.81 si82 ale TCE (JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003) modificat prin si Regulamentul (CE) nr. 411/2004 si prin Regulamentul (CE) nr. 1419/2006


politica in domeniul cartelurilor si a altor

practici restrictive

Un acord restrictiv reprezinta un acord intre doua sau maimulte firme, prin care partile se obliga sa adopte un anumittip de comportament, prin care sunt ocolite regulile siefectele concurentei libere pe piata.

Interdictiile la care face trimitere legislatia de baza se aplica atat acordurilor orizontale (prin care sunt vizate actiuni ale unor firme aflate in acelasi stadiu al productiei, transformarii si comercializarii), cat si celor verticale (suntvizate actiuni ale unor firme aflate in stadii diferite ale procesului de producere si comercializare, nefiindconcurente intre ele).

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme -

politica in domeniul cartelurilor si a altor

practici restrictive

Practica concertata se situeaza la un nivel inferior intelegerilor si reprezinta un proces de coordonarerealizat intre diferite firme, dar care nu se concretizeaza in incheierea unui acord propriu-zis (nu presupune existenta unei manifestari de vointa clarexprimata, ci doar a unei coordonari la nivelulstrategiilor comerciale).

Cum diferenta intre aceste forme de cooperare nu esteusor de realizat, Comisia se limiteaza la a face diferentaintre acordurile care intra in zona de aplicare a art. 101 TFUE si cele care nu intra in aceste categorii.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilorrestrictive intre firme -

politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive

Facem observatia ca, atunci cand se analizeaza daca o anumita intelegere a incalcat sau nu prevederile art. 101 TFUE vor trebuiluate in considerare urmatoarele trei elemente:

(i) daca exista intr-adevar o intelegere, decizie sau practica concertata realizata sau dovedita intre anumiti agenti economici;

(ii) daca sunt argumente ca intr-adevar concurenta, in interiorulpietei comune, poate fi impiedicata, restrictionata sau distorsionata intr-o masura apreciabila ca urmare a respectivei intelegeri;

(iii) daca intr-adevar comertul dintre tarile membre a fost saupoate fi afectat.


(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici

restrictive)

Exista doua modalita t i de exceptare:

- excepta ri individuale, acordate n urma notificarii de catre agent ii economici

implicat i;

- excepta ri pe categorii, care nu presupun obligat ia notificarii, prin Regulamente fiind stabilite conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca o anumita categorie de

nt elegere pentru a fi exceptata. Se ncadreaza ntr-o categorie exceptata urmatoarele categorii de ntelegeri/practici concertate: distribut ia selectiva, agregata sau exclusiva, cumpararea exclusiva, cercetarea-dezvoltarea, specializarea, licentierea, brevetele si

know-how-ul, franciza, distribut ia de autovehicule, piese de schimb si service, asigurarile.

Regulamentul (CEE) nr. 19/65 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri i practici concertate; Regulamentul (CEE) nr. 2821/71 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat unor categorii de acorduri, decizii i practici concertate; Regulamentul (CE) nr. 487/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri i practici concertate n sectorul transporturilor aeriene; Regulamentul (CEE) nr. 1534/91 privind aplicarea articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii i practici concertate n sectorul asigurrilor;Regulamentul (CE) nr. 246/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii i practici concertate stabilite ntre companiile maritime de linie (consorii).

articolul 81/3 actualul101 TFUE a preva zut posibilitatea autoriza rii anumitor acorduri, prin acordarea de except ii n bloc, n cazul anumitor tipuri de coopera ri considerate ca

pozitive, precum cele care contribuie la ameliorarea productiei, a distribut iei, introducerea progresului tehnic, realizarea de progres economic etc.


politica in domeniul cartelurilor si a altor practici

restrictive

Acordurile orizontale sau de cooperare (incheiate intrefirme concurente), principalele beneficiare sunt:

- Acordurile de specializare (Regulamentul 2658/2000);- Acordurile de cercetare-dezvoltare (Regulamentul

2659/2000).

Trebuie mentionat si faptul ca, din ianuarie 2002, Comisia atrecut la evaluarea Regulamentului 240/96 privind aplicareareglementarilor concurentiale in cazul acordurilor privindtransferul de tehnologie.



restrictive)

Acordurile verticale (incheiate intre firme aflate in stadii diferite ale aceleiasi filierede productie sau distributie), ele au facut obiectul unor acorduri separate privindexceptarea pe categorii de acorduri sau tipuri de sectoare.

In prezent, aceste acorduri se supun unui regulament unic Regulamentul (UE) nr. 330/2010, Regulamentul de exceptare pe categorii (REC), care creeaz o zon de securitate pentru majoritatea acordurilor verticale. Prin exceptare pe categorii, Regulamentul (UE) nr. 330/2010 face inaplicabil interdicia din articolul 101 alineatul (1) din TFUE n cazul acordurilor verticale care ndeplinesc anumite cerine.

In special, REC nu se aplic n cazul n care cota de pia a furnizorului i/sau a cumprtorului depete 30 %. Totui, depirea pragului de 30 % al cotei de pia nu creeaz o prezumie de ilegalitate. Acest prag are doar rolul de a face distincie ntre acele acorduri care beneficiaz de o prezumie de legalitate i cele care necesit examinare individual. Aceste orientri ajut societile s efectueze o asemenea examinare..



restrictive)

Alte acorduri, chiar daca nu indeplinesc conditiile paragrafului 3 al Art. 101 , pot beneficia de statutul de exceptii, in cazul in care suntconsiderate a fi de importanta minora (principiul de minimis) si, ca atare, incapabile sa afecteze concurenta la nivel comunitar.

In general, reglementarile prevazute de Art. `101 nu se aplica incazul:

- relatiilor dintre o firma si agentii sai comerciali sau dintre o societate si filiale sale;

- acordurilor de cooperare; - operatiunilor de sub-contractare.



restrictive In ciuda abordarii promovate de Comisie, de a nu bloca intelegerile si

practicile concertate cu efecte benefice asupra economiei sau cu impact favorabil asupra pietei, anumite acorduri au fost intotdeauna considerate periculoase de catre Comisie si interzise, practic fara exceptie:

- In cazul acordurilor orizontale: fixare a preturilor; existenta unor birouri de vanzare comune;fixare de cote de productie sau livrare;impartirea pietei sau a surselor de aprovizionare.

- In cazul acordurilor verticale:fixarea preturilor de revanzare; o clauze de protectie teritoriala absoluta


restrictive intre firme


restrictive

Decizia TPI T-208/01 din 2 decembrie 2003 - Wolkswagen versus Comisia Europeana Pentru a demonstra existenta unei intelegeri expresa sau tacita- trebuie sa existe dovada

unui acord de vointa al partilor. Comisia Europeana a avut tendinta de a considera ca o intelegere se paote prezuma, aceasta viziune fiind insa sanctionata de TPI, care a anulatDecizia Comisiei europene care sanctiona practicile firmei Wolkswagen.

Intre 1996 si 1997, firma Wolkswagen a cerut concesionarilor sai din Germania sa nu vanda noul model Wolkswagen Passat sub pretul de vanzare recomandat si, eventual, sa limitezereducerile acordate clientilor. Sesizata cu o plangere formulata de catre un consumator, Comisia a constat comportamentul anticoncurential al firmei Wolkswagen si a aplicat o amenda de 30.96 milioane Euro.

Wolkswagen a constestat decizia Comisiei in fata TPI si a pretins ca indicatiile sale privindneacordarea de reduceri de pret au fost simple indicatii unilaterale, pe care acestia nu erautinuti sa le urmeze, afrimand ca nu exista o intelegere expresa sau tacita in acest sens.

TPI a afirmat ca un comportament unilateral adoptat in cadrul realtiilor contractuale dintreun fabricant si concesionarii sai nu poate fi prezumat ca fiind o intelegere anticoncurentiala in masura in care nu s-a adus dovada consimtamantului expres sau tacit al concesionarilorprivind indicatiile fabricantului. Ca atare, Decizia Comisiei a fost anulata de Tribunal.




restrictive)

Regulamentul 1/2003 prevede abolirea regimuluianterior de notificare i respectiv autorizare individual a unui acord, adoptndu-se exclusiv un sistem de exceptare legal.

Ca atare, agenii economici din UE vor trebui saprecieze ei nii legalitatea nelegerilor ncheiate sau avute n vedere, autoritile de concuren i Comisia axndu-se numai pe reprimarea infraciunilor grave.



politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive

Politica de clemen conform acesteia, agenii economici care, fiind membri ai unei nelegeri (cartel), coopereaz cu Consiliul n depistarea acesteia, pot beneficia de imunitate sau de o reducere a amenzii.

Exemplificare:Comisia European a amendat firmele COATS i PRZM cu cte 30 milioane de euro

fiecare, pentru operarea, mpreun cu o ter firm, ENTACO, a unui cartel pe piaa acelor i pentru segmentarea pieei europene pentru produse de mercerie (inclusiv ace, ace de siguran, nasturi, fermoare i bride), n perioada septembrie 1999 sfritul anului 1999. ENTACO a primit imunitate total la amend deoarece a fcut cunoscute nelegerile privind mprirea pieei i informaiile prezentate au ajutat Comisia n luarea unei decizii.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor

politica mpotriva monopolurilor

Articolul 102 al TFUE; Regulamentul Consiliului 1/2003, din 16

decembrie 2002, privind punerea n aplicare a regulilor de concuren prevzute n Art.81 i 82 ale TCE (JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003)privind punerea in aplicare a regulilor de concurenta prevazute in Art.81 si 82 ale TCE (JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003) modificat prin siRegulamentul (CE) nr. 411/2004 si prinRegulamentul (CE) nr. 1419/2006



- politica mpotriva monopolurilor

Orice abuz din partea unuia sau mai multor ageni economici aflai ntr-o poziie dominant n piaa comun sau ntr-un segment important al acesteia este interzis, atta vreme ct poate afecta comerul dintre rile membre.

Un astfel de abuz poate consta din:

a) impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare sau a altor condiii comerciale inechitabile; b) limitarea produciei, distribuiei sau a dezvoltrii tehnologice n dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la tranzacii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; d) condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte.




Dou elemente:- existena unui agent economic aflat n

poziie dominant;- comportamentul respectivului agent economic,

care are drept efect afectarea concurenei pe piaa respectiv.

Art. 102 interzice numai abuzul de poziie dominant, nu doar simpla sa existen.




Poziia dominant reprezint situaia n care, puterea economic deinut de o firm, i permite acesteia s obstrucioneze concurena de pe piaa n cauz. Cu alte cuvinte, poziia dominant pe pia permite unei firme s influeneze n mod covritor condiiile n care se manifest concurena.



politica mpotriva monopolurilorAbuzul de poziie dominant se manifest atunci cnd, prin comportamentul su, o firm

- influeneaz structura sau gradul de concuren de pe piaa respectiv, chiar i n situaia n care un asemenea comportament este rezultatul anumitor dispoziii legislative.

Printre posibilele abuzuri de poziie dominant se pot enumera: faptul de a impune n mod direct sau indirect preul sau alte condiii de tranzacie neechitabile; limitarea produciei sau a pieelor de desfacere n detrimentul consumatorului; aplicarea, n raport cu anumii parteneri comerciali, a unor condiii inegale,

pentru prestaii echivalente; condiionarea ncheierii unui contract, de ctre acceptarea unor prestaii suplimentare, fr legtur cu obiectul contractului.




In evalurile sale, Comisia are n vedere dou elemente:

- piaa relevant (relevant market), stabilindu-se parametrii (sau contextul) n care Comisia poate emite o judecat privind poziia firmei respective.

- fora pe pia market power), n termeni att cantitativi, ct i calitativi, astfel nct Comisia s poat decide dac o firm are sau nu o poziie dominant pe pia.

O firm identificat a avea o poziie dominant pe o pia definit ntr-un mod foarte

strict, se poate transforma ntr-o firm asemenea altora n cazul n care piaa analizat

va fi definit mult mai larg. Ca atare, analizele realizate de Comisie au devenit frecvent

obiectul criticilor venite dinspre comunitatea oamenilor de afaceri, care au susinut c

pieele considerate ca referin erau mult prea limitat definite.




Piata relevanta- piata relevanta a produsului

- piata geografica relevanta

- piata temporala




n United Brands (Cazul 27/76, 1978, CMRL 426), de exemplu,Comisia (i mai apoi CEJ) a trebuit s defineasc piaa relevantn cazul bananelor.

? banana reprezint un fruct n sine n cadrul unei piee proprii, abananelor, sau reprezint unul din fructele aflate pe piaafructelor, aa cum afirma compania.Comisia a respins argumentele companiei, deciznd c bananelenu sunt substituibile cu alte fructe i, ca atare, formeaz o pia nsine, o pia pe care United Brands reprezenta fora dominant.Dac nu ar fi fost fcut aceast distincie, cu siguran c ar fifost mult mai greu de stabilit cota de pia a acestei companii i,cu att mai mult, poziia ei dominant.



politica mpotriva monopolurilor Hoffman La Roche (Vitamins) (Cazul 85/76, 1979,ECR 461). n aceast situaie, DG IV a susinut c firmarespectiv deine o poziie dominant pe pia, pentruproducerea anumitor vitamine, i c efectiv controleazoncurena pe o mare parte din piaa vitaminelor. Decizia Comisiei de a analiza poziia firmei pe pia,

vitamin cu vitamin, a anulat argumentele companiei. Hoffman La Roche a fcut apel la CEJ, dar nu numai c

aceasta a acceptat analiza realizat de Comisie, dar a ifolosit ocazia pentru a aduce la zi modul de definire aldominaiei pe pia.




Puterea pe pia A fost definit pentru prima oar n 1971, n cazul

Sirena vs. Eda (Cazul 40/70, 1971, ECR 49), careprezentnd abilitatea sau capacitatea de a mpiedicamanifestarea concurenei efective pe un segmentimportant de pia.

Pentru a determina acest lucru, cota de piareprezint unul din cele mai importante criterii. n general,se consider c o firm are o poziie dominant pe piaatunci cnd controleaz peste 40% dintr-o anumepia. Dar i ali factori care definesc poziia dominanta firmei pe pia trebuie avui n vedere.



politica mpotriva monopolurilor ntr-unul din cele mai importante cazuri privind Art. 82, cel al firmei United

Brands, o cot de pia ntre 40 i 45% a fost considerat ca reprezentnd o poziie dominant. S-a argumentat c poziia dominant a firmei, ca ofertant de banane n anumite ri membre, sub marca Chiquita, a fost ntrit de implicarea ei att n producie, ct i n distribuie.

Facilitile de refrigerare au permis firmei s controleze circulaia bunurilor pe pia. Firma deinea propriile ei nave i realiza investiii uriae n plantaiile de banane. Conform punctului de vedere exprimat de Comisie, firma beneficia de un avantaj strategic fa de ceilali competitori, datorit beneficiilor generate de economia de scar, dar i de considerabilele investiii realizate. Urmtorul competitor pe aceast pia avea o cot de numai 9%. La apelul solicitat de compania incriminat, CEJ a fcut precizri suplimentare, menite s clarifice legea, respectiv: poziia dominant pe pia a unei firme este dependent de puterea economic a acesteia, care i permite s mpiedice concurena efectiv i s acioneze ntr-o mare msur n aa fel nct s fac abstracie de ceilaliconcureni i, n ultim instan, chiar de consumatori (Cazul 27/76, 1978, ECR 207).




Ali factori care trebuie avui n vedere privesc analiza economic a constrngerilor asupra firmei i a modului n care comportamentul firmei poate influena condiiile de pe pia. Astfel, vor fi analizate:

- structura i operaiile realizate pe pieele de referin,- comportamentul firmelor concurente, capitalul

disponibil i accesul la tehnologie. - dac exist sau nu bariere n calea ptrunderii pe pia,

deoarece prezena acestora poate demonstra existena unei piee protejate, pe care nu se poate manifesta liber concurena



politica mpotriva monopolurilor abuzul de poziie dominant este interzis n cadrul

pieei comune sau ntr-o parte substanial a acesteia. Dac n ceea ce privete definirea termenului de pia comun nu sunt probleme, ele ncep s apar atunci cnd ne referim la nelesul cuvntului substanial.

CEJ - semnificatie termenul substanial, care nu se refer la o acoperire teritorial, ci la nivelul produciei

firmei respective. Prin urmare, partea substanial a pieei comune poate acoperi un stat membru sau chiar o parte dintr-un stat membru.

VI. Controlul concentrrilor

Regulamentul Consiliului nr.139/2004, din 20 ianuarie 2004, privind controlulconcentrrilor ntre ntreprinderi sau Regulamentul CE privind fuziunile (JOCE L 024 din 29.01.2004)

VI Controlul concentrrilor

o nelegere este diferita de concentrare, (structura intern a acestora se modific).

Concentrarea economic se refer la situaia n care un numr redus de ageni economici dein o pondere ridicat a activitii economice exprimat prin totalul vnzrilor, activelor sau forei de munc utilizate, etc. pe o anumit pia (mrimea indicatorilor respectivi caracterizeaz gradul de concentrare economic la un moment dat).


Concentrarile pot imbraca forma:- Fuziuni ntre doi sau mai muli ageni economici;

- Dobndirea controlului asupra altui agent economic sau asupra unei pri a acestuia, fie prin participare la capital, fie prin cumprarea de elemente de activ, printr-un contract sau prin alte mijloace;

- Crearea de entiti economice comune - atunci cnd noua entitate economic comun este o nou persoan juridic autonom, operaiunea este o concentrare,


Sunt interzise, n baza legii, concentrrile economice care, avnd ca efect crearea sauconsolidarea unei poziii dominate, conduc sau pot conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea semnificativ a concurenei pe pia.

Pentru a putea fi implementate, concentrrile trebuie notificate Comisiei, n vederea evalurii compatibilitii lor cu dispoziiile legale, din perspectiva efectelor generate pe piaa pe care se realizeaz concentrarea i, eventual, pe pieele conexe.


n cazul unei fuziuni, aceasta trebuie notificatde fiecare din prile implicate, n vreme ce,ncelelalte cazuri, notificarea trebuie fcut depersoana/agentul economic care dobndetecontrolul asupra altui agent economic sauasupra unei pri a acestuia.

Comisia poate refuza autorizarea concentrriinotificate, poate emite o decizie pozitiv saupoate da o autorizaie sub anumite condiii.


REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI din 20 ianuarie 2004

Acest regulament se aplic tuturor concentrrilor care au o dimensiune european. O concentrare se realizeaz n cazul n care modificarea de durat a controlului rezult n urma:- fuzionrii a dou sau mai multe ntreprinderi independente

anterior sau pri ale unor ntreprinderi;- prelurii, de ctre una sau mai multe persoane (care

controleaz deja cel puin o ntreprindere) sau de ctre una sau mai multe ntreprinderi, a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor alte ntreprinderi.


Operaiunile multiple care sunt subordonate printr-o legtur condiional sau care sunt strns legate ntre ele sunt considerate ca fiind o singur concentrare.

O concentrare dobndete o dimensiune european n cazul n care:

- cifra total de afaceri realizat la nivel mondial de toate ntreprinderile implicate depete 5 miliarde EUR; i

- cifra total de afaceri realizat n UE de ctre fiecare din cel puin dou ntreprinderi implicate depete 250 de milioane EUR, cu excepia cazurilor n care fiecare dintre ntreprinderile implicate realizeaz mai mult de dou treimi din cifra sa total de afaceri la nivelul UE ntr-un singur stat membru.


Dac pragurile sus-menionate nu sunt atinse, o concentrare are totui dimensiune european dac:

- cifra total de afaceri combinat realizat la nivel mondial de toate ntreprinderile implicate depete 2,5 miliarde EUR;

- n fiecare din cel puin trei state membre, cifra total de afaceri combinat realizat de toate ntreprinderile implicate depete 100 de milioane EUR;

- n fiecare din cel puin trei state membre, cifra total de afaceri combinat realizat de ctre fiecare din cel puin dou dintre ntreprinderile implicate depete 25 de milioane EUR;

- cifra total de afaceri realizat n UE de ctre fiecare dintre cel puin dou dintre ntreprinderile implicate depete 100 de milioane EUR, cu excepia cazurilor n care fiecare dintre ntreprinderile implicate realizeaz mai mult de dou treimi din cifra sa total de afaceri la nivelul UE ntr-unul i acelai stat membru.


Procedura de notificare: ntreprinderile i persoanele fizice implicate

Ca regul general, concentrrile care au o dimensiune european trebuie notificate Comisiei nainte de punerea n aplicare i dup ncheierea acordului, dup anunarea ofertei publice sau dup preluarea pachetului de control. Cu toate acestea, regulamentul vizeaz raionalizarea termenelor de notificare a planurilor de fuziune ctre Comisie, permind notificarea nainte de ncheierea unui acord cu caracter juridic obligatoriu i eliminnd obligaia de a notifica operaiunile n termen de o sptmn de la ncheierea acordului. Acest lucru nu numai c face sistemul mai flexibil, ci i faciliteaz coordonarea anchetelor n domeniul fuziunilor cu alte jurisdicii.

n scopul coordonrii activitii cu autoritile naionale competente, acest regulament introduce posibilitatea pentru ntreprinderile sau pentru persoanele fizice n cauz s informeze Comisia, prin intermediul unei cereri motivate, nainte de a notifica o concentrare. Aceast procedur, denumit prenotificare, permite prilor s demonstreze Comisiei c fuziunea propus, dei are ca rezultat o concentrare de dimensiuni transfrontaliere, afecteaz concurena pe piaa unui stat membru. Dac statul membru vizat n cererea motivat nu i exprim, n termen de 15 zile lucrtoare de la primirea acesteia, dezacordul privind solicitarea de trimitere a cazului Comisia are la dispoziie 25 de zile lucrtoare de la primirea cererii pentru a trimite cazul, parial sau integral, autoritilor competente ale statului membru n cauz n vederea aplicrii legislaiei naionale privind concurena a statului respectiv.

Aceeai procedur se aplic atunci cnd o persoan fizic sau o ntreprindere dorete s atrag atenia Comisiei asupra efectelor transfrontaliere pe care o fuziune care nu are o dimensiune european le-ar putea avea la nivel european.


Iniierea procedurii: Comisia Dup primirea unei notificri, Comisia dispune de mai multe competene de decizie:

de a iniia proceduri, de a efectua anchete i de a impune amenzi. n primul rnd, Comisia hotrte prin decizie dac:

concentrarea notificat intr sub incidena acestui regulament; concentrarea este compatibil cu piaa comun; concentrarea ridic suspiciuni serioase n ceea ce privete compatibilitatea sa. Concentrrile care au o dimensiune european nu pot, n principiu, s fie realizate

nici nainte de notificare, nici ntr-o perioad de trei sptmni de la data notificrii. Dac, pe de alt parte, s-a realizat deja o concentrare economic i aceasta a fost declarat incompatibil cu piaa comun, Comisia poate ordona ntreprinderilor n cauz s dizolve concentrarea sau s adopte orice alt msur adecvat pentru a restabili situaia anterioar realizrii concentrrii.

Comisia poate, de asemenea, adopta msuri provizorii atunci cnd constat c o concentrare care a fost notificat, dei intr sub incidena acestui regulament, nu ridic suspiciuni serioase n ceea ce privete compatibilitatea cu piaa comun sau o simpl modificare ar fi suficient pentru a o face compatibil cu piaa comun.


Pentru a asigura respectarea acestui regulament, Comisia poate impune urmtoarele sanciuni:

amenzi: Comisia poate impune amenzi care nu depesc 1 % din cifra total de afaceri a ntreprinderii n cazul n care, n mod intenionat sau din neglijen, aceasta furnizeaz informaii incorecte sau care induc n eroare sau nu furnizeaz informaii n termenul impus. De asemenea, Comisia poate impune amenzi n cazul n care sigiliile aplicate n cursul unei inspecii sunt rupte. Comisia poate impune amenzi de pn la 10 % din cifra total de afaceri a ntreprinderilor n cauz n cazul n care, n mod intenionat sau din neglijen, aceasta nu notific o concentrare nainte de punerea sa n aplicare, realizeaz o concentrare prin nclcarea regulamentului sau nu respect o decizie a Comisiei.

penaliti cu titlu cominatoriu: Comisia poate impune penaliti cu titlu cominatoriu care nu depesc 5 % din media zilnic a cifrei totale de afaceri a ntreprinderii pentru fiecare zi lucrtoare de ntrziere, calculat de la data stabilit de Comisie n decizia sa privind solicitarea de informaii, dispunerea unor inspecii etc.

Un comitet consultativ format din reprezentani ai autoritilor statelor membre ale UE trebuie consultat de ctre Comisie nainte de adoptarea oricrei decizii privind compatibilitatea, incompatibilitatea sau impunerea unor amenzi sau a unor penaliti cu titlu cominatoriu Curtea European de Justiie poate elimina, reduce sau crete orice amend sau penalitate cu titlu cominatoriu.

Date post:	16-Sep-2015
Category:	Documents
Upload:	lauraneculae
View:	49 times
Download:	2 times

Dreptul Concurentei in UE 25.03

Documents