22
Dragostea nu este o întâmplare E D I T U R A S C R I P T U M
Dragosteanu este o întâmplare
E D I T U R A S C R I P T U M
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiARP, CLAUDIA
Dragostea nu este o întâmplare / Claudia & David Arp;trad.: Emanuela & Adrian Ban; ed.: Cristian Pavel. - Oradea: Scriptum,2004
ISBN 973-85279-3-7
I. Arp, DavidII. Ban, Emanuela (trad.)III. Ban, Adrian (trad.)IV. Pavel, Cristian (ed.)
173
Zece paºi cãtre o cãsnicie trainicãAlegeri pentru revitalizarea cãsniciei
Dragosteanu este o întâmplare
Claudia & David Arp
Editura ScriptumOradea • 2004
Titlul original:I choose us
de Claudia & David ArpCopyright © 2002 by Claudia & David Arp
Toate drepturile rezervate.
Ediþia în limba românã, publicatã sub titlulDragostea nu este o întîmplare
de Claudia & David Arp
© 2004 Editura Scriptumstr. Lãpuºului nr. 28, 410264 Oradea - Bihor
Tel./Fax/Robot: 0259-457.428; E-mail: [email protected],Pagina web: WWW.POLICONTACT.RO
Prima ediþie în limba românãToate drepturile rezervate asupra prezentei ediþii în limba românã
Orice reproducere sau selecþie de texte din aceastã carteeste permisã doar cu aprobarea în scris a Editurii Scriptum, Oradea.
Consilier editorial: Elena Jorj
Traducerea: Emanuela & Adrian BanEditarea: Cristian Pavel
Coperta ºi tehnoredactarea: Olimpiu G. Filip
Poza copertã faþã: Zefa, DüsseldorfFolositã cu permisiune.
ISBN 973-85279-3-7
Tiparul executat la Debrecen, Ungaria
Introducere:Înainte de primul pas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Pasul 1:Alegeþi sã daþi prioritate cãsniciei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Pasul 2: Alegeþi-vã o temelie solidã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Pasul 3: Alegeþi sã ascultaþi întâi, ºi apoi sã vorbiþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Pasul 4: Alegeþi „sã jucaþi cinstit” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Pasul 5: Alegeþi sã folosiþi diferenþele dintre voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Pasul 6: Alegeþi sã lucraþi împreunã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Pasul 7: Alegeþi sã promovaþi bunãvoinþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Pasul 8: Alegeþi romantismul ºi intimitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Pasul 9: Alegeþi-vã centrul spiritual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Pasul10: Alegeþi sã vã implicaþi în cãsnicie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Cuprins
Cãsãtoria este o alegere. Nu una de moment, ci o sumã de maimulte alegeri mãrunte, pe care le facem zilnic. Fiecare dintre
ele va influenþa natura ºi calitatea cãsniciei noastre atât înprezent, cât ºi în viitor. Putem alege sã avem o cãsnicie reuºitã ºiputem alege sã evitãm o cãsnicie greoaie, marcatã de frustrãri.
Cãsniciile nefericite apar atunci când nu existã alegeri, saucând alegerile care (totuºi) se fac sunt greºite. Unele cãsniciiajung în impas din delãsare. Altele ajung la momente de crizã.Neglijarea poate sã-i influenþeze atât de mult pe cei doi, încât sã-idetermine sã-ºi caute interlocutori care sã-i asculte. Tribunalelesunt pline de persoane care, dintr-un motiv sau altul, ºi-auneglijat cãsnicia ºi au pus-o pe planul doi în viaþa lor, pânã cânda apãrut altcineva, care-a aþâþat focul ºi-a mestecat în oalã!
Fie cã sunt þãndãri sau doar pe punctul de a falimenta, toatecãsãtoriile nefericite au un numitor comun: unul sau altul dintreparteneri, sau amândoi, înceteazã sã se mai aleagã reciproc! Ei,pur ºi simplu nu mai doresc binele cãsniciei lor ºi nu mai depunnici un efort sã dreagã lucrurile.
În paginile urmãtoare, dorim sã vã ajutãm sã optaþi unulpentru celãlalt, prezentându-vã o serie de alegeri, un drum dezece paºi necesari pentru o cãsnicie durabilã. Fiecare conþineaplicaþii practice pentru cãsnicia voastrã. Am vãzut, atât înmunca noastrã de peste douãzeci ºi cinci de ani în domeniu, câtºi din experienþa personalã, cã aceste alegeri dau rezultate,concretizate finalmente într-o relaþie sãnãtoasã, prosperã, plinãde iubire ºi durabilã.
Înaintede primul pas...
Alegerea vã aparþine!
Puteþi alege sã vã revitalizaþi dragostea ºi sã vã întãriþiprietenia cu partenerul de viaþã. Puteþi alege sã îmbunãtãþiþistilul de comunicare, precum ºi de abordare a conflictului. Puteþialege sã înþelegeþi ºi chiar sã fructificaþi diferenþele dintre voi,care odatã vã iritau!… Vã puteþi alege centrul spiritual, aºa cumputeþi alege sã vã implicaþi plenar într-o cãsnicie cu scop ºisemnificaþii… În orice caz, alegerea vã aparþine! Veþi decide sãcooperaþi la întãrirea cãsniciei voastre?! Îl veþi alege pe „Noi”, îndetrimentul lui „Eu”?!
Dragostea nu este o întâmplare8
Stãteam în faþa lor la masã ºi ascultam cu tristeþe cuvintele pecare le rosteau Mona ºi Bill… ºi nu ne venea sã credem! Ne
vorbeau despre cãsnicia lor, iar imaginea nu era câtuºi de puþinidilicã!
„Cãsnicia noastrã, a spus la un moment dat Mona, seamãnãmai degrabã cu un covor sub care s-a adunat o grãmadã degunoi… De-a lungul anilor, am încercat sã-l ignorãm, dar ne-amtot împiedicat de el… ºi-acum a-nceput sã miroase urât! Mã temcã am falimentat… ºi nu ºtiu cum ºi dacã mai putem îndreptalucrurile!”
Bill ºi-a privit lung soþia... „Vezi tu, Mona, exact asta eproblema... Tu ai vrut întotdeauna sã repari câte ceva!… M-amsãturat de încercãrile tale de a mã «îndrepta»! Mã oboseºti cucriticile tale nesfârºite… Mereu încerci sã-mi spui cum aº fi pututface mai bine un anumit lucru, sau de ce-l fac… ce sã fac ca sã numai mãnânc aºa mult, ori cum sã-mi trãiesc viaþa!... ªtiu cã amprobleme, Mona, dar nu eºti tu în mãsurã sã mi le rezolvi!”
„Da, Bill, asta-i problema! rãspunse ea. Tot ce-mi doresc e sãte-ajut, dar tu iei totul ca o criticã… dupã care te retragi încarapacea ta ºi tragi zãvorul!”
„Vezi?! ªi mai zici cã nu mã critici! a ridicat vocea Bill. „Ai ideece înseamnã sã-þi fie pus sub semnul întrebãrii tot ce faci, sã þi sereproºeze fiecare pas ºi tot timpul sã þi se spunã ce-ai defãcut?!… Iar când nu fac ce zici tu, mã acuzi cã te resping! Suntde acord cã fac destule greºeli… Dar, înainte sã le îndrept,trebuie sã mã asigur cã mai vreau într-adevãr sã rãmânemîmpreunã!”
Pasul unu
Alegeþisã daþi prioritate cãsniciei
Noi ne uitam unul la celãlalt ºi ne-ntrebam în gând: „Cum des-a ajuns aici?! Ce s-a-ntâmplat cu prietenii noºtri de-au ajuns însituaþia aceasta?!” Îi cunoºteam de ani de zile pe Mona ºi pe Billºi, cu toate cã ºtiusem ºi vãzusem cã au ceva probleme, nu netrecuse niciodatã prin cap cã s-ar afla în pragul divorþului! Cumde se degradase relaþia lor atât de tare? Cum de-au devenit, dinprieteni, duºmani?!
Pe mãsurã ce discuþia continua, ne-am dat seama cã alegerilepe care le fãcuserã de-a lungul anilor nu fuseserã totdeauna celemai înþelepte – fãrã ca asta sã fi avut o influenþã negativã imediatãasupra cãsniciei lor. Au recunoscut amândoi cã, deºi încã se maiiubeau, dintr-un motiv sau altul prietenia dintre ei dispãruse!Erau practic într-un rãzboi conjugal, ºi era sigur cã nici unul nucâºtiga nimic din situaþia creatã! κi pierduserã energia, motivaþiaºi optimismul care le caracterizaserã primii ani de cãsnicie.
Pe mãsura ce analizau aspecte din trecutul relaþiei lor, ieºeaula ivealã una dupã alta alegerile greºite... Mona recunoºtea cã-ºineglijase propria nevoie de creºtere… nu-ºi cultivase dorinþele ºiaspiraþiile, iar acum se detesta pentru asta! Bill, pe de altã parte,ºi-a amintit de alegerea pe care o fãcuse cu ani în urmã de a seretrage în „fortãreaþa” lui, preferând sã-ºi vadã de computerulsau de micile sale alte responsabilitãþi, decât sã se confrunte cusugestiile permanent critice ale Monei! Pacea cu orice preþ sedovedise, însã, a fi foarte costisitoare! Mai târziu, când au apãrutcopiii, i-au transformat, tacit, într-un fel de tampon în relaþia lor!Puteau oricând sã discute despre copii, chiar ºi în contradictoriu– ei erau oricum un subiect mai facil, pe care-l abordau mai lesnedecât relaþia lor conjugalã, care devenise un teren minat, gata sãsarã-n aer la cea mai micã scânteie!
Adãugaþi acestei convieþuiri tensionate relaþia foarte proastã aMonei cu soacra sa ºi veþi obþine imaginea unei cãsnicii în pragulfalimentului!
Aþi vrea mai mult?
Vã sunã familiar povestea lor? Sperãm cã nu sunteþi în aceeaºisituaþie, dar la fel de bine poate cã vã daþi seama cã relaþia
Dragostea nu este o întâmplare10
voastrã nu este nici pe departe cea la care aþi visat. Precum Monaºi Bill, poate cã nici voi n-aþi luat în mod intenþionat decizii caresã afecteze legãtura dintre voi… Dar timpul a trecut ºi, înainte sãvã daþi seama ce se întâmplã, farmecul de la început s-a risipit!...
Cu puþinã sinceritate, cele mai multe cupluri trebuie sãadmitã cã au aºteptãri mai mari de la cãsnicia lor decât nivelulatins! κi doresc sã se simtã iubiþi, acceptaþi, relaþionaþi,asiguraþi… ºi, în strãfundul sufletelor lor, doresc foarte mult camariajul lor sã fie o pildã pentru copiii lor ºi pentru cei din jurcare îi observã. Dar, din nebãgare de seamã, furaþi deîmprejurãri, multe cupluri continuã sã facã alegeri lipsite deînþelepciune sau evitã din rãsputeri sã ia decizii. Cei doi ajung sãfie prea ocupaþi, implicaþi în prea multe, prea mistuiþi depropriile aspiraþii, de propriile cariere sau de îngrijirea ºicreºterea copiilor, cu tot ce decurge de aici...
Mulþi parteneri ºi-au pierdut speranþa cã ar mai putea avea ocãsnicie mai bunã, dar noi suntem siguri cã totul este o chestiunede alegere personalã. Indiferent de alegerile greºite din trecut,puteþi face de-acum încolo altele mai bune, mai chibzuite, alegericare sã schimbe cursul cãsniciei voastre. ªi vã asigurãm cã ºtim cespunem!
Povestea noastrã
Cu ani în urmã ne-am aflat ºi noi la un punct critic alcãsniciei noastre. Aveam pe atunci trei copii sub ºase ani ºi oviaþã tumultoasã. Nu fusese o opþiune deliberatã sã fimdelãsãtori în cãsnicie, însã (fãrã sã ne dãm bine seama când, cumºi cât) deveniserãm mult prea implicaþi în afara ei! Davidcãlãtorea mult în interes de serviciu, iar când era acasã, timpulpur ºi simplu se scurgea între copii, prieteni, bisericã ºi alteactivitãþi sociale. Când ne uitãm astãzi în urmã, trebuie sãrecunoaºtem cu tristeþe cã în acei ani cãsnicia nu a fost nici pedeparte pe primul loc în vieþile noastre!… Dimpotrivã, oneglijam total!
În acele momente a intervenit o schimbare majorã, care aconstituit o serioasã provocare pentru cãsnicia noastrã: mutarea
Pasul 1: Alegeþi sã daþi prioritate cãsniciei 11
în Germania. Eu (Claudia) nu eram nici pe departe atrasã degândul plecãrii. Cum sã-mi pãrãsesc tocmai acum casa, prieteniiºi viaþa comodã, chiar dacã previzibilã, din Knoxville, statulTennessee?!
În schimb, David era entuziasmat de ideea de mutare. Speraca mãcar aºa sã poatã sta mai mult acasã cu familia ºi sã nu maifie nevoit sã cãlãtoreascã atât de mult! Plus cã iubea aventura ºiexperienþele noi! Crescut într-o familie de militari silitã sã semute de colo-colo, Europa era practic o a doua casã pentru el,deoarece în copilãrie petrecuse câþiva ani buni în Austria. Davidera convins cã ºi mie îmi va plãcea Europa, dacã mi se va daocazia s-o cunosc!
Din pãcate, eu eram convinsã cã nu-mi va plãcea! Mãgândeam ºi la ce ar însemna pentru copii aceastã mutare, maiales cã tocmai îl înscrisesem pe bãiatul cel mare la o ºcoalãparticularã foarte bunã… Dacã plecam acum, ce fel de educaþiele mai puteam asigura celor trei bãieþi?!
Niciunul nu vorbeam limba germanã, iar în primele trei luninici mãcar n-am avut un domiciliu permanent. Credeþi cã ne-afost uºor? Nicidecum! A fost o perioadã extrem de stresantã.Credeþi cã a fost o aventurã grozavã?! Dacã stãm bine sã negândim, a fost poate perioada cea mai proastã din toatã cãsnicianoastrã. Deºi fizic eram mai tot timpul împreunã, emoþionaleram la kilometri distanþã unul de celãlalt! Ne simþeamdezrãdãcinaþi. Singuri. Izolaþi… Dintr-odatã aveam timp sã stãmde vorbã, timp sã discutãm ºi sã analizãm chestiuni ºi problemepe care pânã atunci le ignorasem. ªi cu toate acestea nu era delocsimplu!
Într-o dimineaþã, stând faþã-n faþã la masa din bucãtãrie, ne-amdat seama cât de mult ne înstrãinasem unul de celãlalt.
„David, am senzaþia cã nu te mai cunosc, am spus eu culacrimi în ochi. Nu mã simt deloc în largul meu aici. Nimeni nuvorbeºte englezeºte, iar eu nu ºtiu nemþeºte. Copiii noºtri nu auprieteni… Iar apoi, cã veni vorba, ce s-a întâmplat cu prieteniadintre noi doi?! Acum, cã avem destul timp sã vorbim unul cualtul, cum de nu mai gãsim ce sã ne spunem?!”
„Claudia, ºtiu cã n-a fost uºor nici pentru noi, nici pentru copiii
Dragostea nu este o întâmplare12
noºtri sã traversãm oceanul ºi sã ne mutãm aici, a spus David, darmai ºtiu ºi cã te iubesc ºi mã iubeºti… aºa cã, puþinã rãbdare!Împreunã, vom trece ºi peste asta!”
Lucrul pe care l-am hotãrât în dimineaþa aceea a fost sã facemniºte schimbãri ºi câteva alegeri care se impuneau neapãrat înacel moment în relaþia noastrã. David avea dreptate! Neiubeam cu-adevãrat ºi eram devotaþi cãsniciei noastre, dar luniledin urmã mai degrabã ne-mpinseserã în direcþii opuse, decât sãne aducã laolaltã! Amândoi ne doream o împrospãtare a relaþieinoastre, o apropiere mai evidentã, ºi nicidecum opusul!
Am ales pluralul
În acea dimineaþã de sâmbãtã, la o cafea, am luat câtevadecizii importante. Am optat pentru „Noi”! Am vorbit desprezilele în care ne-am cunoscut ºi ne-am îndrãgostit unul decelãlalt. Ne-am amintit cât de fericiþi am fost împreunã ºi cât debine ne-am simþit în primii ani de cãsnicie. Mai apoi, însã, cândau apãrut copiii, lucrurile s-au schimbat ºi viaþa a devenit onebunie… ªi pe mãsurã ce bifam plusurile ºi rememoramtimpurile bune ale mariajului nostru, ne-am putut ocupa maibine de problemele din prezent. În acea dimineaþa, am luatîmpreunã decizia sã facem tot ce era nevoie ca sã ne revitalizãmrelaþia, ca sã ne reîmprospãtãm cu orice preþ cãsnicia ºi sãregãsim împlinirea ºi bucuria anilor de început.
Pentru prima oarã ne-am analizat atent ºi amãnunþit cãsniciaºi am discutat despre legãtura dintre noi – unde-ar trebui sãþinteascã, încotro vrem s-o-ndreptãm! De-atunci încoace, ammai avut multe asemenea momente de autoverificare. Le-amdescoperit a fi o manierã extraordinarã prin care sã ne reînnoimangajamentul de a considera cãsnicia noastrã o prioritateabsolutã. Iatã ce-am fãcut, de fapt:
Un test de evaluare
Vã puteþi impune ºi corecta singuri un asemenea test. Noi amanalizat urmãtoarele aspecte:
Pasul 1: Alegeþi sã daþi prioritate cãsniciei 13
În primul rând, am analizat situaþia la acea datã.Care erau elementele pozitive ale relaþiei noastre? Dar cele
negative? De exemplu, în cazul nostru, la acel moment,pozitive erau atât deplina noastrã dedicare faþã de cãsnicianoastrã, cât ºi faptul cã aveam timp sã analizãm, sã discutãm ºisã ne gândim la ce puteam face pentru a clãdi o relaþie maibunã. Un alt element pozitiv îl constituia faptul cã amândoiaveam simþul umorului bine dezvoltat ºi ne unea spiritulaventurii (deºi al meu se uzase la maxim cu prilejul mutãrii înGermania!).
Care erau aspectele negative? În ultimii ani, ne lãsaserãmmanipulaþi de o tendinþã exageratã de implicare în exterior, înafara cãminului. Uneori chiar fãceam glume pe seama relaþieinoastre, pe care o numeam de tip „uºa din faþã”: când unuldintre noi intra în casã, celãlalt îi punea copiii în braþe ºi plecaimediat la slujba lui! Eram de acord cã trebuia sã ne facem maimult timp unul pentru celãlalt, sã povestim, sã râdem, sãdiscutãm despre problemele noastre, dar n-am reuºit aceastadecât dupã mutarea în Germania. Lista noastrã cu restanþele pecare trebuia sã le rezolvãm nu era chiar cât covorul sub care sestrânsese gunoiul din istoria cu Mona ºi Bill, însã faptul cãamânasem mereu sã ne facem timp pentru noi doi crease otensiune în plus, care-ºi pusese amprenta pe relaþia noastrã!
În al doilea rând, ne-am decis sã ne stabilim anumite obiectivepentru cãsnicia noastrã.
Cu ceva vreme în urmã, discutaserãm despre nevoia de scopuriclare în viaþa noastrã de familie, dar nu ne fãcuserãm niciodatãtimp efectiv pentru a le descoperi. Acum, având atâta timp la dispo-ziþie, am discutat pe-ndelete despre cãsnicia noastrã ºi am încercatsã ne-o imaginãm cum va arãta în urmãtorii douãzeci, treizecisau chiar patruzeci de ani. Apoi, am convenit asupra câtorvascopuri mai mici, care solicitau o implicare zilnicã ºi paºi mãrunþi- o datã fãcut primul, ne-am simþit încurajaþi sã continuãm!
Una dintre hotãrârile luate atunci a fost sã începem sã avemîn fiecare sãptãmânã un timp special doar pentru noi doi. Deºinu ne-a fost deloc uºor sã gãsim pe cineva care sã stea cu copiii
Dragostea nu este o întâmplare14
(nu uitaþi cã eram într-o þarã strãinã), totuºi am perseverat! Iardacã uneori ne-am dat întâlnire doar… acasã, dupã ce copiiierau în pat, tot n-am renunþat sã ne facem timp sã fim doar noidoi! Aceasta a fost o alegere de pe urma cãreia relaþia noastrã aavut doar de câºtigat!
Un alt lucru pe care l-am fãcut sãptãmânal a fost sã nestabilim un timp în care sã discutãm diversele problemedomestice pe care le aveam. Cheia succesului a fost cã nu amamestecat niciodatã timpul liber sau distracþia cu momentele încare aveam de discutat unele chestiui sau de clarificat unelediferenþe de opinie dintre noi. Sã irosim un timp special, pentrucare plãteam supravegherea copiilor, cu discuþii pe teme curente– asta, trebuie sã recunoaºtem, n-ar fi fost cel mai înþelept lucru!
În al treilea rând, am decis cã era bine sã ne formãm deprinderi noi,dar ºi sã le îmbunãtãþim pe cele pe care le aveam deja, dar nu prea uzamde ele.
Din fericire, avuseserãm inspiraþia sã punem în bagajelenoastre ºi câteva cãrþi care ne-au ajutat sã avem o comunicaremult mai bunã. De asemenea, cam tot în vremea aceea ne-amîmprietenit cu Lou ºi Virginia, un cuplu mai în vârstã decât noi,care pãreau sã aibã o cãsnicie sãnãtoasã ºi care ne-au devenitmentori. Printre altele, ei au fost ºi cei care ne-au învãþat pe toþicinci sã schiem! Tot atunci am instituit încã un obicei sãnãtos înfamilia noastrã, ºi anume acela de-a ne petrece din când în cândsfârºiturile de sãptãmânã doar noi doi, fãrã copii.
Treizeci ºi opt de ani împliniþi
Uitându-ne în urmã la cei treizeci ºi opt de ani de cãsnicie, ne dãmseama cã alegerile pe care le-am fãcut atunci în Germania – sã neîmbunãtãþim abilitãþile de comunicare, sã gãsim un cuplu care sãne asiste, precum ºi timpul special petrecut doar în doi – au avutun impact extraordinar asupra cãsniciei noastre. Vã mãrturisimcu toatã bucuria cã David ºi cu mine suntem în continuare cei maibuni prieteni, iubiþi ºi confidenþi. Sigur, mai apar uneori conflicte,ºi încã mai avem de luptat cu „dihania” supraîncãrcãrii cu diverse
Pasul 1: Alegeþi sã daþi prioritate cãsniciei 15
proiecte, dar noi alegem necurmat sã punem cãsãtoria pe primulplan, adicã ne decidem conºtient pentru „Noi” ºi nu pentru „Eu”!
E rândul vostru
Cãsnicia e o cãlãtorie, nu o destinaþie, de aceea trebuie sãalegeþi mereu s-o menþineþi în centrul atenþiei ºi al preocupãrilorvoastre! ªtim asta, pentru cã am experimentat-o cu bunerezultate! Cu trecerea anilor, prin experienþe personale ºi dupãtot felul de studii, am descoperit principiile care ne-au ajutat sãnu obosim sã socotim cãsnicia prioritarã ºi sã lucrãm continuu laconsolidarea relaþiei noastre. Pe mãsurã ce le puneam în practicã,alte cupluri au început sã ne cearã sfaturi ºi sã ne punã întrebãri.Am ajuns sã fim, într-un fel, consilieri maritali „cu normãîntreagã”… ºi aºa s-au nãscut seminariile Marriage Alive [n. tr.,Cãsnicia Vie]. În ultimii douãzeci ºi cinci de ani, am þinut cursuriºi prelegeri, am scris cãrþi ºi am filmat casete video, am participatla numeroase conferinþe - toate menite sã ajute mii de cuplurisã-ºi refacã relaþiile, sã aibã o cãsnicie mai bunã, mai solidã.
Dorinþa noastrã este ca aceastã carte sã vã ajute ºi pe voi sã vãpuneþi cãsnicia pe primul plan ºi sã vã determine sã alegeþiconsolidarea relaþiei cu partenerul vostru. La finalul fiecãruicapitol veþi gãsi un exerciþiu intitulat „E rândul vostru sã alegeþi”.[De asemenea, am alcãtuit separat un ghid de studiu, intitulatAlege sã faci din cãsnicia ta un far. Credem cã este o foarte bunãresursã de studiu – individual, în doi sau în grupuri mici.] Idealar fi sã parcurgeþi cartea împreunã, dar dacã nu e posibil, faceþi-omãcar pe cont propriu. ªi ºtiþi de ce? Fiindcã nimeni nu-l poateschimba pe celãlalt prin eforturile personale, dar adesea seîntâmplã un lucru interesant: când acþionezi asupra proprieipersoane, ceilalþi (inclusiv partenerul tãu) vor reacþiona la acesteschimbãri din viaþa ta! Aºa cã, ia taurul de coarne! Alege sã-þi puicãsnicia pe primul loc! Doar aºa o vei ajuta sã fie într-adevãr ocãsnicie reuºitã!
Dragostea nu este o întâmplare16
1E RÂNDUL VOSTRU SÃ ALEGEÞI
Exerciþiul unuUn test de verificare a cãsniciei voastre
1. Evaluaþi stadiul în care se aflã cãsnicia voastrã acum. Caresunt aspectele pozitive? Dar cele negative?
2. Cum v-ar plãcea sã fie cãsnicia voastrã peste cinci ani?Dar peste zece ani? Dar peste douãzeci de ani?
3. Care sunt scopurile pe care le consideraþi oportunepentru cãsnicia voastrã? Aveþi un timp sãptãmânalspecial doar pentru voi doi? Aveþi un cuplu mentor? Vãpetreceþi din când în când sfârºiturile de sãptãmânã doar„în doi”?
4. Ce abilitãþi aþi hotãrât sã deprindeþi, ca sã vã repuneþicãsnicia pe primul loc? (Vã puteþi uita peste capitoleleurmãtoare, pentru cã este posibil ca ele sã vã inspirecâteva idei).
5. Dacã cineva s-ar uita astãzi la cãsnicia voastrã, care ar zicecã vã sunt prioritãþile prezente?
17Pasul 1: Alegeþi sã daþi prioritate cãsniciei
Învioraþi de vântul rece ºi de stropii valurilor ce se spãrgeau înapropiere, ne plimbam pe-o cãrare sãpatã în coasta stâncoasã,
undeva în statul Maine, în partea de nord-est a Statelor Unite aleAmericii… Am observat cã întotdeauna comunicãm foarteeficient când ne plimbãm, iar ziua de astãzi nu fãcea excepþie.
Singuri ºi departe de toate responsabilitãþile zilnice, neputeam bucura în voie unul de celãlalt. Ce departe în urmã pãreatumultul sãptãmânii ce tocmai trecuse, mulþimea de termene,seminarii, cursuri ºi lucrãri!… Opriþi sã ne tragem suflarea, ne-amsprijinit de o stâncã… iar privirea ne-a fost atrasã de siluetaîncântãtoare a farului ce se vedea deasupra noastrã.
„De ce oare este atât de atrãgãtor un far, de ne face sã neaþintim privirile spre el? l-am întrebat gânditoare pe David. Mãuit la el, ºi parcã mã simt mai liniºtitã, mai protejatã…” Dupãcâteva clipe de tãcere, David a rãspuns: „Eu cred cã farul tocmaiasta reprezintã: siguranþã… Ani de-a rândul, a împiedicat multenaufragii cu semnalele sale luminoase trimise celor ce-aveaunevoie de direcþie... ªi, dacã mai e ºi ceaþã, cu siguranþã cã fãrã elnu te-ai descurca! Pe lângã asta, în general, farurile sunt clãditepe o fundaþie solidã, de obicei stâncã… Astfel, chiar ºi-n caz defurtunã, n-ai de ce sã te temi cã ar putea fi avariat sau s-ardãrâma!”
„Hmm!… ªtii, poate cã ºi cãsnicia noastrã e un fel de far, maiales atunci când totul merge bine. Ne simþim bine ºi în siguranþãunul cu celãlalt… Plus cã ºi relaþia noastrã are o temelie solidã!”
Seara, am cinat într-un restaurant pe malul oceanului… Cãlduraºemineului din apropiere anula rãcoarea nopþii, iar flãcãrile
Pasul doi
Alegeþi-vão temelie solidã
lumânãrilor de la masa noastrã aruncau umbre ce ne dansau pefeþe, în timp ce noi ne continuam discuþia despre rostul farurilor.
„Îmi place analogia dintre far ºi cãsãtoria noastrã, am spus eu„ºi-n mod special faptul cã ambele au o fundaþie solidã…”
„Ce pãcat cã Ann ºi Jeff n-au înþeles cât de important este sã-þiîncepi cãsnicia pe o astfel de fundaþie!” a continuat David.
I-am cunoscut în urmã cu o sãptãmânã. Erau tineri cãsãtoriþi,dar aveau deja unele probleme, aºa cã s-au înscris la seminarulnostru. Una dintre probleme o constituiau concepþiile greºite cucare intraserã fiecare din ei în mariajul lor. Încã de la început auavut discuþii pe tema socrilor, ºi altele asemenea… De exemplu,Jeff pur ºi simplu nu înþelegea de ce Ann era atât de împotrivã cael sã iasã în oraº cu bãieþii miercurea seara. În acelaºi timp, îlderanja teribil cã Ann petrecea zeci de minute în fiecare searã latelefon cu mama ei, timp care lui i se pãrea normal sã fie doar allor!…
Care e temelia voastrã?
Am vorbit mult cu Jeff ºi cu Ann despre necesitatea ca ei sã-ºireevalueze fundamentul cãsniciei ºi sã facã anumite schimbãri.Poate cã ºi voi aveþi nevoie de asta! Este uºor sã eºuezi conjugal,ºi asta deoarece, dacã nu se pun temelii sãnãtoase ºi solide, sealunecã foarte uºor pe panta rutinei ºi-a tiparelor moºtenite de lapãrinþi sau bunici. Tatãl lui Jeff nu rata nici o întâlniresãptãmânalã cu prietenii lui, iar Ann fusese crescutã de o mamãcare îºi suna în fiecare searã mama! Însã pentru Jeff ºi Ann,tiparul acesta nu era la fel de potrivit! Amândoi se simþeaufrustraþi! Le-am sugerat sã-ºi rediscute ºi reanalizeze principiilede bazã: pe ce se fonda în acel moment cãsnicia lor, dar ºi pe cele-ar plãcea sã fie întemeiatã! Iar când ne-au cerut explicaþii, ampetrecut multe ceasuri cu ei. Iatã ce le-am spus…
Cele trei principii de bazã ale cãsniciei
La baza cãsniciei noastre se aflã un verset scris cu mii ºi mii deani în urmã la începutul primei cãrþi a Vechiului Testament,
Dragostea nu este o întâmplare20
unde citim: „De aceea va lãsa omul pe tatãl sãu ºi pe mama sa, seva lipi de nevasta sa ºi se vor face un singur trup” (Geneza 2:24).La început, Dumnezeu a creat cãsãtoria ºi a vãzut cã era foartebunã. Din acest pasaj am extras trei principii care ne-au ajutat sãavem o cãsnicie sãnãtoasã ºi roditoare. Cele trei principii care audat rezultate în cazul nostru se bazeazã pe cele trei verbe dinacest verset: a lãsa, a se lipi ºi a deveni un singur trup.
Importanþa acestui pasaj este evidenþiatã ºi în NoulTestament, atunci când Isus Hristos ne aminteºte cã Dumnezeua creat omul dupã chipul ºi asemãnarea Lui, parte bãrbãteascã ºiparte femeiascã... Aºadar, am fost creaþi sã ne completãm unii pealþii ºi sã oglindim imaginea lui Dumnezeu ºi în acest context nise spune sã pãrãsim, sã ne lipim ºi sã devenim un singur trup(vezi Matei 19:5 ºi Marcu 10:7). Am luat foarte în serios aceste treiprincipii ºi la fel vã îndemnãm sã faceþi ºi voi! Suntem convinºicã ele stau la baza unei cãsnicii sãnãtoase, pline de iubire ºiroditoare. Sã le analizãm pe rând.
PãrãsireaAngajamentul de a pãrãsi: „...va lãsa omul pe tatãl sãu ºi pe
mama sa…”Principiul acesta are în vedere procesul de a ieºi din familia
de provenienþã, pentru a-þi forma propria nouã familie. Imediatce auzim aceste cuvinte, ne gândim la despãrþirea fizicã, dar aicinu e vorba doar de atât, ci este inclusã ºi atitudinea de rearanjarea prioritãþilor ºi de reorientarea obligaþiilor ºi a legãmintelordinspre pãrinþi spre partener. Lucrurile devin cu adevãratcomplicate atunci când cei doi locuiesc ºi dupã cãsãtorie cupãrinþii, în aceeaºi casã sau în apropierea lor.
La unul dintre seminariile noastre recente la care auparticipat cupluri logodite sau proaspãt cãsãtorite, am discutatcu Beth ºi cu Jonathan despre situaþia lor: urmau sã secãsãtoreascã în curând ºi plãnuiserã sã locuiascã în primul an lapãrinþii lui. Jonathan era în ultimul an de facultate ºi soluþiaaceasta ar fi fost cea mai avantajoasã financiar. Care era însãpãrerea lui Beth? Deºi ne-a mãrturisit cã îi admira pe pãrinþiiviitorului ei soþ, am simþit totuºi o anumitã reþinere. Un lucru era
Pasul 2: Alegeþi-vã o temelie solidã 21
clar pentru Jonathan: urma sã fie destul de greu sã-ºi „lase”pãrinþii, câtã vreme trebuia sã locuiascã sub acelaºi acoperiº cuei!
Care a fost sfatul nostru pentru ei? Sã-ºi revizuiascã bugetulºi sã-ºi gãseascã un apartament micuþ, aproape de facultate. Nedãm seama cã uneori este posibil ca mai multe familii saugeneraþii sã fie nevoite sã locuiascã laolaltã din cauza resurselorfinanciare limitate; în atare condiþii, acest proces de pãrãsireimplicã mai mult decât o separare – este o problemã de accent,de concentrare asupra celuilalt, care înseamnã trecerea tuturorcelorlalþi din jur într-un plan secund. Este posibil ca Jonathan ºiBeth sã descopere cã lucrul acesta e mult mai greu, câtã vremelocuiesc cu pãrinþii!
Primii doi ani de cãsnicie i-am petrecut în Germania, încadrul armatei SUA. Prin urmare, eram la mii de kilometri defamiliile noastre ºi, chiar dacã þineam mult la ei, am beneficiat lamaxim de timpul petrecut departe de ei. Am avut astfel ºansa dea ne rezolva singuri problemele ºi de a ne dezvolta propriul stilconjugal.
Ralph ºi Carla n-au fost la fel de norocoºi... Au ajuns la noi pe„ultima sutã de metri”, sã ne cearã un sfat care sã-i ajute sã-ºisalveze cãsnicia. ªi, din ceea ce ne-au spus, a reieºit clar cãîncãlcaserã primul principiu fundamental – cel al pãrãsirii, alieºirii de sub influenþa ºi pãrinþilor. Ralph era atât de ataºat demama ºi surorile lui, încât Carla era convinsã cã le iubea maimult pe ele decât pe ea. Când el îºi putea permite sã aleagã cumsã-ºi petreacã timpul liber, le alegea pe ele, ºi nu pe Carla.Sãrbãtorile legale ºi le petreceau întotdeauna cu familia lui.
Dar nu numai relaþia lui Ralph cu familia lui era o problemãserioasã… El îºi punea ºi slujba, ºi prietenii sau interesele propriimai presus de Carla ori de relaþia lor ºi nu pãrea deloc dornic sãse schimbe. Din nefericire, au ajuns la divorþ!
Gândiþi-vã acum puþin la cãsnicia voastrã. Înþelegeþi voi sãpuneþi deoparte, ca fiind mai puþin importante, anumite lucrurisau persoane, pentru a face din partenerul vostru prioritateanumãrul unu? Ce loc ocupã serviciul? Nu cumva socotiþi copiiimai importanþi? Cât timp acordaþi pasiunilor, prietenilor sau
Dragostea nu este o întâmplare22
