DRAFT Plan de management Subcarpatii Vrancei

1

Anexã

Planul de management

al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

2

CUPRINS

ACRONIME ȘI ABREVIERI .............................................................................................................. 5 CAPITOLUL I. INTRODUCERE.................................................................................................................... 6

- 1.1. Scurtă descriere a planului de management ........................................................... 6

- 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ............................................................. 6

- 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de

management ................................................................................................................... 9

- 1.4. Procesul elaborării planului. ................................................................................ 10

- 1.5. Procedura de implementare a planului de management ...................................... 11

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE .................................................................... 12

- 2.1. Informații generale ................................................................................................ 12

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate .................................................................... 12

2.1.2. Folosința şi forma de proprietate a terenurilor ................................................. 12

2.1.3. Limitele ariei naturale protejate .......................................................................... 15

2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ........................................................ 15

- 2.2. Mediul fizico-geografic ......................................................................................... 15

2.2.1. Geomorfologia ....................................................................................................... 15

2.2.2. Geologia ................................................................................................................. 16

2.2.3. Hidrologia .............................................................................................................. 16

2.2.4.Clima ....................................................................................................................... 16

2.2.5. Solurile ................................................................................................................... 17

- 2.3. Mediul biotic ......................................................................................................... 17

2.3.1. Ecosisteme .............................................................................................................. 17

2.3.2. Fauna de interes conservativ ................................................................................ 17

2.3.2.1. Rezultatele inventarierii și cartării speciilor de păsări din aria naturală

protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei ................................................................. 18

2.3.2.1.1. Inventarierea speciilor de ciocănitori ............................................................ 19

3

2.3.2.1.2. Inventarierea speciilor de păsări comune (paseriforme) ............................ 23

2.3.2.1.3. Inventarierea păsărilor răpitoarelor de zi .................................................... 42

2.3.2.1.4. Inventarierea a păsărilor răpitoare de noapte ............................................. 46

2.3.2.1.5. Inventarierea buhei mari ............................................................................... 51

2.3.2.1.6. Inventarierea păsărilor crepusculare ............................................................ 55

2.3.2.1.7. Inventarierea păsărilor ce cuibăresc în lungul râurilor .............................. 60

2.4. Informații socio-economice și culturale ................................................................. 61

2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați ............................................................. 61

2.4.2. Impacturi ............................................................................................................... 73

2.4.2.1. Presiuni actuale .................................................................................................. 75

CAPITOLUL III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE PĂSĂRI DE IMPORTANŢĂ COMUNIATRĂ ........................................................................................................................................ 85

- 3.1. Aspecte generale referitoare la metodologia de evaluare a stării de conservare a

speciilor de păsări de importanţă comunitară ............................................................. 85

- 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativă ..................... 86

CAPITOLUL IV. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT .............................................. 103

- 4.1. Scopul managementului ...................................................................................... 103

- 4.2. Obiectivele generale, specifice și acțiuni ............................................................ 103

- 4.2.1. Obiective generale ............................................................................................ 103

- 4.2.2. Obiective specifice şi acțiuni ............................................................................ 103

- 4.2.3. Detalierea obiectivelor și acţiunilor ................................................................ 108

- 4.2.3.1. Obiectiv general: Conservarea şi managementul speciilor de păsări de

importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei şi a habitatelor acestora ............................................................................... 108

- 4.2.3.2. Obiectiv general: Monitoringul biodiversităţii ............................................. 118

4

- 4.2.3.3. Obiectiv general: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale

protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea durabilităţii

managementului ......................................................................................................... 119

- 4.2.3.4. Obiectiv general: Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a

publicului şi a grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi

pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management

al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei .................................... 131

- 4.2.3.5. Obiectiv general: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce

asigură suportul pentru speciile de interes comunitar pentru care a fost declarată aria

naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei ................................................ 138

- 4.2.3.6. Obiectiv general - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism

durabil prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului

asupra mediului .......................................................................................................... 144

CAPITOLUL V. PLANUL DE ACTIVITĂȚI ................................................................................................. 146 CAPITOLUL VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ............................................................ 160 CAPITOLUL VII. ANGAJAMENTUL BUGETAR ........................................................................................ 172 CAPITOLUL VIII. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE ...................................................................................... 173 CAPITOLUL IX. ANEXE .......................................................................................................................... 178

5

ACRONIME ȘI ABREVIERI

APIA Agenția de Plăți și Investiții în Agricultură

APM Agenția pentru Protecția Mediului

CE Comisia Europeană

GIS Geographical Informational System

HG Hotărâre de Guvern

ICAS Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului

ONG Organizatie Non Guvernamentală

PNDR Programul National de Dezvoltare Rurală

POS Program Operațional Sectorial

PUG Plan urbanistic general

PUZ Plan urbanistic zonal

SINCRON "Sistem integrat de Management si Constientizare în România a Reţelei

Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agentia Natională de

Protectie a Mediului Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului şi

Schimbărilor Climatice

UAT Unitate administrativ teritorială

UVM Unitate vită mare

GAEC Ghidul pentru bune condiții agricole și de mediu

6

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei reprezintă

documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe

cuprinsul ariei naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a sa. În planul de

management este evaluată și descrisă situația actuală a ariei naturale protejate fiind definite

măsurile de gospodărire necesare conservării ei.

Prezentul plan de management reprezintă primul astfel de document pentru această arie

protejată şi a fost elaborat pe parcursul anilor 2014 și 2015 în cadrul proiectului “Conservarea

biodiversitãţii în situl Natura 2000 ROSPA 0141 Subcarpaţii Vrancei” cod SMIS-CSNR

42777, co-finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa Prioritarã 4 –

„Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”.

Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține

sau a îmbunătăți acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor pentru care a

fost desemnată aria protejată.

Obiectivele planului de management sunt:

1. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariei naturale protejate din punct de vedere al

biodiversităţii şi al condițiilor de mediu şi socio-economice;

2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi

reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariei şi în imediata sa vecinătate

în conformitate cu obiectivele de management propuse;

3. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor

importanță comunitară, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale.

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate

Aria naturalã protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei a fost declaratã sit de protecţie

avifaunisticã prin Hotãrârea de Guvern 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotãrârii

de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Suprafața sitului este de 35.823 ha.

În cuprinsul aria naturale protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei se regãsesc şi rezervaţia

naturalã RN2817 Pãdurea Schitu şi de asemenea ROSCI Pãdurea Dãlhãuţi. Planul de

management pentru aceste douã arii protejate este elaborat separat în cadrul proiectului

“Pãdurea Dãlhãuţi – Sit de importanţã comunitarã reprezentativ pentru zona sucarpaticã a

judeţului Vrancea”.

Aria naturalã protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei a fost desemnată pentru conservarea

7

unui numãr de 21 de specii de pãsãri:

- Hieraaetus pennatus, cod A092, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC şi anexa 3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008, Legea nr.

329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea

cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu

Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Legea nr. 49/2011, Legea nr.

187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,

Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2014 şi Ordonanţa nr. 20/2014, denumită popular acvilă

mică;

- Circaetus gallicus, cod A080, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

şi anexa 3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu completările şi

modificările ulterioare, denumită popular şerpar;

- Pernis apivorus, cod A072, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi

anexa 3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu completările şi

modificările ulterioare, denumită popular viespar;

- Crex crex, cod A122, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi anexa

3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu completările şi modificările

ulterioare, denumită popular cristel de câmp;

- Caprimulgus europaeus, cod A224, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC şi anexa 3 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu

completările şi modificările ulterioare, denumită popular caprimulg;

- Alcedo atthis, cod A229, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular pescăraș albastru;

- Lanius collurio, cod A338, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular sfrânciocul roșiatic;

- Anthus campestris, cod A255, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC


modificările ulterioare, denumită popular fâsă de câmp;

- Lanius minor, cod A339, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular sfrâncioc cu frunte neagră;

8

- Ficedula albicollis, cod A321, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC


modificările ulterioare, denumită popular muscar gulerat;

- Ficedula parva, cod A320, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular muscar mic;

- Lullula arborea, cod A246, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular ciocârlie de pădure;

- Sylvia nisoria, cod A307, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular silvie porumbacă;

- Strix uralensi, cod A220, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular huhurezul mare;

- Aegolius funereus, cod A223, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC


modificările ulterioare, denumită popular minuniță;

- Bubo bubo, cod A215, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular buhă;

- Dryocopus martius, cod A236, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului


completările şi modificările ulterioare, denumită popular ciocănitoare neagră;

- Dendrocopos syriacus, cod A429, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului


completările şi modificările ulterioare, denumită popular ciocănitoare de grădini;

- Dendrocopos mediu, cod A238, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului


completările şi modificările ulterioare, denumită popular ciocănitoare de stejar;

- Picus canus, cod A234, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC şi


modificările ulterioare, denumită popular ghionoaia sură;

9

- Emberiza hortulana, cod A379, inclusă în anexa I a Directivei Consiliului


completările şi modificările A379 ulterioare, denumită popular presură de grădină;

Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul de conservare a speciilor pentru

care a fost desemnată aria naturalã protejată în cauză, se prevede conservarea prin intervenții

active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanță comunitară, conform Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările şi modificările ulterioare, sunt

prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menținerii sau refacerii la o stare de

conservare favorabilă a populațiilor speciilor de importanță comunitară pentru care situl este

desemnat.

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de

management

Prezentul plan de management este elaborat în concordanță cu următoarele acte normative:

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările

şi completările ulterioare;

- Hotãrârea de Guvern nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotãrârii de

Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în care

Subcarpaţii Vrancei figurează, ca arie de protecţie specială avifaunistică, la poziţia

141, având codul ROSPA0141;

- Ordinul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice nr. 1052/2014 privind

aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale

protejate, modificat şi completat prin Ordinul nr. 1571/2014 ;

- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul modificatã şi

completatã prin Ordonanţa nr. 69/2004, Legea nr. 289/2006, Ordonanţa nr. 18/2007,

Ordonanţa nr. 27/2008, Legea nr. 242/2009, Legea nr. 345/2009, Ordonanţa de

urgenţă nr. 7/2011, Legea nr. 162/2011, Legea nr. 221/2011, Ordonanţa de urgenţă nr.

81/2011 privind unele măsuri de organizare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară, precum şi pentru modificarea unor acte normative, Ordonanţa

de urgenţă nr. 85/2012, Legea nr. 190/2013 şi Legea nr. 229/2013;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea

pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.

18/1991, modificatã şi completatã prin Legea nr. 86/2014, Ordonanţa de urgenţă nr.

10

63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

agriculturii şi Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2015

- Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative modificatã şi completatã prin Legea nr. 29/2011.

1.4. Procesul elaborării planului.

Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea

factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare.

Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:

- Evaluarea zonei: cartarea limitelor ariei protejate, a formelor de proprietate asupra

terenurilor, a regimului de administrare şi a folosinţei terenurilor din aria protejată;

analiza mediului socio-economic şi mediului fizic - geologie, geomorfologie,

hidrologie, climă şi soluri;

- Evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea şi cartarea în teren a arealelor

speciilor de pãsãri care fac obiectul conservării; evaluarea stării de conservare a

acestora şi identificarea potențialelor amenințări;

- Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru

îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu: elaborarea planului

de acţiune.

Întrucât atât în momentul declarării ariei protejate, cât și la momentul inițierii proiectului prin

care a fost elaborat acest plan, nu existau studii de specialitate privind speciile de păsări

protejate, starea habitatelor acestora, contextul natural și socio - economic al ariei naturale

protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, în primă fază, procesul de elaborare a constat în

realizarea acestor studii, care să fundamenteze stabilirea măsurilor de management.

Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii,

extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar, au mai fost folosite informaţii din

alte surse bibliografice, în special legislaţie şi lucrări de specialitate.

Pentru realizarea studiului privind starea de conservare a speciilor de pãsãri pentru care a fost

declaratã aria, echipa de experți a realizat deplasări în teren pentru inventarierirea acestora în

perioada iunie 2014 – mai 2015, conform metodologiei științifice agreate la nivel național dar

și european.

În aceleși timp, a fost realizată și completatã baza de date a ariei naturale protejate, pe baza

căreia au fost analizate și spațializate datele, au fost făcute calcule și a fost inventariată

situația din punctul de vedere al proprietății asupra terenurilor, al categoriilor de utilizare a

terenurilor, al repartiției habitatelor și speciilor, etc. Acest sistem va fi util în monitorizarea

11

implementării și în ajustarea măsurilor de management. Aplicația poate fi accesată din

internet la adresa http://www.forestdesign.eu/ROSPA0141.

Măsurile de management au fost stabilite de către experții angajați în elaborarea planului și au

fost discutate și ajustate în cadrul întrunirilor de lucru cu experții biologi şI GIS dar și cu

ceilalți factori interesați: reprezentanţi ai primãriilor şi ai proprietarilor/administratorilor

terenurilor din zona ariei naturale protejate.

1.5. Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui. În cazul în care

aria naturalã protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei nu are custode, responsabilitatea

implementării planului de management revine Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.

Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, iar în cazul în care acesta nu existã, de

cãtre Agenţia pentru Protecţia Vrancea în colaborare permanentă cu factorii de interes:

administraţiile publice locale, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, Garda

Naţionalã de Mediu - Comisariatul Judetean Vrancea, proprietarii şi administratorii de

terenuri, ocoale silvice de stat şi private, instituţiile academice şi de cercetare, ONG-uri,

specialişti și alte persoane interesate.

În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu

modificãrile şi completãrile ulterioare, administraţiile publice locale din comunele Bordeşti,

Broşteni, Chiojdeni, Coteşti, Cârligele, Dumbrãveni, Dumitreşti, Gura Caliţei, Jitia, Mera,

Poiana Cristei, Popeşti, Slobozia Bradului, Tâmboeşti, Urecheşti şi Vârteşcoiu din judeţul

Vrancea, respectiv Bisoca, Buda, Grebãnu, Murgeşti, Pardoşi, Podgoria, Topliceni şi Valea

Salciei din judeţul Buzãu au urmãtoarele obligaţii:

- dupã aprobarea Planului de management sã actualizeze documentaţiile de amenajarea

teritoriului şi cele de urbanism în sensul intergãrii prevederilor referitoare la aria

naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

- documentaţiile de amenajarea teritoriului şi de urbanism care vor fi realizate ulterior

aprobãrii Planului de management vor conţine prevederi referitoare la aria naturală

protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

Pentru actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism existente,

precum şi pentru cele ce se vor elabora dupã aprobarea Planului de management al ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei este necesar avizul

administratorului/custodelui ariei naturale protejate.

http://www.forestdesign.eu/ROSPA0141/users_admin/login.php

12

CAPITOLUL II.: DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informații generale

2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate

Aria naturală protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei este situatã în Regiunea de Sud-Est a

României, N 45° 36' 14” - E 26° 56' 56”, pe teritoriul judeţelor Vreancea - NUTS: RO026 și

Buzău - NUTS: RO022. Aria naturală protejatã se întinde pe o suprafaţă de 35.823 ha, fiind

situatã în regiunea biogeografică Continentală, la o altitudine de 116 – 930 m, media fiind de

391 m. Harta cu localizarea ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei este

prezentată în Anexa nr.1 la Planul de management.

2.1.2. Folosința şi forma de proprietate a terenurilor

Categoriile de folosință identificate în aria naturală protejatã sunt: 65,90 % păduri de foioase,

18,35 % pajişti şi fâneţe, 5,47% zone de tranzit, 4,07 % terenuri agricole, 2,74 % terenuri

construite, 2,70 % tufărişuri, 0,84 % vii şi livezi şi 0,22 % ape.

Principala categorie de folosință este pădurea, urmată la mare distanță de fânețe. Procentul de

terenuri construite este mic - 2,74 % deoarece în constituirea sitului s-a luat în considerare

ocolirea pe cât posibil a zonelor populate intens urbanizate.

Din punct de vedere administrativ, majoritatea terenurilor agricole sunt administrate în regim

propriu sau sub formă de mici ferme. Localitățile cu cel mai mare procent de terenuri agricole

sunt Buda, Poiana Cristei, Dumitreşti şi Topliceni, iar cele cu cel mai mic procent sunt

Broşteni, Mera, Vărteşcoiu şi Jitia. Toate cateroriile de folosinţă din zona studiată, în afară de

păduri – unde proprietar majoritar este statul, sunt cu preponderență private. În unele unități

administrativ teritoriale suprafața pădurilor private este foarte mică ocupând până la 25% din

suprafața totală, față de terenurile agricole unde cel mai mic procent al suprafețelor private

este de 50%.

Localitățile cu cel mai mare procent de pădure sunt Poiana Cristei, Topliceni, Mera, Gura

Caliţei şi Buda, dar concentrarea cea mai mare de păduri private se află în zona centrală a

stiului pe raza unităților administrativ teritoriale Poiana Cristei, Dumitrești, Bordești, Gura

Caliței, Cârligele și Tâmboiești.

Din punct de vedere al managementului, pădurile din zonă se află în următoarea situație:

- aproximativ 68% se află sub contract de pază cu unul din ocoalele silvice de stat,

Dumitrești şi Focșani din cadrul Directiei Silvice Vrancea și Râmnicu Sărat din cadrul

Directiei Buzãu ;

- aproximativ 23% se află sub contract de pază cu unul din ocoalele silvice private,

Chiojdeni și Iri;

- aproximativ 9% nu au un contract de pază.

13

Distribuţia categoriilor de folosinţã pe comune

Tabelul nr. 1

Judeţ/

Comună

categorii de folosinţă

terenuri

construite tufărişuri ape

zone de

tranzit pădure

pajişti şi

fâneţe

teren

agricol

vii şi

livezi

total

comună

Buzău, din care: 220,10 326,70 2,30 0,00 7.088,20 3.471,80 892,10 0,00 12.001,20

Bisoca 22,60 0,60 381,70 77,40 2,20 484,50

Buda 74,20 257,10 0,10 1.252,60 1.038,00 529,20 3.151,20

Grebănu 12,80 3,80 465,50 224,60 31,40 738,10

Murgeşti 8,30 18,80 332,70 352,00 72,90 784,70

Pardoşsi 11,60 10,60 698,00 335,90 46,60 1.102,70

Podgoria 44,40 16,20 1,00 773,50 442,10 71,10 1.348,30

Topliceni 13,70 11,50 0,30 2.481,20 509,60 122,70 3.139,00

Valea Salciei 32,50 8,10 0,90 703,00 492,20 16,00 1.252,70

Vrancea, din care: 762,30 642,10 78,30 1.959,70 16.409,20 3.102,70 565,80 301,80 23.821,90

Bordeşti 3,60 25,50 69,40 326,80 327,50 5,00 0,20 758,00

Broşteni 0,10 1,70 0,10 647,10 62,00 711,00

Cârligele 30,50 3,80 42,60 5,20 1.123,00 14,80 59,10 240,40 1.519,40

Chiojdeni 90,30 136,80 2,80 367,10 1.197,50 292,20 7,90 2.094,60

Coteşti 7,20 14,90 11,10 1.096,20 70,30 13,30 51,20 1.264,20

Dumbrăveni 2,10 3,80 0,10 4,10 0,60 0,10 10,80

Dumitreşti 419,20 77,20 1,70 216,30 1.004,90 312,80 164,60 2.196,70

Gura Caliţei 104,70 179,20 23,50 1.077,50 1.731,50 790,20 21,50 3.928,10

Jitia 6,80 0,40 0,00 1.195,50 36,20 0,10 1.239,00

Mera 12,90 5,90 1.949,00 142,60 2.110,40

Poiana Cristei 65,20 116,10 6,10 208,30 2.619,50 628,60 203,00 3.846,80

14

Popeşti 0,20 5,70 41,70 0,90 0,40 0,60 49,50

Slobozia Bradului 12,00 0,00 757,40 39,50 20,10 6,30 835,30

Tâmboieşti 4,50 42,00 1,20 0,90 653,70 251,10 64,60 1,00 1.019,00

Urecheşti 2,70 1,30 1.063,20 84,20 5,60 1,90 1.158,90

Vârteşcoiu 2,40 29,90 0,00 1.002,10 45,70 0,10 1.080,20

total categorie

de folosinta 982,40 968,80 80,60 1.959,70 23.497,40 6.574,50 1.457,90 301,80 35.823,10

procent 2,74 2,70 0,22 5,47 65,59 18,35 4,07 0,84 100,00

Distribuţia categoriilor de folosinţã pe forme de proprietate

Tabelul nr. 2

Judeţ/

tip de

proprietate

categorii de folosinţă

terenuri

construite tufărişuri ape

zone de

tranzit pădure pajişti şi fâneţe teren agricol

vii şi

livezi

total tip de

proprietate

Buzău, din

care: 220,10 326,70 2,30 0,00 7.088,20 3.471,80 892,10 0,00 12.001,20

privat 124,20 108,00 1,20 1.433,90 1.868,00 497,70 4.033,00

stat 95,90 218,70 1,10 5.654,30 1.603,80 394,40 7.968,20

Vrancea, din

care: 762,30 642,10 78,30 1.959,70 16.409,20 3.102,70 565,80 301,80 23.821,90

privat 490,20 450,30 34,80 1.505,40 2.575,10 2.076,10 420,50 254,00 7.806,40

stat 272,10 191,80 43,50 454,30 13.834,10 1.026,60 145,30 47,80 16.015,50

total privat 614,40 558,30 36,00 1.505,40 4.009,00 3.944,10 918,20 254,00 11.839,40

total stat 368,00 410,50 44,60 454,30 19.488,40 2.630,40 539,70 47,80 23.983,70

total categorie

de folosinţă 982,40 968,80 80,60 1.959,70 23.497,40 6.574,50 1.457,90 301,80 35.823,10

15

2.1.3. Limitele ariei naturale protejate

Aria naturală protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei este delimitată atât pe limite

naturale, liziere de păduri, talvegul râurilor, precum si pe limite artificiale, în special drumuri.

2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

În cuprinsul aria naturale protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei se regãsesc şi rezervaţia

naturalã RN2817 Pãdurea Schitu şi de asemenea ROSCI Pãdurea Dãlhãuţi.

2.2. Mediul fizico-geografic

2.2.1. Geomorfologia

Subcarpaţii Vrancei reprezintã unitatea de legãturã dintre Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii

Getici, având ca limite Valea Trotuşului sau interfluviul Șuşiţa Zãbrãuţi în nord şi Valea

Dâmboviţei în vest. Aceştia sunt cu 250–450 metri mai coborâţi faţã de Carpaţii Curburii.

Delimitarea faţã de Carpaţi este suficient de clarã, aceasta fiind bine pusã în evidenţã de

modificãrile elementelor peisajului geografic cu excepţia sectorului de la vest de Valea

Slãnicului Buzãului, în cadrul cãreia începe sã aparã o zonã de interferenţã Carpaţi–

Subcarpaţi, prin pãtrunderea spre sud a unor pinteni de munte paleogeni (Homoraciu şi

Vãleni), constituiţi din gresii. La contactul cu Câmpia Românã prin zona sa de subsidenţã

Titu–Gherghiţa, Sãrata şi cu Siretul Inferior, limita Subcarpaţilor este foarte clarã, aceasta

realizânduse printr-un glacis cuaternar.

Limita dinspre munte urmeazã linia localitãţilor Mãnãstirea Caşin, Soveja, Vintileasca,

Bisoca şi Lopãtari, iar cea dinspre câmpie trece prin zona localitãţilor Pãuneşti, Panciu,

Odobeşti, Cândeşti, Slobozia Bradului, Râmnicu Sãrat şi Poşta Câlnãu.

Subcarpaţii Vrancei sunt dispuşi pe douã aliniamente: unul faţã de Subcarpaţii Moldovei,

respectiv douã şiruri de depresiuni, unul submontan şi altul intracolinar şi alte doua şiruri de

culmi subcarpatice. Primul aliniament, cel interior, situat înspre munte, este format dintr-o

serie de depresiuni submontane şi dealuri subcarpatice alãturate, fiind constituit din

formaţiuni miocene cutate în sistem anticlinal şi sinclinal, cu numeroase falii. Spre zona de

câmpie se aflã cel de-al doilea aliniament, cel exterior, acesta fiind format din depozite

sarmato-pliocene şi chiar cuaternare slab deranjate, înãlţate preponderent pe verticalã la

sfârşitul Pliocenului şi începutul Cuaternarului.

Ca urmare a celor enunţate anterior, în Subcarpaţii Vrancei pot fi evindenţiate douã

compartimente: Subcarpaţii Interni, care cuprin aliniamentul depresiunilor submontane şi al

dealurilor de la marginea acestora şi Subcarpaţii Externi, care la rândul lor, cuprind

depresiunile şi dealurile externe, la care se adaugã şi fâşia de glaciesuri din câmpie.

În raport cu unitãţile de relief, aria naturală protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei se

16

întinde pe un relief variat constituit atât din zone depresionare: Depresiunea Dumitreşti,

Depresiunea Jitia şi Depresiunea Mera, precum şi din zone deluroase şi muntoase: Dealurile

Gârbovei, Dealurile Bisocãi, Culmea Deleanu, Culmea Capaţânii şi Culmea Budei. Cel mai

mare procent de acoperire il detin Culea Budei, Culmea Capaţânii şi Culmea Deleanu.

2.2.2. Geologia

Cu privire la aspectele geologice, principalele depozite sunt cele de molasã. Bazinul de

molasã este alcãtuit dintr-o avanfosã internã situatã în partea vestica, care a funcţionat în

ultima etapã de formare a orogenului carpatic pânã în momentul desfãşurãrii ultimei faze

majore din structogeneza carpaticã intrasarmaţianã, tectogeneza moldavicã. În domeniul

intern au luat naştere depozitele cutate ale pânzei subcarpatice. De asemenea, bazinul de

molasã cuprinde şi o avanfosa externã care se restrânge la depresiunea în care se acumuleazã

molasele postectonice, neosarmaţian – pliocene.

2.2.3. Hidrologia

Principalele râuri ce dreneazã aria naturală protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei sunt

Milcovul şi Râmnicul Sărat sau Râmnicu Sărat ambele afluenţi de dreapta ai râului Siret.

Milcovul izvorãşte din Depresiunea Subcarpaticã a Milcovului de Sus, încleştatã între

masivele Dealul Tojanului şi culmea Gurbãneasa, de la altitudinea de 720 m. Initial are o vale

largã longitudinalã, însa în locul de traversare a depresiunii Merei, devine transversalã,

pãrãsind zona subcarpaticã prin poarta Arvei, dintre Mãgura Odobeşti şi piemontul Deleanul.

În depresiunea Mera primeşte afluienţi din stânga: Reghiul, Milcovelul şi Arva, iar din

dreapta, pârâul Groza. Curgând pe la poalele Piemontului Deleanului, Milcovul devine

colectorul acestuia, adunând o serie de organisme, mai mult torenţiale: Valea Seaca,

Pietroasa, Dalhãuti, Dilgov, Mera şi Argintul. Milcovul dreneazã, de asemenea, ape puternic

clorurate din zona subcarpaticã.

Râmnicul Sărat izvorăște de sub vârful Furu, din Munții Vrancei. Cursul râului începe la

confluența a două brațe: Mălușel și Martin care se unesc la poalele muntelui. În continuare

râul trece printr-o drepresiune numită "Între Râmnice" unde primește o serie de

afluenți: Furul, Sărățelul, Râmnicelul, Moldoveanul și Săritoarea. După aceea, râul

traversează un defileu creat în zona dealurilor înalte estice, care se continuă până în dreptul

localității Biceștii de Jos. În acest sector primește un important afluent, tot pe

stânga, Motnăul, si unul mai mic pe dreapta Râul Cătăuți,sau Râul Cățău. Până la ieșirea din

aria subcarpatică mai străbate încă 2 sectoare, unul longitudinal și unul transversal.

2.2.4.Clima

Climatul subcarpaţilor de curburã este unul de tip temperat-continental moderat cu influenţe

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Vrancei

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_M%C4%83lu%C8%99el

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Martin,_R%C3%A2mnicul_S%C4%83rat

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Furu,_R%C3%A2mnicul_S%C4%83rat&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_S%C4%83r%C4%83%C8%9Bel,_R%C3%A2mnicul_S%C4%83rat

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_R%C3%A2mnicel

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Moldoveanul

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_S%C4%83ritoarea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bice%C8%99tii_de_Jos,_Vrancea

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Motn%C4%83u

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_C%C4%83t%C4%83u%C8%9Bi

17

de ariditate, manifestate cu precãdere în extremitatea esticã.

Elementele climatice care caracterizeazã aceastã regiune reprezintã o consecinţã a

interacţiunii factorilor radiativi, dinamici, fizico-geografici şi antropici, acestea aflându-se

într-o strânsã interdependenţã unele cu altele şi fiecare dintre ele influenţeazã, direct sau

indirect, procesele şi fenomele hidrologice, geomorfologice, pedogenetice, precum şi tipul şi

rãspândirea vegetaţiei.

Valorile temperaturilor multianuale din zona ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei variazã între 5 şi 10 grade Celsius, valoarea medie grupându-se în jurul valorii de 7,5

grade Celsius. Acest lucru se datoreazã în special poziţiei sale dintre Muntele Furu, Dealurile

Gârbovei pe o parte si câmpia Râmnicului pe cealaltã.

Valorile precipitatiilor multianule variazã de la 350 pana la 650 de mm, grupându-se în jurul

valorii de 450 de mm. Direcţiile domniante ale vântului sunt vest şi nord – vest.

2.2.5. Solurile

În aria naturală protejatã ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei se întâlnesc mai multe tipuri de

sol: cambisoluri, cu procentul cel mai mare, urmat fiind de luvisoluri şi protisoluri.

Luvisolurile sunt concentrate în special în zona de nord-est a ariei.

2.3. Mediul biotic

2.3.1. Ecosisteme

Habitatele în care trăiesc sau cuibăresc cele 84 de specii de păsări de interes european şi

naţional, sunt diverse: păduri de foioase, terenuri arabile, vii și livezi, pășuni, pajiștiti naturale

şi stepe și alte terenuri artificiale: localități şi mine.

Habitatul preponderant este cel al pădurilor de foioase. Dintre acestea pădurile de gorun au

cea mai largă răspândire, limita superioară poate ajunge la 700-800 m iar cea inferioară la

aproximativ 300 m. În afara gorunetelor pure, tot mai rare, apar şi asociaţii de tip şleau de

deal ce au în componenţă fag - Fagus sylvatica, carpen - Carpinus betulus, ulm - Ulmus

minor, paltin - Acer platanoides, jugastru - Acer campestre, tei - Tilia cordata, frasin -

Fraxinus excelsior. Pădurile de fag, în care se găseşte şi carpen sau chiar brad sunt de regulă

la peste 700 - 900 m altitudine.

Aceste păduri o xerofitizare puternică şi au în componentă numeroase tufărişuri formate din

cătină, păducel, măceş şi porumbar, alături de ierburi: păiuş, bărboasă, pir.

2.3.2. Fauna de interes conservativ

Conform Formularul Standard Natura 2000 sunt prezente 84 specii de interes european şi

naţional care fie sunt rezidente în zonă, fie folosesc zona pentru cuibărit sau iernat:

Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus, Pernis apivorus, Alcedo atthis, Strix uralensis,

18

Caprimulgus europaeus, Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos medius,

Lanius collurio, Aegolius funereus, Bubo bubo, Crex crex, Emberiza hortulana, Lullula

arborea, Picus canus, Sylvia nisoria, Anthus campestris, Lanius minor, Ficedula albicollis,

Ficedula parva, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis, Falco

subbuteo, Falco tinnunculus, Perdix perdix, Coturnix coturnix, Phasianus colchicus,

Charadrius dubius, Actitis hypoleucos, Scolopax rusticola, Columba palumbus, Columba

oenas, Streptopelia turtur, Streptopelia decaocto, Cuculus canorus, Athene noctua, Lanius

excubitor, Sturnus vulgaris, Passer domesticus, Fringilla montifringilla, Carduelis flammea,

Fringilla coelebs, Carduelis chloris, Serinus serinus, Carduelis spinus,Carduelis

carduelis,Carduelis cannabina,Loxia curvirostra ,Coccothraustes coccothraustes, Emberiza

citronella, Miliaria calandra, Pyrrhula pyrrhula, Strix aluco, Merops apiaster, Upupa epops,

Jynx torquilla, Picus viridis, Dendrocopos major, Galerida cristata, Alauda arvensis,

Hirundo rustica, Delichon urbica, Oriolus oriolus, Garrulus glandarius, Corvus corone,

Corvus frugilegus, Corvus monedula, Corvus corax, Nucifraga caryocatactes, Parus

palustris, Parus montanus, Parus ater P D, Parus cristatus, Muscicapa striata, Prunella

modularis, Anthus cervinus, Anthus trivialis, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Motacilla

flava, Bombycilla garrulus.

2.3.2.1. Rezultatele inventarierii și cartării speciilor de păsări din aria naturală protejatã

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

Dintre speciile menționate în Formularul Standard nu fost observate pe parcursul studiului un

numãr de 7 specii, astfel:

- din cele 21 specii de păsări, cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC: Aegolius funereus şi Alcedo atthis;

- din cele 38 de specii de păsări cuibăritoare sau cu migraţie regulată cuprinse în

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu completările şi modificările ulterioare:

Carduelis flammea, Prunella modularis, Bombycilla garrulus şi Nucifraga caryocatactes;

- din cele 26 de specii fãrã un statut special de conservare: Anthus cervinus.

Însã, în suprafaţa ariei naturale protejate ROSPA 0141 Subcarpații Vrancei au fost identificate

alte 37 de specii de păsări, care nu au fost menționate în Formularul Standard, astfel:

Acrocephalus arudinaceus, Aegithalos caudatus, Aquila pomarina, Certhia familiaris, Parus

caeruleus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos minor, Erithacus rubecula, Ficedula

hypoleuca, Hippolais icterina, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Oenanthe

oenanthe, Parus major, Passer montanus, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita,

Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Pica pica, Parus lugubris, Regulus regulus,

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Nucifraga+caryocatactes&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0

19

Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sitta europaea, Sylvia atricapilla, Sylvia

borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Troglodytes troglodytes, Turdus philomelos, Turdus

merula, Turdus viscivorus şi Otus scops.

Planul de management a fost întocmit doar pentru speciile de păsări cuprinse în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC, adică cele pentru care a fost declarată aria naturală

protejată şi care au fost identificate pe suprafaţa ariei naturale protejate.

2.3.2.1.1. Inventarierea speciilor de ciocănitori

Speciile țintă urmarite în acest caz au fost A236 Dryocopus martius, A429 Dendrocopos

syriacus, A238 Dendrocopos medius şi A234 Picus canus.

Introducere:

Piciformele sunt specii de păsări care cuibăresc în principal în scorburi pe care le sapă singure

în trunchiurile arborilor. Prin urmare, sunt taxoni strict legați de habitatele forestiere. În

perioada de delimitare a teritoriilor, speciile de ciocănitori sunt foarte agresive, delimitându-și

teritoriul pe baza sunetelor pe care le scot și mai ales pe baza darabanei. Principiul metodei se

bazează pe identificarea indivizilor teritoriali pe baza sunetelor emise, fiind provocați prin

metoda playback. Aceasta presupune redarea sunetelor specifice și așteptarea răspunsurilor.

Acest protocol a fost realizat în conformitate cu Ghid standard de monitorizare a speciilor de

păsări de interes comunitar din România, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice -

Direcția Dezvoltare Durabilă și Protecția Naturii, Bucuresti 2014.

Descrierea metodologiei:

Fiecare locație de monitorizare constă într-o grupare de puncte de monitorizare încadrate într-

un pătrat cu latura de 2 km (pentru a facilita accesul și a crește eficiența). Pentru aria naturală

protejată ROSPA 0141 Subcarpații Vrancei Pătratele, pătratele au fost alese în zone de habitat

forestier. Fiecare grupare este alcătuită 6 puncte, iar numărătoarea s-a efectuat în 5 puncte din

acestea.

Punctele sunt situate la o distanță de minim 600 de metri între ele, distanță suficientă pentru a

evita dubla numărătoare în cazul folosirii chemătorilor - vocaliză.

Activitatea de monitorizare s-a desfășurat dimineața, în intervalul orar 6 – 11 și doar în

condiții meteorologice favorabile. Nu este permisă depășirea acestui interval orar.

Observatorul va petrece în fiecare punct aproximativ 20 de minute (timpul de liniștire plus

durata vocalizei). În acest interval, folosind echipamentul, va rula vocaliza pregătită pentru a

chema speciile de ciocănitori. Aceasta este standardizată astfel încât include atât porțiuni de

vocaliză (voce, darabană) cât și porțiuni de liniște (pentru ascultare). Înregistrarea este

pregătită astfel încât să includă toate speciile țintă. Observatorul trebuie doar să pornească și

20

să oprească la finalul vocalizelor. Ajuns la punct, observatorul trebuie să aștepte un minut

pentru pregătirea echipamentului și liniștire. Apoi pornește play-back-ul, care rulează

continuu, pentru circa 20 de minute. În acest timp, observatorul notează în caietul de teren

toate speciile de ciocănitori pe care le vede sau aude în locația de monitorizare. Pentru fiecare

punct se completează o pagină separată din fişa de monitorizare, codul punctului fiind trecut

în partea de sus a paginii.

Se vor nota următoarele aspecte:

- date despre specii: specia de ciocănitoare observată sau auzită; sexul indivizilor

observați, folosind prescurtări: M - mascul, F - femelă, J – juvenili; distanța la care a fost

observat sau auzit prima dată, folosind distanțe din 10 în 10 metri; direcția geografică în care

a fost observată pasărea: N, NE, E, SE, S, SV, V, NV;

- date climatice: viteza vântului pe scara Beaufort şi nebulozitatea - acoperirea cerului

cu nori, în procente.

Apoi observatorul se deplasează la următorul punct și reia procesul descris mai sus.

Perioada de observaţie: 01 martie – 30 aprilie

Materiale necesare pe teren: binoclu, GPS, formular de teren, hărți cu rezoluție cât mai

mare - ortofotoplanuri, mp3 player și boxă audio.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea speciilor de ciocănitori

Tabelul nr. 3

Cod

punct

Cod

pătrat N E

Cod

punct

Cod

pătrat N E

1 CC3212 26,853186 45,485735 8 CC3225 26,938786 45,444703

1 CC3219 26,903733 45,466898 2 CD3122 26,988095 45,537462

2 CB3119 26,783848 45,55885 3 CD2916 26,974576 45,735717

2 CC2924 26,917437 45,718691 4 CD3122 26,998335 45,537283

3 CB3112 26,738302 45,577556 6 CD3116 26,957875 45,552388

4 CC2924 26,92771 45,718518 7 CD2913 27,02134 45,7493

4 CC3005 26,952766 45,700089 8 CC3225 26,938786 45,444703

6 CC2915 26,939107 45,750727 8 CD3008 27,023873 45,677247

6 CC3005 26,937236 45,696754 8 CD3023 27,021924 45,623276

6 CC3210 26,930413 45,498852 8 CD3113 27,019979 45,569304

6 CC3225 26,928562 45,444877 8 CD3116 26,968118 45,552211

21

7 CC3123 26,885569 45,535608 8 CC3225 26,938786 45,444703

8 CC2915 26,949386 45,750552 9 CD2913 27,031619 45,749117

8 CC3005 26,947506 45,696579 10 CD2922 27,009766 45,7135

8 CC3212 26,863298 45,48197 10 CD3008 27,034138 45,677064

8 CC3219 26,913838 45,463128 10 CD3113 27,030225 45,569122

9 CB3119 26,793978 45,55509 11 CD3122 26,98272 45,530355

9 CC3123 26,895809 45,535438 12 CD2916 26,969184 45,72861

10 CB3112 26,748438 45,573801 12 CD2922 26,99423 45,710173

10 CC3219 26,924065 45,462956 13 CC3225 26,938662 45,441105

11 CB3112 26,732207 45,562099 13 CD2913 27,026349 45,74561

11 CB3119 26,778497 45,551733 13 CD2916 26,974321 45,728521

11 CC3212 26,852949 45,478538 13 CD2922 26,999365 45,710083

11 CC3219 26,90349 45,459702 13 CD3008 27,023743 45,673649

12 CB3112 26,732955 45,570437 13 CD3023 27,021794 45,619678

13 CB3112 26,738079 45,570359 13 CD3113 27,019849 45,565706

13 CB3119 26,788741 45,551572 13 CD3116 26,967992 45,548613

13 CC2915 26,949261 45,746954 13 CD3122 26,992959 45,530176

13 CC2924 26,922326 45,711408 14 CD2922 27,004501 45,709993

13 CC3005 26,94738 45,692981 14 CD3116 26,973113 45,548524

13 CC3123 26,890568 45,531924 15 CC3225 26,948885 45,44093

13 CC3210 26,940522 45,495079 15 CD3023 27,032049 45,619495

13 CC3212 26,863179 45,478371 15 CD3122 27,003198 45,529997

13 CC3219 26,913716 45,45953 16 CC3225 26,928316 45,437681

14 CC2924 26,927462 45,711322 16 CD2916 26,96392 45,7251

15 CC2915 26,959539 45,746778 16 CD3023 27,01141 45,616261

16 CC3123 26,880208 45,528496 16 CD3116 26,957625 45,545192

16 CC3210 26,930166 45,491655 17 CD2913 27,02108 45,742104

17 CC2915 26,943996 45,743443 18 CD3008 27,023613 45,670051

18 CC3005 26,947255 45,689383 18 CD3113 27,01972 45,562108

18 CC3210 26,940398 45,491481 18 CD3116 26,967866 45,545015

18 CC3212 26,86306 45,474773 18 CD3122 26,992832 45,526578

19 CB3112 26,743091 45,566682 19 CD2913 27,031357 45,741921

22

19 CB3119 26,793748 45,547893 19 CD2916 26,979332 45,724834

19 CC3123 26,895566 45,528241 20 CD3008 27,033877 45,669868

20 CC3005 26,957523 45,689207 20 CD3113 27,029964 45,561926

20 CC3219 26,923819 45,455759 21 CD3113 27,009347 45,558691

21 CB3119 26,778269 45,544536 22 CD2922 26,993973 45,702977

21 CC3212 26,852712 45,471342 23 CC3225 26,938414 45,433909

22 CC3123 26,885206 45,524813 23 CD2913 27,026088 45,738414

22 CC3210 26,935158 45,48797 23 CD2916 26,974067 45,721325

24 CC3210 26,945389 45,487795 23 CD3023 27,021534 45,612481

25 CC2915 26,959287 45,739581 24 CD2922 27,004243 45,702796

25 CC2924 26,93235 45,704038 24 CD3008 27,028614 45,666361

25 CD3023 27,031788 45,612299

Atât pentru ciocănitori cât şi pentru păsări comune sunt folosite aceleaşi pătrate a câte

25 de puncte. Codul de punct este acelaşi ca şi la păsări comune, cu excepţia că pentru

ciocănitori sunt folosite doar 6 din cele 25 de puncte pentru a evita propagarea sunetului

chemătorii de la un punct la altul. Tocmai din acest motiv distanţele dintre puncte sunt

stabilite la aproximativ 600 de metri unul de altul.

Rezultate obţinute:

A236 Dryocopus martius - Ciocănitoare neagră

Populaţie rezidentă.

Specia are o largă răspândire în pădurile de foioase de pe tot cuprinsul sitului.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: 15 – 25 perechi

Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată: 25.792,56 ha

Harta cu distribuţia specie Dryocopus martius este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de

management.

A429 Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare de grădini


Specia cuibărește în pădurile de foioase de pe întreg situl.


Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată: 28.657,84 ha.

Harta cu distribuţia specie Dendrocopos syriacus este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de

management.

23

A238 Dendrocopos medius - Ciocănitoare de stejar


Specia este răspândită în pădurile de pe întreg arealul sitului, preferând cele de stejar.



Harta cu distribuţia specie Dendrocopos medius este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de

management.

A234 Picus canus


Specia cuibărește în pădurile de foioase de pe tot cuprinsul ariei natural protejate.



Harta cu distribuţia specie Picus canus este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de

management.

2.3.2.1.2. Inventarierea speciilor de păsări comune (paseriforme)

Speciile țintă urmarite în acest caz au fost: A338 Lanius collurio, A379 Emberiza

hortulana, A246 Lullula arborea, A307 Sylvia nisoria, A255 Anthus campestris, A339 Lanius

minor, A321 Ficedula albicollis şi A320 Ficedula parva.

Introducere:

Grupul paseriformelor este grupul cel mai divers în specii de păsări ce cuibăresc pe teritoriul

României. Aceste specii ocupă o mare diversitate de habitate fiind prezente atât în zone

sălbatice, precum pădurile, cât și în zone puternic modificate antropic, așa cum sunt

localitățile. Aceste specii sunt foarte active vocal dimineața, imediat după răsăritul soarelui,

pentru ca puțin înainte de amiază să părăsească locurile de unde emit trilurile și să se ocupe

mai mult de hrănire. La acest grup de păsări se mai adaugă și speciile de porumbei, pupăza și

capîntortură. Scopul acestei metode este de a identifica din punctul de observații fiecare

individ ce utilizează aria studiată, fie el teritorial sau nu.





24

Pentru monitorizarea speciilor de paseriforme, porumbei, pupăză și capîntortură se va utiliza

protocolul numit monitorizarea păsărilor comune. Acest protocol presupune observarea

păsărilor din punct fix. Pentru desfășurarea acestui protocol se vor selecta aleatoriu 24 de

pătrate de 2 X 2 km. Pentru fiecare pătrat se vor selecta 25 de puncte din care observatorul va

trebui să aleagă cele 10 puncte unde va număra păsările.

Înaintea începerii numărătorii propriu-zise observatorul trebuie să petreacă o zi cu alegerea

punctelor şi pentru cartarea habitatelor. Punctele pot fi localizate cu ajutorul unui aparat GPS.

Atunci când ne aflăm în punctul ales, facem şi o schiţă în formularul de monitorizare, unde

indicăm mărimea şi tipul habitatelor principale.

La fiecare punct de observații, din cele 10 selectate în fiecare pătrat, se vor petrece 5 minute,

timp în care se va nota specia şi numărul păsărilor auzite sau văzute în jurul punctului în trei

categorii:

1. în interiorul cercului cu rază de 100 de m – indivizi pe pământ, pe vegetaţie sau care

coboară din zbor în perioada observaţiei. Notăm aici şi păsările care se află mai mult timp în

zbor deasupra cercului studiat, ca de exemplu ciocârlia de câmp cântând în zbor nupţial, un

sfrâncioc roşiatic coborând pe pământ după pradă sau un şorecar comun în zbor staţionar

emiţând sunete de alarmă. Rândunelele, lăstuni sau drepnele trebuie notate aici numai dacă le

vedem vizitând cuibul. Păsările vor fi notate în două categorii de distanţă: între 0-50 şi 50-100

de metri şi vor fi trecute numai în categoria unde au fost văzute sau auzite prima dată.

Observaţiile se trec pe foaie direct, aproximativ în locul unde au fost observate;

2. păsări care zboară peste aria observată, fără a coborî;

3. păsări observate în afara cercului de 100 de metri. Observaţiile ultimelor două

categorii se pot trece direct în tabel cu prescurtările speciilor, urmând ca să completatăm

codurile EURING ulterior.

Observatorul trebuie să stea 5 minute în continuu în mijlocul cercului, poate să folosescă

binoclu, dar în nici un caz nu se poate mişca în interiorul cercului. După cinci minute de

observaţie se deplasează la punctul următor unde va efectua următoarele 5 minute de

observaţie etc. Ora exactă a începerii observaţiilor se va trece în cazul fiecărei punt. Cele 10

puncte trebuie alese în aşa fel, încât să nu fie în locuri inaccesibile (ca de ex. o curte închisă,

mijlocul unui lac, perete de stâncă etc.). Odată alese, punctele vor rămâne aceleaşi şi în anii

următori.

Observaţiile se fac de două ori pe an: prima între 15 aprilie şi 15 mai și a doua între 16 mai şi

15 iunie. Între cele două observaţii trebuie să fie un interval minim de 14 de zile. În ambele

ocazii, numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme (începând de la ora 5 dimineaţa)

25

şi se va termina până la ora 10.00, deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a

zilei. Este foarte important să respectăm aceste limite de timp, altfel rezultatele nu vor fi

comparabile.

În caz de vreme ploioasă şi/sau cu vânt puternic este mai bine să amânăm observaţiile pe o

altă zi.

Perioada de monitorizare: 15 aprilie – 15 iunie

Materiale necesare: binoclu, dispozitiv GPS, formular, hartă pentru orientarea în teren

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea speciilor de paseriforme

Tabelul nr. 4

Nr.

crt.

Cod

pătrat Cod punct N E

1 CB3112 1 26.728053291 45.577712137

2 CB3112 10 26.748438272 45.5738005250001

3 CB3112 11 26.727831726 45.5705150210001

4 CB3112 12 26.732955367 45.570437111

5 CB3112 13 26.7380789910001 45.57035897

6 CB3112 14 26.7432025970001 45.5702805980001

7 CB3112 15 26.748326186 45.570201996

8 CB3112 17 26.732844282 45.566838558

9 CB3112 18 26.7379675780001 45.5667604240001

10 CB3112 19 26.743090856 45.5666820600001

11 CB3112 2 26.733177589 45.577634211

12 CB3112 20 26.748214117 45.5666034650001

13 CB3112 22 26.7327332150001 45.5632400040001

14 CB3112 23 26.7378561830001 45.563161877

15 CB3112 24 26.7429791330001 45.5630835210001

16 CB3112 25 26.7481020660001 45.5630049330001

17 CB3112 3 26.7383018690001 45.577556056

18 CB3112 4 26.743426132 45.5774776690001

19 CB3112 6 26.7279425 45.5741135800001

20 CB3112 7 26.7330664690001 45.574035662

21 CB3112 8 26.7381904210001 45.573957513

26

22 CB3112 9 26.743314356 45.573879134

23 CB3119 1 26.7787253230001 45.558930043

24 CB3119 10 26.7990998350001 45.555009426

25 CB3119 11 26.778497375 45.5517330610001

26 CB3119 12 26.7836191980001 45.551652882

27 CB3119 13 26.788741003 45.5515724730001

28 CB3119 14 26.79386279 45.551491834

29 CB3119 15 26.7989845590001 45.5514109640001

30 CB3119 16 26.778383428 45.548134567

31 CB3119 17 26.7835049230001 45.5480543960001

32 CB3119 18 26.788626401 45.5479739950001

33 CB3119 19 26.7937478600001 45.5478933630001

34 CB3119 2 26.783847802 45.5588498500001

35 CB3119 20 26.798869301 45.5478125010001

36 CB3119 21 26.778269499 45.544536072

37 CB3119 22 26.783390667 45.544455908

38 CB3119 23 26.788511816 45.5443755150001

39 CB3119 24 26.793632947 45.5442948900001

40 CB3119 25 26.7987540610001 45.544214036

41 CB3119 3 26.7889702630001 45.558769426

42 CB3119 4 26.7940927060001 45.558688772

43 CB3119 5 26.7992151300001 45.5586078870001

44 CB3119 6 26.7786113400001 45.555331553

45 CB3119 7 26.7837334910001 45.555251367

46 CB3119 8 26.7888556240001 45.555170951

47 CB3119 9 26.7939777390001 45.555090304

48 CC2915 10 26.9596656300001 45.750375632

49 CC2915 12 26.944121464 45.7470415270001

50 CC2915 13 26.9492608040001 45.7469537530001

51 CC2915 14 26.954400123 45.7468657470001

52 CC2915 15 26.959539423 45.746777509

53 CC2915 16 26.9388572400001 45.743530912

54 CC2915 17 26.943996268 45.7434433770001

27

55 CC2915 18 26.949135277 45.743355611

56 CC2915 19 26.954274266 45.7432676130001

57 CC2915 20 26.9594132350001 45.743179384

58 CC2915 21 26.9387323940001 45.7399327520001

59 CC2915 22 26.943871093 45.7398452250001

60 CC2915 23 26.9490097710001 45.7397574670001

61 CC2915 24 26.95414843 45.7396694780001

62 CC2915 25 26.959287068 45.7395812570001

63 CC2915 3 26.9495119160001 45.7541500310001

64 CC2915 6 26.93910699 45.750727227

65 CC2915 7 26.94424668 45.750639676

66 CC2915 8 26.9493863500001 45.7505518930001

67 CC2915 9 26.954526 45.7504638780001

68 CC2924 1 26.912299885 45.7187776210001

69 CC2924 10 26.9327226510001 45.71483277

70 CC2924 13 26.922326083 45.7114083500001

71 CC2924 14 26.927462199 45.7113215840001

72 CC2924 15 26.932598295 45.711234586

73 CC2924 17 26.917066601 45.707896674

74 CC2924 2 26.9174367000001 45.718691301

75 CC2924 20 26.9324739580001 45.7076364000001

76 CC2924 21 26.9118077790001 45.704384749

77 CC2924 22 26.9169432740001 45.7042984620001

78 CC2924 23 26.922078749 45.7042119430001

79 CC2924 24 26.927214205 45.704125193

80 CC2924 25 26.932349641 45.7040382110001

81 CC2924 3 26.9225734950001 45.7186047500001

82 CC2924 4 26.927710271 45.718517967

83 CC2924 5 26.932847027 45.7184309530001

84 CC2924 6 26.912176829 45.7151794060001

85 CC2924 7 26.9173133140001 45.7150930940001

86 CC2924 8 26.922449779 45.715006551

87 CC2924 9 26.927586225 45.714919776

28

88 CC3005 1 26.937360799 45.700352379

89 CC3005 10 26.9577750180001 45.6964030980001

90 CC3005 12 26.9422460100001 45.6930685900001

91 CC3005 13 26.9473803970001 45.69298094

92 CC3005 14 26.9525147640001 45.692893058

93 CC3005 15 26.957649111 45.692804945

94 CC3005 18 26.9472551700001 45.6893827690001

95 CC3005 19 26.9523892070001 45.689294895

96 CC3005 20 26.957523225 45.6892067900001

97 CC3005 23 26.9471299630001 45.6857845960001

98 CC3005 24 26.95226367 45.6856967300001

99 CC3005 25 26.957397358 45.6856086340001

100 CC3005 4 26.952765938 45.700089378

101 CC3005 5 26.9579009450001 45.7000012490001

102 CC3005 6 26.9372361910001 45.696754196

103 CC3005 7 26.9423709280001 45.6966667680001

104 CC3005 8 26.947505644 45.696579109

105 CC3005 9 26.9526403410001 45.6964912190001

106 CC3123 1 26.8805689880001 45.539290807

107 CC3123 10 26.9009289900001 45.535352061

108 CC3123 11 26.880328117 45.532094118

109 CC3123 12 26.8854479300001 45.5320093710001

110 CC3123 13 26.8905677240001 45.531924394

111 CC3123 14 26.895687498 45.5318391860001

112 CC3123 15 26.900807254 45.531753748

113 CC3123 16 26.88020771 45.5284957710001

114 CC3123 17 26.885327196 45.5284110320001

115 CC3123 19 26.8955661090001 45.5282408630001

116 CC3123 2 26.885689456 45.539206044

117 CC3123 20 26.9006855370001 45.5281554330001

118 CC3123 21 26.8800873220001 45.524897423

119 CC3123 22 26.8852064800001 45.5248126920001

120 CC3123 3 26.890809905 45.5391210500001

29

121 CC3123 4 26.8959303350001 45.5390358270001

122 CC3123 5 26.9010507450001 45.538950373

123 CC3123 6 26.8804485430001 45.535692463

124 CC3123 7 26.885568683 45.535607708

125 CC3123 8 26.890688805 45.535522723

126 CC3123 9 26.8958089070001 45.535437507

127 CC3210 10 26.950879409 45.4985024440001

128 CC3210 11 26.9302893240001 45.4952534490001

129 CC3210 12 26.9354056720001 45.4951664810001

130 CC3210 13 26.940522 45.4950792830001

131 CC3210 14 26.9456383080001 45.494991854

132 CC3210 15 26.950754596 45.4949041960001

133 CC3210 16 26.930165839 45.491655167

134 CC3210 17 26.935281859 45.4915682070001

135 CC3210 18 26.9403978600001 45.4914810170001

136 CC3210 19 26.945513842 45.4913935980001

137 CC3210 20 26.950629803 45.491305948

138 CC3210 21 26.930042373 45.4880568840001

139 CC3210 22 26.935158067 45.4879699320001

140 CC3210 23 26.9402737410001 45.487882751

141 CC3210 24 26.9453893950001 45.4877953390001

142 CC3210 25 26.95050503 45.4877076970001

143 CC3210 4 26.945887299 45.5021883640001

144 CC3210 5 26.9510042420001 45.502100689

145 CC3210 6 26.93041283 45.4988517290001

146 CC3210 9 26.9457627940001 45.4985901100001

147 CC3212 1 26.8531861120001 45.485735246

148 CC3212 10 26.8735287850001 45.4818015180001

149 CC3212 11 26.8529490810001 45.478538433

150 CC3212 12 26.8580640820001 45.4784549550001

151 CC3212 13 26.8631790640001 45.478371247

152 CC3212 14 26.868294027 45.47828731

153 CC3212 15 26.8734089720001 45.478203142

30

154 CC3212 16 26.8528305930001 45.474940024

155 CC3212 17 26.857945267 45.474856554

156 CC3212 18 26.863059923 45.474772854

157 CC3212 19 26.8681745600001 45.4746889240001

158 CC3212 2 26.8583017670001 45.4856517530001

159 CC3212 20 26.8732891770001 45.474604765

160 CC3212 21 26.8527121240001 45.4713416130001

161 CC3212 22 26.8578264720001 45.471258151

162 CC3212 23 26.862940801 45.4711744590001

163 CC3212 24 26.868055111 45.4710905370001

164 CC3212 25 26.873169402 45.4710063860001

165 CC3212 3 26.863417403 45.485568029

166 CC3212 4 26.86853302 45.485484076

167 CC3212 5 26.8736486180001 45.4853998930001

168 CC3212 6 26.8530675870001 45.4821368400001

169 CC3212 7 26.858182915 45.4820533550001

170 CC3212 8 26.8632982240001 45.4819696390001

171 CC3212 9 26.8684135140001 45.481885694

172 CC3219 1 26.9037330420001 45.466898257

173 CC3219 10 26.924065247 45.462955563

174 CC3219 11 26.9034896680001 45.459701587

175 CC3219 12 26.9086028460001 45.45961585

176 CC3219 13 26.913716004 45.4595298830001

177 CC3219 14 26.918829144 45.459443687

178 CC3219 15 26.9239422630001 45.45935726

179 CC3219 19 26.918706506 45.455845374

180 CC3219 2 26.9088468730001 45.466812503

181 CC3219 20 26.9238193 45.4557589560001

182 CC3219 24 26.9185838880001 45.45224706

183 CC3219 25 26.9236963550001 45.4521606500001

184 CC3219 3 26.9139606850001 45.4667265200001

185 CC3219 4 26.919074477 45.466640307

186 CC3219 5 26.9241882490001 45.466553865

31

187 CC3219 6 26.903611346 45.4632999230001

188 CC3219 7 26.9087248500001 45.463214178

189 CC3219 8 26.913838335 45.4631282030001

190 CC3219 9 26.9189518000001 45.4630419980001

191 CC3225 1 26.928685477 45.448475682

192 CC3225 10 26.9490092300001 45.444528588

193 CC3225 11 26.9284390330001 45.441279079

194 CC3225 12 26.933550482 45.441192234

195 CC3225 13 26.938661912 45.4411051590001

196 CC3225 14 26.943773322 45.4410178540001

197 CC3225 15 26.948884713 45.4409303190001

198 CC3225 16 26.92831584 45.437680776

199 CC3225 17 26.933426963 45.4375939390001

200 CC3225 18 26.938538067 45.437506872

201 CC3225 19 26.943649151 45.437419575

202 CC3225 2 26.933797579 45.44838882

203 CC3225 21 26.9281926670001 45.4340824710001

204 CC3225 22 26.9333034640001 45.4339956420001

205 CC3225 23 26.9384142420001 45.4339085830001

206 CC3225 3 26.938909661 45.448301729

207 CC3225 4 26.944021724 45.4482144070001

208 CC3225 5 26.949133767 45.448126856

209 CC3225 6 26.928562245 45.444877381

210 CC3225 7 26.9336740210001 45.4447905280001

211 CC3225 8 26.9387857770001 45.444703444

212 CC3225 9 26.943897513 45.444616131

213 CD2913 11 27.0160707260001 45.745792593

214 CD2913 12 27.021209781 45.745701577

215 CD2913 13 27.0263488150001 45.745610329

216 CD2913 14 27.0314878290001 45.7455188490001

217 CD2913 16 27.0159409030001 45.7421945610001

218 CD2913 17 27.0210796280001 45.742103553

219 CD2913 18 27.0262183310001 45.7420123140001

32

220 CD2913 19 27.031357015 45.7419208430001

221 CD2913 2 27.02147015 45.7528976180001

222 CD2913 21 27.0158111010001 45.738596526

223 CD2913 22 27.020949495 45.738505527

224 CD2913 23 27.026087868 45.738414296

225 CD2913 24 27.0312262210001 45.738322834

226 CD2913 25 27.0363645530001 45.73823114

227 CD2913 3 27.0266098450001 45.752806353

228 CD2913 4 27.0317495200001 45.7527148560001

229 CD2913 6 27.016200569 45.7493906230001

230 CD2913 7 27.021339955 45.7492995980001

231 CD2913 8 27.0264793200001 45.749208342

232 CD2913 9 27.0316186640001 45.7491168540001

233 CD2916 1 26.9642991590001 45.7358945980001

234 CD2916 10 26.9847243300001 45.731940417

235 CD2916 11 26.964046264 45.7286983500001

236 CD2916 12 26.969183871 45.728609691

237 CD2916 13 26.9743214580001 45.7285208010001

238 CD2916 14 26.979459025 45.728431679

239 CD2916 15 26.9845965710001 45.728342325

240 CD2916 16 26.9639198470001 45.725100223

241 CD2916 17 26.969057123 45.7250115730001

242 CD2916 18 26.97419438 45.72492269

243 CD2916 19 26.9793316170001 45.724833577

244 CD2916 2 26.9694374270001 45.7358059220001

245 CD2916 20 26.9844688330001 45.724744232

246 CD2916 21 26.963793449 45.7215020940001

247 CD2916 22 26.9689303960001 45.721413452

248 CD2916 23 26.974067323 45.7213245780001

249 CD2916 24 26.9792042290001 45.721235473

250 CD2916 25 26.9843411150001 45.7211461370001

251 CD2916 3 26.9745756740001 45.735717015

252 CD2916 4 26.9797139020001 45.7356278760001

33

253 CD2916 5 26.984852109 45.7355385060001

254 CD2916 6 26.9641727010001 45.7322964750001

255 CD2916 7 26.9693106390001 45.7322078080001

256 CD2916 8 26.974448556 45.7321189090001

257 CD2916 9 26.979586453 45.7320297790001

258 CD2922 1 26.989349793 45.7174587980001

259 CD2922 10 27.0097664040001 45.71350019

260 CD2922 11 26.989093799 45.710262615

261 CD2922 12 26.994229654 45.710172841

262 CD2922 13 26.9993654890001 45.710082836

263 CD2922 14 27.004501303 45.709992599

264 CD2922 15 27.0096370970001 45.709902131

265 CD2922 16 26.9889658320001 45.7066645200001

266 CD2922 17 26.994101357 45.7065747550001

267 CD2922 18 26.999236862 45.706484758

268 CD2922 19 27.004372346 45.7063945300001

269 CD2922 2 26.994486309 45.717369008

270 CD2922 20 27.0095078100001 45.70630407

271 CD2922 21 26.9888378860001 45.7030664230001

272 CD2922 22 26.993973081 45.702976666

273 CD2922 23 26.9991082560001 45.702886678

274 CD2922 24 27.0042434100001 45.7027964580001

275 CD2922 25 27.0093785440001 45.7027060070001

276 CD2922 3 26.9996228040001 45.7172789850001

277 CD2922 4 27.0047592780001 45.7171887320001

278 CD2922 5 27.0098957320001 45.7170982470001

279 CD2922 6 26.989221786 45.713860708

280 CD2922 7 26.9943579710001 45.7137709250001

281 CD2922 8 26.9994941360001 45.713680911

282 CD2922 9 27.0046302800001 45.7135906660001

283 CD3008 10 27.0341383200001 45.677063918

284 CD3008 11 27.0134778720001 45.6738306490001

285 CD3008 12 27.018610328 45.673739804

34

286 CD3008 13 27.023742763 45.673648728

287 CD3008 15 27.0340075710001 45.6734658830001

288 CD3008 16 27.0133484620001 45.670232578

289 CD3008 17 27.018480588 45.6701417420001

290 CD3008 18 27.0236126930001 45.670050674

291 CD3008 2 27.0188698700001 45.680935924

292 CD3008 20 27.033876842 45.669867846

293 CD3008 21 27.013219072 45.666634505

294 CD3008 22 27.018350868 45.6665436770001

295 CD3008 23 27.0234826440001 45.6664526180001

296 CD3008 24 27.0286144 45.6663613280001

297 CD3008 3 27.024002964 45.6808448310001

298 CD3008 6 27.0136073040001 45.677428719

299 CD3008 7 27.0187400890001 45.677337865

300 CD3008 8 27.0238728530001 45.6772467810001

301 CD3008 9 27.029005597 45.6771554650001

302 CD3023 1 27.011797061 45.627055469

303 CD3023 10 27.0321791870001 45.6230930880001

304 CD3023 11 27.011538794 45.619859277

305 CD3023 12 27.016666313 45.6197685600001

306 CD3023 13 27.0217938120001 45.6196776130001

307 CD3023 14 27.0269212910001 45.619586434

308 CD3023 15 27.0320487480001 45.619495025

309 CD3023 16 27.011409691 45.6162611780001

310 CD3023 17 27.016536882 45.61617047

311 CD3023 18 27.0216640520001 45.616079531

312 CD3023 19 27.026791202 45.6159883610001

313 CD3023 2 27.0169252380001 45.626964736

314 CD3023 20 27.031918331 45.615896961

315 CD3023 23 27.0215343130001 45.6124814470001

316 CD3023 24 27.0266611340001 45.6123902860001

317 CD3023 25 27.0317879340001 45.612298894

318 CD3023 3 27.0220533940001 45.6268737710001

35

319 CD3023 4 27.0271815300001 45.6267825750001

320 CD3023 5 27.0323096450001 45.6266911490001

321 CD3023 6 27.0116679170001 45.6234573740001

322 CD3023 7 27.016795765 45.623366649

323 CD3023 8 27.0219235930001 45.623275693

324 CD3023 9 27.0270514000001 45.623184506

325 CD3113 1 27.0098619280001 45.5730839660001

326 CD3113 10 27.030224662 45.569122072

327 CD3113 11 27.0096042750001 45.5658877210001

328 CD3113 12 27.0147268710001 45.565797133

329 CD3113 13 27.019849445 45.5657063130001

330 CD3113 14 27.024972 45.565615263

331 CD3113 15 27.0300945340001 45.565523983

332 CD3113 16 27.0094754790001 45.5622895970001

333 CD3113 17 27.014597747 45.5621990160001

334 CD3113 18 27.0197199940001 45.5621082060001

335 CD3113 2 27.0149851800001 45.5729933600001

336 CD3113 20 27.029964426 45.5619258930001

337 CD3113 21 27.0093467040001 45.55869147

338 CD3113 22 27.014468643 45.5586008990001

339 CD3113 24 27.024712461 45.5584190640001

340 CD3113 25 27.029834339 45.5583278010001

341 CD3113 3 27.02010841 45.572902523

342 CD3113 4 27.025231621 45.5728114570001

343 CD3113 5 27.0303548100001 45.572720159

344 CD3113 6 27.009733092 45.569485844

345 CD3113 7 27.0148560150001 45.569395247

346 CD3113 8 27.019978918 45.569304419

347 CD3113 9 27.0251018000001 45.569213361

348 CD3116 10 26.9783612680001 45.5520336540001

349 CD3116 11 26.957750006 45.548789825

350 CD3116 12 26.962871165 45.5487015830001

351 CD3116 13 26.9679923030001 45.5486131100001

36

352 CD3116 14 26.9731134210001 45.5485244060001

353 CD3116 15 26.9782345200001 45.5484354720001

354 CD3116 16 26.957624589 45.545191608

355 CD3116 17 26.962745419 45.5451033740001

356 CD3116 18 26.96786623 45.545014909

357 CD3116 19 26.9729870210001 45.544926214

358 CD3116 2 26.9631227150001 45.5558979950001

359 CD3116 20 26.9781077910001 45.544837289

360 CD3116 21 26.9574991910001 45.5415933900001

361 CD3116 22 26.9626196940001 45.5415051640001

362 CD3116 23 26.9677401770001 45.5414167070001

363 CD3116 24 26.9728606400001 45.541328021

364 CD3116 25 26.977981083 45.5412391040001

365 CD3116 3 26.968244509 45.5558095050001

366 CD3116 4 26.9733662830001 45.5557207850001

367 CD3116 6 26.957875444 45.552388041

368 CD3116 7 26.96299693 45.5522997900001

369 CD3116 8 26.968118396 45.552211308

370 CD3116 9 26.9732398420001 45.5521225970001

371 CD3122 1 26.9829744370001 45.5375516980001

372 CD3122 11 26.982720466 45.5303553370001

373 CD3122 12 26.9878398860001 45.530265984

374 CD3122 13 26.9929592870001 45.5301764020001

375 CD3122 14 26.9980786670001 45.5300865890001

376 CD3122 15 27.0031980260001 45.5299965450001

377 CD3122 16 26.9825935110001 45.5267571530001

378 CD3122 17 26.987712604 45.5266678090001

379 CD3122 18 26.992831677 45.526578235

380 CD3122 19 26.997950729 45.5264884310001

381 CD3122 2 26.988094512 45.5374623290001

382 CD3122 20 27.0030697620001 45.526398396

383 CD3122 21 26.982466576 45.5231589690001

384 CD3122 22 26.9875853410001 45.523069633

37

385 CD3122 3 26.9932145670001 45.5373727300001

386 CD3122 4 26.9983346020001 45.5372829

387 CD3122 5 27.003454617 45.53719284

388 CD3122 6 26.982847441 45.533953518

389 CD3122 7 26.9879671890001 45.533864158

390 CC3105 1 26.939377888 45.61031052

391 CC3105 11 26.9445047040001 45.6102230590001

392 CC3105 12 26.9496315000001 45.6101353670001

393 CC3105 13 26.9547582760001 45.6100474450001

394 CC3105 14 26.9341269390001 45.606799521

395 CC3105 15 26.9392534460001 45.606712299

396 CC3105 16 26.9443799330001 45.606624846

397 CC3105 17 26.9495064000001 45.6065371620001

398 CC3105 18 26.9546328480001 45.606449248

399 CC3105 19 26.9340028450001 45.603201289

400 CC3105 2 26.9391290240001 45.6031140750001

401 CC3105 20 26.9442551820001 45.603026631

402 CC3105 21 26.949381321 45.6029389560001

403 CC3105 22 26.95450744 45.60285105

404 CC3105 3 26.933878771 45.599603056

405 CC3105 4 26.944130451 45.599428414

406 CC3105 5 26.9492562620001 45.599340747

407 CC3105 6 26.954382052 45.59925285

408 CC3105 7 26.938880238 45.595917624

409 CC3105 8 26.94400574 45.5958301960001

410 CC3105 9 26.9491312220001 45.595742537

411 CC3105 23 26.954256684 45.5956546480001

412 CC3202 1 26.8543723120001 45.521719192

413 CC3202 11 26.859491238 45.52163562

414 CC3202 12 26.8542535990001 45.5181208010001

415 CC3202 13 26.8593721980001 45.518037237

416 CC3202 14 26.8644907770001 45.5179534420001

417 CC3202 15 26.864371428 45.5143550660001

38

418 CC3202 16 26.8540162300001 45.5109240140001

419 CC3202 17 26.859134173 45.510840466

420 CC3202 18 26.853897573 45.507325619

421 CC3202 19 26.859015189 45.507242078

422 CC3202 2 26.8641327870001 45.507158308

423 CC3304 1 26.9025168810001 45.4309149150001

424 CC3304 11 26.9023953760001 45.427316567

425 CC3304 12 26.9075056180001 45.4272309020001

426 CC3304 13 26.912615841 45.427145008

427 CC3304 14 26.912493704 45.4235466750001

428 CC3304 15 26.9227134400001 45.423374214

429 CC3304 16 26.9123715860001 45.4199483400001

430 CC3304 17 26.917481138 45.4198622330001

431 CC3304 18 26.92259067 45.419775895

432 CC3304 19 26.917358714 45.4162639050001

433 CC3304 2 26.92246792 45.4161775750001

434 CC3305 1 26.9280694390001 45.430484263

435 CC3305 11 26.93317991 45.4303974420001

436 CC3305 12 26.938290362 45.4303103920001

437 CC3305 13 26.9434007940001 45.430223111

438 CC3305 14 26.948511206 45.4301356020001

439 CC3305 15 26.92782319 45.4232876470001

440 CC3305 16 26.9329330090001 45.423200842

441 CC3305 17 26.938042809 45.423113808

442 CC3305 18 26.927700095 45.4196893370001

443 CC3305 19 26.9328095880001 45.41960254

444 CC3305 2 26.937919062 45.4195155140001

445 CC3305 20 26.943028516 45.419428258

446 CC3305 21 26.948137951 45.419340773

447 CC3305 22 26.9275770190001 45.4160910250001

448 CC3305 3 26.942904463 45.4158299710001

449 CD3011 1 26.9669066770001 45.6638428260001

450 CD3011 11 26.9720383280001 45.663754086

39

451 CD3011 12 26.977169958 45.6636651150001

452 CD3011 13 26.9667802920001 45.6602446730001

453 CD3011 14 26.971911613 45.6601559420001

454 CD3011 15 26.977042914 45.6600669790001

455 CD3011 16 26.982174195 45.6599777850001

456 CD3011 17 26.966653926 45.6566465180001

457 CD3011 18 26.971784918 45.656557795

458 CD3011 19 26.982046842 45.6563796560001

459 CD3011 2 26.966527581 45.6530483620001

460 CD3011 20 26.971658244 45.652959647

461 CD3011 21 26.9767888860001 45.652870701

462 CD3011 22 26.9819195090001 45.652781524

463 CD3011 3 26.961270902 45.649538679

464 CD3011 4 26.966401256 45.6494502030001

465 CD3011 5 26.9715315890001 45.649361497

466 CD3011 6 26.976661903 45.6492725590001

467 CD3011 7 26.9817921960001 45.6491833910001

468 CD3016 1 26.961143878 45.6459411610001

469 CD3016 11 26.9662739030001 45.645852694

470 CD3016 12 26.971403907 45.645763996

471 CD3016 13 26.9765338920001 45.6456750670001

472 CD3016 14 26.9816638560001 45.6455859070001

473 CD3016 15 26.9610179220001 45.64234299

474 CD3016 16 26.966147618 45.642254532

475 CD3016 17 26.9712772930001 45.6421658420001

476 CD3016 18 26.976406948 45.6420769210001

477 CD3016 19 26.981536584 45.6419877700001

478 CD3016 2 26.960891986 45.6387448180001

479 CD3016 20 26.966021353 45.6386563680001

480 CD3016 21 26.9711506990001 45.638567686

481 CD3016 22 26.9762800250001 45.6384787740001

482 CD3016 3 26.9814093320001 45.6383896310001

483 CD3016 4 26.96076607 45.635146644

40

484 CD3016 5 26.965895108 45.635058202

485 CD3016 6 26.971024125 45.634969529

486 CD3016 7 26.9761531230001 45.6348806250001

487 CD3016 8 26.9812821 45.6347914900001

488 CD3016 9 26.970897571 45.6313713700001

489 CD3016 23 26.9760262400001 45.631282474

490 CD3016 24 26.981154888 45.6311933470001


A338 Lanius collurio - Sfrânciocul roșiatic

Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru reproducere).

Sfânciocul roșiatic este o specie ce ocupă habitate deschise și semideschise din cadrul ariei

naturale protejate fiind foarte sensibil la intensificarea agriculturii și la transformarea pajiștilor

în terenuri împădurite.



Harta cu distribuţia specie Lanius collurio este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de

management.

A379 Emberiza hortulana - Presura de grădină


Specia are o largă răspândire în pajștile și livezile aferente ariei naturale protejate, mai ales în

partea sa nordică.



Harta cu distribuţia specie Emberiza hortulana este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de

management.

A246 Lullula arborea - Ciocârlie de pădure


Specia este prezentă la liziera corpurilor de pădure din aria naturală protejată.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: 80 -140 perechi


Harta cu distribuţia specie Lullula arborea este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de

management.

41

A307 Sylvia nisoria - Silvie porumbacă


Specia este întâlnită în zonele deschise cu tufărișuri și copaci izolați din aria naturală

protejată.

Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: 10 - 30 perechi


Harta cu distribuţia specie Sylvia nisoria este prezentată în Anexa nr. 9 la Planul de

management.

A255 Anthus campestris - Fâsă de câmp


Fâsa de câmp ocupă habitatele deschise și semideschise din cadrul ariei naturale protejate,

precum pajiștile și livezile abandonate cu arbori foarte rari.



Harta cu distribuţia specie Anthus campestris este prezentată în Anexa nr. 10 la Planul de

management.

A339 Lanius minor - Sfrâncioc cu frunte neagră


Sfânciocul cu frunte neagră ocupă habitatele deschise și semideschise din cadrul ariei naturale

protejate, precum pajiștile, terenurile agricole, viile și livezile.



Harta cu distribuţia specie Lanius minor este prezentată în Anexa nr. 11 la Planul de

management.

A321 Ficedula albicollis - Muscar gulerat


Muscarul gulerat ocupă pădurile de foioase, specia având densități mai mari în pădurile cu

arbori maturi.



Harta cu distribuţia specie Ficedula albicollis este prezentată în Anexa nr. 12 la Planul de

management.

A320 Ficedula parva - Muscar mic


42

Muscarul mic ocupă pădurile de foioase, specia având densități mai mari în pădurile cu arbori

maturi.



Harta cu distribuţia specie Ficedula parva este prezentată în Anexa nr. 13 la Planul de

management.

2.3.2.1.3. Inventarierea păsărilor răpitoarelor de zi

Speciile țintă urmarite în acest caz au fost A092 Hieraaetus pennatus, A080 Circaetus gallicus

şi A072 Pernis apivorus.

Introducere:

Păsările răpitoare de zi sunt specii de animale ce consumă hrană de natură animală pe care o

vânează în mod activ, folosindu-și ghiarele și ciocul. Aceste specii de păsări cuibăresc în

arbori, pe stânci, abrupturi de mal lutos sau chiar pe stâlpi de medie și înaltă tensiune. Pentru

hrănire, folosesc cu precădere spații deschise precum pașunile sau fânațele, terenuri agricole,

poienile, liziera pădurilor, livezile și mai rar pădurile. În perioada de cuibărit, datorită

clocitului sau a creșterii puilor, adulții trebuie să vâneze mai intens, astfel că se intensifică

zborurile între cuib și locurile de hrănire. Scopul acestei metode este de a identifica din

punctul de observații fiecare individ ce utilizează aria studiată, fie el teritorial sau nu.





Pentru monitorizarea speciilor de păsări răpitoare de zi se va utiliza metoda observațiilor din

punct fix. Având în vedere suprafața ariei naturale protejate ROSPA0141 – Subcarpații

Vrancei se vor selecta semialeatoriu 54 de puncte de observație.

Condiţia pentru ca aceste puncte să poată fi utilizate pentru observarea specie în cauză este ca,

de la nivelul lor, vizibilitatea să fie cât mai extinsă, fără obstacole precum case, stoguri de fân,

parcele de pădure. De asemenea, se recomandă ca aceste puncte să nu se afle la o altitudine

astfel încât să fie desupra corpurilor de pădure din jur, deoarece indivizii de păsări răpitoare

de zi se pot confunda, în aces caz, cu fundalul de pădure, ceea ce va îngreuna observațiile.

Odată selectate, aceste puncte vor fi localizate în teren și mutate. În cazul construcţiilor: stână,

casă sau apariției unui obstacol - ruptură de mal, punctul poate fi mutat la maxim 100 m.

Pentru fiecare punct se vor efectua observații timp de trei ore, în intervalul orar 09.00 – 18.00

43

în perioada 15 mai – 15 iulie. Pentru o mai bună colectare a datelor este de preferat să fie

realizate observații în următoarele perioade: 09.00 – 12.00 și 15.00 – 18.00, evitându-se

intervalul 12.00 – 15.00 când păsările răpitoare de zi, în mod obișnuit sunt mai puțin active.

Observațiile se vor efectua doar în condiții meteorologice bune, evitându-se perioadele cu

ploaie sau vânt puternic.

Observațiile se vor opri dacă viteza vântului a depăşit valoarea 4 pe scara Beaufort, dacă a

plouat, exceptând cazurile în care ploaia a fost de scurta durată, dacă au fost zile caniculare cu

umiditate foarte mare sau dacă vizibilitatea a scăzut sub 2 km. În cazul în care a fost necesară

oprirea observațiilor, datele au fost luate în calcul doar în cazul în care s-au efectuat observații

pentru minim 2 ore. În caz contrar, observațiile s-au reluat în altă zi.

Pentru fiecare punct se va completa un formular standard şi o hartă de observații. În timpul

observațiilor se vor nota data si ora începerii, respectiv finalizării observațiilor, numele

observatorului, iar pentru fiecare individ observat se va nota specia, numărul, vârsta și sexul,

comportamentul, distanța față de punctul de observație, interacțiunea cu alți indivizi, precum

și localizarea pe hartă, cât mai exact posibil. Indivizii se vor nota fiecare în căsuța

corespunzătoare jumătății de ora în care a fost observat. În penultima coloană din tabel se va

nota numărul total de indivizi observați, iar în ultima coloană se va nota numărul total de

perechi.

La sfârșitul zilei de observații se vor compara hărțile realizate și se vor exclude numărătorile

duble.

Perioada de observație: iunie - iulie

Materiale necesare: binoclu, lunetă, dispozitiv GPS, formular şi hartă pentru

înregistrarea observațiilor.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea răpitoarelor de zi

Tabelul nr. 5

Nr. crt. Cod punct N E

1 T01_01 26.920075275653 45.4160615816105

2 T01_02 26.9299496604991 45.394120357498

3 T01_03 26.8859678029186 45.4056261959864

4 T01_04 26.8719720362849 45.4351610052771

5 T06_01 26.862952773201 45.5172746549674

6 T06_02 26.8393851246059 45.5295997406691

44

7 T06_03 26.8353280320149 45.4996697246463

8 T06_04 26.818525417467 45.5181230712123

9 T06_05 26.8413413769856 45.4837708468921

10 T06_06 26.87074936807 45.4535602047466

11 T11_01 26.9164309079763 45.5288832555757

12 T11_02 26.8847592163023 45.4957089401154

13 T11_03 26.9461549806293 45.5066459826405

14 T11_04 26.9884799874102 45.478102249577

15 T11_05 27.0023496064019 45.4879680010643

16 T11_06 27.0060850015484 45.4578720233577

17 T11_07 26.9897697108499 45.4278327073192

18 T11_08 26.9596252019344 45.4738107151573

19 T11_09 26.9016282155228 45.4474306865917

20 T21_01 26.8888842023093 45.5448641921649

21 T21_02 26.8280154920536 45.5432426291856

22 T21_03 26.7885718483058 45.5680761966293

23 T21_04 26.8454107909752 45.5653866953513

24 T26_01 26.959885879125 45.5966094522854

25 T26_02 26.9262627965749 45.599427783412

26 T26_03 26.9479291780743 45.5867972611591

27 T26_04 26.9406898959456 45.5658835745585

28 T26_05 26.9942181545015 45.5599002367919

29 T26_06 26.9409787363282 45.5307748834801

30 T26_07 26.9723009026393 45.5131077594295

31 T26_08 26.9981059326484 45.581668039326

32 T26_09 27.0116235117062 45.5361481863174

33 T26_10 27.0295057992011 45.5118466182708

34 T36_01 26.9624479754674 45.6533993608384

35 T36_02 26.955876982479 45.6740532922615

36 T36_03 26.9881073279985 45.6626642975048

37 T36_04 26.9843910435904 45.6395424823324

38 T36_05 26.9502535636426 45.6252055722394

39 T36_06 26.9779637164216 45.6209380100553

45

40 T36_07 27.0100005237976 45.6469374164015

41 T36_08 27.0438291306138 45.6667730226127

42 T36_09 27.0428901060011 45.6260146773402

43 T36_10 27.0465610443122 45.5970790064895

44 T36_11 27.0320244772858 45.6119086886764

45 T41_01 26.9229900824851 45.723509873735

46 T41_02 26.9223374675047 45.7385765123227

47 T41_03 26.9619799299964 45.7605086001542

48 T46_01 26.9928029539739 45.7459099232166

49 T46_02 26.973140936979 45.7485379851394

50 T46_03 26.9879655061975 45.6987375780001

51 T46_05 27.0228659907907 45.7102169296641

52 T46_06 27.0297921250165 45.6952788694702

53 T46_07 27.0426422531264 45.7360334428848

54 T46_04 27.0365202786908 45.7577921091458


A092 Hieraaetus pennatus - Acvilă mică


Specia a fost identificată în sit în special în zonele cu păduri bătrâne.



Harta cu distribuţia specie Hieraaetus pennatus este prezentată în Anexa nr. 14 la Planul de

management.

A080 Circaetus gallicus - Şerpar


Specia a fost identificată în sit în special în zonele cu păduri bătrâne.



Harta cu distribuţia specie Circaetus gallicus este prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de

management.

A072 Pernis apivorus - Viespar


46

Viesparul are o răspândire relativ uniformă în aria naturală protejată, în special în zonele

împădurite.



Harta cu distribuţia specie Pernis apivorus este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de

management.

2.3.2.1.4. Inventarierea a păsărilor răpitoare de noapte

Speciile țintă urmarite în acest caz au fost A220 Strix uralensis şi A223 Aegolius funereus.

Introducere:

Huhurezul mare este o specie nocturnă de talie mare, care are un teritoriu relativ mare iar

densitatea perechilor cuibăritoare este relativ scăzut față de alte specii mai mici (de ex.

huhurezul mic). Astfel recensământul speciei necesită destul de mult efort. Speciile de

răpitoare de noapte sunt strâns legate de ecosistemele de pădure. Astfel, acestea cuibăresc în

principal în scorburile arborilor. Interesant este de notat faptul că minuniţa (Aegolius

funereus) este dependentă de scorburile săpate în arbori. Păsări teritoriale, unele pe tot

parcursul anului, îşi semnalizează şi delimitează teritoriul printr-o serie de sunete

caracteristice pentru fiecare specie. Scopul acestei metode este de a identifica perechile

cuibăritoare tocmai pe baza agresivităţii lor teritoriale. În timpul observațiilor se va folosi

play-back-ul vocii teritoriale a speciilor țintă, pentru a stimula exemplarele tăcute din jurul

puntului, crescând șansa detectării lor.





Activitatea a vizat zonele împădurite din aria natural protejată. Pentru o acoperire cât mai

bună a suprafeței, au fost selectate în prima fază doar acele pătrate de 10 x 10 km, care

prezintă păduri. După aceasta s-a făcut selectarea aleatorie a unui număr de 8 de pătrate, fiind

estimate ca suficiente.

Pentru fiecare pătrat au fost alese în mod aleatoriu un număr de punte astfel încât totalul lor a

fost de 64. Cele care s-au aflat la o distanță mai mare de 500 m de zonă împădurită au fost

îndepărtate. Observațiile au fost efectuate din puncte de observație selectate din pătratele

destinate recensământului. Pe fiecare punct s-a efectuat o singură observație.

47

Punctele de observație au fost alese, în prima fază, pe calculator pe baza ortofotoplanurilor și

a hărților din Google Earth, pentru vizualizarea reliefului. Punctele de observație se vor situa

în general la o distanță de minim 1,2 km unul de celălalt. Distanța între două puncte poate fi și

mai scurtă, minim 800 de m, dacă există o culme de deal între acestea, care blochează

propagarea sunetului. Se va încerca plasarea punctelor în locuri cât mai accesibile, astfel

crescând numărul punctelor parcurse. Acest lucru nu va influența într-o măsură semnificativă

rezultatele, fiindcă majoritatea punctelor vor fi plasate pe drumuri de căruță/forestiere, pe care

traficul (și astfel deranjul) este extrem de scăzut.

În a doua fază vor fi alese punctele care trebuie parcurse pe teren. Aceasta se va realiza în

mod sistematic. Punctele vor fi numerotate în fiecare pătrat de 10x10 km. Numărul punctelor

dintr-un pătrat poate varia în funcție de acoperirea cu pădure a acestuia.

În a treia fază, punctele vor fi verificate pe teren înaintea observațiilor, în timpul zilei. Se va

verifica la teren dacă este posibilă mutarea punctului în așa fel încât să acopere o suprafață

mai mare de pădure și să nu fie prea aproape - minim 800 m de un alt punct. Deplasarea din

timpul zilei are ca scop şi familiarizarea cu condițiile de teren din motive de siguranță, pentru

identificate celor mai ușoare căi de acces, a obstacolelor și a pericolelor potențiale.

Respectarea locației punctelor alese este obligatorie, cu excepția cazurilor când:

- pot fi omise punctele de care nu se poate apropia la o distanță mai mică de 300 m,

de exemplu îngrădituri sau se află în apropierea unei surse de pericol, de exemplu o stână;

- dacă locația punctului este inaccesibilă, de exemplu se află într-un tufăriș întins,

pe versant, creastă fără drum sau alte zone imposibil de accesat, dar pe o rază de 300 m de

acesta există un loc accesibil; în acest caz locația punctului trebuie mutată la cea mai

apropiată astfel de locație, având în vedere însă să nu amplasăm punctul la o distanță mai

mică de 800 m de cel mai apropiat punct;

Dacă vreun punct este eliminat sau mutat, acest lucru, precum și cauza modificării trebuie

menționată pe formular, la secțiunea „Observații”.

Observațiile vor fi efectuate în timpul nopţii. Locațiile punctelor, dacă acestea au fost mutate,

trebuie marcate cu GPS-ul în timpul observațiilor. Parcurgerea unui pătrat trebuie realizată, pe

cât se poate, într-o singură noapte. În cazul în care intervine ceva imprevizibil în terminarea

pătratului într-o singură noapte, punctele acoperite până în momentul respectiv nu trebuie

repetate, dar observațiile vor trebui continuate în cel mai scurt timp posibil, preferabil deja

noaptea următoare. Observațiile trebuie efectuate în condiții meteorologice favorabile. Nu se

fac observații în vânt puternic - vânt mai tare decât 3 la scara Beaufort, sau în condiții de

ploaie, ninsoare sau ceață. Din motive de siguranță, observațiile vor fi efectuate de echipe de

48

câte două personae. Observațiile vor fi începute cu un minut de ascultare în liniște. Acesta va

fi urmat de 5 minute de play-back a vocii teritoriale a minuniţei - Aegolius funereus și 2

minute de ascultare în liniște. După aceea va urma 10 minute de play-back a vocii teritoriale a

huhurezului mare - Strix uralensis și 2 minute de ascultare în liniște. Play-backul va fi utilizat

pentru a stimula vocalizarea exemplarelor teritoriale, acestea manifestând de obicei reacție

agresivă împotriva intrușilor. Astfel poate fi crescută eficiența detectării exemplarelor

prezente. Toate celelalte specii de păsări nocturne observate trebuie notate, deci trebuie

cunoscute și vocile acestor specii, de exemplubuha mare.

Trebuie recunoscute toate tipurile de voce a speciilor țintă. În cazul tuturor exemplarelor

auzite/observate trebuie să estimăm distanța, dacă este posibil, de la care am auzit prima oară

şi să marcăm această locație pe hartă, prin desenarea unui punct. Exemplarul trebuie notat în

locația unde a fost detectat prima dată. Dacă credem, sau este sigur că auzim un exemplar

detectat deja și de pe alt punct - suprapunere, să notăm obligatoriu acest lucru pe formularul

de teren, la capitolul „Observații”. După terminarea observațiilor, la desenarea pe hartă a

locației exemplarelor, în cazul specie Aegolius funereus lângă puctul de pe hartă vom trece

AF1, AF2,….AF6,….. coduri, care se trec și pe formular. Astfel se vor putea identifica ușor

datele exemplarului de pe formular cu cele de pe hartă. Pentru Strix uralensis se va proceda

la fel, codurile fiind SU1, SU2…. Aceste date se trec pe formular la rubrica „Cod hartă”.

Dacă avem certitudinea că am identificat o pereche, care vocaliza din același loc, atunci

acesta primește același cod, deci și în rubrica datelor referitoare la femelă și la mascul vom

trece același cod, de ex. SU2. Perechile se pot trece însă și în același rând. Dacă nu se poate

decide cu siguranță câte exemplare auzim de pe un punct, pot fi folosite interval, de exemplu

2-3 exemplare. După terminarea observațiilor într-un pătrat, se totalizează imediat rezultatele

și se notează și câte perechi/exemplare am observat din speciile țintă. Dacă nu se poate decide

cu siguranță, vom folosi intervale.

În cazul fiecărei exemplar auzit/văzut să notăm, când a fost observat prima dată, cu folosirea

următoarelor coduri:

- văzut înaintea începerii play-backului;

- auzit înaintea începerii play-backului;

- reacție în timpul play-backului vocii minuniţei;

- reacție în cele 2 minute de liniște după play-backul vocii minuniţei;

- reacție în timpul play-backului vocii huhurezului mare;

- reacție în cele 2 minute de liniște după play-backul vocii huhurezului mare;

- văzut la o distanță de maim 200 m de punct, după părăsirea punctului.

49

În cazul fiecărei exemplar auzit/văzut vom nota tipul reacției/vocii cu următoarele coduri:

- Aegolius funereus: 0 - văzut, fără reacţie vocală, 1 - voce teritorială mascul;

- Strix uralensis: 0 - văzut, fără reacție vocală; 1 - voce teritorială mascul; 2 - voce „de

iarnă”; 3 - voce teritorială tip femelă; 4 - voce de alarmă; 5 - voce ”lătrat”.

Perioada de observaţie: 01 februarie – 31 martie

Materiale necesare pe teren: binoclu, GPS, formular de teren, două serii de hărți cu

rezoluție cât mai mare - ortofotoplanuri, mp3 player și boxe, sau CD playerul din dotarea

autovehiculelor, lantern.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea răpitoarelor de noapte

Tabelul nr. 6

Nr.crt. Cod punct N E

1 OM01 26.9289594270001 45.458564364

2 OM02 26.9447768750001 45.402777402

3 OM03 26.9218934830001 45.4020583060001

4 OM04 26.9574163500001 45.4231902320001

5 OM05 26.929398119 45.4115862150001

6 OM06 26.7518218700001 45.5534958440001

7 OM07 26.77154362 45.5432017000001

8 OM08 26.783950443 45.5377612410001

9 OM09 26.818450344 45.543040289

10 OM10 26.8298492770001 45.524446449

11 OM11 26.851303488 45.5272983020001

12 OM12 26.8726862360001 45.511666791

13 OM13 26.8485751200001 45.5035730130001

14 OM14 26.890828777 45.474592493

15 OM15 26.8778915610001 45.468953072

16 OM16 26.888361149 45.5252425460001

17 OM17 26.849608129 45.469651045

18 OM18 26.730233443 45.5375131210001

19 OM19 26.9648521660001 45.5281235360001

20 OM20 27.005846779 45.519161979

21 OM21 27.021749512 45.501006293

50

22 OM22 26.983053001 45.478277699

23 OM23 26.9410097900001 45.491508626

24 OM24 26.864508416 45.4932040590001

25 OM25 26.9100008520001 45.4288559350001

26 OM26 26.927903488 45.443734159

27 OM27 26.850919581 45.4902610930001

28 OM28 26.9959133190001 45.4671832760001

29 OM29 26.8986694160001 45.4581431460001

30 OM30 26.7829561790001 45.5579534870001

31 OM31 26.762104967 45.5591483950001

32 OM32 26.8157903270001 45.5518406470001

33 OM33 26.7963821930001 45.556906391

34 OM34 26.739398287 45.567578085

35 OM35 26.728291621 45.5697647740001

36 OM36 26.7804172830001 45.5658758320001

37 OM37 26.8610153120001 45.5476283460001

38 OM38 26.9015410380001 45.543281914

39 OM39 27.006748132 45.5596169520001

40 OM40 26.9593158500001 45.5448416730001

41 OM41 26.962733902 45.487734276

42 OM42 26.992717165 45.5003045660001

43 OM43 27.043969068 45.5617906200001

44 OM44 27.0088786700001 45.7142509620001

45 OM45 27.0157770070001 45.69732071

46 OM46 26.9921758520001 45.703187780001

47 OM47 27.0194260710001 45.653240204

48 OM48 27.0317688870001 45.6108430350001

49 OM49 27.045320229 45.613094297

50 OM50 26.9963908510001 45.591204858

51 OM51 26.97663708 45.5627665330001

52 OM52 27.003288233 45.6238737990001

53 OM53 27.037886241 45.6730610380001

54 OM54 27.0373927950001 45.661342459

51

55 OM55 27.0420171050001 45.6213349920001

56 OM56 27.0330360150001 45.6441501370001

57 OM57 26.9221142150001 45.721736848

58 OM58 26.9480707440001 45.7379986980001

59 OM59 26.928715142 45.691512699

60 OM60 26.9853989440001 45.6913472090001

61 OM61 26.9903830440001 45.7394455720001

62 OM62 27.038300319 45.7316376680001

63 OM63 26.97775391 45.70799915

64 OM64 26.7963821930001 45.556906391


A220 Strix uralensis - Huhurez mare


Huhurezul mare are o largă distribuție în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpații

Vrancei, cuibărind în majoritatea pădurilor de foioase din cadrul acesteia. De aseemenea,

specia a fost identificată și pe pajiștile de la marginea pădurilor, precum și în livezi, aceste

habitate fiind folosite în special pentru hrănire.



Harta cu distribuţia specie Strix uralensis este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de

management.

A223 Aegolius funereus - Minuniță

Pe parcursul studiului nu am reușit identificarea prezenței minuniței în sit. Întrucât habitatele

preferate de specie sunt reprezentate de păduri de conifere situate la altitudini ridicate,

prezența speciei în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpații Vrancei ar putea fi limitată

doar la partea vestică a acestuia, însă în număr mic.

2.3.2.1.5. Inventarierea buhei mari

Specia țintă urmărită în acest caz este A215 Bubo bubo.

Introducere:

Buha este o specie nocturnă de talie mare, care are un teritoriu relativ mare iar densitatea

perechilor cuibăritoare este relativ scăzut față de alte specii mai mici. Astfel recensământul

52

speciei necesită destul de mult efort. Spre deosebire de alte specii răpitoare de noapte, buha

are o activitate preponderant crepusculară. Se reduce astfel semnificativ intervalul de timp în

care pot fi efectuate observaţiile. Datorită faptului că este un prădător care cuibărește în zone

greu accesibile, în stâncării sau rape, eforturile pentru indentificare exemplarelor se vor

concentra pe astfel de zone. În timpul observațiilor se va folosi play-back-ul vocii teritoriale a

speciei țintă, pentru a stimula exemplarele tăcute din jurul punctului, crescând șansa detectării

lor.





Activitatea va viza zonele considerate de specialisti drept favorabile pentru cuibăritul speciei.

Anterior activităţii propriu – zise de monitorizare, membrii echipei vor efectua deplasări pe

teren şi vor marca prin puncte GPS zonele considerate favorabile pentru specia în cauză.

Astfel se va acorda o atenţie deosebită stâncăriilor, malurilor abrupte, răpelor, carierelor de

piatră sau pădurilor bătrâne, neumblate.

Se va urmări ca prin punctele de observație să fie acoperite cât mai bine habitatele optime

pentru specie din sit. Punctele nu pot amplasate fi la o distanță mai mică de 2 km între ele. În

teren se vor efectua observaţii din aceste puncte marcate pe hartă. Pe fiecare punct va fi

efectuată o singură observație.

Punctele de observație au fost alese iniţial pe calculator, pe baza ortofotoplanurilor și a

hărților din Google Earth - pentru vizualizarea reliefului. Pentru aria naturală protejată

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei s-au ales astfel un număr de 45 de puncte.

Punctele vor fi parcurse înaintea efectuării recensământului, în timpul zilei, pentru a se

identifica zonele favorabile pentru cuibăritul speciei, pentru a se căuta semene care pot indica

prezenţa specie: ingluvii sau pene, pentru a se familiariza cu condițiile de teren din motive de

siguranță, deoarece datorită faptului că recensământul are loc la crepuscul, este de preferat ca

participanții să identifice punctele de observație în timpul zilei, când pot fi identificate cele

mai ușoare căi de acces, obstacolele și pericolele potențiale, dar şi pentru verificarea punctelor

de observație.

Observațiile vor fi efectuate la crepuscul, cu jumătate de oră înaintea apusului şi la maxim 2

ore după apus şi cu maxim 2 ore înainte de răsărit şi maxim jumătate de oră după acesta.

Locațiile punctelor, dacă acestea au fost mutate mai mult de 200 m, trebuie marcate cu GPS-

ul în timpul observațiilor. Observațiile trebuie efectuate în condiții meteorologice favorabile.

53

Nu se fac observații în vânt puternic - vânt mai tare decât 3 la scara Beaufort, sau în condiții

de ploaie, ninsoare sau ceață. Din motive de siguranță, observațiile vor fi efectuate de echipe

de câte două persoane. Observațiile vor fi începute cu zece minute de ascultare în liniște.

Acesta va fi urmat de 5 minute de play-back a vocii teritoriale a buhei și 5 minute de ascultare

în liniște. În timpul play-backului ne vom întoarce încet 360 grade și vom asculta în toate

direcțiile. Play-backul va fi utilizat pentru a stimula vocalizarea exemplarelor teritoriale,

acestea manifestând de obicei reacție agresivă împotriva intrușilor. Astfel poate fi crescută

eficiența detectării exemplarelor prezente. În cazul tuturor exemplarelor auzite/observate

trebuie să estimăm distanța, dacă este posibil, de la care am auzit prima oară. Vom marca

această locație pe hartă, prin desenarea unui punct. Exemplarul trebuie notat în locația unde a

fost detectat prima dată. După terminarea observațiilor, la desenarea pe hartă a locației

exemplarelor, lângă puctul de pe hartă vom trece BB1, BB2,….BB6,….. coduri, care se trec și

pe formular. Astfel se vor putea identifica ușor datele exemplarului de pe formular cu cele de

pe hartă. Aceste date se trec pe formular la rubrica „Cod hartă”.

În cazul fiecărei exemplar auzit/văzut să notăm, când a fost observat prima dată, cu folosirea

următoarelor coduri: 1 - văzut înaintea începerii play-backului, 2 - auzit înaintea începerii

play-backului, 3 - reacție în timpul playbackului vocii buhei şi 4 - reacție în cele 5 minute de

liniște după play-backul vocii.

În cazul fiecărei exemplar auzit/văzut să notăm tipul reacției/vocii cu următoarele coduri: 1 -

văzut, fără reacție vocală, 2 - voce teritorială mascul, 3 - voce teritorială tip femelă şi 4 - voce

de alarmă.

Perioada de observaţie: 1 decembrie – 31 martie

Materiale necesare pe teren: binoclu, GPS, formular de teren, hărți cu rezoluție cât mai

mare - ortofotoplanuri, mp3 player și boxe sau CD-playerul din dotarea autovehiculelor, -

lanterne.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea buhei mari

Tabelul nr. 7

Nr. crt. Cod

punct

N E

1 EOM01 26.9447768750001 45.402777402

2 EOM02 26.9218934830001 45.4020583060001

3 EOM03 26.9574163500001 45.4231902320001

54

4 EOM04 26.929398119 45.4115862150001

5 EOM05 26.77154362 45.5432017000001

6 EOM06 26.783950443 45.5377612410001

7 EOM07 26.818450344 45.543040289

8 EOM08 26.8298492770001 45.524446449

9 EOM09 26.8726862360001 45.511666791

10 EOM10 26.8778915610001 45.468953072

11 EOM11 26.849608129 45.469651045

12 EOM12 26.730233443 45.5375131210001

13 EOM13 26.9648521660001 45.5281235360001

14 EOM14 27.005846779 45.519161979

15 EOM15 27.021749512 45.501006293

16 EOM16 26.9410097900001 45.491508626

17 EOM17 26.864508416 45.4932040590001

18 EOM18 26.9100008520001 45.4288559350001

19 EOM19 26.927903488 45.443734159

20 EOM20 26.9959133190001 45.4671832760001

21 EOM21 26.8986694160001 45.4581431460001

22 EOM22 26.8157903270001 45.5518406470001

23 EOM23 26.9447768750001 45.402777402

24 EOM24 26.7963821930001 45.556906391

25 EOM25 26.739398287 45.567578085

26 EOM26 26.7804172830001 45.5658758320001

27 EOM27 26.8610153120001 45.5476283460001

28 EOM28 26.9015410380001 45.543281914

29 EOM29 27.006748132 45.5596169520001

30 EOM30 26.9593158500001 45.5448416730001

31 EOM31 26.962733902 45.487734276

32 EOM32 26.992717165 45.5003045660001

33 EOM33 27.043969068 45.5617906200001

34 EOM34 27.0088786700001 45.7142509620001

35 EOM35 27.0157770070001 45.69732071

36 EOM36 26.9921758520001 45.7031087780001

55

37 EOM37 27.0194260710001 45.653240204

38 EOM38 27.0317688870001 45.6108430350001

39 EOM39 26.9963908510001 45.591204858

40 EOM40 26.97663708 45.5627665330001

41 EOM41 27.003288233 45.6238737990001

42 EOM42 27.0420171050001 45.6213349920001

43 EOM43 27.0330360150001 45.6441501370001

44 EOM44 26.9221142150001 45.721736848

45 EOM45 26.9480707440001 45.7379986980001


A215 Bubo bubo - Buhă, bufniță


Specia a fost identificată în două locații din aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpații

Vrancei, în păduri bătrâne: 45,528124 N, 26,964852 E şi 45,653240 N, 27,019426 E.



Harta cu distribuţia specie Bubo bubo este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de

management.

2.3.2.1.6. Inventarierea păsărilor crepusculare

În această categorie se regăsesc A224 Caprimulgus europaeus şi A122 Crex crex.

Introducere:

Speciile vizate de acest protocol au o activitate preponderant nocturnă, fiind legate de

habitatele deschise şi semi-deschise. Toate cele trei specii prezintă o activitate vocală intensă

mai ales în perioada de delimitare a teritoriilor şi de reproducere. Astfel, protocolul se bazează

pe recenzarea indivizilor pe baza sunetelor caracteristice emise de acestea.





Activitatea va viza toate tipurile de habitate adecvate din sit. Habitatele în care vor fi efectuate

observații sunt cele de pajiște, pădure, habitate cu tufărișuri și/sau arbori și localități. Modul

56

de selecție a locației punctelor de observație se bazează pe o metodă semi-aleatorie. În primul

pas au fost selectate în mod aleatoriu 8 de pătrate de 10x10 km. În fiecare pătrat s-a marcat un

număr de puncte plasate sistematic. Numărul total al punctelor de observație, pentru aria

naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, a fost astfel de 83. Punctele au fost

mutate pe drumurile cele mai apropiate, pentru a putea fi accesate de către observatori.

Punctele de observație vor fi parcurse înaintea efectuării observațiilor în mod obligatoriu în

timpul zilei pentru familiarizarea cu condițiile de teren din motive de siguranță.

Observațiile vor fi începute la lăsarea completă a întunericului (aproximativ ora 22:00 în mai,

22:30 în iunie) și continuate până în zori. Parcurgerea punctelor dintr-un pătrat trebuie

realizată într-o singură noapte. În cazul în care intervine ceva imprevizibil și punctele nu pot

fi terminate într-o singură noapte, punctele nu trebuie repetate, dar colectarea datelor trebuie

continuată în cel mai scurt timp posibil, preferabil noaptea următoare.

Datele vor fi colectate în condiții meteorologice favorabile. Nu se fac observații în condiții de

ploaie sau vânt puternic - mai mare de 3 pe scara Beaufort. Din motive de siguranță,

colectarea datelor se efectuează în echipe formate din câte două personae. La sosirea pe

punctul selectat se va completa în formularul de teren ora exactă a începerii și condițiile

meteorologice din acel moment - intensitatea vântului și nebulozitatea.

Observațiile vor dura exact 5 minute în fiecare punct, în acest timp experții de teren ascultând

în liniște. Toate exemplarele din speciile țintă care au fost auzite se notează în formularul de

teren, iar locațiile exemplarelor se marchează pe hartă. Nu se vor folosi echipamente care

produc sunete ce determină răspunsul speciilor țintă. Numele speciilor se va trece în

formularul de teren folosind codul EURING al acestora, adică primele trei litere ale numelui

științific.

La marcarea locației pe hartă a speciilor țintă vor fi folosite următoarele coduri: CE-

caprimulg, CC – potârniche. Pe lângă speciile țintă trebuie marcată locația următoarelor

specii, folosind codurile: SU- huhurez mare şi AF-minuniță.

Locațiile exemplarelor vor fi desenate pe hartă în locul unde au fost auzite prima data. Dacă

există posibilitatea ca un exemplar să fi fost auzit din mai multe puncte de colectare a datelor,

acest lucru trebuie notat în formularul de teren. Trebuie precizat, dacă este posibil, probabil

sau sigur că este vorba de același exemplar. Se va nota numărul punctului de pe care a fost

observat și codul de pe hartă al exemplarului. Aceste informații trebuie trecute în secțiunea

„Auzit și de pe alt punct”. Traseul parcurs în timpul efectuării observațiilor trebuie înregistrat

cu ajutorul GPS-ului.

Perioada de observaţie: 01 mai – 30 iunie

57

Materiale necesare pe teren: GPS, formular de teren, hărți, lantern şi mașină pentru

deplasări.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite pentru monitorizarea păsărilor crepusculare

Tabelul nr. 8

Nr.

crt. Cod punct N E

1 T01_01_CC 26.971909732025 45.7549321585702

2 T01_02_CC 26.9701981910073 45.7523286547771

3 T01_03_CC 26.9713768022782 45.7512129231095

4 T01_04_CC 26.973602381433 45.7529179797254

5 T01_05_CC 26.9946502726166 45.7518567123285

6 T01_06_CC 27.000130691483 45.7526330531572

7 T01_07_CC 26.9951040954738 45.7488915588762

8 T01_08_CC 27.0272867350121 45.6468910610231

9 T01_09_CC 27.0048789760992 45.606459903834

10 T06_01_CC 26.9942269837083 45.6287839617927

11 T06_02_CC 26.995592460932 45.6316182843154

12 T06_03_CC 26.9951522958126 45.6296122434249

13 T06_04_CC 26.9915202673856 45.6308954318995

14 T06_05_CC 27.0027032181521 45.6075979892805

15 T06_06_CC 27.006323495684 45.609046025767

16 T06_07_CC 27.0284388561947 45.6130840394133

17 T06_08_CC 27.0352814700883 45.6383507194288

18 T06_09_CC 27.0312584618257 45.6106582680184

19 T06_10_CC 27.0080603985051 45.6437650744875

20 T06_11_CC 27.010338600597 45.6417987318418

21 T06_12_CC 27.0091296119274 45.6376563705109

22 T06_13_CC 26.9645892462932 45.6394689565588

23 T06_14_CC 27.0302436705875 45.6451951728337

24 T06_15_CC 26.9662255699437 45.6371500314839

25 T11_01_CC 26.9641534310531 45.6376475881519

26 T11_02_CC 27.0442139476903 45.616155676281

58

27 T11_03_CC 27.0289471548638 45.708440944693

28 T11_04_CC 26.8293820667171 45.5426011378899

29 T11_05_CC 26.8288726677538 45.5426632944506

30 T11_06_CC 26.8297507051436 45.5422577629948

31 T11_07_CC 26.8291556051548 45.5421472880879

32 T11_08_CC 26.8599950291882 45.5475695788442

33 T11_09_CC 26.8646771480559 45.5039865057941

34 T11_10_CC 26.8495531108411 45.5033900527582

35 T11_11_CC 26.832137486225 45.5121106531123

36 T11_13_CC 26.8346695936211 45.4864280860348

37 T11_14_CC 26.8228862449235 45.4782843634902

38 T11_15_CC 26.8220051089201 45.4778794655124

39 T11_16_CC 26.8233860762162 45.4772043256847

40 T21_01_CC 26.8832800739159 45.4912901109792

41 T21_02_CC 26.8828122141383 45.4928694603089

42 T21_03_CC 26.8225471299304 45.4775565087062

43 T21_04_CC 26.8824360327392 45.4914701493978

44 T21_05_CC 26.8695579616779 45.4909104217888

45 T26_01_CC 26.8683424822566 45.4895998885769

46 T26_02_CC 26.9125496926967 45.4795972533409

47 T26_03_CC 26.9314977495337 45.499469327432

48 T26_04_CC 26.8686359658029 45.4915773331114

49 T26_05_CC 26.9146395695314 45.4817426730759

50 T26_07_CC 26.9167844741214 45.4799474127682

51 T26_08_CC 26.9424597762258 45.5064785648086

52 T26_09_CC 26.9297821101415 45.4984961038984

53 T26_11_CC 26.9159788595267 45.4823831904224

54 T26_13_CC 26.9314677461963 45.4979793852871

55 T36_01_CC 26.9349260888452 45.4992952648507

56 T36_02_CC 26.943319151739 45.5077222688547

57 T36_03_CC 26.9419151306634 45.507163943595

58 T36_04_CC 26.9340122218949 45.498180018401

59 T36_05_CC 26.9434977372586 45.5090395961002

59

60 T36_06_CC 26.9440835043489 45.5083923708836

61 T36_07_CC 26.9343006629716 45.5800078740377

62 T36_08_CC 26.9338801456155 45.5812440190821

63 T36_09_CC 26.9363845542429 45.5812702569943

64 T36_10_CC 26.9346848289807 45.5813159223253

65 T36_11_CC 26.9554697219551 45.5889593277973

66 T36_12_CC 26.9467752953276 45.5982405689577

67 T36_13_CC 26.945279148016 45.5999238020266

68 T36_14_CC 26.946962865226 45.6009296371003

69 T36_15_CC 26.9458402536397 45.5984942438283

70 T41_01_CC 26.9455138559162 45.5983092498132

71 T41_02_CC 26.9565018639162 45.5532918466753

72 T41_03_CC 26.9653811065888 45.5978331672771

73 T46_01_CC 26.9553826704053 45.5540493675044

74 T46_02_CC 26.9564570406329 45.5525788128521

75 T46_03_CC 26.944808676589 45.6010264167467

76 T46_04_CC 26.9555416289016 45.5532781772068

77 T46_05_CC 26.9662592530283 45.5577172417858

78 T46_06_CC 26.9573002879422 45.5879785844159

79 T46_07_CC 26.9653360487847 45.5973961490724

80 T46_08_CC 26.9433735457801 45.5084359110434

81 T46_09_CC 26.944951963165 45.5993799445723

82 T46_10_CC 26.8694853087251 45.4664719780958

83 T46_11_CC 26.9424362025365 45.5091345739143


A224 Caprimulgus europaeus - Caprimulg, mulge – capre, lipitoare


Specia are o distribuție largă pe toată suprafața cu habitat favorabil (pajiști, pășuni) a ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.



60

Harta cu distribuţia specie Caprimulgus europaeus este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul

de management.

A122 Crex crex - Cârstelul de câmp


Specia are o distribuție largă pe toată suprafața cu habitat favorabil (pajiști, pășuni) a ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpații Vrancei.



Harta cu distribuţia specie Crex crex este prezentată în Anexa nr. 20 la Planul de

management.

2.3.2.1.7. Inventarierea păsărilor ce cuibăresc în lungul râurilor

Specia țintă urmărită în acest caz este A229 Alcedo atthis.

Introducere:

Râurile oferă un habitat propice pentru unele specii de păsări ce utilizează acest tip de habitat

pentru cuibărit sau migrație. Acestea sunt relativ înguste și manifestă o puternică influență

dată de habitatele pe care le străbat. Speciile de păsări ce cuibăresc în aceste arii au teritoriile

alungite, cuprinzând diferite sectoare de râu. De regulă, se hrănesc cu pești. Scopul acestei

metode este de a identifica pe traseul de observații fiecare individ ce utilizează aria studiată,

fie el teritorial sau nu.


Pentru desfășurarea acestei metode se vor selecta semi-aleatoriu 20 de sectoare de râu cu o

lungime de 1,5 km. Pentru selectarea acestor sectoare vor fi alese 20 de puncte de plecare. Din

aceste puncte se vor efectua trasee de o lungime de 1,5 km deplasându-ne în amonte. Pe

parcursul acestor trasee se vor înregistra, în formularul de teren, speciile observate. Pentru

fiecare individ observat se va înregistra vârsta, sexul, ora, distanța perpendiculară până la

exemplarul observat și habitatul. Ora ne va ajuta să localizăm cu o mai mare exactitate locul

unde se afla individul notat. Distanța perpendiculară până la individul observat este necesară

pentru calcularea densității și a populației totale din sit. Densitățile și populațiile se vor

efectua cu ajutorul programului gratuit Distance v.6, specializat în astfel de calcule. Dacă

numărul de observaţii privind prezenţa speciilor ţintă este insuficient atunci se vor face

61

estimări/extrapolări pe baza densităţilor medii semnalate în literatura de specialitate -

Munteanu, 2012.

Observațiile se vor efectua în perioada 01 aprilie – 30 iunie a fiecărui an, în intervalul orar

06.00 – 12.00. Observațiile nu se vor efectua în caz de vreme ploioasă şi/sau cu vânt puternic,

acestea reluându-se într-o altă zi, când vremea va permite.

Perioada de monitorizare: 01 aprilie – 30 iunie

Materiale necesare: binoclu, dispozitiv GPS, formular teren, hartă pentru orientarea în

teren.

Tabelul coordonatelor punctelor folosite păsărilor ce cuibăresc în lungul râurilor

Tabelul nr. 9

Nr.crt. Cod

punct N E Nr.crt.

Cod

punct N E

1 PA01 45.747379° 26.936143° 8 PA08 45.664068° 26.949195°

2 PA02 45.720614° 27.026353° 9 PA09 45.618531° 26.963508°

3 PA03 45.584458° 27.019184° 10 PA10 45.526539° 27.036148°

4 PA04 45.693177° 26.938276° 11 PA11 45.410381° 26.953177°

5 PA05 45.754576° 26.999997° 12 PA12 45.481534° 26.848426°

6 PA06 45.700462° 27.033475° 13 PA13 45.565370° 26.779973°

7 PA07 45.650877° 27.047924° 14 PA14 45.423099° 26.903691°


A229 Alcedo atthis - Pescăraș albastru, pescărel albastru, Ivan pescarul

Pe parcursul studiului nu am observat nici o pereche cuibăritoare a speciei. Estimările din

Formularul Standard Natura 2000 au la bază datele colectate anterior studiului, precum și

literatura de specialitate. Considerăm faptul că habitatele potrivite pentru cuibăritul speciei nu

sunt întâlnite în aria naturală protejată ROSPA0141 Sucarpaţii Vrancei.

2.4. Informații socio-economice și culturale

2.4.1. Comunitățile locale și factorii interesați

Aria naturală protejată ROSPA0141 Sucarpaţii Vrancei se suprapune peste

următoarele comune:

Judetul Vrancea:

1. Bordeşti

62

Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Buzău, într-o zonă colinară ce

constituie bazinul râul Pietroasa, care se varsă pe teritoriul comunei în râul Slimnic. Este

străbătută de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre nord-vest de Dumitrești, Chiojdeni și

Jitia și spre est de Dumbrăveni - unde se intersectează cu DN2, Sihlea și Tătăranu - unde se

termină în DN23A. La Bordeștii de Jos, din această șosea se ramifică șoseaua județeană

DJ202E, care duce spre sud-est la Obrejița - unde se intersectează cu DN2 și Sihlea.

2. Brosteni

Comuna se află în centrul județului, pe malurile râului Milcov, satul de reședință aflându-se

pe malul opus față de orașul Odobești, iar satele componente — puțin în amonte. Este

străbătută de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Mera, Reghiu, Andreiașu de

Jos și Nereju, și spre est de Odobești și Focșani - unde se termină în DN2D. La Broșteni, din

acest drum se ramifică șoselele județene DJ205C, care duce spre sud-est la Vârteșcoiu și

Golești - unde se termină în DN2; și DJ205B, care duce spre sud la Vârteșcoiu, Cârligele,

Cotești și Urechești - unde se termină și el tot în DN2.

3. Chiojdeni

Comuna se află în sud-vestul județului, în zona de munte, la limita cu județul Buzău, pe cursul

superior al râului Râmnicu Sărat. Este străbătută de șoseaua națională DN2N, care o leagă

spre nord-vest de Jitia și spre sud-est de Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni -unde se termină

în DN2.

4. Cirligele

Comuna se află în partea de sud a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B,

care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni - unde se termină în DN2M și spre sud de

Cotești și Urechești - unde se termină în DN2.

5. Cotesti

Comuna se află în partea central-sudică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană

DJ205B, care o leagă spre sud de Urechești - unde se termină în DN2 și spre nord de

Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni, Odobești și Bolotești - unde se termină în DN2D.

6. Dumbraveni

Comuna se află în zona de dealuri din partea central-sudică a județului, și este străbătută de

râul Râmna. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La

Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est

de Sihlea și Tătăranu - unde se termină în DN23A și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și

Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F,

care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești.

63

7. Dumitresti

Comuna Dumitrești este asezată pe cursul mediu al râului Râmnicul Sărat, la vărsarea râului

Motnău în acesta, într-o depresiune subcarpatică care poartă același nume, situată în zona de

sud a județului Vrancea la hotarul cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua națională

DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de

Bordești, Dumbrăveni - unde se intersectează cu DN2, Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din

acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi

spre est la Dumbrăveni, unde se termină în același DN2. Tot din DN2N, la Dumitrești se

ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul Buzău, trecând

râul Râmnicu Sărat pe un pod de lemn, la Buda. Comunele învecinate sunt: Chiojdeni, la vest;

Gura Caliței la nord ; la est comuna Bordești, iar la sud, sud-vest comuna Buda, Județul

Buzău.

8. Gura Caliţei

Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului

Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă

spre sud-est de Dumbrăveni și spre vest de Dumitrești.

9. Jitia

Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe

malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești,

Bordești și Dumbrăveni, iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C

pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad și duce în județul Buzău

către Bisoca și Sărulești.

10. Mera

Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Milcov. Este străbătută de

șoseaua națională DN2M, care o leagă spre vest de Andreiașu de Jos și Nereju și spre est de

Broșteni, Odobești și Focșani.

11. Poiana Cristei

Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul stâng al râului Râmna. Este

deservită de drumuri comunale care o leagă spre sud de Gura Caliței.

12. Popesti

Comuna se află în sudul județului, pe malul stâng al Râmnei și pe cel drept al Oreavului. Este

traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău.

13. Slobozia Bradului

64

Slobozia Bradului (în trecut, doar Slobozia) este o comună formată din satele Cornetu,

Coroteni, Liești, Olăreni, Slobozia Bradului (reședința) și Valea Beciului.

14. Tâmboeşti

Comuna se află în sudul județului, aproape de limita cu județul Buzău, pe malurile râului

Slimnic. Este traversat de șoseaua județeană DJ202E care îl leagă spre nord-vest de Bordești

și spre sud-est de Obrejița, Sihlea și mai departe spre sud în județul Buzău de Râmnicelu.

15. Urecheşti

Comuna se află în partea de sud a județului, într-o zonă de câmpie, pe malul stâng al râului

Oreavu. Este traversată prin extremitatea ei estică de șoseaua națională DN2, care leagă

Focșaniul de Buzău. La Urechești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205B, care

o leagă spre nord de Cotești, Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni, Odobești și Bolotești.

16. Virteşcoiu

Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Milcov, la ieșirea sa dintre

dealuri. Este traversată de șoselele județene DJ205B și DJ205C. Ambele o leagă spre nord de

Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești, iar al doilea duce spre sud-

est la Cârligele, Golești și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se

ramifică DJ205S, o altă șosea județeană care se intersectează la Vârteșcoiu cu DJ205C și duce

mai departe spre est la Câmpineanca și Focșani.

Judetul Buzau

1. Bisoca

Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul

Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua

județeană DJ204C care o leagă de Vintilă Vodă, în valea Slănicului. Același drum județean

duce spre nord către Jitia, Vrancea.

2. Buda

Comuna se află în extremitatea nordică a județului, în valea Râmnicului Sărat, pe malul drept

al râului, în zona deluroasă a Subcarpații Curburii. Comuna este străbătută de șoseaua

județeană DJ203H, care o leagă, mergând de-a lungul râului, către sud-est de Râmnicu Sărat,

și către nord de Jitia din județul Vrancea și de DN2N.

3. Grebanu

Comuna se află în nordul județului, în apropiere de Râmnicu Sărat, în zona primelor dealuri

ale Subcarpaților Curburii și a unei câmpii piemontane dintre cursul Câlnăului și cel al

65

Râmnicului Sărat. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203A, care leagă

municipiul Râmnicu Sărat de Murgești, în valea Câlnăului.

4. Margaritesti

Comuna se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, pe valea Câlnăului și pe

cea a pârâului Hârboca, un alfuent al acestuia. Principala cale de comunicație ce leagă satele

comunei este DJ203A, un drum județean ce duce spre vest către satul Dogari - comuna Beceni

și valea Slănicului, iar către est spre comuna Murgești și municipiul Râmnicu Sărat.

5. Murgesti

Se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului.

Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203A, care o leagă spre est de Râmnicu Sărat, iar

spre vest de Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea

Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă

comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău.

6. Pardosi

Comuna se află în nordul județului, în Subcarpații de Curbură, pe dealurile din zona cursului

superior al Câlnăului. Este legată prin drumuri comunale de comunele învecinate Buda și

Murgești.

7. Podgoria

Comuna se află pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat, imediat în amonte de municipiul

Râmnicu Sărat, și este legat de acesta printr-o șosea comunală ce merge în prelungirea șoselei

naționale DN22, care își are capătul în intersecția cu DN2 în acel oraș. În localitatea de

reședință, se află o fabrică de încălțăminte și o crescătorie de animale. La 12 km de centrul

comunei se află satul Pleșești. Activitatea principală a locuitorilor comunei este viticultura. La

6 km de centrul comunei se afla satul Coțatcu, în care se găsește biserica monument istoric a

parohiei „Tigoiu”. În comuna Podgoria se mai află și mănăstirea Sfânta Treime sau Podul

Bulgarului situată la 500 m de DN2 între Râmnicu Sărat și Focșani.

8. Topliceni

Ea se află în nordul județului, la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a

lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de

șoseaua națională DJ203H, care o leagă spre sud-vest de Valea Râmnicului și spre nord-est

de Buda și Dumitrești.

9. Valea Salciei

66

Comuna Valea Salciei este situată în partea de nord a județul Buzău la limita cu județul

Vrancea, în Subcarpații de Curbură, la izvoarele Câlnăului. Se învecinează cu comunele:

Chiojdeni, Bisoca, Sărulești, Mărgăritești, Pardoși și Buda. Este străbătută de șoseaua

județeană DJ220, o leagă spre est și sud de Buda și Murgești și spre vest de Sărulești.

Populația totală a unităților teritorial administrative peste care se suprapune aria protejată,

conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011 este de 75.868 locuitori, din care

37.661 de sex masculin și 38.207 de sex feminin. Populaţia, conform datelor statistice, a

înregistrat o scădere relativ uşoară, dar constantă. Aceleaşi tendinţe sunt valabile şi la nivel

judeţean. Aproape toate comunele au suferit scăderi în privinţa populaţiei, cu câteva excepții.

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă

diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință. În zona

studiata, majoritatea comunelor prezinta un sport negativ.

În ceea ce privește structura pe etnii, se observă o distributie a românilor în zona studiată de

88%, urmati fiind de 11% romi si sub 1% alte etnii.

Referitor la structura pe religii, acesta este variată (ortodocși, romano-catolici, penticostali

baptiști, adventiști de ziua a șaptea, martorii lui Iehova, etc), însă se observă o dominanță netă

a ortodocsilor. O alta religie mai bine reprezentata este cea penticostala cu reprezentanti in

special in Slobozia Bradului.

Gradul de școlarizare al populației joacă un rol foarte important în dezvoltarea socială și

economică a unei regiuni, iar în zona ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

majoritatea populației este absolventă de studii secundare (liceale, profesionale și gimnaziale).

Numărul angajaților, raportat la numărul total al populației apte de muncă cu vârste cuprinse

între 15-60 de ani, este mic. Acest lucru derivă din faptul că majoritatea populației din zona

rurală se ocupă cu agricultura. O altă explicație ar fi munca la negru prestată micilor

întreprinderi locale.

Populaţia activă se repartizează în societăţi cu răspundere limitată, persoane fizice,

cooperative agricole şi societăţi cooperative. Acestea sunt grupate în diverse ramuri ale

economiei, astfel:

comertul cu amănuntul şi cu ridicata cu un total de 21 de societăţi

transporturi terestre cu 19 societăţi

construcţii de clădiri cu 13 societăţi

agricultură, vânătoare şi servicii anexe cu 12 societăţi

67

silvicultură şi exploatare forestieră cu 12 societăţi

Se observă astfel că, deşi principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este agricultura, din punct

de vedere economic aceasta se situează pe locul 4 în rândul societăţilor. Acest fenomen se

îinregistrează în toate zonele rurale din România, majoritatea agricultorilor nefiind organizaţi

în persoane juridice.

Forma de relief predominantă pe teritoriul ariei naturale protejate este muntele, ceea ce

determină ramurile economiei ce se pot dezvolta: exploatarea şi prelucrarea lemnului,

pomicultura, creşterea animalelor, cultivarea plantelor. Această varietate de dezvoltare

agricolă a acestui spatiu rural poate duce la o oportunitate foarte importantă de creştere a

calităţii vieţii în cadrul comunităţilor locale.

Fondurile comunitare pentru dezvoltarea exploataţiilor agricole au inceput să fie accesate mai

ales de către tinerii fermieri, care au înteles că nu există eficienţă a unei activităţi fără

investiţii în utilaje performante şi în forţă de muncă cu înalt grad de calificare. Prin

achizitionarea de către antreprenori a unor utilaje forestiere şi agricole de mare randament, se

creează premiza creşterii randamentului activitătilor. Se rezolvă astfel o altă mare problema:

fărâmiţarea suprafeţelor agricole - imposibil de lucrat efficient - şi, ca urmare, ineficiente

economic, la limita subzistenţei.

Populaţia ocupată în agricultură, în ceea mai mare proporţie - peste 80%, dispune de mici

gospodării de subzistenţă sau de semisubzistenţă. Totuşi, generalizând, putem conclude că

oamenii simpli din propria iniţiativă nu au intenţia de a participa în forme cooperatiste şi nici

în asocierile sau în grupurile de producători, deşi recunosc această necesitate. Cea mai

importantă subramură este creşterea animalelor, mai ales a bovinelor, ovinelor şi caprinelor pe

pajiştile montane şi de podiş. Se simte o renaştere a culturii legate de creşterea cailor mai ales

cu scopuri sportive şi de agrement.

Deşi numărul animalelor a scăzut semnificativ, în gospodăriile ţărăneşti sunt încă multe

animale, mai ales bovine, ovine şi porcine. Porcul se ţine numai din tradiţie şi pentru

consumul propriu, vacile pentru lapte şi pentru carne, respectiv pentru reproducere. Animalele

în cele mai multe cazuri sunt vândute către procesatori din Miercurea Ciuc sau pentru

comercianţi de ocazie care provin din alte judeţe.

Se impune consolidarea gospodăriilor agricole individuale pentru crescătorii de animale,

menţinerea subvenţiilor pentru zone defavorizate în vederea aplicării măsurilor de combatere

a eroziunii solurilor prin reînsământare şi refacerea pajiştilor, păşunatul raţional în parcele pe

specii de animale, împădurirea terenurilor şi subvenţia pe cap de animal pentru refacerea

şseptelului din zona de munte.

68

Măsuri speciale trebuie aplicate pentru zona montană defavorizată prin utilizarea continuă a

terenurilor agricole, menţinând astfel viabilitatea spaţiului rural.

În economia comunelor luate în studiu, un rol important îl are și gospodărirea fondului

forestier. Suprafețele împădurite sunt întinse, iar acesta impune și permite o valorificare

multifuncțională a resurselor silviculturii. Astfel, pădurea oferă următoarele beneficii: spațiu

pentru turismul de recreere și ecologic, materii prime pentru diverse industrii (industria

lemnului, industria alimentară - prin produsele secundare oferite de pădure precum fructe de

pădure şi ciuperci, resurse cinegetice

Zona montană este diferită ca şi potenţial agricol faţă de zona de câmpie, fiind o zonă

defavorizată datorită gradului ridicat de eroziune a solului, alunecărilor de teren, inundaţiilor

frecvente datorate ploilor abundente care duc la creşterea debitelor cursurilor de apa precum şi

exploatarea neraţională a păşunilor. Mai mult, zona de munte este şi greu accesibilă,

depopulate, dar cu resurse importante de exploatat.

Desi exista si potenţial agricol reprezentat de plantaţii cu arbuşti fructiferi, capacitatea de

procesare a produselor agricole - fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, este scăzută

din cauza tehnologiilor depăşite.

Industria din zona ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei este reprezentată

de societăţi comerciale din industria alimentară, industria uşoară, industria de prelucrare a

lemnului şi producători meşteşugăreşti.

Turism

Unitățile de cazare sunt în general vile, pensiuni, și mai puțin hoteluri. Vilele și campingurile

oferă cazare de tip social, mai ales pentru turiștii cu posibilități materiale reduse și fără

pretenții. Numărul total de locuri de cazare este de doar 206, lucru ce demonstrează deficienta

infrastructurii turistice a zonei.

Principalele cauze pentru care turiștii, în special cei externi care reprezintă aproximativ 80%

din totalul vizitatorilor, vin în această zona sunt:

- vizitarea locurilor istorice memorial - monumente istorice și naționale;

- participarea la manifestări și festivități religioase, pelerinaje;

- vizitarea rudelor;

- participarea la turismul rural, de recreere

- participarea la activitățile de timp liber în mijlocul naturii: călărit, vânat, pescuit,

drumeții, turism sportiv

- participarea la tabere de dans;

- drumuri etnografice

69

Atracţii turistice

comuna Bordești

- biserica „Adormirea Maicii Domnului” aflată la intrarea dinspre sud în satul

Bordești, biserică ridicată în anii 1698–1699 şi clasificată ca monument de arhitectură

- cimitirul ostașilor români și germani din Primul Război Mondial, cimitir amenajat

în anii 1930–1932, clasificat ca monument memorial sau funerar

- două situri arheologice: unul cuprinde urmele unei așezări eneolitice - cultura

Cucuteni, aflat în punctul „Gh. Asanache”, iar celălalt, aflat pe terasa râului Recea, la 500 m

sud de sat, conține o așezare din Epoca Bronzului, atribuită culturii Monteoru.

comuna Chiojdeni

- biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, cod LMI - Lista Monumentelor

Istorice VN-II-m-B-06502, construită între anii 1836-1839. Biserica are formă de cruce cu o

singură turla şi este construită în întregime din lemn în stilul local romanesc şi acoperită cu

tablă zincată. Pictura în ulei facută direct pe pereţii din scândură de brad, datează deodată cu

biserica. În faţă are o clopotniţă din anul 1898. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei şi

este mult mai veche decât biserica, provenind de la o mai veche biserică distrusă în urma unui

cutremur, pe câteva icoane fiind menţionat anul 1786. Locaşul de cult adăposteşte mai multe

obiecte vechi, cu valoare istorică şi de artă. Printre acestea enumerăm: carti de litere vechi –

după 1750, un manuscris cu note muzicale bisericesti din secolul al XIX-lea cu 170 de file,

având litere chilirice şi latine şi un manuscris de 145 de file cu litere chirilice.

- un bâlci denumit din 1996 „Festivalul Pobreajenului”, la care participă

reprezentanţi ai cântecului popular naţional şi local şi care are loc în ziua de 6 august –

„Schimbarea la faţă”

- o troiţă sculptată dintr-o singură bucată de lemn de stejar, mai veche de 100 de ani

şi care a fost ridicată, cel mai probabil, în locul unei alteia mult mai vechi, despre care

profesor doctor Ionel Oprişan, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie si Teorie Literară

„George Călinescu” al Academiei Române, spune că provine dintr-un vechi „stâlp al cerului”

sau Axis mundi, transmis din perioada precreştină, dar care în timp a fost „şlefuit de

creştinism”.

comuna Cărligele

- un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul „La

Fântâni”, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele

al-II-lea – al-III-lea, perioada La Tène, aparținând culturii carpice

70

- biserica „Sfinții Voievozi” din Bonțești, datând de la sfârșitul secolului

al-XVII-lea începutul secolului al-XVIII-lea;

- schitul Dălhăuți aflată la 1 km nord de satul Dălhăuți, complex ce cuprinde biserica

de lemn „Sfinții Arhangheli” - 1810, biserica „Izvorul Tămăduirii” – 1828 și biserica „Sfinții

Împărați” 1840–1850.

- troița Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat și ridicată în 1933.

comuna Coteşti

- mănăstirea Cotești, monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea,

al cărei ansamblu cuprinde biserica „Sfânta Treime” și turnul clopotniței, datează de la 1720.

comuna Dumbrăveni

- așezarea din punctul „Coasta Rublei” - sat Cândeşti, din neoliticul timpuriu -

cultura Starcevo-Criș;

- așezarea de la „Curături” - sat Cândeşti din eneolitic aparținând culturii Boian;

- în vatra satului Cândeşti se găsește o altă așezare eneolitică, atribuită culturii

Cucuteni faza A;

- pe coasta Nacului, la „Cetățuia” - sat Cândeşti se află urmele unei așezări geto-

dacice din secolul al-II-lea î.e.n., perioada Latène, precum și o fortificație din Epoca

Bronzului - cultura Monteoru;

- în punctul „Corbea” - sat Cândeşti s-au descoperit urmele unei alte așezări din

cultura Monteoru;

- în punctul „Plainos”, din extremitatea sudică a satului Dragosloveni, se văd urmele

a două așezări: una din Epoca Bronzului - cultura Monteoru și alta eneolitică din cultura

Cucuteni, faza A;

- în punctul Movila Mare, pe amplasamentul inițial al statuii lui Suvorov, se regăsesc

urmele unor așezări din cultura Monteoru și cultura Cucuteni;

- biserica „Nașterea Maicii Domnului” datând din perioada 1802–1804 a fostului

schit Recea, de la Cândești;

- statuia generalului Alexandr Suvorov din Dumbrăveni, aflat în extremitatea vestică

a satului, spre Dragosloveni, opera sculptorului Marius Butunoiu, ridicaă la începutul

secolului al XX-lea;

- casa memorială Alexandru Vlahuță din Dragosloveni unde a locuit scriitorul după a

treia sa căsătorie, cu fata unui proprietar agricol din zonă

comuna Dumitresti

- biserica Sfântul Nicolae - Biceştii de Sus;

71

- biserica Sfântul Dumitru – Dumitreşti;

- biserica Sfântul Vasile - sat Lăstuni;

- biserica Sfânta Maria - sat Motnău;

- troiţa eroilor - 1916-1919- sat Poieniţa;

- monumentul eroilor - 1877-1878 - sat Dumitreşti.

comuna Jitia

- mănăstirea Poiana Mărului, care a fost întemeiată în anul 1730. Prima biserica a

fost construită din lemn, probabil în anul 1464 dar a ars, fiind refăcută în 1784. Este înzestrată

cu obiecte de cult, broderii, veşminte şi cărţi bisericeşti din secolul XVII.

- biserica Sfântul Dumitru din satul Jitia,

- biserica Sfântul Nicolae din satul Jitia de Jos,

- biserica Sfântul Petru şi Pavel din satul Dealu Sării.

- „Festivalului folclorului Vrâncean”, organizat în „Poiana Negarilor” din satul

Dealu Sării

comuna Mera

- mănăstirea Mera, considerată drept cel mai valoros monument din punct de vedere

istoric şi arhitectural, din judeţul Vrancea, datează încă din secolul al XVII-lea.Această

mănăstire este singura ctitorie bisericească a familiei Cantemir.

- mănăstirea lui Motoc se află pe locul cimitirului monahal.

comuna Popesti

- monumentul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1938, în incinta bisericii

din satul Popești

comuna Slobozia Bradului

- situl arheologic de interes național de la Coroteni. Aflat de-a lungul râului Vărzaru,

în spatele fostului sediu al CAP, el cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Boian, o

așezare și o necropolă din Epoca Bronzului atribuite culturii Monteoru - fazele Ic4, IIa și IIb,

o așezare din Epoca Bronzului Târziu - cultura Noua, o așezare din perioada Halstatt, una din

Evul Mediu Timpuriu și alta din Evul Mediu.

- un al doilea sit arheologic de la Coroteni, aflat în punctul „Cetățuia” și cuprinzând

urmele a două așezări, una eneolitică - cultura Boian și alta din Epoca Bronzului - cultura

Monteoru.

- biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” a schitului Rogozu, datând de la

începutul secolului al XIX-lea;

- biserica „Sfântul Nicolae” datând din 1808 și aflată la nord de sat, lângă fostul IAS.

72

comuna Bisoca

- mănăstirea Găvanu, secolul al XVII-lea

- rezervatia de pin negru Lacurile

- malurile cu sare din satele Pleşi şi Sările

- 13 trasee pentru practicarea escaladei, toate pe spiţuri, cu lungimi cuprinse între 12

şi 20 metri;

comuna Buda

- biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dănulești, biserică ce

datează de la 1762.

comuna Grebanu

- fosta mănăstire Grebănu, construită în 1843, monument de arhitectură de interes

național. Ea cuprinde biserica Sfântul Nicolae, turnul clopotniță și zidurile de incintă.

- casa Gheorghe Hodorcea - sfârșitul secolului al XIX-lea, în satul Grebănu

- casa Dinu Tinca - secolul al XX-lea, în satul Grebănu

- casa Ruxandra Grama – 1915, în satul Grebănu

- casa Matei Ungureanu – 1920, în satul Grebănu

- biserica Sfinții Voievozi, din 1822 în satul Homești

comuna Margaritesti

- biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Fântânele, împreună cu clopotnița,

datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național.

- biserica „Sfântul Dimitrie”, cu clopotnița, din satul Câmpulungeanca, biserică

datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea.

Murgesti

- așezarea de tip tell de la est de satul Murgești, pe malul drept al Câlnăului,

aparținând culturii Gumelnița din eneolitic - mileniul al IV-lea î.e.n..

comuna Pardosi

- biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din satul Valea

Șchiopului, datând din 1784.

comuna Podgoria

- situl arheologic „Cetățuia” aflat la 2 km nord-vest de satul Coțatcu ce cuprinde o

așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița - mileniul al IV-lea î.e.n.;

- o așezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru - mileniile al III-lea – al II-lea

î.e.n.;

- biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Coțatcu, datând din 1858

73

- casa Alexandru N. Teodorescu, datând de la începutul secolului al XIX-lea, din

satul Pleșești.

comuna Topliceni

- mănăstirea Dedulești, din satul Dedulești, mănăstire care datează de la 1620.

Ansamblul ei cuprinde biserica „Pogorârea Sfântului Duh” și turnul fortificat.

- biserica „Înălțarea Domnului” din secolul al XVIII-lea în satul Băbeni;

- bisericile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Nicolae” - 1747, din satul

Băbeni;

- ruinele bisericii „Sfântul Ioan Damaschin” – 1709, din satul Poșta.

2.4.2. Impacturi

Formele de impact socio-economic ale ariei natural protejate ROSPA0141 Subcarpatii

Vrancei pot fi împărţite în două componente: forme de impact direct - legate de poziţionarea

efectivă a sitului şi forme de impact indirect - ce nu sunt legate de poziţionarea efectivă a

sitului

Tabelul impactului potenţial al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei

Tabelul nr. 10

Tema Acţiune Impact potenţial

teritorial şi

demografic

amplasarea sitului în

proprietate particulară

impunerea unor restricţii proprietarilor din zonă

în vederea conservării sitului.

creşterea accesibilităţii sitului

prin realizarea unei

infrastructuri publice în zonă

creşterea taxelor şi impozitelor în vederea

acoperirii bugetului realizării proiectului.

forţa de

muncă

crearea de noi locuri de

muncă pentru localnici

îmbunătăţirea serviciilor locale, prin creşterea

cererii de acces şi calitate a serviciilor din partea

angajaţilor; prin creşterea puterii de cumpărare

care determină investiţii noi.

74


legături

sociale şi

calitatea

vieţii

întinerirea şi îmbunătăţirea

pieţei muncii şi a

posibilităţilor prin creşterea

potenţialului turistic al zonei

îmbunătăţirea veniturilor şi ridicarea nivelului

de trai;

îmbunătăţirea oportunităţilor de dezvoltare

personală şi familială, inclusiv a confortului,

educaţiei, agrementului şi investiţiilor viitoare.

educarea adulţilor, instruire

profesională, instruire la

locul de muncă

creşterea oportunităţilor de exploatare a şanselor

de angajare, dezvoltare de întreprinderi proprii

în turism, suplinire a lipsurilor de servicii.

îmbunătăţirea serviciilor şi

dotărilor pentru sănătate

posibilităţi mai bune de sănătate mai ales pentru

persoanele în vârstă sau dezavantajate.

cerere de servicii locale,

infrastructură, inclusiv case,

terenuri, alte resurse şi

proprietăţi locale.

creşterea bunăstării proprietarilor/ operatorilor

locali;

oportunităţi de lichidare a activelor sau

transformare a activelor tangibile în bunuri

intangibile;

posibilitatea de a investi în oportunităţi altfel

inaccesibile localnicilor.

acces

accesibilizarea pentru

valorificare turistică şi

conservarea sitului

restricţionează temporar sau

întrerupe permanent accesul

proprietarilor din zonă

posibil impact semnificativ asupra agriculturii

de subzistenţă şi mijloacelor de întreţinere;

întreruperea practicilor agricole sezoniere şi

creşterii animalelor.

economie

îmbunătăţirea infrastructurii

de transport în localitate şi în

regiune prin îmbunătăţirea

conexiunilor rutiere şi a

suportului logistic

intrare şi ieşire mai uşoară din regiune a

persoanelor, inclusiv turiştii;

promovarea regiunii pentru dezvoltare turistică,

ducând la dezvoltare socio-economică durabilă.

creşterea resurselor fiscale

colectate de autorităţile locale

sub formă de impozite

îmbunătăţirea bugetului autorităţilor locale,

creşterea posibilităţii de dezvoltare a serviciilor

civice locale: educaţie, sănătate, transport

75


creşterea angajărilor directe

şi indirecte

fluxul efectelor prezenţei unui instrument de

investiţii major în întreaga comunitate.

venituri crescute odată cu dezvoltarea turismului în zonă

veniturile din regiune vor creşte.

creşterea veniturilor

angajaţilor la firme mici de

profil alimentar şi turistic

cererea de furnizare a diferite servicii va

determina dezvoltarea furnizorilor locali,

determinând creşterea veniturilor acestora.

siguranţa

comunităţii creşterea circulaţiei rutiere

volumul semnificativ de trafic, în special în

perioada migratiilor pasarilor de interes

comunitar, creşte riscul pentru persoane

confortul

comunităţii

zgomot din traficul

intensificat

creşterea nivelului de zgomot va apărea ca efect

al traficului spre şi dinspre sit, mai ales în

perioada de migratiilor pasarilor protejate

2.4.2.1. Presiuni actuale

Evaluarea impactului presiunilor actuale a fost realizată pe baza tabelului presiunilor conform

metodologiei proiectului SINCRON. Din lista activităților codificate, cu impact asupra

mediului au fost excluse acele activități irelevante pentru actuala evaluare la nivel de sit cum

ar fi de exemplu activități miniere sau cele industriale. Rezultanta excluderii este prezentată

mai jos sub formă tabelară.

Categoriile secundare de activități au fost ierarhizate în funcție de impactul lor. Activititățile

principale au fost ierarhizate în funcție de intensitatea lor - ridicată/medie/scăzută - prin

efectuarea unei medii a intensității categoriilor secundare.

Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv al presiunilor actuale şi din

trecut asupra ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei și asupra

obiectivelor de conservare

Tabelul nr. 11

Cod Activitate Presiune

A Agricultură

A03 cosire/tăiere a păşunii scăzută

76


A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii scăzută

A03.02 cosire ne-intensivă scăzută

A03.03 abandonarea/lipsa cosirii scăzută

A04 păşunatul scăzută

A04.01 păşunatul intensiv scăzută

A04.01.01 păşunatul intensiv al vacilor scăzută

A04.01.02 păşunatul intensiv al oilor scăzută

A04.01.04 păşunatul intensiv al caprelor scăzută

A04.01.05 păşunatul intensiv în amestec de animale scăzută

A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului medie

A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) scăzută

A05.01 creșterea animalelor scăzută

A10 restructurarea deţinerii terenului agricol medie

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufişurilor medie

B Silvicultură

B02 gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației scăzută

B02.01 replantarea păduri scăzută

B02.01.01 replantarea pădurii (arbori autohtoni ) scăzută

B02.01.02 replantarea pădurii (arbori alohtoni ) medie

B02.02 curăţarea păduri scăzută

B02.03 îndepărtarea lăstărişului scăzută

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare medie

B02.05 producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea lemnului mort /

neatingerea de arborii vechi)

scăzută

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală scăzută

B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) scăzută

B07 exploatarea forestieră și extragerea lemnului scăzută

F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura

F03 vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice (terestre) scăzută

F03.01 vânătoare scăzută

77


F03.02 luare / prelevare de fauna (terestră) scăzută

F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj scăzută

F04 luare/prelevare de plante terestre, în general scăzută

F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) scăzută

H Poluare

H05 poluarea solului şi deşeurile solide (cu excepţia evacuărilor) scăzută

H05.01 gunoiul şi deşeurile solide scăzută

J Modificări ale sistemului natural

J01 focul şi combaterea incendiilor scăzută

J01.01 incendii scăzută

K Procesele naturale biotice şi abiotice (fără catastrofe)

K01 procesele naturale abiotice (lente) medie

K01.01 eroziune medie

L Evenimente geologice, catastrofe naturale

L05 prăbușiri de teren, alunecări de teren medie

L08 inundații (procese naturale) scăzută

Se constată că la acest moment activitățile și subactivitățile cu un impact negativ mediu

asupra sitului/obiectivelor de conservare sunt:

A04.03 - abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului, dar în ansamblu A04

- păşunatul are un impact scăzut;

A10 - restructurarea deţinerii terenului agricol;

A10.01 - îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufişurilor;

B02.01.02 - replantarea pădurii (arbori alohtoni ) şi B02.04 - îndepărtarea arborilor

uscați sau în curs de uscare, dar în ansamblu B02 - Gestionarea şi utilizarea pădurii și

plantației are un impact scăzut;

K01.01 - eroziune

L05 - prăbușiri de teren, alunecări de teren

Referitor la pășunat/suprapășunat/subpășunat și menținerea păsunilor și a fânețelor se constată

diverse grade de utilizare a terenurilor cu caracter contrastant în funcție de distanțele față de

78

ferme/vatra satului. Astfel, în anumite zone se constată supraexploatarea pășunilor în timp ce

alte suprafețe, sunt abandonate putând fi observat un proces de ocupare cu specii de arbuști,

pericolul cel mai mare fiind abandonarea sistemelor pastorale.

Abandonarea pășunatului determină îmburuienirea pășunilor și distrugerea habitatelor

favorabile sfrânciocului roșiatic, fâsei de câmp şi sfrânciocului cu frunte neagră.

A10 - restructurarea deţinerii terenului agricol - monoculturile afectează habitatele de cuibărit

și hrănire mai ales ale speciilor de păsări comune – paseriforme: sfrânciocului roșiatic, fâsei

de câmp şi sfrânciocului cu frunte neagră. Amenințarea este valabilă în partea de est a ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, în zonele cu terenuri agricole.

Îndepărtarea crângurilor şi mai ales a tufişurilor pentru încasarea subvenţiilor şi transformarea

livezilor în pășuni afectează negativ caprimulgul prin deteriorarea habitatului de cuibărit.

Replantarea pădurii cu specii de arbori alopatrici are un efect negativ asupra biodiverității,

reducând așadar resursele trofice ale muscarului gulerat şi muscarului mic. De asemenea,

unele specii de arbori folositi pentru împădurire, mai ales salcâmul, nu intrețin locuri de

cuibărit pentru muscari.

Îndepărtarea arborilor uscați, sau în curs de uscare, are drept efect reducerea biodiversității,

reducând astfel resursa trofică și reduce habitatele de cuibărit prin eliminarea scorburilor în

care își amplasează cuiburile pentru muscarii, ciocănitorile şi ghionoaia. Ameninţarea este

prezentă în toate habitatele forestiere din aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei. Activitățile forestire deși la nivel de subactivități au parțial un impact mediu negativ

nu sunt în măsură să genereze presiuni negative semnificative, gestionarea şi utilizarea pădurii

din sit se realizează corespunzător conform normelor silvice, procentul de pădure matură este

corespunzător menținerii unor populații viabile ale speciilor de păsări pentru care a fost

declarat situl.

Ținând cont de natura friabilă a substratului geologic pe care se desfășoară principalele

cursuri de râuri din aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, malurile acestora

suferă de pe urma eroziunii. Fenomenul se petrece mai ales în perioada de primăvară, fiind

corelat cu inundațiile periodice. Fenomenul se petrece în zona râurilor și a pârailor de pe

întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

Tot din pricina substratului geologic, pe toată suprafața ariei naturale protejate sunt prezente

alunecări de teren, care pot lua diverse forme, de la alunecările versanților dealurilor până la

prăbușirile malurilor înalte aferente râurilor. Alunecările versanților dealurilor pot distruge

ponta păsărilor, dar le modifică şi habitatul, iar prăbușirile malurilor înalte aferente râurilor

afectează populația de pescărel albastru.

79

Tabel cu amenințările identificate în

aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

Tabelul nr. 12

Denumirea ameninţării Localizare

Observaţii E N

Creșterea animalelor – turme de capre2 45.50665 26.95774

Creșterea animalelor – stână 45.59110° 26.96537°

Creșterea animalelor – turme de vaci 45.54148° 26.94173°

Exploatare forestieră și extragerea

lemnului1 45.73762° 26.93731°


lemnului2 45.73834° 26.94834°


lemnului3 45.70409° 26.99133°


lemnului4 45.62267° 27.00393°


lemnului5 45.49476° 26.93978°

Gunoi și deșeuri solide – groapă de gunoi1 45.59447° 26.96838°

Gunoi și deșeuri solide – groapă de gunoi2 45.55945° 26.96679°

Creșterea animalelor – stână 45.25918 26.53784 300 m E

Creșterea animalelor – stână 45.29069 26.49851



Pajiște degradată 45.27684 26.5086

Alunecare de teren 45.25175 26.52767

Alunecare de teren 45.25918 26.53784 150 m E




80


Alunecare de teren 45.30779 26.52315 200 m S

Inundații 45.25175 26.52767

Inundații 45.25714 26.52433 130 m E

Inundații 45.26065 26.52237 150 m E

Inundații 45.30846 26.52226

Creșterea animalelor - stână 45.43786 26.58386

Creșterea animalelor - stână 45.24324 26.55082 200 m E



Eroziunea și/sau colmaterea/depunerea de

materiale 45.3012 26.54741

300 m E



Producerea de energie - eoliene 45.24182 26.54849 500 m S-E

Vânătoare 45.24197 26.54142

Gunoi și deșeuri solide - deșeuri 45.24197 26.54142





Inundații 45.24295 26.53143

Creșterea animalelor - stână ovine și

bovine 45.35058 26.56111

1 km-E

Creșterea animalelor - stână ovine 45.33811 26.51577 1 km-S

Exploatarea forestieră și extragerea

lemnului - gater 45.33439 26.54499

Extracție de pământ pentru construcții 45.33404 26.54036

Eroziunea și/sau colmaterea/depunerea de

materiale - alunecare 45.33766 26.51318

100 m S

Eroziunea și/sau colmatarea/depunderea de

materiale - alunecare 45.33805 26.4794

81

Amenințări datorate schimbărilor climatice

sau a altor fenomene climatice extreme 45.33923 26.47508

Creșterea animalelor - stână caprine 45.35547 26.4335



Creșterea animalelor - stână 45.2778 26.52868 1 km S


Acvacultură de apă dulce - fermă 45.28844 26.5453

Eroziunea și/sau colmatarea/depunderea de

materiale 45.28914 26.54694

Recolte anuale și perene, altele decât

cheresteua - fermă pomicolă 45.32596 26.51509

Creșterea animalelor - stână 45.32264 26.56008 300 m V

Creșterea animalelor - stână 45.33399 26.54101 300 m V

Creșterea animalelor - stână 45.32596 26.51509 200 m N

Creșterea animalelor - stână 45.32146 26.50606 200 m S

Creșterea animalelor - stână 45.3216 26.49764 500 m N


lemnului - regenerare naturală 45.33915 26.44893

Depozit piatră 45.35095 26.45641 100 m E



Alunecare de teren 45.33399 26.54101 300 m V


Exploatare forestieră 45.68883302 26.954774








82

Gunoi și deșeuri solide 45.63432299 26.96561197


2.4.2.2. Amenințări (impacturi viitoare previzibile)

Evaluarea impactului presiunilor viitoare a fost realizată pe baza tabelului presiunilor conform

metodologiei proiectului SINCRON. Din lista activităților codificate, cu impact asupra

mediului au fost excluse acele activități irelevante pentru viitoarea evaluare la nivel de sit cum

ar fi de exemplu activități miniere sau cele industriale. Rezultanta excluderii este prezentată

mai jos sub formă tabelară.

Categoriile secundare de activități au fost ierarhizate în funcție de impactul lor. Activititățile

principale au fost ierarhizate în funcție de intensitatea lor - ridicată/medie/scăzută - prin

efectuarea unei medii a intensității categoriilor secundare.

Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv al presiunilor viitoare asupra

ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei și asupra obiectivelor de

conservare

Tabelul nr. 15


A Agricultură

A03 cosire/tăiere a păşunii scăzută

A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii scăzută

A03.02 cosire ne-intensivă scăzută

A03.03 abandonarea/lipsa cosirii scăzută

A04 păşunatul scăzută

A04.01 păşunatul intensiv scăzută

A04.01.01 păşunatul intensiv al vacilor scăzută

A04.01.02 păşunatul intensiv al oilor scăzută

A04.01.04 păşunatul intensiv al caprelor scăzută

A04.01.05 păşunatul intensiv în amestec de animale scăzută

A04.03 abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului medie

A05 creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) scăzută

A05.01 creșterea animalelor scăzută

83


A10 restructurarea deţinerii terenului agricol medie

A10.01 îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufişurilor medie

B Silvicultură

B02 gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației scăzută

B02.01 replantarea păduri scăzută

B02.01.01 replantarea pădurii (arbori autohtoni ) scăzută

B02.01.02 replantarea pădurii (arbori alohtoni ) medie

B02.02 curăţarea păduri scăzută

B02.03 îndepărtarea lăstărişului scăzută

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare medie

B02.05 producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea lemnului mort /

neatingerea de arborii vechi)

scăzută

B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală scăzută

B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) scăzută

B07 exploatarea forestieră și extragerea lemnului scăzută

F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura

F03 vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice (terestre) scăzută

F03.01 vânătoare scăzută

F03.02 luare / prelevare de fauna (terestră) scăzută

F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj scăzută

F04 luare/prelevare de plante terestre, în general scăzută

F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) scăzută

H Poluare

H05 poluarea solului şi deşeurile solide (cu excepţia evacuărilor) scăzută

H05.01 gunoiul şi deşeurile solide scăzută

J Modificări ale sistemului natural

J01 focul şi combaterea incendiilor scăzută

J01.01 incendii scăzută

K Procesele naturale biotice şi abiotice (fără catastrofe)

K01 procesele naturale abiotice (lente) medie

84


K01.01 eroziune medie

L Evenimente geologice, catastrofe naturale

L05 prăbușiri de teren, alunecări de teren medie

L08 inundații (procese naturale) scăzută

Pot fi făcute următoarele mențiuni:

A. În viitor este posibilă inițierea unor proiecte de energie regenerabilă mai precis

montajul de turbine eoliene. De cele mai multe ori investitorii amplasează aceste

instalații în locațiile în care se dorește construirea unui parc de centrale eoliene;

B. Menținerea unei vârste tinere a arboretelor din sit ca urmare a aplicării

amenajamentului silvic poate reprezenta un pericol pe viitor. Din totalul arboretelor

din aria naturală protejată o bună parte a acestora sunt nepropice cuibăririi speciilor de

răpitoare de zi și noapte, acestea necesitând arbori bătrâni pentru instalarea cuiburilor

precum și pentru asigurarea hranei speciilor de ciocănitori;

C. Abandonul fânețelor/pășunilor va atrage după sine instalarea vegetației arbustive astfel

resursa trofică pentru răpitoarele de zi – rozătoarele - nu mai este disponibilă;

D. În trecut, parțial prezent, specificul productiv agricol al zonei a fost constituit pe lângă

culturile de graminee, de sectorul pomicol. Pe termen mediu o posibilă amenințare cu

caracter sensibil negativ asupra populațiilor speciilor de păsări pentru care a fost

declarat situl îl constituie reluarea activităților din sectorul pomicol. La nivelul sitului

există suprafețe numeroase pe care s-a practicat pomicultura sau încă se mai practică.

O atenție deosebită trebuie acordată corelării obiectivelor prezentului plan de

management cu cele ale Programului Național de Dezvoltare Rurală în special asupra

sub-programului tematic „Cresterea competitivității sectorului pomicol”. Conform

PNDR 2014-2020, submăsura 4. a.1 Investiţii în exploataţii pomicole, prevede

implementarea de proiecte ce vor avea ca scop îmbunătățirea/înființarea de exploatații

agricole. Dintre cheltuielile eligibile amintim:

a) Reconversia plantațiilor existente, inclusiv costurile pentru defrișare, materiale de

plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, plase antigrindină

și drumuri de exploatare;

85

b) Înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare,

sisteme de susţinere, pregatirea solului, lucrări de plantare, plase antigrindină și

drumuri de exploatare;

c) Înființarea de plantaţii cu material săditor și portaltoi, inclusiv costurile pentru

materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare,

plase antigrindină și drumuri de exploatare;

d) Construcția, modernizarea și dotarea spaţiilor de depozitare și a unităților de

procesare la nivelul exploatației.

CAPITOLUL III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE

PĂSĂRI DE IMPORTANŢĂ COMUNIATRĂ

3.1. Aspecte generale referitoare la metodologia de evaluare a stării de conservare a

speciilor de păsări de importanţă comunitară

În baza Directivelor Europene, Directiva Consiliului European 92/43 referitoare la

conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992 şi

Directiva Păsări – Directiva Consiliului European 79/409 privind conservarea păsărilor

sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979, modificată şi completată la 30 noiembrie 2009, ţările din

Uniunea Europeană trebuie să asigure menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi

speciilor de faună şi floră sălbatică de interes comunitar într-un statut de conservare favorabil

pentru a contribui la menţinerea biodiversităţii.

Conform articolului 2 al Directivei Păsări Statele membre iau măsurile necesare pentru a

menține populația speciilor menționate la articolul 1[…toate speciile de păsări care se găsesc

în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre în care este aplicabil tratatul] la un

nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același

timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la

nivelul respectiv.

Conform articolului 4 al Directivei Păsări speciile menționate în anexa I constituie obiectul

unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea

și reproducerea în aria de răspândire.

În articolul 4 la punctul 121 al OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, aprobată prin Legea 49/2011,

scopurile Ariilor Speciale de Protecţie Avifaunistică sunt conservarea, menţinerea şi acolo

unde este cazul refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a

86

habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare mai ales a celor

prevăzute în Anexele nr. 3 şi 4A a actului normativ.

3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativă

Referitor la speciile de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală protejată

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, metodologia comună europeană a fost aplicată pentru

fiecare în parte. În secțiunile ce urmează sunt prezentate concluziile evaluării, detaliate pentru

fiecare specie.

1. Evaluarea stării de conservare pentru specia Hieraaetus pennatus - acvilă mică

Hieraaetus pennatus este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală

protejată pentru reproducere) în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, cu

efective populaționale estimate la 3-5 perechi conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix iar apoi

efectivul populațional al speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat,

cu cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost estimată prin observații directe în

cadrul sitului la care se adaugă estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu

mărimea habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei

Hieraaetus pennatus a fost evaluată la 15 – 18 perechi. În lipsa unor date istorice privind

mărimea populaţiei speciei în zonă, considerăm că valoarea de referinţă favorabilă pentru

specie în sit este de aproximativ 15 – 20 perechi.

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei specie este stabilă.

Suprafața propice a habitatului speciei Hieraaetus pennatus în aria naturală protejată este de

31.831,60 ha şi este format din: pajiști naturale, stepe – 6.574,50 ha, terenuri agricole -

1.457,90 ha, păduri de foioase – 23.497,40 ha şi vii și livezi – 301,80 ha. Pentru calcularea

suprafeței adecvate a habitatului speciei au fost luate în calcul toate habitatele ce oferă

condiții de cuibărit pentru această specie, precum și acele habitate ce oferă condiții de hrănire.

Astfel, conform metodologiei de evaluare a stării de conservare se poate considera că:

- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Hieraaetus pennatus

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Hieraaetus

pennatus este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Hieraaetus pennatus

în viitor, este considerată favorabilă.

87

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Hieraaetus pennatus este favorabilă.

Specia poate fi afectată de eventuale tăieri masive de pădure sau de transformarea pajiștilor în

terenuri agricole.

2. Evaluarea stării de conservare pentru specia Circaetus gallicus - şerpar

Circaetus gallicus este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată

pentru reproducere) în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, cu efective

populaționale estimate la 3-5 perechi conform datelor din Formularul Standard Natura 2000.

Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix iar apoi efectivul

populațional al speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat, cu

cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost estimată prin observații directe în cadrul

sitului la care se adaugă estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea

habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Circaetus

gallicus a fost evaluată la 5 – 8 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei

speciei în zonă, considerăm că valoarea de referinţă favorabilă pentru specie în sit este de

aproximativ 5 – 10 perechi.


Suprafața propice a habitatului speciei Circaetus gallicus în aria naturală protejată este de






- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Circaetus gallicus este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Circaetus gallicus

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Circaetus gallicus.

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Circaetus gallicus este favorabilă.


terenuri agricole.

88

3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Pernis apivorus - viespar

Pernis apivorus este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată


populaționale estimate la 35 - 50 perechi conform datelor din Formularul Standard Natura

2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix iar apoi





Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Pernis

apivorus a fost evaluată la 50 – 60 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea

populaţiei speciei în zonă, considerăm că valoarea de referinţă favorabilă pentru specie în sit

este de aproximativ 50 – 60 perechi.


Suprafața propice a habitatului speciei Pernis apivorus în aria naturală protejată este de






- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Pernis apivorus este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Pernis apivorus

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Pernis apivorus

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Pernis apivorus este favorabilă.


terenuri agricole.

4. Evaluarea stării de conservare pentru specia Crex crex - cârstelul de câmp

Crex crex este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată pentru

reproducere) în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, cu efective


2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix, pe timpul

89

nopții în au fost ascultaţi masculii cântători. Punctele au fost selectate în habitatele

caracteristice speciei. Apoi efectivul populațional al speciei a fost evaluat prin metoda

extrapolării pe suprafața de habitat, cu cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost

estimată prin observații directe în cadrul sitului la care se adaugă estimarea disponibilității

condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Crex crex

a fost evaluată la 120 – 150 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei




Suprafața propice a habitatului speciei Crex crex în aria naturală protejată este de 8.334,20 ha

şi este format din: pajiști naturale, stepe – 6.574,50 ha, terenuri agricole - 1.457,90 ha, păduri

de foioase – 23.497,40 ha şi vii și livezi – 301,80 ha. Pentru calcularea suprafeței adecvate a

habitatului speciei au fost luate în calcul toate habitatele ce oferă condiții de cuibărit pentru

această specie, precum și acele habitate ce oferă condiții de hrănire.


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Crex crex este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Crex crex este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Crex crex

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Crex crex este favorabilă.

5. Evaluarea stării de conservare pentru specia Caprimulgus europaeus - caprimulg,

mulge – capre, lipitoare

Caprimulgus europaeus este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală


efective populaționale estimate la 90 - 150 perechi conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix, pe

timpul nopții în au fost ascultaţi masculii cântători. Punctele au fost selectate în habitatele

caracteristice speciei. Apoi efectivul populațional al speciei a fost evaluat prin metoda

extrapolării pe suprafața de habitat, cu cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost

estimată prin observații directe în cadrul sitului la care se adaugă estimarea disponibilității

condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

90

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Crex crex

a fost evaluată la 80 – 100 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei




Suprafața propice a habitatului speciei Caprimulgus europaeus în aria naturală protejată este

de 8.334,20 ha şi este format din: pajiști naturale, stepe – 6.574,50 ha, terenuri agricole -





- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Caprimulgus europaeus

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Caprimulgus

europaeus este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Caprimulgus

europaeus

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Caprimulgus europaeus este favorabilă.

6. Evaluarea stării de conservare pentru specia Alcedo atthis - pescăraș albastru,

pescărel albastru, Ivan pescarul

Specia Alcedo atthis nu a fost observată în timpul observațiilor în teren, prin urmare

considerăm că starea de conservare a speciei în sit este necunoscută. Habitatele potrivite

pentru cuibăritul speciei nu sunt întâlnite în sit, deoarece malurile râurilor din aria naturală

protejată nu oferă condiții potrivite pentru cuibăritul speciei, acestea fiind puternic erodate și

în proces contiunuu de eroziune. De asemenea, inundațiile frecvente împiedică cuibăritul

speciei.

7. Evaluarea stării de conservare pentru specia Lanius collurio - sfrânciocul roșiatic

Lanius collurio este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată


populaționale estimate la 800 – 1200 perechi conform datelor din Formularul Standard Natura

2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix. Punctele au

fost selectate în habitatele caracteristice speciei. Apoi efectivul populațional al speciei a fost

91

evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat, cu cerințe specifice speciei.

Populația de referință a fost estimată prin observații directe în cadrul sitului la care se adaugă

estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe care

specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Lanius

collurio a fost evaluată la 1000 - 1400 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea


este de aproximativ 1000 - 1400 perechi.


Suprafața propice a habitatului speciei Lanius collurio în aria naturală protejată este de






- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Lanius collurio este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Lanius collurio

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Lanius collurio

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Lanius collurio este favorabilă, pe viitor

abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului şi restructurarea deţinerii terenului

agricol având un impact negativ de nivel mediu.

8. Evaluarea stării de conservare pentru specia Anthus campestris - fâsă de câmp

Anthus campestris este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală


efective populaționale estimate la 90 – 160 perechi conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct fix.

Punctele au fost selectate în habitatele caracteristice speciei. Apoi efectivul populațional al

speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat, cu cerințe specifice

speciei. Populația de referință a fost estimată prin observații directe în cadrul sitului la care se

adaugă estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe

care specia le-ar putea utiliza.

92

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Anthus

campestris a fost evaluată la 140 - 190 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Anthus campestris în aria naturală protejată este de

6.574,50 ha fiind formată din pajiști natural şi stepe. Pentru calcularea suprafeței adecvate a




- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Anthus campestris este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Anthus campestris

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Anthus campestris

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Anthus campestris este favorabilă, pe

viitor abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului şi restructurarea deţinerii terenului


9. Evaluarea stării de conservare pentru specia Lanius minor - sfrâncioc cu frunte

neagră

Lanius minor este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată









Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Lanius

minor a fost evaluată la 30 - 50 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei


aproximativ 30 - 50 perechi.

93


Suprafața propice a habitatului speciei Lanius minor în aria naturală protejată este de 8.334,20

ha şi este format din: pajiști naturale, stepe – 6.574,50 ha, terenuri agricole - 1.457,90 ha,

păduri de foioase – 23.497,40 ha şi vii și livezi – 301,80 ha. Pentru calcularea suprafeței

adecvate a habitatului speciei au fost luate în calcul toate habitatele ce oferă condiții de

cuibărit pentru această specie, precum și acele habitate ce oferă condiții de hrănire.


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Lanius minor este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Lanius minor este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Lanius minor

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Lanius minor este favorabilă, pe viitor

abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului şi restructurarea deţinerii terenului


10. Evaluarea stării de conservare pentru specia Ficedula albicollis - muscar gulerat

Ficedula albicollis este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală


efective populaționale estimate la 3000 - 4000 perechi conform datelor din Formularul

Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii din punct

fix. Punctele au fost selectate în habitatele caracteristice speciei. Apoi efectivul populațional

al speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat, cu cerințe specifice

speciei. Populația de referință a fost estimată prin observații directe în cadrul sitului la care se

adaugă estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe

care specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Ficedula

albicollis a fost evaluată la 5000 - 6000 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Ficedula albicollis în aria naturală protejată este de

23.497,40 ha şi este formată din pădurile de foioase. Pentru calcularea suprafeței adecvate a

94




- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Ficedula albicollis este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Ficedula

albicollis este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Ficedula albicollis

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Ficedula albicollis este favorabilă, pe

viitor replantarea pădurii cu copaci nenativi, îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de

uscare şi exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală având un impact negativ

de nivel mediu, iar folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure un impact

negativ scăzut.

11. Evaluarea stării de conservare pentru specia Ficedula parva - muscar mic

Ficedula parva este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată









Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Ficedula

parva a fost evaluată la 800 - 1200 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Ficedula parva în aria naturală protejată este de

23.497,40 ha şi este formată din pădurile de foioase. Pentru calcularea suprafeței adecvate a




95

- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Ficedula parva este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Ficedula parva

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Ficedula parva

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Ficedula parva este favorabilă, pe viitor

replantarea pădurii cu copaci nenativi, îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare şi

exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală având un impact negativ de nivel

mediu, iar folosirea biocidelor, hormonilor şi chimicalelor în pădure un impact negativ

scăzut.

12. Evaluarea stării de conservare pentru specia Lullula arborea - ciocârlie de pădure

Lullula arborea este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată









Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Lullula

arborea a fost evaluată la 80 - 140 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Lullula arborea în aria naturală protejată este de

1.074,69 ha şi este formată din pădurile în tranziţie. Pentru calcularea suprafeței adecvate a




- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Lullula arborea este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Lullula arborea

este favorabilă;

96

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Lullula arborea

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Lullula arborea este favorabilă.

Specia poate fi afectată de eventuale tăieri masive de pădure sau de transformarea pajiștilor

în terenuri agricole.

13. Evaluarea stării de conservare pentru specia Sylvia nisoria - silvie porumbacă

Sylvia nisoria este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală protejată









Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Sylvia

nisoria a fost evaluată la 10 - 30 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Sylvia nisoria în aria naturală protejată este de

7.649,19 ha şi este formată din pajiști naturale, stepe – 6.574,50 ha şi habitate de păduri în

tranziție – 1.074,69 ha. Pentru calcularea suprafeței adecvate a habitatului speciei au fost luate

în calcul toate habitatele ce oferă condiții de cuibărit pentru această specie, precum și acele

habitate ce oferă condiții de hrănire.


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Sylvia nisoria este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Sylvia nisoria este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Sylvia nisoria

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Sylvia nisoria este favorabilă.

Specia poate fi afectată de tăieri de aliniamente de arbori sau de distrugerea coloniilor de

corvide.

97

14. Evaluarea stării de conservare pentru specia Strix uralensis - huhurez mare

Strix uralensis este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei, cu efective populaționale estimate la 18 - 20 perechi conform datelor din Formularul

Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii de tip

„playback”, selectându-se semi-aleatoriu transecte care urmăresc drumurile forestiere. Apoi





Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Strix

uralensis a fost evaluată la 80 - 120 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Strix uralensis în aria naturală protejată este de

23.497,40 ha şi este formată din păduri de foioase. Pentru calcularea suprafeței adecvate a




- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Strix uralensis este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Strix uralensis

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Strix uralensis

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Strix uralensis este favorabilă.

Specia poate fi afectată de eventuale tăieri masive de pădure.

15. Evaluarea stării de conservare pentru specia Aegolius funereus - minuniță

Specia Aegolius funereus nu a fost observată în timpul observațiilor în teren, prin urmare

considerăm că starea de conservare a speciei în sit este necunoscută. Întrucât habitatele preferate

de specie sunt reprezentate de păduri de conifere situate la altitudini ridicate, prezența speciei în sit

ar putea fi limitată la partea vestică a acestuia, însă în număr mic.

98

16. Evaluarea stării de conservare pentru specia Bubo bubo - buhă, bufniță

Bubo bubo este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei,

cu efective populaționale estimate la 4 - 6 perechi conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii de tip „playback”,

selectându-se semi-aleatoriu transecte care urmăresc drumurile forestiere. Apoi efectivul

populațional al speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe suprafața de habitat, cu

cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost estimată prin observații directe în cadrul

sitului la care se adaugă estimarea disponibilității condițiilor de cuibărit în raport cu mărimea

habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Bubo

bubo a fost evaluată la 4 - 6 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei


aproximativ 4 - 6 perechi.


Suprafața propice a habitatului speciei Bubo bubo în aria naturală protejată este de 23.497,40

ha şi este formată din păduri de foioase. Pentru calcularea suprafeței adecvate a habitatului

speciei au fost luate în calcul toate habitatele ce oferă condiții de cuibărit pentru această

specie, precum și acele habitate ce oferă condiții de hrănire.


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Bubo bubo este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Bubo bubo este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Bubo bubo

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Bubo bubo este favorabilă.


17. Evaluarea stării de conservare pentru specia Dryocopus martius - ciocănitoare

neagră

Dryocopus martius este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei, cu efective populaționale estimate la 15 - 25 perechi conform datelor din Formularul

Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii de tip

„playback”, fiecare locație de monitorizare constând într-o grupare de puncte de monitorizare

încadrate într-un pătrat cu latura de 2 km, pentru a facilita accesul și a crește eficiența. Apoi

99






Dryocopus martius a fost evaluată la 100 - 150 perechi. În lipsa unor date istorice privind


specie în sit este de aproximativ 100 - 150 perechi.


Suprafața propice a habitatului speciei Dryocopus martius în aria naturală protejată este de





- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Dryocopus martius este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Dryocopus

martius este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Dryocopus martius

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Dryocopus martius este favorabilă.


18. Evaluarea stării de conservare pentru specia Dendrocopos syriacus - ciocănitoare

de grădini

Dendrocopos syriacus este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141

Subcarpaţii Vrancei, cu efective populaționale estimate la 10 -15 perechi conform datelor din

Formularul Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii

de tip „playback”, fiecare locație de monitorizare constând într-o grupare de puncte de

monitorizare încadrate într-un pătrat cu latura de 2 km, pentru a facilita accesul și a crește

eficiența. Apoi efectivul populațional al speciei a fost evaluat prin metoda extrapolării pe

suprafața de habitat, cu cerințe specifice speciei. Populația de referință a fost estimată prin

observații directe în cadrul sitului la care se adaugă estimarea disponibilității condițiilor de

cuibărit în raport cu mărimea habitatelor pe care specia le-ar putea utiliza.

100


Dendrocopos syriacus a fost evaluată la 10 - 15 perechi. În lipsa unor date istorice privind




Suprafața propice a habitatului speciei Dendrocopos syriacus în aria naturală protejată este de

23.799,20 ha şi este formată din păduri de foioase – 23.497,40 ha şi vii și livezi – 301,80 ha.

Pentru calcularea suprafeței adecvate a habitatului speciei au fost luate în calcul toate

habitatele ce oferă condiții de cuibărit pentru această specie, precum și acele habitate ce oferă

condiții de hrănire.


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Dendrocopos syriacus

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Dendrocopos

syriacus este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Dendrocopos syriacus

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Dendrocopos syriacus este favorabilă.


19. Evaluarea stării de conservare pentru specia Dendrocopos medius - ciocănitoare de

stejar

Dendrocopos medius este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141

Subcarpaţii Vrancei, cu efective populaționale estimate la 170 - 250 perechi conform datelor

din Formularul Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat

observaţii de tip „playback”, fiecare locație de monitorizare constând într-o grupare de puncte

de monitorizare încadrate într-un pătrat cu latura de 2 km, pentru a facilita accesul și a crește






Dendrocopos medius a fost evaluată la 170 - 250 perechi. În lipsa unor date istorice privind



101


Suprafața propice a habitatului speciei Dendrocopos medius în aria naturală protejată este de





- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Dendrocopos medius

este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Dendrocopos

medius este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Dendrocopos medius

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Dendrocopos medius este favorabilă.


20. Evaluarea stării de conservare pentru specia Picus canus - ghionoaie sură

Picus canus este o specie rezidentă în aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei, cu efective populaționale estimate la 55 - 150 perechi conform datelor din

Formularul Standard Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii

de tip „playback”, fiecare locație de monitorizare constând într-o grupare de puncte de

monitorizare încadrate într-un pătrat cu latura de 2 km, pentru a facilita accesul și a crește





Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Picus

canus a fost evaluată la 100 - 150 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Picus canus în aria naturală protejată este de 23.799,20

ha şi este formată din păduri de foioase – 23.497,40 ha şi vii și livezi – 301,80 ha. Pentru

calcularea suprafeței adecvate a habitatului speciei au fost luate în calcul toate habitatele ce

oferă condiții de cuibărit pentru această specie, precum și acele habitate ce oferă condiții de

hrănire.

102


- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Picus canus este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Picus canus este

favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Picus canus

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Picus canus este favorabilă.


21. Evaluarea stării de conservare pentru specia Emberiza hortulana - Presura de

grădină

Emberiza hortulana este o specie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria naturală


efective populaționale estimate la 40 - 60 perechi conform datelor din Formularul Standard

Natura 2000. Pentru monitorizarea acestei specii s-au realizat observaţii de tip observarea din

punct fix, selectându-se aleatoriu 24 de pătrate de 2 X 2 km. Pentru fiecare pătrat s-au format

25 de puncte din care observatorul a ales cele 10 puncte unde a numărat păsările. Apoi





Astfel conform datelor colectate din teren și prin analiza acestora, populația speciei Emberiza

hortulana a fost evaluată la 40 - 60 perechi. În lipsa unor date istorice privind mărimea




Suprafața propice a habitatului speciei Emberiza hortulana în aria naturală protejată este de






- Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei Emberiza hortulana este

favorabilă;

103

- Starea de conservare din punct de vedere a habitatului pentru specia Emberiza

hortulana este favorabilă;

- Starea de conservare din punct de vedere al perspectivei speciei Emberiza hortulana

În concluzie, starea globală de conservare a speciei Emberiza hortulana este favorabilă.

Specia poate fi afectată de eventuale tăieri masive de pădure sau de transformarea pajiștilor

în terenuri agricole.

CAPITOLUL IV. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul managementului

Planul de management s-a elaborat în vederea identificării strategiei de management a ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei și stabilirii măsurilor de management și

de monitorizare, astfel încât să fie îndeplinite obiectivele pentru care această arie protejată a

fost desemnată.

4.2. Obiectivele generale, specifice și acțiuni

4.2.1. Obiective generale

1. Conservarea şi managementul speciilor de păsări de importanţă comunitară din cadrul

ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi a habitatelor acestora

2. Monitoringul biodiversităţii

3. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSPA0141

Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea durabilităţii managementului

4. Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi a grupurilor interesate

privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea

realizării obiectivelor planului de management al ariei naturale protejate ROSPA0141

Subcarpaţii Vrancei

5. Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile

de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0141


6. Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil prin intermediul

valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra mediului

4.2.2. Obiective specifice şi acțiuni

Obiective specifice de conservare a speciilor de păsări și de management a ariei naturale

protejate şi acțiuni ce trebuiesc implementate

104

Tabelul nr. 16

1. obiectiv general - conservarea şi managementul speciilor de păsări de importanţă

comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi a

habitatelor acestora

A. obiectiv specific - menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de

păsări de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei

acțiuni

a) menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din

cadrul ariei naturale protejate

b) stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi limitarea/controlul

activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecţia

speciilor de răpitoare

c) menţinerea lemnului mort și a arborilor bătrâni pentru asigurarea condiţiilor

specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori, în special pentru specia

Dendrocopos medius

d) interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din aria


e) menţinerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitari, tufişuri,

margini înierbate - pe pajişti şi terenuri arabile, şi a aliniamentele de arbori

f) prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren în perimetrului ariei naturale

protejate

B. obiectiv specific - dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale

speciilor de păsări dependente de terenurile agricole

acțiuni

a) menţinerea calităţii habitatului pentru speciile Crex crex, Lanius minor, Lanius

collurio, Lullula arborea, Sylvia nisoria, Emberiza hortulana, Anthus campestris prin

reglementarea păşunatului în aria naturală protejată

b) implementarea legislaţiei referitoare la numărul de câini însoţitori permis la o

stână în aria naturală protejată

c) menţinerea calităţii fâneţelor ca habitat de vânătoare pentru sfrâncioci şi Crex

crex

d) administrarea terenurilor arabile din aria naturală protejată în scopul menţinerii

acestora ca teritorii de vânătoare pentru răpitoarele de zi Hieraaetus pennatus,

105

Circaetus gallicus şi Pernis apivorus şi de noapte Strix uralensis, Bubo bubo

e) dezvoltarea unui plan pentru evidența terenurilor arabile și a tufărișurilor ca

zone tampon pentru pășuni, păduri și suprafețe agricole

2. obiectiv general - monitoringul biodiversităţii

C. obiectiv specific - monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

acțiuni a) monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale

protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

3. obiectiv general - administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea durabilităţii managementului

D. obiectiv specific - asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul

menţinerii stării de conservare favorabile a speciilor de interes conservativ şi a habitatelor în

care acestea trăiesc, cuibăresc şi/sau se hranesc

acțiuni

a) găsirea unui custode pentru aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei şi apoi respectarea convenției de custodie

b) organizarea de întâlniri pentru funcţionarea structurii de administrare

c) asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

d) colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce

vizează potenţialul ariei naturale protejate: cercetare, proiecte de conservare

implementate în zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit, etc.

e) implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţilor locale pentru

realizarea unui management participativ

E. obiectiv specific - asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

acțiuni

a) elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi

management pentru atingerea scopului principal al planului de management din

resurse proprii

b) identificarea unor noi surse de finanţare şi elaboarea unor proiecte de conservare

cu finanţare externă

c) întocmirea planurilor de lucru anuale

F. obiectiv specific - limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice

ariei naturale protejate: braconaj, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare,

managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale

acțiuni a) dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul

106

ariei naturale protejate

b) implicarea activă a custodelui sitului – în cazul lipsei custodelui, implicarea

activă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, în evaluarea

activităţilor/resurselor cinegetice

c) crearea unor gropi de gunoi ecologice în afara perimetrului ariei naturale

protejate

d) parteneriate cu Jandarmeria, Garda de mediu, Direcţiile Silvice Vrancea şi

Buzau, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, gestionarii fondurilor de

vânătoare şi alte instituţii relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat

e) stabilirea unor reguli stricte și a unor perioade precis delimitate de vânătoare,

care să nu se suprapună peste perioadele de cuibărit și de creștere a puilor.

f) întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui

sistem de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor

g) acordarea de avize pentru proiectele şi planurile/programele care se realizează pe

teritoriul ariei naturale protejate

h) implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediată a delictelor

i) asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale

protejate

j) monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor

necesare către autorităţile relevante

k) prevenierea incendiilor în pădure, prin conștientizarea populației și combaterea

incendiilor, prin semnatrea protocoalelor cu dministratorii fondului forestier –

ocoalele silvice, pompieri, şi autoritaţile locale

l) permiterea accesului cu vehicule motorizate, în scop recreativ, în fondul forestier

doar pe trasee cu destinație specială, ce ocolesc zonele de cuibărit ale speciilor de

răpitoare

4. obiectivul general - creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi a

grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea

sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al ariei naturale


G. obiectiv specific - promovarea valorilor naturale din cadrul ariei naturale protejate

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei prin intermediul materialelor informative, site-ului web şi

altor mijloace de comunicare

107

acțiuni

a) crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei

b) realizarea site-ului web al ariei naturale protejate şi actualizarea permanentă a

acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi publicul larg

c) realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul ariei

naturale protejate şi în aria naturală protejată

d) realizarea de de materiale informative referitoare la aria naturală protejată şi de

promovarea a valorilor naturale, culturale şi istorice ale acesteia

H. obiectiv specific - desfăşurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind

biodiversitatea din cadrul ariei naturale protejate

acțiuni

a) realizarea unei campanii de conştientizare privind aria naturală protejată,

importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice

b) implementarea unor activităţi educaţionale: cercuri tematice, ziua Internaţională

a Păsărilor – 1 aprilie, ziua Internaţională a Pădurilor – 21 martie, ziua Mondială a

Mediului – 5 iunie, etc., pentru a informa populaţia locală cu privire la importanţa

speciilor de păsări din cadrul din cadrul ariei naturale protejate

c) realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi istorice din

cadrul şi vecinătatea ariei naturale protejate

d) realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a speciilor de păsări,

a ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni ce vor cuprinde şi lecţii în natură

e) evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări, mai ales faţă de

răpitoarele de zi şi de noapte şi caprimulg

5. obiectiv general - promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură

suportul pentru speciile de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală


I. obiectiv specific - promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere

acțiuni

a) includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate -

măsurile referitoare la habitatele forestiere - în amenajamentul silvic

b) asigurarea stabilității pădurilor ripariene prin neintervenția în imediata vecinătate

a cursului de apă

c) împăduriri cu specii autohtone

J. obiectiv specific - promovarea utilizării durabile a pajiştilor/păşunilor şi terenurilor agricole

acțiuni a) elaborarea unui ghid cuprinzând bune practici de administrare a

108

pajiştilor/păşunilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor

b) includerea măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor/păşunilor şi în

contractele de închiriere a acestora

K. obiectiv specific - promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau

în vecinătatea ariei naturale protejate

acțiuni

a) luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de

elaborare a planurilor de urbanism, amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor şi

a tuturor modurilor de utilizare a resurselor

b) dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu posibil impact

negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu respectarea

măsurilor de conservare specifice

L. obiectiv specific - promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichetate cu

sigla ariei naturale protejate

acțiuni

a) promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în cadrul

comunităţilor locale

b) elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custodele ariei

naturale protejate, în colaborare cu autorităţile locale, prin conferirea identităţii de

provenienţă a produselor de pe teritoriul ariei naturale protejate

6. obiectivul general - crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism


asupra mediului

M. obiectiv specific - promovarea turismului în cadrul ariei naturale protejate prin intremediul

valorilor naturale, culturale şi istorice locale

acțiuni

a) elaborarea unui plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin formarea

unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă

b) realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind includerea în

activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale

4.2.3. Detalierea obiectivelor și acţiunilor

4.2.3.1. Obiectiv general: Conservarea şi managementul speciilor de păsări de

importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei şi a habitatelor acestora

109

A.Obiectiv specific - menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de


Vrancei

Acţiunea 1. Menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile forestiere din


Descriere: În acest sens custodele sitului, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru

Protecţia Mediului Vrancea, va organiza întâlniri periodice cu reprezentanții ocoalelor silvice

de stat şi private pentru coroborarea şi armonizarea amenajamentelor silvice existente sau nou

dezvoltate pe suprafaţa ariei naturale protejate astfel încât un astfel de mozaic să se menţină în

permanență la nivelul întregului sit. Speciile care beneficiază de această măsură sunt în primul

rând speciile de ciocănitori (atât habitat de cuibărit cât şi de hrănire), dar și specii precum

răpitoarele de zi şi de noapte.

Perioada de timp: după aprobarea planului de management se va corela cu prevederile

următorului amenajament silvic

Responsabili: custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia

pentru Protecţia Mediului Vrancea, ocoale silvice de stat şi private de pe suprafaţa sitului

Rezultate aşteptate: menţinerea habitatelor forestiere caracteristice majorităţii speciilor de

păsări protejate din aria naturală

Indicatori de succes: mozaic de arborete cu vârste diferit emenţinut la nivelul sitului

Prioritate: mare

Acţiunea 2. Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi limitarea/controlul

activităţilor forestiere în zona tampon, în perioada de cuibărit pentru protecţia speciilor de

răpitoare

Descriere: Lucrările silvice în imediata apropiere a cuiburilor speciilor de păsări răpitoare, în

special dacă sunt desfăşurate în prima parte a sezonului de cuibărit, pot compromite succesul

reproductiv în acel an. În acest sens, în perimetrul cuiburilor identificate se vor institui

următoarele tipuri de zone tampon:

- Zona 1 - se va stabili o zonă tampon permanentă în jurul cuibului cu o rază de 50 m.

Această zonă va avea scopul de a asigura o protecție permanentă a cuibului, prin

interzicerea/prevenirea degradării habitatului și interzicerea activităților care pot

deranja păsările pe tot parcursul perioadei în care acestea ocupă cuibul: 15 martie – 15

august. În teren, zona se va marca cu vopsea galbenă limitele cercului cu raza de 50 m

110

având în centru cuibul, pe arbori din 50 în 50 m pe. Identificarea cuiburilor se va face

pe baza hărţilor de distribuţie a speciilor de răpitoare care sunt prezentate ca anexe la

prezentului plan de management.

- Zona 2 – se va stabili o zonă tampon în jurul cuibului cu o rază de 100 m în jurul

cuibului, în timpul sezonului de cuibărit. În cadrul acestei zone se vor interzice orice

fel de lucrări și activități în perioada de cuibărit a speciilor identificate. Sezonul de

cuibărit variază în funcție de specia vizată și trebuie să cuprindă următoarele activități

ale păsărilor: ocuparea cuibului, depunerea pontei, clocirea pontei, eclozarea puilor și

creșterea puilor până devin zburători.

- Zona 3 – se va institui o zonă tampon pe o rază de 3 km în jurul cuiburilor de răpitoare

mari, în cadrul căreia se vor interzice dezvoltarea proiectelor de infrastructură, cu

excepția celor destinate managementului silvic. Respectarea acestei măsuri va preveni

mortalitatea răpitoarelor mari ca urmare a coliziunii, electrocutării.

Activități interzise în Zona 1 și 2:

- Operațiuni realizate cu ajutorul mașinilor: tăieri, rărituri, degajări etc.;

- Lucrări necesare pentru managementul pădurilor: stropiri, plantări, îngrădiri etc.;

- Construirea de drumuri forestiere noi;

- Vânătoarea;

- Folosirea drumurilor forestiere existente de către publicul larg;

- Zboruri cu elicopterul și alte aeronave mai jos de 1000 m altitudine, cu excepția

celor ce implică sănătatea și siguranța populației.

În zona tampon 2 activitățile enumerate mai sus se pot realiza numai în afara perioadei de

cuibărit.

Perioada de timp: permanent


pentru Protecţia Mediului Vrancea, ocoale silvice de stat şi private

Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile menţionate

Indicatori de succes: deranjul prin activităţi silvice al cuiburilor cunoscute eliminat

Prioritate: mare

Acţiune 3. Menţinerea lemnului mort și a arborilor bătrâni pentru asigurarea condiţiilor

specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori, în special pentru specia Dendrocopos

medius

111

Descriere: Existența și cantitatea disponibilă de lemn mort este un factor esenţial pentru

prezenţa speciilor de ciocănitori, în special pentru specia Dendrocopos medius. În consecinţă,

pentru toate subparcelele silvice, în cazul unor intervenţii - lucrări de îngrijire sau exploatări

forestiere se va lăsa un număr de 2-3 arbori/ha din categoria iescarilor, arborilor groşi,

scorburoşi, parţial uscaţi, în funcţie de particularităţile fiecărui arboret. O atenţie deosebită se

va acorda tăierilor definitive în parchetele de exploatare. Măsura este una importantă și

fezabilă doar în cazul în care se vor evita extragerile ilegale a lemnului lăsat pe picior. În

urma deplasărilor în teren au fost observat faptul că lemnul mort este îndepărtat de către

localnici pentru a asigura lemnul de foc.




Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite pentru speciile menţionate

Indicatori de succes: arbori păstraţi conform descrierii activităţii

Prioritate: mare

Acțiune 4. Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din aria naturală


Descriere: În pădurile din aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei vor fi

permise doar degajările efectuate manual sau cu motounelte speciale, degajările chimice fiind

interzise.




Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite

Indicatori de succes: absenţa degajărilor şi curăţărilor chimice

Prioritate: mare

Acțiune 5. Menţinerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori solitari, tufişuri,

margini înierbate - pe pajişti şi terenuri arabile şi a aliniamentele de arbori

Descriere: Aliniamentele de arbori şi arborii solitari reprezintă unul dintre habitatele preferate

de cuibărit, în special pentru speciile Lanius minor și Lanius collurio. Pentru a menţine acest

habitat se va:

112

- interzice tăierea arborilor izolaţi sau a pâlcurilor de arbori situaţi pe pajişti, păşuni,

teren cultivabil sau la marginea parcelelor de teren agricol;

- custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru

Protecţia Mediului Vrancea, va emite avizul pentru lucrările de îndepărtare a

aliniamentelor de arbori doar când sunt incluse măsuri obligatorii de replantare în

aceleaşi zone sau în alte zone deschise cu specii similare autohtone.

În cazul păşunilor abandonate, degradate, acestea vor fi readuse la stadiul de păşune şi

menţinute ca atare, cu menţinerea elementelor de peisaj – tufişuri, arbori izolaţi, pâlcuri de

arbori - la marginea acestora. De asemenea, recomandăm plantarea de aliniamente de arbori în

lungul drumurilor județene, comunale sau agricole, măsură ce va asigura mentinerea unei stări

de conservare favorabile pentru sfâncioci.



pentru Protecţia Mediului Vrancea

Parteneri de implementare: autoritățile locale, Administraţii Judeţene de Drumuri şi Poduri,

Compania Natională de Drumuri şi Poduri

Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile cuibăritoare în aliniamentele de

arbori şi arbori solitari

Indicatori de succes: proporţia existentă a aliniamentelor de arbori şi a arborilor solitari

menţinută

Prioritate: medie

Acțiune 6. Prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren în perimetrului ariei naturale

protejate

Descriere: Se recomandă, acolo unde este posibil, împădurirea malurilor râurilor și crearea

unor canale laterale în zonele plane, ca locuri de deversare, în cazul viiturilor. Astfel malurile

se stabilizează cu ajutorul sistemului radicular. Speciile cu care recomandăm a se realiza

împădurile sunt autohtone, fără a modifica habitatele sitului. Se recomandă speciile de Salix.

Se crează astfel o barieră naturală în fața facorilor mecanici ce deteremină eroziunea. De

asemenea este necesară păstrarea suprafețelor de prundiș, pentru menținerea habitatelor

deschise din preajma râurilor. Se recomandă așadar limitarea balastierelor.



pentru Protecţia Mediului Vrancea, ocoalele silvice de stat şi private ce administrază păduri în

113

perimetrul ariei naturale protejate, autoritaţile locale, Sistemul de Gospodărire a Apelor

Vrancea

Rezultate aşteptate: crearea/menţinerea habitatelor specific pentru speciile de păsări ce prefer

habitatele riverane

Indicatori de succes: malurile râurilor stabile

Prioritate: medie

B. Obiectiv specific - Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice

ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole

Acțiune 1. Menţinerea calităţii habitatului pentru speciile Crex crex, Lanius minor, Lanius

collurio, Lullula arborea, Sylvia nisoria, Emberiza hortulana, Anthus campestris prin

reglementarea păşunatului în aria naturală protejată

Descriere: Speciile enumerate sunt dependente de calitatea pajiştilor şi/sau a terenurilor

agricole, folosite fie ca habitat de cuibărire, fie ca habitat de hrănire. Suprapăşunatul poate

duce la degradarea compoziţiei floristice specifice şi a solului, care au drept consecinţă

diminuarea resurselor trofice necesare pentru aceste specii. Valoarea maximă admisă în aria

naturală protejată este de 1 UVM - unitate vită mare/ha. Păşunatu se va reglementarea prin

realizarea unui proiect de amenajament pastoral, conform „Art. 8.(1) Modul de gestionare a

pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii” din HOTĂRÂREA

privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi

exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar

nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1064/2013. Acesta oferă o bază de date

necesară practicării unui păşunat raţional. Proiectele de amenajamente pastorale se întocmesc

de către un grup de lucru format din specialişti din cadrul consiliilor locale, din cadrul

camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean și din cadrul direcţiilor

judeţene pentru agricultură, iar pentru păşunile împădurite îndrumarea tehnică se asigură de

specialiști din cadrul Comisariatului de Regim Silvic și de Vânătoare Focşani. Astfel se va

stabili capacitatea maximă de suport diferenţiată în funcţie de tipul de păşune, pentru a se

evita suprapăşunatul.

În funcţie de rezultatul studiului, custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu

există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, va modifica valoarea maximă de

UVM admisă/ha diferenţiat pe tipuri de pajişte. Indiferent de nivelul de păşunat, se vor

114

respecta prevederile GAEC7 – “Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel

minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an”. Arderea vegetaţiei, ca măsură de

igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este interzisă, cu excepția cazurilor speciale

prevăzute de legislația în vigoare. Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două

săptămâni de la retragerea apelor.

Perioada de timp: permanent; în primii 2 ani de implementare a planului de management

pentru realizarea proiectului de amenajament pastoral



Parteneri de implementare: consiliie locale, camerele agricole judeţene Vrancea şi Buzău,

direcţiilor judeţene pentru agricultură Vrancea şi Buzău, Comisariatul de Regim Silvic și de

Vânătoare Focşani, facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, organizaţii ale

crescătorilor de animale, proprietar de păşuni.

Rezultate aşteptate: calitatea păşunilor îmbunătăţită, evitarea suprapăşunatului

Indicatori de succes:

- păşunat cu valoare mai mica de 1 UVM /ha

- proiect de amenajament pastoral disponibil prin care se stabileşte capacitatea maximă

de suport diferenţiată în funcţie de tipul de păşune, pentru a se evita suprapăşunatul

Prioritate: mare

Acțiune 2. Implementarea legislaţiei referitoare la numărul de câini însoţitori permis la o stână

în aria naturală protejată

Descriere: În cele mai multe cazuri pe suprafaţa sitului şi în vecinătate, numărul de câini de

stână ce însoţesc turmele de oi depăşeste cu mult numărul maxim prevăzut de lege.

Manifestând frecvent comportament de prădători, aceşti câini au un puternic impact negativ

asupra speciilor de păsări cuibăritoare pe sol, în special asupra puilor nezburători ai acestora,

respectiv asupra mamiferelor mici ce constituie sursă de hrană mai ales pentru speciile de

păsări răpitoare.

Legea nr. 407/2006 - Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, modificată şi

completată prin Legea nr. 149/2015 la art. 23 (1) are următoarele prevederi: în scopul

gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic permiterea însoţirii turmelor şi

cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în

zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei.

115

Pentru combaterea acestui fenomen, se vor efectua patrulări regulate pentru a se verifica

efectivele de câini însoţitori ai turmelor de oi, urmată de aplicarea măsurilor legale.




Parteneri de implementare: gestionarii fondurilor de vânătoare, ocoalele silvice de stat şi

private, Comisariatul de Regim Silvic și de Vânătoare Focşani, Jandarmeria, Poliţia

Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile afectate

Indicatori de succes: numărul câinilor însoţitori conform prevederilor legale

Prioritate: medie

Acțiune 3. Menţinerea calităţii fâneţelor ca habitat de vânătoare pentru sfrâncioci și Crex crex

Descriere: Pentru speciile Crex crex, Lanius minor şi Lanius collurio, dar și specii de păsări

răpitoarele de zi Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus şi Pernis apivorus şi de noapte Strix

uralensis, Bubo bubo, fâneţele mozaicate cu porţiuni de vegetaţie de diferite înălţimi

reprezintă zone favorite de hrănire. Pentru anumite specii o importanţă majoră o are

modalitatea de cosire, un mod de cosire impropriu afectând succesul reproductiv al speciei.

Pentru îndeplinirea cerinţelor acestor specii, în aria natural protejată, cositul cositul poate

începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în unităţile administrativteritoriale

cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile

situate în unităţile administrativ-teritoriale cu altitudini medii mai mici de 600 m), conform

cerinţelor pachetului 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” din setul de plăţi Agro-Mediu, şi

se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia sau începând dintr-o margine a

parcelei în linii paralele până spre marginea opusă a parcelei; pe marginile fiecărei parcele se

va lăsa o bandă necosită, lată de 3 metri. Această bandă poate fi cosită după data de 1

septembrie. Din considerente practice, în cazul parcelelelor cu o suprafaţă sub 1 ha, nu este

obligatorie menţinerea benzii de 3 m. Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa

pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. Utilizarea fertilizanţilor şi a

pesticidelor este interzisă. De asemenea, este interzis aratul sau discuitul pajiştilor şi nu vor fi

realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din

flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate

accidental. Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise, cu excepţia celor operate cu forţă

animal. În pajişti și fâneţe umede valoroase, pentru Crex crex, prima cosire va avea loc după

data de 31 iulie şi se va urma metoda descrisă anterior. Zonele unde se va cosi după data de

116

31 iulie vor fi delimitate pe hartă şi se vor selecta pe baza rezultatelor recensământului speciei

care se va desfăşura în primii 2 ani de implementare a planului. Pășunile inundate nu vor fi

pășunate mai devreme de doua săptămâni de la retragerea apelor. Nu se va afecta regimul

hidrologic al pajiștilor prin drenare, desecare.

Arderea vegetaţiei, ca măsură de igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este interzisă.

Este interzisă depozitarea pe pajişti a deşeurilor de orice natură.

Perioada de timp: permanent, cositul după data de 31 iulie pentru Crex crex va fi implementat

începând cu al 3-lea an de desfăşurare a planului



Parteneri de implementare: facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, proprietari

fâneţe, primării

Rezultate aşteptate: calitatea fâneţelor îmbunătăţită

Indicatori de succes: sistemul de cosire implementat

Prioritate: mare

Acțiune 4. Administrarea terenurilor arabile din aria naturală protejată în scopul menţinerii

acestora ca teritorii de vânătoare pentru răpitoarele de zi Hieraaetus pennatus, Circaetus

gallicus şi Pernis apivorus şi de noapte Strix uralensis, Bubo bubo

Descriere: speciile de răpitoare de zi şi de noapte folosesc terenurile agricole mozaicate,

cultivate în sistem extensiv ca zonă de procurare a hranei. Abundenţa speciilor care constituie

prada acestora este considerabil mai mare în terenurile agricole mozaicate, cu parcele mici,

margini înierbate, tufe/copaci între parcele, decât în terenuri agricole intensiv cultivate, cu

parcele pe suprafeţe mari şi monoculturi. În acest sens, terenurile arabile de pe suprafaţa ariei

naturale protejate se vor cultiva respectând următoarele reguli: se vor cultiva minim 1 cultură

pentru suprafeţele de până la 5 ha, 2 culturi pentru suprafeţele de până la 20 ha şi 3 culturi

pentru suprafeţele de peste 20 ha. Pentru categoriile de 20 ha şi peste, cultura de bază nu poate

depăşi 70% din parcela cultivată, iar fiecare din celelalte culturi trebuie să acopere un minim

de 15%. De asemenea, se recomandă ca pe 2 parcele alaturate să nu fie cultivat acelaşi tip de

cultură. Nu se vor folosi pesticide chimice şi fertilizanţi chimici pe terenurile agricole din aria

naturală protejată, substanţe care pot avea efect nedorit şi asupra altor specii. Vor putea fi

folosite metode alternative, pesticide selective organice.

117

Îngrăşămintele naturale (gunoi de grajd, compost) pot fi aplicate până la echivalentul a maxim

30 kgN/ha numai în perioadele fără îngheţ şi după retragerea apelor de primăvară. Se va

interzice folosirea mustului de gunoi de grajd.



pentru Protecţia Mediului Vrancea, proprietarii de terenuri agricole

Parteneri de implementare: primăriile

Rezultate aşteptate: menţinerea terenurilor agricole la starea actuală de mozaicare

Indicatori de succes: număr mare de parcele agricole, folosirea parcelelor ca teren de

vânătoare de către speciile de răpitoare

Prioritate: medie

Acțiune 5. Dezvoltarea unui plan pentru evidența terenurilor arabile și a tufărișurilor ca zone

tampon pentru pășuni, păduri și suprafețe agricole

Descriere: Necesarul pentru pășunat și terenurile arabile din arie trebuie puse în balanță cu

normele europene în vigoare legate de politicile agricole. Astfel, o evidență mai strictă a

terenurilor arabile este necesară. Prezentul plan de management susține respectarea normelor

de parcele unitare de maxim 4 ha care să fie despărțite de arbuști, zone înierbate sau arbori

care asigură, pe ansamblu, conectivitatea orizontală a habitatelor. Tufărișurile trebuie

menținute, ca și coridoare, pentru că acestea reprezintă o nișă de supraviețuire pentru

numeroase specii care suferă datorită reducerii habitatelor și fragmentării acestora. Pe viitor

custodele, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea,

trebuie să promoveze supravegherea strictă a terenurilor arabile în relație cu menținerea

pășunilor și benzilor tampon - arbori, arbuști, ierburi. Planul de evidență a terenurilor arabile

reprezintă astfel un instrument care furnizează informații pe baza cărora să se poată realiza, în

cazul în care amenințarea privind reducerea tufărișurilor se manifestă, menținerea tufărișurilor

ca rezervor de biodiversitate.



pentru Protecţia Mediului Vrancea, proprietari de terenuri agricole, pășuni și păduri

Parteneri de implementare: primăriile

Rezultate aşteptate: plan pentru evidența terenurilor arabile și a tufărișurilor ca zone tampon

pentru pășuni, păduri și suprafețe agricole

Indicatori de succes: menținerea zonelor tampon pentru pășuni, păduri și suprafețe agricole

118

Prioritate: medie

4.2.3.2. Obiectiv general: Monitoringul biodiversităţii

C. Obiectiv specific - monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei


Activitate 1. Monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale


Descriere: în cadrul acestei activităţi se va elabora planul general de monitorizare/evaluare

pentru speciile de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate, în baza cărora a

fost desemnat acesta. Planul de monitorizare va avea o perioadă de implementare de 5 ani. În

cadrul planului vor fi actualizate protocoalele de monitorizare şi se vor stabili resursele umane

şi materiale necesare desfăşurării. Planul va fi implementat pe perioada de desfăşurare a

planului de management, cu rapoarte anuale de activitate. În alcătuirea planului de

monitorizare se va ţine cont de metodologia şi indicatorii utilizaţi în ,,Raportul privind

inventarierea si evaluarea starii de conservare a peciilor de pasari din ROSPA0141

Subcarpatii Vrancei”, şi care au stat la baza realizării prezentului plan de management. Aceste

informaţii vor fi puse la dipoziţia custodelui, sau în cazul în care nu există custode Agenţia

pentru Protecţia Mediului Vrancea, de Asociaţia UNA E NATURA.

Perioada de timp: planul de monitorizare va fi elaborat în primul an de implementare iar

monitorizarea se va efectua în anii 2, 3, 4 şi 5 de implementare a planului de management.



Parteneri de implementare: facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,

voluntari.

Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la efectivele populaţionale ale speciilor

de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

Indicatori de succes:

- plan de monitorizare realizat şi implementat

- date suplimentare despre efectivele speciilor de importanţă comunitară

- distribuţia detaliată a speciilor de importanţă comunitară cunoscută

Prioritate: mare

119

4.2.3.3. Obiectiv general: Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale

protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea durabilităţii managementului

D. Obiectiv specific - Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul



Acţiune 1. Găsirea unui custode pentru aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei şi apoi respectarea convenției de custodie

Descriere: aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei la această data nu este

administrată de către un custode. O activitate foarte importantă pe care trebuie să o desfăşoare

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea este găsirea unui custode. După aceea, activitatea

de management a ariei se va desfăsura în baza de contractului de custodie încheiat cu

autoritatea de mediu responsabilă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pe baza

prevederilor din acest contract custodele sitului va lua toate măsurile pentru respectarea

drepturilor şi obligaţiilor stipulate, conform legislaţiei în vigoare.

Perioada de timp: anual

Responsabil: custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia


Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea – după încheierea

contractului de custodie, Garda de Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate

Rezultate aşteptate: respectarea obiectivelor şi termenilor din contractul de custodie

Indicatori de succes: întocmirea anuală a raportului de activitate şi a celui privind starea ariei

naturale protejate.

Prioritate: mare

Acţiune 2. Organizarea de întâlniri pentru funcţionarea structurii de administrare

Descrierea: Pentru corelarea activităţilor de pe raza ariei naturale protejate cu asigurarea

atingerii scopului pentru care aceasta a fost desemnată, este necesară organizarea anuală a cel

puţin două întâlniri ale custodelui sitului, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru

Protecţia Mediului Vrancea, cu instituţiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe

raza ariei naturale protejate şi cu reprezentanţi ai proprietarilor de terenuri. Astfel, pentru

avizarea lucrărilor noi şi monitorizarea aplicării planului de management este necesară

convocarea periodică a entităţilor cu interese pe raza ariei naturale protejate. Cooperarea între

instituţii situate la nivel local, judeţean, regional sau naţional reprezintă unul dintre elementele

120

cheie de care depinde aplicarea planului de management. Elaborarea de strategii pentru zona

sitului se va realiza doar prin colaborarea cu administraţia sitului, care va stabili în ce măsură

acestea ţin cont de realităţile existente.

Perioada de timp: de două ori pe an



Parteneri de implementare: Direcţiile Silvice Vrancea şi Buzău, ocoale silvice de stat şi

private, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea – după încheierea contractului de

custodie, autorităţile locale, proprietari privaţi de teren, potenţiali investitori în zonă.

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate

Rezultate aşteptate: corelarea intereselor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor

naturale şi ale proprietarilor de teren cu obiectivele de conservare ale ariei natural protejate

Indicatori de succes: organizarea a minim două întalniri de lucru anuale.

Prioritate: mare

Acţiune 3. Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate

Descrierea: În conformitate cu prevederile contractului de administrare, în cazul în care va fi

încheiat unul cu autoritatea de mediu responsabilă, custodele sitului este responsabil pentru

asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate. În cazul în care nu există

custode, responsabilitatea administrării ariei naturale protejate şi implicit a aplicării

prezentului Plan de management, revine Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea.

În funcţie de bugetul elaborat anual, custodele va sigura prin personalul propriu desfăşurarea

activităţiilor de administare, sau, dacă va fi necesar, va completa structura de administrare a

ariei natural protejate prin angajarea de personal suplimentar necesar îndeplinirii tuturor

atribuţiilor de administrare.

Perioada de timp: primele 12 luni



Parteneri de implementare: autorităţile locale, cercetători, biologi, tehnicieni, studenţi,

voluntari

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate, finanţare extrabugetară

Rezultate aşteptate: resurse umane şi instituţionale optime pentru implementarea planului de

management

Indicatori de succes: organigramă adecvată, rapoarte anuale de activitate

121

Prioritate: mare

Acţiune 4. Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce

vizează potenţialul ariei naturale protejate: cercetare, proiecte de conservare implementate în

zonă, conştientizare, activităţi generatoare de venit, etc.

Descrierea: Pentru o implementare adecvată a măsurilor de management enunţate în prezentul

plan de management este necesară încheierea unor protocoale de colaborare cu alte instituţii

cheie şi cu administrator/custozi ai altor situri Natura 2000, în vederea schimbului de

experienţă şi de bune practici, în special cu acele situri aflate în vecinătatea ariei naturale

protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei. Protocoale de colaborare vor fi încheiate şi cu

furnizori/prestatori de servicii pentru desfăşurarea optimă a măsurilor de management pe

teritoriul ariei naturale protejate.




Parteneri de implementare: custozii ai altor situri Natura 2000, cu care se învecinază aria

naturală protejată, firme cu activităţi generatoare de venit cu impact asupra naturii, furnizori şi

prestatori de servicii relevante.

Rezultate aşteptate: protocoale de colaborare semnate pe perioada implementării planului de

management

Indicatori de succes: implementarea acţiunilor prevăzute în prezentul plan de management,

sunt armonizate cu activităţile generatoare de venit cu potenţial impact asupra sitului;

creşterea nivelului de experienţă al custodelui.

Prioritate: mare

Acţiune 5. Implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţii locale pentru

realizarea unui management participativ

Descrierea: Pentru buna desfăşurare a activităţiilor de cercetare, dezvoltare durabilă şi turism,

este necesară încheierea unor protocoale de parteneriat cu instituţii de cercetare interesate de

potenţialul zonei, organizaţii nonguvernamenatele implicate în conservarea patrimoniului

natural şi cultural al ariei natural protejate şi firme private care promovează un turism şi o

dezvoltare sustenabilă. De asemenea şi comunitatea locală trebuie consultată permanent şi

implicată participativ în acţiunile de management prin întâlniri de informare periodice.


122



Parteneri de implementare: departamentele de cercetare ale universităţiilor, ONG-uri cu profil

de mediu, firme cu interese locale, firme ce promovează turismul tradiţional.

Rezultate aşteptate: protocoale de parteneriat semnate pe perioada implementării planului de

management, întâlniri cu comunitatea locală

Indicatori de succes: actvităţi de cercetare facilitate şi rezultate publicate, vizibilitate crescută

a sitului, calendar de întâlniri cu comunitatea locală îndeplinit, iniţiative locale sustenabile de

succes

Prioritate: mare

E. Obiectiv specific - Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime

Acţiune 1. Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi

management pentru atingerea scopului principal al planului de management din resurse

proprii

Descrierea: Implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de

management necesită un management performant al personalului, şi a resurselor bugetare şi

de infrastructură din partea custodelui sitului, sau în cazul în care nu există custode din partea

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea. În acest scop vor fi identificate resursele proprii

ale custodelui care pot fi redirecţionate pentru diferite activităţi din planul de management şi

ulterior va fi elaborat bugetul de venituri şi cheltuieli anual care va fi alocat activităţiilor

prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată pe toată perioda implementării

planului de management.




Parteneri de implementare: Consiliile Judeţene Vrancea și Buzău, primăriile locale

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare ale ariei protejate, bugetele locale şi

judeţne, bugetul de stat

Rezultate aşteptate: buget realist, viabil şi echilibrat care să asigure implementarea corectă a

măsurilor de conservare prevăzute în prezentul plan de management

Indicatori de succes: documente financiar-contabile, raport de audit

Prioritate: mare

123

Acţiunea 2. Identificarea unor noi surse de finanţare şi elaboarea unor proiecte de conservare

cu finanţare externă

Descrierea: Având în vedere că la această data nu există un custode, iar în cazul în care va fi

semnat un contract de custodie, resursele financiare proprii de multe ori se dovedesc

insuficiente pentru a acoperi în totalitate cheltuielile ce presupun implementarea acţiunilor din

planul de management, este necesară atragerea de surse de finanţare suplimentare prin

întocmirea unor proiecte naţionale, internaţionale sau din mediul privat. În acest scop, se vor

elaborara cereri de finanţare pentru diferite fonduri şi programe de finanţare care vizează

conservarea valorilor naturale, se vor organiza campanii de strângere de fonduri şi se vor

percepe taxe pentru avizele acordate.




Parteneri de implementare: Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliile Judeţene

Vrancea și Buzău, primăriile locale, instutiţii din Statele Membre ale Uniunii Europene.

Rezultate aşteptate: cel puţin un proiect de conservare substanţial implementat în sit,

asigurarea fonduri necesare administrării ariei natural protejate, rezerve financiare pentru

urgenţe

Indicatori de succes: documente financiar-contabile, rapoarte către finanţatori, cereri de

finanţare depuse

Prioritate: mare

Acţiunea 3. Întocmirea planurilor de lucru anuale

Descrierea: Pentru implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de

management de către personalul responsabil de administrarea ariei natural protejate, vor fi

elaborate planurile de lucru anuale în concordanţă cu calendarul activităţilor din prezentul

plan de management şi bugetul anual.

Perioada de timp: anual, în ultimul trimestru al anului anterior



Parteneri de implementare: Consiliile Judeţene Vrancea și Buzău, primăriile locale, parteneri

ai proiectelor în derulare

Rezultate aşteptate: plan de lucru anual viabil

124

Indicatori de succes: documente financiar-contabile, plan de lucru anual, rapoarte de activitate

din teren şi birou.

Prioritate: mare

F. Obiectiv specific - Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice



Acţiune 1. Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei

naturale protejate

Descrierea: După semnarea contractului de custodie şi angajarea personalului necesar pentru

managementul ariei naturale protejate se va realiza evaluarea nevoilor de formare a

personalului. Pe baza rezultatelor, vor fi elaborate materiale de instruire şi se vor organiza

cursuri de dezvoltare a capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul ariei

naturale protejate, pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a structurilor de

administrare. Cursurile de instruire vor fi conduse de specialişti: experţi în managementul

ariilor natural protejate, biologi, ingineri silvici, experţi în activiţăti de supraveghere şi pază.




Parteneri de implementare: mediul academic, Instituţii de cercetare, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea – după semnarea contractului de custodie, ocoale silvice private şi de stat,

autorităţile locale, comunitatea locală, Jandarmeria

Rezultate aşteptate: două cursuri de pregătire organizate în primul an

Indicatori de succes: personal calificat

Prioritate: mare

Acţiune 2. Implicarea activă a custodelui sitului – în cazul lipsei custodelui, implicarea activă

a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, în evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice

Descriere: custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia

pentru Protecţia Mediului Vrancea, va colabora cu administratorii fondurilor cinegetice, cu

asociaţiile de vânătoare, cu reprezentanţii ocoalelor silvice de stat şi private şi cu Comisariatul

de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani în vederea cunoaşterii cât mai detaliate a activităţilor

cinegetice care se desfăşoară pe teritoriul ariei naturale protejate, precum şi a datelor privind

125

populaţiile speciilor cingetice de pe teritoriul acesteia. În acest sens, responsabilul cu

administrarea ariei, va putea participa la activităţile de evaluare a populaţiilor speciilor

cinegetice. De asemenea, acesta va colabora cu asociaţiile de vânătoare şi cu Poliţia şi

Jandarmeria pentru combaterea braconajului în aria naturală protejată şi în vecinătatea sa.

Pentru sesizarea activităţilor de braconaj, custodele va putea folosi reţelele de voluntari.




Parteneri de implementare: administratorii fondurilor cinegetice, asociaţiile de vânătoare,

ocoalele silvice de stat şi private, Comisariatul de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani,

Poliţia şi Jandarmeria

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate, bugetele gestionarilor

fondurilor de vânătoare.

Rezultate aşteptate: cunoaşterea nivelului populaţional real al speciilor cinegetice din aria

naturală protejată, stoparea braconajului

Indicatori de succes: număr de cazuri de braconaj semnalate; date privind speciile cinegetice

din aria naturală protejată

Prioritate: medie

Acţiune 3. Crearea unor gropi de gunoi ecologice în afara perimetrului ariei naturale protejate

Descriere: În interiorul ariei natural protejate sunt depozitate deșeuri care pot afecta teritoriile

de hrănire ale principalelor specii, dar mai ales ale cârstelului de câmp. Înghiţirea accidentală

a acestor deşeuri, dar mai ales a pungilor din plastic, produce anual multe victime în rândul

populaţiilor de păsări din aria naturală protejată. Deşeurile sunt depozitate mai ales de-a

lungul văilor de râuri și la marginea localităților. Custodele ariei naturale protejate, sau în

cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, va colabora cu

administraţiile locale şi judeţene pentru crearea unor gropi de gunoi ecologice în afara

perimetrului ariei naturale protejate. Pentru combaterea acestui fenomen, se vor efectua

patrulări regulate pentru a se verifica dacă locaţiile unde a fost identificată această ameninţare

mai sunt folosite pentru depozitarea deşeurilor, urmată de aplicarea măsurilor legale.

De asemenea, responsabilul cu managementul ariei natural protejate va colabora cu

autotităţile locale, cu reprezentanţii ocoalelor silvice şi cu Poliţia şi Jandarmeria pentru

combaterea depozitării ilegale a deşeurilor, inclusiv prin acţiuni de conştientizare a

126

comunităţilor locale. Pentru sesizarea depozitării ilegale a deşeurilor, custodele va putea folosi

reţelele de voluntari.




Parteneri de implementare: Garda de Mediu, autotităţile locale, ocoalele silvice, Poliţia şi

Jandarmeria

Surse de finanţare posibile: bugetele judeţene şi locale, bugetul de stat, finanţări europene

nerambursabile

Rezultate aşteptate: gropi de gunoi ecologice în afara perimetrului ariei naturale protejate

Indicatori de succes: număr de cazuri de depozitare ilegală a gunoiului depistate

Prioritate: medie

Acţiune 4. Parteneriat cu Jandarmeria, Garda de mediu, Direcţiile Silvice Vrancea şi Buzau,

Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, gestionarii fondurilor de vânătoare şi alte

instituţii relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat

Descrierea: Pentru urmărirea respectării prevederilor prezentului plan de management,

precum şi pentru asigurarea eficienţei activităţii personalului desemnat pentru pază şi

supraveghere, se va elabora un plan de patrulare integrat, valabil pe tot parcursul

implementării planului de management. Pentru eficientizarea activităţii agenţilor de teren, se

vor încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria, Garda de mediu, Direcţiile Silvice

Vrancea şi Buzau, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani şi alte instituţii

relevante care posedă mijloacele legale şi capacitatea tehnică în cazul unor intervenţii

necesare.

Perioada de timp: realizarea parteneriatelor în primele 12 luni/patrulare permanentă



Parteneri de implementare: Jandarmeria, Garda de mediu, Direcţiile Silvice Vrancea şi Buzau,

Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, autorităţile locale, comunitatea locală

Rezultate aşteptate: protocoale de colaborare încheiate în primul an; plan de patrulare integrat

elaborat pentru întreaga perioadă de aplicare a prezentului plan de management.

Indicatori de succes: reducerea activităţilor ilegale - braconaj, depozitarea ilegală a

gunoaielor, furt de material lemnos, prin amenzi aplicate şi intervenţii prompte.

Prioritate: mare

127

Acţiune 5. Includerea perimetrelor de protecție din jurul cuiburilor, în zonele de linişte a

vânatului, pentru a se evita deranjul cauzat de activităţi de vânătoare în vecinătatea cuiburilor

Descrierea: Lega vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modififările şi

completările ulterioare, definește zonele de liniște pentru fauna de interes cinegetic. Pentru

prevenirea deranjului cauzat de activitățile de vânătoare, în vecinătatea cuiburilor de păsări

răpitoare, trebuie identificate suprafețele în care zonele de liniște a vânatului se pot suprapune

cu perimetrele de protecție din jurul cuiburilor.




Parteneri de implementare: administratorii fondurilor de vânătoare, Direcţiile Silvice Vrancea

şi Buzau, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, autorităţile locale, comunitatea

locală

Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile de păsări răpitoare

Indicatori de succes: deranjul cuiburilor, prin activităţile de vânătoare, eliminat

Prioritate: mare

Acţiune 6. Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui sistem

de reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor

Descrierea: Corelat cu planurile de lucru anuale se va întocmi şi se va aplica în permanenţă un

plan de intervenţie în regim de urgenţă pentru cazurile care necesită stopare imediată.

Folosind sprijinul promis prin protocoalele de colaborare încheiate cu instituţiile competente

şi în colaborare cu primăriile şi comunităţile locale, se va interveni prompt şi eficient ori de

căte ori integritatea patrimoniului natural sau starea de conservare a speciilor cheie va fi

ameninţată. Pentru sesizarea acestor cazuri, custodele sitului, sau în cazul în care nu există

custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, va pune la dispoziţia publicului o linie

verde accesibilă.

Perioada de timp : actvitate permanent 12 luni/an



Parteneri de implementare: Garda de Mediu, Jandarmeria, Direcţiile Silvice, ocoale silvice

private şi de stat, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, autorităţile locale,

comunitatea locală, voluntari

128

Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei protejate, sprijin logistic şi tehnic

extern.

Rezultate aşteptate: plan de intervenţie aplicat

Indicatori de succes: număr de sesizări şi intervenţii anuale, rapoartele agenţilor de teren

Prioritate: mare

Acţiune 7. Acordarea de avize pentru proiectele şi planurile/programele care se realizează pe


Descrierea: Custodele, în calitate de autoritate administrativă a ariei naturale protejate

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru

Protecţia Mediului Vrancea, pentru implementarea prevederilor din planul de management va

evalua fiecare plan/program, proiect sau activitate cu potenţial efect negativ asupra valorilor

naturale/culturale ale sitului şi după o analiză amănunţită va acorda aviz negativ sau pozitiv,

în funcţie de caz.




Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea – după semnarea

contractului de custodie, Garda de Mediu, Direcţiile Silvice, ocoale silvice private şi de stat,

Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, autorităţile locale, comunitatea locală

Rezultate aşteptate: se vor desfăşura pe teritoriul ariei naturale protejate numai

planuri/programe, proiecte şi activităţi avizate favorabil de către custodele sitului.

Indicatori de succes: număr de avize negative/pozitive anuale.

Prioritate: mare

Acţiune 8. Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediată a delictelor

Descrierea: Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza

educaţia ecologică şi conştietizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în sit.

Custodele sitului, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului

Vrancea, va stimula activităţile de voluntariat atât prin racolare directă a persoanelor ce

locuiesc/îşi desfăşoară activitatea pe raza ariei naturale protejate cât şi prin apelarea la reţele

de voluntari deja existente. Custodele sitului va elibera certificate de voluntar organizaţiilor

sau persoanelor care vor desfăşura astfel de activităţi în folosul ariei naturale protejate. Pentru

grupurile de voluntari se vor delimita spaţii amenajate pentru campare.

129




Parteneri de implementare: reţele de voluntariat, şcolile locale, autorităţile locale, comunitatea

locală

Rezultate aşteptate: reţea proprie de voluntari, contracte de colaborare cu alte reţele de

voluntari

Indicatori de succes: eficienţă mare în executarea actvităţilor de conservare şi management,

costuri reduse

Prioritate: medie

Acţiune 9. Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale

protejate

Descrierea: Pentru urmărirea respectării prevederilor planului de management şi asigurarea

eficienţei personalului propriu, custodele sitului, sau în cazul în care nu există custode

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, va achiziţiona/va desemna spre folosinţă

elementele de logistică necesare şi va asigura întreţinerea acestora pe tot parcursul valabilităţii

planului de management. Echipamentele, soft-urile specifice procurate şi imobilele închiriate

vor fi destinate exclusiv executării activităţilor de conservare şi management.

Perioada de timp: permănent



Parteneri de implementare: instituţii de stat relevante, autorităţi locale, sponsori, reţele de

voluntariat

Rezultate aşteptate: personal echipat, infrastructură asigurată

Indicatori de succes: documente financiar-contabile ale achiziţiilor, inventarul bunurilor

Prioritate: mare

Acţiune 10. Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor

necesare către autorităţi relevante

Descrierea: custodele sitului, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea, va urmări realizarea indicatorilor de monitorizare şi a livrabilelor

solicitate prin planul de management şi va ajusta/modifica indicatorii în funcţie de

modificările inevitabile survenite în procesul de implementare a planului de management.

130

Anual vor fi elaborate rapoartele de activitate şi cele financiare necesare şi vor fi trimise, în

mod obligatoriu, către autorităţile relevante.




Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea – după încheierea

contractului de custidie, Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru

Protecţia Mediului, Administraţia Financiară, alte instituţii de stat relevante, autorităţi locale.

Rezultate aşteptate: raportare periodică.

Indicatori de succes: rapoarte tehnice şi financiare, anuale sau ocazionale, la solicitare.

Prioritate: mare

Acţiune 11. Prevenierea incendiilor în pădure, prin conștientizarea populației și combaterea

incendiilor, prin semnatrea protocoalelor cu dministratorii fondului forestier – ocoalele

silvice, pompieri, şi autoritaţile locale

Descrierea: în perioada de cuibărit, incendierile pot deranja cuibăritul chiar dacă nu se extind

în zona cuibului. Focul de pe pajiștile incendiate de către proprietari pentru a-și curăța terenul,

se poate răspândi cu ușurință până la pădure. Pot apărea situații în care să ardă arborele cu

cuib sau parcela unde se afla cuibul. Legislația națională interzice incendierea miriștilor,

stufului sau vegetației ierboase fără acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi

fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.

Astfel, se impune organizarea unor campanii de conștientizare a populației asupra efectelor

negative produse de incendierea terenurilor deschise dar și despre riscul extinderii incendiilor

până la pădure, concomitent cu aplicarea de sancțiuni conform legii. Totodată, custodele, sau

în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, trebuie să

inițieze protocoale de colaborare cu administratorii fondului forestier – ocoalele silvice,

pompieri, şi autoritaţile locale pentru combaterea incendiilor.

Perioada de timp: realizarea protocoalelor în primele 12 luni/patrulare permanentă



Parteneri de implementare: ocoalele silvice, pompieri, autoritaţile locale.

Rezultate aşteptate: protocoale semnate.

Indicatori de succes: număr cât mai redus de incendii.

Prioritate: mare

131

Acţiune 11. Permiterea accesului cu vehicule motorizate, în scop recreativ, în fondul forestier

doar pe trasee cu destinație specială, ce ocolesc zonele de cuibărit ale speciilor de răpitoare

Descrierea: Codul Silvic stabilește că ”accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete,

ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care

se pot practica numai cu acordul proprietarului sau al administratorului pădurilor proprietate

publică a statului”. Atât autoritățile de control, cât și proprietarul sau administratorul de

pădure trebuie să inițieze punerea în practică a acestei prevederi a Codului Silvic, situație în

care problemele legate de deranjul cuiburilor de păsări răpitoare vor fi limitate. Soluția optimă

este permiterea activităților sportive, de recreere și turism cu vehicule motorizate doar pe

trasee special destinate și bine delimitate, pe care proprietarul sau administratorul pădurii să le

stabilească ținând cont de prezența cuiburilor, pentru a ocoli zonele în care se află acestea.

Perioada de timp: delimitarea traseelor în primele 24 luni/patrulare permanentă



Parteneri de implementare: ocoalele silvice, Garda de Mediu, Comisariatul de Regim Silvic şi

Vânătoare Focşani, autoritaţile locale.

Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile menţionate

Indicatori de succes: trasee deliminate, deranjul cuiburilor eliminat

Prioritate: mare

4.2.3.4. Obiectiv general: Creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi

a grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru

obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al ariei


G. Obiectiv specific - Promovarea valorilor naturale din cadrul ariei naturale protejate



Acţiune 1. Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei

Descriere: Crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate este necesară pentru a

putrea folosi elemente specifice în vederea promovării unei identităţi vizuale distincte a ariei

naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, atât pe plan intern cât şi extern,

reprezentând un element cheie al strategiei de brand. În acest sens, se va realiza în primul

132

rând, un manual de identitate al ariei naturale protejate, în baza căruia se vor produce toate

materialele ce vor fi folosite pentru circuitul comunicaţional intern şi mai ales extern, precum

şi regulile de folosire a acestora. Elementele de identitate vizuale vor fi folosite de către

custodele ariei protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea, precum şi de către beneficiarii finanţărilor obţinute pentru implementarea

diferitelor acţiuni ale planului de management al ariei natural protejate, cu acordul custodelui.

Perioada de timp: în primul an de implementare a planului de management



Parteneri de implementare: instituţii publice, organizaţii nonguvernamentale, parteneri de

proiecte.

Rezultate aşteptate: manualul de identitate a ariei naturale protejate şi materiale de

comunicare

Indicatori de succes: număr de elemente de identitate vizuală produse

Prioritate: mare

Acţiune 2. Realizarea site-ului web al ariei naturale protejate şi actualizarea permanentă a

acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesaţi şi publicul larg

Descriere: Crearea site-lui web al ariei naturale protejate va duce la creşterea gradului de

informare privind importanţa sitului pentru conservarea biodiversităţii și va contribui la

informarea publicului larg și a factorilor interesați despre:

a) ecologia speciilor de păsări pentru care a fost declarată aria naturală protejată;

b) măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia ariei natural protejate;

c) regulamentul de funcţionare al ariei naturale protejate, care va fi întocmit după

semnarea contractului de custodie;

d) responsabilităţile administraţiei ariei naturale protejate;

e) responsabilităţile proprietarilor de terenuri situate pe suprafaţa ariei natural protejate;

f) eventualele plăti compensatorii acordate proprietarilor de terenuri situate pe suprafaţa

ariei natural protejate;

g) reguli privind dezvoltarea economică în cadrul sitului;

h) modalităţile de avizare a activităţilor economice cu posibil impact asupra ariei naturale

protejate;

Prin intermediu site-ului web se vor promova şi valorile naturale, culturale şi istorice ale ariei

naturale protejate.

133

Perioada de timp: site-ul web va fi realizat în primul an de implementare al planului de

management; actualizarea şi întreţinerea site-lui web – permanent.



Parteneri de implementare: voluntari, instituţii nonguvernamentale

Rezultate aşteptate: grad ridicat de informare a proprietarilor de terenuri situate pe suprafaţa

ariei natural protejate, a eventualilor sponsori, a investitorilor interesaţi, a altor factori

interesaţi, a publicului larg; creşterea numărului de turişti în zonă.

Indicatori de succes: numărul de persoane care vizitează site-ul web; site web funcţional

Prioritate: medie

Acţiune 3. Realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din cadrul ariei

naturale protejate şi în aria naturală protejată

Descriere: Realizarea şi amplasarea de panouri informative privind importanţa ariei naturale

protejate pentru conservarea biodiversităţii, speciile de păsări pentru care a fost desemnată

aria şi habitatele lor, anumite restricţii în cadrul zonei protejate, va contribui la o bună

informare a comunitătilor locale şi a vizitatorilor care va duce la menţinerea şi eventual

creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări de importanţă comunitară.

Panourile informative vor fi amplasate la intrările drumurilor de acces cele mai circulate, în

zonele importante de conservare din cadrul ariei naturale protejate şi în localităţile din

apropierea ariei. Numărul de localităţi şi locaţiile unde vor fi amplasate panourile vor fi

selectate de către administratorul ariei naturale protejate în funcţie de fluxul de vizitatori şi de

gradul de impact antropic prezent în aceste zone.

Perioada de timp: al doilea an de implementare a planului



Parteneri de implementare: Consiliile Judeţene Vrancea şi Buzău, consiliile locale, sponsori,

organizaţii nonguvernamentale, voluntari.

Rezultate aşteptate: comunitatea locală şi vizitatorii sitului corect informaţi şi avertizaţi;

menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări de importanţă

comunitară

Indicatori de succes: număr de panouri informative amplasate; număr mic de încălcări ale

restricţiilor

Prioritate: medie

134

Acțiune 4. Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată şi de

promovarea a valorilor naturale, culturale şi istorice ale acesteia

Descriere: pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale şi istorice din cadrul ariei

naturale protejate şi pentru a spori gradul de interes pentru zonă se vor realiza o gamă variată

de materiale informative ce vor contribui la o cunoaştere mai bună a biodiversităţii din cadrul

sitului, a speciilor de păsări protejate din sit, a acţiunilor desfăşurate de către administrator, a

problemele cu care se confruntă acesta în impelementarea măsurilor de management, a

restricţiilor din cadrul ariei naturale protejate, a proiectele desfăşurate. Materialele

informative se vor realiza în funcţie de grupul ţintă şi de mesajul care se doreşte a fi transmis.

Materialele informative vor fi distribuite la primăriile de pe raza ariei dar vor fi folosite şi la

diferite evenimente organizate de către administrator sau autorităţile locale şi judeţene.




Parteneri de impelementare: autorităţile locale şi judeţene, insituţii de învăţământ, investitori,

organizaţii nonguvernamentale

Rezultate aşteptate: creşterea gradului de conştientizare şi informare.

Indicatori de succes: numărul de materiale informative realizate şi distribuite.

Prioritate: medie

H. Obiectiv specific - Desfasurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind


Acţiune 1. Realizarea unei campanii de conştientizare privind aria naturală protejată,

importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice

Descriere: Campania de conştientizare va viza consolidarea acţiunilor către un mesaj centrat

atât pe scopul planului de management cât şi pe acţiunile de management ce se vor desfăşoara

în cadrul ariei naturale protejate. Obiectivele campaniei de conştientizare se vor orienta spre:

a) conştientizarea grupurilor ţintă privind speciile de păsări de importanţă comunjtară

pentru care a fost desemnată aria naturală protejată şi măsurile necesare de

protecţie/conservare pentru acestea;

b) conştientizarea membrilor grupurilor ţintă privind oportunităţile economice existente

în cadrul ariei naturale protejate;

135

c) conştientizarea grupurilor ţintă privind regulamentul şi legislaţia specifică care se

aplică pe teritoriul ariei naturale protejate;

d) atragerea participării reprezentanţilor grupurilor ţintă la realizarea unui management

participativ.

Campania de conştientizare va cuprinde diferite activităţi precum: întâlniri cu localnicii,

întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din perimetrul ariei naturale protejate;

introducerea informaţiilor educative privind aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei în cadrul activităţilor din şcoli; conferinţe de presă, comunicate de presă; etc.

Perioadă de timp: în primii 2 de implementare a planului de management.



Parteneri de implementare: autorităţi locale şi judeţene, instituţii de invăţământ, comunitatea

locală, zona media – scrisă şi on-line

Rezultate aşteptate: creşterea nivelului de informare şi conştientizare; atragerea unui număr

mai mare de vizitatori

Indicatori de succes: număr de întâlniri cu localnicii/elevii; informaţii privind aria naturală

protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei introduse în cadrul activităţilor din şcoli; număr

conferinţe de presă; număr comunicate de presă

Prioritate: medie

Acţiune 2. Implementarea unor activităţi educaţionale: cercuri tematice, ziua Internaţională a

Păsărilor – 1 aprilie, ziua Internaţională a Pădurilor – 21 martie, ziua Mondială a Mediului – 5

iunie, etc., pentru a informa populaţia locală cu privire la importanţa speciilor de păsări din

cadrul din cadrul ariei naturale protejate

Descriere: Activităţile educaţionale vor contribui la educarea populaţiei rezidente şi mai ales a

tinerei generaţii. Astfel, se vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil

educaţional în fiecare an. Tematicile vor ţine cont de problemele caracteristice la un moment

dat în cadrul sitului, dar şi de viziunea de ansamblu a administraţiei ariei naturale protejate

faţă de problemele care urmează a fi rezolvate. În programul activităţilor educaţionale vor fi

incluse sărbătorile clasice din calendarul mediului: ziua Internaţională a Păsărilor – 1 aprilie,

ziua Internaţională a Pădurilor – 21 martie, ziua Mondială a Mediului – 5 iunie, etc. De

asemenea, se va stabili ziua ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei cu

scopul de a creşte popularitatea ariei naturale protejate în rândul populaţiei rezidente nu ca pe

un nou factor de presiune din partea statului, ci ca o valoare locală şi regională.

136




Parteneri de implementare: instituţiile de învăţământ, Agenţia pentru Protecţia Mediului

Vrancea – după încheierea contractului de custidie, Garda de Mediu, Ministerul Mediului,

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţiile Silvice Vrancea şi Buzău, Societatea

Ornitologică Română, organizaţii nonguvernamentale, autorităţi locale şi judeţene.

Rezultate aşteptate: planificarea activităţilor şi includerea acestora în calendarul de activităţi

educaţionale; organizarea evenimentelor specifice calendarului de mediu; declararea şi

organizarea zilei ariei protejate; organizarea de activităţi tematice.

Indicatori de succes: numărul de evenimente organizate din calendarului de mediu; ziua ariei

protejate; numărul de activităţi tematice

Prioritate: mare

Acţiune 3. Realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi istorice din

cardul şi vecinătatea ariei naturale protejate

Descriere: realizarea de expoziţii de fotografii va contribui la creşterea nivelul de informare

şi promovare a ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei. Aceasta acţiune va fi

desfăşurată de către custode, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea, împreună cu unităţile de învăţământ din vecinătatea ariei naturale protejate

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei sau împreună cu consiliile judeţene sau consiliile locale.

Expoziţiile de fotografie se vor axa pe valorile naturale ale ariei naturale protejate, în special

speciile de păsări pentru care a fost desemnată aceasta, valorile culturale şi istorice, şi

promovarea activităţilor tradiţionale din localităţile situate în vecinătatea ariei. Expoziţile vor

putea fi organizate pe două categorii: pentru elevii din diferite instituţii de învăţământ sau

pentru fotografii semiprofesionişti şi profesionişti. Expoziţiile vor putea fi organizate cu

ocazia a diferite evenimente privind protecţia mediului: ziua Internaţională a Păsărilor – 1

aprilie, ziua Internaţională a Pădurilor – 21 martie, ziua Mondială a Mediului – 5 iunie, ziua

ariei protejate, etc.




Parteneri de implementare: instituţiile de învăţământ din localităţile limitrofe ariei naturale

protejate, consiliile judeţene, consiliile locale

137

Rezultate aşteptate: creşterea gradului de conştientizare şi promovare a ariei naturale protejate

la nivelul copiilor şi tinerilor; implicarea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale în

promovarea ariei.

Indicatori de succes: număr de expoziţii fotografice organizate; număr participanţi la

expoziţiile fotografice

Prioritate: medie

Acţiune 4. Realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a speciilor de păsări, a

ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni ce vor cuprinde şi lecţii în natură

Descriere: Custodele sitului, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia

Mediului Vrancea, în colaborare cu instituţiile de învăţământ locale și naționale şi cu

organizaţii nonguvernamentale, va realiza cursuri tematice pentru elevii şi tinerii care doresc

să cunoască mai bine păsările, elemente din viaţa şi comportamentul acestora precum şi

acţiunile de protecţie necesare. Cursurile tematice vor include lecţii în natură pentru

recunoaşterea păsărilor, a comportamentului acestora şi pentru observarea caracteristicilor

habitatelor specifice.




Parteneri de implementare: instituţiile de învăţământ locale și naționale, organizaţii

nonguvernamentale

Rezultate aşteptate: creşterea nivelului de înţelegere a necesităţilor de protecţiei apecifice ariei

naturale protejate şi a naturii în general de către generaţia tânără; creşterea nivelului

educaţional.

Indicatori de succes: număr de elevi care participă la curs; număr de şcoli unde se organizează

cursul.

Prioritate: medie

Acţiune 5. Evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări, mai ales faţă de

răpitoarele de zi şi de noapte şi caprimulg

Descriere: Se va realiza o evaluare a populaţiei locale privind atitudinea ostilă şi superstiţioasă

asupra unor specii de păsări, în general răpitoarele de zi şi de noapte şi caprimulg, care produc

pagube în gospodării. În baza rezultatelor obţinute, se va hotărî dacă este necesar să se ia

138

măsuri pentru îmbunătăţirea atitudinii populaţiei şi necesitatea informării privind importanţa

acestor păsări în natură şi în sit.

Perioada de timp: în primii 2 ani de implementare a planului de management.



Parteneri de implementare: consiliile locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea –

după semnarea contractului de custodie, organizaţii nonguvernamentale

Rezultate aşteptate: reducerea semnificativă a gradului de ostilitate şi a superstiţiilor

populaţiei locale faţă de unele specii de păsări; informarea populaţiei locale.

Indicatori de succes: număr chestionare distribuite şi completate

Prioritate: medie

4.2.3.5. Obiectiv general: Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce

asigură suportul pentru speciile de interes comunitar pentru care a fost declarată aria


I. Obiectivul specific: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere

Acţiune 1. Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate -

măsurile referitoare la habitatele forestiere - în amenajamentul silvic

Descriere: custodele ariei naturale protejate, sau în cazul în care nu există custode Agenţia

pentru Protecţia Mediului Vrancea, trebuie să solicite şi să urmărească armonizarea şi

includerea măsurilor de management pentru speciile de păsări de interes comunitar în cadrul

amenajamentelor silvice ce se vor întocmi pentru pădurile de pe suprafaţa ariei naturale

protejate. Pentru proprietarii privaţi care nu deţin un plan de amenajament, custodele ariei

protejate va solicita elaborarea lor şi includerea măsurilor referitoare la habitatele forestiere în

cadrul acestora. În acest sens, custodele va organiza întâlniri cu administratorii pădurilor -

ocoalele silvice de stat şi private, precum şi cu proprietarii privaţi pentru a-i informa asupra

acestor aspecte. Prevederile planului de management sunt prioritare oricăror alte planuri de

dezvoltare/amenajament etc.

Perioada de timp: după aprobarea planului de management se va corela cu prevederile

următorului amenajament silvic


pentru Protecţia Mediului Vrancea.

139

Parteneri de implementare: administratorii pădurilor - ocoalele silvice de stat şi private,

proprietari privaţi, Institulul de Cercetări şi Amenajări Silvice

Rezultate aşteptate: armonizarea amenajamentelor silvice cu planul de management

Indicatori de succes: măsurile de management privind habitatele forestiere incluse în planurile

de amenajament silvic

Prioritate: mare

Acţiune 2. Asigurarea stabilității pădurilor ripariene prin neintervenția în imediata vecinătate

a cursului de apă

Descriere: Această activitate se va realiza prin creearea unei zone tampon de neintervenție în

imediata vecinatate a cursului de apă. Habitate forestiere ce asigură protecţia zonelor ripariene

deosebit de sensibile, au rol important în consolidarea malurilor şi menţinerea terenurilor

agricole din apropierea râurilor. Acestea păduri au structuri care sunt mult mai eficiente în

prevenirea alunecărilor de maluri, în cazul viiturilor, decât lucrările de regularizare a râurilor.

Pe teritoriul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, aceasta categorie de

habitat are o extindere extrem de redusă, dar cu importantă majoră în special pentru Ficedula

parva şi Ficedula albicollis.

Acolo unde este posibil se recomandă subparcelarea distinctă




Parteneri de implementare: administratorii pădurilor - ocoalele silvice de stat şi private

Rezultate aşteptate: creearea unei zone tampon de neintervenție în imediata vecinatate a

cursului de apă

Indicatori de succes: habitate propice pentru Ficedula parva şi Ficedula albicollis.

Prioritate: medie

Acţiune 3. Împăduriri cu specii autohtone

Descriere: Se va acorda prioritate regenerării pe cale natural, din sămânţă a arboretelor, prin

aplicarea de tratamente cu regenerare sub adăpostul masivului. Lucrările de îngrijire şi de

conducere a arboretelor vor fi prevăzute în aşa fel încât să permită realizarea compoziţiilor

caracteristice habitatelor naturale. În cazul în care vor fi totuşi necesare lucrări de împădurire

intergală sau completări se va interzice plantarea speciilor de plante invazive sau neautohtone

- salcâm, stejar roșu, care nu crează locuri prielnice de cuibărit.

140




Parteneri de implementare: administratorii pădurilor - ocoalele silvice de stat şi private,

Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani

Rezultate aşteptate: împăduriri doar cu specii autohtone

Indicatori de succes: locuri prielnice de cuibărit

Prioritate: medie

J. Obiectiv specific - Promovarea utilizării durabile a pajiştilor/păsunilor şi terenurilor

agricole

Acţiune 1. Elaborarea unui ghid cuprinzând bune practici de administrare a

pajiştilor/păşunilor şi promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/gestionarilor

Descriere: elaborarea ghidului de bune practici de administrare a pajiştilor/păşunilor va avea

drept scop informarea fermierilor locali privind pachetele de agro-mediu pentru pajişti/păşuni,

cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu, condiţiile de eligibilitate,

lista comunelor eligibile cuprinse în Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR,

alte informaţii relevante. Ghidul va conţine, de asemenea, date specifice pentru aria naturală

protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi vecinătatea acestuia. Ghidul va fi distibuit de

către custodele ariei naturale protejate la toate primăriile localităţilor din cadrul ariei.

Reprezentanţii primăriilor vor fi instruiţi privind diseminarea informaţiei către fermierii

locali. De asemenea, ghidul va fi prezentat la diferite evenimente organizate de către custode.

Totodată, custodele va participa în cadrul sesiunilor de informare organizate anual de Agenţia

de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA şi, atunci când va fi posibil, va sublinia

importanţa menţinerii pajiştilor şi păşunilor în condiţii optime pentru biodiversitatea din

cadrul ariei, precum şi necesitatea unui număr cât mai mare de aplicanţi.

Perioada de timp: primii 2 ani de implementare a planului de management



Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea – după semnarea unui

contract de custodie, APIA, primăriile şi consiliile locale.

Rezultate aşteptate: administrarea optimă a pajiştilor/păşunilor din cadrul şi vecinătatea ariei;

fermieri informaţi privind pachetele de agro-mediu

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala

141

Indicatori de succes: numărul de exemplare de ghid distribuite; calitate ridicată a pajiştilor/

păşunilor, numărul de agricultori care aplică pentru măsurile de agro-mediu

Prioritate: medie

Acţiune 2. Includerea măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a pajiştilor/păşunilor şi în

contractele de închiriere a acestora

Descriere: pentru pajiştile şi păşunile din cadrul şi din vecinătatea ariei naturale protejate care

aparţin de consiliile/primăriile locale sau alte instituţii ale statului, şi care se

închiriază/concesionază, custodele sitului va solicita includerea măsurilor şi regulilor de

gestionare durabilă a pajiştilor/păşunilor în cadrul contractelor de concesionare/închiriere.




Parteneri de implementare: primăriile şi consiliile locale, alte instituţii ce

închiriază/concesionază pajişti şi păşuni

Rezultate aşteptate: administrarea optimă a pajiştilor/păşunilor din cadrul şi vecinătatea ariei

naturale protejate

Indicatori de succes: număr de contracte care conţin măsurile şi regulile de gestionare durabilă

incluse.

Prioritate: medie

K. Obiectiv specific - Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul

sau în vecinătatea ariei naturale protejate

Acţiune 1. Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de

elaborare a planurilor de urbanism, amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor şi a tuturor

modurilor de utilizare a resurselor

Descriere: adminstratorul ariei naturale protejate trebuie să solicite şi să urmărească

introducerea prevederilor relevante ale planului de management în cadrul planurilor de

amenajare, de urbanism, planurilor de dezvoltare regională, etc, în conformitate cu Legea nr.

350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificãrile şi completãrile

ulterioare. La actualizarea, sau elaborarea acestor planuri, trebuie să se ţină cont de existenţa

ariei protejate, să fie evidenţiate limitele acesteia pe harta Planului Urbanistic General - PUG

şi a Planului Urbanistic Zonal - PUZ şi să se aibă în vedere restricţiile impuse de către

142

legislaţia specifică ariilor naturale protejate şi în special a prevederilor prezentului plan de

management.

Perioada de desfăşurare: permanent


pentru Protecţia Mediului Vrancea, consiliile locale şi judeţene,

Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea şi Agenţia pentru

Protecţia Mediului Buzău

Rezultate aşteptate: includerea prevederilor planului de management în PUG-uri, PUZ-uri,

regulamentul de urbanism etc., după caz.

Indicatori de succes: numărul de PUG-uri, PUZ-uri care au inclus şi respectă prevederile

planului de management.

Prioritate: mare

Acţiune 2. Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu posibil impact

negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu respectarea măsurilor

de conservare specifice

Descriere: conform legislaţiei în vigoare, custodele unei arii protejate trebuie să avizeze toate

activităţile ce urmează a se realiza pe teritoriul acesteia şi să le identifice pe cele care au un

posibil impact negativ. Custodele va dezvolta un mecanism de avizare intern, care va fi

respectat şi care va lua în considerare aspecte precum:

a) speciile de păsări pentru care a fost desemnat situl şi care este posibil să fie afectate pe

termen scurt, mediu şi lung;

b) hărţile de distribuţie ale acestora;

c) dacă activitatea planificată contravine sau nu măsurilor de conservare specifice

implementate în sit, etc.

În acest sens, custodele poate desemna o persoană cu expertiză care să analizeze aceste

aspecte sau poate cere consultanţă din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea sau

Buzău, altor instituţii sau organizaţii nonguvernamentale cu expertiză în domeniu. Custodele

va informa autorităţile de mediu competente despre eliberarea avizului/acordului/autorizaţiei

de mediu.




143

Parteneri de implementare: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea şi Agenţia pentru

Protecţia Mediului Buzău

Rezultate aşteptate: dezvoltarea activităţilor fără impact sau cu impact nesemnificativ în

cadrul ariei naturale protejate.

Indicatori de succes: numărul de avize eliberate de către administraţie

Prioritate: mare

L. Obiectivul specific - Promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichitate cu


Acţiune 1. Promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în cadrul


Descriere: custodele, sau în cazul în care nu există custode Agenţia pentru Protecţia Mediului

Vrancea, trebuie să promoveze la nivelul instituţiilor decizionale şi a comunităţilor locale

necesitatea păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor locale, ca resursă culturală şi economică locală

pentru creşterea gradului de interes al zonei. Promovarea se va realiza prin organizarea,

împreună cu comunitatea locală, a unor evenimente cu profil tradiţional, producerea de

materiale de promovare a produselor tradiţionale, participarea cu produse tradiţionale la

târguri şi expoziţii, etc.




Parteneri de implementare: Consiliul Judeţean Vrancea, Consiliul Judeţean Buzău, autorităţile

locale, comunitatea locală, organizaţii nonguvernamentale.

Rezultate aşteptate: tradiţii şi obiceiuri locale introduse în circutul economic şi turistic;

materiale de promovare a tradiţiilor locale realizate; creşterea gradului de interes al

vizitatorilor pentru zonă; creşterea gradului de conştientizare al localnicilor privind păstrarea

activităţilor tradiţionale

Indicatori de succes: număr de materiale de promovare a activităţilor tradiţionale; grad de

conştientizare al membrilor comunităţii locale; grad de mulţumire al vizitatorilor

Prioritate: medie

144

Acţiune 2. Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custodele ariei

naturale protejate, în colaborare cu autorităţile locale, prin conferirea identităţii de provenienţă

a produselor de pe teritoriul ariei naturale protejate

Descriere: Unul dintre factori importanţi care va determina dezvoltarea socio-economică a

zonei este publicitatea însoţită de „branding”, respectiv promovarea produselor de marcă cu

recunoaştere regională, inclusiv susţinerea realizării de mărci proprii ale produselor

tradiţionale. În acest sens, custodele sitului în colaborare cu autorităţile judeţene şi locale, va

elabora un plan de promovare a produselor tradiţionale, locale şi posibilităţile de

comercializare a acestora. Produsele tradiţionale vor avea incluse în marcă numele ariei

protejate.




Parteneri de implementare: Consiliul Judeţean Vrancea, Consiliul Judeţean Buzău, autorităţile

locale, comunitatea locală, organizaţii nonguvernamentale.

Rezultate aşteptate: menţinerea patrimoniul cultural şi natural al zonei prin promovarea şi

comercializarea produselor tradiţionale; păstrarea identităţii culturale şi naturale a zonei;

creşterea gradului de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale; creşterea gradului de

conştientizare a comunităţilor locale.

Indicatori de succes: planul de promovare al produselor locale; produse cu mărci proprii ce

fac referire la aria protejată; grad de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale.

Prioritate: medie

4.2.3.6. Obiectiv general - Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism


asupra mediului

M. Obiectivul specific/măsură: Promovarea turismului în cadrul ariei naturale protejate prin

intremediul valorilor naturale, culturale şi istorice locale

Acţiune 1. Elaborarea unui plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin formarea

unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă

Descriere: Pentru a pomova eficient aria natural protejată şi pentru a creşte numărul de

vizitatori în cadrul acesteia dar şi în vecinătatea sa, este necesară dezvoltarea unui plan clar,

cu direcţii bine definite. Custodele va iniţia un grup de lucru pentru elaborarea acestuia. Din

145

grupul de lucru vor face parte toti factorii interesaţi din zonă, precum şi persoane cu expertiză

în domeniu. Se vor organiza o serie de întâlniri pentru elaborarea planului, identificarea

potenţialului turistic al zonei, a tipului de turism la care se pretează zona etc. Se va ţine cont

de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate, precum şi de valorile naturale,

culturale şi istorice. Se va promova dezvoltarea eco-turismului.

Perioada de timp: în primul an de implementare a prezentului plan de management



Parteneri de implementare: Parteneri de implementare: Consiliul Judeţean Vrancea, Consiliul

Judeţean Buzău, autorităţile locale, comunitatea locală, operatorii de turism, organizaţii

nonguvernamentale.

Rezultate aşteptate: un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil

Indicatori de succes: număr de persoane/instituţii participante

Prioritate: medie

Acţiune 2. Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind includerea în

activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale

Descriere: ghidul turistic va fi realizat cu scopul de a contribui la promovarea ariei naturale

protejate şi a valorilor naturale, culturale şi istorice ale acestuia. În cadrul ghidului vor fi

prezentate locaţiile cele mai interesante din punct de vedere natural, cultural şi istoric, trasee

de vizitare, de unde pot fi solicitate mai multe informaţii, tour-operatori şi ghizi locali etc.

Ghidul turistic poate fi realizat de către custode în colaborare cu autorităţile judeţene sau cu

operatorii de turism şi/sau proprietarii de pensiuni.

Perioada de timp: în primii 2 ani de implementare a planului de management



Parteneri de implementare: autorităţile locale, judeţene, tour-operatori, proprietari de pensiuni

etc.

Rezultate aşteptate: ghid turistic al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi

al localităţilor adiacente acesteia; creşterea gradului de promovare a valorilor naturale,

culturale şi istorice ale ariei

Indicatori de succes: număr de exemplare de ghid produse şi distribuite; număr de tour-

operatori şi pensiuni care distribuie ghidul; număr de vizitatori

Prioritate: medie

146

CAPITOLUL V. PLANUL DE ACTIVITĂȚI

Din punct de vedere instituţional, aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei, nu

are semnat un contract de custodie, responsabilitatea administrării ariei revenind Agenţiei


Astfel, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, iar

necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management este

aproape inexistent.

De asemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activităţi

care sunt desfăşurate în mod curent de către angajaţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului

Vrancea şi reprezintă obligaţii de servici. Activităţile care nu sunt deja în sarcina Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Vrancea, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanţare,

unele dintre ele cu finanţare 100%: Fondul Naţional de Mediu, fonduri structurale şi altele

asemenea.

În tabelul de mai jos, resursele umane şi financiare estimate se referă la întreaga perioadă de

aplicare a planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu administrarea ariei.

147

Planul de activități cu detalierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

Tabelul nr. 17

obiective/măsuri/acțiuni resurse umane

necesare

resurse financiare

necesare

obiectiv general - conservarea şi managementul speciilor de păsări de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi a habitatelor acestora

A. obiectiv specific - menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări de importanţă comunitară din cadrul ariei


acțiuni

menținerea unui mozaic de arborete cu vârste diferite în terenurile

forestiere din cadrul ariei naturale protejate persoane responsabile cu

supravegherea modului

de aplicare a

reglementărilor privind

regimul silvic, activitățile

agricole, păşunatul,

supravegherea altor

activităţi externalizate,

respectiv cooperarea cu

partenerii

cheltuieli salariale şi

pentru deplasări

periodice pe teren,

aproximativ 15.000 lei

/lună, 12 luni pe an, 5

ani.

stabilirea suprafeţelor de zone tampon în jurul cuiburilor şi

limitarea/controlul activităţilor forestiere în zona tampon, în

perioada de cuibărit pentru protecţia speciilor de răpitoare

menţinerea lemnului mort și a arborilor bătrâni pentru asigurarea

condiţiilor specifice de habitat pentru speciile de ciocănitori, în

special pentru specia Dendrocopos medius

interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile

din aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

menţinerea elementelor de peisaj - lizierele de pădure, arbori

solitari, tufişuri, margini înierbate - pe pajişti şi terenuri arabile, şi a

148

aliniamentele de arbori

prevenirea inundațiilor și alunecărilor de teren în perimetrului ariei

naturale protejate

B. obiectiv specific - dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile

agricole

acțiuni

menţinerea calităţii habitatului pentru speciile Crex crex, Lanius

minor, Lanius collurio, Lullula arborea, Sylvia nisoria, Emberiza

hortulana, Anthus campestris prin reglementarea păşunatului în aria

naturală protejată persoane responsabile cu


de aplicare a




supravegherea altor



partenerii

cost evidențiat deja la

obiectivul specific A

implementarea legislaţiei referitoare la numărul de câini însoţitori

permis la o stână în aria naturală protejată

menţinerea calităţii fâneţelor ca habitat de vânătoare pentru

sfrâncioci, Crex crex

administrarea terenurilor arabile din aria naturală protejată în

scopul menţinerii acestora ca teritorii de vânătoare pentru

răpitoarele de zi Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus şi Pernis

apivorus şi de noapte Strix uralensis, Bubo bubo

dezvoltarea unui plan pentru evidența terenurilor arabile și a

tufărișurilor ca zone tampon pentru pășuni, păduri și suprafețe

agricole

149

obiectiv general - monitoringul biodiversităţii

C. obiectiv specific - monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

acțiuni monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei


o persoană responsabilă

cu elaborarea

documentaţiilor de

atribuire a unui contract

pentru monitorizarea

speciilor de importanţă

comunitară

cheltuieli salariale şi

pentru deplasări pe teren

– cca 10.000 lei lună, 2

luni în primul an.

contravaloarea

serviciilor de elaborare a

studiului – 30.000 lei în

anul al doilea, 30.000 lei

in anul al 4-lea

cheltuieli echipament

monitorizare – 30.000

lei in primul an

obiectiv general - administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea

durabilităţii managementului

D. obiectiv specific - asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul menţinerii stării de conservare favorabile a

speciilor de interes conservativ şi a habitatelor în care acestea trăiesc, cuibăresc şi/sau se hranesc

acțiuni găsirea unui custode pentru aria naturală protejată ROSPA0141 persoane responsabile cu cost evidențiat deja la

150

Subcarpaţii Vrancei şi apoi respectarea convenției de custodie supravegherea modului

de aplicare a




supravegherea altor



partenerii


organizarea de întâlniri pentru funcţionarea structurii de

administrare

asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale

protejate

colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor

activităţi ce vizează potenţialul ariei naturale protejate: cercetare,

proiecte de conservare implementate în zonă, conştientizare,

activităţi generatoare de venit, etc.

implicarea unor instituţii/organizaţii partenere şi a comunităţilor

locale pentru realizarea unui management participativ


acțiuni

elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de

administrare şi management pentru atingerea scopului principal al

planului de management din resurse proprii

persoane responsabile cu


de aplicare a




supravegherea altor



cost evidențiat deja la


identificarea unor noi surse de finanţare şi elaboarea unor proiecte

de conservare cu finanţare externă

întocmirea planurilor de lucru anuale

151

partenerii

F. obiectiv specific - limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice ariei naturale protejate: braconaj, exploatări

neautorizate de material lemnos, poluare, managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale

acțiuni

dezvoltarea capacităţii personalului implicat în

administrarea/managementul ariei naturale protejate persoane responsabile cu


de aplicare a




incendii, depozitarea

gunoaielor, a accesului cu

vehicule motorizate, a

activităţilor de vânătoare,

supravegherea altor



partenerii

cost evidențiat la măsura

generală A

cheltuieli cu diverse

materiale, 5.000 lei/an, 5

ani

implicarea activă a custodelui sitului – în cazul lipsei custodelui,

implicarea activă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, în

evaluarea activităţilor/resurselor cinegetice

crearea unor gropi de gunoi ecologice în afara perimetrului ariei

naturale protejate

parteneriate cu Jandarmeria, Garda de mediu, Direcţiile Silvice

Vrancea şi Buzau, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare

Focşani, gestionarii fondurilor de vânătoare şi alte instituţii

relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat

includerea perimetrelor de protecție din jurul cuiburilor, în zonele

de linişte a vânatului, pentru a se evita deranjul cauzat de activităţi

de vânătoare în vecinătatea cuiburilor

întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi

instituirea unui sistem de reacţie rapidă pentru verificarea

sesizărilor

152

acordarea de avize pentru proiectele şi planurile/programele care se

realizează pe teritoriul ariei naturale protejate

implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediată a delictelor

asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei

naturale protejate

monitorizarea implementării planului de management şi realizarea

raportărilor necesare către autorităţile relevante

prevenierea incendiilor în pădure, prin conștientizarea populației și

combaterea incendiilor, prin semnatrea protocoalelor cu

dministratorii fondului forestier – ocoalele silvice, pompieri, şi

autoritaţile locale

permiterea accesului cu vehicule motorizate, în scop recreativ, în

fondul forestier doar pe trasee cu destinație specială, ce ocolesc

zonele de cuibărit ale speciilor de răpitoare

obiectivul general - creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi a grupurilor interesate privind importanţa

conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al ariei naturale


G. obiectiv specific - promovarea valorilor naturale din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei prin intermediul

materialelor informative, site-ului web şi altor mijloace de comunicare

153

acțiuni

crearea unei identităţi vizuale a ariei naturale protejate



cu elaborarea

documentaţiilor de


pentru crearea unei

identităţi vizuale a ariei

naturale protejate

contravaloarea

contractului pentru

crearea unei identităţi

vizuale a ariei naturale

protejate este de 10.000

lei şi se va plăti în

primul an

cheltuieli salariale ale

persoanei responsabile

de contract au fost

evidențiate la măsura

generală A

realizarea site-ului web al ariei naturale protejate şi actualizarea

permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii

interesaţi şi publicul larg

o persoana responsabilă

cu actualizarea

permanentă a site-ului

cheltuieli salariale 1

persoană 2.000 lei / lună

1 luna în primul an;

cheltuieli pentru

întreţinerea/găzduirea

site-ului 2.000 lei /an, 5

ani

realizarea şi amplasarea de panouri informative în localităţile din persoane responsabile cu cheltuieli salariale ale

154

cadrul ariei naturale protejate şi în aria naturală protejată realizarea şi amplasarea

de panouri informative

care sunt aceleaşi cu cele

responsabile cu


de aplicare a

reglementărilor de la

capitolele anterioare

persoanelor responsabile

au fost evidențiate la

măsura generală A

cheltuieli materiale

panouri, 20.000 lei, în

primul an

realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală

protejată de promovarea a valorilor naturale, culturale şi istorice ale

sitului


cu elaborarea

documentaţiilor de


pentru realizarea şi

tipărirea de materiale

informative

contravaloarea

contractului pentru

realizarea şi tipărirea de

materiale informative

este de 3.000 lei/an iar

în primul an se va

suplimenta cu 2.000 lei

pentru concepţia

materialelor



de contract au fost

155

evidențiate la măsura

generală A

H. obiectiv specific - desfăşurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind biodiversitatea din cadrul ariei naturale protejate

acțiuni

realizarea unei campanii de conştientizare privind aria naturală

protejată, importanţa valorilor sale naturale, culturale şi istorice


realizarea campaniei de

conştientizare sunt

aceleaşi cu cele

responsabile cu


de aplicare a

reglementărilor

cheltuieli salariale au

fost evidențiate la

măsura generală A

costuri organizării

campanie constientizare

20.000 lei în anul al

doilea

implementarea unor activităţi educaţionale: cercuri tematice, ziua

Internaţională a Păsărilor – 1 aprilie, ziua Internaţională a Pădurilor

– 21 martie, ziua Mondială a Mediului – 5 iunie, etc., pentru a

informa populaţia locală cu privire la importanţa speciilor de păsări

din cadrul din cadrul ariei naturale protejate


implementarea acestor

activităţi sunt aceleaşi cu

cele responsabile cu


de aplicare a restului

reglementărilor



măsura generală A

cheltuieli materiale

diverse 5.000 lei/an,

timp de 5 ani

realizarea de expoziţii de fotografii cu valorile naturale, culturale şi

istorice din cadrul şi vecinătatea ariei naturale protejate

realizarea de cursuri tematice pentru cunoaşterea mai bună a

speciilor de păsări, a ecologiei şi comportamentul acestora, acţiuni

ce vor cuprinde şi lecţii în natură

156

evaluarea atitudinii populaţiei locale faţă de speciile de păsări, mai

ales faţă de răpitoarele de zi şi de noapte şi caprimulg


cu elaborarea

documentaţiilor de


pentru evaluarea atitudinii

populației și impactului

activităților de

conștientizare




măsura generală A

contravaloarea

serviciilor de elaborare a

studiilor privind

impactul activităților de

conștientizare, inclusiv

deplasările pe teren –

cate 10.000 lei/an în

primii doi ani

obiectiv general - promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes comunitar pentru

care a fost declarată aria naturală protejată ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei


acțiuni

includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale

protejate - măsurile referitoare la habitatele forestiere - în

amenajamentul silvic

persoanele responsabile

cu




măsura generală A

157

asigurarea stabilității pădurilor ripariene prin neintervenția în

imediata vecinătate a cursului de apă





reglementărilor

împăduriri cu specii autohtone


acțiuni

elaborarea unui ghid cuprinzând bune practici de administrare a

pajiştilor/păşunilor şi promovarea acestuia în rândurile

proprietarilor/gestionarilor o persoană responsabilă

cu elaborarea

documentaţiilor de


pentru elaborarea și

promovarea ghidului de

bune practici.




măsura generală A

contravaloarea

serviciilor de elaborarea

și promovarea ghidului

de bune practici.,

inclusiv deplasările pe

teren – 25.000 lei/an în

primul an.

includerea măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a

pajiştilor/păşunilor şi în contractele de închiriere a acestora

K. obiectiv specific - promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate

acțiuni luarea în considerare a prevederilor Planului de management în persoane responsabile cu cheltuieli salariale au

158

procesul de elaborare a planurilor de urbanism, amenajare

teritorială, de utilizare a terenurilor şi a tuturor modurilor de

utilizare a resurselor






reglementărilor


măsura generală A

dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activităţilor cu

posibil impact negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie

ale speciilor şi cu respectarea măsurilor de conservare specifice

L. obiectiv specific - promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichetate cu sigla ariei naturale protejate

acțiuni

promovarea păstrării şi revitalizarea activităţilor tradiţionale în

cadrul comunităţilor locale







reglementărilor



măsura generală A

elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către

custodele ariei naturale protejate, în colaborare cu autorităţile

locale, prin conferirea identităţii de provenienţă a produselor de pe


obiectivul general - crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil prin intermediul valorilor naturale şi culturale,

cu scopul limitării impactului asupra mediului

M. obiectiv specific - promovarea turismului în cadrul ariei naturale protejate prin intremediul valorilor naturale, culturale şi istorice locale

acțiuni elaborarea unui plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil

prin formarea unui grup de lucru cu toţi factorii interesaţi din zonă





159

realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind

includerea în activitatea acestora a unor programe de prezentare a

valorilor naturale şi culturale





reglementărilor

măsura generală A

Bugetul estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management, timp de 5 ani, este redat în Capitolul VII – ANGAJAMENTUL

BUGETAR.

160

CAPITOLUL VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Planul de monitorizare a activităților

Tabelul nr. 21

Obiective/Acțiuni Indicatori Planificare

obiectiv general - conservarea şi managementul speciilor de păsări de importanţă

comunitară din cadrul ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi a

habitatelor acestora

A. obiectiv specific - menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de


Vrancei

acțiuni

menținerea unui mozaic de

arborete cu vârste diferite în

terenurile forestiere din cadrul


mozaic de arborete cu

vârste diferitemenţinut

la nivelul sitului

odată cu

întocmirea

următarelor

amenajamente

silvice

stabilirea suprafeţelor de zone

tampon în jurul cuiburilor şi

limitarea/controlul activităţilor

forestiere în zona tampon, în

perioada de cuibărit pentru

protecţia speciilor de răpitoare

deranjul prin activităţi

silvice al cuiburilor

cunoscute eliminat

anual

menţinerea lemnului mort și a

arborilor bătrâni pentru

asigurarea condiţiilor specifice de

habitat pentru speciile de

ciocănitori, în special pentru

specia Dendrocopos medius

arbori păstraţi conform

descrierii activităţii anual

interzicerea aplicării degajărilor

şi curăţărilor chimice în pădurile

din aria naturală protejată


absenţa degajărilor şi

curăţărilor chimice anual

menţinerea elementelor de peisaj proporţia existentă a anual

161

- lizierele de pădure, arbori

solitari, tufişuri, margini înierbate

- pe pajişti şi terenuri arabile, şi a

aliniamentele de arbori

aliniamentelor de

arbori şi a arborilor

solitari menţinută

prevenirea inundațiilor și

alunecărilor de teren în

perimetrului ariei naturale

protejate

malurile râurilor

stabile anual

B. obiectiv specific - dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale

speciilor de păsări dependente de terenurile agricole

acțiuni

menţinerea calităţii habitatului

pentru speciile Crex crex, Lanius

minor, Lanius collurio, Lullula

arborea, Sylvia nisoria, Emberiza

hortulana, Anthus campestris prin

reglementarea păşunatului în aria

naturală protejată

păşunat cu valoare mai

mica de 1 UVM /ha

proiect de

amenajament pastoral

disponibil prin care se

stabileşte capacitatea

maximă de suport

diferenţiată în funcţie

de tipul de păşune,

pentru a se evita

suprapăşunatul

annual; în primii

2 ani de

implementare a

planului de

management se

va realizarea

proiectului de

amenajament

pastoral

implementarea legislaţiei

referitoare la numărul de câini

însoţitori permis la o stână în aria


numărul câinilor

însoţitori conform

prevederilor legale

anual

menţinerea calităţii fâneţelor ca

habitat de vânătoare pentru

sfrâncioci, Crex crex

sistemul de cosire

implementat

anual; cositul

după data de 31

iulie pentru

Crex crex va fi

implementat

începând cu al

162

3-lea an de

desfăşurare a

planului

administrarea terenurilor arabile

din aria naturală protejată în

scopul menţinerii acestora ca

teritorii de vânătoare pentru

răpitoarele de zi Hieraaetus

pennatus, Circaetus gallicus şi

Pernis apivorus şi de noapte Strix

uralensis, Bubo bubo

număr mare de parcele

agricole, folosirea

parcelelor ca teren de

vânătoare de către

speciile de răpitoare

anual

dezvoltarea unui plan pentru

evidența terenurilor arabile și a

tufărișurilor ca zone tampon

pentru pășuni, păduri și suprafețe

agricole

menținerea zonelor

tampon pentru pășuni,

păduri și suprafețe

agricole

anual

obiectiv general - monitoringul biodiversităţii

C. obiectiv specific - monitorizarea speciilor de importanţă comunitară din cadrul ariei


acțiuni

monitorizarea speciilor de

importanţă comunitară din cadrul



plan de monitorizare

realizat şi implementat

date suplimentare

despre efectivele


comunitară

distribuţia detaliată a


comunitară cunoscută

planul de

monitorizare va

fi elaborat în

primul an de

implementare

iar

monitorizarea se

va efectua în

anii 2, 3, 4 şi 5

de implementare

a planului de

management

obiectiv general - administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate

163

ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei şi asigurarea durabilităţii managementului

D. obiectiv specific - asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul



acțiuni

găsirea unui custode pentru aria

naturală protejată ROSPA0141

Subcarpaţii Vrancei şi apoi

respectarea convenției de

custodie

întocmirea anuală a

raportului de activitate

şi a celui privind starea


anual

organizarea de întâlniri pentru

funcţionarea structurii de

administrare

organizarea a minim

două întalniri de lucru

anuale

semestrial

asigurarea personalului necesar

administrării ariei naturale

protejate

organigramă adecvată,

rapoarte anuale de

activitate

primele 12 luni

colaborarea cu toţi factorii

interesaţi pentru desfăşurarea

diferitelor activităţi ce vizează

potenţialul ariei naturale

protejate: cercetare, proiecte de

conservare implementate în zonă,

conştientizare, activităţi

generatoare de venit, etc.

implementarea

acţiunilor prevăzute în

prezentul plan de

management, sunt

armonizate cu

activităţile generatoare

de venit cu potenţial

impact asupra sitului;

creşterea nivelului de

experienţă al

custodelui

primele 12 luni

implicarea unor

instituţii/organizaţii partenere şi a

comunităţilor locale pentru

realizarea unui management

participativ

actvităţi de cercetare

facilitate şi rezultate

publicate, vizibilitate

crescută a sitului,

calendar de întâlniri cu

comunitatea locală

anual

164

îndeplinit, iniţiative

locale sustenabile de

succes


acțiuni

elaborarea bugetului anual

necesar pentru activităţile de

administrare şi management

pentru atingerea scopului

principal al planului de

management din resurse proprii

documente financiar-

contabile, raport de

audit

anual

identificarea unor noi surse de

finanţare şi elaboarea unor

proiecte de conservare cu

finanţare externă


contabile, rapoarte

către finanţatori, cereri

de finanţare depuse

anual

întocmirea planurilor de lucru

anuale

plan de lucru anual

viabil

anual, în ultimul

trimestru al

anului anterior

F. obiectiv specific - limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice



acțiuni

dezvoltarea capacităţii

personalului implicat în

administrarea/managementul


personal calificat primele 12 luni

implicarea activă a custodelui

sitului – în cazul lipsei

custodelui, implicarea activă a

Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Vrancea, în evaluarea

activităţilor/resurselor cinegetice

număr de cazuri de

braconaj semnalate;

date privind speciile

cinegetice din sit

anual

crearea unor gropi de gunoi

ecologice în afara perimetrului

număr de cazuri de

depozitare ilegală a anual

165

ariei naturale protejate gunoiului depistate

parteneriate cu Jandarmeria,

Garda de mediu, Direcţiile

Silvice Vrancea şi Buzau,

Comisariatul de Regim Silvic şi

Vânătoare Focşani, gestionarii

fondurilor de vânătoare şi alte

instituţii relevante pentru

realizarea unui sistem de

patrulare integrat

reducerea activităţilor

ilegale - braconaj,

depozitarea ilegală a

gunoaielor, furt de

material lemnos, prin

amenzi aplicate şi

intervenţii prompte

realizarea

parteneriatelor

în primele 12

luni/patrulare

permanentă

includerea perimetrelor de

protecție din jurul cuiburilor, în

zonele de linişte a vânatului,

pentru a se evita deranjul cauzat

de activităţi de vânătoare în

vecinătatea cuiburilor

deranjul cuiburilor,

prin activităţile de

vânătoare, eliminat

anual

întocmirea, aprobarea şi aplicarea

planului de intervenţie şi

instituirea unui sistem de reacţie

rapidă pentru verificarea

sesizărilor

număr de sesizări şi

intervenţii anuale,

rapoartele agenţilor de

teren

anual

acordarea de avize pentru

proiectele şi planurile/programele

care se realizează pe teritoriul


număr de avize

negative/pozitive

anuale

anual

implicarea reţelelor de voluntari

în raportarea imediată a delictelor

eficienţă mare în

executarea actvităţilor

de conservare şi

management, costuri

reduse

anual

asigurarea logisticii necesare

pentru administrarea eficientă a


contabile ale anual

166

ariei naturale protejate achiziţiilor, inventarul

bunurilor

monitorizarea implementării

planului de management şi

realizarea raportărilor necesare

către autorităţile relevante

rapoarte tehnice şi

financiare, anuale sau

ocazionale, la

solicitare

anual, precum şi

la solicitare

prevenierea incendiilor în pădure,

prin conștientizarea populației și

combaterea incendiilor, prin

semnatrea protocoalelor cu

dministratorii fondului forestier –

ocoalele silvice, pompieri, şi

autoritaţile locale

număr cât mai redus

de incendii

realizarea

protocoalelor în

primele 12

luni/patrulare

permanentă

permiterea accesului cu vehicule

motorizate, în scop recreativ, în

fondul forestier doar pe trasee cu

destinație specială, ce ocolesc

zonele de cuibărit ale speciilor de

răpitoare

trasee deliminate,

deranjul cuiburilor

eliminat

delimitarea

traseelor în

primele 24

luni/patrulare

permanentă

obiectivul general - creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie a publicului şi a

grupurilor interesate privind importanţa conservării biodiversităţii şi pentru obţinerea

sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al ariei naturale


G. obiectiv specific - promovarea valorilor naturale din cadrul ariei naturale protejate



acțiuni

crearea unei identităţi vizuale a



număr de elemente de

identitate vizuală

produse

în primul an de

implementare a

planului de

management

realizarea site-ului web al ariei

naturale protejate şi actualizarea

numărul de persoane

care vizitează site-ul

site-ul web va fi

realizat în

167

permanentă a acestuia cu

informaţii relevante pentru

factorii interesaţi şi publicul larg

web;

site web funcţional

primul an de

implementare al

planului de

management;

actualizarea şi

întreţinerea

site-lui web –

permanent

realizarea şi amplasarea de

panouri informative în localităţile

din cadrul ariei naturale protejate

şi în aria naturală protejată

număr de panouri

informative amplasate;

număr mic de încălcări

ale restricţiilor

al doilea an de

implementare a

planului

realizarea de materiale

informative referitoare la aria

naturală protejată de promovarea

a valorilor naturale, culturale şi

istorice ale sitului

numărul de materiale

informative realizate şi

distribuite

anual

H. obiectiv specific - desfăşurarea de activităţi educaţionale şi conştientizare privind


acțiuni

realizarea unei campanii de

conştientizare privind aria

naturală protejată, importanţa

valorilor sale naturale, culturale

şi istorice

număr de întâlniri cu

localnicii/elevii;

informaţii privind aria


ROSPA0141


introduse în cadrul

activităţilor din şcoli;

număr conferinţe de

presă; număr

comunicate de presă

în primii 2 de

implementare a

planului de

management

implementarea unor activităţi

educaţionale: cercuri tematice,

numărul de

evenimente organizate anual

168

ziua Internaţională a Păsărilor – 1

aprilie, ziua Internaţională a

Pădurilor – 21 martie, ziua

Mondială a Mediului – 5 iunie,

etc., pentru a informa populaţia

locală cu privire la importanţa

speciilor de păsări din cadrul din


din calendarului de

mediu; ziua ariei

protejate; numărul de

activităţi tematice

realizarea de expoziţii de

fotografii cu valorile naturale,

culturale şi istorice din cadrul şi

vecinătatea ariei naturale

protejate

număr de expoziţii

fotografice organizate;

număr participanţi la

expoziţiile fotografice

anual

realizarea de cursuri tematice

pentru cunoaşterea mai bună a

speciilor de păsări, a ecologiei şi

comportamentul acestora, acţiuni

ce vor cuprinde şi lecţii în natură

număr de elevi care

participă la curs;

număr de şcoli unde se

organizează cursul.

anual

evaluarea atitudinii populaţiei

locale faţă de speciile de păsări,

mai ales faţă de răpitoarele de zi

şi de noapte şi caprimulg

număr chestionare

distribuite şi

completate

în primii 2 ani

de implementare

a planului de

management

obiectiv general - promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură

suportul pentru speciile de interes comunitar pentru care a fost declarată aria naturală



acțiuni

includerea prevederilor Planului

de management al ariei naturale

protejate - măsurile referitoare la

habitatele forestiere - în

amenajamentul silvic

măsurile de

management privind

habitatele forestiere

incluse în planurile de

amenajament silvic

odată cu

întocmirea

următarelor

amenajamente

silvice

asigurarea stabilității pădurilor habitate propice pentru anual

169

ripariene prin neintervenția în

imediata vecinătate a cursului de

apă

Ficedula parva şi

Ficedula albicollis

împăduriri cu specii autohtone locuri prielnice de

cuibărit anual


acțiuni

elaborarea unui ghid cuprinzând

bune practici de administrare a

pajiştilor/păşunilor şi

promovarea acestuia în rândurile

proprietarilor/gestionarilor

numărul de exemplare

de ghid distribuite;

calitate ridicată a

pajiştilor/ păşunilor,

numărul de agricultori

care aplică pentru

măsurile de agro-

mediu

primii 2 ani de

implementare a

planului de

management

includerea măsurilor şi regulilor

de gestionare durabilă a

pajiştilor/păşunilor şi în

contractele de închiriere a

acestora

număr de contracte

care conţin măsurile şi

regulile de gestionare

durabilă incluse

anual

K. obiectiv specific - promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau

în vecinătatea ariei naturale protejate

acțiuni

luarea în considerare a

prevederilor Planului de

management în procesul de

elaborare a planurilor de

urbanism, amenajare teritorială,

de utilizare a terenurilor şi a

tuturor modurilor de utilizare a

resurselor

numărul de PUG-uri,

PUZ-uri care au inclus

şi respectă prevederile

planului de

management

anual

dezvoltarea unui mecanism de

avizare internă a activităţilor cu

posibil impact negativ asupra

numărul de avize

eliberate de către

administraţie

anual

170

sitului, bazat pe hărţile de

distribuţie ale speciilor şi cu

respectarea măsurilor de

conservare specifice

L. obiectiv specific - promovarea şi sprijinirea activităţilor tradiţionale din sit, etichetate cu


acțiuni

promovarea păstrării şi

revitalizarea activităţilor

tradiţionale în cadrul


număr de materiale de

promovare a

activităţilor

tradiţionale; grad de

conştientizare al

membrilor comunităţii

locale; grad de

mulţumire al

vizitatorilor

anual

elaborarea unui plan de

promovare a produselor locale de

către custodele ariei naturale

protejate, în colaborare cu

autorităţile locale, prin conferirea

identităţii de provenienţă a

produselor de pe teritoriul ariei

naturale protejate

planul de promovare al

produselor locale;

produse cu mărci

proprii ce fac referire

la aria protejată; grad

de dezvoltare socio-

economică a zonelor

rurale

anual

obiectivul general - crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil

prin intermediul valorilor naturale şi culturale, cu scopul limitării impactului asupra

mediului

M. obiectiv specific - promovarea turismului în cadrul ariei naturale protejate prin intremediul

valorilor naturale, culturale şi istorice locale

acțiuni

elaborarea unui plan strategic

pentru dezvoltarea turismului

durabil prin formarea unui grup

de lucru cu toţi factorii interesaţi

număr de

persoane/instituţii

nominalizate

participante

în primul an de

implementare

171

din zonă

realizarea unui ghid adresat

pensiunilor, tour-operatorilor

privind includerea în activitatea

acestora a unor programe de

prezentare a valorilor naturale şi

culturale

număr de exemplare

de ghid produse şi

distribuite; număr de

tour-operatori şi

pensiuni care

distribuie ghidul;

număr de vizitatori

în primii 2 ani

de implementare

172

CAPITOLUL VII. ANGAJAMENTUL BUGETAR

Nr.

Crt Cheltuiala

Anul Total

1 2 3 4 5

1 cheltuieli salariale 202.000 180.000 180.000 180.000 180.000 922.000

2

cheltuieli cu

activitățile

externalizate

47.000 40.000 30.000 117.000

3 cheltuieli cu materiale

curente 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 50.000

4 cheltuieli pentru

echipamente 30.000 30.000

5

cheltuieli pentru

întreţinerea/găzduirea

site-ului web

2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 10.000

6

cheltuieli pentru

organizarea

campaniilor

publicitare şi pentru

materiale publicitare,

inclusiv panouri

23.000 23.000 3.000 3.000 3.000 55.000

alte cheltuieli neprevăzute

10% 31.400 25.500 19.500 22.500 19.500 118.400

total 345.400 280.500 214.500 247.500 214.500 1.302.400

173

CAPITOLUL VIII. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Atlasul păsărilor clocitoare din Romania 2015. Material editat de Societatea

Ornitologică Română / BirdLife Romania și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii

„Grupul Milvus” 2015 pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția

Biodiversitate.

Baltag E., 2010. Păsările răpitoare de zi (Familia Accipitridae) din judeţul Iaşi, Teza

de Dizertație, Univ. ”Al. I. Cuza” Iași.

Baltag E., Pocora V., 2009. Rețeaua Natura 2000 în regiunea Moldovei România,

Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași, Iași

Battern, L.A., Bibby, C.J., Clement, P., Elliott, G.D. and Porter, R.F., 1990.

Battern, L.A., Bibby, C.J., Clement, P., Elliott, G.D. and Porter, R.F., 1990. Red Data

Birds in Britain. T & A.D. Poyser, London.

Bijlsma, G. Rob (1993), Ecologische Atlas van de Nederlandse Roofvogels, Schuyt

and Co., Haarlem.

Bijlsma, R.G. 1997. Buzzard. În The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their

Distribution and Abundance, editat de Hegemeijer, J. M. W. şi Blair M.J., T & A D Poyser,

London.

Brown, L.H. (1976), British Birds of Prey, New Naturalist Series, Collins, London.

Cramp, S. & Simmons , K. E. L. 1980. The Birds of the Western Palearctic, Vol. 2,

Oxford University Press, Oxford.

Cramp, S., D. J. Brooks, E. Dunn, R. Gilmor, J. Hall-Craggs, P. A. D. Hollom, E. M.

Nicholson, M. A. Ogilvie, C. S. Roselaar, P. J. Sellar, K. E. L. Simmons, H. Voous, D. I. M.

Wallace și M. G. Wilson (1988). Volume V: Tyrant Flycatchers to Thrushes from The

Handbook of the Birds of Europe the Middle East and North Africa: The Birds of the Western

Palearctic. Oxford University Press.

Cramp, S., D. J. Brooks, E. Dunn, R. Gilmor, P. A. D. Hollom, R. Hudson, E. M.

Nicholson, M. A. Ogilvie, P. J. S. Olney, C. S. Roselaar, E. L. Simmons, K. H. Voous, D. I.

M. Wallace, J. Wattel și M. G. Wilson, 1985. Volume IV: Terns to Woodpeckers from The

Handbook of the Birds of Europe the Middle East and North Africa: The Birds of the Western

Palearctic. Oxford University Press.

Cramp, S., K. E. L. Simmons, D. J. Brooks, N. J. Collar, E. Dunn, R. Gilmor, P. A. D.

Hollom, R. Hudson, E. M. Nicholson, M. A. Ogilvie, P. J. S. Olney, C. S. Roselaar, K. H.

Voous, D. I. M. Wallace, J. Wattel și M. G. Wilson, 1983. Volume III: Waders to Gulls from

174

The Handbook of the Birds of Europe the Middle East and North Africa: The Birds of the

Western Palearctic. Oxford University Press.

Del Hoyo, J., A. Elliott și J. Sargatal (2004). Handbook of the Birds of the World, vol.

9: Cotingas to Pipits and Wagtails. Lynx Edicions, Barcelona, Spain.

Del Hoyo, J., Elliott, A. and Sargatal, J., 2006. Handbook of the Birds of the World.

Volume 11: Old World Flycatchers to Old World Warblers. Lynx Edicions, Barcelona.

Ferguson-Lees, J.& Christie, D.A. 2001. Raptors of the World, Houghton Mifflin

Company, New York.

Forsman, D. 1999. The Raptors of europe and The Middle East, Reprinted 2003 by

Christopher Helm, an imprint of A& C Black Publishers Ltd., London.

Gensbol, B. & Thiede, W., 2005. Greif Vogel, BLV Verlagsgesellschaft mbH,

Munchen/Germany.

Gooders, J., 1982. Collins British Birds. William Collins Sons and Co Ltd, London.

Greenoak, F., 1997. British Birds, their Folklore, Names and Literature. Christopher

Helm A&C Black, London.

Hagemeijer, E.J.M. and Blair M.J. (editors). 1997. The EBCC Atlas of European

Breeding Birds: their distribution and abundance. T & A.D. Poyser, London.

Harley, J., Crick, H., Wernham, C., Riley, H., Etheridge B. & Thompson, D. 2009.

Raptors a Field Guide for Surveys and Monitoring, Second Edition, Scottish Natural Heritage.

Hegemeijer, J. M. W. & Blair M.J. (Editors), 1997. The EBCC Atlas of European

Breeding Birds: Their Distribution and Abundance, T & A D Poyser, London.

Holden, P. & Sharrock, J.T.R., 2002. The RSPB Guide to British Birds. Pan

Macmillan, London.

Ion C., Doroşencu A., Baltag E., Bolboacă L., (2009). Migraţia paseriformelor în estul

României. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.

Ion C., Ion I., Stoleriu C. C., Ursu A., 2011. Aspects concerning ornithofauna in

Vrancea Region. Actual problems of protection and sustenable use of the animal world

diversity. Institute of Zoology, Chisinau, p. 32-34.

Ion I., 1982. Cercetari asupra avifaunei din bazinul superior și mijlociu al rîului

Râmnicu Sărat, Stud. și Com., Soc. De Șt. BioI. Reghin, p. 433-442.

Ion I., 1992-1993. Glimses on vertebrate fauna of the upper and middle basin of

Râmnicu Sarat River. Anal. Șt. ale Univ."AI.I. Cuza" lași, s. BioI. Anim., Tom XXXVIII-

XXXIX, p. 157-162.

175

Korpimäki E, Hakkarainen H., 2012: The Boreal Owl: Ecology, Behaviour and

Conservation of a Forest-Dwelling Predator, Cambridge University Press.

Kostrzewa, A..1998., Honey Buzzard, BWP Update, 2, 107–120.

Lack, P. (1986) The Atlas of Wintering Birds in Britain and Ireland. T. & A. D. Poyser

Ltd, Calton.

Michev, T., Vatev, I., Simeonov, P. și Profirov, P. 1984. Distribution and Breeding of

long-legged Buzzard (Buteo rufinus) in Bulgaria, Ekologia, 13: 74-82.

Mihalciuc M., 1973. Considerations sur I'avifaune du bassin superieur et moyen de la

riviere Putna. Trav. Mus. His. Nat. "Grigore Antipa'; vol. XIII: 409-417.

Mihalciuc M., Talpeanu M., Catuneanu I., 1976. Contributions ala conaissance de la

faune du Department Vrancea, Trav. Mus. His. Nat. "Grigore Antipa'; vol. XVII, p. 323-334.

Mullarney, K., Svensson, L., Zetterström, D. & Grant, P.J., 1999. Collins Bird Guide.

HarperCollins Publishers Ltd, London.

Munteanu D., 1968. Syrian Woodpecker (Dendrocopos syriacus) in Rumania. Lucr.

Staț. Cercet. Biol., Geol., Geogr., ”Strejarul”, Pângărați, 1, p.351 – 358.

Munteanu D., 1969. Privire de ansamblu asupra avifaunei din Muntii și Depresiunea

Vrancei. Lucr. Stat. Cercet. Biol.-Geol.-Geogr. "Stejarul'; 2: 201-209.

Munteanu D., 2009 în Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., 1999 - Păsările din România

şi Europa, determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, Ed. Hamlyn, Octopus

Publishing Group Ltd., 2-4, Heron Quays, London E 14 4’JP.

Munteanu D., 2009. Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Edit. Alma

Mater, Cluj-Napoca.

Munteanu D., 2012. Conspectul sistematic al avifaunei clocitoare din România,

Editura Alma Mater.

Munteanu, D. (2012). Conspectul sistematic al avifaunei clocitoare din România,

Editura Alma Mater.

Munteanu, D., (1999). Păsările din România și Europa - Determinator ilustrat. Hamlyn

Guide. Londra

Munteanu, D., Weber, P., A., Papadopol. 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din

România. Ed. Societatea Ornitologică Română.

Orta, J. 1994. Common Kestrel. Pp. 259-260 in del Hoyo, J., A. Elliott, and J. Sargatal

(eds). Handbook of birds of the world. Vol. 2. New World vultures to guineafowl. Lynx

Edicions, Barcelona, Spain.

http://www.amazon.com/Boreal-Owl-Behaviour-Conservation-Forest-Dwelling/dp/0521113717/ref=la_B007ICMUK6_1_1/184-6956853-7926915?s=books&ie=UTF8&qid=1420650368&sr=1-1

http://www.amazon.com/Boreal-Owl-Behaviour-Conservation-Forest-Dwelling/dp/0521113717/ref=la_B007ICMUK6_1_1/184-6956853-7926915?s=books&ie=UTF8&qid=1420650368&sr=1-1

176

Perrins, C. M., D. J. Brooks, E. Dunn, R. Gilmor, J. Hall-Craggs, B. Hillcoat, P. A. D.

Hollom, E. M. Nicholson, C. S. Roselaar, W. T. C. Seale, P. J. Sellar, K. E. L. Simmons, D.

W. Snow, D. Vincent, K. H. Voous, D. I. M. Wallace și M. G. Wilson, 1993. Volume VII:

Flycatchers to Shrikes from The Handbook of the Birds of Europe the Middle East and North

Africa: The Birds of the Western Palearctic. Oxford University Press.



W. Snow, D. Vincent, K. H. Voous, D. I. M. Wallace și M. G. Wilson, 1994. Volume VIII:

Flycatchers to Shrikes from The Handbook of the Birds of Europe the Middle East and North

Africa: The Birds of the Western Palearctic. Oxford University Press.



W. Snow, D. Vincent, K. H. Voous, D. I. M. Wallace și M. G. Wilson (1994). Volume IX:

Buntings and New World Warblers from The Handbook of the Birds of Europe the Middle

East and North Africa: The Birds of the Western Palearctic. Oxford University Press

Radu D., 1962, Originea geografică şi dinamica fenologică a păsărilor din R.P.R.,

Probl. de Biologie, Academia R.P.R., p. 513-574, Bucureşti.

Red Data Birds in Britain. T & A.D. Poyser, London.

Roberts, S.J., Lewis, J.M.S. & Williams, I.T. (1999), Breeding European honey-

buzzards in Britain, Btitish Birds, 92, 326-345.

Royal Society for Protection Of Birds, 2001.

Raport UE, 2013 - Raport privind efectivele de păsări din România

Saurola, P., 1989: Breeding Strategy of the Ural Owl Strix uralensis in MEYBURG &

CHANCELLOR (eds.), 1989: Raptors of the Modern World, WWGBP: Berlin, London,

Paris, 235 – 242.

Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2009. Collins Bird Guide, Harper Collins

Publishers Ltd., London.

Svensson, L., K. Mullarney și D. Zetterström (2009). Collins Bird Guide. Second

Edition. Collins Torento, Iatly.

Talpeanu M., Mihalciuc M., 1974-Contibutions a la connaissance de I'avifaune de la

yone de Vrancea. Trav. Mus. Hist. Nat. "Grigore Antipa'; vol. XIV, p.419-421.

The Cornell Lab of Ornithology: All About Birds - Common redpoll and Hoary

redpoll (July, 2012)

177

Weber, P., Munteanu, D. și Papadopol A. 1994. Atlasul Păsărilor Clocitoare din

România.

Witherby, H. F. (ed.) (1943).Handbook of British Birds, Volume 1: Crows to

Firecrest. H. F. and G. Witherby Ltd. pp. 278–280.

Yeatman L., 1976, Atlas des oiseaux nicheurs de France de 1970 a 1975, Ed. S.O.F.,

Paris.

Zoltan S. D., Domșa C., 2014, Protocol de monitorizare pentru speciile caracteristice

zonelor agricole in Ghid standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar

din românia, 2014, coordonare stiintifica: Societatea Ornitologică Română/BirdLife România

și Asociaţia pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”, SC NOI MEDIA PRINT

SA, Bucuresti - Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Dezvoltare Durabilă

și Protecția Naturii

178

CAPITOLUL IX. ANEXE

Anexa nr.1 la Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei - Harta cu localizarea ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii Vrancei

179

Anexa nr. 2 la Planul de management al ariei naturale protejate ROSPA0141 Subcarpaţii

Vrancei - Harta cu distribuţia specie Dryocopus martius

180


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Dendrocopos syriacus

181


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Dendrocopos medius

182


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Picus canus

183


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Lanius collurio

184


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Emberiza hortulana

185


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Lullula arborea

186


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Sylvia nisoria

187


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Anthus campestris

188


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Lanius minor

189


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Ficedula albicollis

190


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Ficedula parva

191


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Hieraaetus pennatus

192


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Circaetus gallicus

193


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Pernis apivorus

194


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Strix uralensis

195


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Bubo bubo

196


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Caprimulgus europaeus

197


Vrancei - Harta cu distribuţia specie Crex crex

Date post:	23-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	sv
View:	257 times
Download:	5 times

DRAFT Plan de management Subcarpatii Vrancei

Documents