+ All Categories
Home > Documents > Drenaj Limfatic II

Drenaj Limfatic II

Date post: 25-Dec-2015
Category:
Upload: ekezsoltjunior
View: 183 times
Download: 32 times
Share this document with a friend
Description:
Drenaj limfatic
39
DRENAJ LIMFATIC MANUAL Drenajul limfatic consta intr-un preso- masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni limfatici. Este o practica relativ recenta, consolidata in ultimele decenii. In America si Australia, dupa efectuarea unor studii aprofundate, s-a introdus tehnica in general in terapiile estetice, pornind de la principiul ca manipularea, corect executata, influenteaza pozitiv, circulatia limfei, mai mult decat in alte tipuri de masaj. Drenajul limfatic este un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea eliminarii lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si purifica, odata cu traversarea ganglionilor, inainte de a intra in circuitul sangvin. Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in capilarele limfatice a tuturor reziduurilor prezente in tesuturi, elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel mareste capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie. In domeniul estetic si terapeutic efectul drenajului poate fi sistemetizat astfel: Efectul Antiedematos? edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene, sau de o prea mare cantitate de clorura de Sodiu si apa in sange. De obicei, aceste edeme sunt localizate la membrele inferioare si superioare. Edemele care au la origine intoxicatii, probleme hepatice si renale, se gasesc la inceput localizate in zona palpebrala, gambe si picior, apoi putand sa se extinda si in celelalte parti ale corpului. Efectul Cicatrizant? este posibil datorita reinoirii si accelerarii fluxului limfatic, cicatrizarea se produce mai rapid, datorita maririi numarului de celule reconstructoare, eliminarea din zona afectata a substantelor 1
Transcript
Page 1: Drenaj Limfatic II

DRENAJ LIMFATIC MANUAL Drenajul limfatic consta intr-un preso- masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de

ganglioni limfatici. Este o practica relativ recenta, consolidata in ultimele decenii.

In America si Australia, dupa efectuarea unor studii aprofundate, s-a introdus tehnica in

general in terapiile estetice, pornind de la principiul ca manipularea, corect executata,

influenteaza pozitiv, circulatia limfei, mai mult decat in alte tipuri de masaj.

Drenajul limfatic este un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea

eliminarii lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si purifica, odata cu traversarea

ganglionilor, inainte de a intra in circuitul sangvin.

Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in capilarele limfatice a tuturor

reziduurilor prezente in tesuturi, elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel

mareste capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie.

In domeniul estetic si terapeutic efectul drenajului poate fi sistemetizat astfel:

Efectul Antiedematos? edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene, sau de o prea mare

cantitate de clorura de Sodiu si apa in sange. De obicei, aceste edeme sunt localizate la membrele

inferioare si superioare. Edemele care au la origine intoxicatii, probleme hepatice si renale, se gasesc

la inceput localizate in zona palpebrala, gambe si picior, apoi putand sa se extinda si in celelalte parti

ale corpului.

Efectul Cicatrizant? este posibil datorita reinoirii si accelerarii fluxului limfatic, cicatrizarea se

produce mai rapid, datorita maririi numarului de celule reconstructoare, eliminarea din zona afectata a

substantelor iritante. Masajul limfatic este recomandat in: ulcer varicos, ulcer de decubit (escara ),

rani, sau unele interventii chirurgicale.

Efectul Imunizant? este unul din cele mai importante efecte locale ale drenajului limfatic, prin

stimularea fabricarii de anticorpi. Rezultate bune s-au obtinut in tratamentul acneei,

sinuzitei,amigdalitei, faringitei.

Efectul Regenerant? se realizeaza prin cresterea metabolismului celular la nivelul tesuturilor,

restabilirea echilibrului hidric, in zonele cu edeme, dar si in zonele deshidratate (piele uscata,

descuamata).

Efectul Relaxant? Tehnicile masajului sunt lente si ritmice si de aici efectul lor relaxant asupra

musculaturii si a starii psiho- fizice generale.

Efectul stimulant la nivelul micro circulatiei? stimularea trecerii limfei prin vasele limfatice,

determina ameliorarea oxigenarii tisulare, fiind o problema fundamentala in prevenirea si tratarea

Cuperozei si a Celulitei.

1

Page 2: Drenaj Limfatic II

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelor

interstitiale in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiaza de

toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj.

Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie sa

lamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fiziologia

organismului uman.

Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest „lichid misterios”, aceasta a prezentat interes si

in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas Bertelsen si Olf

Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie structura si functiile

limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui Emil Vodder

care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catre vasele

proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual.

Limfa – denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din greutatea

corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea functionala a

tesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante minerale intr-o

concentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutul

lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se gasesc deasemeni leucocite

sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectrolitici in

concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa regiunea de unde provine,

astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare albicioasa sau galben citron.

Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare cum ar fi

epiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care pot fi

drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central, acestea

reprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in pereti

vaselor – vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin.

Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim legatura dintre

circulatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele arteriale –

transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele din tesuturi le

folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta substante reziduale

si de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman intre celule, adica in

lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adica

molecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot penetra peretii venelor, in cazul

acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin vasele sale aceste elemente

toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si monocite elemente prezentate mai sus.

Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine asemuite de scoala

2

Page 3: Drenaj Limfatic II

franceza cu “parul ingerilor” si treptat capata aspectul capilarelor, precolectoarelor si colectoarelor

prin care limfa este directionata catre ganglionii limfatici. La nivelul ganglionilor limfa este purificata

prin procesul de fagocitoza,agentii patogeni si unele reziduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate

de limfocite si monocite. Tot la acest nivel se imbogateste limfa purificata cu limfocite si monocite.

 

 

Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte din

lichidele intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare loc

in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza in

vase din ce in ce mai mari si in final se formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in

venele subclaviculare.

Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare, si

colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele limfatice

prin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale

endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata vecinatate a

venelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea prin faptul ca

celulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu cele ale celulelor

adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si prin care nu mai poate

iesi lichidul interstitial.

Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneul vasului

limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care transporta minerale,

antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii – fenomen numit

micropinocetoza – fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibru

variabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele limfatice au aceleasi trei

tunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in functie de calibrul vasului.

Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari la distante de 12-13 mm.

Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui “sirag de

margele” al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracterizeaza limfangiomul.

Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul de a impiedica refluxul limfei.

Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt organizate in spirale si se insera de

o parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea la maxim a unui limfangiom inchide

valvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe cea supraiacenta, realizand astfel

circulatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de golire este mentinut constant, fiind

apreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca activitatea limfangiomului este asigurata

nu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si prin pulsatiile venelor invecinate, prin miscarile

diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin mobilizariel active si pasive ale articultiilor si chiar prin

3

Page 4: Drenaj Limfatic II

presiunile exercitate asupra aponevrozelor plantare in timpul mersului. In traiectul lor, vasele limfatice

strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, care sunt considerati ca filtre active fata de microbi,

celule neoplazice, substante straine, dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite si monocite.

Gratie tesutului elastic al capsulei ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functie mecanica, regland

fluxul limfei, iar prin asezarea lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni variabile in

raport cu miscarile. Vasele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice: canalul toracic si

canalul limfatic drept dau marea vena limfatica, care conduc limfa spre venele subclaviculare.

Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fiziologie ale circulatiei limfei

inainte de a descrie metodologie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica presupune o cunoastere

amanuntita a elementelor fiziologice intrucat procedeeledrenajului limfaticrespecta atat sensul curgerii

limfei cat si ritmul de circulatie prin vasele limfatice. Astfel procedeele se aplica de la segmentele

proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care vine din partea distala. In acest sens se

intensifica activitatea limfangiometrica a vaselor limfatice, apare asa numitul efect al “palniei”. In

efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale palmelor. In general procedeele

drenajului limfatic manual se grupeaza in:

-procedee de golire a ganglionilor: procedee de pompaj;

-procedee de deschidere a colectoarelor: procedee de apel;

-procedee de impingere a limfei prin capilare: procedee de resorbtie.

 

Miscarile sunt lente, delicate, atingerea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare „pasului pisicii”

sau falfaitului aripilor unei pasari in zbor. Uneori se folosesc mainile suprapuse doar pentru a atenua

presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu tegumentul. Singura

regiune pentru care se efectueaza manevre profunde este zona abdomenului cu scopul de a mobiliza

limfa de la nivelul intestinal.

Pozitia mainilor este diferita in raport cu regiunea drenata, dar se respecta uramatoarea indicatie

metodica: priza trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in procedeele de aple

si paralela cu traectul limfatic in manevra de resorbtie.

 

Obiectivele drenajului limfatic manual sunt:

1 repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna rezorbitie a lichidelor excedentare si a

macromoleculelor;

2 favorizarea deschiderii capilarelor limfatice si prin ele evacuarea deseurilor provenite din

metabolismul celular;

4

Page 5: Drenaj Limfatic II

3 cresterea regenerarii celulare;

4 stimularea sistemului imunitar.

Efectuarea gresita a procedeelor de drenaj limfatic poate avea consecinte contrare celor dorite.

Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relativ noua este introdus in toate protocoalele de

recuperare medicala, constituindu-se parte integranta a acestui proces, cu ajutorul acestuia se

restabileste metabolismul la nivelul lezional, fiind de asemenea unul din obiectivele principale in

vederea unei recuperari rapide si fara sechele.

Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de estetica.

Celulita afecteaza aproximativ 85% dintre femei. Termenul poate avea mai multe sensuri in functie de

cauza care a detreminat-o, dar si de modul si semnele clinice pe care le prezinta. Chirurgii o definesc

ca pe o infectie extensiva a tesuturilor moi subcutanate; dermatologii o numesc dermato-

paniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculoza. In estetica, celulita este definita ca o grupare de

celule adipoase inconjurate de fibre de colagen, care dau aspectul binecunoscut de „coaja de

portocala”. Celulele grase denumite si adipocite , au o forma ovoida sau sferica cu un diametru de 30

-100 micron. Aceste celule, cu rol important in menţinerea echilibrului hidric, in protecţia corpului fata

de modificările de temperatura , in susţinerea unor organe, pot sa se mărească de volum atunci când

intervin e un dezechilibru endocrin, tulburării circulatorii venoase , dezordinile alimentare.

Aceste multe definitii ale celulitei demonstreaza ca si substratul anatomopatologic al paniculului

adipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie microvasculara si de tesut conjunctiv. Celulita nu

este o afectiune misteriosa, doar ignoranta celor motivati de interese strict materiale a dus la

mistificarea acestei afectiuni. La o sectionare transversala a tesutului cubcutanat vom observa

structura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. Vom observa diferenta

dispozitiei fibrelor tesutului conjunctiv de la nivelui hipodermului la barbat si femeie. astfel acesti

saculeti conjunctivi ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispozitie perpendiculara pe

derm la femeie si o insertie pe diagonala la suprafata dermului la barbat, prin hipertrofierea celulelor

grasoase aceste matrice conjunctive se deformeaza diferit la cele doua sexe aparand efectul de

denivelare doar in cazul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjunctive este mai mare datorita

dispozitie anatomice. Aceasta tensiune la nivelul sacilor conjunctivi determina si un blocaj in resorbtia

limfei prin comprimarea excesiva a colectoarelor si precolectoarelor limfatice acestea capata un

traiect neregulat, aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiune microvasculara-

conjunctivala cu evolutie scleroasa.

Prin hipertrofierea acestot celule grasoase, in unele cazuri se pot produce si comprimari la nivelul

terminatiilor nervoase libere atragand dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita.

Dupa aspectul si consistenta tegumentului se deosebesc trei forme de celulita:

-celulita compacta care este dura are aspect granulomatos poate fi dureroasa la palpare;

5

Page 6: Drenaj Limfatic II

-celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodozitati si aspect pufos;

-celulita moale buretoasa se asociaza cu hipotrofie musculara si cu vergeturi.

 

 

Vergeturile reprezinta al doilea diagnostic din estetica ce beneficiaza de efectele drenajului limfatic

manual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabirii tesutului

elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai vechi. In

general se instaleaza in perioadele de schimbari homranale cum sunt: pubertatea, sarcina,

menopauza. Aceasta inseamna ca fluctuatia greutatii corpului influenteaza structura tisulara jucand

un important rol in aparitia acestor leziuni. Fibrele de colagen si de elastina responsabile de

elasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. Tesutul nu mai are timp sa se adapteze noii forme

a corpului. Acest fenomen apare frecvent in perioada adolescentei, atunci cand datorita cresterii

pielea „crapa”. Vergeturile se localizeaza pe flancuri si uneori pe umeri in cazul adolescentilor. La

femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor elastice si de reticulina

si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii.

Prin mobilizarea limfei de la nivelul tesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular este restabilit,

o cantitate mare de toxine este mobilizata catre circulatia sistemica si catre releele ganglionare unde

sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor nervoase libere este scazuta astfel scazand si

fenomenul dureros al celulitei, se indeparteaza ionii de calciu de la nivelul dermului, acestia au fost

mobilizati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le rigidiza scazand astfel elasticitatea tesutului

rezultand prevenirea vergeturilor, se creste imunitatea locala, se scade inflamatia din tesutul cutanat,

implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma si lipidele dislocate din straturile

hipodermului. Scazand compresia dintre derm si hipoderm se scade si gradul de tensionare al fibrelor

elastice din derm.

 

Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nu semnaleaza decat o greseala voluntara indreptata

impotriva celor ce apeleaza cu buna credinta la serviciile maseurului. Manevrele dure adresate

tesuturilor superficiale adica pielii in general pot produce pe langa hematoame si seroame adica

ruperea unor vase limfatice, aceste traumatisme intirzie si mai mult circulatia limfatica mentinand

astfel una din cauzele aparitie vergeturilor si celulitei.

Aplicarea corecta a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta adecvata,

practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adecvate. Toate aceste detalii contribuie la

mentinerea unei stari de sanatate a tegumetului si nu numai.

6

Page 7: Drenaj Limfatic II

Drenajul capului, gatului si fetei

Drenajul capului si gatului - poarta aceasta denumire pentru ca grupurile ganglionare

posterioare, de la baza craniului, dreneaza limfa din partea occipitala, parietala si temporala

a pielii paroase a capului. Acesta incepe de la baza gatului, de la nivelul ganglionilor

retroclaviculari si urca pe toate fetele gatului pana la ganglionii mastoidieni si occipitali.

Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel si retur)

deoarece zona este impanzita de ganglioni si de limfatice cu traiect foarte scurt. Acesta va fi

executat sub forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientand limfa spre releul

retroclavicular, ultima statie inainte de varsare, aceasta manevra influentand si varsarea

limfei in zonele discutate de pe traiectul venelor subclaviculare.

Protocol 1 – Drenajul capului si gatului

Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa

Pozitia maseurului:

- in partea dreapta a pacientului, cu fata spre fata acestuia

- la capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al fetei

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zona mai extinsa

si cu roluri majore se pompeaza de cel putin 7 ori, prin cercuri

mici cu degetele.

2. drenajul fetei anterioare a gatului- de-a lungul marginii

anterioare a SCM si a corpului acestuia, actionand pe

ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral

profund) si indirect, pe ganglionii juxta-viscerali.

3. drenajul fetei laterale a gatului- se executa pe marginea

postero-lalerala a SCM si partial pe marginea anterioara a

trapezului superior, pana la nivelul ganglionii occipitali, in

acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului: de 3 ori

miscarea de apel, de 3 ori miscrea de retur.

4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori

miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe

SCM prin cercuri mici cu degetele pana la nivelul ganglionilor

mastoidieni si occipitali, intalnind locul de insertie pe occipital

7

Page 8: Drenaj Limfatic II

al SCM-ului si al trapezului. Se executa de 3 ori, revenind la

locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii

occipilali;

miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari, presiuni,

intensitate, ritm si pe aceeasi regiune ca si miscarea de apel,

doar ca se porneste de la baza craniului si se inainteaza spre

baza gatului. Se executa de 3 ori.

Indicatiile drenajului gatului:

ridurile gatului;

imbatranirea pielii si tesuturilor;

intarirea imunitatii in sfera ORL.  

Drenajul capului si fetei – ca si in cazul gatului, drenarea fetei implica automat si drenajul

pielii paroase a capului, respectiv a zonei frontale si temporale, deoarece sunt pompate

grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea frontala, temporala si periorbitala). In

mod obisnuit, in drenajul limfatic general nu este cuprins si drenajul fetei, dar acesta se poate

executa de sine statator, alaturi de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al fetei, in

cabinetele de infrumusetare, in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale,

diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile a fetei. In acest caz, drenajul fetei

va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului, aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de

locul de varsare a limfei si teritoriile drenate.

Protocol 2 – Drenajul capului si al fetei

Pozitia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa.

Pozitia maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al fetei.

1. pompajul ganglionilor:

grupul ganglionilor mastoidieni – de 3 ori pompaj dirijat in jos;

grupul ganglionilor occipitali – de 3 ori pompaj dirijat in jos;

grupul ganglionilor submaxilari si submentonieri – de 3 ori

pompaj spre lateral, pornind de la unghiul mandibulei spre

menton;

grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre

ureche si spre in jos.

2. drenajul propriu-zis al fetei – imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unghiul

intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche:

8

Page 9: Drenaj Limfatic II

regiunea mentoniera – manevre de apel catre ganglionii

mentonieri, cu indexul si mediusul, pornind de la menton spre

buza inferioara – de 3 ori; retur spre menton de 3 ori.

regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii

submandibulari, pornind lateral de menton spre buza

superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori; retur de 3 ori.

regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu

indexul si mediusul de la nivelul marginii mandibulei spre nas

si pleoapa inferioara peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.

drenajul pleoapelor – se desfasoara dupa traiectul liniei

imaginare descrise anterior, de la ganglionii parotidieni spre

unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.

conturul ochilor- realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se

executa cu degetele (fara police) asezate "in cupa" pe conturul

orbitelor, fara insa a presa globii oculari. Se aplica presiune

usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.

drenajul sprancenelor – se executa ca o ciupire dirijata spre

exterior (ganglionii parotidieni), pornind de la extremitatea

externa a sprancenei spre cea interna.

drenajul regiunii frontale si temporale – de la nivelul zonei

preauriculare spre

centrul fruntii, strabatand intreaga suprafata si drenand spre

ganglionii parotidieni, cu indexul si mediusul, de 3 ori; retur de

3 ori.

3. manevre finale – se aplica dupa drenajul fetei, inainte de pompajul ganglionar final. Se pot

aplica ambele sau doar una dintre manevre, ambele avand acelasi scop: captarea limfei din

conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni.

manevra ingerului – radacinile mainilor se sprijina pe frunte,

pumnul flectat la 900 fata de antebrat. Se coboara palmele

peste frunte si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de

intindere spre lateral a pielii fetei.

acoperisul ingerului – palmele sunt tinute ca un acoperis

deasupra fetei; la inceputul manevrei asezam palmele in

9

Page 10: Drenaj Limfatic II

pozitia descrisa pe fata tractionand spre intern, dirijand astfel

limfa spre grupele ganglionare responsabile.

4. pompajul final al ganglionilor- se executa ca si cel initial, doar ca se continua si cu

pompajul simplu al ganglionilor regiunii gatului terminand cu ganglionii retroclaviculari.

Ordinea va fi: ganglionii parotidieni, ganglionii submaxilari, ganglionii submentonieri,

ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii

retroclaviculari.

Indicatiile drenajului limfatic al fetei:

riduri;

pungi sub ochi;

cearcane;

edeme palpebrale;

edeme in alte regiuni ale fetei;

piele prea uscata/ prea incarcata de sebum.

Protocol 3 – Drenajul pielii paroase a capului

Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi prezentate in indicatii.

Pozitia pacientului: asezat cu capul sprijinit anterior

1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii

occipitali, ganglionii parotidieni.

2. drenajul propriu-zis – se lucreaza pe zone, astfel:

zona posterioara – de la nivelul ganglionilor occipilali spre

vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

zona postero-laterala – de la nivelul ganglionilor occipitali si

mastoidieni pe partea postero-laterala spre vertex: de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

zona laterala – de la ganglionii parotidieni spre vertex pe

partea laterala a capului: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

zona anterioara (frontala) – de la ganglionii parotidieni spre

portiunea anterioara a capului, pe toata partea acoperita de

par a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii

occipitali, ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.

lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii paroase a capului:

matreata si piele paroasa cu exces seboreic;

10

Page 11: Drenaj Limfatic II

caderea parului;

par fragil, fara luciu, despicat, care se rupe usor, dureri ale

capului, migrene;

Drenajul limfatic al membrului superior

Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari. Dupa

acestia se abordeaza marea grupa a ganglionii axilari. Drenarea ganglionilor axilari se face in

grupul subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins. Pentru imbunatatirea conditiilor cailor

de varsare si a locusurilor propriu-zise, se lucreaza si grupul ganglionar retroclavicular

precum si originea marelui duct limfatic – cisterna Pecquet. In drenajul limfatic general,

drenajul membrului superior se executa imediat dupa regiunea gatului, urmat fiind de

toracele anterior.

 Protocol 4 – Drenajul membrului superior

 Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.

2. pompajul cisternei Pecquet- miscarea se efectueaza cu radacina mainii, policele fiind

indreptat cranial; de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori;

grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) – de 3 ori;

grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj) – de 3 ori.

4. drenajul bratului

fata interna – de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee),

aplicand aproape toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de la umar (regiunea deltoidiana) spre cot, cu

toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii,

presiunea gradata orientata spre ganglionii axilari, de 3 ori.

5. pompajul ganglionilor supratrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, se executa de 3

ori.

6. drenajul antebratului

fata interna – de la fata interioara a cotului spre pumn; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

fata externa – de la fata externa a cotului spre pumn, de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

11

Page 12: Drenaj Limfatic II

manevra sandwich – palmele lucreaza simultan pe fata interna

si externa a antebratului: de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii,

presiunea gradata orientata spre cot, de 3 ori.

7. drenajul pumnului si al mainii

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;

drenajul fetei palmare – cu policele pe eminenta tenara si

hipotenara pana la articulatiile metacarpofalangiene; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsale – manevrele sunt identice cu ale fetei

palmare; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul degetelor – se executa de la extremitatea proximala

spre extremitatea distala, sub forma de presiuni usoare

orientate in sus, pe fetele superioara si inferioara, apoi pe

fetele laterale; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

8. manevre finale:

returul mainii – o data;

pompajul pliului pumnului;

manevra sandwich a antebratului – un retur;

pompajul ganglionilor supraepitrohleeni;

manevra sandwich la nivelul bratului – un retur;

pompajul ganglionii axilari- de cate 3 ori grupul humeral, toracic si central.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului In cadrul drenajului limfatic general, se executa dupa drenajul membrelor superioare si

inainte de drenajul abdomenului. Ca si in cazul membrelor superioare, daca se executa de

sine statator se va aborda mai intai calea de varsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor

retroclaviculari si a cisternei Pecquet. Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor

mamari externi se intind pana la nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumeste

uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea, exista cativa ganglioni si la baza

glandei mamare care se constituie ca grup separat si care se denumeste ca grup al

ganglionilor mamari inferiori. Drenarea limfei sanului se realizeaza prin colectoare in aceste

grupuri, dar o parte a acesteia poate sa ajunga direct la ganglionii subscapulari impreuna cu

limfa jumatatii respective de spate, urmand apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior

12

Page 13: Drenaj Limfatic II

exista colectoare care trec dintr-o jumatate in cealalta, motiv pentru care, in cazul unui edem

masiv al bratului, primele sedinte de drenaj se vor face exclusiv pe partea opusa a toracelui

si abia apoi se va trece la apelul regiunii interesate.

Protocol 5 – Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului

Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratele in usoara abductie.

Pozitia maseurului: pe partea opusa regiunii lucrate.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.

2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat

cranial, de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori;

grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3

ori.

4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori, situate mai jos de ganglionii

mamari externi si spre partea inferioara a sanului – de 3 ori.

5. drenajul partii costale laterale – manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea

infero-latetala a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

6. drenajul sanului – incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea

axilara, continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului, unii

autori numind acesta modalitate de drenaj „in banda". Se executa cercuri cu ambele police

sau cu toate degetele, uneori putand aplica manevra combinata. Manevrele de drenaj se

indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu

drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – porneste de la ganglionii mamari externi spre

rebordul costal, trecand de mai multe ori „in evantai”, dupa nevoile zonei.

8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori;

9. pompajul ganglionilor axilari;

10. se trece la partea opusa;

11.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul

cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari.

Drenajul limfatic al peretelui abdominal Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmeaza dupa drenajul toracelui si precede

intotdeauna drenajul membrelor inferioare, chiar si in cazul in care nu se executa un drenaj

13

Page 14: Drenaj Limfatic II

limfatic general. Drenajul peretelui abdominal se face spre ganglionii axilari in cazul regiunii

supraombilicale si spre ganglionii inghinali in cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavitatii

abdominale dreneaza in ganglionii iliaci si lomboaortici de unde se formeaza apoi        

cisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului.

Protocol 6 – Drenajul limfatic al abdomenului

Pozitia pacientului: decubit dorsal.

Pozitia maseurului: in partea dreapta a pacientului.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul si mediusul, de 7 ori.

2. pompajul cisternei Pecquet – miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat

cranial, de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci – se executa la nivelul spinei iliace antero-

superioare, cu degetele ambelor maini asezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece la partea

opusa.

4. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).

astfel:

5. drenajul propriu-zis al abdomenului – incepe din partea stanga a abdomenului, se executa

dupa directii ce formeaza in final un romb, raportandu-ne la puncte denumite

punct median – corespunde cisternei Pecquet si este situat

median in partea superioara a abdomenului (apendicele

xifoid);

punct drept, respectiv stang superior – situate in partile laterale

ale abdomenului, pe orizontala ce trece prin ombilic;

punct drept, respectiv stang inferior – situate pe liniile ce unesc

punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale.

a. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana

combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet:

de la punctul stang superior spre punctul stang inferior, de 3

ori apel, de 3 ori retur;

de la punctul median spre punctul stang superior, de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

b. drenajul regiunii abdominale drepte – efectuat ca in cazul precedent doar ca mana utilizata

este cea dreapta – de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel, de 3 ori

retur – de la punctul drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.

c. drenajul de intoarcere – porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior, in

14

Page 15: Drenaj Limfatic II

potcoava, schimband mana de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.

d. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre:

manevra lingura – de la nivelul cisternei Pecquet spre

marginea inferioara a abdomenului (simfiza pubiana) – de 3

ori;

vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet – de 3 ori.

6. pompaje finale:

ganglionii inghinali – de 3 ori;

ganglionii lomboaortici si iliaci – de 3 ori;

cisterna Pecquet – de 7 ori;

ganglionii retroclaviculari – de 7 ori.

Drenajul membrelor inferioare Este unul dintre cele mai importante pentru organism, data fiind cantitatea mare de limfa ce

se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia: este ingreunata in

conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor sanguine si de gravitatie si facilitata de o

pompa musculara puternica. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o

circulatie limfatica deficitara, permitand astfel permanentizarea unui asa numit edem, chiar

de mici proportii, dar care in timp determina aparitia aderentelor intre diverse structuri: celule,

straturi ale pielii sau intre tesuturi diverse.

Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la nivelul

membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acesta. Drept urmare, se

impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului

membrelor inferioare. In cazul unui edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de

drenaj ale membrului opus, in prealabil. In conditiile celulitei, numarul apelurilor si retururilor

va fi crescut, datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel.

Protocol 7– Drenajul membrelor inferioare - partea anterioara

Pozitia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii usor flectati.

1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali – se

realizeaza din portiunea interna spre cea externa a pliului

inghinal si apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe

portiunea de inceput a muschilor coapsei.

15

Page 16: Drenaj Limfatic II

2. drenajul coapsei – datorita suprafetei mai mari de lucru fata de

membrele superioare,

se va executa pe trei portiuni:

a - fata interna – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului,

aplicand toata palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b - fata externa – de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului, cu

toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

c - fata anterioara – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „in lingura”; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali, de 3 ori.

3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu

ambele maini, degetele patrunzand pe fata posterioara si

pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu.

4. drenajul genunchiului – se realizeaza spre ganglionii poplitei:

a - fata interna – de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei, cu

policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b - fata externa – de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei, cu

policele ambelor maini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul gambei – abordeaza implicit si ganglionii tibiali

anteriori, nefiind necesara pomparea acestora separat:

a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola interna, aplicand toata palma;

de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre maleola externa, cu toata palma; de

3 ori apel, de 3 ori retur;

c - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele maini in acelasi timp; de 3

ori apel, de 3 ori retur;

d- presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3 ori.

6. drenajul piciorului:

a - regiunea maleolara si interna a piciorului – se incepe cu

indexul si mediusul de sub maleola interna spre articulatia

metatarsofalangiana a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3

ori retur;

16

Page 17: Drenaj Limfatic II

b - regiunea maleolara si externa a piciorului – se incepe cu

indexul si mediusul de sub maleola externa si se continua cu

degetele si cu policele ambelor maini spre articulatiile

metatarsofalangiene ale degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 ori

retur.

7. drenajul degetelor – ca si in cazul mainilor, se realizeaza prin

pompaje ce intereseaza toate fetele acestora.

8. manevre finale:

a - returul fetelor interne si externe ale piciorului – de 3 ori;

b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;

c - pompajul ganglionii poplitei – de 3 ori;

d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori;

e - pompajul ganglionii inghinali profuzi si superficiali – de 3 ori;

Protocol 8 – Drenajul membrelor inferioare – partea posterioara

Pozitia pacientului: decubit ventral.

1. drenajul coapsei – ca si fata anterioara, se imparte in 3

portiuni:

a - fata interna – de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului,

aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b - fata externa – de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului,

cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

c - fata medio-posterioara – de la pliul subfesier spre genunchi, se executa manevra „in

lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

d - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura mainii, presiunea este gradata, se

termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier, de 3 ori.

2. pompajul ganglionilor poplitei – se realizeaza cu degetele,

pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul popliteu.

3. drenajul gambei:

a - fata interna – de la fata interna a genunchiului spre maleola

interna, aplicand toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b - fata externa – de la fata externa a genunchiului spre

maleola externa, cu toata palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

c - fata medio-posterioara – de la genunchi spre glezna

aplicand manevra „in lingura"; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

17

Page 18: Drenaj Limfatic II

d - manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu

ambele mani in acelasi timp; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

e - presiunile in bratara – cu toata mana sau despicatura

mainii, presiunea este gradata, se termina cu marginea

cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei, de 3

ori.

4. drenajul piciorului – se executa cu genunchiul flectat, se

lucreaza regiunea interna si externa ca la fata anterioara, cu

indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la

nivelul plantei; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul degetelor – se face ca in cazul mainilor prin pompaje

pe toate fetele acestora.

6. manevre finale:

a - returul plantei – de 3 ori;

b - returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;

c - pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori;

d - returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori.

Drenajul fetei posterioare a trunchiului Se va efectua dupa 3 regiuni, in functie de directia pe care o adopta colectoarele limfatice

spre locul de varsare. Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsala, regiunea lombara si

regiunea fesiera. Drenajul fetei posterioare a trunchiului reprezinta partea finala a drenajului

limfatic general, urmand dupa membrele inferioare in ordinea: regiune fesiera, lombara si

apoi dorsala. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si psihica datorita ritmului Ient si

blandetii manevrelor. Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat in tratamentul celulitei

dar si al hemoroizilor si tulburarilor circulatorii de la acest nivel.

Protocol 9 – Drenajul regiunii dorsale (vertebra cervicala 4 – vertebra toracala 12).

Pozitia pacientului: decubit ventral.

Pozitia maseurului: pe partea opusa celei lucrate.

1. pompajul ganglionilor retroclavicluari – cu indexul si mediusul,

de 7 ori.

18

Page 19: Drenaj Limfatic II

2. pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul subscapular si

eventual grupul central, ambele cu orientare spre in sus, spre

grupul subclavicular; de 3 ori.

3. drenajul portiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre

extremitatea inferioara a grilajului costal (ca la san); de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

4. drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii – se realizeaza

de-a lungul trapezului, de la marginea lui scapulara spre

vertebra cervicala 4, coborand apoi pe langa coloana

vertebrala spre T12. Presiunile si orientarea drenajului se fac

inspre lateral ca la peretele toracic anterior, putandu-se lucra

fie cu toata palma, fie cu policele ambelor maini; de 3 ori apel,

de 3 ori retur.

5. drenajul portiunii dorsale inferioare – de la pliul axilar spre

marginea inferioara a grilajului costal, „in evantai”; de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

Daca se urmareste doar drenarea toracelui, se va incheia cu pompajul ganglionilor axilari

(subscapulari).

Protocol 10 – Drenajul regiunii lombare.

1. pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe

grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.

2. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre

ganglionii inghinali superiori; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. drenajul portiunii lombare medii – zona de la vertebra T12

pana la marginea superioara a pliului interfesier reprezinta

punctul de plecare, drenarea efectuandu-se spre lateral

(ganglionii inghinali superiori). Manevra se executa cu toata

palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. pompajul ganglionilor inghinali.

Protocol 11- Drenajul regiunii fesiere.

1. pompajul ganglionilor inghinali – atat cat se poate efectua, pe

grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.

2. drenajul portiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se

incep de la limita inferioara a santului interfesier, directionand

19

Page 20: Drenaj Limfatic II

spre ganglionii inghinali inferiori si indreptandu-ne spre limita

superioara a santului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori

retur.

3. drenajul portiunii sacrale – in potcoava cu policele, inspre in

jos; se repeta de 3 ori.

4. drenajul portiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii

inghinali supero-externi; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. pompajul ganglionilor inghinali.

Drenajul limfatic general (desfasurare) Pacientul se afla in decubit dorsal.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori (cercuri mici cu degetele).

2. drenajul fetei anterioare a gatului – de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a corpului

acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. drenajul fetei laterale a gatului – pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea

anterioara a trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.

6. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul:

grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori;

grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori;

grupul central (in centrul axilei) – de 3 ori.

7. drenajul bratului:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – de 3 ori.

8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni – de 3 ori.

9. drenajul antebratului:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – de 3 ori.

10. drenajul pumnului si al mainii:

pompaj pe fata anterioara a pumnului, sub pliul de flexie;

20

Page 21: Drenaj Limfatic II

drenajul fetei palmare – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul fetei dorsale – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

drenajul degetelor – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

11. manevrele finale.

12. pompajul ganglionilor axilari – de cate 3 ori grupul central, toracic si humeral.

13. se lucreaza membrul superior opus.

14. pompajul ganglionilor mamari – grupul mamar extern, mijlociu si inferior, de 3 ori.

15. drenajul partii costale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

16. drenajul sanului – „in banda"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

17. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – „in evantai"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

18. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori.

19. pompajul ganglionilor axilari.

20. se lucreaza partea opusa.

21. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

22. pompajul cisternei Pecquet – de 7 ori.

23. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci – de 3 ori pe fiecare parte.

24. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern).

25. drenajul propriu-zis al abdomenului:

a - drenajul regiunii abdominale stangi:

de la punctul stang superior spre cel stang inferior – de 3 ori

apel, 3 ori retur;

de la punctul median spre punctul stang superior – de 3 ori

apel, 3 ori retur.

b - drenajul regiunii abdominale drepte:

de la punctul median spre punctul drept superior – de 3 ori

apel, 3 ori retur;

de la punctul drept superior la cel drept inferior – de 3 ori apel,

3 ori retur.

c. drenajul de intoarcere – „in potcoava" de 3 ori.

d. drenajul partii de mijloc a abdomenului:

manevra lingura – de 3 ori;

vibratii – de 3 ori.

26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici si iliaci – de 3 ori.

27. drenajul coapsei:

21

Page 22: Drenaj Limfatic II

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata anterioara – „in lingura”; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – de 3 ori.

28. pompajul ganglionilor poplitei.

29. drenajul genunchiului:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

30. drenajul gambei:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

presiunile in bratara – de 3 ori.

31. drenajul piciorului:

regiunea maleolara si interna a piciorului – de 3 ori apel, de 3

ori retur;

regiunea maleolara si externa a piciorului – de 3 ori apel, de 3

ori retur.

32. drenajul degetelor.

33. manevrele finale.

34. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali – de 3 ori. Se modifica pozitia

pacientului in decubit ventral.

35. drenajul coapsei:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medio-posterioara – „in lingura” – de 3 ori apel, de 3 ori

retur;

presiunile in bratara – de 3 ori.

36. pompajul ganglionilor poplitei.

37. drenajul gambei:

fata interna – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

fata medie posterioara – „in lingura" – de 3 ori apel, 3 ori retur;

manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

22

Page 23: Drenaj Limfatic II

presiunile in bratara – de 3 ori.

38. drenajul piciorului – regiunea interna si externa – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

39. drenajul degetelor.

40. manevre finale.

41. pompajul ganglionilor inghinali- atat cat se poate efectua, pe grupul supero-extern care

dreneaza aceasta regiune.

42. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere – de Ia portiunea inferioara a santului

interfesier spre portiunea sa superioara – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

43. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere – de In spina iliaca antero-superioara Ia

articulatia coxo-femurala – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

44. drenajul portiunii sacrale – „in potcoava” cu policele inspre in jos; se repeta de 3 ori.

45. drenajul portiunii lombare laterale – orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori – de

3 ori apel, de 3 ori retur.

46. drenajul portiunii lombare medii – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

47. pompajul ganglionilor inghinali.

48. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

49. pompajul ganglionilor axilari – grupul subscapular si grupul central; de 3 ori.

50. drenajul portiunii dorsale superioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

51. drenajul portiunii dorsale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

52. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).

54. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

Regului - Indicatii - Contraindicatii Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni

Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului.

Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui

anterior se pot face de sine statator, dar este recomandata

executia lor impreuna.

Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu

drenajul prealabil al abdomenului (abdomenul poate fi drenat

singur).

23

Page 24: Drenaj Limfatic II

Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu

abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa stimulam

actiunea.

Manevrele trebuie sa fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3

la 10 secunde.

Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca

40-50 mm Hg.

Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc, de 2, 3 sau 4

ori inainte de a deplasa mana, pentru a mobiliza coloana de

limfa.

Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii,

in momentul in care capilarele si-au redobandit calibrul initial.

Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare,

relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.

Indicatii generale

prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine

venoasa, cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului

congenital in care nu exista cai limfatice;

tratamentul proceselor inflamatorii;

perioada pre- si postoperatorie in chirurgia estetica, plastica si

reparatorie (implantul grefelor cutanate, lipoabsorbtie,

interventii corectoare pentru diverse segmente, etc.);

tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri, interventii

chirurgicale, accidente, etc);

tratamentul obezitatii;

tratamentul celulitei;

tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor,

consecutive insuficientelor arteriale sau venoase;

tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat

blandetei executiei, creand conditiile relaxarii fizice si psihice a

pacientului;

tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor,

cearcanelor, pungilor si oricaror modificari aparute datorita

24

Page 25: Drenaj Limfatic II

unei irigatii ineficiente, pentru hranirea si regenerarea celulelor

pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice.

 Contraindicatii generale

Acestea se limiteaza, mai ales, la procesele infectioase grave, dar si la recidivele metastatice

care reprezinta contraindicatia cea mai clara in acest moment.

25


Recommended