Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei- Dragoş AMG-S 2014-2015 1. INTRODUCERE 1.1.DEFINIŢIE: Baza de date reprezintă o colecţie de date integrată, bine structurată, avînd o descriere cît mai exactă a structurii şi a relaţiilor dintre date. Microsoft Access este o puternică aplicaţie de date relaţionale, care permit crearea unor baze de date simple sau complexe. Spre deosebire de Excel, Access va permite să stocăm şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite înregistrări. În sens exact o baza de date reprezintă o colecţie de informaţii stocate, date corelate între ele şi memorate pe suport extern (dispozitiv de stocare). Cel mai simplu şi uzual exemplu de bază de date este cartea de telefon. 1.2. ISTORIC Termenul de bază de date apare în 1967 şi reprezintă o colecţie de informaţii corelate despre subiectul studiat, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare corespunzătoare (sortare, regăsire, apreciere, ştergere, adăugare, inserare, modificare). 3 19.11.2014
Transcript
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
1. INTRODUCERE
1.1.DEFINIŢIE:
Baza de date reprezintă o colecţie de date integrată, bine structurată, avînd o descriere cît mai exactă a structurii şi a relaţiilor dintre date.
Microsoft Access este o puternică aplicaţie de date relaţionale, care permit crearea unor baze de date simple sau complexe.
Spre deosebire de Excel, Access va permite să stocăm şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite înregistrări. În sens exact o baza de date reprezintă o colecţie de informaţii stocate, date corelate între ele şi memorate pe suport extern (dispozitiv de stocare). Cel mai simplu şi uzual exemplu de bază de date este cartea de telefon.
1.2. ISTORIC
Termenul de bază de date apare în 1967 şi reprezintă o colecţie de informaţii corelate despre subiectul studiat, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare corespunzătoare (sortare, regăsire, apreciere, ştergere, adăugare, inserare, modificare).
La începutul anilor 90, firma Microsoft Corporaţion a lansat aplicaţia Access, aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro.
Versiuni:
1. Access:
2.0;
7;
97;
2000;
3
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
2002;
2003;
MS Office Access 2007;
MS Office Access 2010;
MS Office Access 2013.
2. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE (SGBD).
2.1. DEFINIŢIE:
SGBD reprezintă un sistem de programe care facilitează şi supervizează introducerea de informaţii în baze de date, actualizarea şi extragerea din baza, controlul şi autorizarea accesului la date. El reprezintă o interfaţă între utilizator şi sistemul de operare.
Orice SGBD contine:
limbajul de descriere a datelor (LDD) = permite descrierea structurii BD, a componentei, a relaţiilor dintre componente, a drepturilor de acces a utilizatorilor la BD;
limbajul de cereri (LC) = limbajul în care se scriu programele pentru realizarea prelucrării datelor;
limbajul de prelucrare a datelor (LPD) = permite operaţii asupra BD, cum ar fi încarcarea BD, înserarea , ştergerea, cautarea sau modificarea unui element, realizarea de statistici.
Administrarea BD presupune coordonarea lucrărilor de proiectare a BD, securitatea (protecţia) informaţiei, dezvoltarea BD. Aceste funcţii sunt îndeplinite de catre Administratorul BD (ABD). El defineşte obiectele sistemului, elaborează principiile de protecţie a datelor, răspunde de alegerea şi implementarea SGBD, asigură funcţionarea normală a sistemului. De proiectarea unei BD se ocupă: analişti, programatori, administratori de reţele.
4
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
EXEMPLE DE SGBD.
Cele mai răspîndite sunt :
- Oracle.- Informix.- Sybase.- MySQL.- Interbase.
- Access.
2.2. FUNCŢIILE SGBD.
Un SGBD trebuie să îndeplinească urmatoarele funcţii:
- de descriere, care rezidă în definirea structurii datelor, a relaţiilor dintre acestea şi a condiţilor de acces la informaţiile conţinute în baza de date;
- de actualizare, care presupune înserarea, redactarea şi suprimarea datelor;
- de interogare a BD, care permite obţinerea diferitor informaţii din BD conform unor criterii de căutare;
- de obţinere de date noi, care constă în prelucrarea informaţiei iniţiale în scopul obţinerii unor totaluri, medii etc.;
- de întreţinere, care constă în crearea copiilor de rezervă, compaletarea BD şi repararea ei în cazul deteriorării;
- de securitate a datelor, care rezida în protejarea BD împotriva accesului neautorizat şi în atribuirea drepturilor de acces.
5
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE
Proiectarea unei BD se face prin alegerea unui model de BD.
3.1. MODELE DE BAZE DE DATE.
Infuncţie de modul de organizare a informaţiilor, există mai multe tipuri de baze de date:
- modelul ierarhic (arborescent);
- modelul retea;
- modelul relaţional.
Modelul ierarhic = cu ajutorul modelului conceptual ierarhic, schema bazei de date poate fi reprezentată sub forma unui arbore în care nodurile exprimă colecţii de date, iar ramurile reflectă relaţiile de asociere între inregistrarile colecţiilor de date superioare şi inferioare.
Accesul la inregistrările colecţiilor de date inferioare se face prin traversarea arborelui, adică se parcurg toate colecţiile aflate în subordonare ierarhică dintre colecţia – rădăcina şi colecţia cercetata. Unui element superior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente inferioare, iar unui element inferior îi corespunde un singur element superior.
În modelul ierarhic se foloseste noţiune de element virtual, care înlocuieşte dublura unui element prin adresa elementului respectiv, fiecare lement apare astfel o singura dată în baza de date.
Modelul retea = modelul reţea se aseamănă cu cel ierarhic, diferenţa constînd în aceea că unui element inferior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente superioare.
Într-o reţea, nodurile corespund entităţilor şi relaţiile sunt reprezentate prin săgeţi între noduri: săgeţi simple şi săgeţi duble.
6
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Operaţiile cele mai frecvente pentru modelul reţea se împart în doua categorii:
- căutarea unor elemente ale unor entităţi cu anumite proprietăţi sau cautarea unor informaţii prin utilizarea legăturilor între entităţi;
- navigarea în reţeaua de date.
Modelul relaţional = este cel mai răspîndit model de baze de date. Acest model are o singură structură de date: tabelul sau relaţia. Access crează o categorie specială de baze de date, numite baze de date relaţionale (BDR). O bază de date realţionale împarte informaţiile în sub-seturi diferite. Fiecare sub-set grupează informaţiile în funcţie de o anumită temă, ca de exemplu informaţii despre pacienţi, despre vanzare, despre produse. În Access aceste sub-seturi de date se găsesc în tabele individuale .
Access permite stabilirea de relaţii între tabele. Aceste relaţii se bazează pe un cîmp care este comun unei perechi de tabele. Fiecare tabel trebuie să conţină un cîmp numit cheie primara . Cheia primară trebuie să identifice în mod unic fiecare înregistrare din tael. Aşadar, cîmpul cheie primara este, în mod caracteristic, un cîmp care atribuie o valoare numerică unică fiecărei înregistrări (fără duplicate în tabelul respectiv).
De exemplu, un tabel numit Clienţi (Customer) poate conţine un cîmp Identificator Client (Customer ID) care identifică fiecare client pe baza unei valori numerice unice - de exemplu codul numeric personal (CNP).
Pînă şi o baza de date simplă este alcatuită din numeroase tabele corelate.
3.2. PRINCIPII DE PROIECTARE A BAZEI DE DATE
Structura bazei de date poate fi considerată ca modul în care va arăta tabelul fără nici o informaţie în el (aspectul tabelului). Pentru a descrie structura tabelului trebuie să ştim:
- numărul de cîmpuri (coloane ) din tabel;
- numele cîmpurilor (titlurile coloanelor);
- tipul de date al fiecărui cîmp.
7
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Înainte de a crea o bază de date, este foarte importantă planificarea ei.
Cînd planifici o bază de date trebuie să ţii cont de următoarele aspecte: aceasta nu este concepută numai pentru a introduce date, ci şi pentru vizualizarea şi raportarea datelor incluse în diferite tabele care alcatuiesc baza de date.
Determinarea tabelelor.
Tehnic vorbind, avem nevoie de un singur tabel pentru a alcătui o BD. Deoarece Access este un program de baze de date relaţionale, este conceput pentru manipularea unui număr mare de tabele şi pentru crearea de relaţii între acestea. De exemplu într-o BD care ţine evidenţa pacienţilor pot fi incluse urmatoarele tabele:
- pacienţi;
- zile de spitalizare;
- analize efectuate;
- costuri totale, etc.
Determinarea formularelor:
Formularele sunt utilizate pentru introducerea datelor înregistrare după înregistrare.
Determinarea interogărilor:
Interogările sunt folosite pentru a obţine informaţii utile de care avem nevoie după informaţiile stocate în baza noastră de date, ex: dacă pacientul este sau nu asigurat, analize efectuate, costuri etc.
Determinarea rapoartelor:
Un raport este utilizat pentru publicarea datelor din BD. Acesta inserează datele într-una sau mai multe pagini, într-un format uşor de citit. Rapoartele sunt menite a fi tipărite, spre deosebire de tabele şi formulare, care sunt de obicei pe ecran. De exemplu, dorim un raport despre pacienţii sub 18 ani sau unul despre pacienţii care suferă de boli cronice.
8
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Un raport poate extrage date din diferite tabel simultan, poate efectua calcule cu aceste date şi poate prezenta rezultate frumos formatate, foarte utile pentru cei care nu stau alături de noi în faţa calculatorului.
Lansarea în execuţie a programului Access se face în funcţie de modul în care l-am instalat:
Clic pe Start, apoi opţiunea All Programs, apoi clic pe Microsoft Office Access 2003.
Prin crearea unei pictograme de acces rapid (Create Shortcut), efectuăm dublu clic pe pictograma respectivă.
Obţinem o fereastră asemanatoare cu cea din figura de mai jos:
Figura 1.
Crearea / accesarea unei baze de date
Crearea unei baze de date Microsoft Access 2003 se realizează fie pornind de la o bază de date blank, fie de la un şablon de bază de date pus la dispoziţie de aplicaţia Microsoft Access 2003.
9
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Crearea unei baze de date blank Access 2003 consta în:
- în caseta de dialog File New Database, la opţiunea Save in: se selectează locaţia unde va fi salvat fişierul bazei de date; denumirea fişierului bazei de date este introdusă la opţiunea File name, iar salvarea pe disc are loc la apasarea butonului Create.
Pentru a crea o bază de date nouă, în zona Open a ferestrei (figura 1) alegem opţiunea Create a new file, iar în caseta următoare - opţiunea Blank Database. Putem, de asemenea, utiliza comenzile de creare / accesare a bazelor de date din meniul File.
Figura 2 .
Pentru a deschide o bază de date existentă în zona Open a ferestrei reprezentate în figura 1 executăm un clic pe denumirea uneia din bazele de date utilizate recent sau selectăm opţiunea More pentru a accesa o bază de date amplasată pe un dispozitiv de memorie auxiliară. În caseta de dialog care apare indicăm numele bazei de date.
COMPONENTELE FERESTREI ACCESS.
10
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Figura 3.
Fereastra Database (figura 3) furnizează o lista cu pictograme, situate în partea stanga, pentru obiectele Access:
- tabele ( Tables) - obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare;
- interogări (Queries) - obiect care ne permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din unul sau mai multe tabele şi /sau interogări (ne permite să punem întrebări bazei de date; răspunsul se poate folosi la manipualrea datelor din tabel, precum ştergerea înregistrărilor sau vizualizarea acelor date din tabel care satisfac numai anumite criterii); ifd modul de definire şi rezultatul acţiunii interogările pot fi: interogări de selecţie, de sortare, de excludere a unor inregistrări din BD, de obţinere a unor informaţii rezultante în cîmpuri noi (ex. aflarea costului spitalizarii dupa numărul de zile de internare şi plata asigurărilor de sănătate), de obţinere a unor totaluri sau medii si interogări încrucişate;
- formulare (Forms) - utilizat la introducerea, editarea şi vizualizarea datelor din tabel, înregistrare dupa înregistrare;
- rapoarte (Reports) - permite rezumarea informaţiilor din baza de date într-un format corespunzător pentru tipărire;
11
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
- pagini de acces la date ( Pages) - obiect care include un fişier HTML şi alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-ului Internet;
- macrocomenzi (Macros) - obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un eveniment;
- module (modules) - obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în limbajul de programare Visual Basic.
Aceste obiecte distincte sunt cele care vor compune baza de date. Fiecare obiect trebuie avut în vedere la planificarea unei noi baze de date.
Butoanele din bara cu instrumente sunt utilizabile numai dacă am creat sau deschis o bază de date. Access este diferit de celelalte aplicaţii Office prin faptul că dispune de o bară cu instrumente pentru fiecare obiect din baza de date. În unele cazuri, pentru fiecare obiect există mai multe bare cu instrumente, de exemplu: tabele Access au două bare de instrumente :
- Table Datasheet (foaia de date a tabelului ) = pune la dispoziţie instrumente care facilitează introducerea şi manipularea datelor din tabel ;
- Table Design (proiectarea tabelului) = permite manipularea parametrilor de proiectare a tabelului.
Un tabel este alcatuit din rînduri şi coloane. Access stocheaza fiecare consemnare în baza de date în propriul său rînd; aceasta se numeste înregistrare. Fiecare înregistrare conţine informaţii precise referitoare la datele înregistrate în baza de date.
Fiecare înregistrare este împărţită în componente diferite de informaţii, denumite cîmpuri. Fiecare cîmp este reprezentat într-o coloană separată din tabel. Fiecare cămp conţine o informaţie distinctă, iar toate cîmpurile dintr-un rînd alcătuiesc o anumită înregistrare.
Crearea unei baze de date Access 2003 pe baza unui şablon: se realizează printr-o aplicaţie wizard inclusa in Microsoft Access 2003. Operaţia constă în:
12
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
- deschiderea panoului de sarcini New File prin selecţia comenzii New… din meniul File; shortcut-ul pentru aceasta operaţie este CTRL+N;
- din panoul de sarcini New File, grupul de opţiuni Templates, se selectează referinţa hyperlink On my computer…;
- în caseta de dialog Templates, se selectează eticheta Databases care permite accesul la şabloanele de baze de date încluse în aplicaţia Microsoft Access 2003; butonul Templates on Office Online permite verificarea existenţei altor şabloane pe site-ul web Microsoft;
- selectarea tipului de şablon dorit şi salvarea fişierului bazei de date în caseta de dialog File New Database prin apăsarea butonului OK; sunt introduse locaţia fişierului în opţiunea Save in: şi denumirea sa la opţiunea File name;
- se lansează aplicaţia wizard Database Wizard care permite setarea caracteristicilor bazei de date prin parcurgerea paşilor predefiniţi.
Aplicatia Database Wizard:
- modificarea obiectelor din baza de date (Tables, Queries, Forms, Reports, Pages, Macros, Modules, Favorites) din Database Window.
Accesul la datele stocate în tabele şi utilizarea lor se realizează prin opţiunile predefinite în fereastra Main Switchboard.
După ce am deschis o bază de date, putem crea diferite obiecte în oricare din clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din clasele Queries, Forms, Reports, Pages, Macros şi Modules se definesc în baza tabelelor, acestea trebuie create în primul rînd. Cu alte cuvinte, dacă o BD nu conţine cel puţin un tabel, crearea altor clase de obiecte devine lipsită de sens.
Pentru a crea un tabel nou selectăm clasa de obiecte Tables, apoi actionam butonul . Caseta de dialog New Table care apare ne oferă 5 moduri de definire a structurii tabelului.
13
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Moduri de definire a structurii unui tabel.
Dacă selectăm opţiunea Design View şi actionăm butonul OK, obţinem o fereastră în care definim cîmpurile tabelului şi caracteristicile lor.
Definirea cîmpurilor tabelului.
Caracteristicile cîmpurilor.
Pentru fiecare cîmp al tabelului se specifică 3 caracteristici, şi anume:
Field Name (denumirea cîmpului, obligatoriu);
Data Type (tipul cîmpului, obligatoriu);
14
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
Description (descrierea cîmpului, opţional).
Stabilirea cheilor primare
Daca valorile unui camp sunt unice (nu se repeta), putem semnala acest lucru, pentru a evita introducerea accidentalăaa două valori identice. Aceasta procedura poartă denumirea de stabilire a cheii primare.
Cheia primară poate fi stabilită şi pe cîteva cîmpuri. Pentru a stabili cheia primară, selectăm cîmpul respectiv, apoi executăm un clic pe butonul din bara cu instrumente. Ca rezultat, în partea din stanga a cîmpului respectiv apare semnul cheii. După încheierea procedurii de descriere a cîmpurilor şi de stabilire a cheii primare, salvăm tabelul (descrierea lui), selectînd comanda Save din meniul File şi indicînd numele tabelului. Dacă nu am stabilit o cheie primară (acest lucru nu este obligatoriu), sistemul ne va avertiza, sugerîndu-ne stabilirea cheii pe un cîmp de tip AutoNumber. Pentru a confirma, acţionam butonul Yes. În acest caz sistemul stabileşte automat cheia primară pe un cîmp AutoNumber (dacă el există) sau creează suplimentar un asemenea cîmp (dacă el nu există), stabilind pe el cheia primară. Pentru a renunţa la stabilirea cheii primare, actionam butonul No. ions and tutorials for IT&C development.
Închiderea / redeschiderea bazei de date.
Închiderea unei baze de date poate fi facută prin executarea comenzii Close din meniul File sau prin acţionarea butonului din bara de titlu a bazei de date. De regulă, la închidere, sistemul salveaza automat baza de date împreună cu toate obiectele pe care le conţine. Închiderea unei baze de date nu înseamnă şi închiderea aplicaţiei MS Access, astfel încît putem deschide o alta bază de date sau crea o bază de date nouă, în modul descris mai sus.
O bază de date este memorată în unul sau mai multe fişiere. Fişierul care conţine baza de date va avea extensia .mdb .
Ieşirea din Access.
Ieşirea din MS Access poate fi făcută în unul din următoarele moduri:
se apasă combinaţia de taste Alt+F4;
15
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
se execută comanda Exit din meniul File;
se acţionează butonul din bara de titlu a aplicaţiei.
3.3. TIPURI DE DATE UTILIZATE ÎN BD.
Tipurile de date utilizate la definirea cîmpurilor într-o tabelă Access 2003 sunt:
Text: este tipul de date implicit; este stocat orice tip de caracter, inclusiv cifre; proprietatea Field Size stabileşte numărul maxim de caractere care se stochează şi are valori cuprinse între 0 şi 255 de poziţii (numere care nu urmează a fi utilizate în calcule);
Memo: este un tip similar cu tipul Text, dar stochează pînă la 64.000 de caractere;
Number: este utilizat pentru stocarea valorilor numerice; proprietatea Field Size precizează dimensiunea şi tipul valorii numerice;
Date/Time: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei date calendaristice valide şi a timpului orar; formatul de reprezentare a datei calendaristice şi a timpului orar este precizat în proprietatea Format;
Currency: este utilizat pentru stocarea valorilor monetare în vederea efectuării de calcule şi comparaţii monetare (diferite valute);
Autonumber: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei valori unice asociată pentru fiecare înregistrare adăugată în tabel; numerotează în mod secvenţial fiecare înregistrare;
Yes/No: este utilizat pentru stocarea unei valori din maxim două posibile: true sau false, yes sau no, on sau off conform setării din proprietatea Format;
OLE (Object Linking and Embledding = legarea şi înglobarea obiectelor): este tipul de date utilizat pentru stocarea unui obiect OLE:
16
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
foaie de calcul Excel, document Word, imagine, sunet, animaţie înserat prin comanda Object… din meniul Insert;
Hyperlink (hiperlegătura): este tipul de date utilizat pentru stocarea unei hiperlegături către o locaţie a unui alt obiect din baza de date, document Office sau pagina Web; hiperlegătura se înserează prin comanda Hyperlink… din meniul Insert; permite trecerea de la cîmpul curent la informaţii situate într-un alt fişier;
Lookup Wizard: acest tip de cîmp îşi alege valorile dintr-un alt table; permite execuţia aplicaţiei wizard Lookup Wizard care asistă utilizatorul în operaţia de conversie a cîmpului într-unul de tip lookup; iniţial, cîmpul trebuie să aibă asociat tipul de date Text, Number sau Yes/No.
3.4. PAŞII URMAŢI ÎN PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE .
1. Crearea tabelelor:
- stabilirea numărului de coloane, dimensiunea (numărul de caractere) şi tipul datelor (text, number, date / time, currency etc).
2. Definirea cheilor primare:
- pentru a evita introducerea accidentală a două sau mai multe valori identice alegem o cheie primară. Ex: într-un tabel cu pacienţi putem alege codul numeric personal (CNP) drept cheie primară, CNP-ul fiind unic.
3. Specificarea valorilor împlicite. Ex: valoarea TVA - ului de 9% pentru majoritatea medicamentelor poate fi valoare împlicită.
4. Stabilirea unor condiţii de validare pentru valoarea fiecărui cîmp.
5. Editarea formularului pentru achiziţia de date (încărcarea bazei de date).
17
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
6. Editarea rapoartelor utilizate pentru consultarea bazei de date (ex: sorţăm din BD numai pacienţii cu vîrsta pînă în 18 ani, sau pe cei care nu sunt asiguraţi, lista medicamentelor compensate etc).
7. Interogarea BD - extragerea anumitor informaţii din BD, astfel încît să obţinem un grup restrîns pe care îl scoatem cu un titlu (o listă restrînsă).
Etape:
a) selectăm o parte din BD pe baza unei condiţii logice, obţinînd o BD mai redusă;
b) sortarea = indicăm cîmpul după care se face sortarea şi ordinea (alfabetică, după vîrsta, etc);
c) filtrarea - se aplică diferite filtre care au ca rol eliminarea unor înregistrări (a unor linii din tabel), obţinînd o reducere a BD pe verticală;
d) aplicarea de măşti (mascarea) anumitor coloane = se obţine scurtarea BD pe orizontală;
f) mecanisme de intreţinere a SGBD ( back – up = salvarea periodică a datelor în funcţie de importanţa lor, repararea BD = cu chei de control, reîndexarea = schimbarea conţinutului prin eliminarea unei pagini - se execută periodic) şi de securitate a SGBD (protejarea BD împotriva unui operator neautorizat sau împotriva pierderii accidentale de date).
18
19.11.2014
Şcoala Postliceală de Asistent Medical Fundeni Oprea Andrei-Dragoş AMG-S 2014-2015
