^
Douasprezece teze despre Israel O introducere Exist dousprezece seminii ale lui Israel. Doisprezece apostoli au fost trimii în lume pentru a proclama împria viitoare. Credina bisericii este mrturisit în cele dousprezece articole ale Crezului Apostolic. Acesta este înc unul dintre crezurile de baz a milioane de cretini catolici, or- todoci i protestani din întreaga lume. Cu cinci sute de ani în urm, Martin Luther a avut privilegiul de a redescoperi Evanghelia harului. În 31 octombrie 1517, el a btut în cuie cele 95 de teze pe ua bisericii oraului Wittenberg, lansând reforma Bisericii Catolice.
Suntem privilegiai s trim într-o vreme în care poporul Israel este restaurat în ara Promis. Suntem recunosctori pentru aceasta. Dar aceast situaie provoac i o stare de urgen. Planul lui Dumnezeu de mântuire pentru creaia Sa a intrat într-o nou etap decisiv. Cum ne raportm la ea? i cum ne raportm la Israel? Cum se raporteaz Biserica la Israel?
Tradiia bisericeasc ne-a transmis multe lucruri bune. Dar trebuie s recunoatem c Biserica nu a avut nicio viziune pentru Israel sau poporul evreu, ci a vorbit cu dispre fa de evrei i de Israel. Acest lucru ne umple de ruine.
Prin urmare, muli simt nevoia i urgena de a vorbi mai pe larg din Scriptur despre planul lui Dumnezeu de mântuire pentru creaia Sa. Un mic grup de oameni din diferite denominaiuni i contexte sociale, care lucreaz în cadrul organizaiei Christians for Israel, s-au reunit pentru a regândi lucrarea lor. Într-un fel, ei nu
reprezentau pe nimeni. Totui, dorina lor, în calitate de membri ai Trupului lui Hristos, a fost aceea de a vorbi cu privire la Biserica de pretutindeni i de-a lungul timpului.
Acest lucru a condus la dousprezece teze despre locul lui Israel în planul de mântuire al lui Dumnezeu, în care este expus alegerea lui Israel de ctre Dumnezeu pentru a binecuvânta naiunile. În aceast brour, vei gsi mai întâi cele dousprezece teze, urmate de o elaborare a lor, iar în a treia parte, explicarea lor cu referine biblice.
Aceste teze nu înlocuiesc niciun crez, ci intenia lor este aceea de a v impulsiona s v gândii la mesajul biblic despre Israel i Împrie.
^
2
1. Credem c Israelul a fost creat i ales de Dumnezeu pentru a binecuvânta naiunile.
2. Credem c Biserica i naiunile trebuie s binecuvânteze Israelul. (Geneza 12:3)
3. Credem c Biserica nu a înlocuit Israelul. Prin credina în Isus Hristos am devenit i noi „copii ai lui Avraam”, tatl tuturor celor care cred.
4. Credem c toate legmintele fcute de la Avraam încoace au fost fcute cu Israelul.
5. Credem c Domnul este credincios tuturor legmintelor pe care le-a încheiat cu Israel, precum i tuturor promisiunilor pe care le-a fcut Bisericii.
6. Credem în taina împietririi a unei pri din Israel pentru îndurarea noastr, dar i c exist o orbire a Bisericii fa de Israel, i un vl peste naiuni în ce privete Israelul.
7. Credem c Biserica trebuie s se pociasc pentru toate faptele de antisemitism comise în numele ei i c ar trebui s-i arate adevrata pocin prin fapte de iubire i solidaritate fa de Israel i poporul evreu.
8. Credem c restaurarea poporului evreu în ara Promis a Israelului este începutul rscumprrii finale. Credem c naiunile sunt responsabile s ajute evreii s se întoarc în ara lor.
9. Credem c Ierusalimul este locul unde va locui din nou Numele sfânt al Domnului.
10. Credem c într-o zi Mesia va reveni s-i stabileasc Împria Sa în întreaga lume, apoi va avea loc învierea celor mori în Hristos care vor domni cu El în Împria Sa de pe pmânt. De aceea, ne rugm pentru pacea Ierusalimului.
11. Noi credem c Fiul omului va judeca naiunile atunci când va veni Împria Sa i le va întreba cum s-au comportat cu Israelul i poporul evreu. (Matei 25:31-46)
12. Credem c într-un final va avea loc reînnoirea tuturor lucrurilor. Creaia va scpa de sub robia decderii i va ajunge în starea de libertate glorioas a copiilor lui Dumnezeu. i Dumnezeu va fi totul în toi.
CE CREDEM NOI CU PRIVIRE LA ISRAEL - DOUASPREZECE TEZE
^
1. Ca mdulare în Trupul lui Isus Hristos, credem i mrturisim c Dumnezeu i-a ales pe Avraam, Isaac i Iacov pentru c voia s binecuvânteze toate naiunile pmântului prin ei. În acest fel, mântuirea a venit la noi prin Israel.
2. Suntem chemai s binecuvântm Israelul fiindc datorm mântuirea noastr Întâiului nscut al acestei naiuni. Prin Isus, evreul, noi, credincioi din toate naiunile, suntem alturi de Israel „copii ai lui Avraam”, tatl tuturor celor care cred.
3. Este convingerea noastr puternic c Biserica nu a înlocuit i nu a devenit mai important ca Israelul în economia lui Dumnezeu. Presupunerea c promisiunile fcute Israelului au fost transferate ctre Biseric este o aberaie i un pcat înaintea lui Dumnezeu. Noi credem c Hristos este smâna lui Avraam i c binecuvântarea promis neamurilor s-a împlinit prin El, iar Avraam a devenit tatl tuturor celor care cred. Ca Trup al lui Hristos, srbtorim taina mântuirii prin Isus, care a fost rstignit i a înviat.
4. Credem c legmintele fcute cu patriarhii rmân valabile pentru Israel. Aceste legminte includ teritoriul, naiunea, binecuvântarea i domnia davidic, precum i legmintele cu privire la preoia lui Levi, cetatea Ierusalimului i legmântul de pace. Noi credem c i Noul Legmânt a fost fcut cu casa lui Israel i casa lui Iuda, i c Biserica a fost altoit în acest legmânt prin credina în Isus Hristos. Semnele acestui Nou Legmânt sunt trupul frânt i sângele vrsat de Domnul nostru. Credem i mrturisim c Isus va reveni ca Mesia pentru a îndeprta toate nelegiuirile de la Iacov i pentru a rscumpra pcatele neamurilor. Ateptm cu mare anticipare venirea Sa i învierea trupeasc a celor mori în Hristos. Maranata!
5. Mrturisim c Domnul este credincios tuturor legmintelor Sale cu privire la Israel. Dumnezeu nu i-a respins poporul, nici nu l-a pus deoparte pentru o vreme. Israel continu s fie în centrul planului lui Dumnezeu de mântuire a lumii. Înc nu s-au împlinit toate promisiunile în Hristos, dar El este garania sigur pentru împlinirea lor viitoare i final.
6. Recunoatem alturi de apostolul Pavel c a avut loc o „împietrire a unei pri” din Israel i c aceasta este temporar. Ea „va ine pân va
intra numrul deplin al neamurilor” i atunci tot Israelul va fi mântuit. Ateptm acel viitor glorios pentru poporul lui Dumnezeu, cu mult anticipare i rugciuni fierbini.
7. Prin înelegerea a ceea ce s-a întâmplat în secolele trecute, noi, ca parte din Trupul Bisericii, vom fi mereu contieni de vina colectiv care va conduce întotdeauna la o atitudine de pocin i smerenie, nu de mândrie, fa de poporul evreu. Acest lucru va aduce roade demne de pocin: fapte de iubire i solidaritate fa de poporul evreu i Israel. Prin urmare, ne vom ridica împotriva oricror forme de aciuni antisemite, religioase i nereligioase, atât în interiorul, cât i în exteriorul cretinismului.
8. Vedem i credem c întoarcerea poporului evreu în ara Promis i înfiinarea statului Israel este un semn al credincioiei lui Dumnezeu fa de promisiunile i legmintele venice pe care El le-a fcut cu Israelul i cu poporul evreu. Alturi de Israel, vom mulumi, ne vom închina i vom luda pe Domnul pentru începutul rscumprrii i împlinirea profeiilor biblice care conduc la rscumprarea final.
9. Ateptm cu nerbdare momentul în care Ierusalimul va fi o laud pe pmânt. Atunci naiunile vor merge pe muntele Domnului, pentru c Legea va iei din Sion i Cuvântul Domnului din Ierusalim. În cele din urm, pacea i neprihnirea vor acoperi pmântul, iar naiunile nu se vor mai rzboi unele cu celelalte (Isaia 2:2-4).
10. Ne rugm pentru pacea Ierusalimului i tânjim dup acea zi mrea în care va veni Prinul Pcii în Ierusalim i va sta pe scaunul de domnie al tatlui Su David în Ierusalim. El va domni peste casa lui Iacov, cele dousprezece seminii ale lui Israel, iar Împria Lui nu va avea sfârit. Ateptm cu înflcrare vremurile de înviorare de la Domnul, despre care Isus, toi apostolii i prorocii lui Israel au vorbit de-a lungul timpului. Mesia va veni i va stpâni totul pân la marginile pmântului. „El va fi pacea noastr” (Mica 5: 1-4). Apoi va fi îndeprtat vlul de pe ochii, urechile i inimile lui Israel, precum i vlul care a acoperit naiunile.
11. Înelegem i credem c, înainte de a fi instaurat Împria Pcii i a Neprihnirii, va exista o Zi de judecat asupra naiunilor. Principala întrebare la care naiunile trebuie s rspund este adresat de Isus: „Ce ai fcut
ELABORAREA CELOR XII TEZE
4
pentru cei mai neînsemnai frai ai Mei?” (vezi Matei 25:40) Chemarea Sa la solidaritate cu sracii i persecutaii acestei lumi are de-a face în primul rând cu atitudinea noastr fa de Israel i poporul evreu. Porunca divin care ne-a fost dat prin gura lui Isaia este: „’Mângâiai, mângâiai pe poporul Meu!’, zice Dumnezeul vostru.”
12. Credem i mrturisim c Domnul Însui va fi garania reînnoirii tuturor lucrurilor, a cerului i a pmântului nou. Atunci Ierusalimul Ceresc va coborî pe pmânt i neamurile vor umbla în lumina lui, slava lui Dumnezeu îl va lumina i fclia lui va fi Mielul. Pomul vieii va sluji la vindecarea neamurilor. În acea zi, Dumnezeu va fi totul în toi. Aleluia!
Aceast afirmaie este un strigt al inimii în numele tuturor celor care au descoperit c poporul i naiunea lui Israel dein o poziie fundamental i decisiv în planul de mântuire al lui Dumnezeu cu aceast lume. Am încercat s nu expunem ceva ce ar putea fi considerat ca fiind complet nou i original, ci doar o declaraie în limbaj simplu i comun, care ne va conduce pe toi înapoi la rdcinile noastre biblice. Din pcate, când urmaii lui Isus îi taie rdcinile biblice, nu exist nicio speran pentru binecuvântarea divin. Declaraia nu este una de mândrie, ci una de smerenie: un strigt al inimii. Este bine i foarte necesar ca membrii ekklesiei, Trupul lui Hristos, format în cea mai mare parte de credincioi din toate naiunile, s tie care este locul lor în planul lui Dumnezeu, conform Romani 11:17.
1. Israel a fost creat (comparai Isaia 43: 1, Geneza 15: 4 i 17:19) de ctre Dumnezeu pentru glorificarea Numelui Su. În acest sens, Dumnezeu i-a ales pe Avraam i pe urmaii si ca instrument în mâinile Lui pentru a binecuvânta i rscumpra lumea, nu ca un numerus clausus (un numr restrâns), ci ca un synecdoche (o parte reprezentând întregul). Nu a fost intenia lui Dumnezeu de a fi selectiv în alegerea Sa, ci acesta a fost modul prin care a ales s-i îndeplineasc planurile i scopurile universale (vezi Geneza 12: 3). În istoria mântuirii totul se învârte în jurul alegerii lui Israel, dar în cele din urm este vorba despre împlinirea planurilor lui Dumnezeu fa de Universul i Creaia Sa.
În cele dousprezece teze, prin termenul „Israel” ne referim atât la statul, cât i la poporul Israel, alctuit din cele dousprezece seminii ale lui Israel care se trag din cei doisprezece fii ai lui Iacov. Termenul „poporul evreu” are acelai îneles. Termenul „Israel” poate fi de asemenea
folosit ca numele teritoriului pe care Dumnezeu l-a promis lui Avraam. Putem chiar s îl folosim când ne referim la statul Israel care a fost înfiinat în 1948. Suntem convini c promisiunile despre ara lui Israel, pe care Dumnezeu le-a fcut lui Avraam, Isaac i Iacov i urmailor lor, sunt înc valabile astzi (Geneza 13:15; 15:18, Psalmul 105: 7-11 etc.). inutul lui Israel este ara Promis, ara pe care Dumnezeu a promis s le-o dea. Nu putem separa promisiunile fcute Israelului în Biblie de înfiinarea statului modern Israel. Pe de alt parte, înfiinarea statului Israel nu este înc împlinirea final a promisiunilor fcute Israelului în Biblie. Aceast împlinire final va avea loc numai când va fi instaurat pe pmânt Împria lui Dumnezeu prin venirea lui Mesia al Israelului. Cu toate acestea, putem spune c înfiinarea statului Israel este o parte din rscumprarea final a Israelului i un moment în împlinirea promisiunilor pe care Dumnezeu le-a dat lui Avraam.
2. Biserica i naiunile binecuvânteaz Israelul prin recunoaterea legmintelor lui Dumnezeu cu Israelul, prin recunoaterea faptului c Israelului i s-a încredinat cuvintele lui Dumnezeu (Romani 3: 2) i prin confirmarea legturii dintre popor i teritoriu. În plus, Biserica va continua s sublinieze faptul c Isus a fost, este i va rmâne evreu i c mântuirea vine de la evrei (Ioan 4:22). Din cele de mai sus rezult c Biserica i naiunile vor sta în solidaritate cu Israelul i vor cuta prosperitatea Israelului (Psalmul 122:9).
3. Iniial am dorit s scriem c „teologia înlocuirii” este o erezie. Cu toate acestea, am realizat c aceast aberaie nu a fost niciodat adoptat de un Consiliu Bisericesc cu autoritate. Cu toate acestea, ar fi bine ca bisericile s vorbeasc puternic împotriva acestei concepii greite i erori în toate variantele ei, pentru c „teologia înlocuirii” este proclamat în mod
EXPLICAREA CELOR XII TEZE
5
deschis din ce în ce mai mult, sau deghizat în termeni teologici precum „teologia expansiunii” sau „teologia împlinirii”. O caracteristic tipic a unor astfel de concepte false este ideea c rolul poporului Israel, a naiunii Israelului i a teritoriului lui Israel este redundant sau înlocuit.
Credincioi din toate neamurile pot participa pe deplin în planul de mântuire al lui Dumnezeu. Datorit sângelui lui Isus, zidul despritor a fost surpat (Efeseni 2:13). Toi care au fost botezai pentru Hristos Isus s-au îmbrcat cu Hristos. Galateni 3:26-29: „Cci toi suntei fii ai lui Dumnezeu prin credina în Hristos Isus. Toi care ai fost botezai pentru Hristos v-ai îmbrcat cu Hristos. Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte brbteasc, nici parte femeiasc, fiindc toi suntei una în Hristos Isus. i dac suntei ai lui Hristos, suntei „smâna” lui Avraam, motenitori prin fgduin.” (Comparai i Galateni 3: 7 i Romani 4:11). Dar brbaii sunt tot brbai, iar femeile sunt tot femei, chiar dac sunt într-o unitate spiritual profund în Biserica lui Hristos. inând cont c evreii vor fi tot evrei, i neamurile tot neamuri, în biseric ei sunt unii la nivel spiritual prin credina în Hristos.
4. Legmintele sunt explicate în celelalte teze. Aici pare potrivit o explicare a Noului Legmânt care a fost fcut în primul rând cu Israel. Yeshua a venit ca Mesia în primul rând ca Cel care rscumpr pcatele poporului Su, poporul lui Israel. i acest lucru se va întâmpla într-o zi, într-un mod deschis i public, când întreaga cas a lui Israel va intra în propriul lor Nou Legmânt (Romani 11: 25-27; Ieremia 31: 31-34, Isaia 53, Zaharia 12: 10-14, etc.). Dar rscumprarea i îndeprtarea pcatelor are o perspectiv global, care include i privete toate naiunile, conform Ioan 1:29: „A doua zi, Ioan a vzut pe Isus venind la el i a zis: ‚Iat Mielul lui Dumnezeu, care ridic pcatul lumii!’” Dup ce S-a coborât în smerenie ca s ia pcatele lumii i a fost respins, într-o zi El va veni în slav pentru a aduna toate naiunile înaintea Lui (Matei 25: 31-33, Isaia 2: 2-4, Isaia 63: 1-6, Apocalipsa 19:11). Oricine nu va aduga cuvinte la aceast profeie, sau nu va scoate ceva din cuvintele ei, va striga împreun cu apostolul Ioan: „Vino, Doamne Isuse!” (Apocalipsa 22: 18-20)
5. În unele traduceri este scris un subtitlu deasupra capitolului 11 din Epistola ctre
Romani: „Israelul este pus deoparte temporar, dar nu înlturat definitiv.” Desigur, aceast formulare nu apare în textul orginal în greac al Noului Testament, ci a fost adugat ulterior de ctre editorul traducerii respective. În realitate, textul spune contrariul! Romani 11:1: „Întreb dar: ‘A lepdat Dumnezeu pe poporul Su?’ Nicidecum!” i la sfâritul expunerii acestui mister, Pavel exclam succint: „Cci lui Dumnezeu nu-I pare ru de darurile i de chemarea fcut.”
Deseori, oamenii din biserici dau impresia c toate promisiunile fcute lui Israel au fost împlinite în Hristos, referindu-se la Pavel: „În adevr, fgduinele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt ‚Da’; de aceea; i ‚Amin’ pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.” (2 Corinteni 1:20). Totui, ceea ce Pavel vrea s spun este c putem avea încredere în promisiunile lui Dumnezeu.
În Romani 15: 8-11, Pavel exprim destul de clar acest fapt, pentru ca i naiunile s se închine i s-L laude pe Dumnezeul lui Israel: „Hristos a fost, în adevr, un slujitor al tierii împrejur, ca s dovedeasc credincioia lui Dumnezeu i s întreasc fgduinele date prinilor i ca neamurile s slveasc pe Dumnezeu pentru îndurarea Lui, dup cum este scris: ‘De aceea Te voi luda printre neamuri i voi cânta Numelui Tu.’ Este zis iari: ‚Veselii-v, neamuri, împreun cu poporul Lui.’ i iari: ‚Ludai pe Domnul, toate neamurile; slvii-L, toate noroadele.’”
6. Înelegerea acestei chestiuni este asemntoare înelegerii unui mister (în greac: mustèrion), pe care apostolul îl dezvluie membrilor bisericii din Roma, ca ei s nu se îngâmfe i s ajung la preri i concluzii greite prin raionament propriu - cuvinte pe care noi, cei care trim în secolul 21, ar trebui s ni le asumm pe deplin! Când Isus a fost respins ca Mesia Cel promis, mesajul mântuirii a venit la neamuri, la naiuni. Dorina apostolului a fost aceea de a stârni gelozia confrailor israelii prin „succesul” misiunii sale. Cu alte cuvinte, Pavel a vrut s implice tot Israelul în aceast misiune ctre neamuri (vezi Romani 10: 2 i 19 cu Romani 11:11). În timp ce cretinii au îneles uneori c este chemarea lor de a stârni gelozia celor din Israel care nu au primit revelaia despre Isus (Romani 11:11), ce a fcut Biserica de-a lungul
6
veacurilor pentru a provoca gelozia Israelului prin demonstrarea dragostei necondiionate? Cu mici excepii fcute de ctre cretini individuali, cretinismul în general nu a fcut nimic, ci a aduga la necazul lor.
7. Exist diferene de opinii între cretini i biserici dac trebuie s mrturisim vinovia pentru ceea ce a fost fcut poporului evreu de-a lungul secolelor. În cultura noastr avem tendina s gândim dintr-o perspectiv personal: sunt responsabil pentru ceea ce am fcut sau fac cu privire la poporul evreu. Nu sunt responsabil pentru ceea ce a fcut altcineva în trecut sau face în prezent. Dar Biblia ne înva s gândim colectiv (Psalmul 106: 6; Neemia 1: 5-11, Daniel 9: 5-11). Desigur, nu toi au fost implicai în atrocitile care au fost comise poporului evreu de-a lungul istoriei i în special în lagrele de concentrare. Cu toate acestea, adevrata pocin se identific cu pcatele poporului, chiar i cu strmoii i cu cretinismul de-a lungul secolelor. Dumnezeu ne vede nu doar ca indivizi, ci i ca un grup cu o identitate colectiv. Nu exist niciun motiv s ne mândrim c noi, familia, biserica sau confesiunea noastr nu a promovat teologia înlocuirii sau nu a fost implicat în aciuni antisemite. Pavel ne spune: „Nu te îngâmfa dar, ci teme-te!” (Romani 11:20). i versetul 18 spune: „Nu te fli fa de ramuri. Dac te fleti, s tii c nu tu ii rdcina, ci rdcina te ine pe tine!” Adevrata pocin nu se arat doar prin declaraii solemne la ocazii speciale. Pocina adevrat se arat prin roade demne de pocin, prin fapte de iubire i solidaritate fa de poporul evreu i Israel.
8. Dup înfiinarea statului Israel, Rabinul ef a adugat o rugciune pentru ar la liturghia slujbei de diminea a Sabatului. Prin cuvintele atent alese, Celui Venic I se aduce mulumire pentru Medinat Yisrael (statul Israel) ca semn al „începutul înfloririi rscumprrii noastre”.
Cu toate acestea, unele partide ale evreilor ortodoci au rezerve. Unii sunt convini c naiunea Israelului nu poate tri decât în pace pe teritoriul lui Israel, în ara Promis, dac i când Mesia cel promis va veni. Desigur, actualul stat Israel este un stat secular care nu este perfect, unde se fac i se vor face greeli împotriva voii exprimate a Celui Venic. Prin urmare, nu este datoria noastr ca cretini i biserici s aprobm mereu, fr a critica, politicile guvernului israelian.
În ciuda acestor lucruri, pe baza promisiunilor lui Dumnezeu, noi, ca cretini i biserici, trebuie s susinem fr echivoc dreptul statului Israel de a exista i, prin urmare, s respingem tot felul de aciuni de boicotare i încercri ale dumanilor lui Israel de a-l elimina din Orientul Mijlociu. Israelul este i trebuie s fie un refugiu pentru poporul lui Dumnezeu, împrtiat pe tot globul i atât de des persecutat. Pentru muli dintre evrei, existena Israelului i trirea în ara Promis este o expresie a identitii lor evreieti.
9. Sperana menionat mai sus se bazeaz pe cuvintele profeilor Isaia 2:2-4 i Mica 4: 1-4. Este exprimat într-un mod impresionant prin statuia realizat de Evgeney Vuchetiv, care a fost ridicat în grdina din apropierea cldirii Naiunilor Unite din New York. Fr îndoial, aceasta poate fi o surs de inspiraie pentru cei de la Naiunile Unite care încearc s ia decizii corecte pentru a instaura pacea mondial. Dar, din nefericire, nu se menioneaz niciunde c aceasta va fi posibil, nici dac i când Cuvântul Domnului va iei din Ierusalim!
10. În Fapte 3:17-21, apostolul Petru spune: „i acum, frailor, tiu c din netiin ai fcut aa, ca i mai-marii votri. Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor prorocilor Lui: c, adic, Hristosul Su va ptimi. Pocii-v dar i întoarcei-v la Dumnezeu, pentru ca s vi se tearg pcatele, ca s vin de la Domnul vremurile de înviorare i s trimit pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, pe care cerul trebuie s-L primeasc, pân la vremurile aezrii din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinilor Si proroci din vechime.” Pocii-v i întoarcei-v la Dumnezeu ca s vin vremurile de înviorare! Toi profeii au vorbit despre reînnoirea tuturor lucrurilor. Mai întâi restaurarea cortului czut al lui David (Amos 9:11) i apoi restaurarea naiunilor, când vlul de pe ochii lor va fi ridicat i confuzia se va sfâri. În cele din urm se va instaura Împria Pcii i a Neprihnirii. Dumnezeu va domni prin Mesia. Iar naiunile vor luda acest Împrat care se trage din linia regelui David. Psalmul 72 vorbete despre aceasta în termeni frumoi, încheind (versetele 17-19): „Numele lui va dinui pe vecie: cât soarele îi va ine numele. Cu el se vor binecuvânta unii pe alii, i
7
toate neamurile îl vor numi fericit. Binecuvântat s fie Domnul Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni! Binecuvântat s fie în veci slvitul Lui Nume! Tot pmântul s se umple de slava Lui! Amin! Amin!” Vlul de pe Israel va fi luat (2 Corinteni 3: 12-16), la fel i vlul care acoper neamurile (Isaia 25:7). În cele din urm, Mesia va nimici moartea pe vecie (Isaia 25: 8).
11. Din pcate, muli cretini încearc s se dovedeasc îndreptii s critice Israelul. Dar subliniem faptul c nu Israelul a provocat suferina palestinienilor dup înfiinarea statului Israel. Nu poate fi negat faptul c ei au devenit victime ale politicilor euate create de propriii lideri. Chiar i fraii i surorile noastre în Hristos de naionalitate arab sufer din cauza conducerii palestiniene. Vom cere israelienilor s îi îndrepte atenia ctre nedreptile care se întâmpl uneori, fr a le ine moral cu o atitudine de superioritate i mândrie. În multe cazuri, ei ne ascult cu respect pentru c îi abordm ca nite prieteni. Cu toate acestea, scopul nostru principal este acela de a îndeplini misiunea biblic: „Mângâiai, mângâiai pe poporul Meu!”, de a-i încuraja, a-i iubi i a fi alturi de ei. Cei mai muli sunt deplin convini c întreaga lume îi urte. Le vom spune c suntem de partea lor i împotriva celor care îi ursc pe evrei i Israelul.
12. Când Isus va distruge toi dumanii i ultimul duman, moartea, va fi înfrânt, Isus va da Împria lui Dumnezeu Tatl i Universul va intra în faza sa final de glorie venic. 1 Corinteni 15:24-28 spune: „În urm, va veni sfâritul, când El va da Împria în mâinile lui Dumnezeu Tatl, dup ce va fi nimicit orice domnie, orice stpânire i orice putere. Cci trebuie ca El s împreasc pân va pune pe toi vrjmaii sub picioarele Sale. Vrjmaul cel din urm care va fi nimicit va fi moartea. Dumnezeu, în adevr, ‘a pus totul sub picioarele Lui’. Dar când zice c totul I-a fost supus, se înelege c afar de Cel ce I-a supus totul. i când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar i Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu s fie totul în toi.” În perspectiva profetic i escatologic, nu se poate defini întotdeauna clar care profeie se refer la care etap a Împriei. Profeii uneori amestec elementele fr a defini clar crei etap aparin. Împria lui Dumnezeu se va instaura atunci când Satana i puterile întunericului vor fi legate, dar moartea este înc o realitate (Isaia 65:20, Apocalipsa 20: 1-6). Într-un final, va exista împria lui Dumnezeu, care va strluci cu via venic i în care moartea nu va mai fi (Apocalipsa 21: 1-5).
©2018 Christians for Israel International. No part of this publication may be used or reproduced or transmitted in any form or by any means without prior permission in writing from Christians for Israel International.
Material promovat i distribuit în România de ctre Alfa Omega TV, www.alfaomega.tv/israel
8