+ All Categories
Home > Documents > Dosarele ICE Dunarea

Dosarele ICE Dunarea

Date post: 14-Oct-2015
Category:
Upload: alex
View: 92 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Dosarele ICE Dunarea
58
 EXCLUSIVITATE EVZ. Dosarele ICE Dunărea, fabrica de bani a lui Nicolae Ceaus escu (VI). Securitatea căuta tablourile Regelui Mihai  Autor: Ionel Stoica | vineri, 25 aprilie 2014 Rapoartele ofiterilor de Securitate dezvăluie că ace stia aveau date potrivit cărora Regele Mihai ar fi fugit din tară cu tablouri de milioane de dolari. În 2005, cazul a stârnit controverse. Tablourile Casei Regale a României au fost în atentia ofiterilor de Securitate, potrivit documentelor din arhiva desecretizată a Intreprinderii de Comert Exterior (ICE) Dunărea, aflate la CNSAS. Detaliile apar întrun raport nedatat, dintr-un volum din anul 1990, privind operatiuni strict secrete organizate de Compartimentul Aport Valu tar Special (AVS). Pe spatele raportului se arată că cel care poate da mai multe detalii despre operele de artă regale este colonelul Nicolae Arnăutu, fostul sef al Compartimentului AVS.  Potrivit ofiterilor, colectia de pictură constituită de Carol I a i ntrat în patrimoniul national (fosta Colectie a Coroanei) „în baza voin tei testamentare a acestuia”. După două inventare, în anii 1940 si 1947, s-a constat că din această colec tie ar fi lipsit 37 de tablouri, dintre care cele mai
Transcript
  • EXCLUSIVITATE EVZ. Dosarele ICE Dunrea, fabrica

    de bani a lui Nicolae Ceausescu (VI). Securitatea cuta

    tablourile Regelui Mihai

    Autor: Ionel Stoica | vineri, 25 aprilie 2014

    Rapoartele ofiterilor de Securitate dezvluie c acestia aveau date potrivit crora

    Regele Mihai ar fi fugit din tar cu tablouri de milioane de dolari. n 2005, cazul a

    strnit controverse. Tablourile Casei Regale a Romniei au fost n atentia ofiterilor

    de Securitate, potrivit documentelor din arhiva desecretizat a Intreprinderii de

    Comert Exterior (ICE) Dunrea, aflate la CNSAS. Detaliile apar ntrun raport

    nedatat, dintr-un volum din anul 1990, privind operatiuni strict secrete organizate

    de Compartimentul Aport Valutar Special (AVS). Pe spatele raportului se arat c

    cel care poate da mai multe detalii despre operele de art regale este colonelul

    Nicolae Arnutu, fostul sef al Compartimentului AVS.

    Potrivit ofiterilor, colectia de pictur constituit de Carol I a intrat n patrimoniul national (fosta Colectie a Coroanei) n baza vointei testamentare a acestuia. Dup dou inventare, n anii 1940 si 1947, s-a constat c din aceast colectie ar fi lipsit 37 de tablouri, dintre care cele mai

  • valoroase: cinci opere semnate de pictorul spaniol El Greco. Recuperarea acestor tablouri a constituit o problem n preocuparea Centrului n intervalul 1977- 1984. Sediul problemei a fost Compartimentul AVS, se arat n raportul citat. Ofiterii au plecat de la dou premise: tablourile au fost luate de Carol al II-lea sau de fiul acestuia, Mihai I. Operatiunea a primit n acte numele de Duduia, dup porecla Elenei Lupescu.

    Ofierii de Securitate au crezut c regele Carol al II-lea ar fi luat tablourile

    Prima variant

    Carol al II-lea (1893-1953) a fugit din tar n 1940, dup ce a abdicat si a lsat tronul fiului su Mihai I. Pe 3 iunie 1947, Carol a luat-o de sotie pe Elena Lupescu (1896-1977), care a primit titulatura de Elena de Hohenzollern. Restul vietii l-a petrecut n exil si s-a stabilit la Estoril (Portugalia). Potrivit raportului ofite rii romni, cu ajutorul diplomatilor, au deschis n Portugalia un proces de capitatie si un proces de revendicare mpotriva lui Monique Urdreanu, sotia maresalului Palatului, Ernest Urdreanu, mostenitoarea testamentar a cuplului Carol al

  • II-lea -Elena Lupescu. Ambele procese s-au nchis n conditii avantajoase prtii romne, n 1983, prin negocieri directe cu Monique Urdreanu, n momentul n care a devenit evident c premisa a fost fals, se arat n raportul declasificat.

    Memoriile lui Carol

    Totusi, securittii au fcut o conventie cu Monique Urdreanu si au reusit s preia integral memoriile lui Carol al II-lea. Micro-filmele au fost preluate de Arhivele Generale ale Statului si pot fi publicate, n principiu, ncepnd cu 1993. Originalele au fost donate de Monique Urdreanu Academiei portugheze Studierea ulterioar a memoriilor a permis identificarea unei probe concludente privind sustragerea tablourilor de ctre fostul Rege Mihai, se mai precizeaz n raportul de la CNSAS.

    Varianta II: Regele Mihai si anturajul

    Cea de-a doua premis a Securittii a fost aceea c tablourile au fost luate de Mihai si anturajul acestuia (fosta regin Elena si aghiotantul Jacques Vergotti). Sub presiunea comunistilor, Regele Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947 si a prsit tara. Aceast premis a fost sustinut prin probele imbatabile obtinute prin mijloacele muncii speciale, care au permis: identificarea majorittii tablourilor (n colectii publice sau particulare), stabilirea legturilor si canalelor prin care fostul Rege Mihai actiona pentru valorificarea tablourilor, stabilirea unor certe posibilitti de cstig de cauz ntr-un eventual proces de revendicare intentat lui Mihai - identificarea unei firme de avocati, suficient de puternic/competent si n acelasi timp interesat de preluarea cauzei (firma Gadsby and Hannah- New York, al crei coproprietar era Pamfil Riposanu), se arat n raportul strict secret.

  • Operatiunile ofiterilor ICE Dunrea erau atent supravegheate de Nicolae Ceausescu

    Procesele deschise de comunisti n SUA

  • n raportul ICE Dunrea se arat c singurul tablou din Colectie expus public era un El Greco, la Museum of Fine Arts- Huston, care l-ar fi achizitionat de la Mihai. n anul 1983 s-au declansat dou procese n SUA (Houston si New York). Miza acestora erau tablourile lui El Greco, Portretul lui Giacomo Bosio (foto dreapta) si Sfntul Sebastian.

    Graba era deoarece exista riscul efectului prescriptiei achizitive, conform legislatiei americane. n ciuda premiselor pozitive de cstigare a proceselor (ceea ce ar fi permis actiuni judiciare ulterioare de revendicare a ntregii colectii), la un moment dat (1984- 1985) s-a ordonat nchiderea dosarului. Motivul aparent: lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile de judecat inerente, se mai arat n nota de la CNSAS.

    Potrivit raportului, actiunile oficiale ntreprinse n Portugalia si SUA au implicat urmtoarele persoane: Gheorghe Bdescu, fost director MAE-Directia Consular, Ion Condor- consilier Ministerul de Finante, Decebal Urdea fost ministru adjunct Ministerul de Finante si Teofil Pop- Ministrul de Justitie.

    Disparitia tablourilor a fost discutat de istorici si politicieni

    Raportul strict secret arta c nc exista posibilitatea de actiune pentru identificarea celorlalte tablouri aflate n 1980/1981 ntr-o colectie particular nelocalizat, din Elvetia, care, posibil, au fost ulterior comercializate prin canale confidentiale de ctre Mihai. n ultim instant, datele acumulate n lucrarea problemei ar putea servi unei eventuale actiuni de contracarare a tendintelor monarhiste, concluziona raportul.

    Apare Printul Paul

    Ofiterii au amintit c atunci cnd au copiat memoriile lui Carol al II-lea, printre cei interesati se numra si nepotul nerecunoscut al acestuia, printul Paul de Romnia. Cu ocazia prelurii (aprilie 1984) s-a sesizat interesul deosebit pentru aceste memorii, manifestat de Paul Phillip Lambrino, prezent la deschiderea arhivei, care a actionat pentru obtinerea unor copii ale memoriilor, prin influentarea reprezentantilor prtii portugheze, se arat n raport.

  • n 2005, Printul Paul a sustinut public c n acest caz este vorba de 42 de tablouri care ar fi fost scoase din Romnia de Regele Mihai. Abdicarea e clar c a fost negociat. Exist multe dovezi. A plecat cu sase vagoane de cadouri, acuza acesta. n acelasi timp, Regele sustinea c a plecat din Romnia fr nimic. Valoarea acestora ar fi fost de milioane de dolari.

    Tot atunci, scriitorii Mihai Pelin si Petru Romosan au dezvluit c tablourile ar fi fost scoase din tar de Regele Mihai, n portbagajul masinii personale cu care se deplasa n Anglia, la nunta Reginei Elisabeta, cu o lun nainte de abdicare.

    n 2005, premierul Clin -Popescu Triceanu i-a luat aprarea Regelui. Afirmatiile referitoare la nsusirea fr drept de ctre fostul monarh a unor bunuri de valoare sunt mai mult decat ndoielnice. Mai mult dect att, autorittile nu dispun de dovezi n acest sens, se arat n rspunsul lui Triceanu, la o interpelare din Parlament. El arta c lucrrile din Colec tia Regal au fost nglobate n inventarele muzeelor din Romnia.

    Datele acumulate n lucrarea problemei ar putea servi unei eventuale actiuni de contracarare a tendintelor monarhiste. RAPORT, arhiva ICE Dunrea

    Nicolae Plesit a lansat operatiunea Expozitia 1939

    O alt operatiune strict-secret, privind opere de art, coordonat de ofiteri din Compartimentul Aport Valutar Special (AVS), avea ca tint recuperarea unor bunuri cu valoare de patrimoniu si istoric. Aproximativ 90 de lucrri (pictur, gravur, sculptur) au fost prezentate ca exponate n cadrul pavilionului Romniei cu ocazia expozitiei Internationale de la New York, din anul 1939. Imediat dup expozitie a nceput rzboiul, iar operele de art au rmas pe continentul american.

    Ordinul generalului

  • Operatiunea, denumit n acte Expozitia 1939, a fost demarat pe 8 decembrie 1982 si a fost aprobat de celebrul general de Securitate Nicolae Plesit (foto stnga). Respectivele bunuri, fiind bunuri de patrimoniu transmise n regim de custodie, pot si trebuie revendicate n mna oricui s-ar gsi, suna ordinul temutului ofiter. Pe cale oficial au recuperat 23 de picturi apartinnd Pinacotecii Statului si Muzeului Theodor Aman si mai multe opere de art.

    Dup ndelungi cutri, ofiterii au descoperit la Centrul Cultural al Parohiei Sfnta Maria din Cleveland: Fresca n bronz cu aspecte din istoria poporului romn, semnat de Mac Constantinescu, mozaicuri ale Norei Steriade intitulate: Valea Prahovei iarna, Mozaicuri cu voievozi si Asmul Ileana Cosnzeana. De asemenea, la Centrul Cultural al Parohiei Sfntul Dumitru din New York, mozaicul Norei Steriadi intitulat Procesiunea familiei Lpusneanu si mai multe tablouri de Rodica Maniu.

    Specialistii

    Despre celelalte tablouri aflate n SUA si nerecuperate, Georgeta Peleanu, fosta sef a Galeriei Nationale de Art a RSR, a explicat c sunt falsuri sau au provenit din achizi tii si donatii ale unor persoane care n perioada 1947- 1965 au reusit s le scoat din tar. Seful ofiterilor AVS, colonelul Nicolae Arnutu, arta c pn atunci s-a lucrat doar prin metode diplomatice si a cerut sefilor acordul de a aduce operele de art prin metode specifice. Solictarea a fost aprobat de acelasi Nicolae Plesit.

  • GARGARAGII DIN NOUA GENERATIE

    Cozmin Gu

    Cozmin Horea Gu are o bun vocaie de a combina prost i a destrma

    temeinic. Despre Cozmin Gu se pot spune multe lucruri, dar de bine nu

    prea. Traiectoria sa meteoric prin viaa public, de la gazetarul de

    provincie la efia unui trust de pres (pe care era aproape s-l

    falimenteze), la cea de figur de notorietate postsovietic a turbulenelor

    vieii politice i de afaceri dmboviene, a fost permanent suspectat de

    legturi intrinseci cu partea tenebroas a lumii serviciilor secrete. De aici,

    de la noi, dar mai ales de aiurea. Bine relaionat cu ex-kaghebitii care au

    luat caimacul mai multor mari privatizri i au dat n Romnia tunuri de

    succes internaional, a fost repede remarcat i livrat, cu kitul de funcionare

    cu tot, lui Adrian Nstase, un redutabil colecionar nu numai de art, dar i

    de talente negative din galeria "gulerelor albe". Menionm, n treact i

    printre alii, pe Sorin Tesu, Remus Truic, Ristea Priboi, Gabriel Oprea-

    Fixativ, cuplul Elena Udrea Dorin Coco, Dan Andronic i Cozmin Gu.

    Numitorul lor comun este acela c toi au cochetat cu ideea c nu este bine

    s se pun de-a curmeziul valului criminalitii transnaionale de sorginte

    postsovietic, pe ale crei resurse continu a se afirma viaa politic a

    Europei Centrale i de Est.

    n anii 2001-2003, Cozmin Gu, n calitate de secretar general, a inut

    bine apsate frnele Partidului Social Democrat, gripndu-i motoarele.

    Dupa rejectarea din PSD, fondeaz pentru o scurt perioad propria

    micare, "Iniiativa 2003", i propriul partid la purttor, PIN. nainte de

    alegerile din 2004 se nregimenteaz n Partidul Democrat i duce cu el, de

    la PSD, suportul informaional secret cu care va susine prima campanie

    prezidenial a lui Traian Bsescu mpotriva lui Adrian Nstase.

    n decembrie 2004, marile ambiii ale micului om politic au fost frnte cu

    brutalitate de Traian Bsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervat a

    Palatului Cotroceni i apoi nu l-a numit director nici la SRI i nici la SIE.

    Probabil a ntrebat pe la servicii.

  • Cu coatele echimozate de atta dat cu ele, cnd n dreapta, cnd n

    stnga, personajul i consum anost cariera de deputat [2004-2008]

    obosindu-se s vorbeasc n Camer exact 11 minute i 59 de secunde, n

    nou intervenii din sumarul a ase edine, dar numai cnd a fost silit de

    mprejurri. Cu numeroase absente de la edinele Camerei, dar nelipsit

    din platourile televiziunilor i din paginile presei de senzaional, Cozmin

    Gu aproape c i-a luat locul de prezictor al lui Silviu Brucan. Apoi,

    gafeurul prin vocaie Mircea Geoan-Prostanacul l reapeaz i, n marea

    lui prostie, i-a angajat serviciile de consultan pentru campania

    prezidenial mpotriva lui... Traian Bsescu! Mercenar la mercenar trage.

    n pofida dezicerii lui Traian Bsescu de Cozmin Gu, surse demne de

    ncredere spun c acesta din urm s-a aflat n staff-ul prezideniabilului

    social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea efului unei structuri

    speciale, inexistente oficial, dar invocat ori de cte ori ni se ntmpl s

    trim experiene inexplicabile. Oricum, Cozmin Horea Gu a fost consilier

    pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Nstase (PSD)

    Traian Bsescu (PDL), Mircea Geoan (PSD), Marian Vanghelie (PSD),

    Sorin Ovidiu Vntu [martie 2010].

    Cei care mai tiu cte ceva despre referinele serviciilor secrete asupra

    voiajelor, cnd n est i cnd n vest, ori viceversa, ale micului guru pot s-i

    neleag i mandatul mai recent de legatar al unor pri ale sale din

    afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vntu. Acum un an, PSV

    Company, fosta Petromservice, a fost cumprat de o firm care este

    deinut 50% de Cozmin Gu. Tranzacia a avut loc cu doar cteva ore

    nainte ca Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vntu i directorii companiei s fie

    reinui de procurorii Parchetului General pentru devalizarea societii.

    Potrivit lui Gu, PSV, deinut n proporie de aproape 55% de societatea

    sa i a lui Maricel Pcuraru, s-a constituit la vremea respectiv parte n

    dosarul n care s-a cerut arestarea ,,lotului Vntu", pentru recuperarea

    prejudiciului, estimat de anchetatori la peste 83 de milioane de euro.

    De asemenea, Gu a negat orice speculaii cu privire la vreo tranzacie n

    favoarea lui Vntu.

  • Interesant e i apariia lui Gu n contextul declaraiilor fostului ef al

    FPS de pe vremea Conveniei Democrate, Radu Srbu, care afirma c

    patronul Mechel este personajul care a condus o serie de operaiuni ale

    serviciului de informaii al armatei URSS/Rusia, GRU, n decembrie 1989,

    pe teritoriul Romniei. Grupul Mechel este patronat de miliardarul rus Igor

    Zyuzin, iar interesele oligarhului rus pe meleagurile romnesti sunt

    reprezentate de Boris Golovin, un fost ofiter Spetsnaz, falanga extern a

    GRU.

    Iar Golovin face parte din Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR), un club

    select de afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar

    care au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de

    societatate comerciala. CARR a atras in randurile sale ofiteri de informatii

    controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea. n

    rndurile acestora l ntlnim i pe Mircea Popa, care, n vremea lui

    Ceauescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bnuit c este agent KGB.

    Acum, Popa conduce Agenia de Pres Rusia La Zi, controlat de un off-

    shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetean

    moldovean, Vitalie Dobanda, conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vintu.

    Acum Popa a fondat Arabia la zi, care bate catre Irak, cu precadere.

    Rusia la Zi era sponsorizata de Mechel iar in perioada PSD, Mircea Popa

    a fost consilierul politic al lui Cozmin Gusa, care s-a remarcat in peisajul

    public, prin discursurile sale proruse. Gusa are vila la Cornu pe aceeasi

    proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin.

    Rare BogdanPropunerea ca jurnalistul clujean Rare Bogdan s

    candideze din partea PNL ntr-un Colegiu de deputai din Cluj a fost o

    surpriz pentru toat lumea. S nu fi avut PNL oameni destul de poteni,

    financiar i politic i cu un capital de ncredere la Cluj? Oricum, pn la

    urm a fost praf n ochi. Prin propunerea Rare Bogdan i apoi refuzul

    acestuia, PNL nu a fcut altceva dect s mai piard un Colegiu, dup

    Colegiul 10 care atrecut la PC, de data aceasta n favoarea PSD, a Aureliei

    Cristea mai precis.

  • Dar cuma ajuns Rare Bogdan un potenial candidat PNL la Parlament?!

    Mister, avnd n vedere c editorialistul Rare Bogdan a avut de-a lungul

    timpului o atitudine cel puin moale vizavi de primarul i apoi premierul Emil

    Boc. Iar apoi, cotidianul unde Rare Bogdan este director, Ziua De Cluj, a

    fost extrem de ngduitor cu primarul Apostu, att n perioada n care

    acesta se afla pe Moilor (sediul primriei) ct i n perioada n care Apostu

    era la Gherla, n arest preventiv. Mai mult, publicaia a trit bine de pe urma

    contractelor de publicitate cu administraia local i judeean

    portocalie.Or, de unde aceast afinitate pentru PDL???

    Ei bine, Caracatia Portocalie din Cluj nu stpnea doar zona imobiliar

    reprezentat de afacerea Tower, care avea ca parte integrant proiectul

    Silver Tower, o cldire de birouri din centrul Clujului evaluat la cinci

    milioane de euro i ridicat intr-un trziu, dup o serie de inginerii

    financiare i schimbri de asociai ce au dus la splarea unor alte milioane

    de euroi mbogirea deputatul PDL Daniel Buda, dup vnzarea ctre

    societatea Silver Development a unor apartamente i terenuri. Tentaculele

    caracatiei portocalii au ptruns i n pres.Pe traseul bani de la stat,

    inginerii financiare, imobiliare i achiziii de trusturi de pres, se scoteau

    castanele din foc cu mna unor interpui. Iar numita Di Ramona Valerica

    acoper n acte adevraii magnai ai presei i ai afacerilor imobiliare din

    Cluj. Anul trecut cotidianul.ro a pornit s afle cine era magnata Clujului,

    deintoarea n acte a complexului Silver Business Center, a ziarului "Ziua

    de Cluj" i a Televiziunii Realitatea Tv Cluj. La adresa din Rmnicu Vlcea,

    la ua unui apartament modest, deinut de o familie deloc bogat, s-a aflat

    c aceasta este plecat de trei ani din localitate, c firma la care este

    angajat acum i-a pus la dispoziie un apartament n Bucureti, n care

    locuiete mpreun cu prietenul ei, i c, pentru datorii majore, Di

    Ramona aprea i pe lista executrilor silite ale Primriei Rmnicu Vlcea!

    n Bucureti are un salariu ndestultor, astfel nct s poat s-i ajute din

    cnd n cnd i prinii pensionari, retrai la ar n Vlcea. Iar n Bucureti,

    magnata Clujului a fost gsit la sediul Casei de Insolven Transilvania,

    departamentul de ofertare. Casa de Insolven Transilvania este cea care

  • s-a ocupat de o parte din firmele falimentare ale reelei Tower, cum ar fi

    chiar constructorul cldirii, Mox Construction. De asemenea, a preluat cu

    scandal de pres falimentul de la Rulmentul Braov i cel al televiziunii

    DTH, avndu-i drept creditori pe UniCredit iriac sau Discovery Channel.

    Casa de Insolven Transilvania are ca avocai pe Casa de avocatur

    "Cionca Bidiga Godinca", aceeai avocai care au pierdut procesele

    primriei clujene cu Impact n Megascandalul Lomb, o gaur de 56 mil.

    Euro la bugetul local, tun nit de Boc i continuat de Apostu.

    Aadar, cea mai puternic femeie de afaceri din Cluj era doar o angajat

    inut sub protecia Casei de Insolven Transilvania.

    Ramona Di era asociat la Presa Zece SRL (deintoarea RealitateaTv

    Cluj i "Ziua de Cluj") cu Marius Baica, un tnr abia trecut de douzeci de

    ani, care la rndu-i deine societatea Nova Cominvest. Aceast firm are

    aciuni la Remarul 16 Februarie Cluj, societate controlat de omul de

    afaceri Clin Mitic, unul dintre apropiaii lui Vasile Blaga. Agathe

    Rudeanu, fiica lui Blaga, lucrase pe un post de consilier la Remarul. Clin

    Mitic, cunoscut ca un amic al Elenei Udrea, fusese cercetat pentru

    vnzarea ctre CFR Cltori a ase automotoare second-hand cumprate

    din Germania, la un pre de 16 ori mai mare dect cel real. Printr-o alt

    firm, Transferoviarul, unde Clin Mitic este acionar, s-au ctigat pn

    n 2010 contracte cu CFR Cltori n valoare de peste 200 de milioane de

    euro. Firma din Cluj a mai semnat un contract n valoare de 27 de miliarde

    de lei cu Societatea Naional a Lignitului Oltenia, pentru reparaii de

    locomotive. n doar un an de zile, firma abonat la contracte cu statul

    romn a mai ncasat cam un milion de euro de la Complexul Energetic

    Turceni i de la Societatea Naional a Lignitului Oltenia. Mai mult, potrivit

    unor surse, firmele deinute de Mitic nu sunt strine nici lucrrile aferente

    megalomanului proiect al lui Sorin Apsotu de reabilitare complet a cii de

    rulare tramvai din Cluj i schimbare complet a parcului de tramvaie. Un

    mizilic de 24 milioane euro, fr a include aici tramvaiele poloneze, bani din

    fonduri europene.

  • Altfel spus, Rare Bogdan era director la o publicaie deinut de o

    persoan no name, care era angajat la o Casa de Insolven Transilvania

    care descurcase iele afacerii Tower a deputatului PDL Buda i care era

    reprezentat de aceeai avocai care pierduser o serie de procese ale

    administraiei clujene. Mai mult, patroana lui Rare Bogdan, din postura de

    asociat, fcea afaceri imense cu statul pe filiera PDL Blaga-Udrea. S nu

    fi tiut Rare Bogdan nimic i el s fi fost dintotdeauna un liberal convins?

    Oare cum s nu fi tiut cnd anul trecut chiar Rare Bogdan declara c,

    prin Presa Zece SRL se intenioneaza preluarea a 29 de staii locale tv din

    Transilvania, pn la finele lui 2012. S fi fost ntmpltoare atacurile

    editorialistice ale lui Rare Bogdan la adresa lui Bsescu i n care l

    propunea pe Vasile Blaga pentru postul de preedinte al

    Romniei?!Exclus, mai ales c, cireaa de pe tort, Bogdan Rare a fost

    asociat al actualului ef al Casei de Insolven Transilvania (unde lucreaz

    Ramona Di), Andrei Cionca. Acelai Cionca care, acum, se intereseaz

    aprig de un potenial cumprtor pentru Ziua de Cluj. i atunci de unde

    trecerea subit de la Buda-Udrea-Boc-PDL, la PNL?! E simplu, robinetul

    portocaliu de bani a disprut. Macazul trebuia schimbat! Iar unii tare sper

    c n-o muritu numa r s-o hodinitu! Divide et impera! Divide USL, Impera

    banul public i afacerile cu statul!

    Silviu Mnstire

    Un alt corifeu al postului TV este Silviu Mnstire. n rubrica Dosar de

    candidat el ia la puricat dosarele candidailor la alegerile de luna viitoare,

    nfiernd, pe un ton aproape stalinist, mai ales afacerile cu statul ale

    candidailor. Silviu uit ns c ani de zile tocmai el a fost pe statul de plat

    al statului!

    Dup ce a terminat Liceul Teologic, Mnstire a schimbat macazul i a

    lsat sutana pentru pix. A trecut de la preoie la jurnalistic.i nu de orice

    fel, ci de investigaii, la Gazeta de Cluj.De unde a plecat cu coada ntre

    picioare.A urmat Money Channel, televiziunea de business lansat de

    Sorin Ovidiu Vntu, dup care Mnstire a renscut apoi i a schimbat din

  • nou macazul. A trecut de la editorial la administraie: devine administrator

    provizoriu la o companie cu afaceri anuale de 2,9 mld. lei (680 mil. euro),

    director la agenia de pres NewsIn, ef pe editia de Transilvania a

    publicatiei Gardianul si fost actionar la Ziua de Cluj. n toamna anului 2007,

    Silviu Manastire a reusit sa obtina contul de publicitate al clubului Bamboo,

    cnd a avut loc deschiderea oficiala la Cluj, prin intermediul Silver Media.

    Apoi a contractat servicii de publicitate de la mai multe firme clujene pentru

    promovare Cteva sute de milioane de lei vechi, sume pentru care s-au

    emis facturi si s-au platit taxe si impozite la stat in avans. Din nefericire

    pentru ei, prestatorii nu ncasaser nimic din aceste sume si au trecut la

    capitolul pierderi in propriile bilanturi. Pgubiii fluierau a paguba si erau

    angajati in procese lungi, costisitoare si inutile, cu atit mai mult cu cit

    Manastire nici nu le mai raspundea la telefon fostilor parteneri din presa

    clujeana.Mnstire declara nonalant acum cteva luni legat de acest

    aspect c Informaiile legate de activitatea mea n presa clujean i mai

    ales aspectele privind creanele ctre diferite instituii mass media sunt

    ruvoitoare i denaturate. Mii de firme au intrat n incapacitate de plat,

    nefiind vorba de vreo aciune premeditat a mea sau a firmelor mele.

    Informaiile sunt preluate de pe un site anonim, nimeni neasumndu-i

    responsabilitatea pentru ele. Adic, nu c cele prezentate nu corespund

    realitii, ci, ghinion, firma a intrat n incapacitate de plat. Ce s-a ntmplat

    cu banii, mister. Urmeaz civa ani de pelerinaje total ecumenice prin

    Bucureti i apoi, Phoenix renate din nou, de data aceasta pe cmpii

    portocalii, cu pete SIE: Boc-Vass-Bote-Ungureanu. Mnstire apare n

    ipostaza de consilier n Ministerul Economiei, mna dreapt a Andreei Paul

    Vass. Pardon, doctor Andreea Paul Vass, care la 33 de ani are deja o

    carier la care ali economiti de top mondial doar viseaz: Vass este deja

    doctor, lector universitar, cercettor la Institutul de Economie Naional al

    Academiei Romne, consilier pe probleme economice al prim-ministrului

    Emil Boc (noiembrie 2010 - aprilie 2012), consilier personal al prim-

    ministrului (2009 - noiembrie 2010), consilier n cadrul Departamentului de

    Politici Economice i Sociale al Administraiei Prezideniale, i consilier n

    cadrul Parlamentului European. Einstein era mic copil pe lng Vass! A, s

  • nu uitm, fosta ef a lui Mnstire candideaz pentru un mandat de

    deputat n Colegiul 1 Oa, din partea ARD/PDL. i aceeai Vass a fost la

    un pas de a fi ministrul economiei n Guvernul Junior Unguent, pardon,

    Ungureanu! Revenind la Mnstire, acesta i-a demonstrat abilitile

    manageriale i economice deja la Cluj, cnd, din postura de director al

    Gardianul de Transilvania lsase datorii de peste 1,2 miliarde de lei ctre

    firmele care editeaz ziare i ctre televiziuni. Se pare ns c aceste

    abiliti manageriale i economice sunt apreciate de PDL, pentru c, n

    Guvernul Ungureanu, Mnstire devine responsabil cu imaginea (purttor

    de cuvnt) al ministrului Economiei, Lucian Bode. Dup cum vedei o

    sumedenie de firme private, nici un ban de la stat! i, cireaa de pe tort: n

    primvara acestui an, Silviu Mnstire e propus ca membru n consiliul de

    administraie al Transelectrica, companie la care statul deinea la momentul

    respectiv 73,7% din aciuni. Atunci, ministrul Lucian Bode a solicitat

    companiei s-i numeasc n consiliul de administraie pe Gabriel-Adrian

    Margin, directorul su de cabinet de la Ministerul Economiei, i pe Silviu

    Mnstire, consilierul su personal. Consiliul de Administraie al

    Transelectrica risca s devin un Turn Babel, plin de specialiti unul i

    unul: un jurnalist, un antrenor de fotbal, un specialist n tiine militare i pe

    Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falc, primarul de la Arad,

    cunoscut mai ales ca finul preedintelui Traian Bsescu. Cum episodul

    venea la mai puin de dou luni dup ce fostul premier Emil Boc a

    scurcircuitat Transelectrica, numindu-l ca preedinte al companiei pe

    consilierul su personal Victor Vevera, un alt specialist absolut n domeniu

    (studii juridice i tehnice, doctor n tiine militare i informaii, consilier

    pentru securitate naional n Camera Deputailor, consilier n MAI,

    coordonator al grupul de lucru interdepartamental pe probleme de

    securitate energetic naional i membru n Consiliul de Administraie al

    Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Informatic din subordinea

    Ministerului Comunicaiilor). Numai c Vevera s-a retras din fruntea

    Transelectrica, rmnnd simplu membru al CA. La fel, sub presiunea

    mass media, propunerile lui Bode, nu au fost acceptate de Transelectrica.

    De notat faptul c Transelectrica este definit ca fiind o companie

  • strategic pentru economia naional, responsabil pentru operarea reelei

    naionale de transport al energiei electrice, iar potrivit Ordonanei de

    Urgen 109 / 30.11. 2011 privind guvernana corporativ a ntreprinderilor

    publice (Seciunea 1, articolul 5) Consiliul de administratie este constituit

    din: a) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, licentiat in stiinte

    economice si cu experienta in domeniul economic, contabilitate, de audit

    sau financiar de cel putin 5 ani de la data obtinerii diplomei de studii

    superioare; b) un reprezentant al autoritatii tutelare, cu experienta de cel

    putin 5 ani in domeniul de activitate al regiei autonome si/sau in activitatea

    de administrare de societati comerciale ori regii autonome; c) 3-5 persoane

    cu experienta in administrarea/ managementul unor regii autonome sau

    societati comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei

    autonome, inclusiv societati comerciale din sectorul privat. Aceste

    persoane nu pot fi selectate din randul functionarilor publici sau al altor

    categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare sau al altor

    institutii publice.

    Iat aadar cine ridic piatra pentru a da n afacerile cu statul ale

    candidailor de la Parlamentare, iata cine intreaba nonsalant pe seful

    CNADNR, Cine v-a propus in functie, uitand sa intrebe Dar pe mine cine

    m-a propus la Transelectrica sau la Ministerul Economiei???. Silviu

    Mnstire, jurnalistul teolog, directorul de instituie media care a lsat prjol

    pe unde a trecut, consilierul ministrului Bode, mna dreapt a Andreei

    Vass, propunerea ministerului pentru CA al Transelectrica

    Tot mai pe fata: CINE CONDUCE, DE FAPT, ROMANIA si ne alege

    guvernatorii compradores? SEFA DNA PREMIATA SI

    GLORIFICATA DE AMBASADA SUA, iar emisarul american NULAND

    dezvaluie motivul real al LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI controlul

    geopolitic al Europei de Est

    Si despre: ROMANIA OCUPATA, ROMANIA INFRICOSATA, ROMANIA

    PENALA, balul cu mascati al procurorilor justitiei independente

    si cozile de topor agenti

  • VEDETI SI: Noua JUSTITIE PENTRU noua LUME, noii STAPANI

    AI TARII si consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la statul

    de drept catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin

    EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR

    Mediafax: Nuland: SUA se vor concentra pe eliminarea corupiei

    din statele Europei Centrale i de Est

    SUA i vor intensifica, anul viitor, activitatea n Balcani, Europa

    Central i de Est pentru a ajuta rile din aceast regiune s

    promoveze o guvernare curat, o pres independent i s elimine

    corupia, a declarat, joi, asistentul secretarului de Stat, Victoria

    Nuland, la o audiere n Congres.

    Aceasta s-a referit la provocrile de securitate declanate de anexarea

    Crimeii de ctre Rusia, dar a subliniat c actuala criz din Ucraina a scos la

    iveal corupia care a atins toate aspectele vieii politice, economice i

    sociale.

    Aceast tendin se remarc ns i n alte pri ale Europei, a mai spus

    asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene i

    eurasiatice.Vedem o tendin ngrijortoare n prea multe pri ale

    Europei Centrale i de Est unde aspiraiile cetenilor sunt clcate n

    picioare de interesele oligarhilor corupi, care i folosesc banii i

    influena pentru a nbui opoziia politic, pentru a cumpra

    politicieni i grupuri media, pentru a slbi independena judiciar i

    drepturile organizaiilor non-guvernamentale, a declarat Nuland, n

    cadrul unei audieri la Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului SUA.

    Totodat, oficialul american a precizat c se dezvolt un numr tot

    mai mare de oligarhi i politicieni corupi, care lucreaz mpreun,

    inclusiv la nivel transnaional pentru a se proteja i pentru a se ajuta

    reciproc s-i menin influena. n multe pri ale Europei, lupta

    mpotriva corupiei trebuie s fie o prioritate naional mai mare, n

    vederea protejrii i aprrii democraiei i suveranitii statale ()

  • Un astfel de sistem corupt nu numai c slbete democraiile din

    interior, dar le face vulnerabile i la influenele de corupie din afara

    granielor care ncearc s exercite o influen politic i economic

    nejustificat asupra politicilor stat i a factorilor de decizie, a afirmat

    Victoria Nuland.

    n anul care urmeaz, vei vedea c ne vom concentra pe

    intensificarea activitii noastre n Balcani, Europa Central i de Est,

    n strns colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste ri s promoveze o

    guvernare curat i responsabil, o societate civil activ i liber, o

    pres independent i pentru a ajuta guvernele i cetenii n

    eforturile lor de a expune i elimina corupia oriunde s-ar ascunde, a

    mai spus asistentul secretarului de Stat.

    Dincolo de revitalizarea legturilor noastre de securitate transatlantice, noi

    trebuie, de asemenea, s consolidm legturile economice i s accelerm

    creterea economic i crearea de locuri de munc de ambele pri ale

    Atlanticului, prin finalizarea acordului ambiios de Parteneriat

    Transatlantic pentru Comer i Investiii, a precizat Victoria Nuland.

    KOVESI (DNA) premiata de SUA, jandarmul mondial

    Mediafax: Kovesi a primit premiul Femei curajoase din

    Romnia din partea Ambasadei SUA

    Procurorul-ef al DNA, Laura Codrua Kovesi, a primit, joi sear,

    premiul cel mare de la nsrcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA,

    Duane Butcher, n cadrul primei ediii n Romnia a premiilor Femei

    curajoase din ntreaga lume.

    Pe lng procurorul-ef al DNA, au mai fost premiate istoricul Lya

    Benjamin, pentru dezvluirile privind Holocaustul din Romnia, poeta

    i dizidenta Ana Blandiana, reporterul de investigaii Ondine

    Gherghu, comisarul ef de poliie Viorica Marinca, prima femeie

  • numit ef al unui inspectorat judeean de poliie, i ecologista Felicia

    Ienculescu-Popovici.

    n anul 2007, Departamentul de Stat a nfiinat premiile Femei

    curajoase din ntreaga lume, pentru a onora calitile de conductor

    al unei femei extraordinare care au jucat un rol important n

    transformarea societilor lor. Femeile pe care le onorm n aceast

    sear au viei extraordinare. Realizrile lor demonstreaz puterea

    aciunii individuale i reflect valorile comune ale Romniei i ale

    SUA.Viziunea, curajul i hotrrea lor reprezint o surs de inspiraie

    pentru noi toi, a declarat Duane Butcher, la ceremonia de nmnare a

    premiilor, organizat la Ambasada SUA.

    Este important s le srbtorim i s le preuim pe aceste femei curajoase.

    Ar fi bine dac ar exista mai multe ca ele n lume, a spus diplomatul

    american, adugnd c are marele privilegiu de a o premia pe Laura

    Codrua Kovesi, prima femeie procuror-ef al Direciei Naionale

    Anticorupie (DNA), care a demonstrat curaj extraordinar, luptnd

    mpotriva infracionalitii i corupiei.

    Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat s investigheze

    cazuri care ar fi fost de nenchipuit n urm cu un deceniu, doamna

    procuror-ef Kovesi a luptat pentru a pstra DNA puternic, relevant

    i independent. Ea este o for care lupt pentru reforma justiiei i a

    statului de drept, a spus Butcher.

    n opinia diplomatului american, Laura Codrua Kovesi a demonstrat o

    combinaie rar ntlnit de cutezan i echilibru, trsturi

    caracteristice ale unui lider adevrat, iar pe parcursul carierei a nvins

    obstacole pentru a-i ndeplini visurile. n pofida celor care au avertizat-o

    c va avea un viitor sumbru ca femeie procuror, ea a sfrmat

    stereotipurile existente, a subliniat Duane Butcher.

    Totodat, nsrcinatul cu afaceri a precizat c n perioada 2006-2012,

    cnd a fost Procuror general al Romniei, Kovesi a adus tineri

  • profesioniti, a adoptat cele mai noi tehnici de investigaie i a

    insuflat o etic a independenei procurorilor. Butcher a declarat c

    procurorul-ef al DNA este un model pentru cei care se vor dedica

    eforturilor de a asigura dreptatea n societate.

    Activitatea sa i a instituiei pe care o conduce este acum de o

    importan vital pentru aceast ar. Devotamentul su i al altor

    curajoase femei procuror i judector demonstreaz rolul lor crucial

    n reformarea sistemului judiciar, a spus diplomatul american,

    adugnd c pentru el a fost o onoare i un privilegiu s lucreze cu

    Laura Codrua Kovesi n ultimii ani. Sunt realmente impresionat de

    talentul, devotamentul i perseverena sa, a mai spus Duane

    Butcher, care sper c tinerii i tinerele din Romnia vor urma

    exemplul altruismului su.

    Nu tiu dac sunt cu adevrat o femeie curajoas, n nelesul strict al

    cuvntului, aa cum este definit el n dicionare.tiu ns c m-am angajat

    ntr-un efort constant i consecvent de a lucra cu profesionalism i

    corectitudine, a declarat Laura Codrua Kovesi.

    Procurorul-ef al DNA a subliniat c s-a ghidat ntotdeauna dup principiul

    potrivit cruia legea trebuie s fie mai presus de orice i oricine.

    Mulumirea de a ti c ai fcut ce trebuia depete cu mult orice

    eventuale neplceri cauzate de presiuni externe, de fore interesate s

    promoveze interese particulare, de imixtiuni neavenite i i d puterea de a

    continua, a mai spus Kovesi.

    Totodat, procurorul-ef al DNA a mulumit Ambasadei SUA pentru

    contribuia constant i consecvent la consolidarea principiilor statului de

    drept n Romnia, la dezvoltarea unei justiii independente i impariale i la

    consolidarea unor instituii din sistemul de justiie ca instituii curajoase, pro

    active i eficiente.

    Realitatea.net (martie 2014)

  • MARK GITENSTEIN: Situaia din Ucraina e periculoas, ar putea

    afecta i Romnia

    MARK GITENSTEIN. Situaia din Ucraina e foarte periculoas i ar putea

    avea impact asupra Romniei, a declarat, duminic, la emisiuna Dup 20

    de ani a Pro TV, fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark Gitenstein.

    MARK GITENSTEIN. Ca romno-american i ca fost ambasador n

    Romnia sunt, evident, profund ngrijorat de aceste chestiuni i

    mprtesc multe dintre temerile exprimate de preedintele

    dumneavostr, de prim-ministrul dumneavostr.i de ministrul Afacerilor

    Externe. () Este o situaie foarte periculoas i ar putea avea impact

    asupra Romniei , a spus Gitenstein despre situaia din Ucraina.

    ntrebat dac i se pare c siuaia din Ucraina seamn cu cea din

    Republica Moldova i Transnistria, Gitensteins a rspuns : Sunt de acord

    cu preedintele Bsescu i cred c e posibil, dei sper s nu fie aa, s

    ajungem s avem dou conflicte n regiune, n Transnistria i n Crimeea,

    ceea ce cred c ar fi tragic. El a precizat c este esenial efortul intens

    fcut de preedintele Obama i de secretarul de stat Kerry pentru a

    mpiedica o asemenea situaie. Nu mai vrem un alt conflict aici. Da. Cred

    c paralela e posibil. Categoric ,a adugat Gitenstein.

    MARK GITENSTEIN a opinat c ceea ce s-a ntmplat n Ucraina nu s-

    ar putea ntmpla niciodat n Romnia datorit schimbrilor n statul

    de drept.

    Poporul are putere aici. Cu ct poporul are mai mult putere, cu att e mai

    puin probabil ca mogulii s conduc ara. i asta se ntmpl din ce n ce

    mai mult n Romnia, pentru c dai putere oamenilor obinuii, graie

    pieei de capital, a respectrii legii, a spus fostul diplomat, n prezent

    membru al Comitetului Reprezentanilor din Fondul Proprietatea.

    El a artat c, n opinia sa, situaia din Ucraina are efecte mai profunde

    asupra statului de drept n genere, dar i asupra relaiilor internaionale i a

    securitii naionale. MARK GITENSTEIN a menionat c Federaia Rus a

  • semnat un acord, n 1994, mpreun cu alte puteri nucleare, angajndu-se

    s respecte suveranitatea Ucrainei i graniele sale de atunci, cu condiia

    ca Ucraina s renune la armele sale nucleare.

    Condiia era foarte important, nu numai pentru SUA, China i alte puteri

    nucleare, ci i pentru Rusia, deoarece vecintatea cu o putere nuclear era

    o mare ameninare. Ei s-au angajat n acest contract, ceea ce era acest

    acord. Din punctul meu de vedere, de cetean, Rusia trebuie s-i

    respecte angajamentele. Cred c i Romnia ar trebui s aib aceeai

    opinie, cu siguran SUA i aliaii si au aceast opinie, a spus MARK

    GITENSTEIN. ntrebat dac, avnd n vedere situaia exploziv Ucraina,

    SUA ar trebui s-i ntreasc prezena n Romnia n ceea ce privete

    politica de securitate i militar, Gitenstein a rspuns :SUA au deja o

    prezen foarte solid, dar, dup ce vom instala rachetele la baza militar

    din Deveselu, va deveni i mai solid.

    Dup cum sunt sigur c tii, a sosit recent o mare nav american, cred

    c e USS Truxtun, n Constana. Navele noastre militare viziteaz regulat

    Constana, le vei vedea i mai des. Sunt sigur c tii deja c la

    Koglniceanu se desfoar o activitate foarte intens, trupe care vin i

    pleac, n special soldai care prsesc Afganistanul i trec prin baza

    aerian Mihail Koglniceanu. Asta va continua ,a adugat Gitenstein. El

    a spus c Romnia este ntr-o poziie foarte bun, ca aliat NATO, apreciind

    c Romnia este un aliat NATO extrem de valoros.

    Ce face Mark Gitenstein pentru milionarul Dan Adamescu

    Firma de avocatur Mayer Brown, unde lucreaz i fostul ambasador

    SUA la Bucureti Mark Gitenstein, a ncheiat un contract de

    consultan cu Astra pentru o posibil listare a asigurtorului la

    Londra, dar proiectul este suspendat dup ce ASF a pus asigurtorul

    sub supraveghere special.

    Am fost ntrebat ce trebuie fcut ca Astra s fie listat la bursa londonez.

    Firma mea are o mare experien n domeniu. Am fcut multe listri la

  • bursa londonez pentru companii din ri n curs de dezvoltare, mai ales

    din Europa Central i de Est. Aa c am acceptat s vin cu o echip, s

    analizm situaia. Aa c am iniiat acel proces. N-am fost deloc implicat n

    activitatea de reglementare a asigurrilor. Odat ce au aprut probleme, le-

    am spus c, pn se rezolv, acel proiect va fi suspendat. Aceasta este

    situaia acum. Sper s ias cu bine din investigaie, s se rezolve i, odat

    rezolvat problema, vom redemara procesul, a afirmat Gitenstein, la

    emisiunea Dup 20 de ani difuzat duminic de PRO TV.

    Gitenstein este avocat de profesie i a fost ambasador al SUA la

    Bucureti timp de peste trei ani. El i-a ncheiat mandatul n

    decembrie 2012 i s-a ntors n SUA, unde a revenit la firma de

    avocatur Mayer Brown. n luna aprilie a anului trecut, fostul

    ambasador a fost ales membru n Comitetul Reprezentanilor la

    Fondul Proprietatea.

    Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) a instituit pe 18 februarie,

    procedura de redresare financiar prin administrare special a Astra, liderul

    pieei de asigurri, a suspendat acionarii i conducerea i a numit firma

    KPMG Advisory ca administrator special.

    MARK GITENSTEIN: Nu vom ti pn n ultima clip rezultatele

    alegerilor prezideniale din Romnia

    Romnii sunt exact la fel ca n 2009 i nu se vor hotr dect n ultima

    clip, ceea ce va face ca rezultatul alegerilor prezideniale s nu fie

    tiut pn n ultima sear, a declarat, duminic, n emisiunea Dup

    20 de ani a Pro TV,fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark

    Gitenstein.

    ntrebat care crede c vor fi candidaii n turul doi la prezideniale,

    Gitenstein a rspuns: Am trit alegerile din 2009. Situaia era foarte

    volatil. Am prezis atunci c nu vom ti care va fi rezultatul pn n

    ziua alegerii. Am pariat c va fi o curs foarte strns i c nu va fi

    evident cine va ctiga. Pentru c romnii sunt, prin natura lor i tiu

  • asta pentru c tatl me era romn, un romn foarte tipic nu se hotrsc

    dect n ultima clip. Pe de alt parte, au opinii ferme. Cred c romnii sunt

    exact la fel. Nu vom ti pn n ultima sear,a adugat Gitenstein.

    El a artat c are ndoieli n privina apariiei unui candidat-surpriz, care s

    influeneze rezultatul alegerilor. Am ndoieli n privina asta. Cred c am

    ti deja. Oricum, vom afla n urmtoarele sptmni dac exist

    uncandidat-surpriz care s influeneze rezultatele. Dar cred c, dintre

    candidaii discutai, nu voi da nume aici, toi au alegtorii lor.n prima

    rund vor fi destul de divizai, a menionat Gitenstein. El a mai spus c

    ruperea USL nu este inexplicabil, fiind o alian dificil nc de la

    nceput.

    Domnul Antonescu i domnul Ponta au avut nevoie de mult talent ca s

    menin aliana. Poziiile abordate de eiunul dintre partide e liberal,

    cellalt e de centru-stnga, aa c tensiunile au fost mari, de la bun

    nceput. Cred c a fost nevoie de mult talent pentru a menine coaliia, mai

    ales din partea prim-ministrului ntotdeauna am zis c nu va rezista

    mult, a precizat Gitenstein. El a spus c, n opinia sa, ruperea USL a

    fost parial influenat de alegerile europene, pentru c acolo intervin

    alte fore, n special legate de modul n care partidele sunt grupate n

    Parlamentul European, fapt care a mrit tensiunea n coaliie. Solicitat

    s comenteze existena, la nivelul politicienilor romni, a credinei c

    viitorul preedinte trebuie girat de americani, Gitenstein a negat faptul c el

    ar fi susinut vreun candidat sau c SUA gireaz candidai.

    Nu.Eu n-am susinut pe nimeni. i cred c e irelevant. De ce v-ar psa

    de opinia mea privind preedintele? De ce ar conta vreun pic cine

    cred eu c trebuie s fie preedinte? i de ce a sprijini pe cineva pentru

    Preedinie, indiferent dac sunt sau nu ambasador? N-ar trebui s

    conteze deloc! Nu.Nu cred c e important.Cred c e nelalocul su ca un

    ambasador, ba chiar i un fost ambasador, s sprijine pe cineva ca

    preedinte, a spus Gitenstein.

    Nota noastra:

  • Cum confruntarea geopolitica cu Rusia s-a ascutit, oficialii americani incep

    sa arate manifest ratiunile geopolitice care stau in spatele frazeologiei

    independentei justitiei, luptei impotriva coruptiei si a statului de drept.

    Scopul este controlarea stricta a Europei de Est si a Balcanilor pentru

    inlaturarea oricarei influente rusesti de peste granite. Scopul real nu

    este realizarea unui act de justitie, nici de asigurarea unui sistem in care

    cei puternici sa fie trasi in mod real la raspundere si, bineinteles, nici

    intarirea suveranitatii statale (ce cinism sa invoci asa ceva). Obiectivul

    este izolarea sau, cu un termen mai dificil de tradus, o strategie de

    containment a Rusiei de catre SUA, de aceasta data dusa nu doar

    prin combaterea influentei moscovite la varful statelor, ci si pe teren

    social, acolo unde, de altfel, se si manifesta legaturile sociale si

    economice reale. Este ceea ce descriam aici, pornind de la actuala batalie

    geopolitica din Ucraina:

    Cateva observatii pe marginea confruntarii dintre SUA si RUSIA de pe

    MAIDANUL UCRAINEI. Machiavelismul american, brutalitatea

    ruseasca si tragedia de a fi parte din meniu

  • Captain America, eroul unei populare benzi de desene animate transpuse

    in filme, in lupa cu oligarhii

    SUA isi intareste, la nivel imagologic, aceasta dimensiune nu

    neaparat a jandarmului mondial, ci a justitiarului global, perfect in

    consonanta cu industria lor cinematografica, in care procurorul,

    politaiul si americanul-erou care fac dreptate in lume sunt figuri

    consacrate atat in blockbusters cat si in seriale.

    Evident, sustinand lucrurile de mai sus, nu inseamna ca oligarhii nu sunt

    oligarhi, sau ca interesele exercitate de Rusia ar fi mai nevinovate

    decat cele americane.Remarcam doar ce se afla in spatele

    propagandei,motivele reale care subintind politicile Departamentului

    de Stat. Nici nu inseamna ca daca oligarhii sunt pusi la punct sau dusi la

    puscarie o sa fie inlocuiti de altii ca ei in zona. Nu neaparat, caci americanii

    joaca mai civilizat.Oligarhii vor fi inlocuiti de corporatii, adica de acea

    oligarhie institutionalizata care lucreaza doar secundar cu mita si

    coruptia grosiera, pentru ca este acoperita formal de statul devenit

    instrument, unealta de lucru (apropo de suveranitate) la dispozitia

    acestora (vezi cazul Chevron, in care Jandarmeria a devenit firma de

    paza privata pentru companie, sau cazul bancilor straine, care

    beneficiaza de o Justitie special adaptata intereselor lor). Astfel ca

    nu e deloc intamplator ca Nuland pomeneste de TPP, parteneriatul

    transatlantic, prin intermediul caruia corporatiile americane vor

    beneficia de conditii favorizante mult mai largi, suveranitatea statelor

    nationale va fi mult mai restransa, inclusiv a justitiei.

    Un exemplu concludent este dat chiar de fostul Ambasador al SUA, Mark

    Gitenstein, care e implicat in actiuni de lobby economic la nivel inalt, pentru

    diversi potentati din tabara corecta sau pentru corporatiile americane. Si

    mai interesante sunt declaratiile acestuia despre alegerile din 2009 si cele

    urmatoare, prezidentiale, din acest an. E indoielnic faptul ca Gitenstein

    care calitati atat de mari de prezicator politic; pare ca avem de-a

    face, mai degraba, cu o self-fulfilling prophecy, una care convine de

  • minune americanilor, care pare ca l-au citit si invatat pe Stalin, cel

    care zicea ca nu conteaza cine voteaza, ci conteaza cine numara

    voturile. Americanii nu doar ca profita, dar cauta cu dinadinsul sa creeze si

    sa repete de fiecare data aceasta situatie, in care politica nationala e

    divizata si competitia intre actorii politici este atat de acerba, incat acestia

    sunt strict dependenti de Marele Licurici. Tocmai de aceea, ruperea USL,

    desi pentru multi de aici irationala si greu de justificat in acest moment,

    pentru fostul ambasador americannu e nicio surpriza, dar este un fapt de

    nedisimulata satisfactie Nu ca USL ar fi pus vreo clipa in amenintare

    interesele americane, ci doar asa, preventiv, prezenta unui actor

    politic cu 70% voturi era ceva de netolerat, indiferent de agenda

    acestuia.

    Practic, SUA matura (cu un gest viguros care aduce aminte de

    celebrele desene propagandistice cu Lenin care matura vechea

    oranduire capitalist- burgheza), zona

    sociala gri care s-a dezvoltat cum a apucat dupa caderea

    comunismului in Europa de Est si in Balcani, pentru a-si instaura

    propria ordine printr-un control sever. Ceea ce este de remarcat este

    ca SUA nu a putut sau nu a vrut sa genereze o varianta pozitiva de

    inlocuire a structurilor de putere postcomunista. Daca cineva isi

  • inchipuie ca oamenii de jos, de la firul ierbii, erau atasati de oranduirea

    oligarhica postcomunista, atunci acela este unul lipsit cu totul de minte.

    Tocmai ca societatea a devenit foarte instrainata de propriul stat, de

    politica nationala, de propria comunitate.Vedem aproape zi de zi cum

    oligarhi locali sunt plimbati de DNA pe la politie sau prin arest, si nu

    exista mare emotie populara fata de acestia. Asta arata ca acesti

    potentati locali s-au iluzionat ca sunt votati de frumosi, priceputi si iubiti ce

    sunt de oamenii locului. Ei nu fac altceva decat sa culeaga roadele

    modului in care au guvernat comunitatile pana acum, modul in care au

    reprezentat, in bataie de joc, interesele acestora, precum si a modului

    rapace in care si-au vazut de afacerile lor.

    Totusi, SUA nu a fost capabila sa genereze o contra-clasa politica, o

    contra-cultura care sa devina atractiva. Nu a fost capabila sau, mai

    degraba, nu a vrut.A lucrat cu oameni selectati din aceeasi structura

    oligarhico-securistoida, cu apucaturi de Lucasenko atlantisti, cu

    oameni mediocri, dar ultra-zelosi si slugarnici, lipsiti de cuprindere si

    chiar si de competenta, oameni care nu se disting prin altceva decat

    printr-un carierism rapace, capabil sa calce peste cadavre si peste

    tara, demn echivalent al coruptiei rapace a celorlalti. Sunt cei care,

    mediocri fiind, compenseaza prin zelul cu care executa dispozitiile

    lipsa lor de inaltime, sau, daca sunt, totusi, bine dotati cultural sau

    intelectual, printr-un mecanism sufletesc inexorabil, odata ce au

    pornit pe drumul vanzarii de sine si de tara, nu pot sa se opreasca, ci

    merg paroxistic pana la capatul acesteia.

    Asta arata ca SUA nu e interesata sa contruiasca ceva real socio-

    politic, durabil, alternativ, pe meleagurile noastre. Singurele sale

    insistente sunt pe statul de drept, investitorii straini si drepturile

    LGBT. Adica pe frica, pe rapt economic si pereeducare culturala. O

    insistenta care, insa, in ultima perioada, din cauza ascutirii conflictului cu

    Rusia si a deplasarii lui in Ucraina,va deveni mult mai sistematica si cu

    valente regionale. Departe de a se opri, presiunea pe independenta

    justitiei va creste, caci Romania a devenit exportator in materie de

  • lupta anticoruptie, cum ne asigura Ambasadorul Marii Britanii, Martin

    Harris:

    Si ce cred eu ca e cu adevarat important acum este ca Romania sa

    foloseasca aceasta experienta si sa exporte stabilitate si securitate,

    impartasind-o cu alte state din regiune care au nevoie de ea.

    Saptamana viitoare sprijinim o conferinta pe care o gazduieste Guvernul

    Romaniei. Participa 11 state aflate in Procesul de Cooperare Sud-Est

    European (SEECP). Judecatori si procurori vor veni la Bucuresti, inclusiv

    din Marea Britanie si Germania, si vom vorbi despre cum duci la capat

    procesul de combatere a coruptiei si cum poti confisca bunurile obtinute

    prin coruptie. Toate cele 11 sunt state care isi doresc sa adere la U.E.

    Multe dintre ele sunt inscrise in procesul de accedere, iar aderarea lor si

    viitoarele lor succese in calitate de parteneri ai U.E. depinde de reusita lor

    in a face exact ce face Romania acum: stabileste sisteme puternice pentru

    statul de drept si lupta impotriva coruptiei.

    Altfel spus, Romania devine un nod operational strategic, baza

    operationala de export in materie de colonizare institutionala ca

    strategie a SUA de a limita puterea Rusiei in Europa de Est. De aceea,

    termenul de paalc folosit de unii comentatori [vezi mai jos] pentru a

    descrie statutul nostru in Complexul de Putere Euro-Atlantic nu este prea

    nimerit, caci Imperiul Otoman nu ne-a transformat niciodata in baza de

    operatiuni pentru extinderea sa in alte zone. Nici sub URSS nu am avut

    acest rol, din cauza pozitionarii geografice, aflandu-ne in interiorul lagarului

    socialist, departe de orice zona sensibila. Singura oara in istorie in care

    am avut un rol geopolitic similar cu cel de astazi a fost in al doilea

    razboi mondial, cu Germania, cu consecintele dezastruoase de

    rigoare. Spre deosebire de acea situatie, in zilele noastre statul roman

    este infinit mai infiltrat si controlat de aliatul strategic.

    Propagandistii atlantisti spun ca acest statut ne intareste securitatea.

    In realitate, singurul lucru cert este ca ne expune si mai mult

    dusmaniei Rusiei, care, atunci cand analizeaza zona Europei de Est,

  • gaseste in noi un nod operational ce trebuie cu necesitate slabit sau

    chiar distrus.

    Pana la urma, SUA va ramane la fel de instrainata de firul ierbii, de

    societatea romaneasca reala, ca si URSS-ul de acum 60 de ani. O

    prapastie pe care, din calcul cinic si din cauza unor scopuri

    instrumentale de relevanta imediata, o va trece apasand si mai tare pe

    pedala fricii, direct proportional cu incalzirea razboiului rece pe

    care-l are dus, deasupra capetelor noastre (sau direct prin ele) cu

    Rusia. Este ceea ce euro-atlanticii din pragmatism (cum ar fi, de pilda,

    un Dan Dungaciu) nu par sa accepte sau sa inteleaga.

    Note:

    Guvernatorii compradores: termen care semnifica elitele locale

    angajate in relatii reciproc-avantajoase cu centrul colonial, autori ai

    unor contracte de genul Rosia Montana si contributori directi la

    statutul de pamant parjolit pe care-l avem in Complexul de Putere

    Euro-Atlantic.

    Containment: politica dusa de catre un adversar geopolitic de

    restrangere si limitare a zonei de influenta a unei mari puteri

    oponente.

    Corectnews:

    Romania, exceptia care confirma regula. Penala

    Uitandu-se la televizor, urmarind presa scrisa si agentiile de stiri, atat

    romanii, cat si strainii interesati de aceasta tara sunt uimiti. Din simplul

    motiv ca se intampla ceva nemaivazut. Si nemaipomenit in alte

    parti.Agenda zilnica este dominata de teme penale. Poate ca, se

    intreaba unii, ar fi timpul sa modificam Constitutia. In sensul ca, in loc sa

    ne autodefinim ca un stat social care are, prin urmare, grija ca

    cetatenii sai sa traiasca mai bine, sa fie mai educati si sa se afle intr-o

    mai mare siguranta, ar trebui poate sa scriem in Constitutie altceva. Si

  • anume ca suntem unstat penal.Un stat a carui principala preocupare

    este sa-i vaneze pe corupti. Pe coruptii reali si pe coruptii imaginari.

    Oare de ce, in nicio alta tara din Europa, nu asistam la un asemenea

    bal cu mascati? De ce in toate celelalte tari doar cand si cand, extrem

    de rar, prima pagina este ocupata de arestari, de procese si

    condamnari penale? De ce la noi e altfel decat la ei? Nu este coruptie in

    Grecia? Cum asa?Nu s-a constatat in timpul crizei ca s-au evaporat,

    anterior, sume colosale de bani prin fel de fel de afaceri frauduloase?Cu

    statul.Sau pe bani europeni. Nu a fost nevoita Uniunea Europeana si nu a

    fost nevoit Fondul Monetar International si nu a fost silita Banca Mondiala

    sa imprumute statul elen cu sume colosale, pentru ca cei care au creditat

    acest stat, in primul rand societatile germane, sa-si primeasca banii inapoi?

    Dar oare cum s-a intamplat ca cele mai multe investitii in Grecia, mai ales

    pentru pregatirea olimpiadei, au fost facute de catre societati germane? Nu

    cumva acestea au dat spaga unor inalti functionari de la Atena, pentru a

    obtine respectivele contracte? Pe care apoi, conform legii germane, au

    trecut-o la rubrica comision si au dedus-o din profit? Ca, nu-i asa, ceea ce

    se poate la ei nu se poate si la altii. Dar, in legatura cu asemenea acte de

    coruptie, s-a pus, in linii mari, batista pe tambal. Iar daca la Atena procurorii

    isi fac anchetele, si asa se si intampla, ei actioneaza in liniste, asa cum ii

    sta bine unui mecanism menit sa apere legea. La Atena nu e niciun

    spectacol. Si nici la Berlin.In Germania se estimeaza ca evaziunea

    fiscala se ridica anual la circa 100 de miliarde de euro.Oare acolo nu

    sunt pedepsiti cei vinovati? Cei pe care legea germana ii apara in

    strainatate, dar nu ii apara in interiorul granitelor atunci cand

    savarsesc aceleasi fapte de mituire a functionarilor publici. Evident ca

    procurorii germani, care nu sunt DNA, pentru ca acolo nu exista o

    asemenea institutie, cum de altfel nu exista niciunde altundeva in

    lume cu exceptia Romaniei, lucreaza. Si inca temeinic. Dar nu fac

    spectacol.Si nu sunt agatati politicienii in mod selectiv si, mai ales,

    in campanii electorale.Anchetele se desfasoara continuu, nu in

  • salturi, in mod echitabil, nu selectiv si ele sunt declansate din

    interiorul sistemului si nu din afara.

    Dar nu exista coruptie in Italia?Ba da. Si inca cum. Ceea ce lipseste este

    balul mascat. Acelasi lucru il putem spune si despre Spania. Nu exista

    coruptie in Franta?Nu ar trai mai bine francezii daca acest fenomen ar fi

    diminuat cu 10-20 la suta?Ba da. Iar procurorii din aceasta tara fac toate

    eforturile. Chiar daca nu au norocul unei institutii cum e DNA. Sau a

    altei institutii cum este ANI, si ea tipica doar Romaniei.

    Putem sa luam, daca dorim chiar cu toate datele statistice in mana, situatia

    din intreaga Europa. Stat cu stat. Si vom vedea de ce si in ce fel noi am

    devenit o exceptie. O exceptie care, asa cum aratam si cu un alt prilej,

    le convine de minune celor care vor sa stoarca Romania. Celor

    asmutiti de mirosul de gaze si de petrol de aici. Sau de stralucirea

    aurului.Sau de valoarea cuprului.Si, apropo, nu mira pe nimeni oare

    ca singurii investigati non-stop evident, dincolo de oamenii politici

    sunt oamenii de afaceri romani?Iar dintre straini, singurii anchetati

    sunt cei din statele lumii a treia? Oare de ce? Oare afaceristii UE sau

    chiar americani nu incalca legea?Sunt ei cu adevarat ingeri?

    Nu cumva, asadar, procurorii romani, ma refer la cei din DNA, nu sunt

    doar abuzivi si ahtiati dupa spectacol, ci si selectivi? Slujesc ei cu

    adevarat interesului public?Sau, constient ori inconstient, s-au pus in

    serviciul altora? Si eu cred ca este necesar un clasament anual al

    procurorilor care au abuzat de functia lor. Macar la capitolul lipsire de

    libertate. Dar nu ar strica nici un clasament al acelor procurori ahtiati

    dupa balul mascat.

    Din nou pasalac. Dupa 300 de ani (2012)

    In 1711, tradarea lui Cantemir si apoi, in 1714, neascultarea lui

    Brancoveanu au pus capat relativei independente a Principatelor

    Romane.Imperiul Otoman ne-a transformat in pasalac.Un spatiu

    geografic ocupat fara trupe. Cu concursul unor cozi de topor. Din acel

  • moment, domnitorii au devenit spioni oficiali ai Portii. Acum, dupa 300

    de ani, suntem intr-o situatie asemanatoare. Avem un stat. Care se

    numeste Romania. Avem o Inalta Poarta.Disipata intre Washington si

    Bruxelles.Avem cozi de topor. Si parte de un pasalac.

    Un stat era transformat in trecut in pasalac si este transformat si astazi,

    indiferent de denumirea oficiala, atunci cand reprezentantii unei mari puteri

    nu au incredere in aliatii interni. In cazul nostru, in aliatii de la Bucuresti.

    Acestia nu sunt egali cu cei care conduc vremelnic lumea. Pentru ca nu au

    suficienta demnitate. Pentru ca nu au forta pe care ti-o confera

    Sursa desen: http://dalelumitica.blogspot.ro/2010/11/09-03-31-romania-

    jefuita.html

    demnitatea. Si, mai ales, pentru ca sunt prea mult interesati de cariera, de

    imbogatire si prea putin de destinul statului in care s-au nascut.Aceste

    verigi slabe ale unui stat national sunt transformate in cozi de topor

    ale puterii care, vezi Doamne, asigura protectoratul si in spioni.In

    primul rand, in spioni interni.Un stat poate fi astfel ocupat in mod

    pasnic. Fara trupe.Si poate fi secatuit de bunurile sale.

  • Dupa evenimentele din decembrie 1989, denumite de unii revolutie si de

    altii, printre care ma numar, lovitura de stat benefica, Romania s-a aflat o

    vreme in zona gri. Intre transee. Intre puterea, care palea, a Moscovei si

    cea biruitoare, a Occidentului euro-atlantic. O pozitie periculoasa pentru un

    stat. Trebuia sa alegem. Si am ales bine. Am ales sa ne integram in NATO

    si in Uniunea Europeana. Era singura garantie pe termen lung de

    securitate pentru un stat prea des agresat in ultimele sute de ani de

    Moscova.

    Dar daca am ales bine ceea ce am ales, am procedat gresit in modul in

    care ne-am aliat si am declansat procesul de integrare in alianta euro-

    atlantica.Am pornit la drum cu o opinie publica, din nefericire, extrem

    de complexata.Excesiv de umila.Dispusa la orice fel de compromis

    pentru a fi primiti in NATO si UE. Si cu lideri care cel mai adesea au

    negociat in genunchi.Si cu chilotii in vine. Singuri ne-am condamnat

    sa intram in casa NATO si UE nu pe poarta principala, ci prin usita

    rezervata servitorilor.

    Cheia acestui rau inceput este, cum precizam mai sus, absenta barbatilor

    de stat. La decizie s-au aflat nu patrioti, ci personaje ahtiate dupa

    cariera si bucate.La fel ca pe vremea pasalacului, si astazi, in functiile

    cheie ale statului roman, incepand cu cea mai inalta, sunt plasati

    exclusiv agenti ai Inaltei Porti, cu arcadele infipte la Washington si

    Bruxelles.Nu numai agenti de influenta.Agenti la propriu.Personaje

    dispuse sa vanda. Sa vanda ieftin sau pe nimic.

    Capacul l-a pus aranjamentul cu FMI.Indatorarea in exces a unei

    Romanii care, de fapt, avea resurse. Si, nu intamplator, Inalta Poarta a

    inchis ochii atunci cand cei mai multi bani de la FMI, Banca Mondiala

    si UE au fost furati. Asta facea parte din troc.Dupa care a urmat restul.

    La care ma voi referi maine.

    Noul pasalac (2012)

  • Prin urmare, dupa 300 de ani, Romania a devenit din nou pasalac.

    Adica un stat asistat. Ocupat fara trupe. Condus de demnitari

    autohtoni dar care, in realitate, sunt agenti ai unei Inalte Porti. Adica

    spioni.Si asta se intampla din mai multe motive.Primul si cel mai important

    fiind faptul ca partenerii euro-atlantici nu au incredere in noi. Si, daca tot nu

    au incredere si daca tot au transformat Romania in pasalac, atunci si

    soarta politica, economica si sociala a romanilor este tot tipica pasalacului.

    Intr-un pasalac contemporan, cum este statul roman, asa-zis reformat sub

    regimul Traian Basescu, toate principalele structuri ale administratiei,

    precum si ale serviciilor secrete si celorlalte institutii de forta sunt

    controlate. De la distanta. In functie de diviziunea muncii, teleghidarea

    are loc de la Bruxelles, din cateva capitale europene sau de la Washington.

    Ea se face prin intermediul unor cozi de topor.Exact ca in urma cu 300

    de ani, cand Principatele Romane au fost transformate in pasalac. Cozile

    de topor sunt personalitati ale vietii publice care s-au pus in slujba unor

    puteri straine.

    Pentru a ma face mai bine inteles, le propun cititorilor sa-si aminteasca ce

    s-a intamplat in Romania dupa al Doilea Razboi Mondial. Cand noi am fost

    predati, cu cinism, Moscovei. Initial, Romania a fost invadata de trupele de

    ocupatie. In scurt timp, insa, nu a mai fost nevoie de ele.Aparusera cadre

    de nadejde autohtone, recrutate dintre tradatorii neamului, scolite,

    instruite si inregimentate la Moscova. Apoi, bine controlate, aceste

    cozi de topor erau propulsate in functii cheie de conducere in

    Romania, lasate sa-si faca de cap, sa-si construiasca un univers

    paralel in raport cu calvarul trait de cetatenii acestei tari, sa fure, sa

    siluiasca si sa huzureasca, cu singura conditie de a fi loiali Moscovei.

    Romania avea, in 1990 si in anii urmatori, sansa de a alege. De a ramane

    legata de Moscova.De a stationa in zona gri.Intre fronturi. De a deveni un

    partener egal si loial al democratiilor occidentale, asumandu-ne

    responsabilitatile si drepturile derivate dintr-un parteneriat euro-atlantic.

    Sau de a juca o carte care a mai fost jucata in urma cu 300 de ani, cea

  • a acceptarii unei ocupatii fara arme, prin transformarea Romaniei in

    pasalac.

    Din nefericire, mai multi importanti lideri politici romani au ales aceasta

    ultima solutie. Pentru ei, cea mai comoda.Iar Traian Basescu, care nu

    este singurul vinovat si nici singurul beneficiar, este cel mai elocvent

    exemplu de acest tip. Racolat de serviciile secrete romane sub

    comunism, transformat in ofiter acoperit, plasat in functii cheie, inclusiv in

    Occident, Traian Basescu a fost fie racolat, fie a cochetat, nici nu se putea

    altfel, cu serviciul secret sovietic. Inainte chiar de a ne integra in NATO si

    in Uniunea Europeana, treptat, serviciile secrete occidentale, si in

    special cel american, au preluat sub control multi dintre agentii

    existenti. Si, evident, a aparut o noua generatie de cozi de topor

    provenite din serviciile inteligente, cum ar fi, de exemplu, Ungureanu

    sau Neamtu.Pentru a fi santajabili si controlati, toti acesti indivizi au

    fost lasati sa fure. Cat au vrut.Maine revin asupra temei cu o noua

    analiza.

    Slugi la pasalac (2012)

    Dupa 300 de ani, pasalacul a fost reinventat in Romania. Este cea mai

    convenabila formula pentru partenerii euro-atlantici care nu au

    incredere nici in liderii autohtoni, nici in clasa politica de la Bucuresti.

    Pasalacul reprezinta ocuparea unei tari fara armata.Cu sprijinul

    nemijlocit al unor agenti interni.Cozi de topor.Tradatori.Oameni

    aserviti altor interese.Straine. Dar si robii propriei dorinte de a detine

    demnitati si de a se imbogati prin jaf.Acesti indivizi au imunitate.Le-o

    garanteaza Inalta Poarta. Care astazi este reprezentata de

    Washington, de Bruxelles si de cateva capitale ale statelor europene.

    Sub aspect geostrategic, Romania ocupa o pozitie importanta, motiv

    pentru care a fost acceptata atat in NATO, cat si in Uniunea

    Europeana, fara a fi indeplinit in prealabil toate conditiile sub aspectul

    democratiei si al economiei concurentiale de piata. Tocmai din acest motiv,

  • neexistand un raport de incredere cu liderii politici locali, a fost creat un alt

    tip de raport. De complicitate, prin aservirea acestora.

    Garantia respectarii intelegerii de catre liderii autohtoni este dubla. Pe de-o

    parte, preluandu-se modelul otoman si apoi modelul sovietic, cei care au

    voie sa conduca acest sistem numit pasalac, sub aspectul administratiei

    centrale ori din perspectiva serviciilor secrete si institutiilor de forta, trebuie,

    intr-o forma sau alta, sa se afle sub controlul direct al serviciilor secrete

    euro-atlantice. Vechii agenti ai securitatii au fost preluati, convertiti si

    asimilati iar acestora li s-au adaugat agenti noi, tineri, scoliti la

    Washington ori in capitale europene.Si racolati la fata locului. Cel de-

    al doilea mecanism de creare a starii de subordonare si dependenta

    este coruptia. Care atrage dupa sine santajul.

    Acest aspect al coruptiei este un element cheie al constructiei statale de tip

    pasalac. In timp ce asupra Romaniei sunt create de 20 de ani presiuni

    uriase, in sensul semnalarii unui fenomen alarmant al coruptiei si in

    timp ce se si iau masuri efective impotriva celor care nu fac parte din

    sistem, oamenii sistemului sunt nu numai lasati, dar chiar incurajati

    sa fure.Pentru a fi mai usor controlati prin santaj. Cum altfel s-ar putea

    explica faptul ca, sub regimul Traian Basescu, oamenii sistemului au

    sifonat sume exorbitante din banul public, miliarde de euro chiar in plina

    criza economica, fara a fi suferit vreo consecinta? Cum se explica faptul ca,

    sub acest regim, coruptia s-a consolidat si s-a institutionalizat, devenind

    coruptie de stat? Si asta in conditiile in care a fost creata Directia Nationala

    Anticoruptie, un aparat urias, extrem de bine dotat si care functioneaza

    dupa modelul extrem de eficient al Directiei a IV-a a fostei Securitati a

    statului.

    Evident, de furat fura nu numai ofiterii acoperiti, dregatori ai

    pasalacului, ci si apropiatii acestora.Si nu numai. Fura la greu, in

    complicitate cu autoritatile statului roman, si reprezentanti de marca

    ai democratiilor occidentale.

  • Fiindca asa functioneaza un pasalac.Il controlezi, pentru a stoarce de

    acolo profit. Pe cai institutionale, dar si pe cai neinstitutionale. Maine,

    despre cel mai pervers efect de pasalac: deznationalizarea,

    dezindustrializarea si pauperizarea populatiei.

    Efectul pervers al pasalacului (2012)

    Dupa 300 de ani, Romania s-a transformat din nou in pasalac.Cu

    concursul si la cererea partenerilor euro-atlantici, care nu au

    incredere in autoritatile de la Bucuresti.Autoritati puse pe furat,

    dispuse la tradare, la duplicitate, la sacrificarea celor mai elementare

    interese nationale. In pasalac, cine nu face parte din sistem e eliminat.

    Iar din sistem fac parte multi dintre cei care provin din fosta

    securitate, preluati fiind de serviciile inteligente euro-atlantice,

    precum si cadre noi, de nadejde, formate si promovate in ultimii 20 de

    ani.

    Evident, nimeni nu va recunoaste oficial afirmatiile de mai jos. Cum ar fi,

    de pilda, aceea ca nu poti ajunge sef al unui serviciu secret la

    Bucuresti fara acordul prealabil al marilor puteri. Care nu-si vor da

    acordul decat pentru acele persoane pe care le au sub control. Prin

    intermediul acestor servicii dar si al unui puternic lobby international este

    impiedicata, pe orice cale, ajungerea la putere a acelor persoane care nu

    fac parte din acest sistem de pasalc modern. In acest moment, si

    presedintele Romaniei trebuie sa faca parte din sistem. Precum

    Basescu. Dar in ce scop se intampla toate acestea?

  • Dincolo de zbuciumul vietii

    politice, dincolo de derapajele institutionale ori de natura

    democratica, cel mai profund fenomen care a caracterizat Romania

    ultimilor 20 de ani estedezindustrializarea si deznationalizarea.Marile

    industrii, controlate de romani, de capitalul autohton, sunt in prezent cvasi-

    inexistente.De altfel, in general Romania a fost dezindustrializata si

    transformata intr-un furnizor de materie prima, intr-o piata de desfacere

    si intr-un exportator de forta de munca ieftina, calificata si

    necalificata.Pierderile, din perpectiva Bucurestiului, sunt uriase. Beneficile

    din perspectiva partenerilor euro-atlantici sunt si ele pe masura. In timp ce

    marea masa a populatiei este pauperizata iar clasa de mijloc redusa

    atat de mult incat sa ocupe doar un loc oarecare in vitrina,

    multinationalele euro-atlantice ocupa pozitiile cheie in intreaga

    economie romaneasca, extragand profiturile prin intermediul firmelor-

    mama, care nu au sediile principale in Romania si care, deci, nu

    platesc impozite aici.Cu exceptia impozitelor pe forta de munca.Statul

    roman nu incaseaza nimic nici de pe urma celei mai dramatice migratii

    din istorie, cele cateva milioane de romani care lucreaza in strainatate

    platind impozite in statele gazda.

    In acest timp, romanii lupta loiali, cu pretul sangelui si al unor uriase

    sacrificii materiale, pe toate fronturile asa-zisului parteneriat euro-

    atlantic.Un alt efect pervers al starii de pasalac este faptul ca, in ciuda

    valorilor occidentale, autoritatile euro-atlantice care dirijeaza trenurile

    in Romania ignora cea mai importanta institutie a democratiei. Si

    anume Parlamentul. De ce? Pentru ca singurul dusman real al starii

  • de pasalac este poporul.Cetateanul. Care se exprima prin vot. La

    naiba cu votul in pasalac!

    Iesirea Romaniei din prizonierat (2012)

    La un interval de 300 de ani, Romania este din nou un pasalac. In sensul

    modern al cuvantului. O tara ocupata fara forte armate inamice. Prin

    indigeni, interesati de cariera politica si de bani.Transformati in spioni ai

    Inaltei Porti. Care sta pe trei piloni: Washington, Bruxelles,

    Berlin.Aceasta tara a devenit un important teritoriu geostrategic

    pentru alianta euro-atlantica, o piata de desfacere destul de

    importanta, un furnizor de materii prime si de forta de munca.In acest

    scop, Romania a fost dezindustrializata si deznationalizata.Cum poate

    fi schimbata aceasta situatie?

    Pentru a da un raspuns corect, trebuie sa aflam cauza. Cauza nu consta

    doar in interesul pe care il au marile puteri de a-i stoarce pe cei slabi. Si de

    a obtine avantaje pe seama acestora. In definitiv, acest tip de

    comportament este caracteristic intregii istorii universale. In alianta euro-

    atlantica in care am intrat, cu mult entuziasm si uneori fara sa fim constienti

    de riscuri, beneficiem, pe termen mediu si lung, de o serie de avantaje

    indiscutabile. Iar dezavantajele, acelea pe care le-am enumerat mai sus,

    sunt generate, pana la urma, de noi insine. Suntem tratati asa cum suntem

    tratati, ca un pasalac, din simplul motiv ca reprezentantii romanilor nu au

    reusit sa-i convinga pe partenerii nostri ca, din perspectiva Bucurestiului,

    parteneriatul poate functiona in mod optim fara ingerinte straine. Ca

    democratia noastra este cu adevarat functionala. Ca economia capitalista,

    asa cum e si cata e, poate fi functionala. Consecinta acestei neincrederi,

    cea mai putin vizibila dar si cea mai dureroasa, este ca partenerii euro-

    atlantici au preluat, practic, conducerea Romaniei sub control. Prin indivizi

    transformati in agenti de influenta ori chiar in spioni.Acestia sunt lasati,

    drept recompensa, sa spolieze Romania fara a fi pedepsiti.

    Dovada ca suntem transformati intr-un pasalac este ca, pentru

    partenerii euro-atlantici, asa cum s-a putut perfect radiografia cu

  • ocazia procedurii de suspendare si demitere a lui Traian Basescu, nici

    macar Parlamentul nu a contat. Desi, in orice democratie moderna,

    Parlamentul este principala putere in stat care exprima vointa libera,

    democratica a cetatenilor sai.

    Cum iesim din starea de pasalac? Renuntand la parteneriatul euro-

    atlantic?Ar fi din prea multe puncte de vedere o uriasa prostie. O

    catastrofa. Calea e alta. Aceea de a ne indrepta sira spinarii. De a forta

    lucrurile pana la punctul de unde putem discuta cu reprezentantii

    celorlalte state de la egal la egal. Fara a primi comenzi. Fara a accepta

    ingerinte. Fara a face plocoane...

    [...]

    Dilema Veche/ Vintila Mihailescu: Frica

    Zilele trecute am citit un excelent editorial al lui Vasile Dncu (sociologul)

    despre Romnia nfricoat, despre frica generalizat care pare s

    paralizeze ntreaga noastr societate. O societate fr politic sau cu

    o politic moart de fric, n care activeaz politicieni paralizai de

    spaime particularizeaz Dncu (omul politic). n aceeai perioad, s-a

    ntmplat s particip la o reuniune de oameni de afaceri i bancheri, n care

    PDG-ul unei mari bnci a rezumat, metaforic, dar nu lipsit de realism,

    crizele economice ca fcnd parte dintr-un ciclu universal al societailor (ct

    de ct) dezvoltate, mnate deopotriv i alternativ de lcomie i fric. n

    prezent, de pild, dup subreglementarea mnat de lcomie, ne aflm

    ntr-o suprareglementare guvernat i paralizat de fric, una care

    exacerbeaz un soi de control panicat, acolo unde, pn mai ieri, a

    domnit un bun plac relaxat i hulpav.

    Metafore, desigur, dar metafore care traduc plastic acea stare de

    spirit pe care ncearc s o msoare sociologii, sau moralul

    populaiei despre care se vorbea pe vremuri; pe scurt, formulri

    retorice, dar care exprim organic un ce fundamental i difuz, greu

    de conceptualizat, dar pe care l trim, sui generis, cu toii.Cci, s nu

  • uitm, starea de spirit a romnilor att i cum poate fi ea evaluat

    sociologic s-a prbuit dramatic n ultimii ani i a ajuns s fie cea

    mai sczut din Europa (care nici ea n-o duce prea bine, de altfel).

    S vedem deci ce ne poate spune aceast metafor a fricii, dincolo

    de simpla retoric.

    n primul rnd, spiritual, frica este o patologie a timpului, care

    blocheaz indivizi i colectiviti ntregi n clip, care ine omul

    prizonier al momentului nfricoat, ducnd la o atrofiere treptat a

    imaginaiei, a aspiraiilor i a speranelor, a tot ceea ce l poate orienta

    spre un viitor; cci tomorrow never comes, nu-i aa?

    Politic, Vasile Dncu face o list edificatoare (i imparial) a consecinelor.

    Pe scurt, viziunea politic i politica nsi snt reduse la strategii, iar

    acestea la reacii conjuncturale, n cutarea celui mai mic ru pe

    moment, i nu a vreunui bine oarecare n viitor. Astfel, una dintre fricile

    cele mai mari este frica de a guverna: se ntmpl deja de aproape un

    deceniu. Chiar dac au existat majoriti consistente, politicienii au

    guvernat minimal, dominai de frica de a nu pierde puterea i tocmai din

    aceast cauz au pierdut-o, de fiecare dat. n plus, de ceva vreme,

    frica de DNA sau de serviciile secrete nghea sngele n venele

    politicienilor, care vor cuta mai mult s-i gseasc forme de

    protecie dect s ncerce a aciona firesc, dup planuri sau strategii

    necesare: adio viziune, bine public, responsabilitate i chiar

    iniiativ!

    Economic, lucrurile nu stau mai bine. n recenta i firava mea experien cu

    diverse corporaii i bnci, am fost surprins aproape de fiecare dat de

    ncremenirea n proiect a majoritii managerilor, de frica aproape

    explicit de a inova i de a-i asuma riscul unor astfel de inovaii de care

    tot ei spun, altminteri, c este neaprat nevoie. Dar aproape singura

    iniiativ de asigurare a profitului este reducerea cheltuielilor. Iar cnd

    exist, totui, iniiative, efii prefer, de regul, s vad ce face concurena:

    nti s-i asume alii riscul i, pe urm, dac merge, venim i noi. Uneori,

  • blocarea n rutine, n reete magice care vin din Occident i de

    sus cade de-a dreptul n ridicol. ntr-o prezentare care mi s-a cerut de

    ctre o foarte mare i respectabil companie, de pild, am fost

    admonestat c am folosit nou slide-uri n loc de apte, care este

    cum de nu tii!? volumul optim de informaii, dincolo de care

    memoria uman nu mai reine esenialul. Mi s fie

    Totul se combin i se amplific la nivel social. Sperana moare

    ultima, se zice, dar i cnd moare i chiar dac frica nu o omoar, n

    orice caz, o paralizeaz. Iar cnd orizontul de ateptri se ngusteaz

    dramatic i este tot mai golit de vise de viitor, membrii societii i

    caut fiecare salvarea unde cred de cuviin i unde pot: emigrare n

    afar sau downshifting nuntru, blazare introvert sau revolt

    extravert (la fel de sterile i una, i alta) sau, mai la ndemn,refugiu la

    mitul eroului salvator, trecnd prin binecuvntarea mainilor i descntece.

    Doar n cele mai fericite cazuri, refugiul este cutat n cultur, ntr-o

    creativitate disperat, care sfideaz att economicul, ct i politicul, i care

    (iat o raz de speran!) reuete tot mai des. Dar acetia snt oamenii

    care deja i-au nfrnt frica.

    Nu n ultimul rnd, frica se instaleaz n biologic, este ncorporat i

    duce la reacii aproape biologice: muc i fugi sau, pur i simplu,

    defulare printr-o agresivitate ecumenic, generalizat i imparial.

    Din trafic la televizor i de aici n reelele de socializare, o gsim compact

    i explicit pretutindeni, devenind una cu aerul pe care l respirm. Nu cred

    c mai este nevoie s insist sau s dau exemple, cci le cunoatem cu

    toii.

    n ultim instan, generalizat, frica poate deveni o maladie

    ontologic n msura n care duce la o atrofiere a sensului: triesc

    pentru c snt viu i o fac cu orice pre, chiar dac nu mai tiu de ce.

    [...]

  • NOUA JUSTITIE PENTRU NOUA LUME, noii STAPANI AI TARII si

    consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la statul de drept

    catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin

    EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR

    Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL

    BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de

    drept?

    NORMALIZAREA ABUZULUI ca modus operandi in statul

    procurorilorsau TERORIZAREA CETATENILOR SIMPLI, IN

    FORMA CONTINUATA, in numele mincinos al luptei impotriva

    coruptiei

    Sa-i speriem de mici! TEROAREA STATULUI POLITIENESC

    ASUPRA ELEVILOR DE LA LICEUL DIMITRIE BOLINTINEANU.

    Grave confuzii, manipulari si contradictii intre Parchet si Politie

    CARE AR PUTEA FI SCOPUL SCANDALULUI Dimitrie

    Bolintineanu si anchetei cu exces de zel de la Bacalauareat?

  • ATAC PREMEDITAT LA SCOALA, DETURNAREA AGENDEI

    MEDIA sau PROVOCARE si INTIMIDARE SOCIALA?

    Statul de drepti al NOILOR PROCURORI STALINISTI, Directia

    Nationala a Abuzului si inceputul LICHIDARII LIBERTATII DE

    EXPRIMARE. Am ajuns un stat politienesc (video)

    NOI GRAVE ABUZURI STALINISTE ALE REGIMULUI BASESCU:

    Slujba de Adormirea Maicii Domnului intrerupta in comuna

    Suraia! Tarani scosi din biserici pentru a fi interogati de

    procurorii DNA, obligatoriu cu mana pe Biblie!

    REPUBLICA PROCURORILOR si pericolul pierderii increderii in

    democratie

    Traian Basescu si revenirea atmosferei anilor bolsevici:

    TEROARE SI TUPEU

    DOMNIA KNUTULUI PE SPINAREA ROMANULUI sau

    STALINISMUL SE INTOARCE. Comisia Europeana cere

    RESTRANGEREA LIBERTATII DE EXPRIMARE, iar agentii

    propagandisti ai regimului Basescu vor SANCTIONAREA

    POPORULUI

    REINVIE SECURITATEA, CU ACTE-N REGULA? Sistemul judiciar

    romanesc pe cale de a fi subjugat total de noua putere unica, a

    SERVICIILOR SECRETE

    ***

    CINE SI CUM MAI CONDUCE ROMANIA? Dinu C. Giurescu,

    Daniel Barbu, Bogdan Chirieac despre democratia UE,

    salvatorul Gittenstein, justitia DNA si PASALACUL

    ROMANIA (VIDEO)

    GITENSTEIN VINDE TOT sau cum vor trece Romgaz si

    Hidroelectrica in mainile strainilor

  • Lobbyistul MARK GITENSTEIN si sensul lui PAX

    AMERICANA: Ne-am vandut suveranitatea ca sa avem bani

    de spagi pentru Occident [VIDEO]

    CUM AM SCHIMBAT STAPANUL SOVIETIC CU CEL AMERICAN

    De ce ne iubesc americanii? [VIDEO, Realitatea TV]. Ce vrea

    WESLEY CLARK de la noi?

    Cum functioneaza LOBBY-ul Rosia Montana. COALITIA

    CORPORATIILOR AMERICANE si DOMNIA LEGII

    George Friedman in Romania: EURO NU, GAZE DE SIST

    DA! Romania, PRIZONIERUL INSTITUTIONALIZAT al marilor

    imperii

    Philip Gordon, emisarul SUA trimis in Bucuresti dupa ce a facut

    ORDINE SI DISCIPLINA IN KOSOVO, intervenind pentru

    PRESEDINTELE ALES DE AMERICANI

    Vanzarea Romaniei catre americani continua, garantat si fatis,

    sub guvernul PONTA: WESLEY CLARK seful NATO si al

    operatiunilor de bombardare a Serbiei CONSILIER AL

    PREMIERULUI (video)

    ***

    Cine ataca statul de drept, democratia si da lovituri de

    stat? Parteneriatul TransAtlantic (TTIP) si Parteneriatul

    TransPacific (TPP): cum se negociaza NOUA ORDINE

    MONDIALA CORPORATISTA si ANTI-DEMORCATICA

    Acordul de liber-schimb SUA-Uniunea Europeana: ATACUL

    FRONTAL AL CORPORATIILOR IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI A

    SUVERANITATII NATIONALE

  • Ordinea neoliberala SUA-UE: INTREAGA EUROPA AR PUTEA

    AJUNGE LA MANA CORPORATIILOR. Santajul despagubirilor

    catre RMGC ar putea fi doar un PRECEDENT

    GLOBALIZARE ACCELERATA: crearea unei zone de PIATA

    LIBERA intre SUA si Uniunea Europeana. Avantaj pentru

    multinationale si capital

    Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL

    BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de

    drept?

    Ilie Serbanescu despre SPOLIEREA PIB-ului ROMANIEI de catre

    MARILE CORPORATII

    Ilie Serbanescu: STAPANUL SI-A DAT ARAMA PE

    FATA!/ Neoiobagismul corporate

    Confirmat oficial: MULTINATIONALELE DIN ROMANIA,

    INEFICIENTE PENTRU ECONOMIE. Si un posibil model

    explicativ: CUM FRAUDEAZA CORPORATIILE AFRICA


Recommended