Home >Documents >Dr. CAMELIA N.P. BOANCA PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI MEDICALĂ · PDF filePSIHOLOGIE CLINICA SI...

Dr. CAMELIA N.P. BOANCA PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI MEDICALĂ · PDF filePSIHOLOGIE CLINICA SI...

Date post:30-Aug-2019
Category:
View:88 times
Download:19 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1

    CURS PSIHOLOGIE CLINIC I MEDICAL

    Dr. CAMELIA N.P. BOANCA

    DOCTOR N MEDICINA

    PSIHANALIST, membru individual IAAP Zurich,

    PSIHOLOGIE CLINIC I MEDICAL

    CURS 1

    I. Introducere si scurt istoric. Definire. Obiect i delimitri conceptuale.

    Psihologia clinic se definete drept metoda specific de nelegere a conduitelor umane

    care urmrete s determine simultan ceea ce este tipic si ceea ce este individual la un

    subiect considerat ca o fiin ce triete o situaie definit.(LAROUSSE).

    Psihologia clinic ca disciplin distinct, apare in 1879, respectiv data punerii n funciune a

    laboratorului lui Wundt de la Leipzig.

    Psihologia clinic a aprut n Frana la sfritul secolului 19 pornind de la medicina si

    filosofie. n 1897 n Frana a fost creata revista de psihologie clinica si terapeutic. n SUA,

    fondatorul psihologiei clinice a fost Lighter Witmer (1896), profesor la Departamentul de

    psihologie al Universitii din Pennsylvania.

    Witmer i-a prezentat iniial primele idei privind o profesie de psihologie clinic la adunarea

    APA din 29 decembrie 1896. Nu exista ns dovezi privind reacia auditoriului.

    Psihologia clinica si medicala nregistreaz schimbri profunde n ultimul timp datorita

    frecventei crescnde a bolilor mentale dar si datorit progreselor terapeutice.

    Ocupa un loc din ce n ce mai important n cadrul tiinelor medicale si tiinelor

    psihologice.

    II. De ce trebuie sa nvam Psihologie clinic?!

    De ce este nevoie de diagnostic ?!

    Pentru a formula diagnostice exacte (G. IONESCU) ,

    Pentru a prescrie tratamente eficiente,

    Pentru a oferi prognostice fiabile

    Pentru a analiza problemele psihice ntr-un mod cat mai complet,

    Pentru a comunica fluent si corect cu ali clinicieni (relaia medic -psiholog).

  • 2

    Psihologul este necesar sa devina expert n limbajul psihiatriei, trebuie sa nvee sa

    recunoasc si sa defineasc semnele si simptomele comportamentale si emoionale . ( ar

    putea efectua o:

    -observare riguroasa si o descriere logica a fenomenelor psihice0.

    MULTE DIN SEMNELE SI SIMPTOMELE PSIHIATRICE I AU RDCINILE N

    COMPORTAMENTUL UMAN NORMAL SI POT SA FIE NELESE CA PUNCTE DIFERITE CARE SE

    DESFOAR DE LA NORMAL LA PATOLOGIC.

    SEMNE = observaii si constatri clinice efective ( ton emoional neadecvat cu ideea,

    inhibiie psihomotorie a pacientului, postura catatonic -asumarea voluntara a unei posturi

    nepotrivite(exemplu din cabinet)). ex: La Belle indifference=literal nseamn frumoasa

    indiferenta, adic atitudine nepotrivita de calm sau lipsa de preocupare n legtur cu

    dizabilitatea proprie. Se poate ntlni la pacienii cu tulburare conversiv (isterie).

    SIMPTOM = tririle subiective descrise de bolnav (dispoziie depresiva ,lipsa de energie)

    SINDROM= grup de semne simptoame care formeaz mpreun o condiie ce poate fi

    recunoscuta (sindromul poate fi mai echivoc(care poate fi interpretat n mai multe feluri,

    ambiguu uneori) dect o boala sau o tulburare)

    III. Diagnostic si clasificare n psihiatrie

    Cele dou clasificri psihiatrice se gsesc n:

    DSM - Manual Diagnostic si Statistic al Tulburrilor Mintale(SUA)

    ICD/CIM -Clasificarea Internaional Statistic a bolilor si Problemelor de Sntate(Europa)

    Definirea tulburrii mentale= o boala cu manifestri psihologice sau comportamentale care

    se asociaz cu suferina semnificativ si cu afectarea funcionarii, cauzat de o perturbare

    biologic, social, psihologic, genetic, fizic sau chimic.

    Tulburarea mental se msoar n termenii deviaiei de la un anumit concept normativ.(

    DSM V)

    Fiecare boala are semne si simptome caracteristice.

    Alturi de clasificrile din DSM folosim si urmtorii termeni n descrierea bolilor mintale:

    - psihotic( pierdere a testrii realitii, cu deliruri si halucinaii(schizofrenia),

    -nevrotic(testarea realitii nu se pierde, se bazeaz pe conflicte in special intrapsihice,

    evenimente de viat anxiogene,

    -funcional(absenta unor leziuni structurale cunoscute sau a unei cauze biologice dinstincte

    care sa explice afectarea funcionarii,

    -organic(boala cauzata de un agent specific, care produce modificri structurale ale

    creierului; se asociaz cu afectri cognitive, delirum sau dementa,

    -primar,

    -secundar.

  • 3

    1. Scopul interviului diagnostic=culegerea de informaii care il ajuta psihologul clinician sa

    formuleze diagnosticul.

    2. Diagnosticul n psihologia clinic se bazeaz pe fenomenologia descriptiva: semne,

    simptome ,evoluie clinica

    3.Examinarea psihiatrica/psihologie clinica are doua pri:

    Istoricul -descrie evoluia bolilor trecute si prezente, furnizeaz informaii despre

    familie i alte informaii personale

    Examenul strii mentale care constituie n evaluarea formala a gndirii, dispoziiei si

    comportamentului curent al pacientului

    IV CONSEMNAREA REZULTATELOR ISTORICULUI SI ALE EXAMINRII STRII MENTALE

    1. Diagnostic diferenial.

    Examinarea psihiatrica se face cu scopul de a stabili un diagnostic. Daca nu se poate stabili

    un diagnostic cert , se vor prezenta toate posibilitile, toate diagnosticele care ar putea sa

    explice semnele si simptomele pacientului.

    2.Puncte decizionale majore.

    Daca lipsete un diagnostic unic la sfritul evalurii examinatorul trebuie sa tie

    urmtoarele:

    Bolnavul este psihotic? ( prezente simptome psihotice-halucinaii ,delir, tulburri

    majore ale gndirii si comportamentului)

    Condiia pacientului ar putea fi rezultatul unei probleme subiacente medicale sau

    legate de droguri?

    Pacientul i poate face ru sau poate face ru altora?

    V SEVERITATEA TULBURRII

    n funcie de tabloul clinic:

    -prezenta ,absenta, intensitatea semnelor , simptomelor avem:

    Uoar

    Moderata

    Sever

    Remisiune parial

    Remisiune completa

    Diagnostic multiplu

    DIFERENA dintre PSIHOZA - PSIHOPATIE- NEVROZA

  • 4

    PSIHOLOGIE CLINIC I MEDICAL

    CURS 2

    EVALUAREA CLINIC

    ANAMNEZA, ISTORICUL PSIHIATRIC si PSIHOLOGIC

    1.Identificarea : vrsta ,sexul, ocupaia, statutul marital, (dac este cazul originea etnic),

    2. Acuza principal

    3. Istoricul bolii prezente (debut, factori precipitani)

    4. Boli antecedente (psihice, medicale, familiale)( exemplu: )

    5. Istoricul personal (anamneza)

    Prenatal si perinatal

    Copilria mic, pana la 3 ani

    Copilria medie (3 -11 ani)

    Pubertate

    Adolescena

    (Naterea si copilria - uzul de droguri de ctre mam, complicaii perinatale, temperament,

    mers si vorbit;

    Copilria - controlul sfincterian, tolerana fa de separare, prietenii, colarizare, activiti

    extracolare;

    Adolescen - debutul pubertii, relaiile cu cei de aceeai vrst, ntlniri i activitate

    sexuala, uz de droguri, dezvoltarea inteniilor profesionale, nvmnt, munc, activiti

    extracolare).

    Viaa adulta

    istoric ocupaional

    istoric marital si relaional,

    istoric militar,

    istoric educaional,

    religie,

    activitate sociala

    situaie locativa,

    uz de droguri si alcool,

    istoric legal

    (Adesea este util ca pacientul s-i descrie activitile dintr-o zi obinuit. )

    6. Istoricul familial

    Membri familiei, vrst ,sex

    Membri ai familiei cu tulburri si simptome psihice etc.

  • 5

    EXAMENUL STRII MENTALE

    1. Prezentare. mbrcminte i igien, atitudine i comportament, semne somatice (de ex.

    tremor, ataxie a mersului); trebuie acordat atenie deosebit anormalitilor i

    excentricitilor.

    2. Vorbire. Producerea fizic a vorbirii( nu coninutul). Volum, vitez, articulare, vocabular.

    3. Expresie emoional.

    a) Subiectiv - descrierea de ctre pacient a strii sale emoionale interne (de ex. .

    "M simt trist").

    b) Obiectiv - emoiile comunicate prin expresia facial, postura corpului i tonul

    vocii.

    c) "Afectul" se folosete frecvent pentru a descrie urmtoarele:

    1. Componenta obiectiv, observat a emoiei.

    2. Variabilitatea emoiei odat cu schimbarea gndurilor. (Spre deosebire de

    afect, dispoziia descrie tonul emoional predominant de fond)

    4. Gndire.

    a) Forma gndirii - modul n care ideile se leag ntre ele. Sunt logice i orientate

    ctre un scop? Dac nu ,este posibil ca persoana s aib o tulburare a formei gndirii,

    o "tulburare formal de gndire".

    b) Coninutul gndirii. Anormalitile includ urmtoarele:

    1. Deliruri - credine fixe, false, care nu sunt mprtite de alii.

    2. Idei de referin - evenimente sau ntmplri obinuite de fiecare zi, care au

    semnificaie personal unic (de ex. un trector care i sufl nasul semnific

    un pericol iminent).

    3. Obsesii - gnduri nedorite, intruzive (care deranjeaz) adesea de natur

    neplcut (de ex. gnduri despre activitatea sexual dezgusttoare, de

    comportarea n moduri nepotrivite din punct de vedere social) i despre care

    se consider, de regul, ca sunt dincolo de capacitatea pacientului de a le

    controla (ego - distonice).

    4. Preocupri - gnduri predominante i recurente, care nu sunt considerate

    simptomatice sau nedorite (ego - sintonice).

    5. Inseria gndurilor - gnduri care sunt implantate de ctre fore extraterestre.

    6. Furtul (extragerea) gndurilor - gndurile sunt ndeprtate din mintea

    persoanei de ctre alii.

    5. Percepie

  • 6

    a) Halucinaii - percepii senzoriale generate n interiorul