Drept Roman Ppt 5

DREPT ROMANDREPT ROMAN

DESPRE PERSOANEDESPRE PERSOANE

Câtă vreme trăieşte în sânul naturii, omul este animal, individ Câtă vreme trăieşte în sânul naturii, omul este animal, individ redus la nivelul nevoilor biologice. O dată grupaţi în societăţi civile redus la nivelul nevoilor biologice. O dată grupaţi în societăţi civile organizate politic, oamenii capătă o nouă dimensiune, aceea de organizate politic, oamenii capătă o nouă dimensiune, aceea de purtători de drepturi şi obligaţii. Din acest punct de vedere ei sunt purtători de drepturi şi obligaţii. Din acest punct de vedere ei sunt PERSOANE, participând la viaţa juridică ca subiecte ale raporturilor de PERSOANE, participând la viaţa juridică ca subiecte ale raporturilor de drept fie individual – în calitate de persoane fizice –, fie în drept fie individual – în calitate de persoane fizice –, fie în colectivitate – în calitate de persoane juridicecolectivitate – în calitate de persoane juridice..

În dreptul roman, capacitatea juridică se caracterizează prin În dreptul roman, capacitatea juridică se caracterizează prin cuvântul cuvântul caputcaput, , se redă însă şi prin cuvântul se redă însă şi prin cuvântul personapersona, care la teatru , care la teatru însemna masca pe care o purta actorul pe scenă, desemnând prin însemna masca pe care o purta actorul pe scenă, desemnând prin aceasta rolul lui în partea de piesă şi deci, prin analogie, rolul pe care-aceasta rolul lui în partea de piesă şi deci, prin analogie, rolul pe care-l are cineva în viaţa juridicăl are cineva în viaţa juridică..


LLa romani capacitatea juridică a unei a romani capacitatea juridică a unei persoane era legată de trei condiţii:persoane era legată de trei condiţii:I. de a fi om liber;I. de a fi om liber;II. de a fi cetăţean roman;II. de a fi cetăţean roman;III. de a nu sta sub autoritatea unui şef de III. de a nu sta sub autoritatea unui şef de familie. familie. Numai cine îndeplinea integral aceste Numai cine îndeplinea integral aceste condiţii era condiţii era civis optimo iurecivis optimo iure..

Având în vedere cele arătate, rezultă că la Având în vedere cele arătate, rezultă că la romani capacitatea juridică a persoanei fizice romani capacitatea juridică a persoanei fizice trebuie privită din trei puncte de vedere:trebuie privită din trei puncte de vedere:- al libertăţii (- al libertăţii (status libertatisstatus libertatis););- al cetăţeniei (- al cetăţeniei (status civitatisstatus civitatis););- al familiei (- al familiei (status familiaestatus familiae) )


Capacitatea juridică a omului începe cu Capacitatea juridică a omului începe cu naşterea. Romanii nu cereau ca noul naşterea. Romanii nu cereau ca noul născut să aibă vitalitate, fiind suficient să născut să aibă vitalitate, fiind suficient să se fi născut viu, cel mai devreme în a 181-a se fi născut viu, cel mai devreme în a 181-a zi de la concepţie şi să aibă o înfăţişare zi de la concepţie şi să aibă o înfăţişare omenească. omenească.

De la această regulă romanii au admis o De la această regulă romanii au admis o excepţie exprimată într-un text din Paul: excepţie exprimată într-un text din Paul: infans conceptus pro nato habetur quotiens infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agiturde commodis eius agitur (copilul conceput (copilul conceput se consideră ca născut ori de câte ori este se consideră ca născut ori de câte ori este vorba de interesele sale). vorba de interesele sale).


Capacitatea juridică a persoanei fizice Capacitatea juridică a persoanei fizice încetează o dată cu moartea. încetează o dată cu moartea.

În dreptul roman s-a admis ideea că În dreptul roman s-a admis ideea că personalitatea juridică a defunctului s-ar personalitatea juridică a defunctului s-ar prelungi după moarte şi că ar fi prelungi după moarte şi că ar fi reprezentată de moştenirea rămasă până reprezentată de moştenirea rămasă până la acceptarea moştenitorului (potrivit la acceptarea moştenitorului (potrivit principiului principiului hereditas iacens sustinet hereditas iacens sustinet personam defunctipersonam defuncti, succesiunea , succesiunea neacceptată susţine persoana defunctului) neacceptată susţine persoana defunctului)


PPierderea capacităţii juridice îmbracă trei ierderea capacităţii juridice îmbracă trei forme:forme:

- - capitis deminutio maximacapitis deminutio maxima (pierderea (pierderea libertăţii);libertăţii);

- - capitis deminutio mediacapitis deminutio media (pierderea (pierderea cetăţeniei);cetăţeniei);

- - capitis deminutio minimacapitis deminutio minima (pierderea (pierderea drepturilor de familie). drepturilor de familie).


Persoanele juridicePersoanele juridice desemnează desemnează colectivităţi înzestrate cu o anumită colectivităţi înzestrate cu o anumită capacitate juridică, independentă de aceea capacitate juridică, independentă de aceea a membrilor lor, care le permite să a membrilor lor, care le permite să dobândească drepturi şi obligaţii distincte dobândească drepturi şi obligaţii distincte de acelea ale membrilorde acelea ale membrilor..

Noţiunile folosite de romani pentru Noţiunile folosite de romani pentru desemnarea persoanelor juridice erau desemnarea persoanelor juridice erau corporacorpora sau sau universitatesuniversitates. .


Cetăţenii romani se bucurau de toate Cetăţenii romani se bucurau de toate drepturile politice şi civile având drepturile politice şi civile având - - ius commerciiius commercii (dreptul de a încheia acte (dreptul de a încheia acte juridice potrivit lui juridice potrivit lui ius civileius civile), ), - - ius connubiiius connubii (dreptul de a încheia o (dreptul de a încheia o căsătorie), căsătorie), - - ius militiaeius militiae (dreptul de a fi soldaţi în (dreptul de a fi soldaţi în legiuni), legiuni), - - ius suffragiiius suffragii (dreptul de a alege (dreptul de a alege magistraţi) şi magistraţi) şi - - ius honorumius honorum (dreptul de a fi aleşi) (dreptul de a fi aleşi)


Cetăţenia se dobândea prin naştere – cel născut Cetăţenia se dobândea prin naştere – cel născut era şi el cetăţean prin lege şi prin dezrobire (sclavul era şi el cetăţean prin lege şi prin dezrobire (sclavul dezrobit de un cetăţean dobândea cetăţenia dezrobit de un cetăţean dobândea cetăţenia romană). romană). Ea se pierdea fie prin pierderea libertăţii, Ea se pierdea fie prin pierderea libertăţii, fie prin exil sau – prin dobândirea cetăţeniei altui fie prin exil sau – prin dobândirea cetăţeniei altui stat, romanii neadmiţând principiul dublei cetăţenii.stat, romanii neadmiţând principiul dublei cetăţenii.

Reamintim că prin Reamintim că prin legile Iulia şi Plautia Papirialegile Iulia şi Plautia Papiria s-a acordat în anul 89 î.Hr. cetăţenia romană s-a acordat în anul 89 î.Hr. cetăţenia romană tuturor locuitorilor liberi ai Italiei, pentru ca în anul tuturor locuitorilor liberi ai Italiei, pentru ca în anul 212 d.Hr., prin edictul împăratului Caracalla, 212 d.Hr., prin edictul împăratului Caracalla, cetăţenia romană să fie acordată tuturor cetăţenia romană să fie acordată tuturor cetăţenilor liberi ai imperiului.cetăţenilor liberi ai imperiului.


Oamenii care nu erau cetăţeni, dar nu erau nici sclavi, Oamenii care nu erau cetăţeni, dar nu erau nici sclavi, erau şi ei recunoscuţi ca liberi, dar aveau o condiţie juridică erau şi ei recunoscuţi ca liberi, dar aveau o condiţie juridică inferioară în raport cu aceea a cetăţenilor. Ei pot fi clasificaţi inferioară în raport cu aceea a cetăţenilor. Ei pot fi clasificaţi în două mari categorii: în două mari categorii: latinii şi peregriniilatinii şi peregrinii. .

LatiniiLatinii se împart şi ei după statutul juridic diferit în patru se împart şi ei după statutul juridic diferit în patru categorii: categorii: latini vetereslatini veteres (vechi locuitori ai Latiumului, care (vechi locuitori ai Latiumului, care aveau aveau ius commercii, ius connubii şi ius suffragiiius commercii, ius connubii şi ius suffragii), ), latini latini coloniaricoloniari (locuitorii coloniilor din Italia fondate după anul 268 (locuitorii coloniilor din Italia fondate după anul 268 î.Hr., care aveau numai î.Hr., care aveau numai ius commerciiius commercii), ), latini fictivilatini fictivi (provincialii care dobândeau o situaţie similară cu aceea a (provincialii care dobândeau o situaţie similară cu aceea a latinilor coloniari) şi latinilor coloniari) şi latini iunianilatini iuniani (sclavii dezrobiţi fără (sclavii dezrobiţi fără respectarea formelor solemne)respectarea formelor solemne)..

PeregriniiPeregrinii sunt locuitorii cetăţilor aliate cu Roma care sunt locuitorii cetăţilor aliate cu Roma care puteau veni la Roma fără să cadă în sclavie şi care în puteau veni la Roma fără să cadă în sclavie şi care în raporturile dintre ei puteau uza de drepturile cetăţii lor sau raporturile dintre ei puteau uza de drepturile cetăţii lor sau de dreptul ginţilorde dreptul ginţilor..


Cauzele sclavieiCauzele sclaviei

Izvoarele sclaviei pot fi uşor Izvoarele sclaviei pot fi uşor sistematizate în trei categorii distincte: sistematizate în trei categorii distincte:

1. N1. Naşterea; aşterea;

2. 2. RRăzboiul (sau captivitatea)ăzboiul (sau captivitatea);;

3. 3. FFapte pedepsite cu pierderea libertăţii.apte pedepsite cu pierderea libertăţii.


FFaptele pedepsite cu pierderea libertăţii care ţineau de dreptul aptele pedepsite cu pierderea libertăţii care ţineau de dreptul roman şi din care putea rezulta sclaviaroman şi din care putea rezulta sclavia sunt sunt::

– – vânzarea în străinătate (vânzarea în străinătate (trans Tiberimtrans Tiberim) a debitorului de către ) a debitorului de către creditor;creditor;

– – vânzarea cetăţeanului care s-a sustras de la cens sau de la vânzarea cetăţeanului care s-a sustras de la cens sau de la serviciul militar;serviciul militar;

– – predarea în puterea străinului a cetăţeanului roman care a predarea în puterea străinului a cetăţeanului roman care a lovit un ambasador, deoarece lovit un ambasador, deoarece sancti habetur legatisancti habetur legati;;

– – pedeapsa la ocnă (pedeapsa la ocnă (ad metallumad metallum) sau la lupta cu fiarele ) sau la lupta cu fiarele sălbatice sălbatice (ad bestias(ad bestias) a unui cetăţean roman devenit ) a unui cetăţean roman devenit servus poenaeservus poenae;;

– – recăderea în sclavie a unui libert din cauza ingratitudinii faţă recăderea în sclavie a unui libert din cauza ingratitudinii faţă de stăpân (de stăpân (revocatio in servitutemrevocatio in servitutem););

– – faptul femeii libere de a continua legăturile cu un sclav chiar faptul femeii libere de a continua legăturile cu un sclav chiar după ce stăpânul sclavului i-a interzis acest după ce stăpânul sclavului i-a interzis acest contuberniumcontubernium, în care , în care caz ea devenea sclava stăpânului acelui sclav potrivit caz ea devenea sclava stăpânului acelui sclav potrivit senatus senatus consultului Claudianumconsultului Claudianum;;

– – când două persoane libere se învoiau ca unul din ei să fie când două persoane libere se învoiau ca unul din ei să fie vândut unui terţ, pentru ca, după revendicarea în libertate, să vândut unui terţ, pentru ca, după revendicarea în libertate, să împartă între ei preţul vânzării; acela care consimte să fie vândut ca împartă între ei preţul vânzării; acela care consimte să fie vândut ca sclav îşi pierdea libertatea şi devenea robul cumpărătorului.sclav îşi pierdea libertatea şi devenea robul cumpărătorului.


Condiţia de fapt şi de drept a sclavilorCondiţia de fapt şi de drept a sclavilor

Deoarece sclavul nu are personalitate juridică Deoarece sclavul nu are personalitate juridică ((caputcaput), după dreptul civil el nu este purtător de ), după dreptul civil el nu este purtător de drepturi şi obligaţii (drepturi şi obligaţii (servus nullum caput habetservus nullum caput habet).).

Nefiind subiect, ci doar obiect de drept, Nefiind subiect, ci doar obiect de drept, formând doar un element al patrimoniului stăpânului formând doar un element al patrimoniului stăpânului său (său (dominusdominus) el putea fi vândut, dăruit, constituit ) el putea fi vândut, dăruit, constituit ca zestre, închiriat, dat în uzufruct şi chiar putea fi ca zestre, închiriat, dat în uzufruct şi chiar putea fi părăsit ca lucru fără valoare de către stăpânul său, părăsit ca lucru fără valoare de către stăpânul său, în care caz sclavul nu dobândea libertatea ci în care caz sclavul nu dobândea libertatea ci devenea numai devenea numai servus sine dominoservus sine domino. .


Oamenii semiliberiOamenii semiliberiAvând în vedere interdicţia vinderii cetăţenilor Având în vedere interdicţia vinderii cetăţenilor

ca sclavi pentru datorii în interiorul hotarelor, ca sclavi pentru datorii în interiorul hotarelor, printr-un artificiu au fost aduşi în stare de semi-printr-un artificiu au fost aduşi în stare de semi-sclavie debitorii insolvabili şi micii proprietari sclavie debitorii insolvabili şi micii proprietari ruinaţi. ruinaţi.

Se aflau în această situaţie fiii de familie Se aflau în această situaţie fiii de familie vânduţi de către tatăl lor (vânduţi de către tatăl lor (personae in mancipiopersonae in mancipio), ), debitorii insolvabili atribuiţi creditorilor pentru a debitorii insolvabili atribuiţi creditorilor pentru a munci un număr de zile în contul datoriei (munci un număr de zile în contul datoriei (addictiaddicti), ), cei ce mânaţi de nevoi se angajau ca gladiatori cei ce mânaţi de nevoi se angajau ca gladiatori ((auctoratiauctorati), precum şi cei răscumpăraţi de la ), precum şi cei răscumpăraţi de la duşmani, până la restituirea sumei plătite în duşmani, până la restituirea sumei plătite în vederea răscumpărării lor (vederea răscumpărării lor (redempti ab hostibusredempti ab hostibus) )


Dobândirea libertăţii. DezrobiţiiDobândirea libertăţii. DezrobiţiiIndiferent de motivele care determinau Indiferent de motivele care determinau

dezrobirea sclavilor: mărinimie, interes dezrobirea sclavilor: mărinimie, interes economic, actul prin care sclavul dobândeşte economic, actul prin care sclavul dobândeşte libertatea cu voia stăpânului se numeşte libertatea cu voia stăpânului se numeşte manumissiomanumissio, iar liberatul se numeşte , iar liberatul se numeşte libertuslibertus faţă de fostul stăpân sau faţă de fostul stăpân sau libertinuslibertinus faţă de faţă de terţi.terţi.

Eliberarea sclavului (Eliberarea sclavului (datio libertatisdatio libertatis) se ) se putea face, potrivit normelor dreptului civil, în putea face, potrivit normelor dreptului civil, în trei moduri: trei moduri: censu, vindicta şi testamentucensu, vindicta şi testamentu. .


Manumisiunea, în cele trei moduri arătate, Manumisiunea, în cele trei moduri arătate, desfiinţează statutul de sclav potrivit dreptului desfiinţează statutul de sclav potrivit dreptului civil, dar nu este destinată a rupe orice legătură civil, dar nu este destinată a rupe orice legătură dintre dintre libertlibert şi fostul lui stăpân acum numit şi fostul lui stăpân acum numit patronuspatronus,, rămân încă anumite obligaţii şi drepturi rămân încă anumite obligaţii şi drepturi în favoarea patronului care pot fi grupate în jurul în favoarea patronului care pot fi grupate în jurul următoarelor instituţii: următoarelor instituţii: obsequium, operae şi bonaobsequium, operae şi bona. .

ObsequiumObsequium desemnează obligaţia de respect şi desemnează obligaţia de respect şi devotament pe care o are libertul pentru patron, devotament pe care o are libertul pentru patron, de unde decurgea, între altele, imposibilitatea ca de unde decurgea, între altele, imposibilitatea ca libertul să-l cheme în judecată fără autorizaţia libertul să-l cheme în judecată fără autorizaţia magistratului, precum şi faptul că nu putea fi magistratului, precum şi faptul că nu putea fi martor împotriva patronului. martor împotriva patronului.


OperaeOperae sunt feluritele servicii zilnice datorate fie sunt feluritele servicii zilnice datorate fie în temeiul dreptului consuetudinar, fie în baza în temeiul dreptului consuetudinar, fie în baza jurământului (jurământului (ius iurandum libertiius iurandum liberti).).

Prin Prin bonabona se înţelege dreptul la succesiune se înţelege dreptul la succesiune ab ab intestatointestato al patronului la moştenirea libertului, al patronului la moştenirea libertului, când acesta murea fără descendenţi, precum şi când acesta murea fără descendenţi, precum şi dreptul la tutelă. Tot în această instituţie era dreptul la tutelă. Tot în această instituţie era subscrisă şi obligaţia de alimentare reciprocă în caz subscrisă şi obligaţia de alimentare reciprocă în caz de nevoie.de nevoie.

Dreptul din patronat trece prin moştenire la Dreptul din patronat trece prin moştenire la copiii patronului, dar nu se întinde şi asupra copiilor copiii patronului, dar nu se întinde şi asupra copiilor libertului, deoarece aceştia dacă s-au născut în libertului, deoarece aceştia dacă s-au născut în libertate erau libertate erau ingenuiingenui, bucurându-se de foloasele , bucurându-se de foloasele cetăţeniei romane fără nici o restricţie.cetăţeniei romane fără nici o restricţie.


STATUS FAMILAESTATUS FAMILAE

Din punct de vedere al lui Din punct de vedere al lui status familiaestatus familiae, , cetăţeanul roman putea fi cetăţeanul roman putea fi sui iurissui iuris sau sau alieni iurisalieni iuris..

Sui iurisSui iuris este definit de Ulpian: este definit de Ulpian: qui dominium in qui dominium in domo habetdomo habet, deci ca om care este stăpân în casa lui, , deci ca om care este stăpân în casa lui, care nu este supus nici unei puteri străine, indiferent care nu este supus nici unei puteri străine, indiferent dacă ajunsese la vârsta pubertăţii sau nu.dacă ajunsese la vârsta pubertăţii sau nu.

Alieni iurisAlieni iuris este, prin antiteză, persoana supusă este, prin antiteză, persoana supusă unei puteri străine: situaţie în care se aflau copiii – unei puteri străine: situaţie în care se aflau copiii – filiifilii sau sau filiae familiaefiliae familiae şi femeile măritate cu şi femeile măritate cu manusmanus..


CăsătoriaCăsătoria

Căsătoria, numită Căsătoria, numită iustum matrimoniumiustum matrimonium sau sau iustae nuptiaeiustae nuptiae, este definită de , este definită de jurisconsultul Modestinus ca fiind: „unirea jurisconsultul Modestinus ca fiind: „unirea bărbatului cu femeia, o comunitate pentru bărbatului cu femeia, o comunitate pentru întreaga viaţă, împărtăşirea dreptului divin întreaga viaţă, împărtăşirea dreptului divin şi uman” (şi uman” (coniunctio maris et feminae, coniunctio maris et feminae, consortium omnis vitae, divini et humani consortium omnis vitae, divini et humani iuris communicatioiuris communicatio))..


Căsătoria civilă sau Căsătoria civilă sau iustum matrimoniumiustum matrimonium permitea dobândirea puterii bărbatului asupra permitea dobândirea puterii bărbatului asupra femeii punând soţia sub puterea bărbatului ca şi femeii punând soţia sub puterea bărbatului ca şi când ar fi fata lui, cu toate consecinţele când ar fi fata lui, cu toate consecinţele decurgând din acest statut.decurgând din acest statut.

Căsătoria cu Căsătoria cu manusmanus,, ( (manusmanus înseamnă înseamnă mână şi denumirea venea să sugereze situaţia de mână şi denumirea venea să sugereze situaţia de drept pe care o dobândea soţia pe care punea drept pe care o dobândea soţia pe care punea mâna bărbatul) se contracta în trei forme, despre mâna bărbatul) se contracta în trei forme, despre care deţinem informaţii din care deţinem informaţii din InstituţiileInstituţiile lui Gaius lui Gaius confarreatio, coemptio şi ususconfarreatio, coemptio şi usus. .


ConfarreatioConfarreatio (căsătorie religioasă solemnă) (căsătorie religioasă solemnă) consta dintr-o ceremonie cu caracter religios, consta dintr-o ceremonie cu caracter religios, rezervată doar patricienilor, celebrată în prezenţa rezervată doar patricienilor, celebrată în prezenţa a zece martori, în casa bărbatului, înaintea a zece martori, în casa bărbatului, înaintea imaginilor strămoşilor zeificaţi şi care consta din imaginilor strămoşilor zeificaţi şi care consta din împărtăşirea femeii dintr-o ofrandă numită împărtăşirea femeii dintr-o ofrandă numită panis panis farreusfarreus (pâine din făină de grâu – de unde venea şi (pâine din făină de grâu – de unde venea şi denumirea de denumirea de confarreatio)confarreatio)..

CoemptioCoemptio era lipsită de formule solemne ale era lipsită de formule solemne ale lui confarreatio, având un caracter de tranzacţie lui confarreatio, având un caracter de tranzacţie între tatăl viitoarei soţii şi viitorul bărbat prin între tatăl viitoarei soţii şi viitorul bărbat prin intermediul procedurii intermediul procedurii mancipatiomancipatio (cumpărării). Cu (cumpărării). Cu această ocazie soţii îşi puneau reciproc întrebări această ocazie soţii îşi puneau reciproc întrebări dacă vor să se ia în căsătorie. dacă vor să se ia în căsătorie.


CoemptioCoemptio era uzitată în vremea lui Gaius şi în era uzitată în vremea lui Gaius şi în alte scopuri decât căsătoria – ca de exemplu alte scopuri decât căsătoria – ca de exemplu pentru schimbarea tutelei unei femei, pentru a pentru schimbarea tutelei unei femei, pentru a putea testa, pentru căsătoria formală cu un putea testa, pentru căsătoria formală cu un bătrân care o scutea de cultul propriilor strămoşi.bătrân care o scutea de cultul propriilor strămoşi.

La La usususus apare vechea concepţie a uzucapiunii, apare vechea concepţie a uzucapiunii, deci a dobândirii unui obiect prin folosinţă deci a dobândirii unui obiect prin folosinţă îndelungată, îndelungată, usususus neînsemnând altceva decât neînsemnând altceva decât folosire. Lipsită de orice formă, căsătoria devenea folosire. Lipsită de orice formă, căsătoria devenea valabilă cu dubla condiţie a coabitării timp de valabilă cu dubla condiţie a coabitării timp de minim un an şi ca traiul comun să nu fi fost minim un an şi ca traiul comun să nu fi fost întrerupt timp de trei nopţi consecutive. întrerupt timp de trei nopţi consecutive.


Căsătoria întemeiată prin consimţământ Căsătoria întemeiată prin consimţământ întemeiază un întemeiază un iustum matrimoniumiustum matrimonium, din care , din care rezultă rezultă patria potestaspatria potestas asupra copiilor născuţi, ca şi asupra copiilor născuţi, ca şi la la conventio in manumconventio in manum. Regimul juridic al soţiei . Regimul juridic al soţiei este însă cu totul diferit.este însă cu totul diferit.

Soţia rămâne agnată cu familia ei de origine, Soţia rămâne agnată cu familia ei de origine, motiv pentru care tatăl ei păstrează asupra-i motiv pentru care tatăl ei păstrează asupra-i patria patria potestaspotestas în virtutea căreia putea să ceară în virtutea căreia putea să ceară desfacerea căsătoriei şi înapoierea fiicei prin desfacerea căsătoriei şi înapoierea fiicei prin interdictum de filia exhibenda et ducendainterdictum de filia exhibenda et ducenda (hotărâre a pretorului de a arăta şi scoate/trage (hotărâre a pretorului de a arăta şi scoate/trage afară). Păstrând legăturile de agnaţiune, femeia afară). Păstrând legăturile de agnaţiune, femeia măritată moştenea în familia ei şi era moştenită de măritată moştenea în familia ei şi era moştenită de rudele ei agnatice. rudele ei agnatice.


Condiţiile de fond ale căsătoriei, comune atât Condiţiile de fond ale căsătoriei, comune atât pentru căsătoria cu pentru căsătoria cu manusmanus,, cât şi la cea fără cât şi la cea fără manusmanus, erau: , erau: consimţământul, vârsta şi consimţământul, vârsta şi connubiumconnubium..

Consimţământul (Consimţământul (affectio maritalisaffectio maritalis) se cerea la ) se cerea la origine numai viitorilor soţi care erau origine numai viitorilor soţi care erau sui iurissui iuris, , pentru persoanele pentru persoanele alieni iurisalieni iuris fiind suficient fiind suficient consimţământul şefilor de familie. Totuşi, dacă se consimţământul şefilor de familie. Totuşi, dacă se însura nepotul (însura nepotul (filius ex filiofilius ex filio) care trăia sub puterea ) care trăia sub puterea paternă a bunicului (paternă a bunicului (avusavus), atunci era necesar nu ), atunci era necesar nu numai consimţământul lui numai consimţământul lui avusavus, ci şi al tatălui, , ci şi al tatălui, deoarece din viitoarea căsătorie rezultau copii care deoarece din viitoarea căsătorie rezultau copii care deveneau agnaţi cu tatăl, şi un principiu al deveneau agnaţi cu tatăl, şi un principiu al dreptului roman spunea că nimănui nu i se pot dreptului roman spunea că nimănui nu i se pot aduce moştenitori fără voia lui (aduce moştenitori fără voia lui (nemini invito heres nemini invito heres suum adgnacitursuum adgnacitur). ).


LegitimareaLegitimareaLegitimarea este un procedeu de creare a Legitimarea este un procedeu de creare a

puterii părinteşti pe cale artificială. Prin această puterii părinteşti pe cale artificială. Prin această instituţie, sub influenţa bisericii creştine, s-a putut instituţie, sub influenţa bisericii creştine, s-a putut schimba situaţia juridică a copiilor naturali.schimba situaţia juridică a copiilor naturali.

Legitimarea (Legitimarea (legitimatiolegitimatio) era deci actul prin ) era deci actul prin care tatăl natural dobândea puterea paternă care tatăl natural dobândea puterea paternă asupra copiilor săi născuţi în afara căsătoriei şi se asupra copiilor săi născuţi în afara căsătoriei şi se putea înfăptui în trei moduri: putea înfăptui în trei moduri: per subsequens per subsequens matrimoniummatrimonium (printr-o căsătorie ulterioară), (printr-o căsătorie ulterioară), per per rescriptumrescriptum (prin ordin imperial) şi (prin ordin imperial) şi per per obligationem curiaeobligationem curiae (prin prezentarea în faţa (prin prezentarea în faţa consiliului municipal)consiliului municipal). .


Legitimarea Legitimarea per subsequens per subsequens matrimoniummatrimonium avea loc când părinţii au avea loc când părinţii au încheiat ulterior un încheiat ulterior un matrimonium iustummatrimonium iustum. . Această căsătorie îşi producea efectele Această căsătorie îşi producea efectele numai dacă ar fi putut fi încheiată chiar în numai dacă ar fi putut fi încheiată chiar în momentul concepţiei copilului natural (deci momentul concepţiei copilului natural (deci nu puteau fi legitimaţi nici copiii incestuoşi nu puteau fi legitimaţi nici copiii incestuoşi şi nici cei adulterini). Se mai cerea condiţia şi nici cei adulterini). Se mai cerea condiţia ca să se încheie un contract de căsătorie ca să se încheie un contract de căsătorie ((instrumentum dotaleinstrumentum dotale) spre a se manifesta ) spre a se manifesta inechivoc hotărârea de a trece de la inechivoc hotărârea de a trece de la concubinaj la căsătorie. concubinaj la căsătorie.


Per rescriptum principisPer rescriptum principis are loc legitimarea are loc legitimarea admisă de Iustinian atunci când nu se poate admisă de Iustinian atunci când nu se poate încheia o căsătorie ulterioară; fie că o căsătorie încheia o căsătorie ulterioară; fie că o căsătorie legitimă nu era convenabilă, fie că era imposibilă legitimă nu era convenabilă, fie că era imposibilă ulterior deoarece mama copilului natural s-a ulterior deoarece mama copilului natural s-a măritat cu altul sau a murit. Dacă tatăl murea, mai măritat cu altul sau a murit. Dacă tatăl murea, mai exista încă posibilitatea de exista încă posibilitatea de legitimatio per legitimatio per rescriptumrescriptum dacă tatăl instituise prin testament ca dacă tatăl instituise prin testament ca heredeherede pe copilul natural exprimându-şi voinţa de pe copilul natural exprimându-şi voinţa de legitimare (aşa numita legitimare (aşa numita legitimatio per legitimatio per testamentumtestamentum)).. Această legitimare constituia o Această legitimare constituia o favoare acordată de împărat în cazul când tatăl nu favoare acordată de împărat în cazul când tatăl nu avea alţi copii legitimi şi când căsătoria ar fi fost avea alţi copii legitimi şi când căsătoria ar fi fost posibilă în momentul concepţiei copilului şi avea posibilă în momentul concepţiei copilului şi avea aceleaşi efecte ca şi aceea săvârşită prin căsătorie aceleaşi efecte ca şi aceea săvârşită prin căsătorie subsecventă.subsecventă.


PPer oblationem curiaeer oblationem curiae este introdusă pentru acoperirea este introdusă pentru acoperirea nevoilor financiare ale imperiului aflat în decadenţă. nevoilor financiare ale imperiului aflat în decadenţă. CuriaCuria era consiliul municipal constituit într-un corp ereditar ai era consiliul municipal constituit într-un corp ereditar ai cărei membri, numiţi cărei membri, numiţi curialescuriales sau sau decurionesdecuriones răspundeau răspundeau cu averea lor personală de corecta şi regulata încasare a cu averea lor personală de corecta şi regulata încasare a impozitelor municipale. Cu toate că această oneroasă impozitelor municipale. Cu toate că această oneroasă demnitate se moştenea, s-a simţit totuşi nevoia de a se demnitate se moştenea, s-a simţit totuşi nevoia de a se recruta noi membri prin recruta noi membri prin legitimatiolegitimatio. Astfel, cine îşi oferea . Astfel, cine îşi oferea copilul natural consiliului municipal sau îşi mărita fata copilul natural consiliului municipal sau îşi mărita fata naturală cu un decurion, dobândea asupra copilului naturală cu un decurion, dobândea asupra copilului patria patria potestaspotestas. Această legitimare are efecte mai restrânse . Această legitimare are efecte mai restrânse decât celelalte două, deoarece copilul astfel legitimat nu decât celelalte două, deoarece copilul astfel legitimat nu intra în familia tatălui şi nu moştenea această familie ci intra în familia tatălui şi nu moştenea această familie ci dobândea numai un drept de succesiune în averea dobândea numai un drept de succesiune în averea părintelui săupărintelui său..


AdopţiuneaAdopţiuneaAdopţiunea este un mod artificial de creare Adopţiunea este un mod artificial de creare

(înfiinţare) a puterii părinteşti asupra unor (înfiinţare) a puterii părinteşti asupra unor persoane care pot să nu aibă nici o legătură de persoane care pot să nu aibă nici o legătură de sânge cu titularul puterii paterne. La romani sânge cu titularul puterii paterne. La romani putea intra sub putea intra sub patria potestaspatria potestas, deci putea fi , deci putea fi înfiată, atât o persoană înfiată, atât o persoană alieni iurisalieni iuris, cât şi o , cât şi o persoană persoană sui iurissui iuris. .

Adrogaţiunea desemnând trecerea sub puterea Adrogaţiunea desemnând trecerea sub puterea părintească a unei persoane independente, părintească a unei persoane independente, sui sui iurisiuris, ea însăşi , ea însăşi pater familiaspater familias, aducea o schimbare , aducea o schimbare gravă în statutul unei persoane libere şi a familiei gravă în statutul unei persoane libere şi a familiei sale, motiv pentru care interesa ordinea publică. sale, motiv pentru care interesa ordinea publică.


AdrogatioAdrogatio se realiza prin întrebarea pusă comiţiilor se realiza prin întrebarea pusă comiţiilor ((rogarerogare, de unde şi termenul de , de unde şi termenul de adrogatioadrogatio) şi aprobarea ) şi aprobarea dată în forma unei legi curiate, motiv pentru care Gaius dată în forma unei legi curiate, motiv pentru care Gaius spune că adrogaţia se făcea spune că adrogaţia se făcea populi auctoritatepopuli auctoritate..

Din prezentarea caracteristicilor şi procedurii Din prezentarea caracteristicilor şi procedurii acestei instituţii rezultă cel puţin următoarele consecinţe:acestei instituţii rezultă cel puţin următoarele consecinţe:

a) adrogaţiunea nu se putea realiza în provincie a) adrogaţiunea nu se putea realiza în provincie deoarece comiţiile curiate se ţineau numai la Roma;deoarece comiţiile curiate se ţineau numai la Roma;

b) femeile şi tinerii impuberi nu puteau fi adrogaţi b) femeile şi tinerii impuberi nu puteau fi adrogaţi deoarece femeile nu aveau dreptul să participe la deoarece femeile nu aveau dreptul să participe la şedinţele adunărilor curiate care aprobau adrogaţiunile, şedinţele adunărilor curiate care aprobau adrogaţiunile, iar tinerii sub 14 ani, neavând încă suficientă experienţă iar tinerii sub 14 ani, neavând încă suficientă experienţă de viaţă nu puteau cântări corect consecinţele unui de viaţă nu puteau cântări corect consecinţele unui asemenea act. asemenea act.


Adopţiunea în sens restrâns nu are drept Adopţiunea în sens restrâns nu are drept consecinţă dispariţia unui cap de familie, ci face doar consecinţă dispariţia unui cap de familie, ci face doar ca o persoană ca o persoană alieni iurisalieni iuris să treacă sub o altă să treacă sub o altă patria patria potestaspotestas. .

Iustinian a făcut deosebirea între Iustinian a făcut deosebirea între adoptio plenaadoptio plena, , când adoptantul era ascendent al adoptatului, în când adoptantul era ascendent al adoptatului, în care caz se stabileau drepturi reciproce de care caz se stabileau drepturi reciproce de succesiune, şi succesiune, şi adoptatio minus plenaadoptatio minus plena când adoptatul când adoptatul era un era un extraneusextraneus. În cazul . În cazul adoptatio minus plenaadoptatio minus plena numai adoptatul moştenea pe adoptant numai adoptatul moştenea pe adoptant ab intestatoab intestato, , dar nu se rupea legătura de agnaţiune cu familia lui dar nu se rupea legătura de agnaţiune cu familia lui firească, astfel păstra şi acolo drepturile lui de firească, astfel păstra şi acolo drepturile lui de succesiune.succesiune.


Încetarea puterii paterneÎncetarea puterii paterne

Încetarea puterii paterne prin fapte care nu Încetarea puterii paterne prin fapte care nu depind de voinţa titularului:depind de voinţa titularului:

I. Moartea titularului: deci puterea paternă I. Moartea titularului: deci puterea paternă încetează prin moartea tatălui de familie, însă ea încetează prin moartea tatălui de familie, însă ea încetează numai pentru fiii din familie dar nu şi încetează numai pentru fiii din familie dar nu şi pentru copiii acestora, care după moartea pentru copiii acestora, care după moartea bunicului cad sub bunicului cad sub patria potestaspatria potestas a tatălui lor; a tatălui lor;

II. II. Capitis deminutioCapitis deminutio: pierderea libertăţii şi a : pierderea libertăţii şi a cetăţeniei, fie în persoana titularului de cetăţeniei, fie în persoana titularului de patria patria potestaspotestas, fie în persoana fiului de familie, stinge , fie în persoana fiului de familie, stinge puterea paternă.puterea paternă.


III. Dobândirea de către copil a anumitor III. Dobândirea de către copil a anumitor demnităţi: pentru perioada precreştină dacă demnităţi: pentru perioada precreştină dacă băiatul devenea băiatul devenea flamen Dialisflamen Dialis iar fata iar fata virgo virgo VestalisVestalis, deci dacă băiatul devenea preot al , deci dacă băiatul devenea preot al lui Jupiter iar fata preoteasă a zeiţei Vestalui Jupiter iar fata preoteasă a zeiţei Vesta..

IV. Fapte ale titularului de IV. Fapte ale titularului de patria potestaspatria potestas care atrăgeau ca sancţiune pierderea puterii care atrăgeau ca sancţiune pierderea puterii paterne: astfel, în perioada dreptului paterne: astfel, în perioada dreptului bizantin, pentru cazuri de incest şi bizantin, pentru cazuri de incest şi îndemnarea copiilor la desfrâu şeful familiei îndemnarea copiilor la desfrâu şeful familiei pierdea pierdea patria potestaspatria potestas..


Încetarea puterii paterne prin fapte Încetarea puterii paterne prin fapte săvârşite cu voinţa titularului şi care atrag săvârşite cu voinţa titularului şi care atrag desfiinţarea puterii paterne, constituind o desfiinţarea puterii paterne, constituind o capitis deminutio minimacapitis deminutio minima. .

I. Puterea paternă încetează în persoana I. Puterea paternă încetează în persoana fostului titular trecând asupra altuia în fostului titular trecând asupra altuia în următoarele cazuri:următoarele cazuri:

a) în caz de a) în caz de datio in adoptionemdatio in adoptionem;;b) în caz de b) în caz de conventio in manumconventio in manum, când , când

femeia rupe legătura de agnaţiune cu familia femeia rupe legătura de agnaţiune cu familia ei de origine şi intră sub puterea bărbatului ei de origine şi intră sub puterea bărbatului ((in manus maritiin manus mariti). ).


II. II. Patria potestasPatria potestas se stinge prin se stinge prin emancipatioemancipatio, adică prin actul de eliberare , adică prin actul de eliberare de sub puterea paternă săvârşită prin trei de sub puterea paternă săvârşită prin trei mancipaţiuni succesive de către un terţ mancipaţiuni succesive de către un terţ care după a treia mancipaţiune, transferă care după a treia mancipaţiune, transferă tatălui dreptul de tatălui dreptul de mancipiummancipium asupra fiului. asupra fiului.


Limitele capacităţii juridiceLimitele capacităţii juridice

În afara cazurilor de În afara cazurilor de capitis deminutiocapitis deminutio arătate, când cetăţeanul roman îşi pierde arătate, când cetăţeanul roman îşi pierde însăşi personalitatea juridică, capacitatea însăşi personalitatea juridică, capacitatea juridică a cetăţeanului roman putea suferi juridică a cetăţeanului roman putea suferi unele limitări datorită unor purtări care îl unele limitări datorită unor purtări care îl dezonorau (nefiind totuşi atât de grave dezonorau (nefiind totuşi atât de grave pentru a conduce la pentru a conduce la capitis deminutiocapitis deminutio). ).


IntestabilisIntestabilis este o noţiune întâlnită chiar este o noţiune întâlnită chiar în Legea celor XII table şi desemnează acea în Legea celor XII table şi desemnează acea persoană care refuză să depună mărturie persoană care refuză să depună mărturie despre ceea ce a văzut şi auzit la despre ceea ce a văzut şi auzit la încheierea unui act solemn făcut în faţa lui. încheierea unui act solemn făcut în faţa lui. Sancţiunea consta în ridicarea dreptului de Sancţiunea consta în ridicarea dreptului de a mai figura ca martor şi de a mai săvârşi a mai figura ca martor şi de a mai săvârşi asemenea acte solemne cum erau asemenea acte solemne cum erau mancipatiomancipatio sau sau testamentum per aes et testamentum per aes et libramlibram. .


Infamă este o persoană care a suferit o Infamă este o persoană care a suferit o nota nota censoriacensoria sau care a fost exclusă ca nedemnă de sau care a fost exclusă ca nedemnă de la alegeri, precum şi cei arătaţi în edictul la alegeri, precum şi cei arătaţi în edictul pretorului şi anume: în afară de persoanele care pretorului şi anume: în afară de persoanele care exercitau unele profesiuni ruşinoase, mai sunt şi exercitau unele profesiuni ruşinoase, mai sunt şi condamnaţii pentru delicte publice şi delicte condamnaţii pentru delicte publice şi delicte private, precum şi condamnaţii în urma unor private, precum şi condamnaţii în urma unor acţiuni care se întemeiază pe înşelarea încrederii acţiuni care se întemeiază pe înşelarea încrederii reclamantului, în aşa numitele reclamantului, în aşa numitele actiones famosaeactiones famosae. . Infamia poate fi Infamia poate fi mediatamediata când a fost mijlocită când a fost mijlocită printr-o judecată sau printr-o judecată sau immediataimmediata când există fără când există fără să provină dintr-o sentinţă judecătorească să provină dintr-o sentinţă judecătorească


Consecinţele infamiei se referă la reducerea Consecinţele infamiei se referă la reducerea capacităţii juridice după cum urmează:capacităţii juridice după cum urmează:

– – infamul nu mai are infamul nu mai are ius sufragiiius sufragii şi nici şi nici honorumhonorum, deci nu mai poate alege şi nu mai , deci nu mai poate alege şi nu mai poate fi ales;poate fi ales;

– – nu mai poate pleda pentru altul (nu mai poate pleda pentru altul (pro alio pro alio postularepostulare););

– – nu poate nici să reprezinte ca şi cognitor nu poate nici să reprezinte ca şi cognitor sau procurator, nici să fie reprezentat în sau procurator, nici să fie reprezentat în proces. proces.


TutelaTutela

După criteriul persoanelor la care se După criteriul persoanelor la care se aplică, romanii au cunoscut tutela aplică, romanii au cunoscut tutela impuberului impuberului sui iurissui iuris şi tutela femeii şi tutela femeii sui sui iurisiuris..

După modul de constituire, tutela După modul de constituire, tutela femeilor şi a impuberilor era de trei feluri: femeilor şi a impuberilor era de trei feluri: testamentaria, legitima şi dativatestamentaria, legitima şi dativa. .


Tutela Tutela testamentariatestamentaria: fiind instituită prin : fiind instituită prin testament de părinte sau de bărbat (cu care testament de părinte sau de bărbat (cu care fusese căsătorită cu fusese căsătorită cu manusmanus), acorda ), acorda impuberului un tutore sau lăsa libertatea impuberului un tutore sau lăsa libertatea femeii să-şi aleagă ea singură tutorele, femeii să-şi aleagă ea singură tutorele, numai o dată sau ori de câte ori va fi nevoie. numai o dată sau ori de câte ori va fi nevoie. Pentru impuber, în temeiul puterii părinteşti, Pentru impuber, în temeiul puterii părinteşti, tutorele putea fi instituit sub condiţia „dacă tutorele putea fi instituit sub condiţia „dacă va putea” sau pe un termen de 3 ani, ori va putea” sau pe un termen de 3 ani, ori şeful de familie numea mai mulţi tutori şeful de familie numea mai mulţi tutori testamentari, considerându-se că astfel testamentari, considerându-se că astfel interesele minorului sunt mai bine ocrotite.interesele minorului sunt mai bine ocrotite.


Tutela legitimă este organizată prin lege, în Tutela legitimă este organizată prin lege, în cazul în care cazul în care pater familiaspater familias sau bărbatul nu lasă sau bărbatul nu lasă dispoziţii testamentare. dispoziţii testamentare.

În categoria tutelei legitime mai intrau şi două În categoria tutelei legitime mai intrau şi două tutele atipice:tutele atipice:

– – cazul stăpânului de sclavi care dezrobea cazul stăpânului de sclavi care dezrobea un sclav înainte ca acesta să fi împlinit vârsta de un sclav înainte ca acesta să fi împlinit vârsta de 14 ani, situaţie în care patronul sclavului dezrobit 14 ani, situaţie în care patronul sclavului dezrobit devenea tutorele acestuia;devenea tutorele acestuia;

– – cazul şefului de familie care emancipând cazul şefului de familie care emancipând un descendent impuber, devenea după un descendent impuber, devenea după îndeplinirea anumitor formalităţi, tutorele îndeplinirea anumitor formalităţi, tutorele descendentului emancipatdescendentului emancipat..


Tutela dativaTutela dativa: poartă această denumire : poartă această denumire deoarece era dată de magistrat pentru deoarece era dată de magistrat pentru incapabilul fără rude civile şi căruia incapabilul fără rude civile şi căruia pater pater familiasfamilias nu i-a numit tutore prin testament. nu i-a numit tutore prin testament.


Curatela (Cura sau curatio)Curatela (Cura sau curatio)Instituţia curatelei a fost concepută pentru a proteja Instituţia curatelei a fost concepută pentru a proteja

pe cei ce erau loviţi de incapacitate în mod accidental. pe cei ce erau loviţi de incapacitate în mod accidental. Legea celor XII table statua că cei ce nu-şi dau seama de Legea celor XII table statua că cei ce nu-şi dau seama de sensul actelor pe care le săvârşesc, nebunii (sensul actelor pe care le săvârşesc, nebunii (furiosifuriosi)) urmează să fie puşi sub curatelă: risipitorii, asimilaţi urmează să fie puşi sub curatelă: risipitorii, asimilaţi nebunilor, sunt şi ei puşi sub curatelă în virtutea aceloraşi nebunilor, sunt şi ei puşi sub curatelă în virtutea aceloraşi dispoziţii arhaice. Mai târziu, pe lângă dispoziţii arhaice. Mai târziu, pe lângă cura furiosicura furiosi şi şi cura cura prodigiprodigi a apărut aşa numita a apărut aşa numita cura minorum,cura minorum, care se acordă care se acordă persoanelor ce nu au împlinit încă vârsta de 25 de ani şi persoanelor ce nu au împlinit încă vârsta de 25 de ani şi care a început prin a fi un ajutor dat într-un caz special, care a început prin a fi un ajutor dat într-un caz special, însă sub imperiu a ajuns a fi un mod de administrare însă sub imperiu a ajuns a fi un mod de administrare generală a patrimoniului minorului. Se mai cunosc şi alte generală a patrimoniului minorului. Se mai cunosc şi alte cazuri în care curatorul este instituit numai pentru o cazuri în care curatorul este instituit numai pentru o anumită chestiune specială: curatela copilului conceput, anumită chestiune specială: curatela copilului conceput, curatela debitorului insolvabil ş.a.curatela debitorului insolvabil ş.a.




Date post:	23-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	ralukkka
View:	150 times
Download:	11 times

Drept Roman Ppt 5

Documents