MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE

Notiunea si clasificarea masurilor procesual penaleMasurile procesuale sunt mijloace de privatiune ori de constrangere pe care legea le pune la dispozitia organelor judiciare si prin care se asigura normala desfasurare a procesului penal, adica indeplinirea obligatiilor procesuale, garantarea executarii pedepsei si repararea pagubei produsa prin infractiune.Masurile procesuale au caracter de activitati adiacente fata de activitatile principale si de aceea, aceste masuri apar ca posibilitati, aplicarea lor este eventuala, nefiind caracteristice oricarei cauza penale, ci organele judiciare diapun luarea acestor masuri in functie de imprejurarile concrete ale fiecarei cauze penale.Masurile procesuale au caracter provizoriu, ele putand sa fie revocate in momentul in care dispar imprejurarile care impun luarea acestora. Luarea acestor masuri de constrangere este permisa numai dupa inceperea urmaririi penale.CPP prevede 3 categorii de masuri procesuale:1) Masuri preventive - scop si naturaMasurile preventive sunt o categorie a masurilor procesuale care au atat caracter de constrangere, cat si preventiv. In art. 202 din CPP se arata ca masurile preventive se iau pentru a asigura buna deafasurare a procesului penal sau pentru a impiedica sustragerea suspectului sau inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori in scopul prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. CPP prevede 5 masuri preventive din care 2 privative de libertate (retinerea si arestarea preventiva) si 3 neprivative, doar restrictive de libertate (controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si arestul la domiciliu).Masurile preventive au o natura procesuala proprie si ele se deosebesc de pedeapsa privativa de libertate, deosebirea constand in faptul ca masurile preventive se iau numai in cursul procesului penal, au caracter facultativ, de exceptie si se dispun pe o durata de timp scurta, existand posibilitatea revocarii lor oricand.Conditiile in care pot fi dispuse masurile preventive sunt prev in art .202, alin 1..3 si sunt:a) masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, in scopul impiedicarii sustragerii suspectului / inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii comiterii altei infractiuni.b) inexistenta unei cauze care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.c) masura preventiva sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei adusa persoanei fata de care este luata si sa fie necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra masurii preventive. Masura preventiva a retinerii poate fi luata fata de suspect sau inculpat de catre organul de cercetare(politie) penala sau de catre procuror numai in cursul urmaririi penale. Masura preventiva a controlului judiciar si a controlului judiciar pe cautiune pot fi luate in cursul urmaririi penale de catre procuror si de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata.Masura preventiva a arestului la domiciliu si masura arestarii preventive pot fi luate fata de inculpat in cursul urmaririi penale de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata.Organul de cercetare penala si procurorul dispun asupra masurilor preventive prin ordonanta motivata, iar instanta de judecata in cursul judecatii se pronunta prin incheiere motivata.Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor preventive - in situatia in care temeiurile care au impus luarea uneia dintre masurile de preventie se schimba, masura poate fi inlocuita cu o alta masura mai usoara sau mai grava, daca inlocuirea este necesara si posibila.Masura preventiva se revoca fie din oficiu fie la cerere fie cand au incetat temeiurile care au determinat-o sau au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii. In cazul retinerii sa arestarii preventive odata cu revocarea masurii suspectul sau inculpatul este pus de indata in libertate.Daca masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de catre procuror sau judecatorul de drepturi si libertati, atunci organul de cercetare penala are obligatia sa informeze de indata in scris pe procuror despre orice imprejurare care ar putea sa conduca la revocarea sau inlocuia masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica revocarea sau inlocuirea masurii preventive procurorul dispune aceasta sau sesizeaza in termen de 24 de ore pe judecatorul de drepturi si libertati care a luat masura.Incetarea de drept a masurilor preventive este reglem in art 241 CPP. Daca inlocuirea sau revocarea este lasata la aprecierea organului judiciar, incetarea este obligatorie, astfel incat organul judiciar trebuie sa se conformeze si daca este cazul sa puna imediat in libertate persoana fata de care s-a dispus masura preventiva. Masurile preventive inceteaza de drept in urm cazuri:a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciareb) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in judecata, ori instanta pronunta o hotarare de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare aplicarii pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitiva.c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului.d) in alte cazuri prevazute de lege.Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept si in urmatoarele cazuri:a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea duratei maxime prevazuta de lege.b) in apel daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare.Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum si tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica o copie de pe ordonanta sau de pe incheiere prin care se constata incetarea de drept a masurii cu consecinta punerii in libertate de indata a celui retinut sau arestat preventiv.RETINEREA- art 209-210 CPP - poate fi dispusa de organul de cercetare penala sau de procuror numai in cursul urmaririi penale daca sunt indeplinite conditiile prev de art 202. Retinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore, iar in durata retinerii nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului, inculpatului la sediul organului judiciar si nici perioada in care suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea mandatului de aducere.Persoanei retinute i se aduce la cunostiinta de indata intr-o limba pe care o intelege infractiunea pentru care este suspectat si motivele retinerii. Masura retinerii poate fi dispusa numai dupa ascultarea suspectului sau inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Suspectul sau inculpatul retinut are dreptul sa incunostiinteze personal avocatul ales sau poate solicita organului de cercetare penala sa il incunostiinteze pe avocat. Avocatul ales are obligatia sa se prezinte la sediul organului judiciar in termen de maxim 2 ore de la incunostiintare, iar in caz de neprezentare organul de cercetare sau procurorul numesc un avocat din oficiu. Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica dirrect cu acesta in conditii care sa asigure confidentialitatea. Retinerea se dispune de organul de cercetare sau de procuror prin ordananta care trebuie sa cuprindemotivele care au determinat luarea masurii, ziua si ora la care incepe masura precum si ziua, ora la care retinerea se sfarseste. Pe perioada retinerii organul de cercetare penala sau procurorul are dreptul sa procedeze la fotografierea si luarea amprentelor suspectului sau inculpatului retinut. Impotriva ordonantei prin care organul de cercetare sau procurorul a luat masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face plangere la procurorul care supravegheaza urmarirea penala inainte de a expira durata retinerii. Impotriva ordonantei prin care procurorul a luat masura se poate face plangere la procurorul ierarhic superior. Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea luarii masurii arestarii preventive a inculpatului cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia. Persoanei retinute trebuiesa i secomunice in scris sub semnatura dreptul la asistenta medicala de urgenta, precum si dreptul de a face plangere impotriva plangerii, iar daca cel retinut nu poate sau refuza sa semneze se va incheia un proces verbal in acest sens.2) Masuri de siguranta cu caracter medical3) Masuri asiguratoriiControlul judiciarMasura preventiva neprivativa de libertate,doar restrictiva, care consta in impunerea de catre organele judiciare a unor obligatii pe care inculpatul trebuie sa le respecte pe intreaga durata a acesteimasuri preventive.Organul judiciar dipune masura, in cursul urmaririi penale poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat- procurorul si judecatorul de drepturi si libertati. In proc de camera preliminara masura poate fi dispusa de judecatorul de camrra preliminara in cursul judecatii masura poate fi dispusa de instanta de judecata;conditia pt luarea acestei masuri este ca ea sa fie necesara pt realizarea scopului prevazut de art 202. Procedura luarii masurii controlului judiciar - procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat in stare de retinere; inculpatului i se aduce la cunostinta,de indata, infractiunea pt care este suspectat si motivele luarii masurii controlului judiciar. Procuroril dispune luarea masurii prin ordonanta motivata care se comunica inculpatului. Masura poate fi luata numai dupa audierea inculpatului in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu. Impotriva ordonantei prin care s-a luat masura, inculpatul poate face plangere in termen de 48 de ore de la comunicare la judecatorul de drepturi si libertati. Judecatorul fixeaza termen de judecata in camera de consiliu si dispune citarea inculpatului,insa neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa dispuna asupra masurii luate de procuror. Atunci cand inculpatul este prezent, judecatorul asculta in prezenta avocatului si cu participarea procurorului. Judecatorul poate revoca masura daca s-au incalcat dispozitiile legii care reglementeaza conditiile de luare a acestei masuri. Judecatorul de camera preliminara sau instanta poate dispune prin incheiere motivata luarea masurii controlului judiciar la cererea motivata a procurorului sau din oficiu .Ascultarea inculpatului prezent este obligatorie si tot obligatorie este prezenta avocatului si a procurorului.Continutul controlului judiciat art 215 CPP - Pe perioada cat se afla sub control judiciar inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii,pe care organul judiciar trebuie sa i le impuna. a) sa se prezinte la organul de u.p sau la judecator ori de cate ori este chemat b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura cu privire la schimbarea locuintei c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie.Organul judiciar care a dispus masura poate sa impuna inculpatului ca pe timpul controlului judiciar sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii:a) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala fixata de organul judiciar fara incuviintarea prealabila a acestuia.b) sa nu se deplaseze in anumite locuri stabilite de organul judiciar sau sa se deplaseze numai in locurile stabilite de acesta.c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata, de alti participanti la infractiune, de martori, de experti sau de alte pers desemnate de organele judiciare si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect.e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desf activ in exercit careia a sav fapta f) sa comunice periodic info relevante despre mij sale de existenta g) sa se supuna unor mas de control sau de tratament medical mai ales in scopul dezintoxicariih) sa nu participe la manif sportive sau culturale ori la alte adunari publicei) sa nu conduca vehicule anume stab de org jud j) sa nu detina, sa nu fol, sa nu poarte arme k) sa nu emita cecuri.

In ordonanta sau in inch prin care s-a dispus luarea mas treb prev in mod expres obl ce au fost stab inc si i se atrage atentia ca in caz de incalcare cu rea credinta a obl mas controlului jud se poate inlocui cu mas arestului la dom sau cu mas arestarii prev.Daca in cadrul obl de a nu depasi o anum limita terit s-a impus inc interdictia de a nu parasi tara sau o anum localit atunci cate o copie a ord, respectiv a inch se va comunica unitatii de politie in raza careia locuieste inc precum si serv public comunitar de evidenta a populatiei, pol de frontiera si inspectoratului pt imigrari in situatia celui care nu e cetatean roman.Inlocuirea mas contr jud cu mas arestului la dom sau cu mas arestarii pre se dispune de jud de dr si lib, de jud de cam prelim sau de inst in urm 2 situatii :a) in cazul in care pe durata mas inc incalca cu rea credinta obl care ii revin b) exista suspiciunea rezonabila ca inc a comis cu intentie o noua infract pt care s-a dispus punerea n misc a act pen impotriva sa. Org jud care au dispus mas pot sa sch continutul contr jud in sensul ca pot impune noi obl pt inc sau pot dispune inlocuirea sau incetarea unora dintre obl daca apar motive temeinice care justifica aceasta.Contr jud pe cautiune. 216, 217 CPP Este o mas prev restrictiva de lib si poate fi dispusa de proc sau jud de dr si lib in cursul u. p, de jud de cam prelim si de catre inst de jud. Pt a putea fi dispusa ac mas treb intrunite cumulativ urm conditii:1) daca exista una dintre situatiile prev de art 223 care reglem mas arestarii prev si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inc a comis o infract din cele prev in art 223 alin 2 care reglem mas arestarii prev. 2) luarea ac mas este suf pt realiz scopului prev de art 202 CPP 3) inc depune o cautiune a carei valoare este stab de catre org jud.Continutul masurii consta in depunere unei sume de bani determinate la dispozitia organului judiciar dar pe numele inculpatului sau in constituirea unei garantii reale mobilire ori imobiliare in limitele unei sume de bani determinate in favoarea organului judiciar care a dispus masura.Valoarea cautiunii este de cel putin 1000 lei si se determina in raport cu gravitatea acuzatiei,cu situatia materiala si obligatiile legale ale inculpatului.Pe perioada masurii,inculpatul tr sa respecte obligatiile prevazute in art 215/1 si se poate impune respectarea unei sau mai multor obligatii prev de art 205/2.Cautiunea garanteaza participarea inculpatului la procesul penalsi respectarea de catre acesta a obligatiilor ce au fost impuse.Instanta de judecata dispune confiscarea cautiunii daca masura controlului judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau arestarii preventive.In toate celelalte cazuri,instanta,prin hotarare,dispune restituirea cautiunii.In cazul in care se dispune o solutie de netrimitere in judecata,procurorul dispune si restituirea cautiunii.Judecatorul de drepturi si libertati,judecatorul de camera preliminara si instanta,la cererea procurorului poate sa dispuna inlocuirea acestei cu masura arestului la domiciliu,in urm situatiia)daca pe durata masurii,inculpatul incalca cu rea credinta obligatiile ce-i revin.b)daca estista suspiciunea rezonanabila ca inculpatul a comis o noua infract pentru care s-a dispus pinerea in miscare a actiunii impotriva sa.

Arestul la domiciliu 218-222Aceasta masura restrictiva de libertate poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati,de judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile prevazute de articolul 223 CPP care reglementeaza arestarea preventiva si daca luarea acestei masuri e necesara si suficienta pentru realizarea scopurilor prev de art 2 CPP.Criteriile ce trebuie avute in vedere la indeplinirea conditiilor necesare pentru luarea acestei masuri sunt:-gradul de pericol al infractiunii,-scopul masurii,-sanatarea,-varsta,-situatia familiara,-alte imprejurari privind persoana impotriva careia se ia masura.Masura nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea rezonbila ca a savarsit o infractiune asupra unui membru al familiei saui care a fost condamnat anterior definitiv pentru infract de evadare.Persoanei fata de care s-a dispus aceasta masura trebuie sa i se comunice drepturile prevazute in articolul 83,dreptul de a fi incunostiintat un membru al familiei despre luRea masurii,dr de a contesta masura si dr de a solicita inlocuirea dau revocarea acestei masuri cu o alta masura preventiva.Procedura de luare a masuriiProcurorul ininteaza jud de dr si libertati o propunere motivata de luTea a masurii arestului la domiciliu impreuna cu dosarul cauzei.Judecatorul fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu in termen de 24 de ore de la inregistrarea propunerii si dispune citarea inculpatului,iar neprezentarea acestuia nu-l impiedica pe judecator sa solutioneze propunerea.Dupa audierea inculpatului prezent,judecatorul poate admite sau respinge propunerea procurorului prin incheiere motivata,Daca respinge,jud poate,prin aceeasi incheiere,sa dispuna masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune.In aceleasi cond,jud de camera preliminara sau instanta pot dispune arestul la domiciliu la cererea procurorului sau din oficiuContinutul masurii-masura consta in obligatia impusa inculpatului pe o perioada determinata de a nu parasi imobilul in care locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dospus masura si de a se supune unor restrictii stabilite de organul judiciar.Pe durata arestului la domiciliu,inculpatul are urm obligatii:

-sa se prezinte in fata organului de u.p ori de cate ori este chemat-sa nu comunice cu pers vatamata sau cu membrii familiei ai acesteia,cu alti participanti la infractiune,cu martori,experti si alte org Organul jud care adispus masurapoate sa diuna ca pe durata arestului la domiciliu sa poarte un dispozitiv de supreaveghere.Pe durata masurii,inculpatul poate paradi imobilul in care locuieste pentru a se prezenta in fata org judiciar la chemarea acestuia.La cererea scrisa,motivata a inculpatului,judecatorul care a dispus masura poate sa-i permitaacestui sa paraseasca impobilul pentru a se prezenta la locul de munca,la cursuri de invatamant sau de pregatire profesionala sau pentru procurarea mijloacelor de existenta daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor depturi sau interese legitime ale inculpatului.In cauri urgente,pentru motive intemeiate,inculpatul poate parasi imobilul carea dispus masura pedurata de timpstrictnecesara,informand imediat dupa aceasta organul de supraveghere si organul care a dispus masura.Organul desemnat cu supravegherea inculpatului,verifica periodic respectarea masurii si daca constata incalcarea de catre inculpat a obligatiilor,sesizeaza pe rocuror in cursul urm penale si pe jud care a dispus madura.Pentru supravegherea respectarii acestei masuri,organul de politie poate sa patrunda in imobilul in care se executa masura fara invoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc cu acesta.Organul judiciar care a dispus masura,la dererea procurorului sau din oficiu,poate dispune inlocuirea masurii de arest la domiciliu cu cea a arestului in aceleasi situatii in care poate inlocui masura controlului judiciar cu masura arestului la domiciliu.(Curs 3)

Durata arestului la domiciliu-In cursul urmaririi penale,arestul la domiciliu poate fi dispus pe o durata de cel mult 30 de zile,Masura poate fi prelungita in cursul urmaririi penale numai in caz de necesitate daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi.Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile,iar durata maxima a madurii arestului la domiciliu,in cursul urmaririi penale,este de 180 de zile.Durata restrangerii de libertate dispusa prin masura arestului la domiciliu nu se ia in considerare pentru calcularea duratei maxime a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.Prelungirea arestului la domiciliu,in cursul urmaririi penale,poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta.Judecatorul trebuie sa fie sesizat in vederea prelungirii masurii de catre procuror prin propunere motivata insotita de dosarul cauzei,cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata acesteia.Judecatorul fixeaza termen de solutionare a propunerii in camera de consiliu,mai inainte de a expira durata masurii si dispune .participarea procurorului este obligatorie.Judecatorul poate admite sau respinge propunerea prin incheiere motivata.In cursul judecatii,masura este nelimitata in timp pr tot parcursul procesului penat ,totusi,cu coua limitari:-in cursul judecatii in prima instanta,pana la implinirea duratei maxime prevazuta de lege .-in apel,daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntata in hotararea de condamnare,;imitari care sunt cazuri de incetare de drept a masurii preventive.

Arestarea preventiva 223-240 cppAceasta masura privativa de libertata poate li luata in cursul up de catre judecatorul de drepturi si libertati,in proced de camera prelim de jud de camera preliminara..Pentru luarea acestei masuri trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:1.Numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune.2.Exista una dinu rmatoarele situatii sau temeiuri de drept:

a)inculpatul a fugit ori s-a scuns in scopul de a se sustrage de la up sau de la judecata,ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte b)inculpatul inceasca sa influenteze un alt participant la sav infract,un martor,un expert,sau incearca sa distruga,sa ascunda,sau sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un asemenea comportament. c)inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamare sau incearca sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta. d)exista suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa,inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune sau pregateste savarsirea unei noi infractiuni.

Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata si daca din probe exista suspiciunea rezonalila ca acesta a savarsit una din infractiunile prevazute de art 223 -o infractiune contra vietii,o infract prin care s-a cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane,o infractiune contra securitatii nationale,o infractiune de trafic de stupefiante,de arme,de persoane,acte de terorism,de spalare a banilor,de falsificare de conede si alte valori,santaj,viol,lipsire de libertate,o infractiune savarsita prin mijloace de comunicare electronica,de coruptie,sau o alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.La uarea masurii arestarii preventive trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:-evaluarea gravitatii faptei,a modului si circumstantei de comitere a acestora,a anturajului,a mediului din care provine inculpatul,a antecedentelor penale si a altor imprejurari privitoare la persoana inculpatului de natura sa conduca la constatarea ca privarea de libertate este necesara pentru a inlatura i stare de pericol pentru ordinea publica

Luarea masurii arestarii peventive in cursul arestarii penale -procurorul, daca apreciaza ca sunt indeplinite con cerude de lege,intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii peventive cu indicarea temeiului de drept.Propunerea impreuna cu dosarul cauzei se previnta judecatorului de dr si lib.care stabileste termen de solutionare a propuneii,iar in cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere,termenul trebuie fixat inainte de a expira durata retinerii.Termenul se comunica procuroruli si avocatului inculpatului,caruia,la cerere i se pune la dispozitie dosarul cauzei pentru studiu.Solutionarea propunerii se face numai in prezenta inculpatului,in afara de cazul ca care acesta lipseste nejustificat,este disparut,ori se sustrage,ori din cauza starii de sanatate sau forta majora,nu se poate prezenta in fata jud.In toate cazurile este obligatorie asistenta unui avocat ales sau din oficiu,iar participarea procurorului este obligatorie.Judecatorul trebuie sa-l audieze pe inculpat despre fapta pentru care este acuzat,insa inainte de audiere trebuie sa-i aduca la cunostinta infractiunea de care este a uzat si dreptul de a nu face nicio declaratie,atragandu-i-se atentia ca poate fi folosit impotriva sa.Daca apreciaza ca sunt indeplinite conditiile legii,judecatorul admite propunerea procurorului si dispune prin incheiere motivata arestarea preventiva a inculpatului.Arestarea preventiva poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile,iar durata retinerii pe 24 de ore nu se deduce din durata arestarii preventive.Daca apreciaza ca nu sunt implinite conditiile legii pentru arestarea preventiva,judecatorul respunge prin incheiere motivata propunerea procurorului si dispune punere in libertate a inculpatului retinut.Judecatorul poate,daca se intrunesc conditiile legii,sa dispuna aplicarea unei dintre celelalte maduri preventive,si anume:-controlul judiciar,controlul judiciar pe cautiune sau arestul la domiciliu.Dupa luarea masurii arestarii,inculpatului i se aduc la cunostinta motivele pentru csre s-a dispus masura si se procedeaza la incunostintarea, de indata ,despre luarea masurii ,unui membru al familiei inculpatului sau o alta persoana desemnata de inculpat.Pe baza incheierii pe care s-a dispus arestarea preventiva,judecatorul de la prima instanta emite ,de indata ,mandatul de arestare preventiva.Daca prin aceeasi incheiere s-a dispus arestarea mai multor inculpati,se va emite cate un mandat pentru fiecare dintre ei.Mandatul de arestare preventiva trebuie sa cuprinda instanta din care face parte judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura ,data emiterii mandatului,numele,prenumele si calitatea judecatorului care a emis mandatul,datele de identitate ale inculpatului,durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva,aratarea faptei de care e a uzat inculpatul,temeiurile concrete care au determinat luarea masurii,ordinul de a fi arestat inculpatul,indicarea locului unde va fi detinut inculpatul arestat preventiv,semnatura judeacatorului si semnatura inculpatului.Cand mandatul de arestare este emis dupa ascultarea inculpatului,judecatorul ii inmaneaza un exemplar al mandatului si un alt ecemplat il inmaneaza organului de politie ,care la randul sau,preda exemplarul original al mandatului administratiei locului de detinere.Cand masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului,judecatorul inainteaza doua exemplare originale ale mandatului organului de politie de la domiciliul sau resedinta inculpatului im vederea executarii,iar daca inculpatul nu are domiciliul sau resedinta in Romania,cele doua exemplare se inainteaza organului de politiei n raza teritoriala a caruia se afla instanta de judecata.In continuare,organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat,careia ii preda un exemplar al mandatului,dupa care o cunduce in cel mult 24 de ore in fata judecatorului care a dispus masura.In vederea executarii mandatului de arestare,organul de politie poate sa patrunda in domiciliul sau resedinta oricarei pesoane fizice,fata invoirea a estei,precum si insediul oricarei p.j fara invoirea reprezentantului legal al acesteia daca exista indicii temeinice din care rezulta banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla in domiciliul/resedinta/sediul respectivCand persoana mentionatacin mandat nu a fost gadita,organul de politie incheie un prices verbal si incunostinteaza pe judecatorul care a emis mandatul,precum si organele competente pentru darea in urmarire si consemn la punctele de frontiera.Termenul de 30 de zile pentru care s-a dispus masura arestarii curge de la data ounerii in executare a masurii fata de inculpatul arestat preventiv.Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale-daca temeiurile care au dispus arestarea initiala impun in continuare retinerea inculpatului.Prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de judecatorul de drcsi libertati.Ea se poate dispune numai la propunerea motivata o procurorului daca in aceeasi cauza sunt mai multi inculpati arestati pentru care masura expira la date diferite,procurorul poate sesiza pe jud cu propunerea de prelungire a arestarii pentru toti inculpatii.Procurorul trebuie sa depuna la judecator propunerea de prelungire a arestarii cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata arestarii.JudecTorul trebuie sa se pronunte asupra propunerii de prelungire a arestarii inainte de expirarea duratei acesteia.Judecatorul daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile legii admite propunerea si dispune prelungirea arestarii prin incheiere motivata.Prelungirea arestarii preventive a inculpatului se poate dispune,in cursul unrmaririi penale,pe o durata de cel mult 30 de zile,iar jud poate sa acorde si alte prelungiri.Durata totala a arestarii prventive,in cursul up,nu poate depasi un termen rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.Daca apreciaza ca nu sunt intrunite conitiile legii,judecatorul respinge prin in heiere motivata propunerea de prelungire a arestarii si poate sa:dispuna inlocuirea cu masura cu o alta madura(control,control judiciar pe cautiune,arestarea la domiciliu)

Curs 4

Arestarea preventiva a inculpatului-poate fi dispusa de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata din oficiu sau la propunerea motivata a procurorului pentru o perioada de cel mult 30 de zile pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea preventiva despusa de judecatorul de drepturi si libertati.In tot cursul procedurii de camera preliminara,judecatorul verifica periodic,dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii si dispune fie mentinerea masurii preventive fata de inculpat,fie dispune revocarea masurii si punerea in libertate a inculpatului daca nu este arestat in alta cauza.Cand pricurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o masura preventiva,rechizitoriul impreuna cu dosarul cauzei se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta cu cel putin 5 zile inainte de a expira durata masurii preventive.In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului,judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea,temeinicia masurii preventive, inainte de expirarea acesteia.Cand constata ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o ,judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere mentinerea masurii preventive fata de inculpat.Cand constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea/prelungirea masurii arestarii si nu exista temeiuri noi care sa o justifice,judecatorul dispune punerea in libertate a inculpatului daca nu este arestat in alta cauza.Judecatorul de camera preliminara inainteaza dosarul instantei de judecata,iar instanta,din oficiu,trebuie sa verifice in tot cursul judecatii,periodic,dar nu mai tarziu de 60 de zile daca subzista temeiurile care au determiant mentinerea masurii arestarii preventive dispusa fata de inculpat.In cursul judecatii durata toata.a arestarii preventive nu poate depasi un terman rezonabil si nu pote fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata.In toate cazurile,durata arestarii preventive la prima instanta nu poate depasi 5 ani.La expirarea acestor termene instanta de judecata poate sa dispuna luarea unei alte masuri preventive in conditiile legii .Aceste termene curg de la data sesizarii instantei de judecata in cazul inculpatului arestat preventiv sau de la data punerii in executare a mandatului de arestare cand fata de inculpat s-a dispus arestarea preventiva in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii,ori in lipsa.Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza in cursul urmaririi penale al procedurii preliminare sau al judecatii,se poate dispune,din nou,acesta masura numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Disozitii speciale privind masurile preventive aplicate minorilor

Fata de suspectul si inculpatul minor se pot dispune masurile preventive care pot fi dispuse fata de suspectul sau inculpatul major cu urmatoarele derogari:Retinerea si arestarea preventiva fata de un inculpat minor in mod exceptional,numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate farta de scopul urmarit prin luarea madurii.La stabilirea duratei pentru care se ia masura arestarii preventive trebuie avuta in vedere varsta inculpatului de la data cand se dispune asupra sa luarea/prelungirea/mentinera acestei masuri.Regimul special de retinere a minorilor este stabilit prin legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele juduciare in cursul procesului penal.Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in cursul urmaririi penaleIn situati in care masura arestarii preventive se dispune fata de un inculpat in a carui ocrotire se afla un minor,o persoana pusa sub interdictie sau o persoana care datorita varstei,bolii sau altei cauze,are nevoie de ajutor,judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura arestarii preventive are obligatia sa incunostinteze autoritatea competenta(tutelara) in vederea luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana respectiva.Tratamentul medical sub paza permanenta

In situatia in care pe baza actelor medicale se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei nationala penitenciarelor,administratia ocului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii.Motivele pentru care s-a luat aceasta maxura sunt comunicate de indata procurorului in cursul urmaririi penale,jud de camera prelimianara sau instantei de judecata.Timpul in care inculpatul este internat sub paza permanenta intra in durata arestarii preventive.

Caile de atac impotriva incheierilor prin care s-a dispus asupra masurilor preventive

Impotriva incheierilor in care ,in cursul urmaririi prnale,prin care judecatorul de drepturi si lib dispune asupra masurilr preventive,inculpatul si procurorul pot sa formuleze contestatie in termen de 48 de ore de la pronuntate sau dupa caz de la comunicare.Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a pronuntat incheierea atacata si se inanteaza impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara in termen de 48 de ore de la inregistrare.Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.Contestatia gormulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestarii,de revocare sau de inlocuire a masurii preventive,se solutioneaza inainte de a expira durata masurii preventive dispuse anterior.Solutionarea contestatiei se face in prezenta inculpatului,a procurorului si a avocatului ales/numit din oficiu.Impotriva incheierilor prin care jud de camera preliminare dispune asupra masurilor preventive,inculpatul si procurorul pot sa faca contestatie in termen de 48 de ore de la pronuntare sau comunicare.Contestatia se depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara in termen de 48 de ore de la inregistrare.Impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor preventive,inculpatul si procurorul pot formula contestatie in termen de 48 de ore.Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza instantei ierarhic superioare care solutioneaza contestatia in sedinta publica.

Masurile de siguranta cu caracter medicalObligarea provizorie la tratament medical- aceasta masura poate fi dispusa prin incheiere motivata de judecatorul de dr si lib in cursul urmaririi penale,de jud de smera preliminara in cursul procedurii de camera preliminara si de instanta de judecata in cursul judecatii.

Masura poate fi dispusa fata de suspectul sau inculpatul care se afla in situatia prevazuta de art 109 din CP,adica daca din cauza unei boli ,inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive prezinta pericol pentru societateMasura consta in obligarea suspectului/inculpatului sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate pana la insanatosire sua pana la obtinerea unei ameliolari care sa inlature starea de pericol.In cursul urmaririi penale sau al procedurii de damera preliminara,procurorul,daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile legii,inainteaza judecatorului o propunere motivata de luare fata de inculpat a masurii obligarii provizorii la tratament medical.propunerea este insotita de expertiza medico legala din care rezulta necesitatea aplicarii masurii.Judecatorul primind propunerea fixeaza termenul de solutionare de dl mult 5 zile si dispune citarea suspectului sau inculpatului.Cand suspectul/inculpatul este prezent,solutionarea prop se face numai dupa as ultarea acestuia in prezenta uni avocat,iar participarea procurorului este obligatorie.La solutionarea propunerii suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de un medic desemnat de acesta care poate pune concluzii judecatorului si poate sa participe la slcatuirea planului terapeutic.jud se pronunta prini ncheiere motivata care poate fi contestatala 5 zile de la pronuntare,iar contestatia nu va suspenda punerea in aplicare a masurii de siguranta.Daca admite propunerea,jud dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului/inculpatului.Daca dupa dispunerea masurii s-a produs insanatosirea suspectului/inculpatului,jud dispune ridicarea masurii la sesizarea procurorului,a medicului de specialitate sau la dererea suspectului sau inculpatului ori a unui membru de familie a acestuia.In cursul judecatii ,in prima instanta si in aple,la propunera procurorului sau din oficiu,inculpatul poate fi obligat provizoriu la tratament medical de catre instanta de judecatDaca suspectul/inc cu rea credinta incalca masura,atunci judecatorul dispune la cererea procurorului/a medicului de specialitate/din oficiu internarea medicala provizorie a inculpatului/suspectului.

Internarea medicala provizorie-acesta masura de siguranta poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati in cursul urmaririi penale,de judecatorul de camera prelim su de inst de jud.Masura poate fi dispusa daca suspectul este bolnav montal sau consumator cronic de dubstante psihoactive si daca luarea acestei masuri este necesara pentru inlaturarea unui perocil concret si actual pentru siguranta publica.Masura consta in internarea provizorie,involuntara a suspectului/inculpatului intr-o unitate specializata de asistents medicala pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care inlatura starea de oericolce a determinat luarea masurii.Procedura de aplicare a masurii internarii medicale provizorii este aceeasi ca si in cazul obligarii provizorii la tratament mecical.

Masurile asiguratorii(art 249-256 CPP)-sunt masuri procesuale cu caracter real care constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra acestora in scopul evitarii ascunderii,distrugerii,instrainarii sau sustragerii de la urmarire a buburilor care pot face obiectul confiscarii sau care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare sau a repararii pagubei produsa prin infractiune.Bunurile supuse acestei maduri nu pot fi instraintate sau grevate cu sarcini si codul penal incrimineaza faptele de sustragere a buburilor legal sechestrate si faptele de rupere de sigilii legal aplicate.Masurile asiguratorii au o functionalitate numai asiguratorie ,nu si reparatorie si de aceea ele nu reprezinta acoperirea pagubei ci instanta trebuie sa-l oblige prin notarare judecatoreasca pe inculpat si pe partea responsabila civilmente la acoperirea prejudiciului produs prin infractiune.

Curs 5Masurile asiguratorii pot fi luate de procuror in cursul urmaririi penale,de judecatorul de camera preliminara sau de instanta,din oficiu sau la cererea procurorului.Masura se dispune prin ordonanta de catre procuror si prin incheiere de catre judecator.Masurile asiguratorii pentu garantarea executarii amenzii,se pot lua numai asupra bunurilor suspectului/inculpatului.Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului/inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate.In vederea repararii pagubei prov prin infractiune si pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare,masurile asiguratorii se pot lua asupra bunurilor suspectului/inculpatului si partii responsabile civilmente.Masurile asiguratorii pentru repararea pagubei si cele pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare se pot lua in cursul urmaririi penale,al proced de cam prelim si al judecatii si la cererea partii civile,iar masurile asiguratorii luate din oficiu de organele judiciare pot folosi si partii civile.De regula,masurile asiguratorii sunt facultative si prin exceptie,sunt obligatorii in cazul in care persoana catamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati sau institutii publice,ori unei alte persoane de drept public si nici bunurile exceptate de lege.Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organele de cercetare penala,iar incheierea prin care s-a luat masura se aduce la indeplinire de executorii judecatoresti.Codul de procedura penala prevede norme distincte pentru sechestru propriu-zis,poprire si notarea sau inscrierea ipotecara.Sechestrul penal este mas asig cel mai frecvent intalnita,iar masura sechestrului,cazurile speciale de valorificare a buburilor mobile sechestrate,precum si modul de contestare a modalitatii de valorificare a bunurilor sechestrate sunt amanuntut reglementate in art 252,252(1)(2)(3)(4) CPP.Notarea sau inscrierea ipotecara este o forma speciala a sechestrului aplicata in cazul bunurilor imobile si care drept efect indisponibilizarea bunului imobil cu privire la care s-a luat masura.Pentru bunurile imobile sechestrate procurorul,judecatorul de camera preliminara sau instanta,care a dispus instituirea sechestrului trebuie sa ceara organului competent notarea ipotecara adupra bunurilor ipotecate,iar prin indeplinirea formalitatilor de publicitate se da eficienta sechestrului n raport cu tertele persoane.Poprirea este o forma speciala a sechestrului,o modalitate de indisponibilizare care se aplica asupra sumelor de bani datorate persoanei contra careia s-a luat masura sechestrului.Conform art 254 sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului/inculpatului ori partii responsabile civilmente de catre o alta persoana sau de cstre cel pagubit dunt poprite in mainile acesltora in limitele prevazute de lege de la data primirii ordonantei sau incheierii prin care se infiinteaza sechestrul.aceste sume de bani se consemneaza la debitor la dispozitia org jud care a dispus poprirea trebuie predate proc jud de cam prelim sau instantei in termen de 24 de ore de la consemnare.Organul jud care aplica sechestul asupra bunurilor mobile sau imob trebue se in cheie un proces verbal despre si sa descrie amanuntit bunurile sechestrateUn exemplar al procesului verbal se lasa persoanei asupra bunurilor careia s-axaplicat sechestrul,iar in lipsa acestei persoane,celor alaturi de care locuieste,iar un exeplar se preda organului judiciar care a dispus luarea masurii.

Actele procesuale si procedurale comune

Notiunea de "act procesual" si "act procedural" -sunt mijloace juridice prin care se realizeaza activitatea procesual.Actele procesuale sunt definite ca fiind manifestari de vointa ale participantilor la proces prin care se exercita drepturi si obligatii ,se indeplinesc dispozitii legale,fiind producatoare de efecte juridice.In acest sens,sunt acte procesuale:punerea in miscare a act penale,luarea masurilor preventive,incuviintarea de probatorii,trimiterea in judecata,dezbaterile judiciare,hotararea prin care se solutioneaza cauza penala.Actele procedurale sunt mijloace prin intermediul carora se aduc la indeplinire sarcinile care decurg din actele sa masurile procesuale.::ascultarea unui martor,executarea mandatului de arestare.In procesul penal fiecare act procesual se realizeaza prin intermediul unui act procedural.Citarea -este actul procedural prin care o persoana este chemata in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata.Chemarea se face prin Prin citatie scrisa,putandu se face si prin nota telefonica,telegrafica.Citarea se poate realiza si prin intermediul postei electronice sau orice mijloc de mesagerie electonica,insa numai cu acordul pers citate.Organul judiciar poate sa comunice si oral persoanei prezente termenul urmator,aducandu-i la cunostinta consecintele neprezentarii si se intocmeste in acest sens,in cursul urmaririi penale un proces verbal care se semneaza de persoana astfel citata.Citarea si comunicarea actelor procedurale se fac in plic inchis care trebuie sa poarte mentiunea "pentru justitie.A se inmana cu prioritate".Minorul cu o varsta mai mica de 16 ani va fi citat prin intermediul parintilor sau a tutorelui cu exceptia cazului cand acest lucru ne este posibil.Citatia este individuala.Confirm art 258 CPP citatia trebuie sa cuprinda:denumirea organului de up sau a instantei care a emis citatie,sediul sau,data emiterii si numarul dosarului,numele prenumele celui citat si calitatea in care exte citat cu indicarea obiectului cauzei,adresa celui citat.ora ziua,luna,anul si locul de infatisare,mentiunea ca partea civila are dreptul sa se prezinte cu un avocat ales,mentiunea ca asistenta juridica este obligatorie,mentiunea ca partea citata poate sa consulte dosarul la arhiva instantei sau a parchetului precum si prezentarea consecinteleor neprezentarii in fata organele judiciare.Citati se semneaza de cel care o emite.Locul de citare- suspectul sau inculpatul,partile din proces si alte persoane se citeaza la adresa unde locuiesc.Citarea nu se face la domiciliul legal,ci la adresa unde locuieste efectiv.Nu est legala citarea la adresa indicata de persoana vatamata.Daca nu este cunoscuta adresa unde locuieste,persoana va fi citata la adresa locului de munca prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.Nu este legala citarea prin afisare la sediul unitatii.Suspectul sau inculpatul are obligatia sa comunice in termen de cel mult 3 zile organului judiciar schimbarea adresei unde locuieste.Suspectul/inculpatul poate fi citat la sediul avocatului ales daca nu s-a prezentat dupa prima citare legal indeplinita.Daca nu se cunoaste nici adresa unde locieste suspectul/inculpatul si nici locul sau de munca,se va afisa la sediul organului judiciar o instiintare care trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art 259(5) CPP.Bolnavii sau persoanele aflate in spitale,asezaminte medicale,ori de asistenta sociala se citeaza prin administratia acestora.Persoanele private de libertate se citeaza la locul de detinere prin administratia acestuia.Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte prin comandantul acesteia.Persoanele care fac parte din echipajul uni nave maritime,fluviale aflate in cursa se citeaza la capetenia portului unde este inregistrata nava.Daca suspectul sau inculpatul locuieste in strainatate citarea se face pentru primul termen potrivit normelor de drept international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat.In lipsa unor asemenea norme citarea secface prin scrisoare recomandata.Persoanalul misiunilor diplomatice ale oficiilor opconsulare si cetatenii romani trimisi sa lucreze in cadrul organizatiilor internationale membrii de familie care locuiesc cu ei,cat timp sa afla in strainatate,precum si cetatenii romani aflati in strainatate in interes de serviciu,inclusiv membrii de familie care ii insotesc se citeaza prin intermediul unitatilor care i-au trimis in strainatate.In cazul perf aflate in strainatate,citatia in vederea infatisarii,trebuie sa fie primita de aceste persoane cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru infatisareAutoritatile publice,institutiile si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora.Citarea prin intermediul postei electronice se face la adresa electronica indicata organului judiciar de catre persoana citata sau de catre reprezentantul ei.

Inmanarea citatiei- comunicarea citatiilor se face din oficiu prin agentii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora prin intermediul politiei locale ori prin serviciul postei sau de curierat,iar aceste persoane sunt obligate sa indeplineasca procedura de citare Citatia se inmaneaza persoanl celui citat care va semna dovada de primire. Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia,agentul procedural va afisa pe usa destinatarului o instiintare, incheind un proces verbal cu privire la imprejurarile constatate.Daca persoana citata primeste citatia dar refuza sau nu poate sa semneze dovada de primire,agentul procedural trebuie sa incheie un proces verbal despre aveasta imprejurare.Daca scrisoarea recomandata prin care este citat un suspect/inculpat care locuieste in strainatate,nu poate fi inmanata,citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instantei,dupa caz.

Curs 6

Termenele in procesul penal

O conditie de valabilitate a acteleor procesuale si procedurale este timpul in care trebuie sa fie efectuat actul.Termenele sunt intervalele de timp inauntrul carora sau la epuizarea carora pot sa fie indepinite acte sau masuro procesuale sau procedurale.Astfel legea prevede termene pentru folosirea cailor de atac,pentru procedura cailor de citare,pentru durata pentru care pot fi dispuse masurile preventive.Fixarea unor termene in cadrul procesului penal are ca scop pe deoparte limitarea in timp a masurilor procesuale,iar pe de alta parte impiedicarea tergiversarii desfasurarii procesului penal,asigurand astfel principiul operativitatii,celeritatii in ppIn unele cazuti,legea,desi nu prevede o limitare in timp,impune totusi o obligatie referitoare la timp atunci cand utilizeaza expresia "de indata/de urgenta".Daca in privinta unor acte,legea nu prevede niciun termen,inseamna ca acele acte pot fi indeplinite oricand.

Clasificarea termenelor:In raport de natura drepturilor si intereselor pe care le ocrotesc,sunte termene procedurale si substantialeTermenele procedurale sunt intervalele de timp fixate pentru a ocroti drepturi si interese ale persoanei ,conferite in cadrul procesului penal(termenul de apel)Termenele substantiale sunt intervalele de timp determinate de lege pentru ocrotirea unor dr si interese extraprocesuale,ele avand ca scop disciplinarea in timp a masurilor privative sau restrictive de drepturi ale persoanei.(termenele privind durata masurilor preventive)In raport de organele care le stabilesc,termenele pot fi legale si judiciareTermenul legal este cel fixat de lege(termenul de apel).termenele legale nu pot fi modificateTermenul judiciar este cel fixat de organul judiciar in fata caruia se afla cauza(termenul de judecata fixat de presedintele instantei,sau cel fixat pentru depunerea unui inscris)-acestea pot suferi modificari fara a se aduce atingere intereselor partilorIn raport de efectele pe care le produc termenele se impart in termene dilatorii,termene peremptorii si termene ora duitoare.Termenul dilatoriu sau prohibitiv nu permite efectuarea unui act decat dupa expirarea duratei termenului si sanctiunea in cazul incalcarii acestui termen este nulitatea actului.Astfel,intervalul de timp care desparte momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de momentul ramanerii ei definitive este un asemenea termen pentru ca numai dupa trecerea acestui interval de timp,hotararea poate fi pusa in executare.Termenul peremptoriu/imperativ este termenul inauntrul caruia trebuie indeplinit un act,cum ar fi termenul de declararea a unei cai de atac.Nerespectarea acestui termen atrage sanctiunea decaderii din exercitiul dr procesual si nulitatea actului tardiv.Termenul oranduitor/de recomandare este cel care prevede o durata inauntrul careia este recamandabil sa fie efectuat actul procesual sau procedural(termenul pentru redactarea hotararii judecatoresti).Nerespectarea acestui termen nu atrage sanctiuni procesuale

In raport de factorul timptermenele sunt fixe,maxime si minime.Termenul e fix atunci cand prevede o durata de timp invariabila pentru efectuarea actului(termenul de apel de 10 zile)Termenul este maxim cand indica o durata maxima de tmp in care poate fi exectuat actul (masura preventiva a retinerii se poate dispune pe cel mult 24 de ore)Termenul este minim cand are o durata determinata minima care,dupa ce a fost atinsa,permite derularea efectiva a actuluiIn functie de modul de calculare termenele pot fi de succesiune si de regresiune.Termenele de succesiune se calculeaza in sensul curgerii normale a timpuluiTermenele de regresiune se calculeaza in sensul invers scurgerii timpului.In raport cu durata lor termenele pot fi stabilite pe ore,pe zile,pe luni,pe ani

Curs 7Modul de calcul al termenelorEste deosebit dupa cum termenele sunt substantiale sau procedurale. Calculul termenlor procedurale se afce pornind de la ora, ziua, luna si anul prevazute in actul care a provocat curgerea termenului in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Termenul pe ore si zile se calculeaza conform art 269 alin (2) CPP pe unitati libere de timp in sensul ca ora si ziua la care incepe sa curca termenul si ora si ziua in care termenul se implineste nu intra in durata termenului. Astfel, un termen de 3 zile care incepe sa curga luni se implineste vineri adica termenul are 3 zile libere.Prin urmare, in cazul termenelor procedurale durata timpului material este mai mare cu 2 unitati de timp fata de termenul procedural in sine. Astfel, un termen de 24 de ore care incepe la data de 8 aprilie ora 11:00 va expira pe data de 9 aprilie ora 13:00.Termenele procedurale pe luni/ani se calculeaza calendaristic si, conform art 269 alin (3) CPP, expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare o ultimei luni sau la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an.Prin urmare, la calculul duratei termenului pe luni si ani intra in durata termenului ziua in care termenul incepe sa curga dar nu intra in durata termenului ziua in care se implineste termenul. Astfel, un termen de 1 luna care incepe sa curga pe 8 aprilie expira la sfarsitul zilei de 8 mai.In cazul termenelor procedurale socotite pe luni sau ai, daca ultima zi cade intr-o luna care nu are zi corespunzatoare termenul expira in ultima zi a acelei luni. Astfel un termn de o luna care incepe pe 31 martie expira pe 30 aprilie. Aliniatul final al art269 precizeaza ca in cazul in care ultima zi a unui termen procedural cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. Astfel, un termen de 3 zile care incepe sa curga miercuri va expira luni.Aceasta dispozitie vizeaza calculul termenului pe zile, pe luni sau ani. Orice act depus la organele judiciare inainte de expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind efectuat in termen. Legea a prevazut insa si reguli speciale care se aplica in cazuri de impiedicare obiectiva. Astfel potrivit art 270 CPP, este considerat ca fiind in termn actul depus inauntrul duratei de timp prevazut de lege la administratorul locului de detinere , la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata chiar daca a ajuns la organul competent dupa expirarea termenului. Dovada ca actul a fost depus in termen rezulta din inregistrarea sau atestarea facuta pe actul depus de catre administratorul locului de detinere si de unitatea militara precum si din recipisa oficiului postal. Deasemenea, daca un act trebuia efectuat intr-un anumit termen si a fost comunicat din necunoastere sau din gresala vadita a expeditorului inainte de a expira termenul unui organ judiciar care nu are competenta se considera ca a fost depus in termen chiar daca actul ajunge la organul competent dupa expirarea termenului fixat. Actul efectuat de procuror e considerat ca fiind efectuat in termen daca data la care a fost trecut in registrul de iesire a paarchetului este inauntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. O exceptie este folosirea cailor de atac care trebuie introduse in termen la instanta competenta. In dreptul procesual penal nu exista imprejurari ca sa atraga reintreruperea termenelor. Totusi, prin legi speciale se pot suspenda termenele in caz de razboi calamitate, stare de asediu. Calculul termenelor substantiale:Adica in cazul masurilor preventive sau restrictive sau privative de libertate calculul termenelor substantiale pe ore si zile se face potrivit art 271 CPP pe unitati pline de timp in sensul ca ora sau ziua la care incepe si sfarseste termenul intra in durata acestuia. Astfel, in cazul retinerii termenului de 24 de ore care a inceput pe 8 aprilie ora 8:00 va expira pe 9 aprilie ora 8:00. In cazul arestarii preventive pentru 5 zile, daca masura a fost luata pe 8 aprilie expira in ziua de 12 aprilie. In ce priveste modul de calcul al termenului substantial pe luni si ani se aplica dispozitia art 186 CP in sensul ca luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare data de la care au inceput sa curga.Astfel, un termen substantial de o luna care incepe pe 8 aprilie se sfarseste la data de 7 mai. Consecintele nerespectarii termenului:Atunci cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea lui atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen. Cadn o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit etrmen, expirarea lui atrage de drept incetarea efectului masurii. Pentru celelalte termene procesuale se aplica in caz de nerespectarea dispozitiilor privitoare la nulitati. Consecintele nerespectarii termenului -atunci cand pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen,nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitiul termenului si nulitatea actului facut peste termen.Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit termen,expirarea acestuia atrage de drept incetarea efectului masurii.Pentru celelalte termene procedurale se aplica dispozitiile privitoare la nulitati.Nulitatile

Principiul legalitatii procesuale impune ca actele procesuale si procedurale sa fie indeplinite cu respectarea conditiilor prevazute de lege.Persoanele care nesocotesc legalitatea in desfasurarea procesului penal pot fi trase la respundere administrativa,civila sau penala.In cazul in care actele procesuale sau procedurale sunt viciate o garantie a respectarii legalitatii o reprezinta sanctiunile procedurale care sunt mijloace prin intermediul carora actele indeplinite in mod nelegal devin lipsite de valabilitate.Orice act viciat prin nesocotirea conditiilor legale va fi lovit de nulitate,care este o sanct procedurala cu caracter general.Pentru neindeplinirea sau undeplinirea gresita a actelor legea prevede si alte sanctiuni,cum ar fi decaderea si inadmisibilitatea prevazute de articolul 412 CPP,iar doctrina recunoaste si sanctiunea inexistentei.Decaderea este o sanctiune specifica ce consta in pierderea exercitiului unui drept subiectiv ca urmare a nerespectarii unui termen imperativ,in acest caz,actul efectuat peste termen este nul.Opereaza decaderea ca sanctiune procedurala in cazul in care persoana indreptatita nu a declarat apel in termenul prevazut de lege,situatie in care este decazuta din exercitiul acestui drept procesual.Decaderea spre deosebire de nulitate,se refera la dr procesuale si are in vedere un act care nu mai poate lu fiinta pentru ca a expirat termenul prevazut de lege.Inadmisibilitatea ,spre deosebire de decadere,atrage intotdeauna nulitatea actului efectuat cu incalcarea legii,act care daca a fost declarat inadmisibil,nu mai poate fi refacut.Este lovit de inadmisibilitate,spre exemplu,apelul declarat de partea civila cu orivire la latura penala a cauzei.Inexistenta se refera la faptul ca actul inexistent,spre deosebire de actul nul,care este o realitate juridica,constituie doar o realitate de fapt cu privire la acte care au doar aparenta uni existente juridice astfel:poate fi socotita inexistenta o hotararea judecatoreasca intocmita de un procuror sau un rechizitoriu intocmit de un student in practica.Nulitatile sunt considerate cele mai importante sanctiuni procedurale,prin nulitate fiind desfiintate actele executate cu nesocotirea legii,iar anularea actului are drept urmare considerarea actului ca fiind fara valoare juridica,indiferent de natura prin care a fost viciat.Potrivit art 280 CPP incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului in conditiile prevazute expres de lege.Incalcarea poate consta in intocmirea unui act contrara cerintelor legii sau in omisiunea de a intocmi actul in conditiile prevazute de lege.

Clasificarea nulitatilor:

-dupa modul de reglementare se disting:nulitati exprese si nulitati virtuale.

Nulitatile exprese sunt prevazute de lege pentru fiecare incalcare

Nulittile virtuale sunt cele care rezulta implicit din reglementarea generala privind desfasurarea procesului penal.Sunt nulitati exprese sa ctiunile care se aplica in cazul incalcarii normelor prevazut in articolul 281(1) CPP.Baza legala a nulitatilor virtuale o constituie art 2 CPP si art 282 CPP.

Nulitatile exprese constituie exceptia,iar nulitatile virtuale sunt regula-in functie de intinderea lor esista nulitati totale care atrag anularea intregului act viciat si nulitati partiale care se aplica numai la o parte din actul viciat-in functie de felul cum legea permite acoperirea lor prin vointa partilor sau prin trecerea unui termen util pentru a fi invocare nulitatile pot fi acoperibile care isi pierd efectul daca nu sunt invocare in timp util si neacoperibile care isi produc efectele oricand.-in raport de natura,de modeul de aplicare si de efectele pe care le produc,nulitatile sunt absolute si relative.

Nulitatile absolute sunt cele exprese si neacoperibile

Nulitatile relative sunt cele virtuale si acoperibile

Asistenta juridica si reprezentarea in procesul penal-art 88-96 CPP

Asistenta juridica este reglementata de legea pentru organizarea ai exercitarea profesiei de avocat si de statutul profesiei de avocat.Asistenta juridica consta in acordarea de consultatii si intocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic in apararea si,dupa caz,reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate in toate fazele cauzelor penale precum si in sustinerea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora in raporturile lor cu organele puterii si admin de stat,a institutiilor si organizatiilor,precum si cu pers fizice romane sau straine.Asistenta juridica consta asadar in sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in procesul penal prin lamuririle,interventii si sfaturi in domeniul dreptului..Potrivit art 88 CPP avocatul asista sau reprez in procesul penal partile,ori subiectii procesuali principali,in conditiile legii.Potrivit alin (2)nu poate fi avocat al unei parti sau al unui subiect procesual principal urmatorii:-sotul sau ruda pana la gradul al patrulea cu procurorul sau cu judecatorul;-martorul citat in cauza;-cel care a participat in acea cauza in calitate de judecator sau procuror;-o alta parte sau un alt subiect procesual;Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asiste asistenta juridica a partilor sau a subiectilor procesuali principali.Partile sau subiectii procesuali princ cu interese contrare nu pot sa fie asistati sau reprez de acelasi avocat.

Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului

Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul sau mai multi avocati in tot cursul urmaririi oenale a procedurii de camera preliminara si al judecatii.Organele judiciare au obligatia sa-i aduca la cunostinta suspectului sau inculpatului acest drept.Cand cel putin unul dintre avocati este prezent,se considera ca asistenta juridica este asigurata.Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu avocatul asigurandu-se confidentialitatea comunicarilor.Luarea de contact se realizeaza cu respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala,de paza si securitate,insa fara a fi interceptata sau inregistrata convorbirea.Probele obtinute cu incalcarea acestor dispozitii legale se exclud.In principiu asistenta juridica a partilor si a subiectilor procesuali principali in procesul penal este facultativa.in sensul ca cei interesati sunt lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat care sa le acorde asistenta juridica.De la acesta regula exista si derogari in sensul ca in unele situatii expres prevazute de lege,asistenta poate fi si obligatorie.Asistenta juridica facultativa este deci regula in mteria asistentei juridice in procesul penal.Asistenta juridica asuspentului sau inculpatului este obligatorie in urmatoarele cazuri:-cand suspecctul/inculpatul este minor internat intr-un centru de detentie sau intr-un centru educativ;-cand suspectul/inculpatul este retinut sau arestat chiar in alta cauza.-cand fata de suspect sau inculpat a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale chiar in alta cauza;-in cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.-in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de cinci ani.In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie,daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat,organul judiciar trebuie sa ia maxuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.deasemenea in cazurile in care asistenta este obligatorie,daca avocatul ales lipseste nejustificat si nu asigura substituirea,organul judiciar trebuie sa ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca si trebuie sa-i asigure acestuia un termen rezonabil pentru pregatirea apararii.In cursul judecatii acest tremen este de minim 3 zile.Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit,cauz se amana..Avocatul desemnat din oficiu este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solictat de org jud si este obligata sa asigure o aparare completa si efectiva in cauza.

Drepturile avocatului,suspectului si inculpatuluiIn cursul urmaririi penale-avocatul suspectului sau inculpatului are dr sa asiste la efectuarea oricarui act de urm penal,cu urmatoarele exceptii:

-in cazul in care se utilizeaza metode speciale de supraveghere;-in cazul perchezitiei corporale sau a vehiculelor in sitatia infractiunilor flagrante.Avocatul poate solicita sa fie incunostintat cu privire la data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizata de judecatorul de drepturi si libertati.Incunostintarea se face prin notificare telefonica,fax,email sau alte mijoace,incheindu-se in acest sens un proces verbal.Lipsa nejustificata a avocatului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala sau aidierii daca exista dovada ca a fost incunostintat cu privire la data si ora efectuarii actului.Avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de dr si libertati.Are deasemenea dreptul sa formuleze plangeri,cereri si memorii.Daca avocatul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala,se face mentiune despre aceasta,iar actul este semnat si de catre avocat.In cursul procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii-avocatul are dreptul sa consulte dosarul,sa-l asiste pe imculpat,sa exercite drepturile procesuale ale acestuia,sa formuleze plangeri,cereri,memorii,exceptii si obiectiuni.Avocatul are dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii unei aparari efective.Asistenta juridica a persoanei vatamare,a partii civile si a partii responsabile civilmente-este,de regula,facultativa si este obligatorie doar in cazul in care persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.Atunci cand organul judiciar apreciaza ca din anutie motive persoana vatamata,partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singur apararea,dispune luarea masurilorp e tru desemnarea unui avocat din oficiu.In cursul urmaririi penale avocatul are dr sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala,dreptul de a forula cereri,de a depune memorii si de a beneficia de timpil si inlesnirile necesare pentru pregatirea si realizarea unei aparari efective.In cursul judecatii avocatl exercita drepturile procesuale ale presoanei asistate si are dreptul de a asista actele dosarului.Comsultarea dosarului inseamna dreptul de a studia actele acestuia,dreptul de a nota date si informatii din dosar si de s obtine fotocopii pe cheltuiala clientului.In cursul urmaririi penale procurorul poate refuza motivat consultarea dosarului daca prin aceasta s-ar aduce atingere bunei desfasurari a procesului penala,iar dupa punerea in misacare a actiunii penale,restrictionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.In toate cazurile avocatului nu i se poate restrictiona dreptul de a consulta declaratiile partii sau ale subiectului procesual principal pe care il asista sau il reprezinta.

Reprezentarea

Legislatia noastra permite,alaturi de asistenta juridica, si reprezentarea care consta in imputernicirea unei persoane numite reprezentant de a indeplini,in cadrul procesului penal,acte procesuale pe seama unei parti din proces care nu se poate prezenta sau nu doreste sa se prezinte in fata organului judiciar.Reprezentarea se deosebbeste de asistenta juridica pentru ca in cazul asitentei juridice,aparatorul pune concluzii in prezenta parii,iar in cazul reprezentarii partea ale care interese sunt reprezentate este inlocuita de reprezentant.Tipul obisnuit de reprezentare judiciara este reprezentarea conventionala care,se intemeiaza pe existenta unui contract de mandat -reprezentant-reprezentat-.Reprezentarea poate fi si legala pentru ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu si este specifica procesului civilin cadrul procesului penal nu se pune problema reprezentarii legale pentru ca suspectul sau inculpatul lipsit de calacitate de exercitiu,fiind un minor sub 14 ani,ori un iresponsabil,nu raspund penal.In cursul procesului penal suspecul/inculpatul,celelalte parti pot fi reprezentati cu exceptia cazurilor cand prezenta acestora este obligatorie sau este apreciata ca fiind necesara de catre procuror,judecator sau instanta de judecata.

Cursul 10Competenta organelor judiciare in materie penala

Notiunea si felurile competenteiCompetenta reprezinta sfera atributiilor pe care la are de indeplinit,potrivit legii,fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal.In functie de natura,gravitatea infractiunii,locul unde a fost comisa infractiunea sau unde a fost prins faptuitorului,ori de calitatea acestuia,exista urmatoarele forme fundamentale de competenta:Competenta materiala,competenta personala si competenta teritoriala.Pe langa acestea,exsita si forme subsidiare:competenta speciala si competenta exceptionala. Competenta materiala se stabileste intre organe judiciare de grad diferit,adica se stabileste sfera atributiilor unui organ judiciar,sfera care ii delimiteaza compententa in raport cu organele judiciare inferioare sau superioare in grad.Aceasta este determinata de natura si gravitatea infractiunilor comise.pentru a fi stabilita,se folosesc doua sisteme de determinare si anume:determinarea abstracta si determinarea concreta.Determinarea abstracta stabileste ce grupe/categorii de infractiuni cad in competenta de solutionare a unui organ judiciar.Organele de cercetare penala ale politiei au o competenta generala.Deasemenea judecatoriile au o competenta generala,fiind in masura sa solutioneze cauzele penale care la revin potrivit competentei teritoriale,neintrand in competenta lor cauzele penale date prin lege in competenta altor instante.Determinarea concreta se stabilesc infractiunile care fac obiectul cauzelor penale pentru fiecare categorie de organe judiciare in parte,astfel in art 56(3) se arata ca procurorul efectueaza obligatoriu urmarirea penala in cazul infractiunilor prevazute in alin (3) de la a la e. De la 37-40 sunt prevazute in mod expres infractiunile de competenta de solutionare a tribunalului,a tribunalului militar,a curtii de apel si a curtii militare de apel,precum si a Inaltei Curti de Casatie si justitie.Normele privind competenta materiala sunt imperative si nu pot fi schimbate prin vointa ori intelegerea partilor,iar in cazul nesocotirii nor,actele incheiate sunt lovite de nulitatea absoluta.Competenta teritoriala diferentiaza din pcdv teriroal organele judiciare.Pentru unle organe judiciare,raza teritoriala corespunde teritoriului tarii,astfel organele centrale pot efectua ..in orice cauza,indiferent de locul unde a fost comisa infractiunea sau unde a fost prins faptutorul astfe Inalta Curte este competenta sa rezolve cauzele penale care pot sa provina de la orice judecatorie sau tribunal.Pentru infractiunile comise in tara,competenta teritoriala este determinata conform art 41 CPP de urmatoarele criterii:-locul savarsirii infractiunii-locul unde a fost prins faptuitorul/inculpatul-locuinta suspectului dau invulpatului pers fizica,ori sediul inc p.j in momentul la care a fost savarsita infractiunea.-locuinta/sediul persoanei vatamate.In alin 2 al art 41 este definit locul savarsirii infractiunii ca fiind locul unde s-a desfasurat activitatea infract in tot sau in patre,ori locul unde s-a produs urmarea acesteiaPentru a preintampina conflictele de competenta care pot sa apara intre org judiciare,legiuitorul a stabilit reguli,dupa care,in lfct de ctieriile 41,competentele revin unui anumit organ jud-astfel in art se stabileste moul in care 1)in cazul in care a fost sesizat un singur organ din cele prevazute de art 41 acesta va fi cel competent sa rezolve cau- penala..2)in cazul in care au fost sesizate 2 sau mai multe dintre organele prevazute de ..competenta se stabileste astfelIn caz de sesizarei simultene,ordintea secstabileste in functie de ,operand asa-numita preferinta legala.

B. daca organele judiciare prevazute in art 41 au fost sesizate in momente diferita,competentkA. organului revine celui de a fost sesizat,operand o competemta cronologicpa.3) cand niciunul din locurile aratate in art 41 nu este cunoscut,competenta revine organului judiciar care a fost mai intai sesizat=>poate fi competent organul judiciar care a fostInfractiunea comisa pe o nava este de competenta instantei in a carui circumscriptie este primul port Daca se savarseste pe o aeronava este de comp instantei in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.Daca nava nu ancoreaza intr un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriu lroman,iar daca nu se poate deteremina competenta potrivit art 41(1) ,atunci competenta se va stabili conform alin 4 al art 41(competenta revine instantei mai intai sesizate)Infractiunile comise in afara teritoriului romaniei se judecata de catre instantele in a caror circum se afla locuinta suspectului sau inc pf sau sediul inculpatului p.j.Daca inculpatul nu locuieste sau nu are sediul in Romania,iar infract este de competenta judecatoriei,aceasta se judeca la Jud sectorului 2 Bucuresti,iar in cele,Potrivit art 63 din CPP,urmarirea penala a infractiunilor comise in cond art 41 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din circumscriptia instantei competenta sa judece cauza.Nerespectarea regulilor de comprtenta teritoriala atrage sanctiunea nulitatii relative.Competenta persoanala este determinata de calitatea suspectului sau inculpatului in momentul comiterii infractiunii si constituie o derogare de la competenta materiala.In stabilirea competentei peronale intereseaza numai calitatea suspectului sau inculpatului,iar nu si calitatea celorlalte parti.Nu orice calitate pe care o are subiectul activ al infractiunii atrage competenta personala a organelor judiciare.Calitatea de poate determina uneori incadrarea juridica a unei fapte dar nu solutionarea cauzei respective de catre un anumit organ judiciarCalitatea de functionar este o conditie pentru a se retine o anumita infractiune de serviciu,insa o asemenea calitate nu atrage competenta unor anume organe judiciare.Potrivit art 38,39,40 CPP atrage competenta jud a org judiciare calitatike de militar,procuror,judecator,avocat,notar,executor judec,controlor financiar al curtii de conturi,auditor public extern,sef ii cultelor religioase,membrii ai inaltului cler care au cel putin rangul de arhiereu,presedintele consiliului legislativ si avocatul poporului,deasemenea atrage competenta inaltei curti calitatea de senator,deputat,membrii din romania in parlamentul european,membru al guvernului,judecator la CC,memebru al CSM,judecator la inalta curte precum si procurori ai parchetului de pe langa Inala Curte.Potrivit art 48 CPP ,atunci cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului,instanta ramane competenta sa judece,chiar daca dupa savarsirea infractiunii,inculpatul nu mai are acea caliate in urmatoarele doua cazuri:

a)fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitoruluib)s-a dat citire actului de sesizare de catre instanta.Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor conise de senatori,deputati,membri ai guvernului,membri Romaniei in Parlamentul european,judecatorii CC,membri CSM,in general calitati care atrag competenta inaltei curti.Nerespectarea regulilor privind competenta personala atrage sanctiunea nulitatii absoluta

Competente subsidiare

Competenta speciala este competenta materiala data exclusiv in sarcina unui anumit organ judiciar.Astfel au competenta speciala organele inspectiilor de stat,ale altor organe de stat,ale autoritatilo publice,organele de control si cele de conducere a autoritatilor administrative,organele de ordine publica siguranta nationala care,ori de cate ori existe o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea unei infractiuni in domeniul lor de activitate,sunt obligate sa intocmeasca un proces verbal despre imprejurarileconstatate.Au competenta speciala comandantii de nave si aeronave care pot face perchezitii corporale sau ale vehicolelor pe timpul cat navele si aeronavele pe care la comanda,se afla in afara porturilor si aeroporturilor pentru infractiunea comisa pe aceste neve si aeronave.Competenta exceptionala poate fi determinata de unele imprejurari exceptionale:stare de asediu,de razboi,de necesitate;situatii care pot sa impunal uare unor cauze din competenta ordinara a unui organ si darea,pe perioada starii exceptionale,altui organ.Potrivit duspozitiilor Constitutiei este interzisa infiintarea de instante extraordinare.