DREPT_1_DPDG Drept civil partea generalã MULTIPLE CHOICE 1) În delimitarea dreptului familiei fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri: a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale; b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive; c. în dreptul familiei se cere o calitate specialã a subiectelor sale. 1. a 2. b 3. c 2) În delimitarea dreptului muncii fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri: a. pe parcursul raporturilor de muncã, subiectele se aflã în pozitie de subordonare; b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale; c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative 1. a+b 2. b+c 3. a+c 3) În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si: a. reglementãrile internationale (conventii, pacte, acorduri); b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.) c. jurisprudenta 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4) Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin: a. abrogarea ei implicitã; b. abrogarea ei expresã; c. desuetudine. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 5) Egalitatea pãrtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintã: a. egalitatea acestora în fata legii civile; b. egalitatea juridicã a vointelor pãrtilor raportului juridic civil; c. egalitatea realã, materialã între pãrtile raportului juridic civil. 1. b 2. c 3. a
Transcript
DREPT_1_DPDG Drept civil partea generalã
MULTIPLE CHOICE
1) În delimitarea dreptului familiei fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri: a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive;
c. în dreptul familiei se cere o calitate specialã a subiectelor sale.
1. a
2. b
3. c
2) În delimitarea dreptului muncii fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri: a. pe parcursul raporturilor de muncã, subiectele se aflã în pozitie de subordonare;
b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative
1. a+b
2. b+c
3. a+c
3) În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si: a. reglementãrile internationale (conventii, pacte, acorduri);
b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)
c. jurisprudenta
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4) Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin: a. abrogarea ei implicitã;
b. abrogarea ei expresã;
c. desuetudine.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
5) Egalitatea pãrtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintã: a. egalitatea acestora în fata legii civile;
b. egalitatea juridicã a vointelor pãrtilor raportului juridic civil;
c. egalitatea realã, materialã între pãrtile raportului juridic civil.
1. b
2. c
3. a
6) Obligatia conjunctã: a. presupune cã datoria sau, dupã caz, creanta este divizibilã;
b. se mai numeste si obligatie solidarã;
c. existã, în cazul pluralitãtii active, numai dacã a fost prevãzutã expres în actul juridic civil.
1. a
2. b
3. c
7) Cesiunea de creantã: a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtãmântul debitorului cedat;
b. este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;
c. este o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
1. a
2. b
3. c
8) Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul: a. subrogatiei personale;
b. delegatiei perfecte;
c. cesiunii datoriei, indiferent dacã existã sau nu consimtãmântul creditorului
1. a
2. b
3. c
9) Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele: a. dreptul de servitute;
b. dreptul de ipotecã;
c. posesia
1. a
2. b
3. c
10) Dreptul real si dreptul de creantã se aseamãnã, printre altele, prin aceea cã: a. au determinate atât subiectul activ, cât si subiectul pasiv;
b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt însotite de prerogativa preferintei.
1. b
2. c
3. a
11) Abuzul de drept subiectiv civil: a. înseamnã depãsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;
b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;
c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintã
1. a
2. b
3. c
12) Prin obligati de „a da” se întelege îndatorirea: a. de a preda un lucru;
b. de a transmite un drept de creantã;
c. de a transmite sau a constitui un drept real
1. a
2. b
3. c
13) Constituie o obligatie de mijloace: a. obligatia pe care si-o asumã medicul de a depune toatã priceperea sa în tratarea pacientului;
b. obligatia de a câstiga un anumit proces, asumatã de avocat fatã de clientul sãu;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.
1. a
2. b
3. c
14) Obligatiile naturale: a. nu se bucurã de vreo sanctiune (protectie) juridicã;
b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apãrare);
c. sunt îndatoriri care decurg din regulile de convietuire socialã
1. a
2. b
3. c
15) Este un imobil prin obiectul la care se aplicã: a. fondul de comert;
b. dreptul de creantã corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;
c. dreptul de proprietate asupra unui teren.
1. a
2. b
3. c
16) Dupã cum pot fi înlocuire sau nu în executarea unei obligatii, fãrã a afecta valabilitatea plãtii, bunurile se clasificã în:
a. divizibile si indivizibile;
b. frugifere si nefrugifere;
c. fungibile si nefungibile.
1. a
2. b
3. c
17) Nu pot forma obiectul executãrii silite a debitorului: a. bunurile incorporale;
b. obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;
c. bunurile insesizabile
1. a+b
2. b+c
3. a+c
18) Categoria bunurilor incorporale include: a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
b. titlurile de valoare;
c. toate drepturile subiective
1. a
2. b
3. c
19) Pentru a fi încuviintatã de instantã, proba trebuie sã îndeplineascã, printre altele, urmãtoarele conditii: a. sã fie utilã;
b. sã aibã legãturã cu pricina;
c. sã fie de naturã sã conducã la rezolvarea cauzei.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
20) Faptele care trebuie sã fie dovedite sunt: a. faptele materiale exteriorizate;
b. faptele cunoscute personal de judecãtor;
c. faptele constante
1. a+b
2. b+c
3. a+c
21) În ce priveste puterea doveditoare a înscrisului autentic, fac dovada pânã la proba contrarie: a. mentiunile ce reprezintã constatãrile personale ale agentului instrumentator;
b. mentiunile ce privesc declaratiile pãrtilor fãcute în fata organului instrumentator;
c. mentiunile strãine de obiectul înscrisului.
1. a
2. b
3. c
22) Prezumtiile simple, judecãtoresti: a. sunt nelimitate ca numãr;
b. sunt relative;
c. nu sunt susceptibile de rãsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
23) Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure): a. prezumtia legalã de platã;
b. prezumtia timpului legal al conceptiei;
c. prezumtia puterii lucrului judecat.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
24) Constituie prezumtii legale relative (juris tantum): a. prezumtia puterii lucrului judecat;
b. prezumtia de paternitate;
c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobândite de cãtre soti în timpul cãsãtoriei
1. a+b
2. b+c
3. a+c
25) Dupã scopul urmãrit la încheierea lor, actele juridice se clasificã în: a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;
b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;
c. patrimoniale si nepatrimoniale.
1. a
2. b
3. c
26) În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic se transmite în momentul:
a. predãrii, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. realizãrii acordului de vointã;
c. semnãrii înscrisului ce constatã contractul.
1. a
2. b
3. c
27) Este vorba de un act juridic declarativ în cazul: a. conventiei de partaj;
b. cesiunii de creantã;
c. conventiei de ipotecã.
1. a
2. b
3. c
28) Actul juridic de confirmare: a. este o conventie prin care se ratificã un act juridic anulabil;
b. valideazã retroactiv actul juridic anulabil;
c. presupune refacerea actului juridic anulabil
1. a
2. b
3. c
29) Sunt acte juridice civile solemne: a. revocarea expresã a unui legat;
b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c. renuntarea expresã la succesiune.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
30) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o conditie: a. de fond;
b. de formã;
c. neesentialã si specialã.
1. a
2. b
3. c
31) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este: a. parte a capacitãtii civile de folosintã;
b. parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o cerintã a valabilitãtii consimtãmântului.
1. a
2. b
3. c
32) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este: a. o stare de drept, spre deosebire de discernãmânt, care este o stare de fapt;
b. o parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o conditie de fond, esentialã, de eficacitate si generalã a actului juridic civil.
1. a
2. b
3. c
33) Constituie cerinte ale valabilitãtii consimtãmântului: a. sã provinã de la o persoanã cu capacitate de exercitiu;
b. sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. sã nu fie exteriorizat.
1. a
2. b
3. c
34) Tãcerea valoreazã consimtãmânt: a. când legea prevede expres aceasta;
b. când prin vointa expresã a pãrtilor se atribuie tãcerii valoare de consimtãmânt;
c. când, potrivit obiceiului, tãcerii i se atribuie valoare de consimtãmânt.
1. a+b
2. a+c
3. a+b+c
35) Lipseste intentia de a produce efecte juridice: a. când declaratia de vointã a fost fãcutã iocandi causa;
b. când declaratia de vointã s-a fãcut sub conditie simplã potestativã din partea celui ce se obligã;
c. când manifestarea de vointã s-a fãcut cu o rezervatio mentalis, chiar dacã nu a fost cunoscutã de
contractant.
1. a
2. b
3. c
36) Constituie viciu de consimtãmânt: a. eroarea indiferentã;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.
1. a
2. b
3. c
37) Falsa reprezentare a realitãtii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativã a acestuia în cazul în care priveste:
a. calitãtile substantiale ale obiectului acelui act juridic;
b. natura actului juridic;
c. identitatea fizicã a obiectului acelui act juridic.
1. a
2. b
3. c
38) Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apãra invocând nerecunoasterea legii) reprezintã:
a. un principiu de drept;
b. o maximã sau adagiu juridic;
c. o idee de bazã ce se aplicã fie numai într-o institutie, fie în douã sau mai multe institutii ale
dreptului civil.
1. a+b
2. a+c
3. b+c
39) Atunci când falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se încheie este vorba de: a. error in negotium;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.
1. a
2. b
3. c
40) Este vorba de un viciu de consimtãmânt în cazul în care: a. lipseste discernãmântul;
b. manifestarea de vointã este prea vagã;
c. partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsã reprezentare a calitãtilor substantiale ale
obiectului acestuia.
1. a
2. b
3. c
41) Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat: a. atrage nulitatea absolutã a actului juridic;
b. este, în toate cazurile, viciu de consimtãmânt;
c. poate atrage anularea actului juridic, în conditiile legii.
1. a
2. b
3. c
42) Dolul: a. este o eroare provocatã;
b. atrage nulitatea absolutã;
c. se prezumã
1. a
2. b
3. c
43) Dolul: a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;
c. incident (secundar) atrage nulitatea relativã.
1. a
2. b
3. c
44) Dolul: a. se sanctioneazã cu nulitatea absolutã a actului juridic;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când împrejurarea ascunsã de una din pãrti era
cunoscutã de cocontractant;
c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.
1. a
2. b
3. c
45) Violenta constituie viciu de consimtãmânt dacã: a. amenintarea nu este justã;
b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;
c. este indiferentã.
1. a
2. b
3. c
46) În materia violentei, ca viciu de consimtãmânt: a. amenintarea trebuie sã previnã de la cocontractant;
b.temerea insuflatã celui amenintat trebuie sã fie considerabilã si actualã;
c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolutã
1. a
2. b
3. c
47) Actiunea în resciziune: a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene,
aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18
luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
1. a
2. b
3. c
48) Actiunea în resciziune: a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene,
aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18
luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
1. a
2. b
3. c
49) Nu existã un element obiectiv în structura: a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.
1. a
2. b
3. c
50) Ca regulã, viciile de consimtãmânt: a. atrag nulitatea absolutã;
b. atrag nulitatea relativã;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
1. a
2. b
3. c
51) Obiectul actului juridic civil constã în: a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
1. a
2. b
3. c
52) Constituie cerinte generale ale valabilitãtii obiectului actului juridic civil: a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
b. obiectul sã fie real;
c. obiectul sã fie determinat sau determinabil.
1. a
2. b
3. c
53) Obiectul actului juridic civil constã în: a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
1. a
2. b
3. c
54) Obiectul actului juridic civil: a. constã în drepturile si obligatiile pãrtilor;
b. trebuie, printre altele, sã fie licit;
c. consta în scopul urmãrit la încheierea actului juridic.
1. a
2. b
3. c
55) Se pot transmite prin acte între vii: a. patrimoniul unei persoane fizice;
b. obligatiile unei persoane fizice;
c. drepturile succesorale.
1. a+b
2. a+c
3. b+c
56) Obiectul actului juridic civil: a. poate sã priveascã si un bun viitor;
b. constã în scopul urmãrit la încheierea actului juridic;
c.este o conditie de fond, esentialã de eficacitate si generalã a actului juridic.
1. a
2. b
3. c
57) Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie sã fie: a. determinatã sau cel putin determinabilã;
b. realã;
c. explicitã.
1. a
2. b
3. c
58) Cauza actului juridic civil este falsã: a. dacã existã eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. dacã lipseste scopul imediat într-un act juridic nenumit;
c. în cazul lipsei discernãmântului.
1. a
2. b
3. c
59) Pentru a fi valabilã, cauza actului juridic civil trebuie sã fie printre altele: a. licitã si moralã;
b. probatã;
c. posibilã.
1. a
2. b
3. c
60) Scopul imediat constã în: a. prefigurarea sansei unui câstig sau riscul unei pierderi în actele juridice comutative;
b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos în cazul contractului de
comodat;
c. prefigurarea contraprestatiei în cazul contractelor unilaterale.
1. a
2. b
3. c
61) Conversiunea actului juridic: a. înseamnã înlocuirea vechii obligatii cu o nouã obligatie, între cele douã obligatii existând un
element de diferentã;
b. este posibilã si în cazul nulitãtii absolute;
c. poate interveni indiferent de întinderea nulitãtii.
1. a
2. b
3. c
62) Sunt acte juridice civile solemne: a. depozitul voluntar;
b. subrogatia în drepturile creditorului consimtitã de debitor;
c. ipoteca conventionalã.
1. a+b
2. a+c
3. b+c
63) Forma cerutã „ad validitatem”: a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic;
b. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolutã a actului juridic.
1. a
2. b
3. c
64) Forma cerutã ad validitatem: a. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
b. este incompatibilã cu manifestarea tacitã de vointã;
c. reprezintã o aplicatie a principiului consensualismului.
1. a
2. b
3. c
65) Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem: a. nu afecteazã valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
b. atrage nulitatea relativã;
c. atrage nulitatea absolutã.
1. a
2. b
3. c
66) Forma este cerutã ad validitatem în cazul: a. depozitului voluntar;
b. contractului de închiriere a locuintei;
c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fãrã scop patrimonial.
1. a
2. b
3. c
67) Conversiunea unui act juridic opereazã dacã sunt îndeplinite si conditiile: a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;
b. sã existe un element de diferentã între actul nul si actul valabil;
c. actul socotit valabil sã îndeplineascã toate conditiile de valabilitate iar acestea sã se regãseascã în
actul desfiintat.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
68) Forma ad probationem: a. presupune întocmirea unui înscris autentic;
b. este cerutã, printre altele, în cazul contractului de asigurare;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
69) Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem: a. atrage nulitatea relativã a actului juridic;
b. atrage nulitatea partialã a actului juridic;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
1. a
2. b
3. c
70) Nu constituie o modalitate a actului juridic civil: a. termenul;
b. capacitatea;
c. cauza (scopul) actului juridic civil.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
71) Obligatia asumatã sub conditie: a. rezolutorie cauzalã este nulã;
b. pur potestativã din partea creditorului este valabilã;
c. suspensivã pur potestativã din partea debitorului este valabilã.
1. a
2. b
3. c
72) Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din pãrti este: a. mixtã;
b. potestativã simplã;
c. pur potestativã.
1. a
2. b
3. c
73) În cazul conditiei suspensive, pendente conditione: a. creditorul este îndreptãtit sã solicite executarea obligatiei;
b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi
suportat de cãtre dobânditoANS:
c. dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptãtit sã îl înscrie provizoriu în cartea funciarã.
1. a
2. b
3. c
74) În cazul în care s-a realizat (împlinit) conditia rezolutorie: a. actul juridic se consolideazã retroactiv, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. pãrtile trebuie sã îsi restituie prestatiile efectuate;
c. fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.
1. a
2. b
3. c
75) Este lovitã de nulitate obligatia asumatã sub conditie: a. suspensivã pur potestativã din partea creditorului,
b. rezolutorie pur potestativã din partea donatorului;
c. suspensivã potestativã simplã din partea promitentului.
1. a
2. b
3. c
76) Este valabilã: a. conditia pur potestativã din partea creditorului;
b. conditia pur potestativã din partea deditorului;
c. conditia simplã potestativã din partea creditorului sau a debitorului
1. a
2. b
3. c
77) Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde de vointa uneia din pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate este:
a. mixtã;
b. pur potestativã;
c. potestativã simplã.
1. a
2. b
3. c
78) Constituie conditie mixtã conditia a cãrei realizare depinde de: a. exclusiv vointa unei pãrti sau de hazard;
b. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate;
c. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane determinate.
1. a
2. b
3. c
79) Principiul pacta sunt servanda: a. este un principiu general al dreptului civil;
b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;
c. este un principiu care guverneazã efectele nulitãtii actului juridic.
1. a
2. b
3. c
80) Pacta sunt servanta reprezintã: a. o maximã juridicã;
b.o regulã generalã aplicabilã în cadrul diferitelor institutii de drept civil;
c. un principiu fundamental al dreptului civil.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
81) Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul: a. încetãrii împrumutului de folosintã din cauza mortii comodantului;
b. încetarea locatiunii datoritã mortii locatarului;
c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.
1. a
2. b
3. c
82) Teoria impreviziunii: a. nu cunoaste nici o aplicatie legalã;
b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c. se referã la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datoritã ruperii echilibrului contractual ca
urmare a schimbãrii împrejurãrilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.
1. a
2. b
3. c
83) Constituie o exceptie de la principiul „pacta sunt servanda” a. tacita relocatiune;
b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. cazul actelor juridice colective.
1. a
2. b
3. c
84) Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul în care: a. pãrtile au prevãzut posibilitatea reînnoirii contractului;
b. s-ar acorda prin lege un termen de amânare generalã a executãrii unor obligatii contractuale de
cãtre o anumitã categorie de debitori;
c. pãrtile au prevãzut o clauzã de dezicere.
1. a
2. b
3. c
85) Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele: a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea mãrturisirii pentru eroare de drept;
c. încetarea depozitului la cererea deponentului
1. a
2. b
3. c
86) Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele: a. revizuirea efectelor actului juridic în cazurile expres prevãzute de lege;
b. retractarea renuntãrii la mostenire dupã expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de
optiune succesoralã;
c. revocarea mãrturisirii pentru eroare de fapt.
1. a
2. b
3. c
87) În categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele: a. legatul;
b. revocarea donatiei între soti;
c. denuntarea locatiunii încheiate pe duratã nedeterminatã.
1. a
2. b
3. c
88) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral: a. denuntarea contractului de asigurare;
b. încetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;
c. denuntarea contractului de locatiune înainte de împlinirea termenului stabilit.
1. a
2. b
3. c
89) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral: a. denuntarea unilateralã a contractului de voluntariat;
b. retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
c. încetarea împrumutului de folosintã din cauza mortii comodatarului
1. a
2. b
3. c
90) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral: a. renuntarea mandatarului la mandat;
b. moratoriul legal;
c. denuntarea contractului de închiriere a locuintei de cãtre locator înainte de împlinirea
termenului stabilit.
1. a
2. b
3. c
91) Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale: a. legatul, donatia;
b. retractarea renuntãrii la mostenire;
c. oferta de a contracta, înainte de a ajunge la destinatar.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
92) În categoria avânzilor–cauza trebuie inclusi, printre altii: a. reprezentantii conventionali ai pãrtilor;
b. toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu pãrtile acestuia;
c. succesorii cu titlu universal ai pãrtilor.
1. a
2. b
3. c
93) Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de având-cauzã fatã de: a. actul juridic prin care a dobândit acel drept;
b. actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit dreptul respectiv, însã numai dacã
sunt în legãturã cu acel drept si au fost respectate formalitãtile de opozabilitate fatã de terti;
c. toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept.
1. a
2. b
3. c
94) Stipulatia pentru altul creazã rãspunderi: a. între stipulant si promitent;
b. între stipulant si tert;
c. între promitent si tert.
1. a+b
2. a+c
3. b+c
95) Stipulatia pentru altul este: a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;
b. o exceptie aparentã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic;
c. o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
1. a
2. b
3. c
96) Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic: a. promisiunea faptei altuia;
b. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura activã a obligatiei;
c. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura pasivã a obligatiei.
1. a
2. b
3. c
97) Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fatã de terti în cazul:
a. gestiunii intereselor altei persoane;
b. simulatiei;
c. actiunilor directe.
1. a
2. b
3. c
98) În functie de modul de consacrare legislativã, nulitãtile se clasificã în: a. nulitãti absolute si nulitãti relative;
b. nulitãti exprese si nulitãti virtuale;
c. nulitãti de drept si nulitãti judiciare.
1. a
2. b
3. c
99) În functie de întinderea efectelor, nulitãtile se clasificã în: a. nulitãti de drept si nulitãti judiciare;
b. nulitãti totale si nulitãti partiale;
c. nulitãti absolute si nulitãti relative.
1. a
2. b
3. c
100) Calificarea nulitãti absolute si nulitãtii relative se face dupã: a. cum sunt sau nu expres prevãzute de lege;
b. natura interesului ocrotit;
c. întinderea efectelor.
1. a
2. b
3. c
101) Spre deosebire de nulitate, caducitatea: a. presupune un act juridic valabil încheiat;
b. presupune o cauzã de nevalabilitate ulterioarã încheierii actului juridic;
c. este o sanctiune ce se aplicã numai în materia liberalitãtilor.
1. a
2. b
3. c
102) Atrag nulitatea absolutã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze: a. lipsa discernãmântului persoanei fizice la încheierea actului;
b. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
c. frauda legii.
1. a+c
2. a+b
3. b+c
103) Intervine nulitatea absolutã în cazul: a. neacceptãrii ofertei de cãtre destinatarul acesteia;
b. lipsei totale a consimtãmântului;
c. erorii asupra calitãtilor substantiale ale obiectului actului juridic.
1. a
2. b
3. c
104) Intervine nulitatea absolutã în cazul: a. încãlcãrii principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
b. violentei;
c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civilã de exercitiu.
1. a
2. b
3. c
105) Regulile în care se exprimã regimul juridic al nulitãtii absolute sunt: a. nulitatea absolutã poate fi invocatã de oricine are interes;
b.actiunea în nulitate absolutã trebuie invocatã în termenul de prescriptie extinctivã;
c. nulitatea absolutã nu poate fi acoperitã prin confirmare.
1. a+c
2. a+b
3. b+c
106) Spre deosebire de nulitatea relativã, nulitatea absolutã: a. poate fi invocatã si de instantã din oficiu;
b. desfiinteazã toate efectele actului juridic;
c.este imprescriptibilã extinctiv si nu poate fi acoperitã prin confirmare, fãrã nici o exceptie
1. a
2. b
3. c
107) Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze: a. nerespectarea dreptului de preemtiune;
b. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic:
c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
1. a+b
2. a+c
3. b+c
108) Nulitatea absolutã: a. poate fi invocatã de instantã din oficiu;
b.este nulitatea expres prevãzutã de lege;
c. nu poate fi acoperitã prin confirmare
1. a+b
2. a+c
3. b+c
109) Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze: a. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic;
b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c. nerespectarea dreptului de preemtiune.
1. a+b
2. a+c
3. b+c
110) Constituie cauze de nulitate absolutã a unui act juridic civil: a. error in negotio si error in substantiam;
b. nerespectarea unei incapacitãti de folosintã a unei persoane fizice, impusã pentru ocrotirea unui
interes privat;
c. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice.
1. a
2. b
3. c
111) Nulitatea relativã: a. desfiinteazã actul în parte;
b. desfiinteazã actul numai în raporturile dintre pãrtile contractante;
c. poate fi si tacitã.
1. a
2. b
3. c
112) Nulitatea relativã: a. desfiinteazã în toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b. poate fi acoperitã prin confirmare;
c. poate fi invocatã si de instantã din oficiu
1. a
2. b
3. c
113) Intervine nulitatea relativã în cazul: a. dolului principal;
b. neexecutãrii culpabile a obligatiei asumate prin contract;
c. nerespectãrii formei ad probationem.
1. a
2. b
3. c
114) Efectele nulitãtii sunt înlãturate de: a. principiul restitutio in integrum;
b. regula error communis facit ius;
c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.
1. a
2. b
3. c
115) Constituie un principiu al efectelor nulitãtii, principiul: a. neretroactivitãtii;
b. restabilirii situatiei anterioare;
c. mentinerii actului subsecvent.
1. a
2. b
3. c
116) În categoria principiilor efectelor nulitãtii includem, printre altele, principiul: a. neretroactivitãtii;
b. mentinerii actului subsecvent;
c. restitutio in integrum.
1. a
2. b
3. c
117) În caz de anulare a actului: a. pãrtile sunt în drept (ope legis) repuse în situatia anterioarã;
b. fructele culese pânã la data intentãrii cererii de anulare de posesorul de bunã-credintã nu se
restituie;
c. uzucapiunea nu poate fi opusã de cãtre posesorul de rea-credintã.
1. a
2. b
3. c
118) În ce priveste repunerea pãrtilor în situatia anterioarã încheierii actului juridic desfiintat: a. actiunea (cererea) în restituirea prestatiilor executate nu se confundã cu însãsi actiunea
(cererea) în nulitate;
b. instanta cãreia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sã dispunã, chiar si din
oficiu restituirea prestatiilor executate în baza acestuia;
c. minorul nu este tinut sã restituie prestatiile primite în baza actului juridic desfiintat dacã nu a
profitat de acestea, risipindu-le.
1. a
2. b
3. c
119) Efectele nulitãtii: a. nu diferã dupã cum actul juridic a fost sau nu executat pânã în momentul declarãrii nulitãtii;
b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legalã ce stabileste conditia
de validitate nerespectatã la încheierea actului juridic;
c. se produc numai pentru viitor, afarã de exceptiile prevãzute de lege.
1. a
2. b
3. c
120) În cazul în care contractul sinalagmatic este anulat dupã ce ambele pãrti si-au executat prestatiile, actiunea prin care se solicitã restituirea prestatiilor trebuie întemeiatã pe:
a. însusi contractul desfiintat;
b. îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. plata nedatoratã.
1. a
2. b
3. c
121) Este prescriptibilã extinctiv actiunea: a. confesorie întemeiatã pe dreptul de superficie;
b. confesorie întemeiatã pe dreptul de servitute;
c. în grãnituire.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
122) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea: a. prin care se revendicã un bun proprietate publicã;
b. întemeiatã pe îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. estimatorie.
1. a
2. b
3. c
123) Prescriptia extinctivã a actiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul urmãririi silite imobiliare începe sã curgã de la data:
a. emiterii actului de adjudecare;
b. înscrierii actului de adjudecare în cartea funciarã;
c. consemnãrii pretului de cãtre adjudecatar.
1. a
2. b
3. c
124) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea: a. de partaj;
b. întemeiatã pe platã nedatoratã;
c. posesorie.
1. a
2. b
3. c
125) În privinta cursului prescriptiei extinctive: a. cauzele de suspendare, de întrerupere si de repunere în termen sunt expres si limitativ prevãzute
de lege;
b. clauza prin care pãrtile contractante ar stabili momentul de la care începe sã curgã prescriptia,
derogând astfel de la regula incidentã materiei respective, este lovitã de nulitate absolutã;
c. nu prezintã importantã distinctia dintre forta majorã si cazul fortuit.
1. a
2. b
3. c
126) Prescriptia actiunii în rãspundere civilã pentru viciile ascunse ale lucrului începe sã curgã: a. de la data predãrii lucrului;
b. de la data descoperirii viciilor;
c. cel mai târziu de la data expirãrii termenului de garantie.
1. a
2. b
3. c
127) Prescriptia extinctivã a actiunii în declararea nulitãtii pentru eroare asupra calitãtilor substantiale ale lucrului vândut începe sã curgã:
a. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare;
b. de la data predãrii lucrului;
c. de la data la care cumpãrãtorul a cunoscut cã a avut o falsã reprezentare a realitãtii, însã cel mai
târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare.
1. a
2. b
3. c
128) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea: a. prin care se solicitã reductiunea liberalitãtilor excesive;
b. în nulitatea legatului pentru cauzã imoralã;
c. prin care se solicitã raportul donatiilor.
1. a
2. b
3. c
129) În cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctivã: a. începe sã curgã de la data nasterii raportului juridic;
b. este suspendatã eveniente conditione;
c. începe sã curgã de la data realizãrii conditiei.
1. a
2. b
3. c
130) Prescriptia extinctivã a actiunii în anularea actului juridic pentru violentã începe sã curgã: a. la data încetãrii violentei;
b. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încetãrii violentei;
c. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic.
1. a
2. b
3. c
131) Prescriptia extinctivã nu curge (este suspendatã): a. între concubini;
b. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. între soti.
1. a
2. b
3. c
132) Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei începe sã curgã de la data când cel pãgubit:
a. a descoperit prejudiciul;
b. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care a cauzat-o;
c. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care rãspunde de ea.
1. a
2. b
3. c
133) Cursul prescriptiei extinctive se întrerupe în cazul: a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;
b. în care una din pãrti este minor lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. recunoasterii datoriei de cãtre debitor înainte de împlinirea termenului de prescriptie extinctivã.
1. a
2. b
3. c
134) Predarea, la foarte scurt timp dupã încheierea unui antecontract de vânzare-cumpãrare, a bunului ce formeazã obiectul acestuia cãtre cel ce urmeazã sã îl cumpere:
a. constituie o cauzã care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã a dreptului de a
cere încheierea contractului de vânzare-cumpãrare;
b. reprezintã executarea obligatiei de a da:
c. întrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmeazã sã cumpere de a cere
încheierea contractului de vânzare-cumpãrare.
1. a
2. b
3. c
135) Forta majorã constituie o cauzã: a. de suspendare a prescriptiei extinctive;
b. care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã;
c. de întrerupere a prescriptiei extinctive
1. a
2. b
3. c
136) Introducerea cererii de chemare în judecatã înãuntrul termenului de prescriptie extinctivã: a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctivã scursã anterior introducerii;
b. suspendã cursul prescriptiei extinctive pânã la data pronuntãrii hotãrârii;
c. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive.
1. a
2. b
3. c
137) Întreruperea cursului prescriptiei extinctive: a. face sã înceapã a curge o nouã prescriptie;
b. suspendã efectele prescriptiei începute;
c. nu produce efecte fãrã hotãrârea organului jurisdictional.
1. a
2. b
3. c
138) Se poate dispune repunerea în termenul de prescriptie extinctivã în cazul: a. culpei sub forma neglijentei;
b. pãrãsirii incapabilului de cãtre reprezentantul legal;
c. erorii de drept.
1. a
2. b
3. c
139) Repunerea în termenul de prescriptie extinctivã de drept comun: a. trebuie cerutã numai de cel împotrivã cãruia s-a împlinit prescriptia;
b. poate fi dispusã din oficiu de organul de jurisdictie;
c. opereazã de drept si automat
1. a
2. b
3. c
140) În sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea în termenul de prescriptie extinctivã: a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;
b. nu poate fi dispusã dacã existã culpa titularului dreptului în depãsirea termenului de prescriptie
extinctivã;
c. opereazã de drept.
1. a
2. b
3. c
141) Conventia prin care, dupã ce s-a împlinit prescriptia extinctivã, debitorul recunoaste datoria pretinsã de creditor si declarã cã o va plãti:
a. întrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive;
