EXCLUSIVITATE EVZ. Dosarele ICE Dunrea, fabrica
de bani a lui Nicolae Ceausescu (VI). Securitatea cuta
tablourile Regelui Mihai
Autor: Ionel Stoica | vineri, 25 aprilie 2014
Rapoartele ofiterilor de Securitate dezvluie c acestia aveau date potrivit crora
Regele Mihai ar fi fugit din tar cu tablouri de milioane de dolari. n 2005, cazul a
strnit controverse. Tablourile Casei Regale a Romniei au fost n atentia ofiterilor
de Securitate, potrivit documentelor din arhiva desecretizat a Intreprinderii de
Comert Exterior (ICE) Dunrea, aflate la CNSAS. Detaliile apar ntrun raport
nedatat, dintr-un volum din anul 1990, privind operatiuni strict secrete organizate
de Compartimentul Aport Valutar Special (AVS). Pe spatele raportului se arat c
cel care poate da mai multe detalii despre operele de art regale este colonelul
Nicolae Arnutu, fostul sef al Compartimentului AVS.
Potrivit ofiterilor, colectia de pictur constituit de Carol I a intrat n patrimoniul national (fosta Colectie a Coroanei) n baza vointei testamentare a acestuia. Dup dou inventare, n anii 1940 si 1947, s-a constat c din aceast colectie ar fi lipsit 37 de tablouri, dintre care cele mai
valoroase: cinci opere semnate de pictorul spaniol El Greco. Recuperarea acestor tablouri a constituit o problem n preocuparea Centrului n intervalul 1977- 1984. Sediul problemei a fost Compartimentul AVS, se arat n raportul citat. Ofiterii au plecat de la dou premise: tablourile au fost luate de Carol al II-lea sau de fiul acestuia, Mihai I. Operatiunea a primit n acte numele de Duduia, dup porecla Elenei Lupescu.
Ofierii de Securitate au crezut c regele Carol al II-lea ar fi luat tablourile
Prima variant
Carol al II-lea (1893-1953) a fugit din tar n 1940, dup ce a abdicat si a lsat tronul fiului su Mihai I. Pe 3 iunie 1947, Carol a luat-o de sotie pe Elena Lupescu (1896-1977), care a primit titulatura de Elena de Hohenzollern. Restul vietii l-a petrecut n exil si s-a stabilit la Estoril (Portugalia). Potrivit raportului ofite rii romni, cu ajutorul diplomatilor, au deschis n Portugalia un proces de capitatie si un proces de revendicare mpotriva lui Monique Urdreanu, sotia maresalului Palatului, Ernest Urdreanu, mostenitoarea testamentar a cuplului Carol al
II-lea -Elena Lupescu. Ambele procese s-au nchis n conditii avantajoase prtii romne, n 1983, prin negocieri directe cu Monique Urdreanu, n momentul n care a devenit evident c premisa a fost fals, se arat n raportul declasificat.
Memoriile lui Carol
Totusi, securittii au fcut o conventie cu Monique Urdreanu si au reusit s preia integral memoriile lui Carol al II-lea. Micro-filmele au fost preluate de Arhivele Generale ale Statului si pot fi publicate, n principiu, ncepnd cu 1993. Originalele au fost donate de Monique Urdreanu Academiei portugheze Studierea ulterioar a memoriilor a permis identificarea unei probe concludente privind sustragerea tablourilor de ctre fostul Rege Mihai, se mai precizeaz n raportul de la CNSAS.
Varianta II: Regele Mihai si anturajul
Cea de-a doua premis a Securittii a fost aceea c tablourile au fost luate de Mihai si anturajul acestuia (fosta regin Elena si aghiotantul Jacques Vergotti). Sub presiunea comunistilor, Regele Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947 si a prsit tara. Aceast premis a fost sustinut prin probele imbatabile obtinute prin mijloacele muncii speciale, care au permis: identificarea majorittii tablourilor (n colectii publice sau particulare), stabilirea legturilor si canalelor prin care fostul Rege Mihai actiona pentru valorificarea tablourilor, stabilirea unor certe posibilitti de cstig de cauz ntr-un eventual proces de revendicare intentat lui Mihai - identificarea unei firme de avocati, suficient de puternic/competent si n acelasi timp interesat de preluarea cauzei (firma Gadsby and Hannah- New York, al crei coproprietar era Pamfil Riposanu), se arat n raportul strict secret.
Operatiunile ofiterilor ICE Dunrea erau atent supravegheate de Nicolae Ceausescu
Procesele deschise de comunisti n SUA
n raportul ICE Dunrea se arat c singurul tablou din Colectie expus public era un El Greco, la Museum of Fine Arts- Huston, care l-ar fi achizitionat de la Mihai. n anul 1983 s-au declansat dou procese n SUA (Houston si New York). Miza acestora erau tablourile lui El Greco, Portretul lui Giacomo Bosio (foto dreapta) si Sfntul Sebastian.
Graba era deoarece exista riscul efectului prescriptiei achizitive, conform legislatiei americane. n ciuda premiselor pozitive de cstigare a proceselor (ceea ce ar fi permis actiuni judiciare ulterioare de revendicare a ntregii colectii), la un moment dat (1984- 1985) s-a ordonat nchiderea dosarului. Motivul aparent: lipsa fondurilor necesare pentru cheltuielile de judecat inerente, se mai arat n nota de la CNSAS.
Potrivit raportului, actiunile oficiale ntreprinse n Portugalia si SUA au implicat urmtoarele persoane: Gheorghe Bdescu, fost director MAE-Directia Consular, Ion Condor- consilier Ministerul de Finante, Decebal Urdea fost ministru adjunct Ministerul de Finante si Teofil Pop- Ministrul de Justitie.
Disparitia tablourilor a fost discutat de istorici si politicieni
Raportul strict secret arta c nc exista posibilitatea de actiune pentru identificarea celorlalte tablouri aflate n 1980/1981 ntr-o colectie particular nelocalizat, din Elvetia, care, posibil, au fost ulterior comercializate prin canale confidentiale de ctre Mihai. n ultim instant, datele acumulate n lucrarea problemei ar putea servi unei eventuale actiuni de contracarare a tendintelor monarhiste, concluziona raportul.
Apare Printul Paul
Ofiterii au amintit c atunci cnd au copiat memoriile lui Carol al II-lea, printre cei interesati se numra si nepotul nerecunoscut al acestuia, printul Paul de Romnia. Cu ocazia prelurii (aprilie 1984) s-a sesizat interesul deosebit pentru aceste memorii, manifestat de Paul Phillip Lambrino, prezent la deschiderea arhivei, care a actionat pentru obtinerea unor copii ale memoriilor, prin influentarea reprezentantilor prtii portugheze, se arat n raport.
n 2005, Printul Paul a sustinut public c n acest caz este vorba de 42 de tablouri care ar fi fost scoase din Romnia de Regele Mihai. Abdicarea e clar c a fost negociat. Exist multe dovezi. A plecat cu sase vagoane de cadouri, acuza acesta. n acelasi timp, Regele sustinea c a plecat din Romnia fr nimic. Valoarea acestora ar fi fost de milioane de dolari.
Tot atunci, scriitorii Mihai Pelin si Petru Romosan au dezvluit c tablourile ar fi fost scoase din tar de Regele Mihai, n portbagajul masinii personale cu care se deplasa n Anglia, la nunta Reginei Elisabeta, cu o lun nainte de abdicare.
n 2005, premierul Clin -Popescu Triceanu i-a luat aprarea Regelui. Afirmatiile referitoare la nsusirea fr drept de ctre fostul monarh a unor bunuri de valoare sunt mai mult decat ndoielnice. Mai mult dect att, autorittile nu dispun de dovezi n acest sens, se arat n rspunsul lui Triceanu, la o interpelare din Parlament. El arta c lucrrile din Colec tia Regal au fost nglobate n inventarele muzeelor din Romnia.
Datele acumulate n lucrarea problemei ar putea servi unei eventuale actiuni de contracarare a tendintelor monarhiste. RAPORT, arhiva ICE Dunrea
Nicolae Plesit a lansat operatiunea Expozitia 1939
O alt operatiune strict-secret, privind opere de art, coordonat de ofiteri din Compartimentul Aport Valutar Special (AVS), avea ca tint recuperarea unor bunuri cu valoare de patrimoniu si istoric. Aproximativ 90 de lucrri (pictur, gravur, sculptur) au fost prezentate ca exponate n cadrul pavilionului Romniei cu ocazia expozitiei Internationale de la New York, din anul 1939. Imediat dup expozitie a nceput rzboiul, iar operele de art au rmas pe continentul american.
Ordinul generalului
Operatiunea, denumit n acte Expozitia 1939, a fost demarat pe 8 decembrie 1982 si a fost aprobat de celebrul general de Securitate Nicolae Plesit (foto stnga). Respectivele bunuri, fiind bunuri de patrimoniu transmise n regim de custodie, pot si trebuie revendicate n mna oricui s-ar gsi, suna ordinul temutului ofiter. Pe cale oficial au recuperat 23 de picturi apartinnd Pinacotecii Statului si Muzeului Theodor Aman si mai multe opere de art.
Dup ndelungi cutri, ofiterii au descoperit la Centrul Cultural al Parohiei Sfnta Maria din Cleveland: Fresca n bronz cu aspecte din istoria poporului romn, semnat de Mac Constantinescu, mozaicuri ale Norei Steriade intitulate: Valea Prahovei iarna, Mozaicuri cu voievozi si Asmul Ileana Cosnzeana. De asemenea, la Centrul Cultural al Parohiei Sfntul Dumitru din New York, mozaicul Norei Steriadi intitulat Procesiunea familiei Lpusneanu si mai multe tablouri de Rodica Maniu.
Specialistii
Despre celelalte tablouri aflate n SUA si nerecuperate, Georgeta Peleanu, fosta sef a Galeriei Nationale de Art a RSR, a explicat c sunt falsuri sau au provenit din achizi tii si donatii ale unor persoane care n perioada 1947- 1965 au reusit s le scoat din tar. Seful ofiterilor AVS, colonelul Nicolae Arnutu, arta c pn atunci s-a lucrat doar prin metode diplomatice si a cerut sefilor acordul de a aduce operele de art prin metode specifice. Solictarea a fost aprobat de acelasi Nicolae Plesit.
GARGARAGII DIN NOUA GENERATIE
Cozmin Gu
Cozmin Horea Gu are o bun vocaie de a combina prost i a destrma
temeinic. Despre Cozmin Gu se pot spune multe lucruri, dar de bine nu
prea. Traiectoria sa meteoric prin viaa public, de la gazetarul de
provincie la efia unui trust de pres (pe care era aproape s-l
falimenteze), la cea de figur de notorietate postsovietic a turbulenelor
vieii politice i de afaceri dmboviene, a fost permanent suspectat de
legturi intrinseci cu partea tenebroas a lumii serviciilor secrete. De aici,
de la noi, dar mai ales de aiurea. Bine relaionat cu ex-kaghebitii care au
luat caimacul mai multor mari privatizri i au dat n Romnia tunuri de
succes internaional, a fost repede remarcat i livrat, cu kitul de funcionare
cu tot, lui Adrian Nstase, un redutabil colecionar nu numai de art, dar i
de talente negative din galeria "gulerelor albe". Menionm, n treact i
printre alii, pe Sorin Tesu, Remus Truic, Ristea Priboi, Gabriel Oprea-
Fixativ, cuplul Elena Udrea Dorin Coco, Dan Andronic i Cozmin Gu.
Numitorul lor comun este acela c toi au cochetat cu ideea c nu este bine
s se pun de-a curmeziul valului criminalitii transnaionale de sorginte
postsovietic, pe ale crei resurse continu a se afirma viaa politic a
Europei Centrale i de Est.
n anii 2001-2003, Cozmin Gu, n calitate de secretar general, a inut
bine apsate frnele Partidului Social Democrat, gripndu-i motoarele.
Dupa rejectarea din PSD, fondeaz pentru o scurt perioad propria
micare, "Iniiativa 2003", i propriul partid la purttor, PIN. nainte de
alegerile din 2004 se nregimenteaz n Partidul Democrat i duce cu el, de
la PSD, suportul informaional secret cu care va susine prima campanie
prezidenial a lui Traian Bsescu mpotriva lui Adrian Nstase.
n decembrie 2004, marile ambiii ale micului om politic au fost frnte cu
brutalitate de Traian Bsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervat a
Palatului Cotroceni i apoi nu l-a numit director nici la SRI i nici la SIE.
Probabil a ntrebat pe la servicii.
Cu coatele echimozate de atta dat cu ele, cnd n dreapta, cnd n
stnga, personajul i consum anost cariera de deputat [2004-2008]
obosindu-se s vorbeasc n Camer exact 11 minute i 59 de secunde, n
nou intervenii din sumarul a ase edine, dar numai cnd a fost silit de
mprejurri. Cu numeroase absente de la edinele Camerei, dar nelipsit
din platourile televiziunilor i din paginile presei de senzaional, Cozmin
Gu aproape c i-a luat locul de prezictor al lui Silviu Brucan. Apoi,
gafeurul prin vocaie Mircea Geoan-Prostanacul l reapeaz i, n marea
lui prostie, i-a angajat serviciile de consultan pentru campania
prezidenial mpotriva lui... Traian Bsescu! Mercenar la mercenar trage.
n pofida dezicerii lui Traian Bsescu de Cozmin Gu, surse demne de
ncredere spun c acesta din urm s-a aflat n staff-ul prezideniabilului
social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea efului unei structuri
speciale, inexistente oficial, dar invocat ori de cte ori ni se ntmpl s
trim experiene inexplicabile. Oricum, Cozmin Horea Gu a fost consilier
pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Nstase (PSD)
Traian Bsescu (PDL), Mircea Geoan (PSD), Marian Vanghelie (PSD),
Sorin Ovidiu Vntu [martie 2010].
Cei care mai tiu cte ceva despre referinele serviciilor secrete asupra
voiajelor, cnd n est i cnd n vest, ori viceversa, ale micului guru pot s-i
neleag i mandatul mai recent de legatar al unor pri ale sale din
afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vntu. Acum un an, PSV
Company, fosta Petromservice, a fost cumprat de o firm care este
deinut 50% de Cozmin Gu. Tranzacia a avut loc cu doar cteva ore
nainte ca Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vntu i directorii companiei s fie
reinui de procurorii Parchetului General pentru devalizarea societii.
Potrivit lui Gu, PSV, deinut n proporie de aproape 55% de societatea
sa i a lui Maricel Pcuraru, s-a constituit la vremea respectiv parte n
dosarul n care s-a cerut arestarea ,,lotului Vntu", pentru recuperarea
prejudiciului, estimat de anchetatori la peste 83 de milioane de euro.
De asemenea, Gu a negat orice speculaii cu privire la vreo tranzacie n
favoarea lui Vntu.
Interesant e i apariia lui Gu n contextul declaraiilor fostului ef al
FPS de pe vremea Conveniei Democrate, Radu Srbu, care afirma c
patronul Mechel este personajul care a condus o serie de operaiuni ale
serviciului de informaii al armatei URSS/Rusia, GRU, n decembrie 1989,
pe teritoriul Romniei. Grupul Mechel este patronat de miliardarul rus Igor
Zyuzin, iar interesele oligarhului rus pe meleagurile romnesti sunt
reprezentate de Boris Golovin, un fost ofiter Spetsnaz, falanga extern a
GRU.
Iar Golovin face parte din Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR), un club
select de afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar
care au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de
societatate comerciala. CARR a atras in randurile sale ofiteri de informatii
controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea. n
rndurile acestora l ntlnim i pe Mircea Popa, care, n vremea lui
Ceauescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bnuit c este agent KGB.
Acum, Popa conduce Agenia de Pres Rusia La Zi, controlat de un off-
shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetean
moldovean, Vitalie Dobanda, conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vintu.
Acum Popa a fondat Arabia la zi, care bate catre Irak, cu precadere.
Rusia la Zi era sponsorizata de Mechel iar in perioada PSD, Mircea Popa
a fost consilierul politic al lui Cozmin Gusa, care s-a remarcat in peisajul
public, prin discursurile sale proruse. Gusa are vila la Cornu pe aceeasi
proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin.
Rare BogdanPropunerea ca jurnalistul clujean Rare Bogdan s
candideze din partea PNL ntr-un Colegiu de deputai din Cluj a fost o
surpriz pentru toat lumea. S nu fi avut PNL oameni destul de poteni,
financiar i politic i cu un capital de ncredere la Cluj? Oricum, pn la
urm a fost praf n ochi. Prin propunerea Rare Bogdan i apoi refuzul
acestuia, PNL nu a fcut altceva dect s mai piard un Colegiu, dup
Colegiul 10 care atrecut la PC, de data aceasta n favoarea PSD, a Aureliei
Cristea mai precis.
Dar cuma ajuns Rare Bogdan un potenial candidat PNL la Parlament?!
Mister, avnd n vedere c editorialistul Rare Bogdan a avut de-a lungul
timpului o atitudine cel puin moale vizavi de primarul i apoi premierul Emil
Boc. Iar apoi, cotidianul unde Rare Bogdan este director, Ziua De Cluj, a
fost extrem de ngduitor cu primarul Apostu, att n perioada n care
acesta se afla pe Moilor (sediul primriei) ct i n perioada n care Apostu
era la Gherla, n arest preventiv. Mai mult, publicaia a trit bine de pe urma
contractelor de publicitate cu administraia local i judeean
portocalie.Or, de unde aceast afinitate pentru PDL???
Ei bine, Caracatia Portocalie din Cluj nu stpnea doar zona imobiliar
reprezentat de afacerea Tower, care avea ca parte integrant proiectul
Silver Tower, o cldire de birouri din centrul Clujului evaluat la cinci
milioane de euro i ridicat intr-un trziu, dup o serie de inginerii
financiare i schimbri de asociai ce au dus la splarea unor alte milioane
de euroi mbogirea deputatul PDL Daniel Buda, dup vnzarea ctre
societatea Silver Development a unor apartamente i terenuri. Tentaculele
caracatiei portocalii au ptruns i n pres.Pe traseul bani de la stat,
inginerii financiare, imobiliare i achiziii de trusturi de pres, se scoteau
castanele din foc cu mna unor interpui. Iar numita Di Ramona Valerica
acoper n acte adevraii magnai ai presei i ai afacerilor imobiliare din
Cluj. Anul trecut cotidianul.ro a pornit s afle cine era magnata Clujului,
deintoarea n acte a complexului Silver Business Center, a ziarului "Ziua
de Cluj" i a Televiziunii Realitatea Tv Cluj. La adresa din Rmnicu Vlcea,
la ua unui apartament modest, deinut de o familie deloc bogat, s-a aflat
c aceasta este plecat de trei ani din localitate, c firma la care este
angajat acum i-a pus la dispoziie un apartament n Bucureti, n care
locuiete mpreun cu prietenul ei, i c, pentru datorii majore, Di
Ramona aprea i pe lista executrilor silite ale Primriei Rmnicu Vlcea!
n Bucureti are un salariu ndestultor, astfel nct s poat s-i ajute din
cnd n cnd i prinii pensionari, retrai la ar n Vlcea. Iar n Bucureti,
magnata Clujului a fost gsit la sediul Casei de Insolven Transilvania,
departamentul de ofertare. Casa de Insolven Transilvania este cea care
s-a ocupat de o parte din firmele falimentare ale reelei Tower, cum ar fi
chiar constructorul cldirii, Mox Construction. De asemenea, a preluat cu
scandal de pres falimentul de la Rulmentul Braov i cel al televiziunii
DTH, avndu-i drept creditori pe UniCredit iriac sau Discovery Channel.
Casa de Insolven Transilvania are ca avocai pe Casa de avocatur
"Cionca Bidiga Godinca", aceeai avocai care au pierdut procesele
primriei clujene cu Impact n Megascandalul Lomb, o gaur de 56 mil.
Euro la bugetul local, tun nit de Boc i continuat de Apostu.
Aadar, cea mai puternic femeie de afaceri din Cluj era doar o angajat
inut sub protecia Casei de Insolven Transilvania.
Ramona Di era asociat la Presa Zece SRL (deintoarea RealitateaTv
Cluj i "Ziua de Cluj") cu Marius Baica, un tnr abia trecut de douzeci de
ani, care la rndu-i deine societatea Nova Cominvest. Aceast firm are
aciuni la Remarul 16 Februarie Cluj, societate controlat de omul de
afaceri Clin Mitic, unul dintre apropiaii lui Vasile Blaga. Agathe
Rudeanu, fiica lui Blaga, lucrase pe un post de consilier la Remarul. Clin
Mitic, cunoscut ca un amic al Elenei Udrea, fusese cercetat pentru
vnzarea ctre CFR Cltori a ase automotoare second-hand cumprate
din Germania, la un pre de 16 ori mai mare dect cel real. Printr-o alt
firm, Transferoviarul, unde Clin Mitic este acionar, s-au ctigat pn
n 2010 contracte cu CFR Cltori n valoare de peste 200 de milioane de
euro. Firma din Cluj a mai semnat un contract n valoare de 27 de miliarde
de lei cu Societatea Naional a Lignitului Oltenia, pentru reparaii de
locomotive. n doar un an de zile, firma abonat la contracte cu statul
romn a mai ncasat cam un milion de euro de la Complexul Energetic
Turceni i de la Societatea Naional a Lignitului Oltenia. Mai mult, potrivit
unor surse, firmele deinute de Mitic nu sunt strine nici lucrrile aferente
megalomanului proiect al lui Sorin Apsotu de reabilitare complet a cii de
rulare tramvai din Cluj i schimbare complet a parcului de tramvaie. Un
mizilic de 24 milioane euro, fr a include aici tramvaiele poloneze, bani din
fonduri europene.
Altfel spus, Rare Bogdan era director la o publicaie deinut de o
persoan no name, care era angajat la o Casa de Insolven Transilvania
care descurcase iele afacerii Tower a deputatului PDL Buda i care era
reprezentat de aceeai avocai care pierduser o serie de procese ale
administraiei clujene. Mai mult, patroana lui Rare Bogdan, din postura de
asociat, fcea afaceri imense cu statul pe filiera PDL Blaga-Udrea. S nu
fi tiut Rare Bogdan nimic i el s fi fost dintotdeauna un liberal convins?
Oare cum s nu fi tiut cnd anul trecut chiar Rare Bogdan declara c,
prin Presa Zece SRL se intenioneaza preluarea a 29 de staii locale tv din
Transilvania, pn la finele lui 2012. S fi fost ntmpltoare atacurile
editorialistice ale lui Rare Bogdan la adresa lui Bsescu i n care l
propunea pe Vasile Blaga pentru postul de preedinte al
Romniei?!Exclus, mai ales c, cireaa de pe tort, Bogdan Rare a fost
asociat al actualului ef al Casei de Insolven Transilvania (unde lucreaz
Ramona Di), Andrei Cionca. Acelai Cionca care, acum, se intereseaz
aprig de un potenial cumprtor pentru Ziua de Cluj. i atunci de unde
trecerea subit de la Buda-Udrea-Boc-PDL, la PNL?! E simplu, robinetul
portocaliu de bani a disprut. Macazul trebuia schimbat! Iar unii tare sper
c n-o muritu numa r s-o hodinitu! Divide et impera! Divide USL, Impera
banul public i afacerile cu statul!
Silviu Mnstire
Un alt corifeu al postului TV este Silviu Mnstire. n rubrica Dosar de
candidat el ia la puricat dosarele candidailor la alegerile de luna viitoare,
nfiernd, pe un ton aproape stalinist, mai ales afacerile cu statul ale
candidailor. Silviu uit ns c ani de zile tocmai el a fost pe statul de plat
al statului!
Dup ce a terminat Liceul Teologic, Mnstire a schimbat macazul i a
lsat sutana pentru pix. A trecut de la preoie la jurnalistic.i nu de orice
fel, ci de investigaii, la Gazeta de Cluj.De unde a plecat cu coada ntre
picioare.A urmat Money Channel, televiziunea de business lansat de
Sorin Ovidiu Vntu, dup care Mnstire a renscut apoi i a schimbat din
nou macazul. A trecut de la editorial la administraie: devine administrator
provizoriu la o companie cu afaceri anuale de 2,9 mld. lei (680 mil. euro),
director la agenia de pres NewsIn, ef pe editia de Transilvania a
publicatiei Gardianul si fost actionar la Ziua de Cluj. n toamna anului 2007,
Silviu Manastire a reusit sa obtina contul de publicitate al clubului Bamboo,
cnd a avut loc deschiderea oficiala la Cluj, prin intermediul Silver Media.
Apoi a contractat servicii de publicitate de la mai multe firme clujene pentru
promovare Cteva sute de milioane de lei vechi, sume pentru care s-au
emis facturi si s-au platit taxe si impozite la stat in avans. Din nefericire
pentru ei, prestatorii nu ncasaser nimic din aceste sume si au trecut la
capitolul pierderi in propriile bilanturi. Pgubiii fluierau a paguba si erau
angajati in procese lungi, costisitoare si inutile, cu atit mai mult cu cit
Manastire nici nu le mai raspundea la telefon fostilor parteneri din presa
clujeana.Mnstire declara nonalant acum cteva luni legat de acest
aspect c Informaiile legate de activitatea mea n presa clujean i mai
ales aspectele privind creanele ctre diferite instituii mass media sunt
ruvoitoare i denaturate. Mii de firme au intrat n incapacitate de plat,
nefiind vorba de vreo aciune premeditat a mea sau a firmelor mele.
Informaiile sunt preluate de pe un site anonim, nimeni neasumndu-i
responsabilitatea pentru ele. Adic, nu c cele prezentate nu corespund
realitii, ci, ghinion, firma a intrat n incapacitate de plat. Ce s-a ntmplat
cu banii, mister. Urmeaz civa ani de pelerinaje total ecumenice prin
Bucureti i apoi, Phoenix renate din nou, de data aceasta pe cmpii
portocalii, cu pete SIE: Boc-Vass-Bote-Ungureanu. Mnstire apare n
ipostaza de consilier n Ministerul Economiei, mna dreapt a Andreei Paul
Vass. Pardon, doctor Andreea Paul Vass, care la 33 de ani are deja o
carier la care ali economiti de top mondial doar viseaz: Vass este deja
doctor, lector universitar, cercettor la Institutul de Economie Naional al
Academiei Romne, consilier pe probleme economice al prim-ministrului
Emil Boc (noiembrie 2010 - aprilie 2012), consilier personal al prim-
ministrului (2009 - noiembrie 2010), consilier n cadrul Departamentului de
Politici Economice i Sociale al Administraiei Prezideniale, i consilier n
cadrul Parlamentului European. Einstein era mic copil pe lng Vass! A, s
nu uitm, fosta ef a lui Mnstire candideaz pentru un mandat de
deputat n Colegiul 1 Oa, din partea ARD/PDL. i aceeai Vass a fost la
un pas de a fi ministrul economiei n Guvernul Junior Unguent, pardon,
Ungureanu! Revenind la Mnstire, acesta i-a demonstrat abilitile
manageriale i economice deja la Cluj, cnd, din postura de director al
Gardianul de Transilvania lsase datorii de peste 1,2 miliarde de lei ctre
firmele care editeaz ziare i ctre televiziuni. Se pare ns c aceste
abiliti manageriale i economice sunt apreciate de PDL, pentru c, n
Guvernul Ungureanu, Mnstire devine responsabil cu imaginea (purttor
de cuvnt) al ministrului Economiei, Lucian Bode. Dup cum vedei o
sumedenie de firme private, nici un ban de la stat! i, cireaa de pe tort: n
primvara acestui an, Silviu Mnstire e propus ca membru n consiliul de
administraie al Transelectrica, companie la care statul deinea la momentul
respectiv 73,7% din aciuni. Atunci, ministrul Lucian Bode a solicitat
companiei s-i numeasc n consiliul de administraie pe Gabriel-Adrian
Margin, directorul su de cabinet de la Ministerul Economiei, i pe Silviu
Mnstire, consilierul su personal. Consiliul de Administraie al
Transelectrica risca s devin un Turn Babel, plin de specialiti unul i
unul: un jurnalist, un antrenor de fotbal, un specialist n tiine militare i pe
Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falc, primarul de la Arad,
cunoscut mai ales ca finul preedintelui Traian Bsescu. Cum episodul
venea la mai puin de dou luni dup ce fostul premier Emil Boc a
scurcircuitat Transelectrica, numindu-l ca preedinte al companiei pe
consilierul su personal Victor Vevera, un alt specialist absolut n domeniu
(studii juridice i tehnice, doctor n tiine militare i informaii, consilier
pentru securitate naional n Camera Deputailor, consilier n MAI,
coordonator al grupul de lucru interdepartamental pe probleme de
securitate energetic naional i membru n Consiliul de Administraie al
Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Informatic din subordinea
Ministerului Comunicaiilor). Numai c Vevera s-a retras din fruntea
Transelectrica, rmnnd simplu membru al CA. La fel, sub presiunea
mass media, propunerile lui Bode, nu au fost acceptate de Transelectrica.
De notat faptul c Transelectrica este definit ca fiind o companie
strategic pentru economia naional, responsabil pentru operarea reelei
naionale de transport al energiei electrice, iar potrivit Ordonanei de
Urgen 109 / 30.11. 2011 privind guvernana corporativ a ntreprinderilor
publice (Seciunea 1, articolul 5) Consiliul de administratie este constituit
din: a) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, licentiat in stiinte
economice si cu experienta in domeniul economic, contabilitate, de audit
sau financiar de cel putin 5 ani de la data obtinerii diplomei de studii
superioare; b) un reprezentant al autoritatii tutelare, cu experienta de cel
putin 5 ani in domeniul de activitate al regiei autonome si/sau in activitatea
de administrare de societati comerciale ori regii autonome; c) 3-5 persoane
cu experienta in administrarea/ managementul unor regii autonome sau
societati comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei
autonome, inclusiv societati comerciale din sectorul privat. Aceste
persoane nu pot fi selectate din randul functionarilor publici sau al altor
categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare sau al altor
institutii publice.
Iat aadar cine ridic piatra pentru a da n afacerile cu statul ale
candidailor de la Parlamentare, iata cine intreaba nonsalant pe seful
CNADNR, Cine v-a propus in functie, uitand sa intrebe Dar pe mine cine
m-a propus la Transelectrica sau la Ministerul Economiei???. Silviu
Mnstire, jurnalistul teolog, directorul de instituie media care a lsat prjol
pe unde a trecut, consilierul ministrului Bode, mna dreapt a Andreei
Vass, propunerea ministerului pentru CA al Transelectrica
Tot mai pe fata: CINE CONDUCE, DE FAPT, ROMANIA si ne alege
guvernatorii compradores? SEFA DNA PREMIATA SI
GLORIFICATA DE AMBASADA SUA, iar emisarul american NULAND
dezvaluie motivul real al LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI controlul
geopolitic al Europei de Est
Si despre: ROMANIA OCUPATA, ROMANIA INFRICOSATA, ROMANIA
PENALA, balul cu mascati al procurorilor justitiei independente
si cozile de topor agenti
VEDETI SI: Noua JUSTITIE PENTRU noua LUME, noii STAPANI
AI TARII si consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la statul
de drept catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin
EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR
Mediafax: Nuland: SUA se vor concentra pe eliminarea corupiei
din statele Europei Centrale i de Est
SUA i vor intensifica, anul viitor, activitatea n Balcani, Europa
Central i de Est pentru a ajuta rile din aceast regiune s
promoveze o guvernare curat, o pres independent i s elimine
corupia, a declarat, joi, asistentul secretarului de Stat, Victoria
Nuland, la o audiere n Congres.
Aceasta s-a referit la provocrile de securitate declanate de anexarea
Crimeii de ctre Rusia, dar a subliniat c actuala criz din Ucraina a scos la
iveal corupia care a atins toate aspectele vieii politice, economice i
sociale.
Aceast tendin se remarc ns i n alte pri ale Europei, a mai spus
asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene i
eurasiatice.Vedem o tendin ngrijortoare n prea multe pri ale
Europei Centrale i de Est unde aspiraiile cetenilor sunt clcate n
picioare de interesele oligarhilor corupi, care i folosesc banii i
influena pentru a nbui opoziia politic, pentru a cumpra
politicieni i grupuri media, pentru a slbi independena judiciar i
drepturile organizaiilor non-guvernamentale, a declarat Nuland, n
cadrul unei audieri la Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului SUA.
Totodat, oficialul american a precizat c se dezvolt un numr tot
mai mare de oligarhi i politicieni corupi, care lucreaz mpreun,
inclusiv la nivel transnaional pentru a se proteja i pentru a se ajuta
reciproc s-i menin influena. n multe pri ale Europei, lupta
mpotriva corupiei trebuie s fie o prioritate naional mai mare, n
vederea protejrii i aprrii democraiei i suveranitii statale ()
Un astfel de sistem corupt nu numai c slbete democraiile din
interior, dar le face vulnerabile i la influenele de corupie din afara
granielor care ncearc s exercite o influen politic i economic
nejustificat asupra politicilor stat i a factorilor de decizie, a afirmat
Victoria Nuland.
n anul care urmeaz, vei vedea c ne vom concentra pe
intensificarea activitii noastre n Balcani, Europa Central i de Est,
n strns colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste ri s promoveze o
guvernare curat i responsabil, o societate civil activ i liber, o
pres independent i pentru a ajuta guvernele i cetenii n
eforturile lor de a expune i elimina corupia oriunde s-ar ascunde, a
mai spus asistentul secretarului de Stat.
Dincolo de revitalizarea legturilor noastre de securitate transatlantice, noi
trebuie, de asemenea, s consolidm legturile economice i s accelerm
creterea economic i crearea de locuri de munc de ambele pri ale
Atlanticului, prin finalizarea acordului ambiios de Parteneriat
Transatlantic pentru Comer i Investiii, a precizat Victoria Nuland.
KOVESI (DNA) premiata de SUA, jandarmul mondial
Mediafax: Kovesi a primit premiul Femei curajoase din
Romnia din partea Ambasadei SUA
Procurorul-ef al DNA, Laura Codrua Kovesi, a primit, joi sear,
premiul cel mare de la nsrcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA,
Duane Butcher, n cadrul primei ediii n Romnia a premiilor Femei
curajoase din ntreaga lume.
Pe lng procurorul-ef al DNA, au mai fost premiate istoricul Lya
Benjamin, pentru dezvluirile privind Holocaustul din Romnia, poeta
i dizidenta Ana Blandiana, reporterul de investigaii Ondine
Gherghu, comisarul ef de poliie Viorica Marinca, prima femeie
numit ef al unui inspectorat judeean de poliie, i ecologista Felicia
Ienculescu-Popovici.
n anul 2007, Departamentul de Stat a nfiinat premiile Femei
curajoase din ntreaga lume, pentru a onora calitile de conductor
al unei femei extraordinare care au jucat un rol important n
transformarea societilor lor. Femeile pe care le onorm n aceast
sear au viei extraordinare. Realizrile lor demonstreaz puterea
aciunii individuale i reflect valorile comune ale Romniei i ale
SUA.Viziunea, curajul i hotrrea lor reprezint o surs de inspiraie
pentru noi toi, a declarat Duane Butcher, la ceremonia de nmnare a
premiilor, organizat la Ambasada SUA.
Este important s le srbtorim i s le preuim pe aceste femei curajoase.
Ar fi bine dac ar exista mai multe ca ele n lume, a spus diplomatul
american, adugnd c are marele privilegiu de a o premia pe Laura
Codrua Kovesi, prima femeie procuror-ef al Direciei Naionale
Anticorupie (DNA), care a demonstrat curaj extraordinar, luptnd
mpotriva infracionalitii i corupiei.
Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat s investigheze
cazuri care ar fi fost de nenchipuit n urm cu un deceniu, doamna
procuror-ef Kovesi a luptat pentru a pstra DNA puternic, relevant
i independent. Ea este o for care lupt pentru reforma justiiei i a
statului de drept, a spus Butcher.
n opinia diplomatului american, Laura Codrua Kovesi a demonstrat o
combinaie rar ntlnit de cutezan i echilibru, trsturi
caracteristice ale unui lider adevrat, iar pe parcursul carierei a nvins
obstacole pentru a-i ndeplini visurile. n pofida celor care au avertizat-o
c va avea un viitor sumbru ca femeie procuror, ea a sfrmat
stereotipurile existente, a subliniat Duane Butcher.
Totodat, nsrcinatul cu afaceri a precizat c n perioada 2006-2012,
cnd a fost Procuror general al Romniei, Kovesi a adus tineri
profesioniti, a adoptat cele mai noi tehnici de investigaie i a
insuflat o etic a independenei procurorilor. Butcher a declarat c
procurorul-ef al DNA este un model pentru cei care se vor dedica
eforturilor de a asigura dreptatea n societate.
Activitatea sa i a instituiei pe care o conduce este acum de o
importan vital pentru aceast ar. Devotamentul su i al altor
curajoase femei procuror i judector demonstreaz rolul lor crucial
n reformarea sistemului judiciar, a spus diplomatul american,
adugnd c pentru el a fost o onoare i un privilegiu s lucreze cu
Laura Codrua Kovesi n ultimii ani. Sunt realmente impresionat de
talentul, devotamentul i perseverena sa, a mai spus Duane
Butcher, care sper c tinerii i tinerele din Romnia vor urma
exemplul altruismului su.
Nu tiu dac sunt cu adevrat o femeie curajoas, n nelesul strict al
cuvntului, aa cum este definit el n dicionare.tiu ns c m-am angajat
ntr-un efort constant i consecvent de a lucra cu profesionalism i
corectitudine, a declarat Laura Codrua Kovesi.
Procurorul-ef al DNA a subliniat c s-a ghidat ntotdeauna dup principiul
potrivit cruia legea trebuie s fie mai presus de orice i oricine.
Mulumirea de a ti c ai fcut ce trebuia depete cu mult orice
eventuale neplceri cauzate de presiuni externe, de fore interesate s
promoveze interese particulare, de imixtiuni neavenite i i d puterea de a
continua, a mai spus Kovesi.
Totodat, procurorul-ef al DNA a mulumit Ambasadei SUA pentru
contribuia constant i consecvent la consolidarea principiilor statului de
drept n Romnia, la dezvoltarea unei justiii independente i impariale i la
consolidarea unor instituii din sistemul de justiie ca instituii curajoase, pro
active i eficiente.
Realitatea.net (martie 2014)
MARK GITENSTEIN: Situaia din Ucraina e periculoas, ar putea
afecta i Romnia
MARK GITENSTEIN. Situaia din Ucraina e foarte periculoas i ar putea
avea impact asupra Romniei, a declarat, duminic, la emisiuna Dup 20
de ani a Pro TV, fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark Gitenstein.
MARK GITENSTEIN. Ca romno-american i ca fost ambasador n
Romnia sunt, evident, profund ngrijorat de aceste chestiuni i
mprtesc multe dintre temerile exprimate de preedintele
dumneavostr, de prim-ministrul dumneavostr.i de ministrul Afacerilor
Externe. () Este o situaie foarte periculoas i ar putea avea impact
asupra Romniei , a spus Gitenstein despre situaia din Ucraina.
ntrebat dac i se pare c siuaia din Ucraina seamn cu cea din
Republica Moldova i Transnistria, Gitensteins a rspuns : Sunt de acord
cu preedintele Bsescu i cred c e posibil, dei sper s nu fie aa, s
ajungem s avem dou conflicte n regiune, n Transnistria i n Crimeea,
ceea ce cred c ar fi tragic. El a precizat c este esenial efortul intens
fcut de preedintele Obama i de secretarul de stat Kerry pentru a
mpiedica o asemenea situaie. Nu mai vrem un alt conflict aici. Da. Cred
c paralela e posibil. Categoric ,a adugat Gitenstein.
MARK GITENSTEIN a opinat c ceea ce s-a ntmplat n Ucraina nu s-
ar putea ntmpla niciodat n Romnia datorit schimbrilor n statul
de drept.
Poporul are putere aici. Cu ct poporul are mai mult putere, cu att e mai
puin probabil ca mogulii s conduc ara. i asta se ntmpl din ce n ce
mai mult n Romnia, pentru c dai putere oamenilor obinuii, graie
pieei de capital, a respectrii legii, a spus fostul diplomat, n prezent
membru al Comitetului Reprezentanilor din Fondul Proprietatea.
El a artat c, n opinia sa, situaia din Ucraina are efecte mai profunde
asupra statului de drept n genere, dar i asupra relaiilor internaionale i a
securitii naionale. MARK GITENSTEIN a menionat c Federaia Rus a
semnat un acord, n 1994, mpreun cu alte puteri nucleare, angajndu-se
s respecte suveranitatea Ucrainei i graniele sale de atunci, cu condiia
ca Ucraina s renune la armele sale nucleare.
Condiia era foarte important, nu numai pentru SUA, China i alte puteri
nucleare, ci i pentru Rusia, deoarece vecintatea cu o putere nuclear era
o mare ameninare. Ei s-au angajat n acest contract, ceea ce era acest
acord. Din punctul meu de vedere, de cetean, Rusia trebuie s-i
respecte angajamentele. Cred c i Romnia ar trebui s aib aceeai
opinie, cu siguran SUA i aliaii si au aceast opinie, a spus MARK
GITENSTEIN. ntrebat dac, avnd n vedere situaia exploziv Ucraina,
SUA ar trebui s-i ntreasc prezena n Romnia n ceea ce privete
politica de securitate i militar, Gitenstein a rspuns :SUA au deja o
prezen foarte solid, dar, dup ce vom instala rachetele la baza militar
din Deveselu, va deveni i mai solid.
Dup cum sunt sigur c tii, a sosit recent o mare nav american, cred
c e USS Truxtun, n Constana. Navele noastre militare viziteaz regulat
Constana, le vei vedea i mai des. Sunt sigur c tii deja c la
Koglniceanu se desfoar o activitate foarte intens, trupe care vin i
pleac, n special soldai care prsesc Afganistanul i trec prin baza
aerian Mihail Koglniceanu. Asta va continua ,a adugat Gitenstein. El
a spus c Romnia este ntr-o poziie foarte bun, ca aliat NATO, apreciind
c Romnia este un aliat NATO extrem de valoros.
Ce face Mark Gitenstein pentru milionarul Dan Adamescu
Firma de avocatur Mayer Brown, unde lucreaz i fostul ambasador
SUA la Bucureti Mark Gitenstein, a ncheiat un contract de
consultan cu Astra pentru o posibil listare a asigurtorului la
Londra, dar proiectul este suspendat dup ce ASF a pus asigurtorul
sub supraveghere special.
Am fost ntrebat ce trebuie fcut ca Astra s fie listat la bursa londonez.
Firma mea are o mare experien n domeniu. Am fcut multe listri la
bursa londonez pentru companii din ri n curs de dezvoltare, mai ales
din Europa Central i de Est. Aa c am acceptat s vin cu o echip, s
analizm situaia. Aa c am iniiat acel proces. N-am fost deloc implicat n
activitatea de reglementare a asigurrilor. Odat ce au aprut probleme, le-
am spus c, pn se rezolv, acel proiect va fi suspendat. Aceasta este
situaia acum. Sper s ias cu bine din investigaie, s se rezolve i, odat
rezolvat problema, vom redemara procesul, a afirmat Gitenstein, la
emisiunea Dup 20 de ani difuzat duminic de PRO TV.
Gitenstein este avocat de profesie i a fost ambasador al SUA la
Bucureti timp de peste trei ani. El i-a ncheiat mandatul n
decembrie 2012 i s-a ntors n SUA, unde a revenit la firma de
avocatur Mayer Brown. n luna aprilie a anului trecut, fostul
ambasador a fost ales membru n Comitetul Reprezentanilor la
Fondul Proprietatea.
Autoritatea de Supraveghere Financiar (ASF) a instituit pe 18 februarie,
procedura de redresare financiar prin administrare special a Astra, liderul
pieei de asigurri, a suspendat acionarii i conducerea i a numit firma
KPMG Advisory ca administrator special.
MARK GITENSTEIN: Nu vom ti pn n ultima clip rezultatele
alegerilor prezideniale din Romnia
Romnii sunt exact la fel ca n 2009 i nu se vor hotr dect n ultima
clip, ceea ce va face ca rezultatul alegerilor prezideniale s nu fie
tiut pn n ultima sear, a declarat, duminic, n emisiunea Dup
20 de ani a Pro TV,fostul ambasador al SUA n Romnia, Mark
Gitenstein.
ntrebat care crede c vor fi candidaii n turul doi la prezideniale,
Gitenstein a rspuns: Am trit alegerile din 2009. Situaia era foarte
volatil. Am prezis atunci c nu vom ti care va fi rezultatul pn n
ziua alegerii. Am pariat c va fi o curs foarte strns i c nu va fi
evident cine va ctiga. Pentru c romnii sunt, prin natura lor i tiu
asta pentru c tatl me era romn, un romn foarte tipic nu se hotrsc
dect n ultima clip. Pe de alt parte, au opinii ferme. Cred c romnii sunt
exact la fel. Nu vom ti pn n ultima sear,a adugat Gitenstein.
El a artat c are ndoieli n privina apariiei unui candidat-surpriz, care s
influeneze rezultatul alegerilor. Am ndoieli n privina asta. Cred c am
ti deja. Oricum, vom afla n urmtoarele sptmni dac exist
uncandidat-surpriz care s influeneze rezultatele. Dar cred c, dintre
candidaii discutai, nu voi da nume aici, toi au alegtorii lor.n prima
rund vor fi destul de divizai, a menionat Gitenstein. El a mai spus c
ruperea USL nu este inexplicabil, fiind o alian dificil nc de la
nceput.
Domnul Antonescu i domnul Ponta au avut nevoie de mult talent ca s
menin aliana. Poziiile abordate de eiunul dintre partide e liberal,
cellalt e de centru-stnga, aa c tensiunile au fost mari, de la bun
nceput. Cred c a fost nevoie de mult talent pentru a menine coaliia, mai
ales din partea prim-ministrului ntotdeauna am zis c nu va rezista
mult, a precizat Gitenstein. El a spus c, n opinia sa, ruperea USL a
fost parial influenat de alegerile europene, pentru c acolo intervin
alte fore, n special legate de modul n care partidele sunt grupate n
Parlamentul European, fapt care a mrit tensiunea n coaliie. Solicitat
s comenteze existena, la nivelul politicienilor romni, a credinei c
viitorul preedinte trebuie girat de americani, Gitenstein a negat faptul c el
ar fi susinut vreun candidat sau c SUA gireaz candidai.
Nu.Eu n-am susinut pe nimeni. i cred c e irelevant. De ce v-ar psa
de opinia mea privind preedintele? De ce ar conta vreun pic cine
cred eu c trebuie s fie preedinte? i de ce a sprijini pe cineva pentru
Preedinie, indiferent dac sunt sau nu ambasador? N-ar trebui s
conteze deloc! Nu.Nu cred c e important.Cred c e nelalocul su ca un
ambasador, ba chiar i un fost ambasador, s sprijine pe cineva ca
preedinte, a spus Gitenstein.
Nota noastra:
Cum confruntarea geopolitica cu Rusia s-a ascutit, oficialii americani incep
sa arate manifest ratiunile geopolitice care stau in spatele frazeologiei
independentei justitiei, luptei impotriva coruptiei si a statului de drept.
Scopul este controlarea stricta a Europei de Est si a Balcanilor pentru
inlaturarea oricarei influente rusesti de peste granite. Scopul real nu
este realizarea unui act de justitie, nici de asigurarea unui sistem in care
cei puternici sa fie trasi in mod real la raspundere si, bineinteles, nici
intarirea suveranitatii statale (ce cinism sa invoci asa ceva). Obiectivul
este izolarea sau, cu un termen mai dificil de tradus, o strategie de
containment a Rusiei de catre SUA, de aceasta data dusa nu doar
prin combaterea influentei moscovite la varful statelor, ci si pe teren
social, acolo unde, de altfel, se si manifesta legaturile sociale si
economice reale. Este ceea ce descriam aici, pornind de la actuala batalie
geopolitica din Ucraina:
Cateva observatii pe marginea confruntarii dintre SUA si RUSIA de pe
MAIDANUL UCRAINEI. Machiavelismul american, brutalitatea
ruseasca si tragedia de a fi parte din meniu
Captain America, eroul unei populare benzi de desene animate transpuse
in filme, in lupa cu oligarhii
SUA isi intareste, la nivel imagologic, aceasta dimensiune nu
neaparat a jandarmului mondial, ci a justitiarului global, perfect in
consonanta cu industria lor cinematografica, in care procurorul,
politaiul si americanul-erou care fac dreptate in lume sunt figuri
consacrate atat in blockbusters cat si in seriale.
Evident, sustinand lucrurile de mai sus, nu inseamna ca oligarhii nu sunt
oligarhi, sau ca interesele exercitate de Rusia ar fi mai nevinovate
decat cele americane.Remarcam doar ce se afla in spatele
propagandei,motivele reale care subintind politicile Departamentului
de Stat. Nici nu inseamna ca daca oligarhii sunt pusi la punct sau dusi la
puscarie o sa fie inlocuiti de altii ca ei in zona. Nu neaparat, caci americanii
joaca mai civilizat.Oligarhii vor fi inlocuiti de corporatii, adica de acea
oligarhie institutionalizata care lucreaza doar secundar cu mita si
coruptia grosiera, pentru ca este acoperita formal de statul devenit
instrument, unealta de lucru (apropo de suveranitate) la dispozitia
acestora (vezi cazul Chevron, in care Jandarmeria a devenit firma de
paza privata pentru companie, sau cazul bancilor straine, care
beneficiaza de o Justitie special adaptata intereselor lor). Astfel ca
nu e deloc intamplator ca Nuland pomeneste de TPP, parteneriatul
transatlantic, prin intermediul caruia corporatiile americane vor
beneficia de conditii favorizante mult mai largi, suveranitatea statelor
nationale va fi mult mai restransa, inclusiv a justitiei.
Un exemplu concludent este dat chiar de fostul Ambasador al SUA, Mark
Gitenstein, care e implicat in actiuni de lobby economic la nivel inalt, pentru
diversi potentati din tabara corecta sau pentru corporatiile americane. Si
mai interesante sunt declaratiile acestuia despre alegerile din 2009 si cele
urmatoare, prezidentiale, din acest an. E indoielnic faptul ca Gitenstein
care calitati atat de mari de prezicator politic; pare ca avem de-a
face, mai degraba, cu o self-fulfilling prophecy, una care convine de
minune americanilor, care pare ca l-au citit si invatat pe Stalin, cel
care zicea ca nu conteaza cine voteaza, ci conteaza cine numara
voturile. Americanii nu doar ca profita, dar cauta cu dinadinsul sa creeze si
sa repete de fiecare data aceasta situatie, in care politica nationala e
divizata si competitia intre actorii politici este atat de acerba, incat acestia
sunt strict dependenti de Marele Licurici. Tocmai de aceea, ruperea USL,
desi pentru multi de aici irationala si greu de justificat in acest moment,
pentru fostul ambasador americannu e nicio surpriza, dar este un fapt de
nedisimulata satisfactie Nu ca USL ar fi pus vreo clipa in amenintare
interesele americane, ci doar asa, preventiv, prezenta unui actor
politic cu 70% voturi era ceva de netolerat, indiferent de agenda
acestuia.
Practic, SUA matura (cu un gest viguros care aduce aminte de
celebrele desene propagandistice cu Lenin care matura vechea
oranduire capitalist- burgheza), zona
sociala gri care s-a dezvoltat cum a apucat dupa caderea
comunismului in Europa de Est si in Balcani, pentru a-si instaura
propria ordine printr-un control sever. Ceea ce este de remarcat este
ca SUA nu a putut sau nu a vrut sa genereze o varianta pozitiva de
inlocuire a structurilor de putere postcomunista. Daca cineva isi
inchipuie ca oamenii de jos, de la firul ierbii, erau atasati de oranduirea
oligarhica postcomunista, atunci acela este unul lipsit cu totul de minte.
Tocmai ca societatea a devenit foarte instrainata de propriul stat, de
politica nationala, de propria comunitate.Vedem aproape zi de zi cum
oligarhi locali sunt plimbati de DNA pe la politie sau prin arest, si nu
exista mare emotie populara fata de acestia. Asta arata ca acesti
potentati locali s-au iluzionat ca sunt votati de frumosi, priceputi si iubiti ce
sunt de oamenii locului. Ei nu fac altceva decat sa culeaga roadele
modului in care au guvernat comunitatile pana acum, modul in care au
reprezentat, in bataie de joc, interesele acestora, precum si a modului
rapace in care si-au vazut de afacerile lor.
Totusi, SUA nu a fost capabila sa genereze o contra-clasa politica, o
contra-cultura care sa devina atractiva. Nu a fost capabila sau, mai
degraba, nu a vrut.A lucrat cu oameni selectati din aceeasi structura
oligarhico-securistoida, cu apucaturi de Lucasenko atlantisti, cu
oameni mediocri, dar ultra-zelosi si slugarnici, lipsiti de cuprindere si
chiar si de competenta, oameni care nu se disting prin altceva decat
printr-un carierism rapace, capabil sa calce peste cadavre si peste
tara, demn echivalent al coruptiei rapace a celorlalti. Sunt cei care,
mediocri fiind, compenseaza prin zelul cu care executa dispozitiile
lipsa lor de inaltime, sau, daca sunt, totusi, bine dotati cultural sau
intelectual, printr-un mecanism sufletesc inexorabil, odata ce au
pornit pe drumul vanzarii de sine si de tara, nu pot sa se opreasca, ci
merg paroxistic pana la capatul acesteia.
Asta arata ca SUA nu e interesata sa contruiasca ceva real socio-
politic, durabil, alternativ, pe meleagurile noastre. Singurele sale
insistente sunt pe statul de drept, investitorii straini si drepturile
LGBT. Adica pe frica, pe rapt economic si pereeducare culturala. O
insistenta care, insa, in ultima perioada, din cauza ascutirii conflictului cu
Rusia si a deplasarii lui in Ucraina,va deveni mult mai sistematica si cu
valente regionale. Departe de a se opri, presiunea pe independenta
justitiei va creste, caci Romania a devenit exportator in materie de
lupta anticoruptie, cum ne asigura Ambasadorul Marii Britanii, Martin
Harris:
Si ce cred eu ca e cu adevarat important acum este ca Romania sa
foloseasca aceasta experienta si sa exporte stabilitate si securitate,
impartasind-o cu alte state din regiune care au nevoie de ea.
Saptamana viitoare sprijinim o conferinta pe care o gazduieste Guvernul
Romaniei. Participa 11 state aflate in Procesul de Cooperare Sud-Est
European (SEECP). Judecatori si procurori vor veni la Bucuresti, inclusiv
din Marea Britanie si Germania, si vom vorbi despre cum duci la capat
procesul de combatere a coruptiei si cum poti confisca bunurile obtinute
prin coruptie. Toate cele 11 sunt state care isi doresc sa adere la U.E.
Multe dintre ele sunt inscrise in procesul de accedere, iar aderarea lor si
viitoarele lor succese in calitate de parteneri ai U.E. depinde de reusita lor
in a face exact ce face Romania acum: stabileste sisteme puternice pentru
statul de drept si lupta impotriva coruptiei.
Altfel spus, Romania devine un nod operational strategic, baza
operationala de export in materie de colonizare institutionala ca
strategie a SUA de a limita puterea Rusiei in Europa de Est. De aceea,
termenul de paalc folosit de unii comentatori [vezi mai jos] pentru a
descrie statutul nostru in Complexul de Putere Euro-Atlantic nu este prea
nimerit, caci Imperiul Otoman nu ne-a transformat niciodata in baza de
operatiuni pentru extinderea sa in alte zone. Nici sub URSS nu am avut
acest rol, din cauza pozitionarii geografice, aflandu-ne in interiorul lagarului
socialist, departe de orice zona sensibila. Singura oara in istorie in care
am avut un rol geopolitic similar cu cel de astazi a fost in al doilea
razboi mondial, cu Germania, cu consecintele dezastruoase de
rigoare. Spre deosebire de acea situatie, in zilele noastre statul roman
este infinit mai infiltrat si controlat de aliatul strategic.
Propagandistii atlantisti spun ca acest statut ne intareste securitatea.
In realitate, singurul lucru cert este ca ne expune si mai mult
dusmaniei Rusiei, care, atunci cand analizeaza zona Europei de Est,
gaseste in noi un nod operational ce trebuie cu necesitate slabit sau
chiar distrus.
Pana la urma, SUA va ramane la fel de instrainata de firul ierbii, de
societatea romaneasca reala, ca si URSS-ul de acum 60 de ani. O
prapastie pe care, din calcul cinic si din cauza unor scopuri
instrumentale de relevanta imediata, o va trece apasand si mai tare pe
pedala fricii, direct proportional cu incalzirea razboiului rece pe
care-l are dus, deasupra capetelor noastre (sau direct prin ele) cu
Rusia. Este ceea ce euro-atlanticii din pragmatism (cum ar fi, de pilda,
un Dan Dungaciu) nu par sa accepte sau sa inteleaga.
Note:
Guvernatorii compradores: termen care semnifica elitele locale
angajate in relatii reciproc-avantajoase cu centrul colonial, autori ai
unor contracte de genul Rosia Montana si contributori directi la
statutul de pamant parjolit pe care-l avem in Complexul de Putere
Euro-Atlantic.
Containment: politica dusa de catre un adversar geopolitic de
restrangere si limitare a zonei de influenta a unei mari puteri
oponente.
Corectnews:
Romania, exceptia care confirma regula. Penala
Uitandu-se la televizor, urmarind presa scrisa si agentiile de stiri, atat
romanii, cat si strainii interesati de aceasta tara sunt uimiti. Din simplul
motiv ca se intampla ceva nemaivazut. Si nemaipomenit in alte
parti.Agenda zilnica este dominata de teme penale. Poate ca, se
intreaba unii, ar fi timpul sa modificam Constitutia. In sensul ca, in loc sa
ne autodefinim ca un stat social care are, prin urmare, grija ca
cetatenii sai sa traiasca mai bine, sa fie mai educati si sa se afle intr-o
mai mare siguranta, ar trebui poate sa scriem in Constitutie altceva. Si
anume ca suntem unstat penal.Un stat a carui principala preocupare
este sa-i vaneze pe corupti. Pe coruptii reali si pe coruptii imaginari.
Oare de ce, in nicio alta tara din Europa, nu asistam la un asemenea
bal cu mascati? De ce in toate celelalte tari doar cand si cand, extrem
de rar, prima pagina este ocupata de arestari, de procese si
condamnari penale? De ce la noi e altfel decat la ei? Nu este coruptie in
Grecia? Cum asa?Nu s-a constatat in timpul crizei ca s-au evaporat,
anterior, sume colosale de bani prin fel de fel de afaceri frauduloase?Cu
statul.Sau pe bani europeni. Nu a fost nevoita Uniunea Europeana si nu a
fost nevoit Fondul Monetar International si nu a fost silita Banca Mondiala
sa imprumute statul elen cu sume colosale, pentru ca cei care au creditat
acest stat, in primul rand societatile germane, sa-si primeasca banii inapoi?
Dar oare cum s-a intamplat ca cele mai multe investitii in Grecia, mai ales
pentru pregatirea olimpiadei, au fost facute de catre societati germane? Nu
cumva acestea au dat spaga unor inalti functionari de la Atena, pentru a
obtine respectivele contracte? Pe care apoi, conform legii germane, au
trecut-o la rubrica comision si au dedus-o din profit? Ca, nu-i asa, ceea ce
se poate la ei nu se poate si la altii. Dar, in legatura cu asemenea acte de
coruptie, s-a pus, in linii mari, batista pe tambal. Iar daca la Atena procurorii
isi fac anchetele, si asa se si intampla, ei actioneaza in liniste, asa cum ii
sta bine unui mecanism menit sa apere legea. La Atena nu e niciun
spectacol. Si nici la Berlin.In Germania se estimeaza ca evaziunea
fiscala se ridica anual la circa 100 de miliarde de euro.Oare acolo nu
sunt pedepsiti cei vinovati? Cei pe care legea germana ii apara in
strainatate, dar nu ii apara in interiorul granitelor atunci cand
savarsesc aceleasi fapte de mituire a functionarilor publici. Evident ca
procurorii germani, care nu sunt DNA, pentru ca acolo nu exista o
asemenea institutie, cum de altfel nu exista niciunde altundeva in
lume cu exceptia Romaniei, lucreaza. Si inca temeinic. Dar nu fac
spectacol.Si nu sunt agatati politicienii in mod selectiv si, mai ales,
in campanii electorale.Anchetele se desfasoara continuu, nu in
salturi, in mod echitabil, nu selectiv si ele sunt declansate din
interiorul sistemului si nu din afara.
Dar nu exista coruptie in Italia?Ba da. Si inca cum. Ceea ce lipseste este
balul mascat. Acelasi lucru il putem spune si despre Spania. Nu exista
coruptie in Franta?Nu ar trai mai bine francezii daca acest fenomen ar fi
diminuat cu 10-20 la suta?Ba da. Iar procurorii din aceasta tara fac toate
eforturile. Chiar daca nu au norocul unei institutii cum e DNA. Sau a
altei institutii cum este ANI, si ea tipica doar Romaniei.
Putem sa luam, daca dorim chiar cu toate datele statistice in mana, situatia
din intreaga Europa. Stat cu stat. Si vom vedea de ce si in ce fel noi am
devenit o exceptie. O exceptie care, asa cum aratam si cu un alt prilej,
le convine de minune celor care vor sa stoarca Romania. Celor
asmutiti de mirosul de gaze si de petrol de aici. Sau de stralucirea
aurului.Sau de valoarea cuprului.Si, apropo, nu mira pe nimeni oare
ca singurii investigati non-stop evident, dincolo de oamenii politici
sunt oamenii de afaceri romani?Iar dintre straini, singurii anchetati
sunt cei din statele lumii a treia? Oare de ce? Oare afaceristii UE sau
chiar americani nu incalca legea?Sunt ei cu adevarat ingeri?
Nu cumva, asadar, procurorii romani, ma refer la cei din DNA, nu sunt
doar abuzivi si ahtiati dupa spectacol, ci si selectivi? Slujesc ei cu
adevarat interesului public?Sau, constient ori inconstient, s-au pus in
serviciul altora? Si eu cred ca este necesar un clasament anual al
procurorilor care au abuzat de functia lor. Macar la capitolul lipsire de
libertate. Dar nu ar strica nici un clasament al acelor procurori ahtiati
dupa balul mascat.
Din nou pasalac. Dupa 300 de ani (2012)
In 1711, tradarea lui Cantemir si apoi, in 1714, neascultarea lui
Brancoveanu au pus capat relativei independente a Principatelor
Romane.Imperiul Otoman ne-a transformat in pasalac.Un spatiu
geografic ocupat fara trupe. Cu concursul unor cozi de topor. Din acel
moment, domnitorii au devenit spioni oficiali ai Portii. Acum, dupa 300
de ani, suntem intr-o situatie asemanatoare. Avem un stat. Care se
numeste Romania. Avem o Inalta Poarta.Disipata intre Washington si
Bruxelles.Avem cozi de topor. Si parte de un pasalac.
Un stat era transformat in trecut in pasalac si este transformat si astazi,
indiferent de denumirea oficiala, atunci cand reprezentantii unei mari puteri
nu au incredere in aliatii interni. In cazul nostru, in aliatii de la Bucuresti.
Acestia nu sunt egali cu cei care conduc vremelnic lumea. Pentru ca nu au
suficienta demnitate. Pentru ca nu au forta pe care ti-o confera
Sursa desen: http://dalelumitica.blogspot.ro/2010/11/09-03-31-romania-
jefuita.html
demnitatea. Si, mai ales, pentru ca sunt prea mult interesati de cariera, de
imbogatire si prea putin de destinul statului in care s-au nascut.Aceste
verigi slabe ale unui stat national sunt transformate in cozi de topor
ale puterii care, vezi Doamne, asigura protectoratul si in spioni.In
primul rand, in spioni interni.Un stat poate fi astfel ocupat in mod
pasnic. Fara trupe.Si poate fi secatuit de bunurile sale.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, denumite de unii revolutie si de
altii, printre care ma numar, lovitura de stat benefica, Romania s-a aflat o
vreme in zona gri. Intre transee. Intre puterea, care palea, a Moscovei si
cea biruitoare, a Occidentului euro-atlantic. O pozitie periculoasa pentru un
stat. Trebuia sa alegem. Si am ales bine. Am ales sa ne integram in NATO
si in Uniunea Europeana. Era singura garantie pe termen lung de
securitate pentru un stat prea des agresat in ultimele sute de ani de
Moscova.
Dar daca am ales bine ceea ce am ales, am procedat gresit in modul in
care ne-am aliat si am declansat procesul de integrare in alianta euro-
atlantica.Am pornit la drum cu o opinie publica, din nefericire, extrem
de complexata.Excesiv de umila.Dispusa la orice fel de compromis
pentru a fi primiti in NATO si UE. Si cu lideri care cel mai adesea au
negociat in genunchi.Si cu chilotii in vine. Singuri ne-am condamnat
sa intram in casa NATO si UE nu pe poarta principala, ci prin usita
rezervata servitorilor.
Cheia acestui rau inceput este, cum precizam mai sus, absenta barbatilor
de stat. La decizie s-au aflat nu patrioti, ci personaje ahtiate dupa
cariera si bucate.La fel ca pe vremea pasalacului, si astazi, in functiile
cheie ale statului roman, incepand cu cea mai inalta, sunt plasati
exclusiv agenti ai Inaltei Porti, cu arcadele infipte la Washington si
Bruxelles.Nu numai agenti de influenta.Agenti la propriu.Personaje
dispuse sa vanda. Sa vanda ieftin sau pe nimic.
Capacul l-a pus aranjamentul cu FMI.Indatorarea in exces a unei
Romanii care, de fapt, avea resurse. Si, nu intamplator, Inalta Poarta a
inchis ochii atunci cand cei mai multi bani de la FMI, Banca Mondiala
si UE au fost furati. Asta facea parte din troc.Dupa care a urmat restul.
La care ma voi referi maine.
Noul pasalac (2012)
Prin urmare, dupa 300 de ani, Romania a devenit din nou pasalac.
Adica un stat asistat. Ocupat fara trupe. Condus de demnitari
autohtoni dar care, in realitate, sunt agenti ai unei Inalte Porti. Adica
spioni.Si asta se intampla din mai multe motive.Primul si cel mai important
fiind faptul ca partenerii euro-atlantici nu au incredere in noi. Si, daca tot nu
au incredere si daca tot au transformat Romania in pasalac, atunci si
soarta politica, economica si sociala a romanilor este tot tipica pasalacului.
Intr-un pasalac contemporan, cum este statul roman, asa-zis reformat sub
regimul Traian Basescu, toate principalele structuri ale administratiei,
precum si ale serviciilor secrete si celorlalte institutii de forta sunt
controlate. De la distanta. In functie de diviziunea muncii, teleghidarea
are loc de la Bruxelles, din cateva capitale europene sau de la Washington.
Ea se face prin intermediul unor cozi de topor.Exact ca in urma cu 300
de ani, cand Principatele Romane au fost transformate in pasalac. Cozile
de topor sunt personalitati ale vietii publice care s-au pus in slujba unor
puteri straine.
Pentru a ma face mai bine inteles, le propun cititorilor sa-si aminteasca ce
s-a intamplat in Romania dupa al Doilea Razboi Mondial. Cand noi am fost
predati, cu cinism, Moscovei. Initial, Romania a fost invadata de trupele de
ocupatie. In scurt timp, insa, nu a mai fost nevoie de ele.Aparusera cadre
de nadejde autohtone, recrutate dintre tradatorii neamului, scolite,
instruite si inregimentate la Moscova. Apoi, bine controlate, aceste
cozi de topor erau propulsate in functii cheie de conducere in
Romania, lasate sa-si faca de cap, sa-si construiasca un univers
paralel in raport cu calvarul trait de cetatenii acestei tari, sa fure, sa
siluiasca si sa huzureasca, cu singura conditie de a fi loiali Moscovei.
Romania avea, in 1990 si in anii urmatori, sansa de a alege. De a ramane
legata de Moscova.De a stationa in zona gri.Intre fronturi. De a deveni un
partener egal si loial al democratiilor occidentale, asumandu-ne
responsabilitatile si drepturile derivate dintr-un parteneriat euro-atlantic.
Sau de a juca o carte care a mai fost jucata in urma cu 300 de ani, cea
a acceptarii unei ocupatii fara arme, prin transformarea Romaniei in
pasalac.
Din nefericire, mai multi importanti lideri politici romani au ales aceasta
ultima solutie. Pentru ei, cea mai comoda.Iar Traian Basescu, care nu
este singurul vinovat si nici singurul beneficiar, este cel mai elocvent
exemplu de acest tip. Racolat de serviciile secrete romane sub
comunism, transformat in ofiter acoperit, plasat in functii cheie, inclusiv in
Occident, Traian Basescu a fost fie racolat, fie a cochetat, nici nu se putea
altfel, cu serviciul secret sovietic. Inainte chiar de a ne integra in NATO si
in Uniunea Europeana, treptat, serviciile secrete occidentale, si in
special cel american, au preluat sub control multi dintre agentii
existenti. Si, evident, a aparut o noua generatie de cozi de topor
provenite din serviciile inteligente, cum ar fi, de exemplu, Ungureanu
sau Neamtu.Pentru a fi santajabili si controlati, toti acesti indivizi au
fost lasati sa fure. Cat au vrut.Maine revin asupra temei cu o noua
analiza.
Slugi la pasalac (2012)
Dupa 300 de ani, pasalacul a fost reinventat in Romania. Este cea mai
convenabila formula pentru partenerii euro-atlantici care nu au
incredere nici in liderii autohtoni, nici in clasa politica de la Bucuresti.
Pasalacul reprezinta ocuparea unei tari fara armata.Cu sprijinul
nemijlocit al unor agenti interni.Cozi de topor.Tradatori.Oameni
aserviti altor interese.Straine. Dar si robii propriei dorinte de a detine
demnitati si de a se imbogati prin jaf.Acesti indivizi au imunitate.Le-o
garanteaza Inalta Poarta. Care astazi este reprezentata de
Washington, de Bruxelles si de cateva capitale ale statelor europene.
Sub aspect geostrategic, Romania ocupa o pozitie importanta, motiv
pentru care a fost acceptata atat in NATO, cat si in Uniunea
Europeana, fara a fi indeplinit in prealabil toate conditiile sub aspectul
democratiei si al economiei concurentiale de piata. Tocmai din acest motiv,
neexistand un raport de incredere cu liderii politici locali, a fost creat un alt
tip de raport. De complicitate, prin aservirea acestora.
Garantia respectarii intelegerii de catre liderii autohtoni este dubla. Pe de-o
parte, preluandu-se modelul otoman si apoi modelul sovietic, cei care au
voie sa conduca acest sistem numit pasalac, sub aspectul administratiei
centrale ori din perspectiva serviciilor secrete si institutiilor de forta, trebuie,
intr-o forma sau alta, sa se afle sub controlul direct al serviciilor secrete
euro-atlantice. Vechii agenti ai securitatii au fost preluati, convertiti si
asimilati iar acestora li s-au adaugat agenti noi, tineri, scoliti la
Washington ori in capitale europene.Si racolati la fata locului. Cel de-
al doilea mecanism de creare a starii de subordonare si dependenta
este coruptia. Care atrage dupa sine santajul.
Acest aspect al coruptiei este un element cheie al constructiei statale de tip
pasalac. In timp ce asupra Romaniei sunt create de 20 de ani presiuni
uriase, in sensul semnalarii unui fenomen alarmant al coruptiei si in
timp ce se si iau masuri efective impotriva celor care nu fac parte din
sistem, oamenii sistemului sunt nu numai lasati, dar chiar incurajati
sa fure.Pentru a fi mai usor controlati prin santaj. Cum altfel s-ar putea
explica faptul ca, sub regimul Traian Basescu, oamenii sistemului au
sifonat sume exorbitante din banul public, miliarde de euro chiar in plina
criza economica, fara a fi suferit vreo consecinta? Cum se explica faptul ca,
sub acest regim, coruptia s-a consolidat si s-a institutionalizat, devenind
coruptie de stat? Si asta in conditiile in care a fost creata Directia Nationala
Anticoruptie, un aparat urias, extrem de bine dotat si care functioneaza
dupa modelul extrem de eficient al Directiei a IV-a a fostei Securitati a
statului.
Evident, de furat fura nu numai ofiterii acoperiti, dregatori ai
pasalacului, ci si apropiatii acestora.Si nu numai. Fura la greu, in
complicitate cu autoritatile statului roman, si reprezentanti de marca
ai democratiilor occidentale.
Fiindca asa functioneaza un pasalac.Il controlezi, pentru a stoarce de
acolo profit. Pe cai institutionale, dar si pe cai neinstitutionale. Maine,
despre cel mai pervers efect de pasalac: deznationalizarea,
dezindustrializarea si pauperizarea populatiei.
Efectul pervers al pasalacului (2012)
Dupa 300 de ani, Romania s-a transformat din nou in pasalac.Cu
concursul si la cererea partenerilor euro-atlantici, care nu au
incredere in autoritatile de la Bucuresti.Autoritati puse pe furat,
dispuse la tradare, la duplicitate, la sacrificarea celor mai elementare
interese nationale. In pasalac, cine nu face parte din sistem e eliminat.
Iar din sistem fac parte multi dintre cei care provin din fosta
securitate, preluati fiind de serviciile inteligente euro-atlantice,
precum si cadre noi, de nadejde, formate si promovate in ultimii 20 de
ani.
Evident, nimeni nu va recunoaste oficial afirmatiile de mai jos. Cum ar fi,
de pilda, aceea ca nu poti ajunge sef al unui serviciu secret la
Bucuresti fara acordul prealabil al marilor puteri. Care nu-si vor da
acordul decat pentru acele persoane pe care le au sub control. Prin
intermediul acestor servicii dar si al unui puternic lobby international este
impiedicata, pe orice cale, ajungerea la putere a acelor persoane care nu
fac parte din acest sistem de pasalc modern. In acest moment, si
presedintele Romaniei trebuie sa faca parte din sistem. Precum
Basescu. Dar in ce scop se intampla toate acestea?
Dincolo de zbuciumul vietii
politice, dincolo de derapajele institutionale ori de natura
democratica, cel mai profund fenomen care a caracterizat Romania
ultimilor 20 de ani estedezindustrializarea si deznationalizarea.Marile
industrii, controlate de romani, de capitalul autohton, sunt in prezent cvasi-
inexistente.De altfel, in general Romania a fost dezindustrializata si
transformata intr-un furnizor de materie prima, intr-o piata de desfacere
si intr-un exportator de forta de munca ieftina, calificata si
necalificata.Pierderile, din perpectiva Bucurestiului, sunt uriase. Beneficile
din perspectiva partenerilor euro-atlantici sunt si ele pe masura. In timp ce
marea masa a populatiei este pauperizata iar clasa de mijloc redusa
atat de mult incat sa ocupe doar un loc oarecare in vitrina,
multinationalele euro-atlantice ocupa pozitiile cheie in intreaga
economie romaneasca, extragand profiturile prin intermediul firmelor-
mama, care nu au sediile principale in Romania si care, deci, nu
platesc impozite aici.Cu exceptia impozitelor pe forta de munca.Statul
roman nu incaseaza nimic nici de pe urma celei mai dramatice migratii
din istorie, cele cateva milioane de romani care lucreaza in strainatate
platind impozite in statele gazda.
In acest timp, romanii lupta loiali, cu pretul sangelui si al unor uriase
sacrificii materiale, pe toate fronturile asa-zisului parteneriat euro-
atlantic.Un alt efect pervers al starii de pasalac este faptul ca, in ciuda
valorilor occidentale, autoritatile euro-atlantice care dirijeaza trenurile
in Romania ignora cea mai importanta institutie a democratiei. Si
anume Parlamentul. De ce? Pentru ca singurul dusman real al starii
de pasalac este poporul.Cetateanul. Care se exprima prin vot. La
naiba cu votul in pasalac!
Iesirea Romaniei din prizonierat (2012)
La un interval de 300 de ani, Romania este din nou un pasalac. In sensul
modern al cuvantului. O tara ocupata fara forte armate inamice. Prin
indigeni, interesati de cariera politica si de bani.Transformati in spioni ai
Inaltei Porti. Care sta pe trei piloni: Washington, Bruxelles,
Berlin.Aceasta tara a devenit un important teritoriu geostrategic
pentru alianta euro-atlantica, o piata de desfacere destul de
importanta, un furnizor de materii prime si de forta de munca.In acest
scop, Romania a fost dezindustrializata si deznationalizata.Cum poate
fi schimbata aceasta situatie?
Pentru a da un raspuns corect, trebuie sa aflam cauza. Cauza nu consta
doar in interesul pe care il au marile puteri de a-i stoarce pe cei slabi. Si de
a obtine avantaje pe seama acestora. In definitiv, acest tip de
comportament este caracteristic intregii istorii universale. In alianta euro-
atlantica in care am intrat, cu mult entuziasm si uneori fara sa fim constienti
de riscuri, beneficiem, pe termen mediu si lung, de o serie de avantaje
indiscutabile. Iar dezavantajele, acelea pe care le-am enumerat mai sus,
sunt generate, pana la urma, de noi insine. Suntem tratati asa cum suntem
tratati, ca un pasalac, din simplul motiv ca reprezentantii romanilor nu au
reusit sa-i convinga pe partenerii nostri ca, din perspectiva Bucurestiului,
parteneriatul poate functiona in mod optim fara ingerinte straine. Ca
democratia noastra este cu adevarat functionala. Ca economia capitalista,
asa cum e si cata e, poate fi functionala. Consecinta acestei neincrederi,
cea mai putin vizibila dar si cea mai dureroasa, este ca partenerii euro-
atlantici au preluat, practic, conducerea Romaniei sub control. Prin indivizi
transformati in agenti de influenta ori chiar in spioni.Acestia sunt lasati,
drept recompensa, sa spolieze Romania fara a fi pedepsiti.
Dovada ca suntem transformati intr-un pasalac este ca, pentru
partenerii euro-atlantici, asa cum s-a putut perfect radiografia cu
ocazia procedurii de suspendare si demitere a lui Traian Basescu, nici
macar Parlamentul nu a contat. Desi, in orice democratie moderna,
Parlamentul este principala putere in stat care exprima vointa libera,
democratica a cetatenilor sai.
Cum iesim din starea de pasalac? Renuntand la parteneriatul euro-
atlantic?Ar fi din prea multe puncte de vedere o uriasa prostie. O
catastrofa. Calea e alta. Aceea de a ne indrepta sira spinarii. De a forta
lucrurile pana la punctul de unde putem discuta cu reprezentantii
celorlalte state de la egal la egal. Fara a primi comenzi. Fara a accepta
ingerinte. Fara a face plocoane...
[...]
Dilema Veche/ Vintila Mihailescu: Frica
Zilele trecute am citit un excelent editorial al lui Vasile Dncu (sociologul)
despre Romnia nfricoat, despre frica generalizat care pare s
paralizeze ntreaga noastr societate. O societate fr politic sau cu
o politic moart de fric, n care activeaz politicieni paralizai de
spaime particularizeaz Dncu (omul politic). n aceeai perioad, s-a
ntmplat s particip la o reuniune de oameni de afaceri i bancheri, n care
PDG-ul unei mari bnci a rezumat, metaforic, dar nu lipsit de realism,
crizele economice ca fcnd parte dintr-un ciclu universal al societailor (ct
de ct) dezvoltate, mnate deopotriv i alternativ de lcomie i fric. n
prezent, de pild, dup subreglementarea mnat de lcomie, ne aflm
ntr-o suprareglementare guvernat i paralizat de fric, una care
exacerbeaz un soi de control panicat, acolo unde, pn mai ieri, a
domnit un bun plac relaxat i hulpav.
Metafore, desigur, dar metafore care traduc plastic acea stare de
spirit pe care ncearc s o msoare sociologii, sau moralul
populaiei despre care se vorbea pe vremuri; pe scurt, formulri
retorice, dar care exprim organic un ce fundamental i difuz, greu
de conceptualizat, dar pe care l trim, sui generis, cu toii.Cci, s nu
uitm, starea de spirit a romnilor att i cum poate fi ea evaluat
sociologic s-a prbuit dramatic n ultimii ani i a ajuns s fie cea
mai sczut din Europa (care nici ea n-o duce prea bine, de altfel).
S vedem deci ce ne poate spune aceast metafor a fricii, dincolo
de simpla retoric.
n primul rnd, spiritual, frica este o patologie a timpului, care
blocheaz indivizi i colectiviti ntregi n clip, care ine omul
prizonier al momentului nfricoat, ducnd la o atrofiere treptat a
imaginaiei, a aspiraiilor i a speranelor, a tot ceea ce l poate orienta
spre un viitor; cci tomorrow never comes, nu-i aa?
Politic, Vasile Dncu face o list edificatoare (i imparial) a consecinelor.
Pe scurt, viziunea politic i politica nsi snt reduse la strategii, iar
acestea la reacii conjuncturale, n cutarea celui mai mic ru pe
moment, i nu a vreunui bine oarecare n viitor. Astfel, una dintre fricile
cele mai mari este frica de a guverna: se ntmpl deja de aproape un
deceniu. Chiar dac au existat majoriti consistente, politicienii au
guvernat minimal, dominai de frica de a nu pierde puterea i tocmai din
aceast cauz au pierdut-o, de fiecare dat. n plus, de ceva vreme,
frica de DNA sau de serviciile secrete nghea sngele n venele
politicienilor, care vor cuta mai mult s-i gseasc forme de
protecie dect s ncerce a aciona firesc, dup planuri sau strategii
necesare: adio viziune, bine public, responsabilitate i chiar
iniiativ!
Economic, lucrurile nu stau mai bine. n recenta i firava mea experien cu
diverse corporaii i bnci, am fost surprins aproape de fiecare dat de
ncremenirea n proiect a majoritii managerilor, de frica aproape
explicit de a inova i de a-i asuma riscul unor astfel de inovaii de care
tot ei spun, altminteri, c este neaprat nevoie. Dar aproape singura
iniiativ de asigurare a profitului este reducerea cheltuielilor. Iar cnd
exist, totui, iniiative, efii prefer, de regul, s vad ce face concurena:
nti s-i asume alii riscul i, pe urm, dac merge, venim i noi. Uneori,
blocarea n rutine, n reete magice care vin din Occident i de
sus cade de-a dreptul n ridicol. ntr-o prezentare care mi s-a cerut de
ctre o foarte mare i respectabil companie, de pild, am fost
admonestat c am folosit nou slide-uri n loc de apte, care este
cum de nu tii!? volumul optim de informaii, dincolo de care
memoria uman nu mai reine esenialul. Mi s fie
Totul se combin i se amplific la nivel social. Sperana moare
ultima, se zice, dar i cnd moare i chiar dac frica nu o omoar, n
orice caz, o paralizeaz. Iar cnd orizontul de ateptri se ngusteaz
dramatic i este tot mai golit de vise de viitor, membrii societii i
caut fiecare salvarea unde cred de cuviin i unde pot: emigrare n
afar sau downshifting nuntru, blazare introvert sau revolt
extravert (la fel de sterile i una, i alta) sau, mai la ndemn,refugiu la
mitul eroului salvator, trecnd prin binecuvntarea mainilor i descntece.
Doar n cele mai fericite cazuri, refugiul este cutat n cultur, ntr-o
creativitate disperat, care sfideaz att economicul, ct i politicul, i care
(iat o raz de speran!) reuete tot mai des. Dar acetia snt oamenii
care deja i-au nfrnt frica.
Nu n ultimul rnd, frica se instaleaz n biologic, este ncorporat i
duce la reacii aproape biologice: muc i fugi sau, pur i simplu,
defulare printr-o agresivitate ecumenic, generalizat i imparial.
Din trafic la televizor i de aici n reelele de socializare, o gsim compact
i explicit pretutindeni, devenind una cu aerul pe care l respirm. Nu cred
c mai este nevoie s insist sau s dau exemple, cci le cunoatem cu
toii.
n ultim instan, generalizat, frica poate deveni o maladie
ontologic n msura n care duce la o atrofiere a sensului: triesc
pentru c snt viu i o fac cu orice pre, chiar dac nu mai tiu de ce.
[...]
NOUA JUSTITIE PENTRU NOUA LUME, noii STAPANI AI TARII si
consolidareanoului SISTEM AL FRICII. De la statul de drept
catre statul (in pozitie) de drepti trecand prin
EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR
Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL
BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de
drept?
NORMALIZAREA ABUZULUI ca modus operandi in statul
procurorilorsau TERORIZAREA CETATENILOR SIMPLI, IN
FORMA CONTINUATA, in numele mincinos al luptei impotriva
coruptiei
Sa-i speriem de mici! TEROAREA STATULUI POLITIENESC
ASUPRA ELEVILOR DE LA LICEUL DIMITRIE BOLINTINEANU.
Grave confuzii, manipulari si contradictii intre Parchet si Politie
CARE AR PUTEA FI SCOPUL SCANDALULUI Dimitrie
Bolintineanu si anchetei cu exces de zel de la Bacalauareat?
ATAC PREMEDITAT LA SCOALA, DETURNAREA AGENDEI
MEDIA sau PROVOCARE si INTIMIDARE SOCIALA?
Statul de drepti al NOILOR PROCURORI STALINISTI, Directia
Nationala a Abuzului si inceputul LICHIDARII LIBERTATII DE
EXPRIMARE. Am ajuns un stat politienesc (video)
NOI GRAVE ABUZURI STALINISTE ALE REGIMULUI BASESCU:
Slujba de Adormirea Maicii Domnului intrerupta in comuna
Suraia! Tarani scosi din biserici pentru a fi interogati de
procurorii DNA, obligatoriu cu mana pe Biblie!
REPUBLICA PROCURORILOR si pericolul pierderii increderii in
democratie
Traian Basescu si revenirea atmosferei anilor bolsevici:
TEROARE SI TUPEU
DOMNIA KNUTULUI PE SPINAREA ROMANULUI sau
STALINISMUL SE INTOARCE. Comisia Europeana cere
RESTRANGEREA LIBERTATII DE EXPRIMARE, iar agentii
propagandisti ai regimului Basescu vor SANCTIONAREA
POPORULUI
REINVIE SECURITATEA, CU ACTE-N REGULA? Sistemul judiciar
romanesc pe cale de a fi subjugat total de noua putere unica, a
SERVICIILOR SECRETE
***
CINE SI CUM MAI CONDUCE ROMANIA? Dinu C. Giurescu,
Daniel Barbu, Bogdan Chirieac despre democratia UE,
salvatorul Gittenstein, justitia DNA si PASALACUL
ROMANIA (VIDEO)
GITENSTEIN VINDE TOT sau cum vor trece Romgaz si
Hidroelectrica in mainile strainilor
Lobbyistul MARK GITENSTEIN si sensul lui PAX
AMERICANA: Ne-am vandut suveranitatea ca sa avem bani
de spagi pentru Occident [VIDEO]
CUM AM SCHIMBAT STAPANUL SOVIETIC CU CEL AMERICAN
De ce ne iubesc americanii? [VIDEO, Realitatea TV]. Ce vrea
WESLEY CLARK de la noi?
Cum functioneaza LOBBY-ul Rosia Montana. COALITIA
CORPORATIILOR AMERICANE si DOMNIA LEGII
George Friedman in Romania: EURO NU, GAZE DE SIST
DA! Romania, PRIZONIERUL INSTITUTIONALIZAT al marilor
imperii
Philip Gordon, emisarul SUA trimis in Bucuresti dupa ce a facut
ORDINE SI DISCIPLINA IN KOSOVO, intervenind pentru
PRESEDINTELE ALES DE AMERICANI
Vanzarea Romaniei catre americani continua, garantat si fatis,
sub guvernul PONTA: WESLEY CLARK seful NATO si al
operatiunilor de bombardare a Serbiei CONSILIER AL
PREMIERULUI (video)
***
Cine ataca statul de drept, democratia si da lovituri de
stat? Parteneriatul TransAtlantic (TTIP) si Parteneriatul
TransPacific (TPP): cum se negociaza NOUA ORDINE
MONDIALA CORPORATISTA si ANTI-DEMORCATICA
Acordul de liber-schimb SUA-Uniunea Europeana: ATACUL
FRONTAL AL CORPORATIILOR IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI A
SUVERANITATII NATIONALE
Ordinea neoliberala SUA-UE: INTREAGA EUROPA AR PUTEA
AJUNGE LA MANA CORPORATIILOR. Santajul despagubirilor
catre RMGC ar putea fi doar un PRECEDENT
GLOBALIZARE ACCELERATA: crearea unei zone de PIATA
LIBERA intre SUA si Uniunea Europeana. Avantaj pentru
multinationale si capital
Cum este SILUITA INDEPENDENTA JUSTITIEI pentru SISTEMUL
BANCAR la indemnul FMI. Unde sunt aparatorii statului de
drept?
Ilie Serbanescu despre SPOLIEREA PIB-ului ROMANIEI de catre
MARILE CORPORATII
Ilie Serbanescu: STAPANUL SI-A DAT ARAMA PE
FATA!/ Neoiobagismul corporate
Confirmat oficial: MULTINATIONALELE DIN ROMANIA,
INEFICIENTE PENTRU ECONOMIE. Si un posibil model
explicativ: CUM FRAUDEAZA CORPORATIILE AFRICA