Drept Penal - Partea Speciala

SEMINARE ŞI TESTE

Drept penal. Partea specială Caiet de seminar

CIOCLEI, VALERIAN

Studii: Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1984; Diploma de studii aprofundate în specializarea Drept penal - Ştiinţe crimi-nale, ca bursier al guvernului france/. (1991); doctor in drept al Universităţii Bucureşti, precum şi al Universităţii MontpcHîcr ~ Franţa.

Activitate: profesor. Criminologie şi Drept penal - partea specială, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti; prodecan ai Facultăţii de Drept şi Director ştiinţific al Colegiului Juridic Franco-Român de studii europene (2001-2008); jurisconsult (după absolvire); procuror (până în 1991); diplomat (1991-1992); cadru didactic (din 1992); avocat, membru al Baroului Bucureşti (1993-prezent); membru al Consiliului ştiinţific al Analelor Universităţii Bucureşti, seria Drept, Colegiului de redacţie al revistei Curierul Judiciar şi Consiliului ştiinţific al revistei Caiete de Drept Penal; director editorial Editura C.H. Beck (din 2008).

Publicaţii: a publicat numeroase lucrări ştiinţifice, articole şi cărţi, în domeniul criminologiei şi dreptului penal, dintre care: Mobilul în conduita criminală (1999); Manual de criminologie (1999, 2003, 2005, 2007); Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra persoanei (2007); Constituţia României. Comentariu pe articole, coautor (2008), lucrare distinsă cu premiul „Hanibal Teodorescu" al UJR; Critica raţiunii penale (2009).

Cristina Rotam

Drept penal. Partea specială Caiet de seminar

Va

ROTARU, CRISTINA

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991-1995); Insti-tutul Naţional de Magistratură (1995-19%); doctor în drept. Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (2004); doctorand al Departamentului Drept Public al Universităţii Las Palmas de Gran Canaria (2000 - prezent).

Activitate: conferenţiar universitar la materia Drept Penal - partea specială la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (din 2009); formator la Institutul Naţional al Magistraturii, materia Drept Penal (2005-prezent); cadru didactic (din 1996); judecător la Judecătoria sector 5 (1995-1999); judecător la Tribunalul Bucureşti (1999-2004); judecător la Curea de Apel Bucureşti (2004-prezent); redactor responsabil de rubricile de drept penal şi drept procesual penal la revista Curiend Judiciar (din 2008).

Publicaţii: autoare a mai multor lucrări şi articole de specialitate, dintre care menţionăm: Legea falimentului - doctrină, jurisprudenţă, legislaţie (2001); Drept penal. Drept procesual penal. Teste grilă pentru examene de an şi examenul de licenţă (2002, 2003, 2005, 2006, 2007), Fundamentulpedepsei. Teorii moderne (2006).

Editura C.H. Beck Bucureşti 2009

Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior

Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar Valerian Cioclei

Copyright © 2009 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din această lucrare nu poate iî copiată fără acordul scris alEditurii C.H. Beck.Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIOCLEI, VALERIANDrept penal - partea specială : caiet de seminar /

Valerian Cioclei, Cristina Rotaru. - Bucureşti : Editura C.H. Beck, 2009

ISBN 978-973-135-654-5

1. Rotaru, Cristina

343(498)(075.8)

Editura C.H. BeckStr. Serg. Nuţu Ion nr. 2, sector 5, BucureştiTel.: 021.410.08.47; 021.410.08.09;

021.410.08.73; 021.410.08.46Fax: 021.410.08.48E-mail: [email protected]

Redactor: Laura Trifa Tehnoredactor: Cătălin Mantu

Cuprins

Cuvânt-înainte.......................................................................IX

Schema generală de analiză a infracţiunilor.................................1

Titlul L Infracţiuni contra siguranţei statului.........................5Caracterizare generală a titlului......................................5întrebări............................................................................8Speţe.................................................................................9Teste grilă.......................................................................10

Titlul II. Infracţiuni contra persoanei.....................................12Capitolul I. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii

corporale şi sănătăţii........................................................12Secţiunea I. Omuciderea....................................................12

Caracterizare generală a secţiunii.................................12întrebări..........................................................................14Speţe...............................................................................16Teste grilă.......................................................................25Practică judiciară...........................................................26Exerciţiu.........................................................................31

Secţiunea a 11-a. Lovirea şi vătămarea integrităţiicorporale sau a sănătăţii.....................................................31

Caracterizare generală a secţiunii.................................31întrebări..........................................................................34Speţe...............................................................................34Teste grilă.......................................................................39

Secţiunea a IH-a. Avortul...................................................40Caracterizare generală a secţiunii.................................40întrebări..........................................................................41Speţe...............................................................................42Teste grilă.......................................................................42

Capitolul II. Infracţiuni contra libertăţii persoanei........43Caracterizare generală a capitolului..............................43întrebări..........................................................................45

Speţe........................................................................46Teste grilă................................................................48

Capitolul III. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală...... 50Caracterizare generală a capitolului...........................50întrebări..............................................................,... .52Speţe........................................................................53Teste grilă................................................................54

Titlul III. Infracţiuni contra patrimoniului......................... 55Caracterizare generală a titlului.................................55întrebări....................................................................57Speţe........................................................................59Teste grilă................................................................68Practică judiciară............,.........................................72Exerciţiu...................................................................77

Titlul V. Infracţiuni contra autorităţii.................................78Caracterizare generală a titlului............,...................78întrebări....................................................................80Speţe....,...........................................................,......80Teste grilă................................................................82

Titlul VI. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege.... 84 Capitolul I. Infracţiuni de serviciu sau în legătură

cu serviciul...................................................................84Caracterizare generală a capitolului...........................84întrebări....................................................................87Speţe........................................................................88Teste grilă................................................................89

Capitolul II. Infracţiuni care împiedică înfăptuireajustiţiei.............................................,..........................91

Caracterizare generală a capitolului...........................91întrebări...................................................................93Speţe........................................................................95Teste grilă................................................................96

Titlul VIL Infracţiuni de fals...............................................98Caracterizare generală a titlului................................98întrebări..................................................................100

Speţe......................................................................101Teste grilă..............................................................102Exerciţiu.................................................................104

Subiecte de examen.................................................................105

Subiectul tir. 1........................................................105Subiectul nr. 2......>...............................................109Subiectul nr. 3........................................................113Subiectul nr. 4........................................................117Subiectul nr. 5........................................................121Subiectul nr. 6........................................................125Subiectul nr. 7........................................................328Subiectul nr. 8........................................................132Subiectul nr. 9........................................................136Subiectul nr. 10......................................................139

Subiecte de examen - răspunsuri..........................................143

Modtl rezolvare exerciţiu.......................................................149

Cuvânt-înainte

Prezenta lucrare se adresează, în primul rând, studenţilor de la -Hcultâţile de drept şi este destinată desfăşurării activităţii la semi-narele de Drept penal — partea specială. Lucrarea este structurată conform diviziunilor existente în partea specială a Codului penal, liinităndu-se la tematica fixată pentru examenul de an şi pentru examenul de licenţă, la această disciplină.

Acest Caiet de seminar se doreşte a fi un mijloc de fixare a cunoştinţelor de bază în această materie, de aceea cuprinde o scurtă irecere în revistă a noţiunilor teoretice din titlurile, capitolele şi secţiunile stabilite în tematică, speţe cu diferite grade de complexi-tate, întrebări şi teste grilă. Caietul nu oferă şi rezolvarea speţelor, deoarece, fund conceput ca un instrument de lucru pentru semi-nare, tui s-a dorit canalizarea atenţiei către o soluţie pretins corectă, ci s-a urmărit punctarea unor probleme care să suscite discuţii precum şi formarea abilităţii de a argumenta.

Am inserat două hotărâri judecătoreşti, ce nu se doresc a fi modele de redactare, ci doar exemple privind modul în care arată o decizie în materie penală, în practica judiciară din România. Şi textde acestor hotărâri reprezintă, de fapt, un prilej de analiză şi dezbatere.

Caietul propune, de asemenea, studenţilor, în cadru] unor exer-ciţii, să încerce să redacteze dispozitivul unei hotărâri judecăto-reşti, plecând de la o speţă dată. Se urmăreşte prin aceasta stimu-larea dobândirii unor abilităţi practice incipiente, ce pot constitui o bază minimă pentru aptitudini ce vor trebui dezvoltate în active-laîca viitoare a absolvenţilor.

in partea finală, lucrarea cuprinde zece subiecte de examen, prunele cinci aferente materiei studiate în primul semestru, iar celelalte cinci din materia semestrului al doilea, oferindu-se şi rezolvarea acestora, ca mijloc de verificare a cunoştinţelor. Tot în pariea finală se oferă un exemplu de redactare a dispozitivului unei hotărâri, ca un suport în rezolvarea celorlalte exerciţii.

Credem că modul în care a fost concepută lucrarea permile utilizarea ei şi de către absolvenţii facultăţilor de drept care doresc să urmeze diferite forme de învăţământ postuniversitar. Astfel, cei care pregătesc un examen de admitere la un Maşter în Ştiinţe penale sau candidaţii la concursurile de admitere în diferite profesii (avocatură, magistratură) pot găsi în acest Caiet un instrument util de verificare a cunoştinţelor. în acelaşi timp, exerciţiile şi speţele propuse în lucrare pot fi utilizate ca material didactic pe parcursul formelor de pregătire postuniversitară menţionate.

Autorii

Schema generală de analiză a infracţiunilor

Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate !a disciplina Drept penal - parte generală. Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială.

I. Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic este reprezentat de valorile şi relaţiile socialeprotejate prin incriminarea unei fapte.

Fiecare infracţiune are un obiect juridic generic, comun unui grup de infracţiuni (titlu, capitol, secţiune).

O infracţiune poate avea şi un obiect juridic special (specific, propriu), în măsura în care valorile ocrotite reprezintă doar un fragment al obiectului generic (spre exemplu, la infracţiunea de ameninţare obiectul juridic generic este dat de libertatea persoanei, in timp ce obiectul special se referă doar la libertatea psihică).

La unele infracţiuni există şi un obiect juridic secundar (adia-cent), atunci când, pe lângă valoarea ocrotită în mod direct, este protejată şi o altă valoare socială (spre exemplu, la atentat, unde pe lângă valoarea ocrotită în principal, siguranţa statului, în mod adia-cent sunt ocrotite viaţa, integritatea fizică şi sănătatea persoanei).

2. Obiectul material este reprezentat de acea entitate materială, prin care se exprimă valoarea socială ocrotită, şi împotrivacăreia se îndreaptă fapta (elementul material al infracţiunii). Poatefi obiect material al unei infracţiuni: corpul persoanei, un bunmobil sau imobil, un înscris etc. De regulă, infracţiunile de rezultatau obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.

II, Subiecţii infracţiunii

1. Subiectul activ este persoana care comite nemijlocit sau care participă ia comiterea unei infracţiuni.

Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă acesta trebuie să îndeplinească o anumită acti -vitate, să aibă o anumită calitate (funcţionar, militar, cetăţean român etc), adică să fie circumstanţiat (calificat).

Este important de precizat, dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori sau, dimpotrivă, este susceptibilă de a fi realizată doar de un autor unic (in persana propria), cum este cazul la nedenun-ţare, la pruncucidere etc.

Trebuie, de asemenea, stabilit, dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori, complici, instigatori) sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic (ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni).

2. Subiectul pasiv este persoana fizică, sau juridică, vătămată prin comiterea faptei, cea care suferă răul provocat prin infracţiune.

Trebuie stabilit dacă subiectul pasiv poate fi orice persoană sau doar una care are o anumită calitate, respectiv dacă subiectul pasiv este calificat (circumstanţiat). Există un subiect pasiv circumstan-ţial, spre exemplu, în cazul pruncuciderii (copilul nou-născut) sau în cazul ultrajului (funcţionarul).

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui, înunele cazuri, destul de reduse ca număr, condiţii esenţiale pentruexistenţa infracţiunii. Cu privire la loc, spre exemplu, în cazulultrajului contra bunelor moravuri (art. 321 C.pen.) este necesar cafapta să se comită în public. Cu privire la timp, spre exemplu, încazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului (art. 156C.pen.), este necesar ca fapta să se comită în timp de război.

Locul şi timpul pot constitui, în alte cazuri, elemente circumstan-ţiale prin care se realizează varianta agravată sau calificată a unei infracţiuni: spre exemplu, timpul nopţii, sau locul public, în cazul infracţiunii de furt calificat.

IV. Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţainfracţiunii. Ea constă în preexistenta unei realităţi (situaţie, calitate,stare) fără de care comiterea faptei nu este posibilă (spre exemplu,existenţa unei persoane în viaţă în cazul infracţiunii de omor, existenţasarcinii în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului etc).

Nu toate infracţiunile presupun o situaţie premisă.

V. Latura obiectivă a infracţiunii este acea conduită aptă săproducă o modificare a realităţii, pe care legea penală o sancţionează. Latura obiectivă a oricărei infracţiuni are trei componente:

Elementul material (verbum regens) este chiar actul de con-duită interzis şi poate fi realizat, fie printr-o acţiune (spre exemplu, acţiunea de ucidere, în cazul omorului, sau acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia altuia, în cazul furtului), fie printr-o inac-ţiune (spre exemplu omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea unei infracţiuni, în cazul nedenunţării).

Urmarea imediată este modificarea pe care realizarea elemen-tului material o produce asupra realităţii; aceasta poate consta într-o stare de pericol (spre exemplu o stare de pericol cu privire la siguranţa statului, în cazul trădării) sau într-un rezultat (spre exemplu o pagubă materială în cazul înşelăciunii).

Legătura de cauzalitate este relaţia cauză-efect ce trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată; această legă-tură trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat (materiale) şi rezultă implicit din comiterea faptei (ex re) în cazul infracţiunilor <Jc pericol (formale).

VI. Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de propria faptă. Elementul principal al laturii subiectiveeste vinovăţia, la care se pot adăuga unele condiţii privind mobilulsau scopul infracţiunii.

Vinovăţia este atitudinea psihică a făptuitorului faţă de faptă şi urmarea ei. Există două forme de vinovăţie, intenţia şi culpa, iar în iazul unor infracţiuni, ambele forme se combină într-o formă mixtă, praeterintenţia.

Intenţia se prezintă în două modalităţi: directă (autorul pre-vede rezultatul faptei şi îl urmăreşte) şi indirectă (autorul prevede rezultatul, nu îl urmăreşte, dar îl acceptă).

Culpa se prezintă, la rândul ei, în două modalităţi: cu pre-vedere (autorul prevede rezultatul, nu îl urmăreşte, nu îl acceptă, ci socoteşte fără temei că acesta nu se va produce) şi simplă (autorul nu prevede rezultatul, deşi trebuia şi putea să-1 prevadă).

Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă hibridă de vinovăţie în care autorul comite cu intenţie o faptă, dar rezultatul produs este mai grav decât cel urmărit sau acceptat.

Mobilul este acel factor psihic de natură afectivă, de regulă iraţional şi, ca atare, incontrolabil, care îl împinge pe individ spre un anumit comportament.

Scopul este acel factor psihic de natură raţională, care desem-nează rezultatul prefigurat şi urmărit de individ printr-un anumit comportament,

VII. Formele infracţiunii se referă la fazele de desfăşurare a activităţii infracţionale din punctul de vedere al laturii obiective. în acest sens trebuie făcută distincţia între: acte preparatorii, tenta-tivă, consumare, epuizare.

VIIL Variantele infracţiunii se referă la incriminarea dife-renţiată a unor fapte, în raport cu gradul de pericol social pe care îl prezintă. Există întotdeauna varianta de bază a unei fapte, varianta tip, la care se pot adăuga diferite variaţiuni în raport cu incriminarea de bază, acestea putând fi variante agravate sau variante atenuate.

XIX. Sancţiunile sunt acele măsuri cu caracter coercitiv, ce pot fi luate în urma comiterii unei fapte penale, respectiv pedepse, măsuri educative şi măsuri de siguranţă.

Prezintă interes felurile pedepselor principale aplicabile unei infracţiuni (detenţiunea pe viaţă, închisoarea, amenda penala), precum şi infracţiunile pentru care aplicarea pedepselor comple-mentare este obligatorie.

Titlul I Infracţiuni contra siguranţei statului

Caracterizare generală a titlului


1. Obiectul juridic Valoarea protejată prin incriminările dinacest titlu este reprezentată de statul român împreună cu trăsăturilesale fundamentale stabilite prin Constituţie, respectiv: suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea.

2. Obiectul material. Infracţiunile contra siguranţei statuluisunt lipsite în general de obiect material. Excepţie fac: infracţiuneade trădare prin ajutarea inamicului, unde obiectul material esteconstituit din teritorii, oraşe, aeronave, armament, valori ete. predatesau procurate inamicului; infracţiunea de trădare prin transmitereade secrete, unde obiectul material este alcătuit din documente saudate care constituie secrete de stat (în măsura în care datele suntredate pe un suport material); la infracţiunea de atentat care puneîn pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţiexistă un obiect material secundar reprezentat de corpul persoanei(persoanelor) asupra cărora se acţionează.

II. Subiecţii infracţiunii

1. Subiectul activ. La cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ nu este circumstanţiat; la unele infracţiuni însă este calificat, absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu:

— la infracţiunea de trădare, in cele trei modalităţi legislative(art. 155, art. 156; art. 157 C.pen.) subiectul activ are calitatea decetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România;

— la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatridcare nu domiciliază pe teritoriul României;

Guvernului, al Parlamentului şi al unor partide politice, precum şi în unele secţii de poliţie. în urma acestei descinderi în forţă, primul-ministru a fost obligat să demisioneze. S-a apreciat de către instanţa supremă că faptele inculpatului CM. de a determina, cu intenţie, masele de mineri să săvârşească acţiuni violente ce au fost de natură să slăbească puterea de stat întrunesc elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de subminare a puterii de stat, în varianta atenuată, sub forma participaţiei improprii.

Este corectă reţinerea participaţiei improprii? Este corectă reţi -nerea variantei atenuate şi nu a variantei tip (acţiune armată)?

2. începând cu anul 1996, în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere avute la Secţia Judeţeană D. a S.R.I. şi apoi la U.M. (XXX) Bucureşti, inculpatul I.C. a sustras mai multe docu-mente, unele clasificate secret de stat, pe care le-a deţinut la domiciliu, punând astfel în pericol siguranţa statului. Ulterior, după trecerea sa în rezervă, a încercat să pună la dispoziţia unui ziarist de la cotidianul J.N. documente conţinând date şi informaţii cu caracter secret, în schimbul unor avantaje materiale, dar a fost surprins în flagrant în timp ce se deplasa la întâlnirea cu ziaristul respectiv. Fiindu-i percheziţionată locuinţa, s-au găsit mai multe documente, precum şi mai multe casete audio cu date şi informaţii secrete. Care este încadrarea juridică a faptei?

Teste grilă

1. Infracţiunile de trădare (art. 155, art. 156 şi art. 157 C.pen.)au ca subiect activ:

a) numai cetăţeanul român;b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domicili

ază pe teritoriul statului român;c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domicili

ază pe teritoriul statului român.

2. Infracţiunea de „Trădare prin ajutarea inamicului" (art. 156C.pen.) poate fi săvârşită numai:

a) pe câmpul de luptă;b) în condiţii de luptă;c) în timp de război.

3. La infracţiunea de „Atentat care pune în pericol siguranţastatului" (art, 160 C.pen.) urmarea imediată principală constă în:

a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa, integritatea corporală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitateimportantă de stat sau altă activitate publică importantă;

b) decesul, vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneipersoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altăactivitate publică importantă;

c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului.

4. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. 167 C.pen.) subiectulactiv:

a) nu poate fi un cetăţean român;b) nu poate fi un cetăţean străin;c) poate fi atât cetăţean român, cât şi cetăţean străin.

- la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa stalului, calitatea autorului este aceea de funcţionar.

Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în participafie: coautorat, instigare, complicitate. Pentru existenţa unor infracţiuni este necesară o pluralitate de făptuitori (de exemplu: complotul, subminarea puterii de stat).

2. Subiectul pasiv. La loate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este statul. In unele cazuri avem şi un subiect pasiv secundar: în cazul infracţiunii prevăzute de art. 160 C.pen. (atentatul care pune în pericol siguranţa statului) — o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă; în cazul art. 171 C.pen. (infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin) - reprezentantul unui stat străin,

III. Locul şi timpul

în general nu prezintă relevanţă, însă pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război. Timpul este, aşadar, un element esen-ţial în cazul acestei infracţiuni.

IV. Situaţia premisă

Unele din infracţiunile acestui titlu presupun existenţa unei situaţii premisă. De exemplu, în cazul infracţiunii de trădare prin transmiterea de secrete este necesară existenţa unor secrete de stat, în cazul variantei tip, sau a unor documente sau date ce pot periclita siguranţa statului, în cazul variantei atenuate.

V. Latura obiectivă

Elementul material. Infracţiunile contra siguranţei starului se săvârşesc, de regulă, prin acţiuni, fiind aşadar infracţiuni comisive. Există şi o infracţiune omisivă, aceea de nedenunţare. în cazul multor infracţiuni elementul material are şi o cerinţă .specială (spre exemplu: fapta să fie de natură să slăbească puterea de stat).

Urmarea imediată se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol. în cazul unor infracţiuni

putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare: spre exemplu, în cazul art. 160 C.pen. urmarea secundară constă într-o atingere adusă vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.

Legătura de cauzalitate. Fiind vorba de infracţiuni de pericol, legătura de cauzalitate rezultă ex re. în cazul unei urmări imediate secundare, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.

VI. Latura subiectivă

Vinovăţia. Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie, cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care, sub aspectul laturii subiective, poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi din culpă.

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor, pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Deşi în art. 157 C.pen. este menţionat cuvântul „scop", nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective, ci de un scop ce fine de realizarea laturii obiective.

VII. Formele infracţiunilor

Prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal, art. 173 C pcn. prevede că în cazul unor infracţiuni contra siguranţei sloiului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi, ca atare, suni sancţionate.

Tentativa se pedepseşte la toate infracţiunile din acest titlu jart 173 alin. (l)]; face excepţie nedenunţarea (art. 170), infrac-ţiuni; omisivă, la care tentativa nu este posibilă.Ciinsumarea infracţiunilor are loc în momentul producerii stării de pericol, moment ce coincide, de regulă, cu momentul realizării i material.

VIII. Variantele infracţiunilor

Deoarece sunt fapte cu un grad de pericol generic ridicat, chiar ir, varianta de bază (tip), legiuitorul nu a prevăzut decât într-un riiţui caz o variantă agravată [art. 165 alin. (2)]; există în schimb

trei infracţiuni pentru care au fost prevăzute variante atenuate [an. 157 alin. (2), art. 162 alin. (2), art. 169 alin. (2), (3) şi (4)).

IX. Sancţiuni

Pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre, de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani, Ia care se asociază, de regulă, pedeapsa complementară:

- este prevăzută o cauză de nepedepsire pentru participantulcare denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei[art. 172 alin. (1)] şi o cauză de reducere a pedepsei pentru participantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărireapenală a început ori infractorii au fost descoperiţi [art. 172 alin. (2)];

- tăinuirea şi favorizarea privitoare la infracţiunile contra siguranţei statului se pedepsesc mai sever în comparaţie cu infracţiunile prevăzute de art. 221, respectiv art. 264 C.pen.; tot diferitfaţă de regimul comun, în cazul celor mai grave infracţiuni contrasiguranţei statului, tăinuirea şi favorizarea săvârşite de soţ sau orudă apropiată se sancţionează, dar limitele pedepselor se reduc lajumătate [art. 173 alin. (3) şi (5) C.pen.).

întrebări

1. Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare?

2. Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului?

3. Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiectmaterial?

4. Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmănoase contra statului?

5. Care este diferenţa între infracţiunea de trădare şi cea despionaj?

6. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentatcare pune în pericol securitatea statului?

7. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contraunei colectivităţi?

8. Care este diferenţa între noţiunea de „acţiune armată" şi ceade „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună" încazul infracţiunii prevăzute de art. 162 Cod penal?

9. Care este elementul material în cazul infracţiunii prevăzutede art. 163 C.pen. „actele de diversiune"?

10. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminarea economiei naţionale?

11. Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextulinfracţiunii prevăzute de art. 166 C.pen.?

12. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot?

13. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot?

14. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compromitere a unor interese de stat?

15. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comunicare de informaţii false?

16. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nede-nuntare?

Speţe

1. Inculpatul CM. a fost condamnat, printre altele, pentru infrac-jiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la art. 162 alin. (2) C.pen. S-a reţinut în fapt că, în toamna anului 1991, un număr mare de mineri (de ordinul miilor) a venit din Valea Jiului în Bucureşti, sub pretextul unor revendicări salariale, instigaţi fiind de inculpatul CM. Pe drumul spre Bucureşti, minerii au ocupat abuziv mai multe trenuri a căror circulaţie a fost deturnată, tulburând activitatea de transport pe calea ferată, au distrus bunuri, au violat o femeie, au prixJus vătămări corporale şi moartea a patru persoane. Ajunşi în i:aji;ia!ă, înarmaţi cu bastoane de cauciuc, bare metalice şi sticle iiKriiiiiare, minerii au atacat forţele de ordine şi au pătruns în sediul

Titlul II

Infracţiuni contra persoanei

în Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale acesteia: viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, libertatea şi demnitatea. Titlul este structurat pe patru capitole:

- Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii (Capitolul I);

- Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II);- Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi- Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV) - infracţiunile din

acest capitol au fost abrogate prin Legea nr. 278/2006.

Capitolul IInfracţiuni contra vieţii, integrităţii

corporale şi sănătăţii

Acest capitol este format din trei secţiuni:1. Omuciderea.2. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.3. Avortul.

Secţiunea I. Omuciderea

Caracterizare generală a secţiunii


1. Obiectul juridic. Valoarea ocrotită prin intermediul infrac-ţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei.

2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane în viaţă.


1. Subiectul activ. Autor al infracţiunilor de omucidere poatefi în general orice persoană. Pot exista cazuri în care legeaprevede un subiect activ circumstanţiat, de exemplu: în cazulinfracţiunii de pruncucidere, subiectul activ este mama copiluluinou-născut; în cazul infracţiunii de omor calificat [art. 175lit. c)], soţul sau o rudă apropiată; în cazul infracţiunii de omordeosebit de grav [art. 176 lit. g)], judecătorul, procurorul, poliţistul, jandarmul sau militarul.

2. Subiectul pasiv. Poate fi subiect pasiv orice persoană înviaţă. în anumite cazuri, legea prevede un subiect calificat, deexemplu femeia gravidă, în cazul omorului deosebit de gravprevăzut de art. 176 lit. e) C.pen.

HI. Locul şi timpul

în general locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor infracţiuni. Locul public reprezintă un element circumstanţial în cazul infracţiunii de omor calificat [art. 175 lit. i) C. pen.].

IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoaneîn viaţă.


Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane şi se realizează, în general, printr-o acţiune, dar poale consta şi într-o inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară datorată). Există o singură excepţie, în cazul art. 179 C.pen., unde elementul material constă în acţiunea de a determina sau de a înlesni sinuciderea.

Urmarea imediată constă, în cazul acestor infracţiuni, în moartea victimei, cu excepţia infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii, unde poate consta şi în încercarea de sinu-cidere a victimei.

Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce repre-zintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei sau încercarea de sinucidere) trebuie stabilită.


Vinovăţia. Legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie (omor, determinarea sau înlesnirea sinuciderii), dar şi din culpă (uciderea din culpă).

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei infracţiunilor.


Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor (art. 174, art. 175, art. 176 C.pen.); este posibilă, dar nu este sanc -ţionată, în cazul infracţiunii de pruncucidere şi a celei de deter -minare sau înlesnire a sinuciderii; nu este posibilă la uciderea din culpă. Consumarea are loc în momentul producerii urmării ime-diate. Aceste infracţiuni nu pot fi continue sau continuate, din cauza specificităţii urmării imediate.

VIII. Variante

Pruncuciderea are doar variantă tip, omorul are şi două variante calificate, care îmbracă aspectul unor infracţiuni distincte (art. 175 şi art. 176 C.pen.).

IX. Sancţiuni

Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.

întrebări

1. Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriileprivind momentul instalării morţii?

2. Este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român?

3. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive?

4. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vinovăţiei, pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativăde omor) de alte infracţiuni contra persoanei?

5. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz deunor in persana sau aberaţia ictus dacă autorul a exercitat oacţiune ucigaşă?

6. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor?

7. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fosti'omis cu premeditare?

8. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării?

9. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate"?

10. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra"?

11. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace cepun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupraa două sau mai multor persoane?

12. Ce se înţelege prin sustragere de la urmărire sau arestare încazul infracţiunii de omor calificat?

13. în cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascundesăvârşirea unei infracţiuni [art. 175 lit. h) C.pen.] această infracţiune este absorbită, sau intră în concurs cu cea de omor?

14. Care este conţinutul noţiunii „în public" în cazul infracţiuniidu omor calificat?

15. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi" în cazul omoruluideosebit de grav?

16. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşitanterior şi cel ce face obiectul judecăţii, în cazul infracţiuniiprevăzute de art. 176 lit. c) C.pen.?

17. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca ucidereaunei femei gravide să constituie omor deosebit de grav?

18. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut",,,iii!eiiiat după naştere", „stare de tulburare pricinuită de naştere"?

19. Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică", „îmbibase alcoolică ce depăşeşte limita legală", „stare de ebrietate", încazul infracţiunii de ucidere din culpă?

20. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe întreinfracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a sinuciderii?

21. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşatăacestuia, în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinuciderii?

22. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu incidenţa dispoziţiilor art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen.. în cazul comiteriiunui omor calificat asupra soţului sau unei rude apropiate? (RIL,decizia nr. IV din 26 septembrie 2005 ).

23. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu aplicarea art. 176 alin. (1) lit. b), în cazul actelor de violenţă comise,în aceeaşi împrejurare, cu intenţia de a ucide, asupra a douăpersoane, dintre care doar una a decedat? (RIL, decizia V din20 februarie 2006).

24. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cuproblema caracterului complex al infracţiunii de ucidere din culpă,comisă în condiţiile art. 178 alin. (3)? (REL, decizia I din 15 ianuarie 2007).

Speţe j

1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani, de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag, provocându-i astfel o hemoragie meningo-cerebrală, cu focare multiple, ce a determinat moartea. Care estejncadrarea juridică a faptei?

ulpatul a aphcat victimelo lovitură *dp cuţit, a cărui lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal,

lezând pleura şi producându-i un pneumotorax. Această lovitură nu a pus în primejdie viaţa victimei, aşa cum se arată în raportul de constatare medico-legală, şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este încadrarea juridică a faptei?

3. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al Hl-lea alunei clădiri, provocându-i leziuni grave - fracturi ale coloaneivertebrale, ale coastelor, ruperea unor organe — constituie infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da,care este încadrarea juridică a faptei?.______

L C M — j u W . 1 5 ^ U ■ , - .4. Ce se poate reţine in sarcina mernpatului care a lovit victima,

cu consecinţa unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile în 7-8zile, dar care au declanşat o meningită acută, survenită la un organism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice, având caurmare moartea victimei? . AJU-C CfuJLţSlj>» C£

5. în speţă, instanţa a reţinut că victima, în vârstă de 81 de ani sisuferind de anumite afecţiuni (diabet, ulcer) s-a deplasat în acea zicu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munciagricole. Inculpatul, care avea un conflict mai vechi cu victima,pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele, după o scurtă altercaţie, a lovit victima cu sapa în cap, iar aceasta a decedat. Instanţa1-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omorcalificat prevăzută de art. 174-175 ljţ. d) C.pen. Este corectă încadrarea juridică? rvu(p % K-^-P4^ &&< i ~î '

6. Inculpatul, nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea, i-a \$UrA,aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. Lovitura a determinat i^r" Jo înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut r*ca efect moartea copilului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

7. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat vic-linui şi a lovit-o timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul, producândtumefiere a acestuia şi, în cele din urmă, decesul? V^ h i~ j ^6

8. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicatvictimei, aflată într-o avansată stare de ebrietate, o puternică lovi-luiâ cu pumnul, care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale,căderea ci fiind auzită de inculpat, care a părăsit locul faptei, fără aîncerca să o salveze? OAi:)^ 4 \ i $

9. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals, ieşirea nor-mală fiind blocată de el. Victima a părăsit balconul, sprijinindu-se

cu picioarele de pervazul ferestrei a& la etajul HI şi, când se afla în această poziţie periculoasă, inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său, i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la balcon, determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde se afla, spre fereastra de la casa scărilor, singurul loc prin care, în condiţiile date, mai putea reveni în clădire. Victima şi-a pierdut echilibrul, a căzut şi s-a accidentat mortal. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

1*T*)10. Inculpaţii, după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie ~ '^ s^ ^ nOl&râ' însă uciderea acesteia - s-au înarmat cu bucăţi lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente

■'în zona capului, producându-i un traumatism cranio-cerebral acut, cu fractură de boltă şi iradiere la bază, care, în cele din urmă, a avut drept rezultat moartea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei? Care este forma (şi modalitatea) de vinovăţie?

1, Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca, din răzbunare, să lovească vie ri mpite, cu autoturismul pe care îl con-

ducea cu mare viteză, chiar dacă acestea nu au fost lovite datorită modului în care au acţionat spre a se salva? Dacă da, care este încadrarea juridică?3

Ml2. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care, ^ gpri'ectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi, la \

KJiT&Mt|ardu! împrejmuitor din sârmă al terenului său, cultivat cu porumb, fl^ a cauzat astfel moartea victimei, care a atins sârma gardului încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie?

'. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag, în partea infe- v iară a coapsei, o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei \^,

femurale şi care, din cauza unei hemoragii puternice, a provocat la «curt timp moartea victimei. Care este încadrarea

juridică a faptei?

14. Inculpatul, în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o de cuţit victimei, care s-a interpus între cei doi. Care va li juridică a faptei, având în vedere că

inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei, în sensul că nu a prevăzut interpunerea acesteia?

15. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ, după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc, inculpatul a atras-o într-un loc retras, unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului, cu un cuţit de dimensiuni mari, impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane. Care este încadrarea juridică a faptei?

Mo?în speţă, s-a reţinut în fapt că într-o seară, după trei săptă-

de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc, cei doi s-au întâlnit din întâmplare la un bufet, iarulterior, în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost urmărită de inculpat, însoţit de alte trei persoane şi, deşi a încercat să fugă, a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-un gard,suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa. Care este încadrareajuridică a faptei? _ . A

17. In speţă, inculpatul şi victima, rude de gradul 5, au încheiatun contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. între ceidoi existau relaţii încordate, determinate de faptul că inculpatulnu-şi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere. Pentruacest motiv, victima a introdus o acţiune pentru rezilierea contractului, îcjiujie_Ja_âreJnşă_ji_jeûnjajL In ziua săvârşirii faptei,victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia acestuia,între cei doi s-a iscat o ceartă determinată de modul în careinculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere, iar inculpatul,aflat în stare de ebrietate, a aplicat victimei o lovitură cu un cuţit de

WLA

bucătărie în zona pieptului. Victima a decedat. Instanţa 1-a condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor ca|ificat.comis diinteres material. Este corectă soluţia? U*- J.*<M<*. i*W*S (*>

18. în speţă, în actul de naştere al inculpatului, partea vătămatănu figurează ca tată al acestuia, nefiind stabilită paternitatea, darditLprob.e rezullăxu certitudine că inculpatul s-a născut din re laţiiledin afara_j£ăsâtorie.i. dintre mamă <? j patiffl vfttamata Acesta dinurmă 1-a considerat întotdeauna drept copilul său, 1-a adus îndomiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară. La rândul lui, jqculpatuj a considerat-o pe partea vătămată ca fiin djaţâi sau, rwlpnin dintre g'fiind de notorietate în comuna în care locuiau . Dacă inculpatul aucis-o pe partea vătămată, care va fi încadrarea juridică a faptei?

19. Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului, dacă fapla a fost săvârşită după ce hotărârea de divorţ a fost atacată cu recurs de către făptuitor, dar numai pe capătul de cerere privind partajul, în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei, hotărârea Fiind definitivă şi irevocabilă?

e încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea de la etajul VII, în timp ce aceasta se afla -i-j în pat înuvun somn adânc, datorită unei stări avansate de ebrietate?

y~pH > 2l.irrspe{â, inculpatul major a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor, iar aceasta a decedat. Care este înca-

r, i'?)

drarea juridică a far

!, 'j-f- 22. Care este încadrarea juridică a firptei lîî&ulpatului care aJ lăsat victima, persoană în vârstă, aflată în stare gravă de ebrietate,ţ;?Jf (]Up5 violarea ei, pe câmp, parţial dezbrăcată, .noap tea, la sfârşitullunii noiembrie, pe vreme geroasă, iar aceasta a decedat din cauzaşocului hipotermic? f) h r). jfij J ?~

Y 23. în speţă, prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevă-zute de artîîS4iţ^d) cu motivarea că, după ce a împuşcat victima 'în piept şi aceasta, grav rănită, nu a mai putut opune rezistenţă, inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ, provocându-i leziuni prin ele însele mortale. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică, reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. Care din cele două soluţii este corectă?

24. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpa-ii de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şide a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele. pe cure

a şi ucis^p, fă/ă a le răni pe celelalte? ,vv : f ;-..;

calificarea juridică 'a faptei unei persoane care, săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea, cu bunul sustras asupra sa, pentru a păstra acel , a aplicat paznicului o puternică, lo.viu«4-de_£uţit în regiunea

icică, punându-i în pericol viaţa? ; iJuî"{L.A"1 !

<y, *Vi

>?•■

toracică

26. X a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o declaraţie în calitate de făptuitor. De faţă la luarea declaraţiei a fost

şi un student la Academia de Poliţie, aflat în practică. Deşi i s-a spus să aştepte pe hol, pentru că va ii chemat să dea o nouă decla raţie, X a plecat. Studentul, observând acesl lucru şi cunoscând din momentul declaraţiei domiciliul lui X, a plecat acasă la acesta, pentru a-1 surprinde. Studentul a ajuns înaintea lui X, i-a spus soţiei acestuia că trebuie să-i permită accesul în casă pentru că este în misiune şi s-a ascuns într-o debara, cu gândul să-1 ia prin surprindere pe X şi să-1 ducă Ia secţia de poliţie. în momentul în care X a venit acasă, soţia 1-a informat despre prezenţa unui poliţist în debara; X s-a înarmat cu un cuţit şi i-a aplicat studentului o lovitură în zona toracică, punându-i viaţa în pericol. Ce se va reţine în sarcina lui X? „,, _ , ._ . , . . ,'"'■ ._ -gT i^^-4--J.. 0 "O(,'

27. în fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze peP.V., cu care se aflau în acelaşi apartament, cu toate că femeia le-aspus că, dacă nu renunţă, se va arunca pe fereastră. Ignorând acestavertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia lor, astfel că, laun moment dat, P.V., aflată în dormitor, dându-şi seama că nu maiare nicio posibilitate de scăpare, a sărit pe geam de la o înălţime de31 m, decedând în urma leziunilor suferite. Care este încadrareaJl"""câ.afaptei? awh?o^l*frM&£

28. în fapt, inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr;fiind văzut de o femeie de serviciu, care i-a cerut a doua zi, într-odiscuţie, să restituie zahărul sustras, inculpatul a încercat s-omituiască, oferindu-i un sac cu zahăr; la refuzul victimei şi ameninţarea acesteia de a-1 denunţa la organele de poliţie, inculpatuli-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. Care este încadrarea juridică a faptei? ' î ,

j , i j " - . ■ ( ■ . ■ i . • f ■ ■ ' " ' ■ > - ■ ' ' .

** 29. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituride curea, pe tot corpul, cu o deosebită intensitate, lovituri care au

i"jprovocat multiple echimoze, interesând mai mult de jumătate din\ suprafaţa corpului, plăgi contuze, fracturi ale coastelor, stază în

organe şi care au produs decesul victimei, poate fi calificată dreptinfracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi?

30. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din primăvara anului 1977 inculpatul S.P., fără ocupaţie, părăsit de

ţ

soţie, locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa, S.L., în vârstă de 58 de ani, pe care adesea o bătea, spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei, precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. în ziua de 19 ianuarie 1980 inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a bătut-o din nou pe sora sa: aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri, i-a zdrobit ambii globi oculari, iar în cele din urmă, întru-cât femeia a început să ţipe, s-a urcat cu genunchii peste toracele acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini, violenţe care au cauzat moartea victimei. Ce încadrare juridică va reţine instanţa?

v ^ JÎ. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat con- ţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale, pe când aceştia dormeau, şi apoi le-a dat foc, iar când copiii, tre- zindu-se, au vrut să se salveze,; a încercat să-i împiedice^împre-jurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi, în final, la decesul acestora?

32. în urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă, în zona toracică,

provocându-i ruptura splinei. Fiind internată în spital, victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie, apoi externată. După 5

zile persoana vătămată s-a reinternat, constatându-se că prezintă o " ocluzie intestinală, complicaţie Ipostoperatorie j cu dezechilibru

'metabolic grav. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală, de . data aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie -

jperitonită postoperatorie - din cauza căreia victima a decedat.Se poale reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost

întrerupt în cauză lanţul cauzal, între fapta inculpatului şi decesul -victimei?\ . . • ■

- \ 33. Inculpatul era în stare de ebrietate,şi făcea zgomot în faţa .blocului, motiv pentru care vecinii au chemat poliţia. Agentul de poliţie sosit ia faţa locului i-a aplicat mai multe lovituri inculpa -tului în zona abdominală pentru a-1 determina să tacă şi apoi i-a jsf>us să-1 urmeze la secţia de poliţie. Inculpatul a scos un briceag şi i-a aplicat poliţistului o lovitură mortală. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

34. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care, conce-pând un copil în afara căsătoriei, a ascuns sarcina de familia sa, anăscut într-un loc retras, fără a anunţa pe nimeni, şi a asfixiatcopilul imediat după naştere?

35. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata, bolnavă deschizofrenie, şi-a ucis copilul, imediat după naştere, dacă expertizamedico-legală a stabilit că mama, la momentul săvârşirii faptei, aavut discernământ?

36. Inculpata a născut un copil, neasistată, şi apoi 1-a pus într-osacoşă şi 1-a abandonat pe scările unei biserici. Copilul a fost găsitdupă câteva minute de o persoană care 1-a dus la spital. S-a constatat că noul născut este sănătos. Ce se va reţine în sarcina mamei?

37. în speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de vânătoare, a fost trezit din somn de un zgomot şi, fiind noapte, a văzut o„mogâldeaţă" despre care a crezut greşit că e un animal; înfricoşat,el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav integritatea corporală a victimei. Care va fi încadrarea juridică a faptei?

38. Inculpatul, aflat în stare de ebrietate la volanul autoturismului proprietate personală, a produs un accident rutier în care audecedat 2 pietoni şi fiul său, care se afla în autoturism. Ce se va

reţine în sarcina inculpatului?

39. Inculpatul a manevrat neglijent un utilaj la locul de muncă,producând moartea unui coleg. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

40. S., soldat aflat în post, a abandonat pentru câteva minutearma, pentru a purta o discuţie

la telefonul mobil. Arma a fost luatăde un copil în vârstă de 5 ani care, manevrând arma în joacă, aîmpuşcat un alt copil. Cine va răspunde penal pentru această faptăşi care este încadrarea juridică?

41. Aflându-se într-un vagon de tren, inculpatul a ameninţatvictima cu un pistol că o va ucide. Observând că trenul se apropiede gară şi a micşorat viteza, victima a sărit, dar în cădere s-a lovitcu capul de un stâlp şi a decedat, inculpatul a fost trimis în

judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinu-ciderii. Ce va decide instanţa?

42. în speţă, inculpata, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, amers la locuinţa unei vecine, bănuind că acolo se află concubinulei. Bătând cu violenţă în uşă, a cerut victimei să deschidă, proferând ameninţări la adresa acesteia. Cunoscând firea violentă ainculpatei, victima a refuzat să deschidă, motiv pentru care inculpata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun, ameninţândîn acelaşi timp cu moartea. în disperare de cauză, victima a încercat să se refugieze într-un apartament vecin, escaladând fereastrade la baie. în timp ce victima făcea această încercare şi avea încăpicioarele înăuntrul camerei de baie, inculpata a reuşit să spargăuşa şi să pătrundă în apartament; speriată, victima şi-a tras picioarele, însă s-a dezechilibrat şi a căzut de la etajul doi pe bordura deasfalt a blocului, suferind un traumatism cranio-cerebral, care i-aprovocat moartea. Ce se va reţine în sarcina inculpatei?

43. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituripe tot corpul, cu o curea ce avea o cataramă metalică, astfel încât,după 7 zile, victima nu se mai putea deplasa. Inculpatul a ţinut-o întot acest timp încuiata în casă pe concubina sa, renunţând şi el sămai meargă la serviciu. în timpul în care se odihnea, inculpatulchema un prieten să o păzească, deoarece victima avusese otentativă de suicid. Victima a reuşit totuşi în una din zile, în care sealia acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie, să se deplasezepână la bucătărie şi să se arunce pe fereastră. Victima a decedat şi,cu ocazia autopsierii, s-a constatat că aceasta prezenta staze întoate organele interne, din cauza loviturilor aplicate. Ce se vareţine în sarcina inculpatului?

44. Victima, împreună cu soţul său, protestau în faţa primărieipentru că nu le fusese repartizată o casă. La un moment dat, victimaa ameninţat că-şi va da foc, dacă nu este primită de primar. Soţul i-aprocurat victimei benzină şi o brichetă, iar aceasta şi-a dat foc. Afost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o maresuprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. Se poate reţine vreoinfracţiune în sarcina soţului? Dai' în situaţia în care soţul a stropit-ope victimă cu benzină, iar aceasta din urmă a aprins bricheta?

Teste grilă

1. Există agravanta prevăzută la art. 176 lit. b) C.pen. (săvârşirea omorului asupra a două sau mai multor persoane):

a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane;b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai

multor persoane;c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul

folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane.

2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă:a) omor calificat, săvârşit asupra unei rude apropiate [art. 175

lit. c) C.pen.];a) omor simplu (art. 174 C.pen.);b) omor calificat, profitând de starea de neputinţă a victimei de

a se apăra [art. 175 lit. d) C.pen.].

3. La infracţiunea de pruncucidere (art. 177 C.pen.):a) tentativa este posibilă, dar nu se pedepseşte;b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte;c) tentativa nu este posibilă.

4. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de2 luni, producându-i o fractură de boltă craniană având ca rezultatmoartea, constituie infracţiunea de:

a) pruncucidere;b) omor calificat;c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

5. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise douăpersoane, fapta constituie:

a) infracţiunea de ucidere din culpă, modalitatea simplă;b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.

6. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei loviturimortale cu cuţitul într-o z.onă vitală, în scopul sinuciderii, se poatereţine săvârşirea infracţiunii de:

a) omor;b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Practică judiciară

Prin sentinţa penală nr. 336 din 25 iunie 2008, pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen. în art. 197 alin. (1) şi art. 174 -art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.

Inculpatul D.E. a fost condamnat pentru săvârşirea următoa-relor infracţiuni:

- viol, prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen., la pedeapsa de 9ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen.;

- omor calificat, prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h)C.pen., la pedeapsa de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a)şi b) C.pen.;

- violare de domiciliu, prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen., lapedeapsa de 4 ani închisoare.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., sporită cu un an închisoare, în final având de executat 20 de ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 21 noiembrie 2007, în jurul orelor 23:00, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul D.E. s-a hotărât să meargă la domiciliul numitei C.R., în vârstă de 78 de ani, cu scopul de a întreţine relaţii sexuale cu aceasta.

Pentru a pătrunde în locuinţă, cunoscând că uşa de acces era asigurată cu un zăvor, inculpatul a spart un geam din partea dreaptă a casei, după care a intrat în camera unde dormea victima. Incul -patul a început să o dezbrace, moment în care victima i-a cerut în mod insistent să părăsească locuinţa. în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu aceasta, pentru a nu ţipa şi a nu-i mai cere să părăsească locuinţa şi bănuind că a fost recunoscut de victimă, inculpatul i-a acoperit nasul şi gura, astfel că nu a mai auzit-o strigând. După

comiterea faptei, inculpatul a părăsit locuinţa victimei, fiind depis -tat de către organele de poliţie în ziua de 22 noiembrie 2007.

în raportul de constatare medico-legalâ se concluzionează că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute instalate după un sindrom anoxic-asfixic cu hemoragie externă şi şoc hemoragie, consecutive unei rupturi de col uterin prin viol şi asfixie mecanică prin obstrucţia căilor res-piratorii superioare (nas, gură) - omucidere. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin obstrucţia căilor respiratorii superioare (nas, gură) şi datorită unei agresiuni sexuale (viol cu ruptură de col uterin) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul.

în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei de viol, se reţine că, prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de viol, în forma agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen.

Potrivit textului de lege menţionat, forma agravată se referă la producerea, în afară de urmarea specifică violului, a unui alt rezul-tat care constă în moartea victimei.

Din raportul de constatare medico-legalâ rezultă că moartea victimei s-a datorat şocului hemoragie, determinat de ruptura de col uterin prin viol şi asfixiei mecanice prin obstrucţia căilor respi-ratorii superioare (nas, gură).

în raport cu succesiunea momentelor survenite, inculpatul a acţionat în baza a două rezoluţii infracţionale distincte, care impun reţinerea a două infracţiuni concurente.

Astfel, intenţiei iniţiale a inculpatului de a întreţine relaţii sexuale cu victima prin constrângere şi profitând de imposibilitatea de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa datorită vârstei şi stării de sănătate, concretizată în dezbrăcarea acesteia şi întreţinerea de relaţii sexuale, i-a succedat acoperirea de către inculpat a căilor respiratorii superioare (nas, gură), pentru ca aceasta să nu ţipe şi să nu-i mai ceară să părăsească locuinţa, bănuind că victima l~a şi recunoscut, ceea ce ar fi condus la identificarea ulterioară a sa de către organele de poliţie.

Succesiunea acestor momente demonstrează că inculpatul a depăşit intenţia iniţială, atunci când a „sufocat" victima, ceea ce

evidenţiază că el a prevăzut şi acceptai posibilitatea ca rezultatul — decesul acesteia prin asfixie mecanică — să se producă.

Rezultă că inculpatul a ucis victima pentru a înlesni ori ascunde săvârşirea infracţiunii de viol, forrna de vinovăţie fiind aceea prevăzută în art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pen.

In aceste condiţii, s-a apreciat că inculpatul a săvârşit infrac-ţiunea de viol, în forma simplă prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen., în concurs cu infracţiunea de omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen.

Având în vedere considerentele reţinute şi încadrarea juridică dală faptei de viol prin actul de sesizare a instanţei, s-a dispus scliimbarea încadrării juridice în mod corespunzător.

în drept, faptele inculpatului au realizat conţinutul infracţiunilor de viol, de omor calificat şi de violare de domiciliu prevăzute în art. 197 alin. (1), art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) şi art. 192 alin. (2) C.pen.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul D.E., criti -când, în principal, încadrarea juridică reţinută de prima instanţă. Astfel, inculpatul consideră că încadrarea juridică corectă a faptelor este cea reţinută în actul de sesizare al instanţei, respectiv infracţiunea de viol comis în forma agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen., în concurs real cu infracţiunea violare de domiciliu prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen.

Prin decizia nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.

Instanţa de apei a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de viol pre -văzută în art. 197 alin. (3) C.pen. în infracţiunile de viol prevăzută în art . 197 alin. (1) C.pen. şi omor calificat prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen.

Agravanta prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. se referă la producerea, în afara urmării specifice violului, a unui alt rezultat care, de data aceasta, constă în moartea sau sinuciderea victimei. Pentru realizarea agravantei enunţate, este necesar să se stabilească, pe de o parte, raportul de cauzalitate dintre fapta de viol şi rezultatul mai grav produs (moartea sau sinuciderea victimei), iar, pe de altă parte, praeterintenţia făptuitorului. Dacă făptuitorul a

acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte moartea sau sinuciderea victimei, infracţiunea de viol intră în concurs, după caz, cu infracţiunea de omor sau infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii.

Analizând situaţia faptică relevată de ansamblu] probelor admi-nistrate în cauză, instanţa de apel consideră că inculpatul D.E. a acţionat atât cu intenţia de a viola victima, cât şi cu intenţia a o ucide.

Potrivit datelor existente în raportul de constatare medico-legală, moartea victimei s-a produs ca urmare a şocului hemoragie, deter-minat de ruptura de col uterin, şi asfixiei mecanice prin obstruefio-narea căilor respiratorii superioare. Ţinând cont de circumstanţele în care au fost săvârşite faptele, instanţa de apel, ca şi prima instanţă, apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei, rezultat care chiar dacă nu a fost urmărit, posibili -tatea producerii acestuia a fost prevăzută şi acceptată de inculpat.

Având în vedere că moartea victimei nu a fost un rezultat care a depăşit intenţia inculpatului, instanţa de apel a constatat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către instanţa de fond este corectă, nefiind întrunite în speţă elementele constitutive ale infracţiunii de viol comisă în formă agravată prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen.

împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.E.. invocând cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C.proc.pen. şi solicitând redozarea pedepsei.

Examinând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate şi a cazului de casare în care aceasta formal se încadrează, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.

Materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată a fost corect evaluat de către instanţele de fond şi apel, atât sub aspectul situaţiei de fapt şi a vinovăţiei incul-patului, cât şi al încadrării juridice a faptelor comise de către acesta.

Inculpatul nu a negat săvârşirea faptelor pentru care a fost tri -mis în judecată, însă a contestat schimbarea încadrării juridice dis-pusă de instanţa de fond, soluţie menţinută de instanţa de control judiciar, susţinând în esenţă că nu a intenţionat să ucidă victima, moartea acesteia fiind un rezultat praeierintenţionat al infracţiunii de viol.

Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, modalitatea în care inculpatul şi-a conceput şi realizat activitatea infracţională, împrejurările în care faptele au fost comise (victima fiind o persoană în vârstă de 78 de ani), ca şi concluziile actelor medico-legale întocmite în cauză demonstrează existenţa unui raport de cauzalitate directă între leziunile de violenţă suferite de victimă, produse exclusiv de către inculpat, şi decesul acesteia, situaţie în care nu se poate susţine că inculpatul nu a acceptat măcar rezultatul letal al acţiunii sale, chiar dacă nu 1-a urmărit.

In consecinţă, inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei, astfel încât corect s-a procedat la schim-barea încadrării juridice, în sensul reţinerii infracţiunii de omor calificat.

Sub aspectul individualizării pedepsei, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că au fost avute în vedere prin coroborare toate criteriile prevăzute în art. 72 C.pen., atât cu privire la tratamentul sancţionator stabilit pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, cât şi în ce priveşte pedeapsa rezultantă. Pătrunderea pe timp de noapte într-o locuinţă, violarea unei persoane în vârstă de 78 de ani (despre care inculpatul cunoştea că locuieşte singură şi are posibilităţi reduse de ripostă, inclusiv datorită afecţiunilor de care suferea), urmată de uciderea acesteia prin asfixie mecanică reprezintă fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce denotă o periculozitate sporită a persoanei care le-a comis şi justifică pedepse într-un cuantum superior minimului special.

Conduita procesuală corectă a inculpatului, faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de reci-divă, ca şi împrejurarea că la momentul comiterii faptelor se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, nu reprezintă circumstanţe de natură a conduce la un tratament sancţionator mai blând, ţinând scama de circumstanţele reale grave în care faptele au fost săvârşite.

Prin urmare, pedepsele stabilite de instanţa de fond şi menţinute de cea de apel răspund imperativelor înscrise în art. 52 C.pen., iar sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, este justificat faţă de numărul şi gravitatea infracţiunilor comise.

In consecinţă, critica formulată de inculpat nu poate fi primită, sens în care recursul declarat de inculpatul D.E. împotriva deciziei

nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat.

Exerciţiu

Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.07. 2006 mai multe lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejusîiflcat copilul.

I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite.A.D. a fost arestat preventiv la 2.08.2006; măsura preventivă a

fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 13.000 lei din care 3.000 daune mate -riale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 10.000 daune morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu.

întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o pronunţe instanţa la 3.05.2009.

Secţiunea a H-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii

Caracterizare generală a secţiunii I.

Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din această secţiune au caobiect juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţiicorporale şi a sănătăţii persoanei.

2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoaneîn viaţă.


Subiectul activ poate fi orice persoană. Există cazuri în care calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă |de exemplu, la art. 180 alin. (l1) şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei].

Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz, legea prevede uneori un subiect calificat [de exemplu, la art. 180 alin. (l1), şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul pasiv trebuie să fie membru al familiei subiectului activ; la art. 182, în varianta agravată referitoare la fapta prin care s-a produs avortul, subiectul pasiv este doar femeia gravidă]. în cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime.

III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.


Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite violenţele.


Elementul material. Se realizează, de regulă, printr-o acţiune. Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să se aşeze). Elementul material poate consta şi într-o inacţiune (de exemplu, omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv).

Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice, atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există şi o excepţie, ia infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, unde urmarea imediată este moartea victimei.

Legătura de cauzalitate. în cazul unei simple loviri, legătura rezultă din chiar materialitatea faptei. în ipoteza producerii unor consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul victimei), trebuie demonstrată relaţia cauză-efect, între violenţele exercitate şi rezultatul produs.


Vinovăţia. Infracţiunile prevăzute de art. 180 şi art. 181 se săvârşesc cu intenţie directă .sau indirectă. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie, iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din culpă. Infracţiunea prevăzută de art. 182 C.pen. poate fi săvârşită cu

intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar în varianta de la alin. (3) doar cu intenţie directă (cu menţiunea că este exclusă ipoteza punerii în primejdie a vieţii).

Mobilul şi scopul. Prezintă relevanţă doar scopul, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (3) C.pen.

VIL Formele infracţiunilor

Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale grave comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei de vătămare corporală din culpă.

VIII. Variante

Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agra-vate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art. 183 C.pen.

IX. Sancţiuni

Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda [art. 180 şi art. 184 alin. (1), (2) şi (3) C.pen.], fie exclusiv închisoarea la celelalte infracţiuni, cu un maxim de 15 ani în cazul art. 183 C.pen.

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Infracţiune Vinovăţia cu privire la ele-

mentul material (exercitarea unor

violenţe)

Vinovăţia cu privire la

urmarea ime-diată (moartea

victimei)

Forma de vino-văţie cerută de

lege pentru existenţa

infracţiunii

Omor intenţie + intenţie - IntenţieLoviri sau vătămări cauzatoare de moarte

intenţie + culpă - Praeterintenţie

Ucidere din culpă

culpă + culpă Culpă

Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată (moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cemtă de lege. Pentru a detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma de vinovăţie cu cate a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom încadra în una din cele (rei infracţiuni.

întrebări

1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale"?

2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. ( l ) şi ceaprevăzută în alin. (2) din art. 180 Cod penal?

3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şicea prevăzută de art. 181 Cod penal?

4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile acesteia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal?

5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute deart. 182 Cod penal?

6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor?

7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă?

7. Care este diferenţa dintre infracţiunea de ucidere din culpă şicea de vătămare corporală din culpă?

9. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu raportuldintre infracţiunile de lovire sau alte violenţe, sau vătămarecorporală, pe de o parte, şi infracţiunea de rele tratamente aplicateminorului, prevăzută de art. 306 C.pen., pe de altă parte (RIL,decizia nr. 37/2008).

Speţe

1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?

2. X a suflat praf de bachelilă în ochii colegului său. Se poatereţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? ]<£'fcJ (c<)

3. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă,cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate funcţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui traumatismanterior, reprezintă infracţiune?

4. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D.a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervuluilaringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditatedefinitivă de 15%. S-a menţionat că din punct de vedere funcţionalnu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea demuncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă aapreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţionalde cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist,orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează înart. 181 Cod penal. Este corectă soluţia?

5. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penalîn situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlăproducându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă uneiplăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceastaapare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatricea!?

6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominalăfără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţinedacă s-a produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile de îngrijirimedicale?

7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii uneifracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile.Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură,iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fracturacubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi căprelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile, necesarepentru vindecare, s-a datorat terenului patologic preexistent pe carea suferit leziunea, astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat

pentru 4 săptămâni, osificarea nefiind completă după 50 zile. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor medicale. Ce infracţiune se va reţine?

8. Inculpatul a îmbrâncit puternic, cu intenţie, victima, în cursulunui conflict personal, din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi acăzut, suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie deîngrijiri medicale de 80 zile. Care este încadrarea juridică?

9. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea deo gravă maladie cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă,urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace, declanşată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii?

10. Inculpatul, fost boxer profesionist, a aplicat o puternicălovitură de pumn victimei în zona feţei. Victima s-a dezechilibrat,s-a lovit de un plan dur şi a decedat. Ce se va reţine în sarcinainculpatului?

11. Inculpatul, luptându-se la pământ cu victima, a reuşit să odeposedeze de un briceag cu care apoi i-a aplicat o lovitură îngambă, lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemoragie puternică ce a condus la deces. Ce se va reţine în sarcinainculpatului?

12. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice, s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşii sătrântească victima la sol, după care a imobilizat-o cu faţa sprepământ, el aflându-se deasupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile sprespate capul victimei şi un picior, provocându-i hiperextensiacoloanei cervicale. Victima a decedat după 2 zile. Ce se va reţineîn sarcina inculpatului?

13. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care, lovindu-şi în modgrav cu pumnii şi picioarele soţia, a determinat-o pe aceasta să sarăpe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror vindecarea avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale?

14. Inculpatul a lovit în mod repetat victima, provocându-i mul-tiple traumatisme în zona toracică, ce i-au pus viaţa în primejdie şi

care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea juridică?

15. Inculpatul a aplicat victimei, în vârstă de 23 de ani, multiplelovituri în zona feţei, ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Cese va reţine în sarcina inculpatului?

16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat uneibătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei, provocându-ipierderea unicului dinte pe care îl avea?

17. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiuneaprevăzută de art. 182 alin. (2) Cod penal pentru că acesta a aplicatmai multe lovituri victimei, i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele,considerând că aceasta reprezintă sluţire. Este corectă soluţia?

18. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat victimei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi -cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care, cu toată intervenţiade specialitate într-o clinică de chirurgie plastică, n-a putut firemediată?

19. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă,lăsând cele 5 fetiţe singure, a avut o izbucnire de moment şi aaruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicelesale. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe,cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. Deşi inculpatul aaruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu 1-a orientatspre capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă, şi doar întâmplarea afăcut ca acesta să lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine însarcina inculpatului?

20. Inculpaţii, lucrători la o sondă petrolieră, au organizat dupăorele de program, împreună cu ceilalţi colegi, o petrecere în aerliber. După ce au consumat băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi aucuprins în braţe victima dorind să facă o glumă, au deplasat-o, cutoată împotrivirea acesteia, şi au purtat-o deasupra unui foc. Hainele victimei fiind îmbibate cu petrol, au luat foc cu uşurinţă, iaratunci când s-a reuşit stingerea acestuia, victima era deja decedată.Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor?

19. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri, dar acesteaau produs leziuni superficiale (excoriaţii, echimoze, plăgi contuze);traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cupicioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. Victima a căzut într-unşanţ adânc de 2m, plin cu apă, dar inculpatul a salvat-o de lamoarte prin înec, sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. în continuare, inculpatul, lăsând victima pe câmp, a plecat în sat pentru aaduce haine uscate pentru victimă şi pentru a-şi schimba propriilehaine ude, dar, fiind sub influenţa alcoolului, a adormit. Când s-atrezit, a plecat la locul unde o lăsase pe victimă, ducând cu elîmbrăcămintea necesară, însă victima încetase din viaţă. Ce se vareţine în sarcina inculpatului?

21. în urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătămarea corporală a victimei, având ca urmare internarea în spital,tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. Careva fi încadrarea juridică a faptei?

23. în urma unui accident de circulaţie provocat de un şoferprofesionist, partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. Ce se va reţine în sarcina şoferului?

24. Instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturialcoolice, s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice, unde aintrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism, care se deplasaregulamentar din sens opus. în urma impactului, o persoană adecedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medicale, alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 de zile îngrijiri medicale,iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului, dacă buletinul de analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,4 %o?

25. Inculpaţii, unul mecanic, celălalt mecanic ajutor la întreprinderea de exploatare Metrou Bucureşti, conducând un tren demetrou, la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul, dupăcare au anunţat că se închid uşile, fără a fi observat că persoanavătămată, care încercase să pătrundă în ultimul vagon după dareasemnalului sonor, a rămas prinsă între uşi, cu laba piciorului stângşi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului, iar cu restul corpului în

afară. în urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului, unde s-a izbit de peretele tunelului, căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale grave, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa, dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina celor 2 inculpaţi?

Teste grilă

1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, adouă persoane constituie:

a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. 180 C.pen.);b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.

2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a produs victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicaleconstituie infracţiunea de:

a) tentativă de omor;b) lovire sau alte violenţe;c) vătămare corporală.

3. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care auprovocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale, fapta poate constitui infracţiunea de:

a) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (1) C.pen.];b) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.];c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.).

4. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zonatoracică, producându-i o leziune profundă. Transportată la spital, Veste examinată şi tratată superficial de medici, iar după câteva ziledecedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, înlipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijirimedicale. F va fi condamnat pentru infracţiunea de:

a) omor (art. 174 C.pen.);b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.).

Secţiunea a IlI-a. Avortul

Caracterizare generală a secţiunii

Deşi există o secţiune cu acest titlu, ea nu cuprinde decât o singură infracţiune, intitulată „Provocarea ilegală a avortului", astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei infracţiuni.


1. Obiectul juridic este complex. Este ocrotită prin intermediulacestei infracţiuni, pe de o parte, sănătatea, integritatea corporală,viaţa femeii însărcinate şi libertatea de a duce la bun sfârşit osarcină, iar, pe de altă parte, este ocrotit produsul de concepţie.

2. Obiectul material este şi acesta complex, constând în corpulfemeii însărcinate, precum şi în produsul de concepţie.


1. Subiectul activ poate fi orice persoană(chiar şi mediculspecialist), cu excepţia femeii însărcinate.

2. Subiectul pasiv este doar femeia însărcinată, în variantele dela alin. (2) şi (3).

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii

Prezintă relevanţă locul comiterii faptei, pentru existenţa infrac-ţiunii în varianta tip de la art. 185 alin. (1) lit. a) (fapta săvârşită în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate).

IV. Situaţia premisă este dată de existenţa sarcinii. Dacăfemeia nu este însărcinată, se poate realiza, eventual, o altă infracţiune contra vieţii sau integrităţii corporale, dar nu se poate reţineinfracţiunea de provocare ilegală a avortului.


Elementul material se realizează printr-o acţiune, aceea de întrerupere a cursului sarcinii. Cerinţa esenţială ataşată elemen-tului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze înlr-una din împrejurările prevăzute la alin. (1) (în

afara instituţiilor medicale, de o persoană care nu e medic de specialitate; dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate.

Urmarea imediată constă în oprirea evoluţiei sarcinii, urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie. Pentru varianta agravată există şi o urmare imediată secundară, constând Fie în vătămarea corporală gravă, fie în decesul femeii însărcinate.

Legătura de cauzalitate trebuie dovedită, în mod special la varianta agravată, care prevede decesul femeii însărcinate.


Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe, la variantele tip, şi praeterintenţiei, la varianta agravată de la alin. (3).

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică.

VIL Formele infracţiunii

Tentativa este posibilă şi se pedepseşte. Consumarea are loc în momentul întreruperii efective a cursului sarcinii.

VIII. Variante

Infracţiunea prezintă două variante tip în alin. (1) şi (2) şi două variante agravate în alin. (3) şi (4).

IX. Sancţiuni

Pedeapsa închisorii pentru variantele tip, iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.

întrebări

1. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii deprovocare ilegală a avortului?

2. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de provocare ilegalăa avortului?

3. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii deprovocare ilegală a avortului?

4. în ce constă elementul material al infracţiunii de provocareilegală a avortului?

5. Care este urmarea imediată a infracţiunii de provocareilegală a avortului?

Speţe

1. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită manopere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni, cu acordulacesteia, dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui copilviu, iar femeia a decis să păstreze copilul?

2. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şipicioarele. Victima, ţipând, 1-a rugat pe inculpat să înceteze pentrucă este însărcinată. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri petoată suprafaţa corpului. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a4-a. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

3. B a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive,fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. După o lună, aceasta a născutun copil cu malformaţii, cauzate de manoperele abortive. Ceinfracţiune se poate reţine în sarcina lui B?

Teste grilă

1. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut caurmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă, ce a avut caurmare avortul apare la nivelul:

a) elementului material;b) subiectului pasiv;c) situaţiei premisă.

2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale, însărcinată în 5 luni,o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen, pentru a o ajuta săavorteze, lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia, reprezintă:

a) omor deosebit de grav;b) ucidere din culpă;c) avort urmat de moartea victimei.

Capitolul II Infracţiuni contra libertăţii persoanei

Caracterizare generală a capitolului I.


1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiectjuridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii persoanei. Sepoate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar, respectiv sănătatea şiviaţa persoanei, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (2)şi (6) C.pen.

2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la undrept subiectiv, în cele mai multe cazuri infracţiunile din acestcapitol sunt lipsite de obiect material. Pot exista şi excepţii, cum arfi, de exemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 189, când faptaeste săvârşită în varianta agravată a supunerii la suferinţe, ipoteză încare corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii.


1. Subiectul activ nu este circumstanţial. Excepţie tace art. 196(divulgarea secretului profesional), unde subiectul activ trebuie săaibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă deanumite date. Participaţia în general este posibilă, iar la uneleinfracţiuni (lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu)comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună reprezintă element circumstanţial pentru o variantă agravată.

2, Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat. Pot existaşi excepţii, de exemplu în cazul art. 189 alin. (2), pentru una dinmodalităţi, când victima trebuie să fie minoră.

III. Locul şi timpul, în general, nu prezintă relevanţă. în cazulviolării de domiciliu [art. 192 alin. (2) C.pen.j săvârşirea faptei întimpul nopţii reprezintă element circumstanţial.


Pentru existenţa infracţiunii de violare de domiciliu, este nece-sară existenţa unui domiciliu în sensul legii penale.


Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune, în unele cazuri (lipsirea de libertate, violarea de domiciliu) ele-mentul material se poate realiza şi prin inacţiune. La unele infrac-ţiuni, pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială, de exemplu, în cazul infracţiunii de violare de domiciliu, pătrunderea trebuie să se facă fără drept.

Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav - decesul victimei - în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată.

Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea faptei. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei), unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită.


Vinovăţia este cerută, de regulă, sub forma intenţiei, directă sau indirectă. Excepţia apare în cazul art. 189 alin. (6), unde forma de vinovăţie este praeterintenţia.

Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante.


Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol, dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate [alin. (l)-(4)] şi pentru infracţiunea de sclavie. Infracţiunile se consumă în momentul producerii urmării imediate.

VIII. Variante

Pentru infracţiunile de lipsire de libertate, şantaj, violare de domiciliu, există variante agravate; pentru celelalte infracţiuni din acest capitol există doar variante tip.

IX. Sancţiuni

Este prevăzută, de regulă, pedeapsa închisorii, iar în unele cazuri (art. 193 şi art. 196) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii.

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de liber-tate urmată de moartea victimei

Elementul material

Vinovăţia cu privire la elementul material

Vinovăţia cu privire la urinarea

imediată (moarteavictimei)

Infracţiunea

Exercitarea unor violenţe

intenţie + intenţie = omor


intenţie + culpă = loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte

Lipsirea de libertate

intenţie + culpă = Lipsire de liber-tate urmată de

moartea victimei


culpă + culpă = Ucidere din culpă

Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie să fie determinat de lipsirea de libertate, nu de violenţele exercitate, poate în aceeaşi împrejurare, dar cu rezoluţie infracţională distinctă.

întrebări

1. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cu cea de viol?

2. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de libertate?

1. Care este elementul material al infracţiunii de sclavie?

2. Ce se înţelege prin „muncă obligatorie"?

5. Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare dedomiciliu?

6. Care este obiectul material ai infracţiunii de violare de domiciliu?

7. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare?

8. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare?

9. Când se consumă infracţiunea de şantaj?

10. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj?

11. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional?

10. Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violarea secretului corespondenţei?

Speţe

1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă debani pretins datorată de aceasta. De aceea, au imobilizat-o şi aucondus-o într-un loc părăsit, unde au legat-o cu lanţuri la picioarede un par şi au sunat-o apoi pe soţia acesteia, căreia i-au solicitatsuma respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine însarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive aleinfracţiunii de şantaj?

2. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care, în scopul de asăvârşi infracţiunea de viol, au urcat victima cu forţa în autofurgoneta condusă de unul din ei şi au transportat-o contra voinţeiei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul, însă victima asărit din maşină şi şi-a fracturat braţul?

3. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat, în scopul imobilizării, o persoană agresivă până la venirea organelor de poliţie?

4. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate,pentru ca aceasta să-şi poată lua lucrurile din locuinţă, inculpatul

s-a întâlnit cu victima, a obligat-o să se urce în autoturismul său, a dus-o în afara oraşului şi a legat-o de un copac. întrucât victima 1-a insultat pe inculpat, acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele în abdomen şi torace şi a abandonat-o, în stare de inconştienţă. în urma loviturilor primite, care i-au provocat rupturi ale organelor interne, victima a încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

5. în speţă inculpaţii au luat partea vătămată într-un autoturism,spunându-i că vor merge în oraşul Alexandria spre a se distra, însăau dus-o în Bucureşti, la locuinţa unuia dintre ei, unde au ţinut-oînchisă timp de cinci zile, silind-o să se prostitueze. Ce se va reţineîn sarcina inculpaţilor?

6. Ce se va reţine în situaţia în care, pentru a face o glumă,făptuitorul a închis-o pe sora sa minoră într-un beci timp de câtevaore, iar din cauza temperaturii scăzute, aceasta a intrat în şochipotermic şi a decedat?

7. în speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său. 1-atrântit pe patul din bucătărie şi, imobilizându-1 prin apăsareatoracelui cu genunchiul, i-a legal mâinile şi picioarele cu o bucatăde sfoară, după care, astfel legat, 1-a dus în pivniţă unde, dupăaproximativ o oră, victima a decedat. Moartea s-a produs, conformexpertizei medico-legale, ca urmare a hemoragiei consecutivetraumatismului cu ruptură de splină, produs prin comprimareatoraco-abdominală. Care va fi încadrarea juridică?

8. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-ocasă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată?

9. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet, solicitând sancţionarea proprietarului apartamentului în care locuieşte,care a pătruns în repetate rânduri, fără acordul său, în locuinţă. Cetrebuie să dispună Parchetul, în situaţia în care cele relevate înplângere se dovedesc a ii adevărate?

10. Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentuluisău pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. Inculpata agăsit în apartament cheile părţii vătămate, care locuia şi ea în

acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. Folosind aceste chei, inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa?

11. Care va Fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatulpătrunde în locuinţa victimei, fără acordul acesteia, şi apoi refuzăsă o părăsească, la cerinţa expresă a victimei?

12. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns încurtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate?

13. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul aameninţat victima cu un cuţit, fără a efectua şi alte acte care sădemonstreze că îşi pune în practică această ameninţare?

14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţatpartea vătămată că, dacă nu îi va remite suma de 2.000 lei, o vadenunţa la poliţie pentru un furt săvârşit în urmă cu 3 luni?

15. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitivede interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica fidelitatea soţiei sale?

16. Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii dedivulgarea secretului profesional în situaţia în care medicul anunţăautorităţile despre faptul că un pacient al său, care lucrează înalimentaţia publică, are o boală contagioasă?

Teste grilă

1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantăagravată atunci când fapta este săvârşită:

a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;b) în timpul unei calamităţi;c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.

2. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.):a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial;a) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenta

domiciliului în sensul legii penale;b) este incriminată în forma tentativei.

3. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.) va fi reţinută în variantă agravată atunci când este săvârşită:

a) în timpul unei calamităţi;b) prin folosire de calităţi mincinoase;c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.

4. La infracţiunea de şantaj (art. 194 C.pen.):a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul

pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat;b) tentativa nu este posibilă;c) tentativa se pedepseşte.

5. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se îndreptacu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de organelede poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. în sarcina făptuitorului se va reţine:

a) şantaj;b) tâlhărie;c) tentativă la şantaj.

6. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de:

a) lipsire de libertate în mod ilegal;b) violarea secretului corespondenţei;c) divulgarea secretului profesional.

Capitolul m Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală

Caracterizare generală a capitolului


1. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale a persoanei,precum şi la moralitatea vieţii sexuale. Există şi un obiect juridicsecundar, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, sau viaţaacesteia (în cazul unor variante agravate, ca de exemplu, în cazulviolului urmat de moartea victimei).

2. Obiectul material. Infracţiunile din acest titlu nu au obiectmaterial, întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale,care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. Când faptelesunt comise prin utilizarea violenţei fizice, se poate discuta de unobiect material secundar, corpul persoanei.


1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial, la variantele tip ale incriminărilor. Există însă şi excepţii: în cazul infracţiunii de seducţie, unde subiect activ poate fi doar o persoană desex masculin; în cazul infracţiunii de incest, unde subiectul activeste rudă în linie directă sau frate (soră) cu victima; în cazulinfracţiunii de hărţuire sexuală, unde subiectul activ îndeplineşte ofuncţie ce îi conferă autoritate sau influenţă asupra victimei. Uneleinfracţiuni necesită o participaţie naturală (de exemplu, incestul).

2. Subiectul pasiv este uneori circumstanţiat, în funcţie de: sex(la seducţie subiectul pasiv este o persoană de sex feminin); vârstă [Uiactul sexual cu un minor, la agravanta de la viol prevăzută în alin. (3)];calitatea de membru al familiei [la viol în varianta de la alin. (2)lit. b1)]; calitatea de rudă în linie directă, frate sau soră (la incest).

111. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.

IV. Situaţia premisă nu prezintă relevanţă.


Elementul material se realizează, în toate cazurile, printr-o acţiune. Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale, elementul material diferă de la o infracţiune la alta: act sexual de orice natură (art. 197 şi art. 198); raport sexual (art. 199 şi art. 203); acte de perversiune sexuală (art. 201); acte cu caracter obscen (art. 202). Prin excepţie, la hărţuirea sexuală, elementul material nu are în mod direct conotaţie sexuală, constând într-o ameninţare sau o constrân-gere a victimei, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală.

Urmarea imediată constă, de regulă, într-o încălcare a liber-tăţii sexuale. La unele variante agravate există şi o urmare imediată adiacentă: de exemplu, în cazul violului urmat de moartea victimei, urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate rezultă, de cele mai multe ori, din realizarea elementului material. în cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.


Vinovăţia. Infracţiunile din această categorie pot fi comise doar cu intenţie. In cazul unor variante agravate (viol urmat de moartea victimei), forma de vinovăţie este praeterintenţia.

MobDul şi scopul nu prezintă relevanţă

VII. Formele infracplunilor

Cu excepţia seducţiei şi a hărţuirii sexuale, la celelalte infrac-ţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. Consumarea are loc, de obicei, în momentul realizării elementului material al infrac-ţiunii, moment ce coincide cu lezarea libertăţii sexuale sau tulbu-rarea moralei publice.

VIII. Variante

Seducţia, incestul şi hărţuirea sexuală sunt incriminate doar în varianta tip, celelalte infracţiuni conţin variante agravate.

IX. Sancţiuni

La infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este închisoarea alternativ cu amenda; pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii.

Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de moartea victimei

Elementul material

Vinovăţia cu privire la elementul material

Vinovăţia cu pri-vire la urmarea

imediată (moartea victimei)

Infracţiunea


intenţie + intenţie = omor


intenţie + culpă = Loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte

Acte sexuale prin constrângere

intenţie + culpă Viol urmat de moartea

victimeiExercitarea unor violenţe

culpă + culpă = Ucidere din culpă

Notă: La violul urmat de moartea victimei, moartea trebuie să fie determi-nată de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului sexual. Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie infracţională separată, se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

întrebări

1. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol?

2. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de actsexual şi raport sexual?

3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu unminor şi cea de viol?

4. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie?

5. Care este elementul material al infracţiunii de seducţie?

6. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu sensulexpresiilor: „act sexual de orice natură" şi „acte de perversiunesexuală" (RIL, decizia nr. III/23.O5.2OO5)?

7. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală?

8. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cuipoteza incestului comis în condiţiile de la viol (RIL, decizianr. n/23.05.2005)?

9. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală?

Speţe

1. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care, încercând să violeze victima, a izbit-o cu capul de o piatră, iar aceasta a decedat?

2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat, dacăunul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere,iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?

3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii,persoană suferindă de o atrofie musculară, deci în imposibilitate dea se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va reţine în sarcinainculpatului, având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiatăde inculpat, iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa?

4. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe, în scopul de aavea raport sexual cu aceasta, iar victima, pentru a se apăra, s-aurcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde, dezechi-librându-se din cauza stării de temere în care se afla, a căzut şi aîncetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a întreţine raport sexual, prin constrângere, cu bunica sa, care locuia înaceeaşi casă?

6. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin constrângere. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei, inculpatul

a sugrumat victima, care a decedat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

Teste grilă

1. La infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.):a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul;b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia;c) subiectul activ poate fi orice persoană, indiferent de sex.

2. Violul (ari. 197 C.pen.) este în varianta agravată:a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra;b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală;c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.

3. imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângereala întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de:

a) viol;b) viol în concurs cu lipsire de libertate;c) viol în varianta agravată.

4. Violarea victimei, urmată de uciderea acesteia, pentru cafapta să nu poată fi descoperită, reprezintă:

a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 197alin. (3) C.pen.];

b) infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. h)C.pen. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni);

c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat[art. 197 alin. (1) şi art. 175 lit. h) C.pen.].

5. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci cândacesta nu se opune, reprezintă infracţiunea de:

a) act sexual cu un minor;b) perversiune sexuală;c) viol.

Titlul III Infracţiuni contra patrimoniului

Caracterizare generală a titlului I.


1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest t i t l u au ca obiectjuridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. Nu este ocrotitdoar dreptul de proprietate, ci şi posesia şi detenţia. Poate exista şiun obiect juridic secundar în cazul unor infracţiuni prin intermediulcărora sunt ocrotite şi alte valori: spre exemplu, viaţa şi integritateacorporală, în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.

2. Obiectul material este reprezentat fie doar de un bun mobil,în cazul unor infracţiuni (furt, abuz de încredere), fie atât de un bunmobil, cât şi de un imobil, în cazul altor infracţiuni (distrugerea),fie doar de un bun imobil (tulburarea de posesie). Poate exista şi unobiect material secundar, cum ar fi corpul persoanei, în cazulinfracţiunilor de tâlhărie şi piraterie.


1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. Sunt şiexcepţii, cum ar fi, spre exemplu, în cazul delapidării, unde subiectulactiv este dublu circumstanţial, respectiv funcţionarul care arecalitatea de gestionar sau administrator. în principiu, pot exista toateformele de participaţie penală (coautorat, instigare, complicitate).

2. Subiectul pasiv nu este circumstanţial. Poate fi subiect pasivpersoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii - pot constituielemente circumstanţiale. De exemplu: noaptea, locul public, încazul infracţiunii de furi şi a celei de tâlhărie, conduc la reţinereaunor variante agravate, care în cazul infracţiunii de furt îmbracăforma unei infracţiuni distincte (art. 209).

FV. Situaţia premisă

în cazul unor infracţiuni, cum ar fi furtul sau tâlhăria, este necesar să preexiste posesia sau detenţia persoanei vătămate asupra bunului ce constituie obiectul material al infracţiunii. In cazul abuzului de încredere, dimpotrivă, trebuie să existe un raport juridic în baza căruia bunul este deţinut de făptuitor. La infrac-ţiunea de tulburare de posesie este necesar să existe un bun imobil, în posesia subiectului pasiv.


Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune (luarea unui bun, distrugerea, inducerea în eroare etc), însă multe din infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni (abuzul de încredere, înşelăciunea, însuşirea bunului găsit).

Urmarea imediată constă, în general, în producerea unui prejudiciu. Poate exista şi o urmare imediată secundară, constând în atingerile aduse sănătăţii, integrităţii corporale sau vieţii, în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.

Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei (la infracţiunea de furt, la cea de distrugere), iar în alte cazuri trebuie stabilită (de exemplu, la infracţiunea de tâlhărie, în varianta agravată, ce a avut ca urmare decesul victimei).


Vinovăţia sub forma intenţiei este necesară pentru existenţa tuturor infracţiunilor contra patrimoniului, cu o singură excepţie, dis-trugerea din culpă. în cazul unor variante agravate [art. 211 alin. (3), art. 212 alin. (3) C.pen.] forma de vinovăţie este praeterintenţia.

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.


în cazul infracţiunilor contra patrimoniului, actele preparatorii nu sunt sancţionate, cu excepţia unor acte pregătitoare realizate în vederea comiterii furtului calificat de produse petroliere. Tentativa este posibilă (cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 219) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 208-212,

art. 215, art 2151, art. 217 şi art. 218. Momentul consumării infrac-ţiunilor patrimoniale este diferit, în funcţie de specificul fiecărei infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată şi, ca atare, pot avea un moment al epuizării.

VIII. Variante

în cazul majorităţii infracţiunilor (art. 211, art. 212, art. 215, art. 2151 C.pen.), pe lângă varianta tip, sunt prevăzute şi variante agravate. Unele infracţiuni (tăinuire, abuz de încredere) prezintă doar variantă tip.

IX. Sancţiuni

Cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închi-sorii, iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii (distrugerea, distrugerea din culpă, însuşirea bunului găsit, abuzul de încredere).

întrebări

1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?

2. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă?3. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii

de furt?

4. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoaneîmpreună", în cazul infracţiunii de furt calificat?

5. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă" şi „substanţănarcotică" în cazul infracţiunii de furt calificat?

6. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată",„deghizată", „travestită"?

7. Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra?

8. Care este accepţiunea noţiunii de „loc public" în cazul infracţiunii de furt calificat?

9. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace detransport în comun, conform practicii existente în cazul infracţiuniide furt calificat?

10. Definiţi noţiunile de „efracţie", „escaladare", „folosirea fărădrept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase"?

11. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile,pentru legitimare sau identificare?

12. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J, în legătură cu încadrarea juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, etc. (RIL, decizia nr. UI 2006).

13. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângereprealabilă (art. 210 C.pen.)?

14. Când trebuie exercitate violenţele, în raport cu sustragereabunului, pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie?

15. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată demoartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascundesăvârşirea unei tâlhării?

16. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu aplicarea dispoziţiilor art. 211, raportat la art. 192 C.pen. (RIL, deciziaXXXI/2007). ■

17. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea detâlhărie?

IX. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie?

19. Care este elementul material al infracţiunii de abuz deîncredere?

20. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încredere?

20. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiunefrauduloasă'?

22. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune?

23. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune?

24. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, înraport cu art. 215 alin. (4) C.pen., în ipoteza în care beneficiarulunui cec cunoaşte şi acceptă împrejurarea că respectivul cec nu areacoperirea necesară? (RIL, decizia nr. IX /2OO5).

25. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunile de abuz de încredere, gestiune frauduloasă şi delapidare?

26. în ce constă elementul material al infracţiunii de delapidare?

27. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. cu privire laîncadrarea juridică a faptei de însuşire, folosire sau traficare debani, valori sau alte bunuri, pe care le gestionează sau administrează, comisă de administratorul asociaţiei de proprietari sau delocatari? (RIL, decizia nr. 111/2002).

28. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea defurt şi cea de însuşirea bunului găsit?

29. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere?

30. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. 217C.pen.) şi cea de distrugere calificată (art. 218 C.pen.) şi întreinfracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (art. 219)?

31. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare deposesie?

32. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire?

Speţe

1. Inculpatul a pătruns într-o casă de unde a sustras o casetă debijuterii şi un telefon fix, prin smulgerea cablului prin care acestaera conectat, bunuri pe care le-a pus într-o geantă. în momentul încare se pregătea să părăsească acea casă, a fost reţinut de organelede poliţie. Ce se va reţine în sarcina sa?

2. Făptuitorul a pătruns printr-o gură de aerisire într-o boxăaflată la subsolul unui bloc, unde erau depozitate mai multe bunuri.

A pus un radiocasetofon şi mai multe casete într-o geantă, toate aceste bunuri fiind găsite acolo. Când se pregătea să părăsească boxa prin gura de aerisire, a auzit un zgomot din direcţia uşii şi, crezând că este proprietarul, a abandonat geanta şi a părăsit în grabă boxa. Zgomotul auzit de făptuitor provenea însă de pe holul din scara blocului. Proprietarul a venit la boxă abia peste 3 zile, când a constatat că cineva pătrunsese acolo şi pusese acele bunuri în geantă, motiv pentru care a anunţat poliţia. Organele judiciare au prelevat urmele papilare lăsate de făptuitor şi, întrucât acesta avea antecedente penale, a fost identificat. Se poate reţine vreo infrac -ţiune în sarcina sa?

3. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a luat o drujbă dela vecinul său, fără consimţământul acestuia, spunându-i că o vaţine drept garanţie, până când acesta îi va plăti sumele datoratepentru efectuarea unor munci agricole?

4. Inculpatul a pătruns într-un apartament de unde a sustrashaine aparţinând unui bărbat, unei femei şi unui copil. Ce se vareţine în sarcina acestuia?

5. Făptuitorul a solicitat victimei, pe care nu o cunoştea, să îiîmprumute un minut telefonul mobil pentru a da un telefon deurgenţă, întrucât bunica sa se simte rău. După ce a efectuat apelultelefonic, făptuitorul a fugit cu telefonul. în procesul penal, inculpatul a susţinut că încadrarea juridică a faptei este aceea de abuz deîncredere, întrucât bunul i-a fost împrumutat de partea vătămată.Ce încadrare juridică trebuie reţinută?

6. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de apătrunde într-un apartament de unde a sustras un televizor, un calculator şi o cafetieră, pe care le-a transportat pe rând la autoturism?

7. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el lamunte, propunându-şi să-1 aducă în parcarea de unde îl luase după3 zile. La câteva ore după ce a sustras autoturismul, inculpatul aaflat că este căutat de poliţie, care îl suspectează de furt. în aceastăsituaţie, inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut componentele acestuia. Ce se va reţine în sarcina sa?

8. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat încuie-toarea unui autoturism, pentru a dormi în interiorul acestuia, iarăa-1 mişca din locul în care era parcat?

9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletădin rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea, până într-ocomună învecinată, iar apoi, în loc să o restituie părţii vătămate, adepus-o drept garanţie, pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani?

10. Făptuitorul a sustras un cal de pe câmp, s-a deplasat cu el însatul vecin, unde 1-a abandonat. Care va fi încadrarea juridică?

11. Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor în vârstăde 13 ani sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate,acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său, reprezintăinfracţiune? Dacă dat care este încadrarea juridică?

12. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că opersoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. Martoriiau declarat că au văzut o tânără îmbrăcată într-un tricou negru şi înpantaloni, care avea părul lung, strâns într-o coadă, pe cândpărăsea în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. A fostidentificat autorul furtului şi s-a constatat că acesta corespundeadescrierii făcute de martori, doar că în realitate nu era vorba de otânără, ci de un tânăr. Se poate reţine în cauză infracţiunea prevăzută de art. 208 - art. 209 alin. (1) Ut. c) C.pen.?

13. Ce infracţiune va fi reţinută în sarcina inculpatului care asustras bunuri dintr-un autoturism parcat pe un bulevard?

14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat devictima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi, profitând defaptul că aceasta se afla la pământ, i-a smuls ceasul de la mână?

15. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care,pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate, de unde a sustras maimulte bunuri, a săpat o groapă pe sub gard?

16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a pătruns pepoarta deschisă, a sustras mai multe bunuri dintr-o curte şi şi-aasigurat scăparea prin grădină, unde a escaladat un gard pentru apărăsi curtea?

17. Inculpatul a urcat într-un troleibuz aliat pe traseu şi a sustras un aparat de compostat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului,dacă în troleibuz nu se afla niciun călător?

18. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şiînsuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el?

19. Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul deînmatriculare a unui autovehicul?

20. O firmă de transport avea în curtea unităţii un rezervor de500 de litri de combustibil pentru alimentarea vehiculelor firmei.Ce infracţiune săvârşesc doi inculpaţi care pătrund în timpul nopţiiîn curtea unităţii şi sustrag 50 de litri de combustibil?

21. Inculpaţii au pătruns prin efracţie în depozitul unei firmede telefonie şi au sustras 200 de metri de cablu telefonic. Care va fiîncadrarea juridică a faptei?

22. După desfacerea căsătoriei, inculpata a continuat sălocuiască împreună cu fostul soţ, parte vătămată în proces, pentru aîngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. Aceasta a înstrăinatbunurile personale ale părţii vătămate, fără acordul acesteia. Ce sepoate reţine în sarcina inculpatei?

23. Soţii trăiau despărţiţi în fapt, soţia ocupându-se de creştereacopilului minor. Pentru că fiul lor a suferit un accident, soţia avândut mai multe bunuri mobile pentru a face rost de bani, pe carei-a utilizat pentru tratamentul copilului. Soţul a formulat o plângereprin care solicita condamnarea soţiei pentru infracţiunea prevăzutăde art. 210 C.pen. Ce va trebui să dispună Parchetul?

24. iMătuşa şi-a găzduit nepotul din provincie, care urma săsusţină examen la facultate, în Bucureşti. Mătuşa a sustras dinbagajul nepotului suma de 200 de lei. Care este infracţiunea ce sepoate reţine în sarcina rnătuşii?

25. Inculpatul, muncitor într-o echipă de fierari betonişti, a fosttolerat să doarmă alternativ, timp de aproximativ 6 luni, în una dincele două camere situate într-un cămin de nefamilişti, în care eracazată echipa din care făcea parte. Cum va fi încadrată fapta sa, de

a fi sustras într-o noapte, pe când se afla, pentru a dormi, într-una din acele încăperi, diverse obiecte şi sume de bani, aparţinând muncitorilor din ambele camere?

26. Ce se va reţine în sarcina lui B., care a sustras două paharedin hotelul unde era cazat?

27. Partea vătămată a invitat acasă o prostituată. După ce aîntreţinut relaţii sexuale, partea vătămată a adormit, iar prostituataa sustras mai multe bunuri din casă. Fiind trimisă în judecatăpentru infracţiunea de furt; inculpata a solicitat încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, întrucât la momentulsăvârşirii faptei era găzduită de partea vătămată. Ce trebuie sădispună instanţa?

28. Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de asustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat?

29. Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie încontradictoriu cu partea vătămată, pe care a şi lovit-o cu pumnii.Agresată, partea vătămată a plecat din restaurant. După plecarea sa,inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pemasă, împrejurare în care şi-a însuşit respectivul bun. Ce încadrarejuridică se va reţine în sarcina inculpatului?

30. A trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinândfirmei la care era angajat. L-a înştiinţat despre acest lucru pe B şiau convenit ca B să simuleze un atac asupra lui A, căruia sa-iaplice câteva lovituri şi să-i ia suma de bani, urmând ca apoi ceidoi să împartă banii. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinuteîn sarcina fiecăruia dintre cei doi?

31. Inculpaţii au lovit, cu ajutorul unor răngi, doi ciobani aflaţicu oile la câmp, furând mai multe oi; după sustragere, inculpaţiii-au lovit din nou pe ciobani, pentru a-şi asigura păstrarea oilor. însarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie înconcurs. Este corectă soluţia?

32. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori, având impresiacă aceasta a injuriat-o. Victima, speriată, a scos telefonul mobil dinbuzunar, încercând să sune la poliţie. Făptuitorul a smuls din mâna

victimei telefonul, pentru a o împiedica să sune la poliţie. A înmânat în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi i-a spus să facă ce vrea cu el Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului?

33. Inculpatul s-a apropiat de victima care vorbea la telefonulmobil şi i 1-a smuls din mână, fugind cu el. Care este încadrareajuridică a faptei, având în vedere că partea vătămată nu şi-a scos uncertificat medico-legal, întrucât asupra sa nu au fost exercitateviolenţe fizice?

34. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată, pe care o cunoscuse în acea zi, la el acasă, la o cafea. După ce i-a oferit o cafea şipartea vătămată a încercat să se retragă, inculpatul a ameninţat-o cănu îi va permite să plece, dacă nu îi dă ceasul şi inelul. Se poatereţine în sarcina inculpatului săvârşirea unei tâlhării într-o locuinţă?

35. Inculpaţii au pătruns într-o seră pentru a sustrage morcovi.Acolo, au întâlnit o persoană pe care au început să o loveascăcrezând că este paznic, până când aceasta le-a dezvăluit că şi eavenise pentru a fura morcovi. Instanţa a schimbat încadrareajuridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat,motivând câ a existat o eroare cu privire la persoana agresată. Estecorectă soluţia instanţei?

36. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care aameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare, luându-le banii pecare îi aveau asupra lor?

37. Inculpatul s-a dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi aîncărcat portbagajul maşinii cu porumb, care fusese de curândrecoltat şi depozitai pe câmp. In momentul în care încerca să părăsească parcela, doi poliţişti i-au făcut semn să oprească. Inculpatul,în loc să încetinească sau să oprească autoturismul, a accelerat,conducând autoturismul în direcţia celor doi, şi a trecut printre ei,accidentându-i grav. Unul dintre poliţişti a decedat a doua zi,celălalt a avut nevoie de 90 de zile de îngrijiri medicale. Care va fiîncadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat?

38. Cum va fi încadrată fapta inculpatului de a sustrage bunuridintr-un magazin, motiv pentru care a fost urmărit şi somat de un

poliţist, de a se întoarce apoi şi de a-1 lovi pe poliţist cu o sticlă peste mâna în care avea pistolul, cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor?

39. Inculpatul a pătruns prin efracţie într-o locuinţă cu intenţiade a sustrage bunuri. Partea vătămată se afla în casă şi, după oconfruntare fizică cu aceasta, inculpatul a legat-o de un picior alunei mese, pentru a putea sustrage bunuri. Ce se va reţine însarcina inculpatului?

40. Z a cumpărat în luna februarie 100 de oi de la V. Cei doi auconvenit ca preţul să fie plătit în mai multe tranşe până la sfârşitullunii iunie, urmând ca, dacă Z nu îşi îndeplineşte obligaţia, să-irestituie oile lui V. La 3 august, întrucât nu plătise preţul, Z a fostnevoit să restituie oile Iui V. în tot acest timp, Z le-a spusprietenilor săi că a cumpărat 100 de oi şi le-a şi arătat. La 7 august,inculpatul le-a spus prietenilor săi A şi B că noaptea i-au fostsustrase oile şi că, din informaţiile sale, acestea se află la o stânădin satul vecin, împrejurare în care i-a rugat să îl ajute să lerecupereze. Noaptea, cei trei s-au deplasat în satul vecin, au ajunsla o stână şi au constatat că oile se află acolo. Z i-a rugat pe A şi Bsă conducă oile la stâna sa, în timp ce el va avea o discuţie cuciobanul. Z a pătruns în coliba ciobanului angajat de V şi, pentrua-1 împiedica pe acesta să se opună sustragerii oilor, i-a aplicat maimulte lovituri cu un par şi apoi l-a legat de un stâlp, aban-donându-1. Z, A şi B au fost trimişi în judecată. Ce ar trebui sădispună instanţa?

41. Inculpatul a pătruns în curtea unei societăţi comerciale,sărind gardul, pentru a sustrage bunuri, moment în care a fostatacat de mai mulţi câini folosiţi la pază. Inculpatul a pulverizat unspray lacrimogen însă, cum acesta nu a avut efect, a fugit, de teamăsă nu fie muşcat. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de tâlhărie. Este corectă încadrarea juridică?

42. Fapta inculpatului care, primind în custodie, pe baza unuiproces-verbal, de la executorul judecătoresc, anumite bunuri proprietatea persoanei vătămate, refuză să le restituie acesteia, reprezintă infracţiune?

43. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de aprimi un telefon mobil pentru a-1 repara şi de a refuza să îl mairestituie?

44. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. întrucât nu i seplătise salariul de două luni, făptuitorul şi-a dat demisia şi a reţinutuneltele folosite în procesul muncii, care îi fuseseră încredinţate defirmă, menţionând că le va restitui la plata drepturilor salarialerestante. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia?

45. Partea vătămată a împrumutat vecinului său, pentru douăsăptămâni, o maşină de tuns iarba. Vecinul a decedat înainte de a firestituit maşina. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îirestituie bunul, însă aceasta, deşi ştia cui aparţine maşina, a refuzatsă i-o înapoieze, spunând că ei nu i-a fost înmânat niciun bun. Sepoate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia?

46. Proprietarul unei turme a angajat un cioban, pentru a aveagrijă de oi. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de douăluni cât a păstorit turma, pentru nunta fiicei sale. Se poate reţinevreo faptă penală în sarcina ciobanului?

47. Inculpatul a venit la apartamentul lui V. şi i-a spus că esteprietenul fratelui său, că acesta a rămas fără benzină la o distanţăde 500m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentrubenzină. V. i-a dat inculpatului 100 lei pentru a-i înmâna frateluisău. Ulterior, V a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten laea. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului?

48. D. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi deaproximativ 3 ani, în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă,maşter şi autorizaţii de funcţionare. S-a constatat însă că D. nuabsolvise niciodată facultatea de medicină. Ce se poate reţine însarcina lui D.?

49. X a cumpărat de la Y o cantitate mare de marfă şi i-a lăsatacestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţulstabilit de cei doi. Când s-a prezentat la bancă şi a introdus cecul laplată, Y a constatat că nu exista acoperire în cont. Y a formulat oplângere penală. Ce se poate reţine în sarcina lui X? Dar dacă X a

lăsat un cec în alb drept garanţie , înştiinţându-1 pe Y că nu are disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash, dar acest lucru nu se întâmplă şi Y completează cecul, îl introduce la plată, constată că nu există disponibil în cont şi apoi face plângere penală?

50. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garderobieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru cares-a eliberat fisă, pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat?

51. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la oagenţie „Loto" un loz falsificat, ulterior constatat nevalabil încadrul operaţiei de omologare?

52. Inculpatul i-a vândut lui B o vacă pe care o furase cu douăzile în urmă, fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă cumpărătorului. După câteva zile, victima furtului şi-a recunoscut animalul,iar B i-a înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie împotrivainculpatului, care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea deînşelăciune. Ce ar trebui să decidă instanţa?

53. Un vânzător gestionar, angajat la o unitate de comercializare a fructelor, a fost răcit timp de două zile şi a rugat-o pesoţia sa să se ocupe de vânzare. Soţia şi-a însuşit sumele obţinutedin vânzarea fructelor, fără să-i spună soţului. Cine poate fi tras larăspundere penală pentru lipsurile din gestiune?

54. Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului carea scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice, dintrecare pe unele le-a cheltuit, iar pe altele le-a ascuns în magazie?

55. B a intrat într-un restaurant, s-a aşezat la o masă pe care agăsit un telefon mobil, pe care 1-a băgat în buzunar. Cel careocupase în prealabil masa s-a întors şi 1-a întrebat pe B dacă nu agăsit un telefon, dar B a negat. Se poate reţine vreo infracţiune însarcina lui B?

56. X, nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoriaCraiova se tergiversa, a protestat în faţa Ministerului Justiţiei, undeşi-a parcat autoturismul, 1-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. Autoturismul a explodat, aterizând pe spaţiul verde din faţa ministerului. Nu s-au înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio persoană.Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X?

57. Nervos că fiul său avusese un accident, S şi-a scos din garajmaşina proprietate personală pe care o condusese fiul său, a luat unciocan şi a lovit-o timp de 5 ore, până a distrus-o. Ce faptă penalăse poate reţine în sarcina lui S?

54. X a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului? Sepoate reţine în sarcina sa vreo faptă penală?

58. Mai mulţi romi au ocupat o casă de vacanţă aflată la marginea unei păduri. Deşi proprietarul le-a pus în vedere să părăsească imobilul, aceştia au refuzat, argumentând că, la momentulcând au ocupat-o, casa era părăsită. Proprietarul a formulat plângere penală împotriva lor. Se poate reţine vreo infracţiune?

60. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă, după ce acumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului, s-a înţeles cuaceştia ca el să le găsească alţi cumpărători, iar apoi, în bazaacestei promisiuni, autorii l-au solicitat să le transporte şi valorificemărfuri sustrase ulterior de ei, dăruindu-i unele bunuri furate?

61. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100lei. Mama 1-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun, iarfiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o oferise la acest preţ. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoibicicleta. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar însarcina fiului?

Teste grilă

1. Prin infracţiunea de furt:a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare;b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare;a) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului

bunului mobil.

2. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material:a) imobilele prin destinaţie;b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius);c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).

3. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când:a) bunul în cauză aparţine făptuitorului;a) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana

vătămată;

b) bunul în cauză fusese pierdut.

4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă:a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început, dar

ea nu a fost dusă până la capăt;b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile, fiind prins ime

diat după sustragere;c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază, dar

nu reuşeşte să treacă de paznic.

5. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:a) doar dacă au valoare economică;b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.

6. în cazul inculpatei care, neprimind chiria de la partea vătămată, i-a luat acesteia, fără consimţământul ei, o bluză, afirmând căi-o va restitui când va primi chiria, instanţa supremă a decis că:

a) fapta constituie infracţiunea de furt, deoarece făptuitorul ştiecă ia un bun fără consimţământul posesorului său;

b) fapta reprezintă infracţiunea de furt, deoarece nimeni nu-şipoate face dreptate singur;

c) fapta nu constituie furt, deoarece lipseşte scopul însuşirii penedrept.

7. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau douăpersoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora, încadrareajuridică va reţine:

a) două infracţiuni de furt;b) o infracţiune de furt;c) o infracţiune de furt în formă continuată.

8. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămatăcoboară din maşină fără să-şi recupereze un bun depus pe banchetadin spate, nu o atenţionează, iar ulterior îşi însuşeşte bunulrespectiv, reprezintă infracţiunea de:

a) însuşirea bunului găsit (art. 216 C.pen.);

b) furt (art. 208 C.pen.);c) furt calificat [săvârşit într-un mijloc de transport în comun —

art. 209 alin. ( l ) lit. f) C.pen.],

9. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie repre

zintă:a) furt calificat, săvârşit în public [art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen.];b) furt calificat, săvârşit într-un mijloc de transport în comun

[art. 209 alin. ( 1 ) lit. f) C.pen.];c) furt simplu, întrucât autobuzul, neavând niciun călător şi

fiind oprit, nu servea ca mijloc de transport în comun.

10. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă:a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public, dacă bunul

se afla într-o cameră de hotel;b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de trans

port în comun, dacă sustragerea are loc într-un taxi;c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public, dacă fapta

are loc într-un magazin deschis, dar în care nu se află niciun cumpărător.

11. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. 211 C.pen.):a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte;a) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea

bunului furat;b) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă

sau neputinţă de a se apăra.

12. Tâlhăria este o infracţiune:a) complexă;b) de obicei;c) simplă.

13. în cazul infracţiunii de tâlhărie:a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau

de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa;b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice;c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod

obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial.

14. în cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă,atacă victima, unul săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sus-trăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:

a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt;

b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicatloviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor;

c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.

15. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, ameninţând-o cu un cuţit, şi victima se conformează, încadrarea juridică va fi:

a) şantaj (art. 194 C.pen.);b) ameninţare (art. 193 C.pen);c) tâlhărie (art. 211 C.pen.).

16. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la loculfaptei cu el, urmată de restituirea autoturismului după numai o zi:

a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;b) nu reprezintă infracţiune;c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.

17. însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu,reprezintă:

a) furt;b) însuşirea bunului găsit;c) abuz de încredere.

18. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 213C.pen.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte:

a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C.pe numele proprietarului;

b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plăti

torului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol ctc).

19. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este:a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul;b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ;c) existenţa unui act translativ de proprietate.

20. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaşşi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de:

a) furt;b) gestiune frauduloasă;c) abuz de încredere.

21. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este:a) doar un bun mobil;b) doar o sumă de bani;c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.

22. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă" poate fi:a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică;b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;a) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea

altei persoane.

23. La infracţiunea de înşelăciune (art. 215 C.pen.), urmareaimediată constă:

a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei;c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material

injust.

24. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea denume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:

a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals, falsul privind identitatea etc);

b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste elemente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii deînşelăciune în forma agravată prevăzută la art. 215 alin. (2) C.pen.;

c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiunecomplexă.

Practică judiciară

Prin sentinţa penală nr. 2619/29.11.2006, pronunţată de Judecă-toria Sector 1 Bucureşti, în dosarul nr. 33795/299/2006, în baza art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e) Cod penal, cu aplicarea

art. 37 lit. a) Cod penal, a fost condamnată inculpata S.A.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare.

In baza art. 61 Cod penal, a revocat liberarea condiţionată privind restul de 373 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 90/28.01.2003 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, pe care 1-a contopit în prezenta, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care a aplicat un spor de 6 luni, în final inculpata urmând să execute 5 ani şi 6 închisoare. A făcut aplicarea art. 71 — art. 64 lit. a) teza finală şi lit. b) Cod penal. în baza art. 350 alin. (1) Cod procedură penală, a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpată. în baza art. 88 Cod penal, a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25.09.2006 la zi. în baza art. 346 alin. (1) Cod procedură penală, a luat act că partea vătămată G.G.C. nu s-a constituit parte civilă. în baza art. 191 alin. (1) Cod procedură penală, a obligat inculpata la 800 RON cheltuieli judiciare către stal, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, prima instanţa a reţinut că în data de 25.09.2006, în timp ce se afla în Piaţa Amzei, inculpata S.A.M. a observat-o pe partea vătămată G.G.C, care avea pe umăr o poşetă în al cărei buzunar exterior inculpata a observat că se afla un telefon mobil. Inculpata a urmărit-o pe partea vătămată, în timp ce aceasta se uita îndeaproape la vitrinele magazinelor, şi a urmat-o pe aceasta când a intrat într-un magazin de pantofi. Aici, s-a aşezat în spatele părţii vătămate şi, profitând de aglomeraţie, a împins-o pe partea vătămată de mai multe ori, până când poşeta pe care o avea pe umăr s-a deplasat către spate, după care a acoperit poşeta părţii vătămate cu sacoşa pe care o avea în mâna dreaptă, iar cu mâna stângă a sustras din buzunarul exterior telefonul mobil al acesteia, după care a părăsit în grabă magazinul, intenţionând să se îndepărteze de locul faptei. Inculpata a fost imobilizată în momen-tele imediat următoare de organele ce poliţie care o supraveghea-seră până în acest moment, asupra inculpatei fiind găsit telefonul mobil, care a fost restituit părţii vătămate în prezenţa martorei D.F. Inculpata a negat săvârşirea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât şi cu ocazia audierii în faza cercetării judecătoreşti. Inculpata a

susţinut, că nu a sustras telefonul mobil respectiv, că a intrat în magazin pentru a proba o pereche de ghete după care, în momentul când dorea să se îndrepte spre casă, s-a întâlnit cu numitul B, pe care îl cunoştea din penitenciar, care i-a dat să ţină în mană un telefon mobil, fără să îi spună ce este cu acest telefon. Inculpata a susţinut că s-a deplasai câţiva metri împreună cu numitul B, intenţionând să iasă din piaţă şi să ajungă la staţia de metrou pentru a merge acasă, însă a fost oprită de organele de poliţie, care au găsit asupra sa telefonul mobil şi au învinovăţit-o de furt. A sus-ţinut inculpata că numitul B a fugit în momentul în care de ei s-au apropiat organele de poliţie.

Instanţa a înlăturat apărările inculpatei, ca nesincere, necorobo-rându-se cu materialul probator administrat în cauză. Astfel, instanţa a constatat că în cuprinsul procesului-verba! de constatare a infracţiunii a fost reţinută şi descrisă întreaga activitate a incul -patei, organele de poliţie consemnând în detaliu actele materiale prin care inculpata şi-a pus în aplicare rezoluţia infracţională.

Martora D.F. a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei că, deşi nu a observat momentul în care a fost comisă fapta, a văzut că organele de poliţie au luat de la inculpată un telefon mobil, pe care partea vătămată 1-a recunoscut ca fiind al său. Instanţa a reţinut în acelaşi sens şi declaraţiile părţii vătămate, date în cursul urmăririi penale, din care rezultă că aceasta a simţit că este împinsă de persoana ce se afla în spatele său, iar când s-a uitat a observat că în mână aceasta avea o sacoşă din plastic pe care o ţinea foarte aproape de poşeta sa, în momentele următoare fiind întrebată de organele de poliţie dacă i s-a sustras vreun bun. Declaraţiile părţii vătămate confirmă menţiunile procesului-verbal de constatare a infracţiunii.

Instanţa a mai reţinut că susţinerile inculpatei nu pot fi primite, întrucât din actele dosarului reiese că sustragerea bunului s-a realizat în interiorul magazinului, or, inculpata afirmă că telefonul i-a fost dat de o persoană care nu fusese în magazin, cu care s-a întâlnit în faţa acestuia.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal. în acest sens a evaluat modul concret în care a fost săvârşită fapta, urmările ce puteau fi

produse, poziţia constantă şi evident nesinceră a inculpatei, cir -cumstanţele personale ale acesteia, aspectul că a suferit numeroase condamnări pentru săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură (astfel cum reiese din fişa de cazier aflată la fila 32-33 din dosar), dovedind astfel o periculozitate sporită. Condamnările anterioare nu şi-au îndeplinit scopul reeducativ, condiţii în care apare ca evident că ocrotirea ordinii publice şi a valorilor sociale enumerate de art. 1 Cod procedură penală poate fi realizată numai dând prioritate scopului eliminatoriu al pedepsei.

împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpata, criticând-o sub aspectul nelegalităţii si netemeiniciei, considerând că sporul aplicat de 6 luni închisoare nu se justifică, pedeapsa de 5 ani închisoare care a fost stabilită pentru infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind suficientă pentru atingerea scopului pre-ventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate atât prin prisma criticilor formulate de apelanta-inculpată, câl şi din oficiu, sub toate aspectele, potrivit art. 371 alin. (2) Cod procedură penală, Tribunalul a apreciat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Astfel, din fişa de cazier a inculpatei aflată la fila 31 d.u.p., rezultă că aceasta a fost în repetate rânduri condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat după cum urmează:

în perioada minoratului a fost internată la SSMR până la 18 ani prin sentinţa penală nr. 3312/6.12.1995 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti; ulterior, a fost condamnată la 1 an închisoare tot minoră fiind, prin sentinţa penală nr. 1126/22,11.1995 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti; a mai fost condamnată la l an şi 6 luni închi-soare tot în minorat, prin sentinţa penală nr. 270/18.02.1998 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, a fost condamnată la 3 ani închi-soare, pedeapsă în care a fost contopit şi restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 117 zile, fără însă a i se aplica vreun spor. Din această pedeapsă inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 357 zile. Ulterior, a fost con-damnată la 3 ani închisoare tot pentru o infracţiune de furt calificat, pedeapsă în care s-a contopit restul rămas neexecutat de 357 zile închisoare, fără a primi vreun spor. Şi din această pedeapsă aplicată prin sentinţa penală 1776/15.06.2001 a Judecătoriei Sector

4 Bucureşti inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest neexe-culat de 315 zile închisoare. Prin sentinţa penală 1655/25.06.2002 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti inculpata a mai fost condamnată la 3 ani închisoare pentru furt calificat, i s-a revocat liberarea condiţionată şi au fost contopite 2 pedepse de 3 ani închisoare fiecare, care au fost constatate ca fiind concurente, pentru întreaga activitate infracţională inculpatei stabilindu-i-se ca pedeapsă rezultantă aceea de 4 ani şi 6 luni închisoare. Ultima condamnare a fost de 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 90/20.01.2003 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, din care s-a liberat condiţionat cu un rest de 373 zile închisoare. Din această expunere a antecedentelor penale ale inculpatei, rezultă că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă sporita cu 6 luni, este chiar blândă faţă de perseverenţa infracţională a inculpatei şi specializarea acesteia în săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului, cu atât mai mult cu cât rezultă că inculpata este consumatoare de droguri, faptă ce în sine prezintă pericol social deosebit, şi care este de natură să o determine să săvârşească infracţiuni de furt calificat, în vederea procurării unor sume de bani.

împotriva sentinţei penale şi a deciziei penale a formulat recurs inculpata, criticând cele două hotărâri ca netemeinice sub aspectul individualizării pedepsei şi solicitând redozarea acesteia. A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 Cod procedură penală.

Curtea, analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor for-mulate, cât şi prin prisma cazurilor de casare care, conform dispo -ziţiilor art. 3859 alin. (3) Cod procedură penală se pun în discuţie din oficiu, a constatat că recursul formulat este nefondat. Inculpata a fost condamnată la 5 ani închisoare pentru că a fost surprinsă în flagrant în timp ce sustrăgea un telefon mobil din geanta părţii vătămate G.G.C. La aprecierea cuantumului pedepsei şi a modului de executare a acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere gravitatea faptei comise, dar şi periculozitatea inculpatei. Periculozitatea poate fi dedusă în special din antecedenţa penală a acesteia. Incul -pata a fost condamnată în repetate rânduri pentru fapte de aceeaşi natură, ceea ce indică o specializare în comiterea unor astfel de

infracţiuni, o periculozitate sporită, precum şi faptul că anterioarele condamnări nu au condus la reeducarea acesteia. De aceea, Curtea a considerat că o reducere a cuantumului pedepsei nu ar fi de natură să asigure îndeplinirea scopurilor prevenţiei generale şi ale prevenţiei speciale. De aceea, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală a respins ca nefondat recursul şi conform art. 192 alin. (2) Cod procedură penală a obligat-o pe inculpată la cheltuieli judiciare către stat.

Exerciţiu

La 14 ian. 2007, ora 23:00, A şi B au pătruns într-o farmacie, în afara programului cu publicul, cu intenţia de a sustrage bani. în interior au constatat însă prezenţa unei farmaciste, pe care au ame-ninţat-o cu un cuţit să spună cum se deschide casa de bani. Aceasta a refuzat, motiv pentru care A a imobilizat-o şi a legat-o cu o curea de un dulap, timp în care B încerca să deschidă casa de bani. în momentul în care B a încercat să forţeze încuietoarea casei de bani, s-a declanşat alarma, cei doi s-au speriat şi au fugit. Farmacista a reuşit să se dezlege la câteva secunde de la fuga celor doi.

Din fişa de cazier a lui A, născut la 30 decembrie 1984, rezultă că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 112/2003 a judecă-toriei J, definitivă prin neapelare la 5 ianuarie 2004, la un an închi-soare cu suspendarea executării pedepsei. B, născut la 29 decem-brie 1993, nu este cunoscut cu antecedente penale.

întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti.

Titlul V Infracţiuni contra autorităţii


l. Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiectjuridic generic relaţiile sociale privind autoritatea, iar unele din eleau şi un obiect juridic secundar, deoarece prin intermediul lor suntocrotite şi alte valori: libertatea, integritatea fizică şi sănătateapersoanei (de exemplu, în cazul infracţiunii de ultraj).

2. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prinintermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (deexemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 242 C.pen., obiectulmaterial constă în înscrisuri: dosare, registre, documente) sau opersoană care este reprezentantul autorităţii (de exemplu, în cazulinfracţiunii de ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe, obiectulmaterial constă în corpul persoanei).


Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. 243 alin. (2) şi art. 244 alin. (2), subiectul activ este custodele, iar în cazul de la art. 242 alin. (3), este funcţionarul public.

Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată. La infracţiunea de ultraj, subiectul pasiv secundar este funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, iar în cazul agravantei de la alin. (5) subiectul pasiv poate fi doar un judecător, procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar. Şi la infracţiunea prevăzută de art. 239 1 subiectul pasiv secundar este circumstanţial soţul sau o rudă apropiată a uneia din persoa -nele prevăzute în art. 239 alin. (5).

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii

în cazul infracţiunii prevăzute de art. 241, timpul reprezintă un element circumstanţial, existând o variantă agravată, în situaţia în care purtarea tară drept de uniforme, grade sau insigne militare se săvârşeşte în timp de război.


Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. De exemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 236, situaţia premisă este dată de existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat.


Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune, fiind vorba de infracţiuni comisive: manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României, la ofensa adusă unor însemne; ameninţarea, lovirea sau orice acte de violenţă, vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă, la ultraj, etc.

Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu, la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei.

Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, ex re,


Vinovăţia. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie, directă sau indirectă. Excepţie face art. 242 unde varianta din alin. (2) poate fi comisă şi din culpă.

Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice.


Tenlativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor, dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 242 alin. (1) C.pen. Infracţiunea prevăzută de art. 241 C.pen. are un caracter continuu, celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuată.

VIII. VarianteCu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 240, care are doar

variantă tip, celelalte infracţiuni din titlu prezintă şi varianteagravate.

VIII. Sancţiuni

De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii, dar la unele infrac-ţiuni [art. 241alin. (1), (2), art. 242 alin. (2), art. 243, art. 244] pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii.

întrebări

1. Care sunt însemnele României?

2. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj?

3. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj?

4. In ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare decalităţi oficiale?

5. Care sunt formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sausemne distinctive?

6. Care este obiectul material ai infracţiunii de sustragere saudistrugere de înscrisuri?

7. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii?

8. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragerede sub sechestru?

Speţe

1. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa, cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale de serviciu, dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist?

2. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru careexista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului,însă această hotărâre nu a fost pusă în executare?

3. Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun untelefon mobil de la partea vătămată. Aceasta şi-a declinat calitateade poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-1 urmeze la secţia depoliţie. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei, încercând săscape. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

4. între părţi, care erau vecini, a avut loc un conflict particularşi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produsviolenţe reciproce, în legătură cu un dulap aparţinând familieiinculpatului, pe care cealaltă parte, agent de poliţie de poliţie, îldeţinea pe nedrept, inculpatul stăruind să-1 restituie. Ulterior incidentului, lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpatului. In sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultrajprevăzută de art. 239. Este corectă încadrarea juridică?

5. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat săsilească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident, înlegătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut niciolegătură. Ce se va reţine în sarcina acestuia, dacă a avut o atitudineofensatoare şi 1-a ameninţat pe agentul de poliţie?

6. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar, peste mână, cu unbaston confecţionat din textolit, pe motiv că acesta semnalasepoliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos dinpădure, faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentruvindecare 45 de zile de îngrijiri medicale, a fost calificată ca fiindinfracţiune de ultraj prevăzută de art. 239 alin. (2) C.pen. Estecorectă încadrarea juridică?

7. Instanţa a reţinut că, la 7 august 2006, inculpaţii A şi B auintrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul,partea vătămată în cauză, în legătură cu indemnizaţia lor de consilieri, pe care o considerau nejustificat de mică. întâlnind pepartea vătămată, cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări.Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare,împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către Parchet, cu

2. Se poate reţine vreo infracţiune, pe lângă cea de furt calificat,în sarcina inculpatului care, fiind surprins de poliţie sustrâgândbunuri, a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şialte nume ale părinţilor, însă a indicat în mod corect numele său?

8. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care,mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale, pentrua valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt, şi-aatribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă?

10. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fărăvinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale, pecare le-a prezentat băncii, pentru a justifica destinaţia unuiîmprumut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?

11. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificatactele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, prin ştersături şi adăugiri, acte ce au fost folosite la întocmireaevidenţelor contabile?

12. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unormărfuri, pentru a acoperi lipsuri din gestiune?

13. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat ocerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unuit i t lu de proprietate, cerere în care afirma că defunctul nu are alţimoştenitori, deşi cunoştea că există moştenitori?

14. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenulde drept penal?

Teste grilă

1. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri oficiale" poate fi:

a) orice funcţionar;b) doar funcţionarul public;c) orice persoană.

2. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisurioficiale (art. 288 C.pen.):

a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;b) esle necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe

juridice;c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.

3. în cazul infracţiunii de „fals intelectual":a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului;b) alterarea priveşte conţinutul actului;c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.

4. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:a) doar un înscris oficial;b) doar un înscris sub semnătură privată;c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.

5. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă,atât în numele său, cât şi în numele soţiei sale de care era despărţitîn fapt, după care a depus cererea la primărie, constituie:

a) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu uz defals;

a) fals în înscrisuri sub semnătură privată;b) fals intelectual.

6. încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedireastării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folositfără drept poate reprezenta infracţiunea de:

a) fals în declaraţii;b) fals privind identitatea;c) uz de fals.

7. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii" este:a) martorul, expertul sau interpretul;b) persoana care face în public declaraţii calomnioase;c) orice persoană, capabilă să facă declaraţii producătoare de

consecinţe juridice.

Exerciţiu

La 20.07.2008, T., folosind un contract de vânzare-cumpărare fals al unei case şi un act de identitate fals, a încercat să vândă imobilul lui C, la biroul notarial X. Notarul a redactat actul de vânzare-cumpărare, dar mai înainte de a-1 oferi părţilor pentru a-1 semna, având suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor lui T., a chemat poliţia. T. a fost reţinut şi pe numele său s-a emis un mandat de arestare pe data de 21.07.2008. Inculpatul a fost pus în libertate la 15.12.2008.

întocmiţi dispozitivul hotărârii pronunţate la 15 iunie 2009.

Subiecte de examen

Subiectul nr. 1

I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte

1, Care este obiectul juridic şi care este obiectul material la infracţiunea de trădare (art. 155 C.pen.)?

2. în ce constă distincţia între vătămarea corporală (art. 181 C.pen.) şi vătămarea corporală gravă (art. 182 C.pen.) din punctul de vedere al laturii obiective?

3. Cine nu poate avea calitatea de subiect activ Ia infracţ:

îuneade avort?

4. în ce constă este elementul material şi condiţia ataşată aces-tuia, la infracţiunea de viol?

II. încercuiţi varianta corectă - 2,5 p 'ntncte

1, în cazul comiterii unei infracţiuni de atentat (art. 160 C.pen.) prin uciderea victimei, se va reţine:

a) infracţiunea de atentat în concurs real cu cea de omor;b) infracţiunea de atentat în concurs ideal cu cea de omor;c) doar infracţiunea de atentat deoarece aceasta absoarbe omorul.

motivarea că încadrarea juridică este greşită, pentru că ar fi trebui să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. Ce va decide instanţa superioară în grad?

8. Partea vătămată Z, poliţist comunitar, se afla în timpul serviciului, patrulând împreună cu un coleg al său. Inculpata S, soacrapărţii vătămate, 1-a insultat pe Z, după care 1-a lovit cu o sacoşă încap, acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. Ceinfracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S?

9. Inculpatul a fost condamnat, între altele, pentru săvârşireainfracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale şi port nelegal de semnedistinctive pentru că oficia slujbe religioase, deşi nu era preot. Estecorectă soluţia?

10. Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şiatribui fără drept calitatea de detectiv particular, ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale.Ce va decide instanţa?

11. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a solicita spre control certificatele de producător ale mai multor persoane, cărora le-a spus că este funcţionar la primărie, obţinândastfel mai multe sume de bani drept taxe?

12. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustragemărfuri dintr-un vagon, după distrugerea în prealabil a sigiliuluiaplicat pe uşa acestuia?

Teste grilă

1. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar careşi-a depăşit atribuţiile de serviciu, reprezintă infracţiune de:

a) ultraj;b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;c) lovire sau alte violenţe.

2. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea, după ce a sustras un bun, reprezintă infracţiune de:

a) ultraj;b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie;c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt.

3. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri(art. 242 C.pen.) are ca element material în varianta tip:

a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ deurmărire penală, de o instanţă de judecată sau de un alt organ dejurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinatunuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta;

b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, documentsau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unuiorgan sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele lacare se referă art. 145 C.pen.;

c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinereaunei persoane juridice, de drept public sau privat, dacă acest înscrisavea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv.

4. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune:a) de pericol;b) de rezultat;c) complexă.

5. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legalsechestrat reprezintă infracţiunea de:

a) sustragere de sub sechestru (art. 244 C.pen.);b) furt (art. 208 C.pen.);c) furt (art. 208 C.pen.) în concurs cu infracţiunea de sustragere

de sub sechestru în formă agravată Jart. 244 alin. (2) C.pen.].

Titlul VIInfracţiuni care aduc atingere unor activităţi

de interes public sau altor activităţireglementate de lege

Acest titlu este format din patru capitole:Capitolul I: Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul.Capitolul II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei.Capitolul III: Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate.Capitolul IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru

unele activităţi reglementate de Lege.Se va face câte o caracterizare generală a infracţiunilor cuprinse

în fiecare din primele două capitole.

Capitolul I Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul



1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiectjuridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu. întrucât prin intermediul unor infracţiuni suntprotejate şi alte valori, se poate vorbi şi de un obiect juridic secundar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului(spre exemplu, la infracţiunea prevăzută de art. 248 C.pen.), fie dinrelaţiile privind ocrotirea demnităţii, libertăţii, integrităţii fizice şisănătăţii persoanei (art. 250 C.pen.).

2. Obiectul material. în general, aceste infracţiuni nu au obiectmaterial. Există şi excepţii, de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art. 252 C.pen. (documentul ce constituie secret de stat) sau

în cazul art. 250 C.pen., când purtarea abuzivă constă în exerci-tarea de violenţe (corpul persoanei).


1. Subiectul activ este, de cele mai multe ori, calificat: funcţionarul sau funcţionarul public. Prin excepţie, la infracţiunile de darede mită şi trafic de influenţă, subiectul activ nu este circumstanţial,ci poate fi orice persoană. Infracţiunile sunt susceptibile de parti-cipaţie sub toate formele, cu precizarea că, în cazul celor cu subiectactiv circumstanţial coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerutăde lege subiectului activ.

2. Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintăfuncţionarul. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent),respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazulinfracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 247 C.pen.).

IU. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă rele-vanţă, cu o singură excepţie, în cazul conflictului de interese (art. 253' C.pen.); în cazul acestei infracţiuni, pentru una dintre modalităţi, existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp de cinci ani, în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale ori de muncă, între funcţionar şi persoana care realizează un folos material de pe urma activităţii acestuia.

IV. Situaţia premisă constă în preexistenta unor atribuţii deserviciu de care este legată săvârşirea faptei.


Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune, prin care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. La infracţiunea prevăzută de art. 252 C.pen. există o cerinţă esenţiala ataşată elementului material, constând în aceea că fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului.

Urmarea imediată. Cele mai multe infracţiuni din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol, dar sunt şi infracţiuni la caxe rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări

însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care se referă art. 145 C.pen,, sau o pagubă patrimo-niului acesteia (art. 248, art. 248', art. 249 C.pen.).

Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infrac-ţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol).


Vinovăţia este cerută, în genera], în forma intenţiei, directă sau indirectă. La infracţiunile prevăzute de art. 249 şi art. 252 C.pen., forma de vinovăţie este culpa.

Mobilul şi scopul. Existenţa infracţiunii prevăzute de art. 247 C.pen. este condiţionată de un mobil special, în baza căruia acţio-nează făptuitorul, ura sau desconsiderarea pe motiv de sex, religie, naţionalitate etc.


Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din capitol, dar nu se sancţionează. Tentativa nu este posibilă la infrac -ţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Multe dintre aceste infrac -ţiuni pot fi cornişe în formă continuată. La infracţiunile de pericol, consumarea are loc în momentul realizării elementului material; pentru cele de rezultat, consumarea are loc, după caz, în momentul producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei.

Vffl. Variante

Infracţiunile prevăzute de art. 252, art. 2531, art. 256 şi art. 257 prezintă doar variantă tip. în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 246-250 există, pe lângă o variantă tip, şi o variantă atenuată, atunci când subiectul activ este un funcţionar. Celelalte infracţiuni prezintă şi variante agravate.

IX. Sancţiuni

De regulă, este prevăzută pedeapsa închisorii. La infracţiunile prevăzute de art. 249 alin. (1) şi art. 250 alin. (1), (2) şi (3) C.pen., pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.

întrebări

1. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciucontra intereselor persoanelor?

2. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciuprin îngrădirea unor drepturi?

3. Care este elementul material al infracţiunii de abuz înserviciu contra intereselor publice?

4. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă înserviciu?

3. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă?

5. în ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau aîteviolenţe şi cea de purtare abuzivă?

7. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat (art. 252 C.pen.) şi cea de divulgare asecretului care periclitează siguranţa statului (art. 169 C.pen.)?

8. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită?

9. în ce constă elementul material al infracţiunii de luare demită?

10. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită?

11. în ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şiinfracţiunea de primire de foloase necuvenite?

12. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloasenecuvenite?

13. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic deinfluenţă?

14. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şicea de înşelăciune?

Speţe

1. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinatcu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lorprin dare în plată, de a nu-şi îndeplini timp de peste un an aceastăobligaţie, cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 150 demilioane lei s-au prescris?

2. Cum poate fi calificată juridic fapta şefului postului depoliţie de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane, întrucâtnu s-a prezentat la chemările anterioare, pentru a fi cercetat într-ocauză aflată în curs de urmărire penală?

3. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor, membru alcomisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii, de afi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul debacalaureat diverse sume de bani, în scopul de a le asigura reuşitala acel examen?

4. Este corectă reţinerea art. 41 alin. (2) C.pen. în sarcina inculpatului condamnat pentru infracţiunea de luare de mită, cu motivaţia că foloasele promise au fost date ulterior în rate?

5. Inculpatul, avocat, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de luare de mită, reţinându-se faptul că a pretins şi primit dela un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contractdrept onorariu? Ce va decide instanţa?

6. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare ocutie cu bomboane, pentru a-i elibera o adeverinţă?

7. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care apretins şi primit o sumă de bani, lăsând să se înţeleagă că prininfluenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr?

8. La dala de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul uneiunităţi o cantitate mare de gresie. în urma cercetărilor efectuate,organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A.D.în cursul cercetărilor, acesta a recunoscut fapta şi a declarat că aputut sustrage gresia, deoarece 1-a mituit pe paznic, pentru a nuinterveni. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de

furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. Inculpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale, întrucât a denunţat fapta. Poate fi reţinută această apărare?

9. Inculpatul, director de bancă, a pretins sume de bani unui client, în scopul acordării unui credit, pentru care respectivul client înde-plinea condiţiile necesare. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa?

Teste grilă

1. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publiceprezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă:

a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unuiorgan sau al unei instituţii de stat, ori al unei alte unităţi din cele lacare se referă art. 145 C.pen., sau o pagubă patrimoniului acesteiamai mare de 100.000;

b) se cauzează un prejudiciu mai mic de 100.000 lei;c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat, ori unei alte

unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen. o pagubă mai marede 200.000 lei.

2. Neglijenţa în serviciu (art. 249 C.pen.) se săvârşeşte:a) numai din culpă;b) numai cu intenţie;c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.

3. Infracţiunea de purtare abuzivă:a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe;b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe

(art. 180 C.pen.);c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare coqiorală şi

vătămare corporală gravă.

4. în cazul infracţiunii de luare de mită (art. 254 C.pen.) folosulinjust:

a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul accep-tării promisiunii;

b) poate consta într-un împrumut;c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pen

tru cel mituit.

5. Elementul material al infracţiunii de luare de mită (art. 254 C.pen.) poate consta în:

a) darea de bani ori alte foloase;b) promisiunea sau oferirea de bani;c) acceptarea promisiunii unor foloase.

fi. Constrângerea rnituitoruîui de către cel care a luat mită de a săvârşi această fapta este:

a) o cauză de nepedepsire;b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;c) o cauză de reducere a pedepsei.

7. La infracţiunea de dare de mită (art. 255 C.pen.) elementul material al faptei:

a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actuluide serviciu;

b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actuluide serviciu;

c) se poate săvârşi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu.

Capitolul II Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei



1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiectjuridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei, bunafuncţionare a acesteia. întrucât prin intermediul unor infracţiunisunt ocrotite şi alte valori, există şi un obiect juridic secundar,constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice, sănătăţii (art. 271, art. 2671 C.pen.) sau libertăţii persoanei (art. 260,art. 259 şi art. 266, art. 271 C.pen.).

2. Obiectul material. în general, aceste infracţiuni nu au obiectmaterial. Când sunt apărate şi alte valori, precum viaţa sau integritatea fizică a persoanei, obiectul material poate consta în corpulpersoanei (de exemplu, art. 267, art. 2671 C.pen.). Infracţiunea prevăzută de art. 272 C.pen. are totdeauna obiect material, reprezentatprin înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă,sau alt organ de jurisdicţie.


1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. La uneleinfracţiuni, subiectul activ trebuie să fie calificai: martor, expert,sau interpret pentru infracţiunea prevăzută de art. 260 C.pen.;funcţionarul public pentru art. 263 C.pen.; persoană aflată în starede reţinere sau deţinere pentru art. 269 C.pen. Participaţia esteposibilă la majoritatea infracţiunilor.

2. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar acărui activitate a fost pusă în pericol. Poate exista şi un subiectpasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţeletulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art. 259, art. 260,art. 261, art. 261', art. 266, art. 267, art. 2671 C.pen.); judecătorul.

procurorul sau un organ de cercetare penală, poliţist sau jandarm, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 272' Cpen.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă.


Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă, ca de exemplu: existenţa unei cauze civile, penale sau disciplinare în cazul art. 260, art. 261; existenţa stării de reţinere sau deţinere pentru art. 269, art. 270 Cpen.


Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune, dar poate consta şi în inacţiuni (art. 262, art. 263, art. 265).

Uroiarea imediată principală constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei. La unele infracţiuni, alături de urmarea imediată principală, se poate produce şi o urmare adia-centă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar (art. 267, art. 267'C.pen.).

Legătura de cauzalitate. Cele mai multe incriminări din capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi, în consecinţă, legătura de cauzalitate rezultă implicit. în cazul în care existenţa faptei este condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu, tortura care a avut ca urmare moartea victimei), raportul dintre elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul ante-rior) trebuie stabilit.


Vinovăţia. De regulă, forma de vinovăţie pentru aceste infrac-ţiuni este intenţia, directă sau indirectă. Există şi infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie, cât şi în culpă (art. 262, art. 263, art. 265 Cpen.).

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă, cu o singură excepţie: în cazul uneia dintre modalităţile torturii, fapta are ca resort „un motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea".


Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 2611, art. 2671, art. 270 alin. (1), (2), (3). Infracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca forma tentativei. Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată. Infracţiunea prevăzută de ari. 266 este continuă.

VIII. Variante

Unele infracţiuni au doar variantă tip (art. 261', art. 265, art. 267, art. 268, art. 272), altele au câte o variantă asimilată (art. 261 şi art. 272'), iar în unele cazuri există variante agravate (art. 259, art. 263, art. 266, art. 267\ art. 269, art, 270, art. 271).

VI. Sancţiuni

De regulă, este prevăzută pedeapsa închisorii. La unele infrac-ţiuni, pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. în cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire [art. 260 alin. (1), art. 262 alin. (2), (3)J, sau de reducere a pedepsei [art. 259 alin. (3), art. 260 alin. (3) Cpen.].

întrebări

1. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase"?

1. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii dedenunţare calomnioasă?

2. Cine poale fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă?

4. în ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii demărturie mincinoasă?

5. Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determinamărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă?

6. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicare aparticipării în proces?

7. Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţare a unorinfracţiuni (art. 262 C.pen.) şi cea de nedenunţare Om. i 70 C.pen.)?

8. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare?

9. Care este elementul material al infracţiunii de favorizareainfractorului?

10. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire?

11. în ce constă diferenţa între următoarele două infracţiuni:omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare şi omisiunea sesizării organelor judiciare?

12. în ce constă elementul material a! infracţiunii de arestarenelegală şi cercetare abuzivă?

13. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la reletratamente?

14. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură?

15. Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea depurtare abuzivă?

16. în ce constă elementul material al infracţiunii de represiunenedreaptă?

17. Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la reletratamente (art. 267 C.pen.) şi cea de represiune nedreaptă (art. 268C.pen.)?

18. Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare?

19. Cine poate ft subiect activ la infracţiunea de înlesnireaevadării?

20. în ce constă elementul material al infracţiunii de nerespec-larea hotărârilor judecătoreşti?

21. în ce constă elementul materia! al infracţiunii de reţineresau distrugere de înscrisuri (art. 272 C.pen.)?

Speţe

1. S-a reţinut în fapt că, în timp ce era audiat de procuror înlegătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie, în momentul încare i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată, inculpatul a inoto-tolit-o şi a rupt-o, spunând că nu corespunde adevărului. Parchetul areţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului, pe lângă infracţiunea de tâlhărie, şi pe cea de sustragere sau distrugere de înscrisuri.prevăzută de art. 242 C.pen. Este corectă încadrarea juridică?

2. S-a reţinut, în fapt, că inculpata a împiedicat-o pe parteavătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusăîn posesie, în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive, iarpe executorul judecătoresc 1-a împiedicat să pună în executareaceastă hotărâre, fără a folosi violenţe sau ameninţări. Prima instanţăa achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sauameninţări fapta nu reprezintă infracţiune. Este corectă soluţia?

3. S.C. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere, fiind cercetat penal. în cadrul audierilor, martorul B.F. afăcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, arătând că în realitate el a condus autoturismul la acea dală. Ce infracţiune se vareţine în sarcina lui B.F.?

4. în sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturiemincinoasă alături de alte infracţiuni, întrucât iniţial a avut îndosar, anterior extinderii penale, calitatea de martor şi, în aceastăcalitate, a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului. Este corectăîncadrarea juridică?

5. Inculpatul P.A. a fost trimis în judecată pentru infracţiuneade cercetare abuzivă, reţinându-se că a aplicat mai multe lovituricu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor, pentru a-1determina să recunoască săvârşirea unui furt. Inculpatul s-a apărat,arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteiinfracţiuni, deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine declaraţii întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadruprocesual, împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.Ce ar trebui să decidă instanţa?

6. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni, una dintre inculpate s-a declarat unică moştenitoare, deşi ştia că decedata mai avusese o nepoată aflată în străinătate, iar cealaltă a declarat că a fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. în sarcina primei inculpate s~a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, iar în sarcina celei de a doua, infracţiunea de mărturie mincinoasă. Sunt corecte încadrările juridice?

Teste grilă

1. în cazul „denunţării calomnioase" (art. 259 C.pen.) învinuirea mincinoasă:

a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana ia o sancţiune disciplinară;

a) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii;b) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni.

2. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau, în toate cauzele, înainte de pronunţarea unei hotărâriori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase, reprezintăo cauză de:

a) impunitate;b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.;c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.

3. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă" este:a) doar martorul;b) martorul sau persoana care încearcă să-1 determine pe martor

să dea declaraţii mincinoase;c) martorul, expertul sau interpretul.

4. încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să deadeclaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă:

a) instigare la mărturie mincinoasă;b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia

mincinoasă;c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

5. Infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă:a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune;b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea de

claraţii mincinoase;c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere.

6. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263 C.pen.) sepoate comite din punct de vedere al vinovăţiei:

a) numai cu intenţie;b) numai din culpă;c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.

7. Ajutorul dat făptuitorului, în urma unei înţelegeri avute cuacesta anterior săvârşirii faptei, pentru zădărnicirea urmăririi penale,a judecăţii sau a executării pedepsei, reprezintă infracţiunea de:

a) favorizarea infractorului;b) tăinuire;c) complicitate la acea infracţiune.

Titlul VII Infracţiuni de fals


Acest titlu cuprinde trei capitole:Capitolul I - Falsificarea de monede, timbre sau alte valori. Capitolul II - Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare.

Capitolul III - Falsuri în înscrisuri.


1. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privindîncrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale (monede, timbre, instrumente de autentificare, înscrisuri etc.)care au fie o semnificaţie oficială determinată, fie aptitudinea de acertifica (proba) o stare de fapt.

2. ObiectuJ material. In principiu, obiectul material al infracţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorileocrotite de lege împotriva falsificării. în cazul falsificării prin alterare entitatea falsificată (înscris, monedă etc.) constituie nu numaiobiect material al infracţiunii, ci şi produsul acesteia. în cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă,titlu de valoare, înscris) reprezintă doar produsul infracţiunii defalsificare, nu şi obiectul material al acesteia.


1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat, deci poatefi orice persoană. Există şi excepţii: spre exemplu, în cazulinfracţiunii de fals intelectual, subiectul activ este funcţionarulaflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Participaţia este posibilăla toate infracţiunile.

2. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia carea emis moneda, titlul de valoare, înscrisul etc. Subiect pasiv

secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul monedei, a titlului de valoare falsificat, a înscrisului etc.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă rele-vanţă, cu o singură excepţie: în cazul falsului prin folosirea emble -mei Crucii Roşii există o variantă agravată, dacă fapta se comite în timp de război.

IY. Situaţia premisă

Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o situaţie premisă, cum ar fi, spre exemplu: preexistenta unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice, care să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsi -ficării instrumentelor de autentificare).


Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune de falsify-care. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea (plăsmuirea) şi alterarea (modificarea). Prin excepţie, elementul material poate consta într-o inacţiune (Ia falsul intelectual, în modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări).

Urmarea imediată constă, de regulă, într-o stare de pericol pentru încrederea publică, în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale. Prin excepţie, la falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii, urmarea constă în producerea de pagube materiale.

Legătura de cauzalitate rezultă, de cele mai multe ori, din materialitatea faptei. în cazul falsului prin folosirea emblemei Crucii Roşii raportul între elementul material şi pagubele produse trebuie dovedit.

VI, Latura subiectivă

Vinovăţia. Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie, directă sau indirectă.

Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă, de regulă. Prin excep-ţie, în cazul art. 285 C.pen., latura subiectivă conţine o cerinţă

esenţială, dată de existenţa unui scop special (fabricarea ori deţi-nerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsify-carea valorilor sau titlurilor).


Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa este posibilă şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art. 282, art. 283, art. 286, art. 288, art. 289, art. 290) nu este posibilă sau nu este incriminată în cazul altora (art. 285, art. 287, art. 291, art. 292, art. 293, art. 294). Consumarea are loc, de regulă, în momentul producerii elementului material, fiind vorba despre infracţiuni de pericol. Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta carac-terul de infracţiune continuată. Deţinerea de monede sau valori falsificate [art. 282 alin. (2)] constituie o infracţiune continuă.

VIII. Variante

Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip, dar sunt şi infracţiuni care au variante agravate (art. 282, art. 288, art. 294 C.pen.).

IX. Sancţiuni

Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închi-sorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda.

întrebări

1. Care este diferenţa dintre infracţiunea de falsificare demonedă (art. 282 C.pen.) în varianta falsificare de cecuri şi infracţiunea de înşelăciune prin cecuri [art. 215 alin. (4) C.pen.]?

2. In ce constă elementul material al infracţiunii de fals materialîn înscrisuri oficiale?

3. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?

4. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals înînscrisuri sub semnătură privată?

5. în faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă, pentru a fi înprezenţa infracţiunii prevăzute de art. 292 C.pen.?

6. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privindidentitatea?

Speţe

1. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat acestuia o filă cec. în momentul în care Y a introdus fila cec la plată, aconstatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec eracontrafăcută. Ce se poate reţine în sarcina lui X?

2. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care, după ce a cumpăratde la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari, falsificate,dându-şi seama că sunt false, le-a pus în circulaţie?

3. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care, încadrul unui schimb de valută, remite celeilalte persoane, contraunei sume în lei, o sumă în dolari formată din mai multe bancnotefalsificate?

4. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană ocerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnatcererea în numele acelei persoane constituie infracţiune?

5. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-alegitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis penumele altei persoane, pe care lipise propria fotografie?

6. Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnato adeverinţă prin care se atesta, în mod nereal, că o anumităpersoană este salariat al băncii, confirmând astfel conţinutul fals alacesteia, deşi ştia care este adevărul?

7. Expertul tehnic, desemnat să întocmească un raport de expertiză într-o cauză civilă, a întocmit greşit raportul din punct devedere tehnic, în mod intenţionat. Inculpatul a fost trimis înjudecată pentru infracţiunea de fals intelectual. Ce ar trebui sădecidă instanţa?

2. Omorul săvârşit cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.]:a) implică doar o chibzuire anterioară asupra faptei;b) implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de

pregătire a infracţiunii;c) implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii

de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia, chiar dacă făptuitorul nu a chibzuit asupra faptei şi nu a pregătit-o.

3. Fapta inculpatului care. cu ajutorul unui somnifer, reuşeşte săadoarmă victima, după care o leagă de copac şi îi aplică o loviturăde topor în cap, fapt ce duce la decesul victimei reprezintă:

a) infracţiunea de omor calificat, inculpatul profitând de stareade neputinţă a victimei de a se apăra [art. 175 lit. d) C.pen.];

b) infracţiunea de omor calificat [art. 175 lit. d) C.pen.] înconcurs cu infracţiunea de lipsire de libertate (art. 189 C.pen.);

c) infracţiunea de omor „simplu" (art. 174 C.pen.).

4. Infracţiunea de vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.)poate fi comisă:

a) doar cu intenţie;b) fie cu intenţie, fie cu praelerintenţie;c) doar cu praeterintenţie.

5. Actele de violenţă intenţionate care au pricinuit victimei ovătămare ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de:

a) vătămare corporală (art. 181 C.pen.);b) vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.);c) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.].

6. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantăagravată atunci când fapta este săvârşită:

a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;b) în timpul unei calamităţi;c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.

7. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art. 192 C.pen.):a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc

într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată;

b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cuintenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care Jeîmprumutase părţii vătămate;

c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa lacererea expresă a unui vecin al locatarului.

8. In cazul în care, prin constrângere, două persoane au fiecareraport sexual cu aceeaşi victimă, sprijinindu-se reciproc (prinimobilizarea victimei), calificarea corectă a faptei este:

a) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 197alin. (2) lit. a) C.pen.] pentru fiecare făptuitor;

b) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 197alin. (2) lit. a) C.pen.] în concurs cu complicitate la viol în variantăagravată, pentru fiecare făptuitor;

c) câte două infracţiuni de viol în variantă agravată [art. 197alin. (2) lit. a) C.pen.] pentru fiecare făptuitor.

9. Conform soluţiei pronunţate de către I.C.C.J., într-un recursîn interesul legii, în cazul în care făptuitorul ucide o rudă apropiată,iar aceasta din urmă locuieşte împreună cu autorul faptei, estesăvârşită infracţiunea de:

a) omor simplu cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzutela art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte decruzime, prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metodesau mijloace care prezintă pericol public);

b) omor calificat, art. 175 lit. c) (asupra soţului sau unei rudeapropiate) cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art. 75alin. ( l ) lit. b) C.pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime,prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode saumijloace care prezintă pericol public);

c) omor calificat, art. 175 lit. c) - asupra soţului sau unei rudeapropiate.

10. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, în variantaagravată (dacă în schimbul eliberării se cere un folos material):

a) va intra în concurs cu infracţiunea de şantaj;b) va absorbi în orice ipoteză şantajul;c) va absorbi şantajul în ipoteza în care folosul material se cere

în mod direct persoanei vătămate.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală3,5 puncte Subiectul nr. 2

I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări — 4 puncte

1. Cine poate fi subiect activ în cazul infracţiunii de spionaj (art. 159 C.pen.)?

2. în ce constă elementul material şi cerinţa esenţială necesară pentru realizarea laturii obiective, la infracţiunea de pruncucidere (art. 177 C.pen.)?

3. în ce constă elementul material şi urinarea imediată la infracţiunea de provocare ilegală a avortului (art. 185 C.pen.), în varianta tip?

4. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de divulgarea secretului profesional (art. 196 C.pen.)?

II. încercuiţi varianta corectă —2,5 puncte

I. La infracţiunea de „Trădare" (art. 155 C.pen.) elementul ma-terial este reprezentat de:

a) acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire aocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politicăa statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare aunei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoasecontra siguranţei statului;

b) acţiunea de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea,suveranitatea sau independenţa statului;

c) acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organiza -ţie străină ori eu agenţi ai acestora.

2. Uciderea unui poliţist cu o armă artizanală pregătită specialîn acest scop, de către cumnatul său, din cauza unui litigiu privitorla o moştenire reprezintă:

a) infracţiunea de omor calificat;b) infracţiunea de omor deosebit de grav;a) infracţiunea de omor calificat în concurs cu infracţiunea de

ultraj.

3. Fapta de a pune o picătură de otravă în cana cu ceai avictimei şi de a o ajuta să bea, la rugăminţile insistente ale acesteia,faptă care i-a determinat moartea reprezintă:

a) infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii;b) fapta nu reprezintă infracţiune;c) infracţiunea de omor.

4. Poate exista infracţiunea de omor calificat, în varianta omorului săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate [art. 175 lit. c)C.pen.J, atunci când:

a) făptuitorul a tăgăduit paternitatea în privinţa victimei şi acţiunea sa a fost admisă;

b) făptuitorul se afla în curs de divorţ cu victima;c) făptuitorul nu cunoştea legătura de rudenie cu victima.

5. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentruvindecare 8 zile de îngrijiri medicale, fapta va fi încadrată ca:

a) vătămare corporală din culpă fart. 184 alin. (3) C.pen.j;b) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.]);c) fapta nu este infracţiune.

6. X a aplicat cu intenţie o lovitură de cuţit lui Y în braţul drept.provocându-i o leziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile deîngrijiri medicale. Din cauza unor complicaţii generate de vătămare,victima a decedat după 20 de zile. Fapta reprezintă infracţiunea de:

a) ucidere din culpă;b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;c) omor.

7. Făptuitorii, încercând să pătrundă în locuinţa victimei, ausărit gardul în curtea acesteia, iar în momentul în care sepregăteau să intre în casă au fost surprinşi de paznic şi au fugit.Fapta reprezintă:

a) tentativă la violare de domiciliu;b) violare de domiciliu în formă consumată, în varianta tip;c) violare de domiciliu în formă consumată, în variantă agravată.

8. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se îndreptacu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de organelede poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. în sarcina făptuitorului se va reţine:

a) şantaj;b) lovire sau alte violenţe în concurs cu şantaj;c) tentativă la şantaj.

9. Victima unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau asănătăţii (art. 180-184 C.pen.):

a) poate solicita doar repararea daunelor patrimoniale, nu şi acelor morale;

b) poate solicita şi daune morale;c) poate solicita şi daune morale doar dacă s-a comis o infrac

ţiune intenţionată.

10. Făptuitorul a lipsit victima de libertate timp de 20 zile,ţinând-o închisă într-o pivniţă, în scopul de a obţine o răscumpărare, într-o zi când făptuitorul i-a dus victimei mâncare, aceasta1-a insultat, iar făptuitorul i-a dat o palmă. Lovitura a proiectatvictima pe un perete din apropiere, motiv pentru care aceasta adecedat. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului:

a; infracţiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei;b) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de loviri

sau vătămări cauzatoare de moarte;c) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de vătă

mare corporală.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de lipsire de libertate3,5 puncte Subiectul nr. 3


1. în ce constă elementul material (şi modalităţile acestuia) la infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.pen,)?

2. Care este numărul minim de zile de îngrijiri medicale pentru reţinerea infracţiunilor de vătămare corporală (art. 181 C.pen.) şi vătămare corporală din culpă (art. 184. C.pen.)?

3. în ce constă elementul material al infracţiunii de şantaj?

4. Ce diferenţe există, la nivelul laturii obiective, între infrac-ţiunea de viol şi aceea de act sexual cu un minor?

II. încercuiţi varianta corectă - 2,5 puncte

1. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. 167 C.pen.) subiectulactiv:

a) nu poate fi un cetăţean român;b) nu poate fi un cetăţean străin;c) poate fi atât cetăţean român, cât şi cetăţean străin.

2. Pentru a obliga victima să-i cedeze, inculpatul o loveşte demai multe ori, cu putere, în zona capului, cu o lopată, după careîntreţine cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-auprodus victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta

a decedat, la câteva săptămâni după agresiune. Fapta inculpatului reprezintă:

a) infracţiunea de omor (art. 174 C.pen.)> în concurs cu infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.);

b) infracţiunea de omor calificat, comis pentru a înlesni sau aascunde săvârşirea unei alte infracţiuni {art. 175 lit. h) C.pen. | înconcurs cu infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.);

c) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 197alin. (3) C.pen.].

3. Ce încadrare juridică se va aplica faptei celui care, pentru ase sustrage arestării, ucide 2 poliţişti în plină stradă prin exploziaunei grenade?

a) art. 174 C.pen. raportat la art. 175 C.pen. literele e) (prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane), f) (în legăturăcu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei),g) [pentru a se sustrage ( . . .) de la arestare ( . . . )] şi i) (în public),combinat cu art. 376 C.pen. literele b) (asupra a două sau maimulte persoane) şi f) (asupra unui magistrat, poliţist (...)];

b) art. 174 C.pen. raportat la art. 175 C.pen. literele g) şi i),combinat cu art. 176 C.pen. literele b) şi f);

c) ari. 174 C.pen., raportat la art. 175 C.pen. literele f), g) şi i)combinat cu art. 176 C.pen, literele b) şi f)-

4. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zonaabdominală faptă ce a pus în pericol viaţa victimei şi care a produsleziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, reprezintăinfracţiunea de:

a) tentativă de omor;b) lovire sau alte violenţe;c) vătămare corporală gravă.

5. Aruncarea victimei de către făptuitori într-un bazin cu intenţia de a face o glumă, faptă ce a determinat decesul victimei, carenu a putut fi salvată, poate fi calificată drept:

a) infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte;b) omor cu intenţie indirectă;c) ucidere din culpă.

6. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 C.pen.) este maigravă în cazul în care fapta este săvârşită:

a) prin simulare de calităţi oficiale;b) în timpul nopţii;c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.

7. Ameninţarea lansată de proprietarul unui teren celui care îşidepozitase pe terenul său nişte materiale de construcţii, că îl va daîn judecată dacă nu ridică materialele:

a) reprezintă infracţiunea de ameninţare;b) reprezintă infracţiunea de şantaj;c) nu reprezintă infracţiune.

8. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângereala întreţinerea unui raport sexual, reprezintă infracţiunea de:

a) viol;b) viol în concurs cu lipsire de libertate;c) viol în varianta agravată.

9. Ameninţarea adresată de un subaltern şefului său că va da învileag, în situaţia în care nu va fi avansat în funcţie, informaţii pecare le-a aflat dintr-o scrisoare adresată celui din urmă şi pe care adesfăcut-o, a citit-o şi a sigilat-o din nou reprezintă:

a) infracţiunea de ameninţare în concurs cu cea de şantaj şiviolarea secretului corespondenţei;

b) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de divulgare asecretului profesional;

c) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de violarea secretuluicorespondenţei.

10. Fapta părinţilor de a deschide corespondenţa copilului lorminor, în vârstă de 12 ani, şi de a nu-i mai permite acestuia să seîntâlnească în viitor cu prietenul care îi trimisese scrisorilereprezintă:

a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei;b) nu reprezintă infracţiune;a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei în concurs

cu cea de lipsire de libertate în mod ilegal.

UI. Analizaţi pe scurt infracţiunea de şantaj - 3,5 puncteSubiectul nr. 4

I. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări: - 4 puncte

1. în ce condiţii se poale reţine ca încadrare juridică o tentativă la infracţiunea de atentat (art. 160 C.pen.)?

2. în ce constă elementul material la infracţiunea de incest şi cine poate fi subiect activ al acestei infracţiuni?

3. în ce constă elementul material şi care este situaţia premisă, la infracţiunea de violare de domiciliu?

4. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de omor şi cea de ucidere din culpă?

II. încercuiţi răspunsul corect -2,5 puncte

1. Inculpatul i-a aplicat soţiei sale, însărcinată în 3 luni, mai multe lovituri cu o bâtă în zona abdominală pentru a o ajuta să avorteze. Intensitatea loviturilor a determinat însă rupturi ale orga-nelor inteme şi au provocat moartea victimei. Care este încadrarea juridică a faptei?

a) infracţiunea de omor deosebit de grav;b) infracţiunea de ucidere din culpă în concurs cu cea de

provocare ilegală a avortului;c) infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

2. întreţinerea de acte sexuale de către o persoană de sex masculin cu un minor de acelaşi sex în vârstă de 16 ani contra uneisume de bani:

a) nu se pedepseşte;b) reprezintă infracţiunea de act sexual cu un minor;c) reprezintă infracţiunea de corupţie sexuală.

3. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art.192 C.pen.):a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc

într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată;b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu

intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care leîmprumutase părţii vătămate;

c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa lacererea expresă a unui vecin al locatarului.

4. Uciderea fratelui mamei reprezintă infracţiunea de:a) omor;b) omor calificat;c) omor deosebit de grav.

5. Aplicarea mai multor lovituri cu băţul unui minor în vârstăde 10 luni de către mama sa, lovituri care au produs ruperea unororgane interne şi au cauzat în final moartea acestuia, reprezintăinfracţiunea de:

a) pruncucidere;b) omor calificat;c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

6. Conform majorităţii soluţiilor date în practica judiciară,elementul circumstanţial al omorului deosebit de grav prevăzut deart. 176 lit. b) C.pen. (asupra a două sau mai multor persoane) există:

a) doar atunci când uciderea a două sau mai multor persoane a avut loc printr-o singură acţiune;

b) ori de câte ori două sau mai multe persoane au fost ucise de infractor în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie, indiferent

dacă omorul multiplu s-a produs printr-o singură acţiune sau prin mai multe acţiuni;

c) atunci când omorul este săvârşit de o persoană care a mai săvârşit un omor, indiferent dacă pentru omorul anterior făptuitorul fusese condamnat definitiv sau nu.

7. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentruvindecare 8 zile de îngrijiri medicale:

a) fapta va fi încadrată la vătămare corporală din culpă [art. 184alin. (3) C.pen.];

b) fapta va fi încadrată la lovire sau alte violenţe [art. 180alin. (2) C.pen.];

c) fapta nu este infracţiune.

8. Nu poate fi subiect activ al infracţiunii de avort (art. 185C.pen.):

a) femeia însărcinată;b) medicul de specialitate;c) o persoană care nu este cadru medical.

9. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdominală, lovitură ce a pus în pericol viaţa victimei şi a produsleziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, reprezintăinfracţiunea de:

a) tentativă de omor;b) lovire sau alte violenţe;c) vătămare corporală gravă.

10. Nu există infracţiunea de violare de domiciliu dacă:a) proprietarul imobilului a pătruns în locuinţa chiriaşului fără

acordul acestuia;a) făptuitorul a pătruns doar în curtea imobilului;b) chiriaşul a continuat să locuiască în imobilul închiriat şi după

pronunţarea unei hotărâri definitive de evacuare.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte - 3,5 punere Subiectul nr. 5

1. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări -4 puncte

1. în ce constă elementul material al infracţiunii de trădare (art. 155C.pen.)?

2. Ce condiţii sunt necesare pentru a se putea reţine preme-ditarea, ca element circumstanţial al omorului calificat [art. 175 lit. a) C.pen.]?

3. Ce diferenţă poate exista între momentul consumării şi momentul săvârşirii faptei, la infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.)?

4. Care este diferenţa între infracţiunea de viol şi infracţiunea de incest din punct de vedere al obiectului juridic şi al laturii obiective?

II. încercuiţi varianta corectă -2,5 puncte

1. Diferenţe între infracţiunea de spionaj şi cea de trădare prin transmiterea de secrete apar la nivelul:

a) subiectului activ;b) subiectului pasiv;c) elementului material.

2. Omorul cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.]:a) se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, fiind un element

circumstanţial real;b) implică curgerea unei perioade de timp de la luarea hotărârii

infracţionale şi până la comiterea omorului, chiar dacă făptuitorulnu a chibzuit asupra faptei;

c) presupune luarea hotărârii infracţionale şi exteriorizarea acesteia fie şi numai într-un singur act de pregătire materială sau morală.

3. Dacă făptuitorul a ucis în aceeaşi împrejurare, cu intenţie,două persoane, se poate regine:

a) săvârşirea a două infracţiuni de omor simplu aflate în concurs;b) săvârşirea unei infracţiuni de omor;c) săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav.

4. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală, ce a produs victimei o plagă penetrantă care a necesitat 18 zile de îngrijirimedicale constituie infracţiunea de:

a) tentativă de omor;b) lovire sau alte violenţe;c) vătămare corporală.

5. Când făptuitorul aplică deliberat victimei lovituri care, deşinu vizează o zonă vitală, i-au pus în primejdie viaţa şi au cauzatvătămări care au necesitat pentru vindecare 20 de zile de îngrijirimedicale, încadrarea juridică poate fi:

a) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.j;b) vătămare corporală (art. 181 C.pen.);c) vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.).

6. Violarea victimei urmată de uciderea ei, pentru ca fapta să nupoată fi descoperită, reprezintă:

a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. 197alin. (3) C.pen.j;

b) doar infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. h)C.pen. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni);

c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat[art. 197 alin. ( I ) C.pen. şi art. 175 lit. h) C.pen.].

7. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezentainfracţiunea de:

a) lipsire de libertate în mod ilegal;b) violarea secretului corespondenţei;c) divulgarea secretului professional.

8. Actul sexual cu un minor (art. 198 C.pen.) poate avea casubiect pasiv:

a) o persoană în vârstă de 16 ani, dacă fapta este săvârşită deîngrijitor folosind calitatea sa;

b) o persoană care nu a împlinit vârsta de 4 ani;c) o persoană între 15-18 ani, dacă fapta este săvârşită de admi

nistrator, folosind calitatea sa.

9. Dacă făptuitorul aplică victimei multiple lovituri de cuţit,pentru a fi sigur că va reuşi să o ucidă, iar loviturile produc decesulrapid al victimei printr-o hemoragie internă şi externă masivă, estesăvârşită infracţiunea de:

a) omor simplu;b) omor deosebit de grav - prin cruzimi;c) omor deosebii de grav - prin cruzimi, împreună cu reţinerea

circumstanţei agravante (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime) prevăzută de art. 75 lit. b) C.pen.

10. Fapta unei persoane de a determina un minor în vârstă de 5ani să se sinucidă, prin aruncarea de pe un pod, reprezintă infracţiunea de:

a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;b) omor simplu;a) omor calificat - profitând de starea de neputinţă a victimei de

a se apăra.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporalăgravă — 3,5 puncte Subiectul nr. 6


1. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de delapidare?

2. în ce constă urmarea imediată a infracţiunii de tâlhărie (art. 21lC.pen.)?

3. în ce constă elementul material şi urmarea imediată la infrac-ţiunea de înşelăciune?

4. în ce constă elementul material la denunţaiea calomnioasă, în varianta tip?

II. încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte

1. Fapta de a lua un fierăstrău mecanic ascuns de muncitoriîntre frunze pentru a nu fi sustras, cunoscând acest aspect:

a) reprezintă infracţiunea de furt;b) nu reprezintă infracţiune;c) reprezintă infracţiunea de însuşirea bunului găsit.

2, Fapta de a condamna o persoană ştiind că este nevinovată,reprezintă infracţiunea de:

a) represiune nedreaptă;b) arestare nelegală şi cercetare abuzivă;c) supunere la rele tratamente.

3. Fapta inculpatului de a solicita părţii vătămate telefonul mobilpentru a chema o ambulanţă şi de a fugi cu telefonul reprezintă:

a) infracţiunea de furt;b) infracţiunea de abuz de încredere;c) infracţiunea de înşelăciune.

4. X a împrumutat lui Y un autoturism pentru o săptămână. Laîmplinirea termenului, Y a refuzat să-i restituie bunul lui X. Faptalui Y reprezintă infracţiunea de:

a) furt;b) abuz de încredere;c) înşelăciune.

5. Fapta de a oferi un cadou unui funcţionar din primărie, dupăîntocmirea unui act în virtutea funcţiei sale:

a) reprezintă infracţiunea de dare de mită;b) reprezintă infracţiunea de primire de foloase necuvenite;c) nu reprezintă infracţiune.

6. învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cuprivire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoanăreprezintă:

a) infracţiunea de denunţare calomnioasă;b) infracţiunea de mărturie mincinoasă;c) infracţiunea de arestare nelegalâ şi cercetare abuzivă.

7. Sunt aplicabile dispoziţiile art. 210 C.pen. (pedepsirea unorfurturi la plângerea prealabilă) în cazul în care subiectul activ este:

a) fie găzduitorul, fie găzduitul, care fură unul în paguba celuilalt;b) doar găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe

care îl găzduieşte;c) doar găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl

găzduieşte.

8. Dacă funcţionarul corupt, în scopul de a satisface solicitareamituitonilui, nu îndeplineşte un act privitor la îndatoririle lui de serviciu, iar această neîndeplinire constituie prin ea însăşi o infracţiune:

a) luarea de mită va intra în concurs cu respectiva infracţiune;b) luarea de mită absoarbe respectiva infracţiune;c) luarea de mită se reţine în variantă agravată.

9. La infracţiunea de mărturie mincinoasă subiectul activ poate fi:a) orice persoană care face afirmaţii mincinoase în public;b) doar martorul ascultat într-o cauză penală;c) expertul chemat să realizeze o expertiză într-o cauză civilă.

10. Se va reţine infracţiunea de furt săvârşit de o persoanăavând asupra sa o armă sau o substanţă narcotică:

a) atunci când făptuitorul are asupra sa o pereche de cătuşe;b) atunci când făptuitorul are un cuţit la vedere şi e văzut de

mai mulţi aiartori;c) atunci când făptuitorul are asupra sa un briceag pe care îl

foloseşte uneori la desfacerea cutiilor, la locul de muncă.

III, Analizaţi pe scurt infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale - 3,5 puncte

Subiectul nr. 7


1. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?

2. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omi-siune a sesizării organelor judiciare?

3. în ce constă obiectul material al infracţiunii de furt?

4. Care este situaţia premisă a infracţiunii de mărturie minci-noasă (art. 260 C.pen.)?


1. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisurioficiale (art, 288 C.pen,):

a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;b) este necesar ca înscrisul falsificat să ti produs consecinţe juridice;c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.

2. Inculpatul, încadrat ca agent de pază la o societate comercială, apermis celorlalţi doi inculpaţi să sustragă din incinta unităţii mai multeanvelope, indicând locul unde erau depozitate şi ajutându-i să leîncarce într-o maşină, primind pentru aceasta a doua zi trei anvelope.

în sarcina acestuia se va reţine:a) infracţiunea de abuz în serviciu;b) infracţiunea de furt;c) infracţiunea de luare de mită.

3. X, aflându-se împreună cu un prieten, Y, a fost de faţă cândacesta din urmă, fără o înţelegere prealabilă, a smuls din mâna uneifemei un portofel, după care a luat-o Ia fugă. Cum însă victimaţipa, autorul furtului a aruncat portofelul într-un tufiş, de undeinculpatul X, aflat mai în urmă, 1-a ridicat, fără a fi observat depersoana vătămată, iar mai târziu, întâlnindu-se cu Y, i 1-a remis.Ce infracţiune poate fi reţinută în sarcina inculpatului X?

a) infracţiunea de însuşire a bunului găsit;b) infracţiunea de favorizare a infractorului;c) infracţiunea de tăinuire.

4. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei, cu intenţia de a-1 folosipeste o săptămână pentru trecerea frontierei, când urma să-şi atribuiealtă identitate. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediatdupă sustragerea paşaportului, în sarcina sa se poate reţine:

a) infracţiunea de fals privind identitatea;b) infracţiunea de tăinuire;c) infracţiunea de furt calificat.

5. în cazul infracţiunii de evadare:a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la

pedeapsa ce se execută;b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto

peşte cu pedeapsa ce se execută;c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea

îndatorirea de a-î păzi pe cel care a evadat.

6. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, decătre un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,reprezintă:

a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;

b) infracţiunea de purtare abuzivă;c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.

7. Fapta şoferului de a permite unui coleg care lucra la depozitul de produse electronice să ascundă în cutia unui televizor pecare şoferul urma să-l transporte la un client, un aparat fotosustras în ziua anterioară din depozit, urinând ca după ieşirea pepoarta unităţii şoferul să predea aparatul foto celui care 1-asustras, reprezintă:

a) infracţiunea de complicitate la furt;b) infracţiunea de tăinuire;c) infracţiunea de favorizarea infractorului.

8. Fapta de a cumpăra de la o casă de schimb valutar obancnotă de 100 euro, care se dovedeşte ulterior a fi falsă şi de a ovinde după câteva zile la o altă casă de schimb valutar, cunoscândcă este falsă:

a) reprezintă infracţiunea de uz de fals;a) reprezintă infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori

(prin raportare la infracţiunea de falsificare de valori străine);b) nu reprezintă infracţiune.

9. Fapta unui şofer de tir de a adormi la volan şi de a produceun accident rutier soldat cu dărâmarea unui gard de lemn, dărâmarea unui stâlp electric şi secţionarea cablurilor de înaltă tensiune, încondiţiile în care prejudiciul total este de 300 RON:

a) nu reprezintă infracţiune;b) reprezintă distrugere din culpă;c) reprezintă distrugere calificată.

10. Rugămintea mamei inculpatului adresată unui martor, de anu depune mărturie împotriva fiului său:

a) reprezintă infracţiunea de împiedicarea participării la proces;b) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;c) nu reprezintă infracţiune.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de trafic de influenţă3,5 puncte

Subiectul nr. 8


1. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire?

2. Care este forrna de vinovăţie în cazul infracţiunii de nede-nunţare a unor infracţiuni?

3. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de mărturie minci-noasă?

4. Care este urmarea imediată la infracţiunea de neglijenţă în serviciu, în varianta tip?


1. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului, dacă acesta solicită unui vânzător un telefon mobil, pentru a-1 examina, şi în momentul în care primeşte aparatul fuge cu el?

a) infracţiunea de furt;b) infracţiunea de abuz de încredere;c) infracţiunea de înşelăciune.

2. Degradarea autoturismului propriu, marca Dacia, prin aplicarea cu intenţie a mai multor lovituri de topor:

a) reprezintă infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217C.pen., elementul material constând în „aducerea în stare deneîntrebuinţare a bunului";

b) reprezintă infracţiunea de distrugere calificată;c) nu reprezintă infracţiune.

3. Fapta unei persoane care contraface un cec, îl prezintă la obancă şi obţine o sumă de bani reprezintă:

a) infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire [(art. 215 alin. (4)];

b) infracţiunea de falsificare de monedă (art. 282 C.pen.) înconcurs cu infracţiunea de înşelăciune;

c) infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288C.pen.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune prin folosirea demijloace frauduloase jart. 215 alin. (2) C.pen.].

4. Fapta inculpaţilor de a sustrage un autoturism, de a sedeplasa cu el în alt oraş, unde l-au dezmembrat şi au vândut pieselecomponente constituie:

a) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea defurt calificat;

b) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea dedistrugere;

a) infracţiunea de furt calificat.

5. Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz, prin aplicarea menţiunii „Câştigător-Dacia 1310" cu un pix roşu şi de a-1vinde unui bătrân în schimbul verighetei acestuia:

a) reprezintă infracţiunea de înşelăciune în concurs cu infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale;

b) nu reprezintă infracţiune;c) reprezintă infracţiunea de înşelăciune.

6. Fapta şoferului angajat la o unitate, însărcinat să transportemarfa, de a prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat ocantitate mai mare de marfă, folosind o parte din ea în interespropriu reprezintă:

a) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată înconcurs cu infracţiunea de înşelăciune;

b) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată înconcurs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă;

c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată înconcurs cu infracţiunea de delapidare.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de mărturie mincinoasă- 3,5 puncte

7. Pentru existenţa infracţiunii de primire de foloase necuvenite:a) este necesar să fi existat o înţelegere prealabilă realizării

actului între funcţionar şi cel care oferă foloasele necuvenite;b) este suficientă existenţa unei promisiuni sau pretinderea unor

foloase necuvenite de către funcţionar;c) este necesară primirea unor foloase după îndeplinirea actului.

8. în cazul în care prin acelaşi denunţ mai multe persoane suntînvinuite mincinos de aceeaşi infracţiune, se va reţine:

a) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta tip;b) mai multe infracţiuni de denunţare calomnioasă în concurs;c) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta

agravată.

9. Fapta unei persoane care, văzând că din incinta unei întreprinderi s-a aruncat peste gard, de către o persoană necunoscută, osacoşă despre care şi-a dat seama că ar conţine bunuri furate dinunitate şi pe care şi-a însuşit-o, reprezintă:

a) infracţiunea de tăinuire;b) infracţiunea de furt;c) infracţiunea de însuşire a bunului găsit.

10. Fapta lui A de a ameninţa şi a-1 lovi pe copilul procuroruluicare îl ancheta într-o cauză penală, cu scopul ca acesta din urmăsă-i dea o soluţie favorabilă, reprezintă:

a) infracţiunea de lovire (art. 180) raportată la art. 239' (cazurispeciale de pedepsire) în concurs cu infracţiunea de ameninţare(art. 193) raportată la art. 2391;

b) infracţiunea de ultraj (art. 239) raportată la art. 2391;c) infracţiunea de ultraj, în concurs cu cea de lovire şi cu cea de

ameninţare.

Subiectul nr. 9

I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări -4 puncte

1. Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încre-dere?

2. în ce constă obiectul material şi care este elementul material la infracţiunea de înşelăciune?

3. Care este elementul material prin care se poate comite forma tip a infracţiunii de purtare abuzivă?

4. Care sunt modalităţile elementului material în cazul infrac-ţiunii de fals intelectual?

II. încercuiţi varianta corectă - 2,5 puncte

1. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:a) doar dacă au valoare economică;b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.

2. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la loculfaptei cu el, urmată de restituirea bunului după numai o zi:

a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;b) nu reprezintă infracţiune;c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.

3. Fapta de a avea o înţelegere prealabilă cu autorul unui furt dea-i depozita bunurile sustrase poate constitui infracţiunea de:

a) tăinuire;b) complicitate la furt;c) favorizarea infractorului.

4. încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să deadeclaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă:

a) instigare la mărturie mincinoasă;a) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia

mincinoasă;b) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

5. Fapta de a contraface un act provenind de la o societatecomercială cu răspundere limitată şi de a-1 depune ca probă într-ocauză civilă reprezintă:

a) fals în înscrisuri sub semnătură privată;b) fals material în înscrisuri oficiale în concurs cu infracţiunea

de uz de fals;c) uz de fals în concurs cu infracţiunea de fals intelectual.

6. în cazul infracţiunilor patrimoniale continuate, caracterul deconsecinţe deosebit de grave se determină prin:

a) raportarea la prejudiciul produs prin fiecare acţiune sau inacţiune ce intră în conţinutul infracţiunii continuate;

b) totalizarea prejudiciilor ce privesc patrimoniul aceleiaşi persoane fizice sau juridice (nu prin totalizarea pagubelor produseunor părţi vătămate diferite);

c) totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelorfizice sau juridice prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care serealizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii).

7. Nu pot face obiectul infracţiunii de furt:a) înscrisurile fără valoare economică;b) energia fără valoare economică;c) imobilele prin destinaţie.

8. Pentru existenţa infracţiunii de delapidare este necesar ca:a) subiectul activ să cumuleze calităţile de funcţionar, gestionar

şi administrator;

b) instigatorul sau complicele să aibă calităţile cerute de legepentru autor;

c) subiectul activ să fie funcţionar.

9. Furtul săvârşit între foştii soţi:a) reprezintă un furt ce se urmăreşte numai la plângerea preala

bilă;a) nu reprezintă infracţiune;c) reprezintă un furt ce se urmăreşte la plângere prealabilă

numai în situaţia în care cei doi locuiesc împreună.

10. în cazul infracţiunii de tăinuire:a) fapta prevăzută de legea penală din care provine bunul

tăinuit poate consta doar într-o infracţiune de furt;b) sora tâinuitorului beneficiază de cauza de nepedepsire dacă

foloseşte bunul tăinuit de fratele său;a) nu există situaţie premisă.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de înşelăciune - 3,5 puncte

Subiectul nr. 10


1. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de abuz de încredere?

2. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă?

3. în ce constă elementul material al infracţiunii de distrugere?

4. Care este elementul material şi cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită?


1. Elementul material al infracţiunii de delapidare constă în:a) însuşirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi

nistrate;b) însuşirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau

administrate;c) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi

nistrate.

2. Făptuitorul care, încercând să-şi asigure scăparea după ce asustras un bun, a ameninţat şi a lovit un poliţist, săvârşeşte;

a) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj;b) infracţiunea de tâlhărie în concurs cu cea de ultraj;c) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj şi cea de

ameninţare.

3. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisurioficiale:

a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe

juridice;c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.

4. Inculpatul, aflându-se la volanul unui autoturism pe care îlconducea fără permis şi fiind legitimat de organele de poliţie, aprezentat un buletin de identitate aparţinând altei persoane. Ce sepoate reţine în sarcina inculpatului în concurs cu infracţiunea deconducere pe drumurile publice fără a avea permis de conducere:

a) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals privind identitatea;

b) infracţiunea de fals privind identitatea;c) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals în declaraţii.

5. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei cu intenţia de a-1folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei, când urmasă-şi atribuie altă identitate. Având în vedere că inculpatul a fostdescoperit imediat după sustragerea paşaportului în sarcina sa sepoate reţine:

a) infracţiunea de fals privind identitatea;b) infracţiunea de tăinuire;c) infracţiunea de furt calificat.

6. în cazul infracţiunii de evadare:a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la

pedeapsa ce se execută;b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto

peşte cu pedeapsa ce se execută;c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea

îndatorirea de a-1 păzi pe cel care a evadat.

7. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, decătre un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,reprezintă:

a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;b) infracţiunea de purtare abuzivă;c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.

8. Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care:a) furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păs

trarea bunului furat;b) furtul este săvârşit prin întrebuinţarea unor mijloace frau

duloase;c) furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare

de inconştienţă.

9. Infracţiunea de favorizarea infractorului se poate reţine doaratunci când:

a) există o înţelegere prealabilă între persoana care a săvârşitinfracţiunea şi cel care îi dă ajutor (favorizator);

a) nu există o înţelegere prealabilă între favorizator şi infractor;b) pentru infractorul favorizat există o hotărâre definitivă de

condamnare, iar favorizatorul îl ajută sâ îngreuneze executareapedepsei.

10. Fapta lui A de a-1 imobiliza pe B şi de a-i smulge acestuiadin mână telefonul mobil, pe care urma să îl ţină drept garanţie afaptului că B îi va restitui o sumă pe care A i-o împrumutase înurmă cu două luni, termenul de restituire fiind de trei săptămâni:

a) nu reprezintă infracţiune, ci un litigiu civil;b) reprezintă infracţiunea de furt calificat;c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de delapidare - 3,5 puncte

f

Subiecte de examen — răspunsuri

Subiectul nr. 1

I.1. Obiect juridic. Statul cu atributele sale fundamentale: suve

ranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea. Obiect material - nu are.

2. Urmarea imediată: la art. 181 avem între 21 şi 60 zile de îngrijiri medicale; la art. 182 avem 61 zile sau mai mult (la varianta tip)sau una din consecinţele prevăzute pentru varianta agravată (pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă, slujirea, avortul, sau punerea în primejdie a vieţii).

3. Femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii.4. Elementul material constă în actul sexual de orice natură cu o

persoană de sex diferit sau de acelaşi sex; condiţia ce se cere esteca actul să se realizeze, fie prin constrângere, fie profitând deimposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa.

II1. c; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c; 6. a; 7. a; 8. a; 9. c; 10. c.

Subiectul nr. 2

I.1. Cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domi

ciliază pe teritoriul statului român.2. Acţiunea de ucidere a copilului nou-născut, cu cerinţa ca

uciderea să se realizeze imediat după naştere.3. Acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii; stoparea evoluţiei

sarcinii, urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie.4. Persoana care în virtutea profesiei sau a funcţiei intră în

posesia anumitor date confidenţiale (ex. avocat, medic, farmacist,notar etc).

II.1. c; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. a; 9. b; 10. b.

Subiectul nr. 3

I.1. Elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în

trei modalităţi: transmiterea secretelor de stat; procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat; deţinerea de documente ce constituie secrete de stat.

2. 21 de zile, respectiv 11 zile.3. Acţiunea de constrângere realizată prin violenţă sau ameninţare.4. Deşi elementul material este identic (actul sexual de orice

natură), în cazul violului apare o condiţie: actul sexual trebuie să serealizeze prin constrângerea victimei sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa.

II.1. c; 2. b; 3. b; 4. c; 5. a; 6. a; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.

Subiectul nr. 4

I.1. Va fi sancţionată pentru tentativă la atentat persoana care va

efectua acte pregătitoare (producerea sau procurarea mijloacelorori instrumentelor, sau luarea de măsuri) în vederea comiteriiinfracţiunii [conf. art. 173 alin. (2) C.pen.j.

2. Elementul material este reprezentat de un raport sexual.Ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de subiect activ alinfracţiunii. Autorii sunt circumstanţiaţi, în sensul că trebuie săexiste între ei o relaţie de rudenie specială: rude în linie directă(ascendenţi ori descendenţi) sau fraţi şi surori. în plus, fiind vorbade un raport sexual, autorii trebuie să fie persoane de sex opus.

3. Elementul material constă în acţiunea de pătrundere fărădrept în domiciliul unei persoane sau în refuzul de a-1 părăsi, lacererea acesteia. Situaţia premisă constă în preexistenta unuidomiciliu în sensul legii penale (locuinţă, încăpere, dependinţă sauloc împrejmuit ţinând de acestea).

4. La nivelul laturii subiective, forma de vinovăţie: în timp ce omorul se comite cu intenţie (directă sau indirectă), uciderea din culpă, după cum o arată şi denumirea, se comite din culpă, în ambele modalităţi (cu prevedere, simplă).

BL1. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.

Subiectul nr. 5

I.1. Acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organi

zaţie străină ori cu agenţi ai acestora.2. Adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea asupra faptei;Exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de executare;Existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide

şi punerea ei în executare.3. Momentul consumării faptei coincide cu momentul produ

cerii rezultatului (decesul);Momentul săvârşirii infracţiunii coincide cu momentul reali-

zării actului de executare (lovirea sau vătămarea).4. în cazul violului, obiectul juridic este libertatea sexuală a per

soanei, în timp ce la incest se protejează normalitatea şi moralitateavieţii sexuale; elementul material la viol este actul sexual de oricenatură, în timp ce la incest este incriminat numai raportul sexual.

O.1. a; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.

Subiectul nr. 6

I.1. Funcţionarul care are atribuţii de administrare sau gestionare.2. Urmarea imediată are un caracter complex, ce decurge din

complexitatea infracţiunii.Urmarea imediată principală este similară celei de la furt:

schimbarea stării de fapt a bunului.

Urmarea imediată secundară: atingerea adusă integrităţii corpo-rale, sănătăţii ori libertăţii persoanei, sau decesul victimei [în ipo-teza de la alin. (3)J.

3. Elementul material constă în acţiunea de inducere în eroare aunei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate; urmarea imediatăconstă în crearea unei pagube.

4. Acţiunea de învinuire mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la comiterea unei infracţiuni de către o persoană.

II.1. a; 2. a; 3. a; 4. b; 5. c; 6. a; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.

Subiectul nr. 7

I.1. Funcţionarul aflai în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.2. Intenţie şi culpă.3.- bunurile mobile;- bunuri imobile prin destinaţie;- bunuri imobile prin natura lor, dacă au fost dezmembrate şi au

fost furate bucată cu bucată;- energia care are valoare economică;- înscrisurile.4. Preexistenta unei cauze civile, penale, disciplinare sau altă

cauză în care se ascultă martori.

II.1. c; 2. b; 3. b; 4. c; 5, a; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. c.

Subiectul nr. 8

I.1. Existenţa unei fapte penale din care să provină bunul tăinuit.2. Intenţie şi culpă.3. Martorul, expertul, interpretul.

4. O tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute de art. 145 C.pen., o pagubă patrimoniului acesteia sau o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane.

n.

1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.

Subiectul nr. 9

1 însuşirea unui bun mobil al altuia sau dispunerea pe nedrept de bunul respectiv, ori refuzul de a restitui bunul.

2. Obiectul material poate fi atât un bun mobil, cât şi un bunimobil; elementul material este realizat printr-o acţiune: inducereaîn eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei faptemincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

3. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană.4. Falsificarea unui înscris oficial, fie prin atestarea unor fapte

sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie prin omisiuneade a insera unele date sau împrejurări.

n.

1. c; 2. c; 3. b; 4 b; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b.

Subiectul 10

I.1. Existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul.

Poate fi un contract, un act al unei autorităţi ori o situaţie de fapt înbaza căreia se transmite detenţia bunului.

2. Intenţia în ambele modalităţi pentru varianta tip. Intenţiadirectă în varianta agravată.

3. Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţarea unui bun, împiedicarea luării măsurilor de conservare şi desalvare a unui bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate.

4. Element material: acţiunea de a pretinde, primi, accepta pro-misiunea de bani sau alte foloase; inacţiunea de a nu respinge o promisiune de bani sau alte foloase. Subiect activ: funcţionarul (varianta tip) şi funcţionarul cu atribuţii de control (în varianta agravată).

II.1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c; 6. a; 7. b; 8. a; 9. b; 10. c.

Model rezolvare exerciţiu

X, în vârstă de 46 de ani, a fost trimis în judecată pentru săvâr-şirea infracţiunii de omor calificat, reţinându-se că la 30.09.2007 a ucis-o pe soţia sa Y, prin aplicarea unei lovituri de cuţit în zona toracică.

X a fost reţinut la data de 30.09.2007 şi arestat preventiv la 1.10.2007, iar starea de arest a fost prelungită şi menţinută până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti.

Din fişa de cazier judiciar rezultă că X a fost condamnat la 23.04.2006 prin sentinţa penală nr. 218 a judecătoriei J., definitivă la 15.05.2006, la 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii, X a beneficiat de serviciile unui apărător din oficiu.

întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată la 16 septembrie 2009.

Hotărâre 16 septembrie 2009

In baza art. 174 - art. 175 lit. c) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen., condamnă pe inculpatul X la 21 de ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), după execu-tarea pedepsei principale. în baza art. 67 alin. (2) C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.

în baza art. 83 C.pen. revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 218 a judecătoriei J., definitivă la 15.05.2006, şi dispune execu-tarea acestei pedepse pe lângă cea de 21 de ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute 23 de ani închisoare şi 5 ani inter-zicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) după executarea pedepsei principale. Inculpatului îi va fi aplicată şi pedeapsa com-plementară a degradării militare.

Face aplicarea art.71 - art. 64 lit. a), b) C.pen.Menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C.pen.

deduce reţinerea şi arestarea preventivă de la 30.09.2007 la zi.în baza art. 191 alin. (1) C.pen. obligă pe inculpat la ... lei chel-

tuieli judiciare către stat, din care ... lei onorariu apărător din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu apel în 10 zile de la pronunţate pentru procuror şi de la comunicare pentru inculpat.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 septembrie 2009.

Preşedinte

Date post:	06-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	geo-ci
View:	511 times
Download:	15 times

Drept Penal - Partea Speciala

Documents