Dr. I. GHERGHEL
CATEVA CONTRIBUTIUNI
MIME HOPE
LA
A
[111111111111, mar
EXTRAS DIN CONVORBIRI LITERARE" ANUL 1920.
BUCUREST I
TIPOGRAFIA CONVORBIRI LITERARE"17, Strada Campineanu, 17
1920
4
k. I
www.dacoromanica.ro
Dr. 1. GHERGHEL
CATEVA CONTRIBUTIUNI
COPIER 11011011{1 [011111111131 JUDI"
EXTRAS DIN CONVORBIRI LITERARE" ANUL 1920.
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CONVORBIRI LITERAREd17, Strada Campineanti, 17
1920
/I
N
1
_ -
-_
. -.
-.t.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CONTRIBUTIUNIla cuprinsul notiunei cuvantului Vlach"
Din cercetarea din urma, 1) privitoare la ?:clatura Co-manilor,2) putem vedea, cum denumirea for germana «Valwenx.(= lat. aValvi,.), s'a ciocnit in conceptia unor comentatori cu
forma germana a stravechei denumiri europene pentru popoa-rele de vita ramleana, anume: «Walhi» (--_L lat. Wallis).
Studiul de fata poate deci servi ca o continuare a acelorcercetari, necum ca o largire in timp i spatia a notiuneicuvantului
Etimologiile felurite pr;vitoare la acest nume au fost intru-catva inraurite de taramurile istorice-geografice, unde aceastanumire parea originara. Si de oarece in fantanele apusene acest
nume se ridica pang la epoca lui Carol cel Mare 3) (768-814),multi comentatori §i istorici inclina a-i atribui o orgne germana')
1) Gherghel, Comani sub numeleValwen"siKhardesch" (sub tipar).2) In nici o stiinta nu e prea tarziu de a indrepta o neexactitate !
Atrag din nou atentiunea asupra articolului meu Comani salt Comani, inTinerimea romans" Bucuresci 1899, p. 266.
3) G. Paris, Romani, Romania, In Romania", Paris 1872, I., p. 5.In glosarul roman-german din Cassel vorbele latine .Stulti sunt Romanisapienti sunt Paioarii» sunt redate astfel : Tole sint Walha, spahe sint'Peigira".
4) Ibidem p. 11 si aiurea ; Kluge, Etymol. Worterbuch der deutschenSprache, Strassburg 1910, p. 482, 489 ; H. Paul, Grundriss der germanischenPhilologie, Strassburg 1896, 1., p. 414. lat.-gall. Volcae, and. Walha ;p. 762; Miklosich, Etym. Worterbuch der slavichen Sprachen, Wien 1886p. 394; Murnu in Convorbiri Literary 1903, p. 109 ; lorga, Histoire desRoumaines de Transilvanie, Bucuresti 1916, I. p. 30.
't
«Vlach.
III. .
*i
si
www.dacoromanica.ro
Imprejurarea insa, ca forma intrebuintata apace putin maitarziu si la Bizantini 1), ne-ar preveni, pare-se, a nu ne pripicu judecata.
1. Ceeace insa ne intareste in atitudinea noastrA, este eti-mologia unei numiri topografice, in care s'a pgstrat, dupd mo-desta noastra parere, ca o fosila linguistics din timpuri mult maivechi si numirea poporului nostru. Cronicarii bizantiniexterni, cari au tratat istoria bizantina, sant plini de laude pen-tru biserica, palatul imperial, «poarla de aur», baile poduldela Vlacherne" '), comnium eminens, cunctis praeclarius, utSol Coeli stellas prorsus supergreditur» 3).
Un asemenea monument arhitechtonic, istoric si religios aimboldit pe multi sa-i caute originea.
Dintre bizantinistii moderni Paspatis declara, ca etimologia
1) Cunoscuta prima mentiune despre ,Romanii transdanubieni dina. 976 la Kedrenos, ed. Bonn II.,
2) Ca studio introductiv vezi mai ales articolul lui Oberhummerdespre Blachernai, Tn Pauly-Wissowa, Real-Encyclopadie d. classischenAlterthuniswisenschaften, Stuttgart 1897, III., p. 554; Herzberg, DerKaiserpalast von Konstantinopel, in Hist6ris.che Zeitschrift" de Siebel1884; Schlumberger, Les Iles des Princes et le palais des Blachernes,
-Paris, 1884. Cat priveste forma Blaquernes (L. Leger, Chronique ditede Nestor, Paris 1854, p. 278), Blacheinai" (Oberhununer, I. c.) numaiprimal cautA o justificare zicand : Si rai donne la forme Blaquernes,c'est parce queue se rencontre des le X111-me siecle dins Villehardouin".
Asupra valoarei fonetice a lui B grecesc in timpuri asa de tarziivezi mai jos p. 7 nota 2).
Tot astfel au redat si Rusii pronuntarea cuvantului, atat in impru-muturile cronicelor for din bizantini Vlakhernes" (sic) cat si la intemeiereaunei biserici si a unei localitati ; Vlahernslcoe selo din apropierea .Mos-kovei. (Leger, op. cit., 1, c.)
Daca insa istoricul imperiului latin de Orient Intrebuinteaza formacu B., aceasta ar fi putut sa alba si alte cauze decal redarea exacta arostirei populare.
Noi credam din contra, ca transcrierea acestei numiri a fost /titan-rita de formelenormane (normande) a numelui Vlach, pe care atat Villehardouin cat si continuatorul sau G. de Valenciennes II redau cand prin
cand prin Bias ". Numai numele tariff e mai consequent intrebu-fatal, .131aquie» (G. de Villehardouin, ConquOte de Constantinople avecla continuation de H. de Valenciennes, Paris, 1874).
Da Presne du" Cange, Historia Byzantina, Lutetiae Parisiorum,1682, p. 33 sq.
si ct.i
. si
, ".
p.
-
'.,
lilac",
3)
4
4;5.
www.dacoromanica.ro
5
cuvantului- Vlacherne e indoi2lnied 9 iar Byzantios Martnrisesteca n'o cunoaste2).
Etimologii mai vechi, -ea cea de la r;/.7.7.67.--= regio palustris,sau de la 6),;./.-frz, feriga, sau' de la moneda unuiVlach, sau de la lat. Lacunae, 3) sau de la lv.7.ipa (petele ton),nu au, invederat, la temelia for decat o -asemanare exterioara,ii pentru linistirea constiintei noastre Idsam bucuros filologilorncercati sarcina si gloria cercetariler concludente. 0 singura eti-mologie ne-a desteptat numai curiositatea, avand dupd aparentasi un substrat istoric. Un cronicar bizantin din sec. al 10-leaGenesios, ne spume anurne, ca Vlacherne si-ar trage numeleduce scit «Vlachernos., o morn acoto
Sd ne fie permis acum a porni dela presiipunerea, ca acestnume, pe care it retiriem sub forma gasita la Genesios, ar fi uncuvant compus din 13)hz si
Primul n'ar avea nevoe de multd explicatie; al doilea insanu exista in neogreaca, deli se gaseste in elineste in inteles de«vlastar., atat ca termen botanic', cat si in sens figurat I).
In acelas inteles avuram insa bucuria de a fi gasit acesttermen si in bizantina sec. al 10-lea, adica intr'un op lexicografic
1) A. G. Paspatis, rile 1.1,):v.,,Privov Tthy 13),:x-favOl)v, In TV.)iv Ktovorotvztv0,Y6),Et 'EX).-rivtz,o5 L:)),),6-to.)Constantin000l 1871, IV., p. 169, nota 2. Tot astfel se exprima si Leger,op. cit. p. 278 : L'etiniollgie du mot 13),7.-/±pv-ott est douteuse".
2) S. Byzantios, `1[ Moritotvi::906;70;,t7, Athena 1857, 1.; p. 583.3) ibidem ; Pseudo-Kodinos, Ktolvy,vtIvoza),a4, in ,,Scrip-
ores originum Cons4antinopjlitarum" ed. Teubner, Lipsiae 1907, IL. p. 242.Despre alte etimolegii §i despre intreaga literature a fantanelor veziPauly-Wissowa, op. cit., si articolul Dionysios Byzantios, ibidem V.,p. 971.
4) Genesios, 13ri.0,..j,s;_g,t ed. Bonn 1834, IV., p. 85 : 13).7-Lipvat,:. ti.z6scrod ap7ri-roi5Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur. ed. II., Miinchen1897, p. 264. Referit)r la acest pasagiu comentatorul Bergler zice -Glos-sema esse videtun, (Genesios p. 172). Dar aceasta rat-i stange valoarea,nici nu i-o stanjene5te cu mult. In schimb el ne redd numele ducelui scit"mai apropiat de a fi talcuit.
5) Compare bunAoarA : Air30:.; (Henricus Stephanus, The-sau Graecae linguae, Parisiis 1835, III, p. 2049).
c
B),-zoo
gpYr4.
ITA)4Tc.ov
ilsptloWidza,
ifatptot=
Y.:%60.eo ilko:zir,voo 'a.vottpati:ivzoc ;767:,iv.t.7,tat",
,
4
t -
),(2 ='vir..)-:
5
ca
Cautc
www.dacoromanica.ro
contimporan 1), si anume in renumitul dictionar a lul Suidas,13),a1 ipvce: ar insemna deci, lard vre-o scrematurd filologica, «via-star. sau pogoritor din Vlachi. Deductiunea pare foarte fireasca :
BX7.7.4,vot nu e de cat pluralul de la 13Xci.7.4v0.,>.Composite cu Vlach nu sunt rare pe teritoriul grecesc
Astfel avem pe langa un «Vlacholivadion., sub Olimp, o «Vlacho-kerasia. in Arkadia, o «Vlachoklissura» in Macedonia si chiarun «Vlachoptilon,> in Messenia 2). Semnificativ e mai ales numireadin urma : ea insemneaza ca idee acelas lucru ca si Vlachernosadica p11111 sau vlastar de Vlach 3)
2. Ca o asemenea numire de duce «scit* nu e numai o nasco-cire a cronicarului, se poate vedea dintr'un pasagiu a lui Theo-phanes, necunoscut, ca si cel despre BXaz4vat, istoricilor ches-tiunei roesleriene.
Aci se povesteste despre o regina a Hunilor numitaBootritt,', care a trecut la Greci cu 100.000 de oameni dupamoartea barbatului ei 130:Xaz 4).
Stirea aceasta a lui Theophanes de pe la inceputul sec. at9-lea 5) da oarecare temeiu celorlalte relatiuni contimporane pri-vitoare la pretinsul duce scit «Vlachernos» a lui Genesios ; darreferiniu-sc .1;i7.ente din sec. al 5-lea, ar avea inainte detoate valoarea ruativa a unei insemnate partii istorice.
Ci daca ai pus mana pe un astfel de fir al Ariadnei, tre-bue sa-1 depeni pand la capat.
Urmarind deci fantanele istorice ale acestui cronicar, ne-afost dat sa descoperim in Malalas, care scrisese «Chronographia»sa cu trei secole inaintea lui Theoppanes 6) o relatiune foarte inru-
1) Suidas, Lexicon, Halis et Brunsvigiae 1852, I., 2, p. 533 'Epvoctb cp5rcov. Despre Suidas vezi Krumbacher. op. cit., pag. 563.
2) Andree, Handatlas, Wien 1910, f. 123/124; 127/128.3) Tot astfel intelegem si not Romanii cu un intales cam pejorativ
sub grecoteiu", vlastar. sau pogoritor din Greci.4) Theoppanes Cronographia ed Boor, Lipsiae .1833, Teubner, p.
175 (= ed. Bonn 1839, 1., p. 269) : TCp `cia.ovi) 'kV, pOS-pt.)
`PMJA:OLc* 109 ii tcy i 'CCiP) 059VM TCrin XVIO[LeMY PipPapoc,--zoo a OiSvvco ztXciaa.c p tiittc;
xateaova5sso5:. Tcrov (Ymitzi.by trio Toil taboo ivapb.c BaXecx4) Krumbacher, op. cit., p, 342.5) ibidem p. 325; !litre 490-578.
;-
_
.Sabiri»,
la.
. _
I
Talc'Ea(itp,
..6vorva wi;pa, p.s.D.' i5otfic-tbroPoXiiv.
6
!
Boak,
www.dacoromanica.ro
7
dita cu a acestuia despre acelas eveniment. Regina Hunilor tSabiri>>se chiamd ins aci gBoa*, iar barbatul ei mort Metz 1). Cu atatmai surprinzator to isbeste forma plind cea contrasd a numelui1-30:X7 :z §i 13),&z. in ambele relatiuni.
A mai Minas sa precizam Si valoarea fonetica a literei in-cepatoare B din ambele nume. Ei bine, Vara nici o sila suntemindreptAtiti pentru timpurile acelea a le rosti : (Vlach. §i «Valach,deoarece B incepuse foarte timpuriu a deveni (spirant. (= v) 2).
Dacd fantanele citate ne-au permis a pune in corelatiunestirea lui Genesios despre un pretins duce (sell. Vlachernos,de la care localitatea Vlacherne si-ar trage numele, cu cea ainaintasului sau Theophanes despre un duce scit cu numeleValach» tot astfel stirea lui Malalas despre regele hunic-
sabiric (Vlach, cere, spre a putea fi raportata cumva la Vla-cherne, valorificarea cronologicd-istorica. Ei bine, Vlacherne existanu numai pe timpul lui Malalas, ci si pe timpul evenimentelorpovestite de acest autor.
Imparateasa Pulcheria durd acolo (450-457) o bisericafaimoasd, inchinata Sf. Fecioare Maria. Sub lustinos (518-527)ea fu apoi reconstruita si pompos inzestratd. Arzand insa la1069, Andronikos II (1282-1328) o restabili, fiind privita deatunci ca unul din cele mai mandre ispasitoare locasuri dum-nezeesti al crestinatatii ortodoxe ').
Din toate aceste relatiuni ar putea reesi, ca Vlacherne syfi fost o colonie a unei populatiuni romanesti langd Constanti-nopol, venite acolo dinspre Sciti, inainte de mijlocul sec. al 5-lea.
Traditiunea aceasta despre o populatiune romaneascd delangd Constantinopol, lovindu-se in datine cu (Scilii., ba avand
1) 1. Malalas, Cronographia, ed Bonn. 1831, p. 430: 'Ev ainif)ye )(patty IrpoOs `Pwpatocc kiccaa ax 2wv Eapeipow Oiivvow,
Ttc avapeEa xa%. irX-Oet. 'cat cppoviret, Ovo[Lart Boa, zlipa, gzoucia.6e N.vxpoiiS uiok alto xat fyx'a.kilv ztXtaSaq exaviv. 'ibis eaovasteoaeTcw 06vv,...461w tepee tin& 'Lily TO5 16E0D ava* BX6cz arcoPbacv.
2) Pe timpul lui Christos si mai inainte chiar. Vezi despre aceasta :G. N. Hatzidakis, Einleitung in die neugriechische Grammatik, Leipzig,1892, p. 33. Cat priveste insa pe Malalas, vezi la el Inst* transcriereanumelor romane Livius si Vitelius: Aii3toc 6 cso(po `Pcop.ctiori... tatoptoc,(op. cit. p. 215) si ..h.71-.6,-aavev v it `P6p...fi 6 13tteXtt4 pEcitXe6c... (p. 259).
3) Pauly-Wissmva, op. cit., III., p. 555; Schlumberger, op. cit., p. 333.
-:\
"-
si
.
si
_ -
auvA
'
si
www.dacoromanica.ro
8
si acelasi origine, o gasim exprimata Inca la Pachymeres (sec.al 13-lea ').
Intru cat stirea lui Genesios, ca Vlacherne si-ar trage nu-mele de la un duce scit, omorit acolo, e sustinuta pe de oparte prin etimologia noastra, pe de alta prin descoperirea dupaatata sbucium a istoricilor minuttata a unui duce hun osabirDcu numele Vlach-Valach la cronicari din sec. al 9-lea si al 6-leasa ne fie permis a face rezerve'e noastre lath de etimologia depredilectie a istoricilor *i filologilor, privitoare la numele «Vlach*din «Volcce (Tectosages)., dupa recomandatia lui Tomaschek 2).Ar fi straniu putem s'o spunem acuma ca pentru o popu-latiune latina, dupa conceptia generald in contact cu elementelegrece*ti din imperiul bizantin Inca din anticitate, sa se asteptelozincei de la apusul franc sau german, cum sa fie numita.
Impunandu-se, cum credem, prin cercetarile noastre -depand acum, anume : prin intemeierea asa de timpurie a Vla-chernei, prin etimologia sa nesilita din «Vlach,. si oernos),prin rasarirea la timp si loc potrivit a,unei capetenii hune-sabiricecu numele «Vlach-Valach», atentiunei noastre sporite cerculistoric-geografic oriental intru dibuirea originei cuvantului Vlach ;cetitorit binevoitori vor cunveni sa urmarim cu indoita incor-dare, dar 3i cu precautiune aceasta interesanta partie a origineinoastre.
3. In cadrul istoric-geografic al epocei licareste deci din pen-umbra golului, in care au lasat cronicarii timpului Dacia Traianao sfioasa posibilitate de existents a poporului roman. Dar niciLatinii din Dacia aureliand nu au, cum se stie, o istorie mai la-murita in timpul metamorfozei for spre a deveni Armani. Autorulacestui studiu a aratat mai vartos cu alta ocaziune 3), ca dupatoate indiciile istorice si filologice leaganul stravechiu a Roma-nilor pare a fi fost cu precumpanire tot raffle nord-dunarene-Cele aratate aci II intaresc insa in credinta sa. Deoarece in che-stiuni atat de afievoioase nu poate fi vorba decal de sporireasau micsorarea unor anumite ne vom incerca a mai
1) Pachymeres, De Andronico Palaeologo, ed Bonn 1835, p. 106Kranzbacher p. 290.
2) Tomaschek, Zur Kunde der Harnus-HalbinseI, Wien 1887, II, p. 46.3) Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Pomanen, Wien 1910, p.
24 42.
t
'
si.
.
.
, ...
, ,
si
posibLitati,
www.dacoromanica.ro
conribui cu cate ceva0ea la fixarea acelei posibilitati a existen-tei si dainuirei poporului nostru in cadrul asezarilor sale car-patine. Astfel atrasesem acum vre-o cativa ani 1) atentiunea car-turarilor de specialitate asupra motivelor, ce ma impedecaseraa admite, ca forma corespunzatoare maghiara a cuvantului «Vlach*adica «old& sa fi fost prototipul formei mongole -ulagh.. PcTanga nedumeririle lui Hasdeu, carele pusese mai intaiu si anumeafirmativ in discutiune .2) chestiunea aceasta, not am mai invocat,ca pe de o parte Ungurii nu aveau cuvant, de a elimina pe Vdin Valach, cum ne ziceau Slavii si Germanii, deoarece ei aveauacest sunet si aceasta liters 3) la inceputul cuvintelor Tor; pe dealta, ca atat marturii istorice 9, cat si filologice ne lamurescca Tatarii nu aveau nici nu puteau rosti pe V. Alte concluziin'am facut ; am dat pas filologilor sa se pronunte.
Neajungand insa 'Dana acum la cunostinta noastra vre-orostire competenta privitoare la aceasta chestiune, suntem ne-voiti cu toata modestia sa facem un pas mai departe.
Imprejurarea ca <<ulah., forma comanica, descoperita si
relevata de not cu aceasta ocaziune, a ajuns sa insemnezevcal), ridica valoarea sa istorica la insemnatatea celorlalte formeexemplificate de Hasdeu la congresul orientalisti!or din Vienain anul 1886 9.
Vom mai adaoga apoi, ca u din vulah» ni se pare a fiavut mai intaiu, ca astazi la Turci, functiune consonantica, ne-fiind altceva de cat cel mai apropiat sunet at lui v in gura latara(comp. lat. v=u), pronuntat, ulah", t, cu razam silabic in
1) Gherghel, Zur Nachricht des Raschid-ad-din Fadlallah uberBazaran-bam" and Cara-Oulag", Hermanstadt 1912, pag. 14.
2) Hasdeu, lstoria critica a Romanilor, Bucuresti 1875, I., p. III.3) Ballagi, Ungar.-deutsches Worterbuch, Budapest 1890, 11., con-
sacra acestei litere -56 de pagini (1021-1077) !4) Rubruq, Itinerarium, in Recueil de voyage, Paris 1839, IV., p.
275 : Et juxta Pascatir sunt Iliac, quoi idem est quod Blac, sed B (sic)nesciunt Tartari sonare".
5) Kuun, Codex Cumanicus, Budapest 1880, p. 119 sq.6) Hasdeu im Orientalisten-Congress zu Wien, Romani?.che Revue
1886. p. 648. Astazi mai putem adaoga si forma nzongolted ulagh",despre care ne relateaz5 un cronist persan de pe la inceputul sec. al 14-lea,anume Wassaf (apud Hamer-Purgstall, Geschichte der goldenen Horde,Jest 1840, p. 289, 290; 213: die Handpferde hiessen Ulagh").,
9
,
6),
-
scut
. _
-
-
a .
r,.
si
www.dacoromanica.ro
10
a: «oldhi insa in ungureste find bisilabic, invedereaza si prinaceasta o forma derivata.
Dupa toate acestea s'ar parea ca originea formei .olah-ulah-ulagh) ar trebui cantata la un popor turco-tatar, ce a venitin atingere cu Romanii inaintea ivirei Ungurilor.
Dintre acestea, pentru a nu ne ridica pana la Huni, ceicari s'ar impune mai mutt atentiunei noastre critice ar fi Cha-zarii 9. Locuind tarile limitrofe Marii Negre in jurul Cramului,ei fusesera atrasi Inca de prin secolul al 7-lea, ca aliati ai im-paratului Herakleios, in daraverile bizantine. Acest popor maidesteapta atentiunea noastra si prin imprejurarea, ca in ei s'aucontopit Hunii Sabiri, peste cari stapanea, cum vazuram adineoardmai sus, o regina a carei popor purtase numele semnificativde Vlach" (Valach").
Alaturea de acesti Sabiri, cari formeaza asa dard trasaturade unire sau puntea de trecere intre Huni si Chasari, acestiamai au, cat putem culege cel putin din macrele stiri istorice,puncte de atingere si cu Ungurii si cu Romanii.
Cu privire la cei din urma sunt semnificative numele unorlocalitati si ruine in Muntenia, numite Jidova ", movila Jido-vilor" si altele de acest fel 2), a caror intemeiere traditia po-porana o atribue unui popor .arias" 2) numiti .fidoviv.
1) Despre Chazarivezi articolul Chazaren" in Ersch u. Gruber, En-cyclopadie, XVI, p. 231 ; Cassel, Magy2rische Alterthihner, Berlin 1848;Neumann, Die Voltker d. siidlichen Russlands. Leipzig 1847; Hunfalvy,Die Ungern, Wien 1881.
2) Marele Dictionar geografic al Roinaniei, Bucuresti 1901, IV, p.97-101 ; 1) Jidava 1. Campulung... mina, cunoscutA de popor sub numelede Jidova, Gradigea, Uriasa ; 2) Movila Jidovilor la lanca 3) sub aceiasnumire alta la Cacaleti, Romanati. Poate $i Jidovin, in jud. Caras-Severin,Banat, isi are local aci. (Enciclopedia romana", III, p. 916).
3) Example ca popoare cu trccut politic insemnat sa fie privite intraditia secolelor drept uria,e, se mai gasesc si aiurea. Asa bunaoaracompara : 1) Hiinen" la Germani (cf. Grimm, Deutsches Worterbuch,Leipzig 1877. IV, p. 1912) ; 2) la Rusi ; obru", c. obr. riese... beruht aufdem narnen der tiirkischen Avaren (Miklosich, Etym. Worterbuch der sla-vischen Sprachen, Wien 1886, p. 219) ; comp. si olbrzym" geant enpolonais (Leger p. 242). 3) Jid bulg. riese, ibidem, p. 416; 4) SA nu albacumva si uria$" (=ang. orias") la temelie o numire etnica ? 5) alte exem-ple la Hasdeu, op. cit., p. 41 ; 6) poate $i varengu, r. varjagr rjapa77oC7....Klr. varjah starker, grosser mann (Miklosich, op. cit., p. 375).
..1.
.---
-
_
-
- _
.
. www.dacoromanica.ro
11
Cat priveste prima caracteristicA, e admisibil, ca un poporde o insemndtate politica mare, sa is in decursul timpurilor inconceptia legendara a poporului infatisarea unui popor de u-riasi. In privinta celei de a cloud insd nu e altd explicatieposibild de cat, ca se referd numai la Chazari, stiiut find, careligiunea mozaica 1) era imbratisata aci de o parte a populatiuneisi chiar de curtea domnitoare. «Ungurii» Insd au legaturi si maistranse cu Chazarii, intrucat o semintie a acestora, «Cabarii,s'au despartit de tulpina for si s'a alipit Ungurilor 2). Aceastainfrdtire a avut apoi ca efect linguistic, ca o seams de elementechazare au intrat in limba maghiara, constituind aci cele mai vechielemen'e turcesti 2).
4. 0 a patra lature, sub care se poate privi estinderea notiuneicuvantului «Vlach e forma cunoscutd, dar putin apreciata, nordgermana (saseasca) Bloch, BlOchsland, precum si cea normandBlokumanaland (= terra Blachorum), pe carea avusesem fericireaa o gdsi la cronicarul islandez Snorri Sturlesson (1178-12421242').
Evenimentele istorisite aci be referisem, dupd confruntareafor cu fantanele bizantine, ungare, rusesti si apusene, anului 1118 5).
Se povesteste anume ca imparatul bizantin Alexios I Kom-menos (1030-1118) [Kirialax" = -46ptoc 'A),(ot:] pornind contrabarbarilor pagani (heidin) dela nordul Dundrii a dus °stile salein tara Romanior (Blokumannaland), tretand prin campiile Pece-negilor (Pezinavollu).
Aceasta stire despre o tars romaneasca la nordul Duna-rii, care urcd termenul «a quo» al chestittnei romane cu vre-o50 de ani fata de mentiunile din bizantinii Niketas Choniates §iKinamos (1164 si 1160) a fast cuvenit apreciata de cel mai cu
1) Rommel, Chazaren In Ersch u. Gruber, op. cit., p, 233, zice, careiesA din studiile orientalistului Praha, ca iudaismul Chasarilor s'ar tragedin Ovreii alungati din imperiul bizantin spre sfarsitul secolului al 8-lea.
2) Hunfalvy, (op. cit., p. 20).3) lbidem p. 61.4) Gherghel, Zur Geschichte Siebenbilrgens, Wien 1892, p. 38 sq.
Snorri, Heimskringla, ed. Unger, Cristianirt 1863, p. 837.5) Grigorovitzci, Romanii In monlmentele literare germane medie-
vale, Bucuresti 1901, p. 127 $i apoi C. Kogalniceanu, lstoria Romanilor,Iasi 1903, p. 26, reproduc dupd not textul principal, crezand ca prisos dea'arAta sorgintea bibliografica a ua ii pavgiu atat de Insemnat pentru
noastra.
- . .
/.
-
-
istoria -www.dacoromanica.ro
12
vaza antiroeslerian, I. lung 1)stor uciisi del nostru A. D. Xeno-pol'), pe cand filologii s'au abtinut pang acuma a'si da parerea.
CA aceasta denumire, culeasa de autorul Eddei probabil dingura mercenarilor normani de la curtea bizantina, reflects timpurimult mai vechi, e luau usor de inteles. lar ca Normanii ajungatat de curand a ne cunoaste, isi afla explicarea in patrundereafor timpurie spre Constantinopoli, ocolind atat pe mare, cat sipe raurile Dvina si Nipru Europa'spre farul culturei europenede pe vremuri.
5. Dar vom vedea indata ca aceasta nu e unica urinddespre poporul roman, ce s'a intiparit in literatura normana. Has-deu, despre care am mai amintit, a aratat, ca Romanii mosten!ndobiceiul vechilor locuitori ai Panoniei, se indeletniceau din tim-puri stravechi cu juganirea 4) harmasarilor. Lucrul acesta s'ar in-vedera din terminologia aproape constants a calului juganit laGermani, Poloni, Ruteni si Litvani.
La aceste pilde not am mai adAogat pe quail. al Coma-nilor si pe «blakkr» al Normanilor'), iar astazi mai putem ala-
1) I. lung, I. Gherghel, Zur Geschichte Siebenburgens, in Mittheilungen des Instants fiir Osterreichische Geschichtsforschung, Wien1892, p. 526.
2) A. D. Xenopol, in Revue historique", Paris 1892, pag. 395.3) Inca in prima jumatate a sec. al IX-lea ajunsesera cetele sprIn-
tene normane, vasland pe Nipru in jos si infruntand marea, cdasta Ana-toliei (Gelzer, Abriss der byzantinischen Kaisergeschichte, la Krumbacherop. tit., p. 971); Aestor ed. Schl'itzer, Gottingen 18'12, p. 227 ; L. LegerChronique dite de Nestor, Paris 1834, p. 16.
Dar dupa un pasigiu din Annales Bertiniani" ad. an. 839 ar reestimpulca Normanii, ce'si ziceau Rhos", se gaseau in Constantinopoli pe
cand imparatul Teofil (829-842) putu sA-i insarcineze cu o misiune la im-paratul franc Lath.* Piosnl (814--840). Eats relatiunea etiam(Theophilus) cum eis quosdam, qui se, id est gentem suam Ros vocaridicebant,... Quorum adventus causam Imperator diligentius investigans,co nperit, cos gentis ess3 Steonum (Mon. Germ.: S. S. 1. p. 423.)
4) Hasdeu citeaza pe Annnianns Marcellinus fara alts indicatieCercetand opera saRerum gestorum libri qui supersunt", Lipsiae 1874, p.134, am gasit urmatoarele privitor la navalirile Quazilor, Sarma.tilor inPanonia : equorumque plurimi ex usu castrati".
5) Gherghel, Zur Gesch. Siebenb., op. cit. p. 28.
-^,N
")
: Misit
1-
- ,
.-
www.dacoromanica.ro
tura si o forma mongola qUlagh. '). La Normani insa cuvantulacesta a dat nastere si unor forme compuse
Combinatiunilor : cum, cand si prin cine s'a strecurat cuvantul.vlach. in inteles de cal juganit la fiecare din aceste popoare,se deschide un camp larg de discutiune.
Ceeace insa mi se pare mai de capetenie e, ca din intre-timpul lui Amian Marcellin pang la ivirea Romanilor lipsesc ve-rigele continuitatii. Nu s'a gasit pan'acum istoricul istet, carelesa ne arate, cine sa fi fost oare juganarii intermediari, cari safi transmis Romanilor meseria Sarmatilor !
Concluzia, ce se deprinde din pildele si consideratiile ul-timului capitol, alaturate celorlalte discutate in capitolele premer-gatoare, pledeaza, credem, necurmat pentru originea orientala atermenului «Vlach*, intarind totodata si credinta in bastinatateapoporului roman in Odle norddunarene.
6. Deoarece intr'o chestiune atat de delicate e folositornu numai de a contribui cu indrumari sigure, ci si cu unele, cariar putea stimuli si pe altii a *tura deslegarea problemei: sane fie permis a aduce. in discutiune unele lucrur, cari daca aucusurul de a fi infatisate intr'o forma bibliografica sau stiintificaneadequata cerintelor critice, deschid in schimb cercetatoruluimigalos cele mai indepartate orizonturi intru limpezirea sau des-legarea chestitmei originei cuvantului «Vlach,.
Scriitorul modern Byzantios, citat de not mai sus, ne spuneintre altele, ca unii autori, intre cari Dionysios, vorbind despreetimologia cuvantului gVlacherne,, it deduc dela 13),,y.zpvn., unSelf; omorat acolo 3). Cu destuld truda am putut da de urmaacestui autor 4).
1) Vezi mai sus p. 9, nota (6.2) Ibidem nota 4): dyn-blakikir" Larmpferd ; mar-blokikr = Seep-
ferd d. i. Schiff (Mobius, Oiirtesbuch su Hattatol Snorra Sturlusonar, Halle1879, p. 93;. 103.
3) Byzantios, op. cit., p. 583: 4272;At or, sv oiy V. 0 ,'-ovtatoC,I3X7.-/±pv-2, 1:7.(){}0,) ivTv.50/. tFov-zuaivto,-:,
4) In articolul descre Bosporos" gasii in opera lexicala a lui Pauly-"Wissova indicatiunea macra : Dion-Byz. (op. cit., III, p. 743), iar !titre ce167 Dionisi, discutati acolo, al 98-lea sub titlul Dionys von Byzanz (ibidV, p. 92i) nu e cel cautat ; abia al 114-lea sub titlul de Dionysios Byzan-
- 2).
-
,
"
.
y.
.-
t - -
=
-,
. _
ti
r.
E
ztv?y-.
13
a'r,b
www.dacoromanica.ro
4
In pasagiul corespunzator celui indicat de Byzantios cetirri
insa : «Tertius (locus) vocatur Blachernae a quidam rege ibi reg-nante. 9. Na se spune deci aci, nici ca acel rege ar fi fost scit,nici ca ar fi fost omorit acolo. Cat priveste timpul, in care safi scris Dionysos Byzantios, C. Muller presupune, ca activitateasa literara ar trebui pusa dupa daramarea Bizantului de catreSeptimiu Sever (196) 2).
Ridicanciu-se astfel traditia despre numele Vlacherne atatde sus in negura timpurilor, cetitorii binevoitori vor ingadui,credem, a atrage atentiunea asupra etimologiei lui Aron Densu-steno I) a cuvantului Vlach, nebagata pang acum in seams, pro-babil fiindca ca nu avea nici un reazam istoric. Ea ne reamin-teste izbitorul .pendant. din glosariul latin-german dela Cassel,din care reese, ca si Germanii dispretuiau din diferite 4) motivepe Romani numeausi-i «proVi.. Atat relatiunea lui Dionysio3 catsi etimologa lui A. Densusianu reflects o epoca nebanuit deveche.
7. Multamindu-ne a aduce ,deocamdata numai in discutiuneaceste date, sa ne fie permis a le corobora cu formele nordger-mane ale numelui Vlach, care in privinta formula si a legilor fo-netice par a avea aceias obarsie.
Formele sasesti "Bloch», "BlOzhsland. si cele normane"BlOkumannaland. si «blakkr. nu vadesc coheziune cu formeleapusene («Walha., «Wallant., «Wallnuss. welsche Nuss),
tins (V, p. 971) e cel gasit. Cat priveste editiile sale, nu ne-a fost laInclamana decat o traducere latina, facuta de un francez Gyllius (Gilles),Impanata $i impaunata cu un comentar paralel foarte instructiv prin cu.nostintele timpului, despre litoralul Bosforului : P. Gyllii, De BosporoThracio libri tres: Dionysiii Bizantii, Anaplus Bospori Thracii, In C. Muller,Geographi Graeci minores, Parisiis 1861, 11, p. 2-101.
1) lbidem, p. 26.2) Pauly-Wissova, op. cit., V, p. 971..3) Densusianu Aron, Originea cuvantului Vlach, In ,,Revista critics
si 'Retard", Iasi, 1894, p. 1-14 din 1),(4 (rad. )l,00)= stratus (cf. 13).cotita,1. Cumae In Italia).
4) G. Paris, op. cit., p. 5 : Stuiti sunt Romani, sapienti Paioarii ;modica sapientia est in Romanis, plus habent stultitia quam sapientia" ;cat despre dispret, vezi tot acolo (p. 6) parerea Langobardului Lindprand(sec. 8-lea) despre Romani. Pentru Greci cat si pentru Germani, Romanii,buni is inima si Increzdtori erau doar naivi si prosti!! In schimb Ro-manii : Graeca fides, nulla fides pi Time° Danaos et dona ferentes".
-
-
_
=
.
-
,
-
(=
-
www.dacoromanica.ro
15
«Wallensee, Wallendorf, Walchensee.) nici prin infrdtirea gru-pului de consonante bl, nici prin posibilitatea prefacerii conso-nantei incepatoare V in B 1).
Daca tinem seama de vechimea relativa a cuvantuluinorman blak ( Valachus), fata de eel de «blakkr>> cal), carereflects, impreund cu corelativele sale in celelalte limbi, timpuriposterioare lui Ammian Mercellin, precum *i de considera-tiunile linguistice suntem manati sa cercetam, dacd nu cumvaNormanii vor fi primit nemijlocit dela Greci termenul blak in ro-stirea sa neaspiratd, retinandu-1 apoi in forma archaica, cu atatmai rartos, cu cat avea in graiul for un inteles apropiat con-ceptiunei for despre infati§area exterioard poporului latin.
Paralel cu aceasta insd vom trebui sa scoatem in evidentalegaturile primitive dintre tarile mediteranee §i cele de Miazd-
n oapte.Este locul sa spunem alci, ca ele stint mult mai vechi de
cat ne fu dat sa culegem din cronicari. Astfel se aratd, §i setie si in genere, ca negustorii an invins departarile cu mult mai
inaintea cuceritorilor inarmati.Cei dintai exploatatori ai sarii din Alpi par a fi fost
daca ar fi sa judecam dupa numirile topografice ale ocnelor alpine 3)Jar cat priveste negotul chilimbaralui, ni se afirma dupa con-
1) Paul, Grundriss der germanischen Philologie, Strassburg 1896I. p. 717: In einem Teile 'des Mittelfrankischen, zwischen Koblenz undRemagen, in dem Gebiete der oberen Ruhr und der Lenne, am Rhein zwi-schen Linz und Koblenz und nordlich der unteren Mosel, im Hessischen-inn Hennebergischen ist anlautend w zu b geworden in den Fragepro-nomen und den dazu gehorigen Adverbien". In limbele nordice insd w nutrece in b 1 (ibidem p. 583, § 167; 599, § 69). In privinta formei slave nevom permite sa inregistram aci si nedumerirea lui L. Leger, op. cit. p. 392 :cLa forme slave VI:Ath (Vloch) parait se rapprocher plus de Volcae,0J6Xxo: que du germanique Valah. II est possible qu'elle soit venue di-rectement aux Slaves sans passer par l'intertnediaire germanique". Dar dece nu mai de grabal de la Greci ?
2) L. Diefenbach, Vergleichendendes VOrterbuch der germanischenSprachen, Frankfurt a/M. 1881, I., p. 310: agls. blac, niger ; engl. blak,niger, obscurus ; altn. blackr, fuscus, obscurus",
3) Compard numele localitatilor si ocnelor de sare de pe teritorielegermane, ca : Hall in Tirol, Bad Hall in Austria superioara, Schwabisch-Hall In Wiirtemberg, Halle a. d. Saale, Hallein In Salzburg, Hallstattn Austria sup. (cf. )),7.0; = sare I).
A
2)
i
-
Grecii'
-
-
-
a
www.dacoromanica.ro
16
statarile archeologice, ca el era in curs Inca din sec. al 4-lea ina'ntede Christos si ca trecea prin Ungaria de astazi, Serbia siMacedonia 1).
Recapituland concentrand1i cele obtinute pand acum rri-vitoare la estinderea in timp si spatiu a notiunei cuvantuluiVlach", atat etimologia numirei Vlacherne" si timpul intemeieriisale, apoi aparitiunea numelui Vlach la nordul Dundrii pe timpulHunilor, originea anti-maghiard a formei Olah, insemnatateasemasiologica a cuvantului vlach-cal la popoarele inconjUil-toare si pana la Germani, Litvani si Normani precum si alteindicii, par a reflecta o conceptiune 2) adanc inradacinata la po-poarele cele mai felurite despre patria norddanubiana a poporuluinostru din timpuri, ce se perd in negura trecutului.
N'a fost in intentiunea noastra a deslega cimilitura aceastafilologica, care intereseaza in cel mai mare grad nu numai peistorici, ci si pe carturari in genere precum si pe Romani in deosebi.
Aducand insa cateva date none sau nu indeajuns bagate inseams de linguisti, ne-ar placea sa-i vedem intrucatva inbol-diti, sa prelucreze mai departe acest material, care fara de na-zuintele istoricufui, le-ar fi ramas poate Inca mult timp necunoscut.
DR. I. GHERGHEL
1) Pauly-Wissova, op. cit., III., p. 299 sub cuvantul Bernstein'.2) Principial am inlaturat acum din discutiune alte indicii insemnate
privitoare la staruinta Romanilor la nordul Dunarii, ce nu sunt In legaturadirects cu cuvantul Vlach.
-
-
, ,
A
.. .
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
