DOSAR PAG. 8-9 Cu toate cã Ministerul Educaþiei „a uitat ... · PDF...

Cu toate cã Ministerul Educaþiei „a uitat“ de Agenþia de credite,

Banca Mondialã ne învaþã cum sã ajutãmstudenþii sã-ºi plãteascã studiile

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 57 � iulie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

DDOOSSAARR PPAAGG.. 88--99

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 1144--1155

www.scoalaromaneasca.ro

O zi festivãA devenit o tradiþie ca, la finele fiecãrui

an ºcolar, sã se organizeze festivitatea depremiere a personalului din învãþãmântcare se pensioneazã la limitã de vârstã sauanticipat, pentru a cinsti cum se cuvine pecei care au trudit pe ogorul ºcolii.

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1111

BBOOTTOOªªÃÃNNEEAANNÃÃ

Statutul de profesor în UniuneaEuropeanã (II)

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

STRATEGIA EUROPA2020 pentrucreºtere inteligentã,durabilã ºi incluzivã

ÎÎNNVVÃÃÞÞÃÃMMÂÂNNTT PPAAGG.. 1100

TTEEHHNNIICC

Literatura universalã, propusãde SAR pentru predare în ºcoli

Ca urmare a mãsurilor de crizã, puterea de cumpãrare va scãdea cu aproximativ 35%

pag. 3

25

%2

5%

Guvernul vrea sã iaGuvernul

vrea sã iaGuvernul

vrea sã iaGuvernul

vrea sã iaGuvernul

vrea sã ia

ºi din banii de concediuºi din banii

de concediuºi din banii



de concediu

105 candidaþi au fost eliminaþi la prima probã scrisã a examenului deBacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010, proba de limba ºi literaturaromânã. În urma centralizãrii datelor furnizate de inspectoratele ºcolarejudeþene, din totalul de 204.719 de elevi înscriºi, au fost prezenþi 200.079,reprezentând 97,73%. Cei mai mulþi sunt din Bucureºti (18), respectivGalaþi (13) ºi Dolj (11). 4.640 candidaþi nu s-au prezentat (cei mai mulþi înBucureºti - 540, Galaþi - 258 ºi Cluj - 236).

În ceea ce priveºte proba obligatorie a profilului (matematicã sau isto-rie) a examenului de Bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2010, în urmacentralizãrii datelor furnizate de inspectoratele ºcolare judeþene, din

totalul de 205.096 de elevi înscriºi, au fost prezenþi 200.213 (97,61%). Dintotalul elevilor prezenþi, 49 au fost eliminaþi din sãlile de examen din cauzadiverselor tentative de fraudã (cei mai mulþi în Bucureºti - 17). 4.883 can-didaþi nu s-au prezentat (cei mai mulþi în Bucureºti - 463, Galaþi - 304 ºiCluj - 287). 80% dintre candidaþii înscriºi au optat pentru susþinerea probeiscrise la matematicã, iar 20% la istorie.

Prima afiºare a rezultatelor va avea loc duminicã, 4 iulie, pânã la ora16.00. În aceeaºi zi, pe segmentul orar 16.00 - 20.00, vor putea fi depusecontestaþiile. Soluþionarea acestora este prevãzutã în perioada 6 - 7 iulie,iar afiºarea rezultatelor finale are ca termen limitã data de 8 iulie.

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

87,56% dintre candidaþii la admitereaîn liceu au fost repartizaþi la una dintreprimele 3 opþiuni

Ministerul Educaþiei a publicatrapoartele finale ale primei reparti-zãri computerizate a absolvenþilor declasa a VIII-a în învãþãmântul licealde stat. Acestea vor fi afiºate în ºcolilede provenienþã ale elevilor pânã îndata de 3 iulie, iar în unitãþile deînvãþãmânt liceal în care elevii au fostrepartizaþi pânã în data de 5 iulie,inclusiv.

Din 169.873 absolvenþi care audepus opþiuni, au fost repartizaþi168.766. 1.107 de candidaþi, respectiv0.65% din total, nu au putut fi repar-tizaþi, deoarece au completat preapuþine opþiuni în fiºa de admitere.Aceºtia mai au o ºansã la urmãtoarearepartizare, programatã la 12 iulie.

114.895 de candidaþi (68,07%) aufost admiºi la prima opþiune expri-matã, în timp ce numãrul celor repar-tizaþi la una din primele 3 opþiuni afost de 147.806 (87,56%).

Conform rapoartelor statistice,specializãrile care au dominat topulpreferinþelor elevilor au fost econo-mic (Colegiul Economic „Virgil Mad-gearu“) ºi matematicã-informaticã(Colegiul Naþional de InformaticãTudor Vianu“), ambele din Bucureºti.

Liceul fruntaº în clasamentulcelor mai mari medii de admitere esteColegiul Naþional „Sfântul Sava“ dinCapitalã, unde media ultimului admisa fost 9,52. Primele 3 specializãri dinþarã, în ordinea mediei de admitere,sunt „matematicã-informaticã bilingvenglezã“ de la Colegiul Naþional„Sfântul Sava“ din Bucureºti, ColegiulNaþional „Fraþii Buzeºti“ din Craiovaºi Colegiul Naþional „Traian“ dinDrobeta Turnu-Severin.

Ministerul Educaþiei a anunþat cã45 de candidaþi au media 10.00 laadmiterea în liceu, acesta fiind celmai mare numãr de elevi cu note ma-xime de când este aplicabilã repar-tizarea computerizatã, pânã înprezent.

Repartizarea computerizatã laliceu a absolvenþilor de clasa a VIII-apentru anul ºcolar 2010-2011 a avutloc joi, 1 iulie, începând cu ora 15.30,la sediul Ministerului Educaþiei, înprezenþa lui Daniel Funeriu.

Media generalã obþinutã la evalu-area naþionalã constituie unul dintrecriteriile pentru admiterea în învãþã-mântul liceal de stat. Pentru absol-venþii din promoþia 2010, media deadmitere este o medie ponderatã, în care media generalã obþinutã la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a are o pondere de 25%, mediageneralã la evaluarea naþionalã dinclasa a VIII-a are o pondere de 25%,iar media generalã de absolvire aclaselor a V-a - a VIII-a are o ponderede 50%.

Peste 150 de elevi au fost eliminaþi la primele douã probe scrise de la BAC

ÎN MIEZ DE VARÃ,INIMA GENEROASÃ ACOLEGULUI NOSTRU,PREªEDINTE EXECUTIVAL S.I.P. GALAÞI ªIVICEPREªEDINTE ALF.E.N., PROFESORVALERIU DICULESCU, AÎNCETAT SÃ MAI BATÃ.

A PLECAT MULT PREADEVREME, LÃSÂNDÎN URMÃ CÂNTECE

NECÂNTATE, VERSURI NESCRISE.

I S-A DAT ÞÃRÂNÃ RECEÎN LOCUL SUFLETULUIPLIN DE CÃLDURÃ ªIOMENIE.

O INIMÃ GENEROASÃS-A OPRIT, UN SUFLETMARE A PLECAT DINTRE NOI.

CEL CARE PÂNÃ ÎNULTIMA CLIPÃ S-A LUP-TAT PENTRU APÃRAREADREPTURILOR

COLEGILOR, A TRECUT ÎNTR-O LUMEMAI BUNÃ.

PRIN DISPARIÞIA LUI,VALI DICULESCU ALÃSAT ÎN MIªCAREASINDICALÃ UN GOLIMENS CE NU VA PUTEAFI ACOPERITNICIODATÃ.

OM AL DREPTÃÞII ªI ALADEVÃRULUI,CREZÂND PÂNÃ LACAPÃT ÎN IDEALURILESINDICALE, NEAª-TEPTÂND NICIODATÃMULÞUMIRI SAU RE-COMPENSE, DEªI LE-ARFI MERITAT CU PRISO-SINÞÃ, A FOST ªI VARÃMÂNE UN MODELPENTRU NOI TOÞI.

DUMNEZEU SÃ-I ADUCÃLINIªTEA PE CARE NU AAVUT-O NICIODATÃ PEPÃMÂNT!

IN MEMORIAM…

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

iu l ie 2010

Cu toate cã la ora actualã încã nupoate fi aplicatã, prevederea privindreducerea salariilor cu 25% pentru toþibugetarii este constituþionalã. Cel pu-þin aºa a decis Curtea Constituþionalã.Totuºi, pânã la ora actualã, aceastã legenu se aplicã deoarece judecãtorii auretrimis actul normativ la Parlamentpentru rescrierea unor articole care arfi neconstituþionale. Astfel, pânã cândParlamentul nu pune tot textul legii înconcordanþã cu legea supremã, dimi-

nuarea cu 25% a salariilor nu poate fipusã în practicã.

Cu toate cã legea nu este publi-catã în Monitorul Oficial, Guvernulînsã a trimis deja în teritoriu infor-mãri care prevãd reducerile. Maimult, încãlcând normele în vigoare,Executivul încearcã sã diminueze ºiindemnizaþia de concediu cu 25% pelunile iulie ºi august.

Federaþia Educaþiei Naþionale afost singura organizaþie care a luat

poziþie ºi a cerut public Guvernului sãnu se atingã de banii pentru con-cediu. Federaþia Educaþiei Naþionalea solicitat Guvernului sã eliberezefondurile necesare plãþii concediuluide odihnã pentru angajaþii din învã-þãmânt ºi sã intervinã pentru a stopaabuzurile din aceastã perioadã aleautoritãþilor locale. „Primim în fieca-re zi sute de plângeri ale membrilorde sindicat, prin care ni se semnalea-zã cã nu primesc indemnizaþiile de

concediu. În condiþiile în care Exe-cutivul a decis sã amâne plata indem-nizaþiilor pânã când legea de dimi-nuare a salariilor va fi publicatã înMonitorul Oficial, sindicatele afiliateFEN vor deschide procese la nivel ju-deþean pentru recuperarea dreptu-rilor salariale diminuate cu 25%. Þi-nem sã precizãm cã indemnizaþia tre-buie calculatã în funcþie de salariulavut pânã la solicitarea intrãrii înconcediu, ºi nu în funcþie de salariuldiminuat cu 25%. Este încã un atac alGuvernului României la adresa sala-riaþilor din învãþãmânt, care îºi vãdîncã o datã veniturile diminuate.Considerãm cã Executivul, prin toatedeciziile luate în ultima perioadã, alovit direct în viitorul României, dis-trugând ºi ultima speranþã de creºte-re a calitãþii în sistemul educaþional ºide realizare a unei reforme autentice.Deja avem semnale cã tot mai multecadre didactice vor sã pãrãseascã sis-temul ºi sã se îndrepte spre alte do-menii de activitate“, a declarat Con-stantin Ciosu, preºedinte FEN.

Menþionãm cã prin mãrireaTVA-ului la 24%, corelatã cu dimi-nuarea veniturilor cu 25%, putereade cumpãrare va scãdea cu aproxi-mativ 35%.

Trebuie spus cã, în ceea ce pri-veºte diminuarea salariilor cu 25%,organizaþia Internaþionalã a Muncii acondamnat aceastã decizie a Executi-vului, adoptând ºi o rezoluþie împo-triva Guvernului României. Potrivitunui comunicat al CNS Cartel Alfa,delegaþia care a reprezentat Confede-raþia Naþionalã Sindicalã „CartelAFLA“ la a 99-a Conferinþã a Organi-zaþiei Internaþionale a Muncii a pro-pus adoptarea unei rezoluþii ce pri-veºte România ºi care se referã laceea ce Confederaþia Naþionalã Sin-dicalã „Cartel ALFA“, susþinutã ºi decelelate Confederaþii Sindicale dinRomânia, participante la Conferinþã,considerã cã reprezintã o încãlcaregravã a drepturilor lucrãtorilor.

Rezoluþia a fost redactatã în cola-borare cu juriºtii belgieni ºi a fostadoptatã de Conferinþa OrganizaþieiInternaþionale a Muncii. În aceastãrezoluþie se aratã: „Criza economicãdin România nu poate fi utilizatã capretext pentru reducerea salariilorlucrãtorilor cu 25%, dar nici a altorprevederi sociale. Toate aceste redu-ceri reprezintã o gravã încãlcare a con-venþiilor internaþionale de muncã, aCodului Muncii ºi a documentelorOrganizaþiei Internaþionale a Munciipe care România le-a semnat. Neopunem ferm acestor practici care în-

calcã drepturile fundamentale ale lu-crãtorilor ºi afecteazã pacea socialã,condiþii obligatorii pentru un stat,care trebuie sã facã faþã provocãrilorcrizei economice“.

Aceastã rezoluþie aprobatã, coro-boratã cu o plângere depusã în tim-pul Conferinþei, împotriva Guvernu-lui României, de cãtre CNS „CartelALFA“ împreunã cu reprezentanþiiConfederaþiilor participante la Con-ferinþa OIM, în care autoritãþile suntacuzate cã au încãlcat prevederileConvenþiei 95, privind protecþia sa-lariilor, vor face ca, începând din2011, România sã figureze pe listacazurilor speciale ale OrganizaþieiInternaþionale a Muncii.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

ºi din banii de concediu

Guvernul vrea sã ia

Ca urmare a mãsurilor de crizã, puterea de cumpãrare va scãdea cu aproximativ 35%

25%Cum se calculeazãconcediile Potrivit reglementãrilor în vigoare,indemnizaþia de concediu se cal-culeazã potrivit OG 10/2008, art.23, pe care îl redãm mai jos.Art. 23. - (1) Personalul contractualdin sectorul bugetar are dreptul înfiecare an calendaristic la un con-cediu de odihnã ºi la alte concedii,în condiþiile legii. (2) Durata minimã a concediului deodihnã este de 21 de zile lucrãtoa-re pe an. (3) La determinarea indemnizaþieide concediu de odihnã se vor lua încalcul, pe lângã salariul de bazã, ºisporurile de care beneficiazã,potrivit legii. (4) Concediul de odihnã se efec-tueazã în fiecare an. În cazul încare, din motive justificate, perso-nalul contractual din sectorul buge-tar nu a putut efectua concediul deodihnã la care avea dreptul într-unan calendaristic, cu acordul per-soanei în cauzã, angajatorul esteobligat sã acorde concediul pânãla sfârºitul anului urmãtor. (5) Compensarea în bani a con-cediului de odihnã neefectuat estepermisã numai în cazul încetãriiraporturilor juridice de muncã. (6) Celelalte prevederi din HotãrâreaGuvernului nr. 250/1992 privindconcediul de odihnã ºi alte concediiale salariaþilor din administraþiapublicã, din regiile autonome cuspecific deosebit ºi din unitãþile bu-getare, republicatã, cu modificãrileulterioare, rãmân în vigoare. (7) Indemnizaþia de concediu deodihnã se plãteºte de cãtre angaja-tor cu cel puþin 5 zile lucrãtoareînainte de plecarea în concediu.

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã4


Un nou scandal legat de salari-zarea profesorilor stã sã izbucneascã înºcolile din Galaþi. Zeci de directori audispus contabililor sã le reþinã dascã-lilor din salariile pe luna mai sumele pecare aceºtia le primiserã în lunile ian-uarie ºi februarie drept majorãri salar-iale prevãzute de legea 221/2008.

Unii au ales sã le reþinã în douãrate, dar au fost ºi care au ajuns laºase rate. ªi mai grav este cã le-aureþinut aceste sume fãrã sã le spunã ºifãrã sã le cearã acordul, aºa cumprevede Codul Muncii.

Furtunã în sindicat!Liderii de sindicat au sãrit ca arºi

la auzul acestei veºti. „Nu se poate, este o ilegalitate.

ªcolile au plãtit aceste sume în urmaunor decizii ale instanþelor judecã-toreºti. A anula peste noapte acestedecizii, mie mi se pare o ilegalitate,dar acum, sã le reþii ºi banii pe carei-ai dat perfect legal, este deja abuz înserviciu. Îi vom da în judecatã peaceºti directori“, spune preºedinteleexecutiv al Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi, ValeriuDiculescu.

Cel mai recent caz este cel al ªco-lii Gimnaziale nr. 3 din Galaþi, unde35 de profesori s-au trezit cu salariimai mici în luna mai.

„Pe fluturaºul de salariu m-amtrezit cu un «minus» în dreptul cã-ruia scria «reþineri legea 221/2088».Nu am fost informatã, nu ºtiu de cene-a oprit, nu ºtim cât ne-a oprit. Sevehiculeazã tot felul de zvonuri, cã nise vor opri sumele datorate în ºaserate. Noi suntem hotãrâþi sã-l acþio-nãm în judecatã pe domnul director“,spune liderul de sindicat din ªcoala3, Mioara Creþu.

Directorul ºcolii, Iuliu Tudora-che, vizibil deranjat pentru cã l-amcontactat în aceastã problemã, a în-cercat mai întâi sã ne trimitã „laplimbare“. „Sunt în maºinã, nu vãaud, reveniþi peste câteva ore. Amtreabã“, ne-a spus sec directorul.Dupã câteva momente a decis însã sãne rãspundã la întrebãri. Atât cât aºtiut sã ne rãspundã, pentru cã separe cã nu ºtia mare lucru.

„Existã o lege pe care noi trebuiesã o respectãm“, ne-a spus IuliuTudorache. Apoi a revenit ºi a pre-cizat: „Este la ordinul ministrului.Care ordin? Nu ºtiu, cã sunt atâteaordine, de unde sã le ºtiu pe toate pede rost“, s-a rãstit directorul.

Într-un final, directorul ºcolii aadoptat tactica celui depãºit de situ-aþie: „Alo, alo, nu vã mai aud...“!

De altfel, imaginea acestuia nueste deloc bunã în rândul colegilor decancelarie. Numit clar pe criterii po-litice, Iuliu Tudorache a venit direc-tor acum ºase luni de la ªcoala 24, cutoate cã nu avea catedrã la ªcoala 3.

Preºedintele executiv al Sindica-tului Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi spune cã directorii de ºcoli ar fiputut sã obþinã aceºti bani de la pro-fesori dându-i în judecatã. „Doar cu odecizie definitivã ºi irevocabilã pot sãle ia dascãlilor banii înapoi, nu aºacum vor ei“, a mai spus Diculescu.

Traseul majorãrilor salariale

În ultimele luni Tribunalul a datcâºtig de cauzã Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar. Sentinþeleau fost atacate cu recurs, dar pierdutede cele mai multe ori. Ca urmare,sentinþele au rãmas definitive ºi ire-vocabile. SIP a cerut punerea lor în

aplicare, dar cele mai multe ºcolile-au pus doar timp de douã luni (ia-nuarie ºi februarie). Apoi, fãrã nicioexplicaþie a sistat plata majorãrilorsalariale. Sindicatele spun cã aceastaeste o infracþiune ºi se pedepseºte cuînchisoare între 3-6 luni sau cuamendã penalã.

Universitatea Spiru Haret,veºnica problemã!

ªi la ªcoala Gimnazialã nr. 25 dinGalaþi au apãrut ceva probleme sala-riale. Cinci învãþãtori de aici, care auabsolvit în 2009 cursurile Facultãþiide Sociologie ºi Psihologie din cadrulUniversitãþii Spiru Haret, au ceruttoamna trecutã angajatorului sã fieîncadraþi în grade didactice superioa-re, respectiv profesor I sau II. Con-siliul de Administraþie al ºcolii a fostde acord cu aceste „promovãri“ ºicontabilitatea a umblat imediat la sa-lariile celor cinci dascãli.

În aceste condiþii, salariile lor lu-nare au crescut cu sume curpinseîntre 160 ºi 250 de lei ºi toate lucru-rile pãreau sã decurgã normal.

Foc ºi parã pe Minister ºi pe Universitate!

Minunea a durat doar câteva lunipentru cã Ministerul Educaþiei atrimis în judeþe o hotãrâre potrivitcãreia toþi cei care au absolvit spe-cializarea Psihologie la „Spiru Haret“

trebuie sã revinã la salariile ante-rioare ºi, în plus, sã restituie ºisumele primite pânã acum.

„Am de dat înapoi 15 milioane delei (n.r.- lei vechi), de nouã luni decând primesc aceºti bani. Supãrareamea nu este pe cei de la ºcoalã, carene-au înþeles ºi ne vor reþine sumele

în rate, ci pe ARACIS (Agenþia Româ-nã de Asigurare a Calitãþii în Învãþã-mântul Superior) ºi pe MinisterulEducaþiei, care au permis Universi-tãþii sã mai funcþioneze“, spune MariaRadu, un dintre învãþãtoarele de laªcoala 25 aflatã în situaþia aceasta.

„Mie îmi reþin banii retroactiv,pentru perioada septembrie 2009 -mai 2010, cu toate cã atunci aveam,de la inspectorul ºcolar general, oadeverinþã prin care beneficiam deaceste drepturi bãneºti“, a declaratliderul de sindicat din ªcoala „PetruRareº“, Catia Grosu, aflatã ºi ea înaceeaºi situaþie.

Directoarea ºcolii, Cornelia Zãi-nescu spune cã nu face altceva decâtsã respecte o decizie a MinisteruluiEducaþiei, dar cã este partea profeso-rilor în cauzã.

„Pe de altã parte, am sesizat oserie de nemulþumiri în rândul profe-sorilor care au absolvit o facultate lazi. Se simt nedreptãþiþi. De fapt, este

o problemã legislativã pentru cã aºaeste legea: profesorii sunt încadraþi lanumãr de ore, iar învãþãtorii suntîncadraþi pe post“, spune CorneliaZãinescu.

Ameninþãri cu judecataSindicatul Învãþãmântului Preu-

niversitar Galaþi condamnã acestereþineri, pe care le considerã abuziveºi ameninþã cã-i va da în judecatã petoþi directorii care opereazã astfel dereþineri.

„Majorãrile s-au acordat cu acor-dul ambelor pãrþi, ºi reducerile tre-buie aplicate la fel. Ministerul trebuiesã facã dovada cã acele sume au fostacordate ilegal ºi trebuie sã dea înjudecatã profesorii. Abia atunci cândare la mânã o decizie a instanþelor dejudecatã poate sã le reþinã oamenilorbanii“, spune liderul SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Ga-laþi, Valeriu Diculescu.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Profesorii gãlãþeni sunt arºi la buzunare

din toate poziþiile!

Soluþii de crizã

Dupã ce au rãmas fãrã majorãrile salariale de37%, o parte din directorii de ºcoli din Galaþi începsã-i oblige pe salariaþi sã dea ºi banii înapoi. Mai

mult, la o ºcoalã gimnazialã directorul le-a reþinutangajaþilor majorãrile acordate pe baza unordiplome de sociologie-psihologie obþinute la

Universitatea Spiru Haret. Sindicaliºtii spun cã seîncalcã legislaþia în vigoare ºi au pregãtit dejachemãrile în instanþã pentru directori.

Valeriu Diculescu

Catia Grosu

Mioara Creþu

iu l ie 2010

Pentru o informare cât mai co-rectã a cititorilor revistei „ ªcoala ro-mâneascã“, publicãm încã o datã ar-ticolul referitor la amendamenteleFEN propuse ºi acceptate de cãtremembrii Comisiei de Învãþãmânt dincadrul Camerei Deputaþilor. Menþio-nãm cã informaþiile referitoare la ar-ticolele susþinute de FEN apãrute înnumãrul trecut sunt eronate. „Apro-barea amendamentelor propuse deFEN vine sã dovedeascã încã o datãcã scopul nostru este apãrarea drep-turilor membrilor de sindicat pe careîi reprezentãm. Considerãm cã ceamai mare realizare a federaþiei noas-tre a fost acceptarea ºi susþinereapropunerii de pãstrare a titularizãriila nivelul sistemului ºi posibilitateatitularizãrii suplinitorilor care auobþinut cel puþin nota 7.00 la concursîn ultimii trei ani. Aceste rezultate sedatoreazã ºi faptului cã reprezentan-tul FEN a participat la absolut toateºedinþele comisiei, deºi uneori aces-tea au durat 13-14 ore“, a declaratConstantin Ciosu, preºedinte FEN.

În continuare puteþi citi articolelemodificate ca urmare a propunerilorFEN, precum ºi link-urile cu înregis-trãrile audio-video din cadrul comisiei.

� Art. 59. –(4) Elevii ºi profe-sorii din învãþãmântul public ºi dinînvãþãmântul obligatoriu privatacreditat/autorizat beneficiazã demanuale ºcolare gratuite, atât pentruînvãþãmântul în limba românã, cât ºipentru cel în limbile minoritãþilor, încondiþiile legii.• Propunere FEN - vezi site Camera

Deputaþilor:• http://www.cdep.ro/co/sedinte.

video?idc=9&cam=2&an=2010• ziua: Joi 06-05-2010, ora: 02:29:13

� Art. 86. – (1) Unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar cu per-

sonalitate juridicã sunt conduse deconsiliile de administraþie ºi dedirectori, ajutaþi, dupã caz, de direc-tori adjuncþi. În exercitarea atribuþi-ilor ce le revin, consiliile de adminis-traþie ºi directorii conlucreazã cuconsiliul profesoral ºi cu comitetulde pãrinþi.

(2) În unitãþile de învãþãmântcare au numai funcþia de director,consiliul de administraþie este formatdin 9 membri, iar în unitãþile de în-vãþãmânt care au ºi funcþia de direc-tor adjunct, consiliul de adminis-traþie este format din 13 membri.

(3) Consiliul de administraþieeste organul de conducere al unitãþiide învãþãmânt ºi este format, în învã-þãmântul public, din: 50% membricadre didactice alese de cãtre perso-nalul didactic al ºcolii, 50% reprezen-tanþi ai pãrinþilor ºi ai consiliuluilocal, în procente egale de câte 25%fiecare, aleºi de cãtre consiliul repre-zentativ al pãrinþilor, respectiv auto-ritãþile administraþiei publice localeºi care nu pot fi cadre didactice înunitatea ºcolarã respectivã.

Directorul este membru de dreptal consiliului de administraþie. Direc-torul adjunct este membru de dreptal consiliului de administraþie în cotade 50% a cadrelor didactice din uni-tatea de învãþãmânt respectivã. Laºedinþele consiliului de administraþieparticipã reprezentanþii sindicatelordin unitatea de învãþãmânt ºi unreprezentant al elevilor, cu statut deobservatori.

� Art. 96. – (1) Finanþareacomplementarã se asigurã din sume-le defalcate din unele venituri alebugetului de stat, prin bugetele localeale unitãþilor administrativ-teritori-ale de care aparþin unitãþile de învã-þãmânt preuniversitar public, excep-

þie fãcând liceele care se finanþeazãprin bugetele consiliilor judeþene,respectiv bugetele consiliilor localeale sectoarelor municipiului Bucu-reºti.

(2) Finanþarea complementarãcuprinde urmãtoarele categorii decheltuieli:

a) investiþii, reparaþii capitale,consolidãri;

b) subvenþii pentru internate ºicantine;

c) cheltuieli pentru evaluareaperiodicã a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;e) cheltuieli pentru transportul

elevilor, conform prevederilor art. 74alin. (1);

f) cheltuieli pentru naveta ca-drelor didactice, conform legii;

g) cheltuieli pentru examinareamedicalã obligatorie periodicã a sa-lariaþilor din învãþãmântul preuni-versitar, cu excepþia celor care, potri-vit legii, se efectueazã gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuriºcolare ºi activitãþi educative extra-ºcolare organizate în cadrul sistemu-lui de învãþãmânt.• Propunere FEN - vezi site Camera


video?idc=9&cam=2&an=2010• ziua: Vineri 07-05-2010, ora:

07:25:56

� Art. 234. – (1) Personalul di-dactic titular în sistemul de învãþã-mânt preuniversitar, la data intrãriiîn vigoare a prezentei legi, îºi pãstrea-zã dreptul dobândit la concursul na-þional unic de titularizare.

(2) În condiþiile intrãrii în re-strângere de activitate, cadrele didac-tice titulare în sistemul de învãþãmântpreuniversitar beneficiazã de soluþio-narea restrângerii de activitate prin:

a) transferul consimþit întreunitãþile de învãþãmânt preuniversi-tar;

b) repartizarea pe posturi/cate-dre vacante, coordonatã de inspec-toratul ºcolar judeþean/Inspectoratulªcolar al Municipiului Bucureºti,conform metodologiei elaborate deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului, pânã la data de15 noiembrie a fiecãrui an.

(3) Prin restrângere de activitatese înþelege:

a) situaþia în care postul/normadidacticã nu se încadreazã în sis-temul de normare privind efectivelede preºcolari ºi elevi prevãzute delege;

b) situaþia în care se constatãdiminuarea numãrului de ore, subnivelul unei jumãtãþi de normã fãrãposibilitate de completare în aceeaºiunitate sau într-o unitate de învãþã-mânt apropiatã.

� Art. 235. – Cadrele didacticenetitulare calificate care au participatla concursul naþional unic de titu-larizare în ultimii 3 ani, anterioriintrãrii în vigoare a prezentei legi,care au obþinut cel puþin nota 7 ºi auocupat un post/catedrã devin titulariai ºcolii respective dacã:

a) se certificã viabilitatea postu-lui/catedrei;

b) consiliul de administraþie alºcolii respective este de acord.• Propunere FEN-vezi site Camera

Deputatilor:• http://www.cdep.ro/co/sedinte.


� Art. 239. – (1) Funcþia de di-rector ºi de director adjunct se ocupãprin concurs public de cãtre cadre di-dactice titulare membre ale corpului

naþional de experþi în managementeducaþional.

(2) Concursul pentru ocupareafuncþiilor de director sau de directoradjunct se organizeazã de unitatea deînvãþãmânt, prin consiliul de admi-nistraþie.

(3) În urma promovãrii concur-sului, directorul încheie contract deperformanþã cu primarul/primarulde sector al unitãþii administrativ-te-ritoriale, respectiv preºedintele con-siliului judeþean pe raza cãreia se aflãunitatea de învãþãmânt.

(4) Directorul ºi directorul-ad-junct din unitãþile de învãþãmântpreuniversitar nu pot avea funcþii deconducere în cadrul unui partidpolitic pe perioada exercitãrii man-datului.

� Art. 245. – (6) În învãþãmân-tul primar, orele de educaþie fizicãprevãzute în planurile de învãþãmântsunt predate de profesori cu studiisuperioare de specialitate.

� Art. 250. – (3) În situaþiadesfiinþãrii unei unitãþi de învãþã-mânt, salariaþii disponibilizaþi pri-mesc salarii compensatorii, conformlegii.• Propunere FEN - vezi site Camera



� Art. 328. – (1) Personalul di-dactic din învãþãmântul preuniversi-tar, care a devenit titular al sistemu-lui naþional de învãþãmânt prinrepartiþie guvernamentalã sau prinorice altã formã legalã, beneficiazã deaceleaºi drepturi ca ºi personalul di-dactic devenit titular prin concursulnaþional de titularizare.

Amendamente F.E.N. acceptatela Legea Educaþiei Naþionale

ªCOALAromâneascqopinii6


„Dupã lupte seculare, care durarãmai bine de... „ 30 de ani, pe „frontu-rile“ învãþãmântului românesc, voiîncerca sã „radiografiez“ cu „niþicã“ironie ºi umor sistemul „prioritatenaþionalã“.

Cu nostalgia fireascã a unui omîndrãgostit de profesie, aº cuteza sãafirm (cu riscul de a fi considerat co-munist!), cã am avut un învãþãmântbun, de calitate, înainte de eveni-mentele din 1989.

Elevii cu dragoste de carte au re-uºit sã facã studii superioare, chiardacã erau... „prãvale baba“ (venitu-rile bieþilor þãrani se ridicau la 0,75lei/zi de muncã), cu bursele de studiidin care îºi puteau plãti cartela demasã, cazarea în cãmine (asiguratã,fãrã „ºpagã“). Sigur, ºi pe atunci erau„piloºi“, copii de granguri ai unora dela partid, dar aceºtia erau „pitulaþi“ ºinu fãceau caz de rang, avere.

Examenele de absolvire ºi cele debacalaureat erau „în toatã putereacuvântului“, cerându-se carte, eraselecþie, în urma cãreia numãrulnereuºiþilor, la unele facultãþi, era deordinul sutelor, miilor.

Astãzi, la „faculta din pãpuºoi“ îþitrebuie doar „þãdula“ de la Bac. Nicilistele de la admitere nu erau aceleaºicu cele de la absolvire. Vreo jumãtatese pierdeau pe drum. Dar, tot astãzi,se zice cã la unele facultãþi terminãmai mulþi decât cei înscriºi...

ªcolile de la þarã, în ciuda „condi-þiilor vitrege“ aveau învãþãtori, das-cãli adevãraþi „apostoli“. Ei fãceau detoate. Corul ºcolii ºi al satului, serbãriºcolare, iar, mai târziu, munci agri-cole ºi... „Cântarea României“. Þinu-ta dascãlului ºi a elevului era una de-centã ºi nu se apela la CASELE DEMODÃ de „firmã“.

Nostalgie?Dupã Revoluþie, toatã tagma

dãscãleascã a visat la mai bine, cevagen „occidental“. În numele dreptãþii,trebuie recunoscut cã s-au moder-nizat multe ºcoli, s-au dotat cu apara-turã, s-a cãutat „zdrobul de maibine“. Dar, din pãcate, s-au introdusîn sistem idei, concepte care nu s-aupliat pe realitatea învãþãmântuluiromânesc. A apãrut un „limbaj delemn“ care a invadat psihopedagogia.Rog a nu fi acuzat cã sunt împotrivaneologismelor(... totul e OK, iar de nue, „naºpa“!), dar ºtiu încã bine, arti-colul lui Titu Maiorescu - Beþia decuvinte.

Peste tot au rãsãrit... universitãþichiar ºi la... „Afumaþii din vale“. Bine!„E bine, bine... e foarte bine!“, darunde, cine ºi cum predã?! ªi, tot de laTitu Maiorescu, „cetire“... „Teoriaformelor fãrã fond“, actualã ºi-n pre-zent.

Mai marii þãrii, în campaniileelectorale, fluturã steaguri, se „jurã“cã vor acorda învãþãmântului pro-cente mai mari din PIB. „Hiperbole“,

dupã alegeri se uitã sistemul priori-tar, care trebuie sã „cerºeascã“, sã sejudece pentru drepturile obþinuteprin legi.

Legile pentru învãþãmânt au,uneori, o viaþã efemerã, de fluture.Ele s-au nãscocit ºi au murit înaintede a se naºte.

De ce oare oamenii ºcolii intrã înposesia unor drepturi numai dupãniºte procese sindicale, ameninþãri,greve?! Este o întrebare la care cine-va ar trebui sã rãspundã. De-a lungulbãtãliilor sindicale s-au obþinutsume, care au fost abuziv reþinu-te/neacordate. Oare legea este numaiteoreticã ºi nu ºi aplicabilã?! De ce ceicare o încalcã chiar de la vârfulpiramidei nu sunt pedepsiþi ?! Nu,pentru cã ei sunt „mari ºi tari“ într-olegislaturã... douã... ºi, doamne fe-reºte de mai multe.

În perioada post revoluþionarã,pe la conducerea ministerului învãþã-mântului(numele s-a tot schimbat)s-au perindat ºi-au meºterit la Re-formã mulþi miniºtri în funcþie de lapartidul de la actul Guvernãrii. „Ju-cãreaua“, reforma a fost uneori stri-catã ºi s-a reparat, dar a funcþionat cuniºte „baterii uzate“. Elevul, cu toatedrepturile consfinþite de normele UE,a fost folosit pe post de cobai. El a cu-noscut CAPACITATE, TEZE CU SU-BIECT UNIC, ABSOLVIRE, iar lice-anul „BAC“ cu sute de variante afi-ºate pe NET (...ori în piaþa publicã, cala Sibiu, cândva). Copiatul este încãîn floare. Se folosesc „mijloace mo-derne“, gen „fiþuicã micºoratã la xe-rox“, telefonul mobil, ...ori „scrieþiorice, numai scrieþi“. Pe la diverseposturi TV s-a fãcut „mult zgomotpentru nimic“.

Ne amintim de „Scandalul manu-alelor alternative“, de „Programesupraîncãrcate“, de „Orele de sport“,... de REDUCEREA NUMÃRULUIDE DASCÃLI...“Onor ministerul“ atrasat „cifre de plan“ ºi, peste tot, setaie.

Directorii de ºcoli, aleºi în urmaconcursurilor, au rezistat atât câtpartidul lor era la putere. Când „ainoºtri ca brazii“ au cãzut, au fostschimbaþi, cu toate cã, unii erau buniºi iubiþi de colectiv.

Mai pe la începuturile „învãþã-mântului modern“, „ungerea“ direc-torilor amintea de Înalta Poartã oto-manã. ªi tot pe atunci au fost primiþiîn învãþãmânt ingineri agronomi,metalurgiºti, ofiþeri... disponibilizaþi.Din nou întrebare retoricã. În vre-mea cea „roºie“, dascãlul ar fi pututocupa un post în vreun birou la CAP,Armatã, Combinat ?!

La acest capitol nu mai sunt nos-talgic.

O gãselniþã, modernã desigur,este puncþiada. Eºti dascãl bun, dacãai un „dosar beton“ cu tot felul de„belete“, chiar dacã la clasã, nu ai

note suficiente, tezele sunt trecute înultima zi, iar predarea...sã nu întrebcaietele de clasã. Referatul se ia depe NET printr-o simplã apãsare abutonului calculatorului, iar „porto-foliul“ merge ºi... în ciclul primar,mâine poimâine ºi cei de la „grãdy“.Dosarele personale trebuie sã fie cât„balenele“ ºi, dacã se poate, în zecide volume ... un fel de „roman flu-viu“.

Sigur, învãþãmântul trebuie sã sesincronizeze. Nu mai sunt pe vremealui „tata Lazãr“. Nu mai putem folosisocotitoarea, ori abacul. Analfabetulde mâine nu mai este cel care nu maiºtie sã citeascã, ci cel care numânuieºte calculatorul, ori nu ºtie sãfoloseascã aparatele moderne. Ade-vãruri de netãgãduit!

Ca dascãl de limba românã nuvrreau sã accept cã elevul modern nuva mai gusta farmecul literaturii,necerându-i-se versuri ori citate, dinmarii clasici. „Pãlãriile gânditoare“vor înlocui verbul „a citi“?

Am militat o viaþã pentru elimi-narea „comentariilor“ de multe pagi-ni pe care elevii trebuiau sã le memo-reze „adliteram“. Dar puþinticã me-morare a vreunui vers, o vorbã de

„ºagã“ de la Marele Humuleºtean, nuar „dãuna“ sãnãtãþii mintale!

Salutãm ideea de creativitate,opinia elevului, „scuturarea“ noþiu-nilor teoretice de limbã! În lumeamileniului trei nu vreau sã cred cã seva auzi „SOS - Cartea!“. Doamne fe-reºte! Lecþiile în care am utilizatcartea sonorã au avut prizã la clasã.Dar un concurs gen „Cine ºtie maimulte poezii...“ nu ar putea rivalizacu „WINNERS“, „SMART“, „CAN-GURUL“ (mai nou ºi cu diminutiv„CÃNGURELUL“...)?!

Concursurile citate - ºi lista e mailungã - sunt sub semnul noului. Bine,noul trebuie cultivat, încurajat, dar înele se aflã ºi ceva comercial, costãvreo 120-140 de... lei. Diploma sepoate decupa din culegere.

M-am întrebat de ce „dicþionarulonomastic“ al concursurilor de astãziapeleazã la numele „animãluþului“din îndepãrtata Australie? „Cangu-rul“, ...“Cãngurelul“, ºi, ...de ce nu ºiderivatele feminine, „cãnguriþa“,ori... „Cãnguroaia“. O sugestie „dem-nã“ de a fi bãgat în seamã!

Sub semnul frumosului ºi alpracticului stã „± POEZIE“. Înþeleap-tã alegere o ºtiinþã ºi, o artã ºi, poate,

punctul comun în care poezia se în-tâlneºte cu geometria. Visul lui IonBarbu, poetul ºi al lui Dan Barbalian,matematicianul.

Editurile apãrute ca „ciperciledupã ploaie“, aruncã pe piaþã tot felulde culegeri, dupã orice „adiere“ din-spre Minister. Unele se intituleazã„NOTA 10“ ºi cine nu se lasã ispitit demarea notã. În gimnaziu ºi liceu, no-tele mai mici de 10 au devenit „deocarã“. O formulã de calcul pentru aasigura admiterea trebuie sã cu-prindã ºi 10.

ªtiut este cã existã sintagma„ELEV-PROBLEMÃ“, la care se poa-te adãuga „PÃRINTE - PROBLEMÃ“,...ºi în acelaºi stil „DASCÃL - PRO-BLEMÃ“, ...ºi în acelaºi stil „INSPEC-TOR - PROBLEMÃ“ ºi pânã la „MI-NISTRU - PROBLEMÃ“. Cine suntei?! Deschideþi televizorul, or ziarele„can-can“ ºi veþi vedea „incredibil,dar adevãrat“!

Învãþãmântul românesc are ne-voie de tratamente, de o REFORMÃVINDICATIVÃ!

�� PP RR OO FF EE SS OO RR II OO AA NN --NN II CC OO LL EE AA CC EE NN DD AA ,, ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II --VVII II II

„„RR OO MM UU LL LLAA DD EE AA ““OO RR AA VV II ÞÞ AA ,, JJ UU DD EE ÞÞ UU LL CC AA RR AA ºº SS EE VV EE RR II NN

„„OOCCHHEEAADDEE““ prin sistemul „prioritate naþionalã“(...dar numai în „campaniile electorale“...)

ªCOALAromâneascq opinii 7

iu l ie 2010

Activitatea educativã ºcolarã ºiextraºcolarã reprezintã un echivalental educaþiei formale în perspectivadezvoltãrii personalitãþii elevului ºi aintegrãrii lui în societate. Expe-rienþele înregistrate în domeniulactivitãþii educative ºcolare ºi extra-ºcolare, la nivelul claselor de gimna-ziu, justificã contribuþia activitãþilorcomplementare în dezvoltarea per-sonalitãþii tinerilor. Implicarea elevi-lor ºi a cadrelor didactice în activi-tatea educativã, programe ºi proiecteeducaþionale, alãturi de parteneriieducaþionali, de pãrinþi, de societateacivilã, media ºi comunitate, reprezin-tã posibilitãþi reale de stimulare a im-plicãrii în promovarea valorilor ºi aprincipiilor etice: respectarea dreptu-rilor omului, toleranþa, pacea, cetãþe-nia activã. Proiectarea activitãþilorextraºcolare pentru un an de studiuare un caracter de provizorat, deoa-rece ideile imprevizibile ale elevilorpot extinde domeniile de participareactivã ale acestora. Câteva activitãþiºcolare ºi extraºcolare din perioada2007-2009 desfãºurate de un grupde elevi ºi profesori ai ºcolii noastres-au dovedit adaptate la caracteruldinamic al societãþii prezente. Pro-gramul „Noi în Europa“ este un pro-gram educaþional al Junior Achieve-ment Romania care exploreazã me-diul de afaceri european, felul în carediversitatea resurselor ºi locaþiilorafecteazã indivizii ºi firmele, gene-rând interdependenþa þãrilor. Elevii

deprind abilitãþi ºi concepte specificemediului de afaceri ºi economiei ºiînþeleg nevoia de a coopera pentru afolosi resursele cât mai eficient. Pro-gramul contribuie ºi la o mai bunãcunoaºtere a economiei europene ºila o înþelegere a cum se iau deciziileîntr-o afacere. Activitãþile realizate încadrul acestui program au permiselevilor sã se organizeze în vedereacreãrii unui mediu de afaceri, în dis-tribuirea sarcinilor ºi în asumarearesponsabilitãþilor impuse de admi-nistrarea unei companii. Au ales caobiect de activitate al companiei pu-blicitatea pentru turismul local. Înacest sens, au realizat un CD, un setde ilustraþii ºi un ghid, ce cuprindinstituþii, obiective culturale, lãcaºede cult din zona natalã ºi din judeþulBuzãu. Prezentarea obiectivelormenþionate s-a realizat într-o manie-rã juvenilã, însã implicarea în acestprogram le-a oferit posibilitatea dez-voltãrii spiritului organizatoric, aasumãrii de responsabilitãþi ºi alucrului în echipã. Faptul cã nu aufost premiaþi la sfârºitul programu-lui, nu i-a transformat în pesimiºti.Au înþeles cã afacerea necesitã o altãorganizare ºi o altã orientare. Acestaa fost motivul pentru care elevii ausolicitat implicarea într-un alt pro-gram care sã dezvolte abilitãþile lorpersonale.

Programul „Prevenirea abando-nului ºcolar“ a fost conceput pentru aajuta elevii sã-ºi dezvolte o atitudine

pozitivã faþã de necesitatea educaþieiºi faþã de viitorul lor. Modulul leexplicã elevilor beneficiile ºi avanta-jele economice ale educaþiei pe care oprimesc în ºcoalã. Pe parcursul deru-lãrii programului, elevii au participatla diverse activitãþi, pentru a înþelegecare este „preþul pe care îl vor plãti“

dacã vor renunþa prea devreme laeducaþie, ºi care sunt beneficiile decare se vor bucura prin obþinereaunui nivel cât mai înalt de pregãtire.Prin activitãþi ca: Joaca de-a „SUC-CESUL“, Învãþând din experienþã,Costul vieþii, Cunoaºterea de sine,Stabilirea obiectivelor personale,

elevii ºi-au descoperit abilitãþile ºiaptitudinile prin realizarea unei rigu-roase autoevaluãri, au pus rezultateleacestei autoevaluãri în relaþie cu pro-fesiile ºi carierele pentru care auoptat în prima lecþie, au descoperitimportanþa stabilirii de obiectivepunctuale în calea lor cãtre obþinereasuccesului.

Feedback-ul acestor activitãþi aconstat în realizarea unui spectacolîn care scenaristul, regizorul ºi actoriiau fost elevii implicaþi în program.Spectatorii invitaþi au fost prieteniitinerilor, familiile, colegii, cadrele di-dactice ºi conducerea ºcolii. Prin sce-netele prezentate, tinerii au încercatsã transmitã celor prezenþi frãmân-tãrile ºi problemele specifice vârsteilor. S-a realizat astfel întãrirea res-pectului de sine, înþelegerea priete-niei, a iubirii ºi a solidaritãþii umane.

Concluzii. Programele educaþio-nale ºi activitãþile ºcolare reprezintãspaþiul aplicativ în care elevii reali-zeazã transferul cunoºtinþelor, abili-tãþilor ºi a competenþelor dobânditeîn ºcoalã • Prin activitãþile realizate sestimuleazã implicarea tinerilor înasumarea responsabilitãþilor sociale• Iniþierea, realizarea ºi participareaelevilor la programele educaþionale îiajutã în pregãtirea pentru a devenicetãþeni activi ai spaþiului european.

�� PP RR OO FF .. CC II UU CC ÃÃ CC RR II SS TT II NN AA

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II –– VVII II IIBB ÂÂ SS CC AA –– CC HH II OO JJ DD UU LL UU II ,,

CC OOMM .. CC HH II OO JJ DD UU ,, JJ UU DD .. BB UU ZZ ÃÃ UU

Valorificarea potenþialului elevilorºi a formãrii lor ca cetãþeni europeni

ªCOALAromâneascqdosar8


În 2008 se vorbea pe cu-loarele Ministerului Educaþieide o Agenþie de credite pen-tru Studenþi. Aceastã agenþieurma sã încheie cu bãncileprotocoale pentru a oferi fon-duri studenþilor pentru plataºcolarizãrii. Tot atunci,Ministerul Educaþiei a cerutBãncii Mondiale sã conceapão strategie pentru ca acestecredite sã devinã realitate. Deatunci însã, proiectul a intratîntr-un con de umbrã. Maimult ca sigur cã actualaguvernare dã vina pe crizãpentru blocarea proiectului.Totuºi, dacã þinem cont cã înmomentul începerii crizei,SUA au luat hotãrâreacreºterii investiþiei în edu-caþie, poate ar trebui sã neregândim ºi noi strategia.

Trebuie spus însã cã Banca Mon-dialã ºi-a fãcut treaba ºi a realizatstudiu de impact ºi chiar a venit cu ostrategie de aplicare. Potrivit repre-zentanþilor Bãncii Mondiale, sectorulde învãþãmânt superior din Româniaa cunoscut schimbãri majore în ul-timul deceniu, atât ca dimensiuni, câtºi ca politicã. Faþã de 1998, numãrulstudenþilor din universitãþile de statºi private aproape s-a triplat, ajun-gând în 2007/2008 la doar puþin sub1 milion. În schimbãrile de politicãintrã: (i) modificarea structurii ma-joritãþii programelor de studii ca ur-mare a participãrii României la pro-cesul de la Bologna; (ii) reformafinanþãrii învãþãmântului superior(în 1999) prin trecerea de la finan-þarea în funcþie de numãrul persona-lului didactic la finanþarea în funcþiede numãrul studenþilor; (iii) creºte-rea substanþialã a finanþãrii totale înultimii ani; ºi (iv) din 2001, prevederiprivind admiterea în universitãþilepublice a studenþilor cu taxã, repre-zentând o nouã ºi importantã sursãde venituri pentru extinderea ºi creº-terea calitãþii acestor universitãþi.

Dar, în urma reducerii semnifica-tive a creºterii populaþiei din grupade vârstã corespunzãtoare, rapidacreºtere a cererii în învãþãmântulsuperior a început sã se domoleascã(cel puþin în universitãþile publice) ºiea va fi, probabil, mai atenuatã în aniicare vin. Ritmul schimbãrilor devinemai lent, oferind un bun prilej deanalizã a politicilor în domeniul învã-þãmântului superior ºi operãrii modi-ficãrilor necesare.

Potrivit documentului realizat desprecialiºtii BM, în cadrul acesteianalize, Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS)studiazã oportunitatea unei schemede credite pentru studenþi care sã seadauge portofoliului sãu de instru-mente de politicã ºi a solicitat BãnciiMondiale elaborarea unui studiu ceurmeazã a fi supus dezbaterii care: (i)sã identifice provocãrile cu care seconfruntã învãþãmântul superior; (ii)sã arate cum un program de creditepentru studenþi ar putea rãspundeunora dintre aceste provocãri; ºi (iii)sã examineze costurile fiscale proba-bile asociate diferitelor tipuri descheme de credite pentru studenþi.

Mesajele BM Materialul realizat de reprezen-

tanþii BM încearcã sã contribuie laelaborarea planurilor de politicãnecesare unui program de creditepentru studenþi în România ºi trans-mite mai multe mesaje prin care searatã problemele care pot apãrea îndesfãºurarea programului.

„Primul mesaj al acestei lucrãrieste cã, în pofida realizãrilor impre-sionante ale învãþãmântului superiordin ultimul deceniu, rãmân în con-tinuare o serie de provocãri. Acesteasunt:

(1) costurile ridicate ºi în conti-nuã creºtere ale învãþãmântului su-perior;

(2) contribuþia per total redusã astatului în învãþãmântul superior;

(3) nivelul minim de împãrþi-re/distribuþie a costurilor ºi cuantu-mul mic al taxelor plãtite de studenþiicu taxã;

(4) costurile private ridicate aleînvãþãmântului superior;

(5) participarea, în prezent, foar-te inegalã din punct de vedere socio-economic, care constituie în sine oproblemã, semnalând implicit ºi cã ocreºtere în continuare a ratelor departicipare va aduce studenþi mai pu-þin bine pregãtiþi pentru învãþãmân-tul superior, atât sub aspectul cunoº-tinþelor acumulate, cât ºi al resur-selor financiare de care dispun.

Al doilea mare mesaj este cã pro-vocãrile conduc la un blocaj în elabo-rarea politicilor: învãþãmântul supe-rior va avea nevoie de resurse sub-stanþial sporite, dar nici statul, nicistudenþii ºi pãrinþii acestora nu par aputea suporta costul integral al aces-tei creºteri. Dacã se pare cã existãposibilitatea creºterii într-o oarecaremãsurã a cheltuielilor publice, ea vaimplica, însã, alocarea unor veniturifiscale în dauna altor prioritãþi ºi/saucreºterea fiscalitãþii, nici una dintreaceste opþiuni nefiind de dorit. Înplus, deºi pare sã existe o larg împãr-tãºitã voinþã atât a studenþilor, cât ºia pãrinþilor acestora, de a contribui lacheltuielile învãþãmântului superior,totalul cheltuielilor private (inclusivcheltuielile de întreþinere) este ºi aºaridicat raportat la venitul mediu –fiind prohibitiv pentru studenþii dinfamiliile cu venituri mici.

Al treilea mesaj este cã introdu-cerea unei scheme de credite pentrustudenþi ar fi un nou ºi corespunzãtorinstrument de politicã, dar cã instru-mentele de politicã existente vor tre-bui ºi ele uºor modificate. Prin intro-ducerea unei scheme de credite pen-tru studenþi, studenþii îºi pot amânaplata costului educaþiei, putându-li-se deci cere sã contribuie mai multdecât în prezent. În plus, pentru unacelaºi volum de resurse, o schemãde credite pentru studenþi ar puteaoferi un sprijin financiar sporit unuinumãr mai mare de tineri cu veniturimici, punându-le la dispoziþie mijloa-cele financiare pentru a se înscrie înînvãþãmântul superior. Este, însã,nevoie ca instrumentele de politicãexistente din învãþãmântul superiorsã fie ajustate, întrucât fãrã rezolva-rea celorlalte probleme de acces laeducaþie ºi finanþarea acesteia, credi-tele pentru studenþi nu vor determi-na o creºtere a participãrii ºi reducerea inechitãþilor.

În prezent, sprijinul financiaracordat de stat studenþilor pare maicurând sã accentueze, decât sã ame-lioreze, rezultatele inechitabile ob-servate. Aceasta în principal dincauza faptului cã sprijinul statului sebazeazã aproape integral peperformanþele anterioare la studii,nu pe evaluarea nevoilor financiare.Cifrele aratã cã, în 2008, aproximativjumãtate dintre studenþii din univer-sitãþile de stat au intrat ca studenþibugetaþi (pe baza rezultatelor ºcolaredin liceu), cealaltã jumãtate fiind stu-denþi cu taxã. De asemenea, cea maimare parte a sprijinului suplimentarera acordatã studenþilor „sponsori-zaþi de stat“ (bugetaþi) pe baza rezul-tatelor lor anterioare mai bune la

Cu toate cã Ministerul Educaþiei „a uitat“ de Agenþia de credite,

Banca Mondialã ne învaþãcum sã ajutãm studenþiisã-ºi plãteascã studiile

ªCOALAromâneascq dosar 9

iu l ie 2010

învãþãturã. De fapt, singurul meca-nism care nu este legat de rezultateleanterioare la învãþãturã este cel al„programului de burse sociale“ careeste la cote mici, atât ca nivel al sumeilunare, cât ºi ca numãr de studenþi .

Al patrulea mesaj este cã, aºacum sugereazã experienþa internaþio-nalã, deºi mai dificilã din punct devedere politic pe termen scurt, intro-ducerea unui program de credite caparte a reconfigurãrii politicii de asis-tenþã pentru studenþi este mai eficacedecât o revenire ulterioarã pentru re-medierea ineficienþelor (ºi desfãºu-rarea aceloraºi bãtãlii politice).Aceasta nu înseamnã cã introducereaanumitor tipuri de programe de cre-dite nu poate constitui un prim passtrategic în cadrul unui plan pe ter-men mai lung, ceea ce, evident, esteposibil (ºi a ºi fost în multe þãri), ci cãeste important ca scopurile ºi acti-vitãþile schemei de credite, în contex-tul mai larg al politicii, sã fie stabilitede la bun început.“

Specialiºtii Bãncii Mondiale mairecomandã introducerea unei sche-me de credite cu un nivel minim desubvenþionare, integratã în politicaRomâniei de asistenþã financiarãpentru studenþi. Pentru aceasta, însã,schema de credite va trebui:

• Sã facã parte dintr-un pachetgeneral de împãrþire/distribuþie acosturilor, cu credite suficiente casumã pentru acoperirea taxelor destudii ºi cheltuielilor de întreþinere;

• Sã aibã speranþe de achitare re-zonabile, obligaþiile de platã întinzân-du-se pe o perioadã de timp suficientde mare pentru a putea fi achitate;

• Sã conþinã opþiuni de amânareautomatã care sã fie activate în caz deºomaj, boalã prelungitã sau pierderealocului de muncã, maternitate etc.

• Sã fie conceputã cu costuri mi-nime prin menþinerea ratei dobânziide bazã la un nivel apropiat de costulfinanþãrii publice, reducerea la mini-mum a costului serviciului ºi colectã-rii creditelor, precum ºi a cazurilorde neachitare a obligaþiilor prin mã-suri care sã asigure cã studenþii vãd

creditele ca pe niºte obligaþii reale,prevãzându-se convenirea unui plande rambursare a creditului înaintede absolvire ºi aplicarea metodelorde bunã practicã în colectarea aces-tuia.

Sã fie conceputã cu o împãrþire ariscurilor între stat ºi cosemnatari.Pentru cosemnatari, s-ar putea sã fienevoie ca prevederile sã se limiteze laobligaþie moralã ºi pierderea repu-taþiei de creditare, pentru a nu-i eli-mina pe acei pãrinþi care nu posedãsuficiente bunuri ce pot fi gajate.

Mai multe burse socialeDe asemenea, lucrarea mai reco-

mandã ºi reconfigurarea programe-lor de burse pentru studenþi, astfelîncât cea mai mare parte a resurselorfiscale sã fie cheltuite cu acei studenþia cãror situaþie financiarã este pre-carã. Dar un volum limitat din acesteresurse va trebui în continuare alo-cat, ca mãsurã stimulativã, studenþi-lor cu cele mai bune performanþe, in-diferent de mijloacele financiare decare dispun. O astfel de abordare vaîncuraja cu mai multã eficacitate ob-þinerea rezultatelor dorite. În cadrulactualelor scheme de sprijin finan-ciar, cea mai mare parte a resurselorfiscale îi sprijinã, în ultimã instanþã,pe cei care ºi-ar fi continuat, proba-bil, studiile în învãþãmântul superiorchiar ºi fãrã sprijinul statului. Maimult decât atât, resursele fiscaleajung sã-i sprijine pe studenþii careprovin, cel mai probabil, din familiicu resurse suficiente, care i-au moti-vat, le-au plãtit meditaþiile ºi le-auasigurat un mediu propice învãþãrii.

Paºii care trebuie fãcuþiÎn cazul în care cei însãrcinaþi cu

elaborarea politicii hotãrãsc introduce-rea unei scheme de credite pentru stu-denþi, paºii urmãtori vor trebui sã fie:

1. Emiterea unei hotãrâri de gu-vern privind acordarea primelor cre-dite pentru studenþi. Hotãrârea tre-buie sã conþinã o estimare în liniimari a resurselor fiscale necesare înprimii ani ai programului.

2. Numirea personalului care sãse ocupe exclusiv de elaborarea sche-mei de credite pentru studenþi ºi cearanjamente de monitorizare vor fiintroduse pentru a putea apreciadacã obiectivele sunt atinse? Cine vorfi cei eligibili pentru credite? Caresunt aranjamentele de rambursare?etc.)

3. Mutarea accentului de pe pro-blemele de elaborare a politicii pearanjamentele de implementare, in-clusiv pe rolul pe care îl vor aveaprincipalii agenþi în cadrul oricãreischeme de credite pentru studenþi(administraþiile publice ºi ministere-le; agenþiile publice; bãncile ºi altesurse de capital; universitãþile ºi

colegiile, pãrinþii ºi alþi co-semnatari;ºi agenþii de administrare ºi colectarea creditului) ºi cum se vor realizaprincipalele funcþii (precum stabi-lirea condiþiilor de eligibilitate, iniþie-rea creditelor, subvenþionarea credi-telor, furnizarea capitalului ºi admi-nistrarea ºi colectarea creditelor)?

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

ªCOALAromâneascqînvãþãmânt tehnic10


Lansarea oficialã a proiectului„Corelarea ofertei educaþionale a în-vãþãmântului profesional ºi tehnic cucerinþele pieþii muncii“ a avut loc încadrul conferinþei organizate la Sina-ia, în 22 - 23 iunie 2010. Participanþiau fost reprezentanþii Centrului Na-þional pentru Dezvoltarea Învãþã-mântului Profesional ºi Tehnic(CNDIPT), promotor al acestui pro-iect, inspectorii ºcolari generali ºidirectori ai unitãþilor de profil. Auparticipat de asemenea reprezentanþiai MECTS, ai partenerilor români ºistrãini , precum ºi membrii Grupuluiconsultativ, constituit anterior.

Directorul adjunct al CNDIPT,doamna Zoica Vlãduþ a prezentatproiectele cofinanþate din Fondul deSolidaritate European, prin POS-DRU, derulate ºi finalizate de cãtrecentru, în sprijinul dezvoltãrii învãþã-mântului profesional ºi tehnic dinRomânia.

Despre contextul proiectului –Modelul planificãrii strategice, avândca prioritãþi „creºterea inteligentã,durabilã ºi inclusivã“, respectiv dez-voltarea unei economii bazate pe cu-noaºtere ºi inovare, mai competitiveºi eficiente în utilizarea resurselor,având o ratã ridicatã de ocupare, co-eziune economicã ºi socialã, a vorbitdomnul Gabriel Radu, coordonatorregional. Educaþia ºi formarea profe-sionalã, în orizontul anilor 2013 ºichiar mai departe sunt cuprinse încadrul „Strategiei Europa 2020“având drept þinte creºterea ratei deocupare a populaþiei active, la 75%,alocarea a 3% din PIB pentru cer-cetare-dezvoltare, o ratã a abandonu-lui ºcolar timpuriu de maxim 10%,creºterea numãrului de tineri absol-venþi ai învãþãmântului terþiar pânãla 40%, reducerea emisiilor de gazecu efect de serã, reducerea cu 25% apopulaþiei aflate sub pragul de sãrã-cie. Pentru aceasta se impune dezvol-tarea parteneriatelor între sectoruleducaþiei ºi lumea muncii, în specialîn planificarea ofertei de educaþie ºiformare profesionalã, implementa-rea Cadrului European al Calificãri-lor (EQF), un Cadru Naþional al cali-

ficãrilor corelat cu EQF, asigurarearecunoaºterii pe piaþa muncii a com-petenþelor dobândite prin învãþã-mântul general, profesional ºi supe-rior, dar ºi prin formarea continuã.

În acest context, învãþãmântuluiprofesional ºi tehnic, dar ºi celui su-perior din þara noastrã, îi revine mi-siunea de a contribui prin „produsul“

sãu la tranziþia rapidã ºi eficientãcãtre o economie competitivã bazatãpe inovare ºi cunoaºtere, participa-tivã ºi inclusivã. Creºterea relevanþeiînvãþãrii ºi învãþarea pe parcursul în-tregii vieþi presupune, în acest sens:

- angajabilitate ocupare (califi-cãri cerute de piaþa muncii, compe-tenþe necesare ocupãrii ºi pãstrãriiunui loc de muncã) ºi continuareastudiilor;

- prognoza ofertei pe termen me-diu ºi proiectarea programului destudiu adaptat nevoilor în schimbareale pieþei muncii;

- tranziþia de la ºcoalã la viaþa

activã („a ºti“, „a face“, „a fi“, „a trãi înarmonie cu alþii“) ;

- parteneriatul cu mediul de afa-ceri;

- monitorizarea inserþiei socio-profesionale a absolvenþilor.

Obiectivele, activitãþile ºi rezul-tatele anticipate ale proiectului „Co-relarea ofertei educaþionale a învãþã-

mântului profesional ºi tehnic cu ce-rinþele pieþii muncii“ au fost prezen-tate de cãtre managerul de proiect,domnul Florin Mãrginean.

Creºterea relevanþei planurilorlocale de acþiune (PLAI) ºi a coeren-þei între acestea ºi planurile regionalede acþiune (PRAI), precum ºi o bunãplanificare strategicã în cadrul unitã-þilor de învãþãmânt profesional ºitehnic reprezintã unul dintre obiec-tivele proiectului. Iata de ce, un pro-dus final al acestuia se doreºte a fi ometodologie privind elaborarea ºimonitorizarea planurilor de acþiunela nivelul ºcolilor (PAS).

Metodologia privind actualizareastudiului previzional privind nevoilede formare profesionalã, la nivel re-gional ºi judeþean, pentru 2013 ºi înperspectiva anului 2020, constituieun alt produs final al proiectului. Pebaza acesteia se vor putea evidenþiaelemente semnificative de prognozãnecesare atingerii obiectivelor pro-puse. În acest context, Institutul Na-þional de Cercetare ªtiinþificã în do-meniul Muncii ºi Protecþiei Sociale(INCSMPS) este partener în acest pro-iect. Directorul institutului, doamnaVasilica Ciucã, directorul ºtiinþific,doamna Speranþa Pârciog, împreunãcu experþi au prezentat instrumen-tele, metodele ºi tehnicile identificateîn vederea modelãrii econometriceprivind cererea de forþã de muncã petermen scurt (2013) ºi extindereaprognozei pentru 2020. Au fost pre-zentate elementele constitutive alederulãrii unei anchete la nivelul fir-melor care, în calitate de angajatori,vor oferi informaþii utile demersuluiiniþiat prin proiect.

Partener transnaþional al CNDIPTeste ISCTE – Lisbon University Insti-tute. Despre rolul acestei instituþii deînvãþãmânt superior cu peste 7000

de studenþi au vorbit domnul PauloPedroso ºi doamna Maria Rauch.

În cadrul Grupului consultativ auurmat dezbaterea proiectelor celordouã metodologii, care urmeazã a ficompletate cu observaþiile ºi propu-nerile fãcute.

Asupra problemelor abordate înacest context, a criticilor, observaþi-ilor ºi propunerilor fãcute, inclusiv decãtre reprezentantul F.E.N. vom re-veni în numãrul viitor al revistei„ªcoala româneascã“.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

STRATEGIA EUROPA 2020pentru creºtere inteligentã, durabilãºi incluzivã

Florin Dobrescu, vicepreºedinte FEN

A devenit o tradiþie ca, la finelefiecãrui an ºcolar, sindicatul nostrusã organizeze festivitatea de premierea personalului din învãþãmânt care sepensioneazã la limitã de vârstã sauanticipat, pentru a cinsti cum secuvine pe cei care, o viaþã întreagã, autrudit pe ogorul ºcolii.

ªi în acest an, în ziua de 13 iunie,s-a desfãºurat aceastã activitate im-portantã în cadrul Clubului „Educa-torul“, club înfiinþat de Sindicatul În-vãþãmântului Preuniversitar din ju-deþul Botoºani în luna septembrie2003 ºi care funcþioneazã în incintasediului, având ca preºedinte pe ren-umita profesoarã, poetã ºi scriitoare,Maria Baciu, membru al UniuniiScriitorilor din România.

Au fost premiate 163 de persoa-ne, personal didactic, didactic auxi-liar ºi nedidactic, sindicatul nostruoferindu-le câte 100 de lei ºi buchetede flori, un program artistic pe mãsu-rã, susþinut de elevii Liceului de Artã„ªt. Luchian“ din Botoºani, cât ºi omasã festivã.

Inspectoratul ªcolar Judeþean,invitat la aceastã activitate, le-a oferitDiplome de Merit, iar prefectul ju-deþului, domnul Cristian Roman, încuvântul domniei sale, i-a felicitat pedascãli, le-a mulþumit pentru întrea-ga activitate ºi pentru modul exem-plar în care au înþeles sã-ºi facã dato-ria în slujba ºcolii, a elevilor, pãrinþi-lor ºi întregii comunitãþi.

ªi Prefectura le-a oferit câte ofloare, s-au fãcut fotografii individua-le ºi în grup, ca sã-ºi aminteascã deaceastã zi în anii care vor urma.

Atât noi, cât ºi invitaþii noºtri,le-am dorit ani mulþi ºi fericiþi, sã sebucure de o pensie lungã alãturi decei dragi ºi le-am sugerat sã rãmânãîn continuare membri în sindicatulnostru, pentru a-i sprijini ºi ajuta oride câte ori vor avea nevoie; sã-i an-trenãm în toate activitãþile ce le des-

fãºurãm în cadrul organizaþiei noa-stre, cât ºi cele din cadrul Clubului„Educatorul“.

Poeta Maria Baciu a compus opoezie specialã pentru acest moment„Dascãlii“ ºi iatã câteva mesaje ºicâteva versuri de final:

Sã fiþi veseli ºi puternici,

Cum v-aþi arãtat mereu,

Chiar dacã, desprinºi de ºcoalã,

Vã e greu sau foarte greu!

Sã vã aibã DOMNU-n pazã

Pentru cât v-aþi dãruit!

Noi depunem mãrturie:

Generaþii v-au iubit!

S-aveþi pace sufleteascã!

Sã fiþi veºnic fericiþi!

Sãnãtate ºi iubire!

La mulþi ani! Sã ne trãiþi!

Viitorii pensionari au încins ohorã moldoveneascã, au dansat, audepãnat amintiri ºi s-au simþit ono-raþi de modul cum s-a organizatieºirea lor la pensie, pentru cã nu voruita niciodatã acest moment deosebitdupã ce, ani în ºir, au instruit ºi edu-cat generaþii întregi de copii ºi elevi,i-au pregãtit pentru a fi de folos þãrii,pentru viitor ºi pentru viaþã.

Cu salarii care nu au fost pe mã-sura efortului ºi a strãdaniei, au tru-dit din greu pentru cã, a lucra în învã-þãmânt, înseamnã sã te oboseºti ºi sãte sacrifici; sã-þi iubeºti meseria ºisã-þi tratezi elevii ca pe proprii tãicopii; înseamnã sã te dãruieºti ºi sãdãruieºti tot ce ai mai bun ºi mai depreþ; sã te pregãteºti zi de zi pentrulecþii ºi sã uiþi grijile de-acasã atuncicând ai cãlcat pe pragul ºcolii.

ªi pentru cât s-au strãduit de-alungul vremii, acum, la sfârºit dedrum, ar fi trebuit sã li se ofere celpuþin douã salarii drept premiu, însãe greu de crezut cã vor primi aceºtibani, aceste fãrãmituri, fãrã proceseºi fãrã tribunale, invocându-se la in-finit cã nu sunt bani.

Promitem cã-i vom ajuta în con-tinuare ºi ne vom strãdui sã-i þinemmereu aproape de ºcoalã, pentru a nufi uitaþi de timp ºi pentru tot ceea ceau fãcut ºi au lãsat în urma lor de-alungul întregii vieþi.

SÃ NE TRÃIÞI ÎNTRU MULÞIANI ªI NE APLECÃM CU RESPECT.TOATÃ STIMA ªI RECUNOªTINÞACOLEGILOR VOªTRI DE BREASLÃ!

�� EE DD .. MMAARRIIAA ÞÞ IIPPRRIIGGAANNPP RR EE ºº EE DD II NN TT EE SS.. II ..PP.. ––

FF..EE..NN.. BB OO TT OO ºº AA NN II

ªCOALAromâneascq ºcoala botoºãneanã 11

iu l ie 2010

Dascãlii E târziu, ºi vara-i lungã, ºi de-acum va fi mai mare...Sãrut mâna pentru toate.Domnul., doamna-nvãþãtoare!

A sunat ultima oarã Clopoþelul! Cu ce grabã!Voi v-aþi strãduit o viaþãºi aþi încheiat o treabã!

Aþi iluminat, cu trudã, minþi, ºi-aþi înãlþat-naintepersonalitãþi, iar elevã vor þine-o viaþã minte.„Scumpã Doamnã Profesoarã, ne e dor de dumneavoastrã(vor suna mereu copiii)Mai veniþi la clasa noastrã“

„Dom Profesor, câte lucruristraºnice ne-aþi învãþat!(scrie unul pe-un e-mail)Noi nicicând nu v-am uitat!“

Sã fiþi veseli ºi puternici, cum v-aþi arãtat mereu,chiar dacã, desprinºi de ºcoalã,vã e greu sau foarte greu!

Sã vã aibã Domnu-n pazãpentru cât v-aþi dãruit!Noi depunem mãrturie:generaþii v-au iubit!

S-aveþi pace sufleteascã!Sã fiþi veºnic fericiþi!Sãnãtate ºi iubire!La mulþi ani! Sã ne trãiþi!

�� Maria Baciu

O zi festivã BOTOªANI

Maria Þiprigan- preºedinte SIP-FEN Botoºani

ªCOALAromâneascqinternaþional12


În perioada 21 – 25 iunie 2010 aavut loc la Vancouver, Canada cel de-al doilea Congres Mondial alConfederaþiei Internaþionale a Sindi-catelor (International Trade UnionConfederation – ITUC).

La congres au participat 1.400 dedelegaþi din 155 de þãri ºi 311 organi-zaþii afiliate. CNS „Cartel Alfa“, careeste membru a ITUC, a fost reprezen-tatã de preºedintele Bodgan IuliuHossu, membru al Consiliului Ge-neral ºi vicepreºedinte al CSI, respec-tiv alþi 13 delegaþi, reprezentanþi aifederaþiilor afiliate la Cartel. Dinpartea FEN a participat secretarulgeneral Ioan Drãgan.

Agenda Congresului a cuprinsdezbateri, luari de cuvant ale invita-þilor, ratificarea unor comisii, adop-tarea rezoluþiilor ºi alegeri.

Gay Ryder, secretarul general înfuncþie a cerut participanþilor laCongres sã mediteze asupra transfor-mãrilor dramatice pe care le-a suferitlumea în ultimii 4 ani: „Lumea esteîntr-un punct critic ºi este ameninþatãde un real pericol, astfel cã, fãrã o rup-turã clarã faþã de politicile economicecare au eºuat, lumea ar putea alunecaînapoi într-o crizã ºi mai adâncã. Esteîn joc pacea în lume, care este strânslegatã de justiþia socialã“.

Reprezentantul FMI, directorulgeneral Dominque Strauss-Kahn, aarãtat impactul pozitiv al politiciloreconomice implementate pentru pre-venirea unei recesiuni ºi mai pro-funde, respectiv faptul cã unele þãri

nu mai pot finanþa datoriile supli-mentare, astfel au fost obligate sãreducã deficitele bugetare: „apreciezpropunerile sindicatelor fãcute înnumele oamenilor muncii, iar fondula fãcut eforturi pentru a asigura sigu-

ranþa socialã ºi protejarea categori-ilor vulnerabile ºi a fost de acord cunecesitatea impozitãrii progresive“.

Dintre cele 12 rezoluþii adoptatede Congres se pot menþiona: promo-varea ºi apãrarea unor drepturi fun-damentale ale oamenilor muncii,egalitatea între sexe, o viaþã decentãpentru oamenii muncii, combatereaschimbãrilor climaterice etc.

Fostul preºedinte al ITUC, d-naSharan Burrow a fost aleasã secretargeneral al ITUC. Nãscutã în Austra-lia, ºi-a început cariera ca profesor înNSW Teachers Federation. „Este unmoment de mândrie pentru mine,dar sper cã va fi de asemenea un mo-ment de mare mândrie pentru fiecarefemeie de pe glob“, a menþionat d-naBurrow dupã alegerea ei în funcþie.Alegerea unei femei pentru primadatã ca secretar general a fost consi-deratã un moment istoric, semnifica-tiv ºi prin rezoluþia Congresuluiprivind paritatea de sexe a delegaþilorparticipanþi la congres, respectivalegerii în structurile de conducere.

Preºedintele Argentinei, CristinaFernandes De Kirchner, vorbind de-legaþilor la Congres, a menþionat: „Întimpul crizei din Argentina obsesiamea a fost sã protejez ºi sã creez noilocuri de muncã. Cauza crizei este

mai mult politicã decât economicã.“În urma votului, noul preºedinte

al ITUC a fost ales Michael Sommer,preºedintele sindicatului din Ger-mania DGB.

Toþi delegaþii participanþi lacongres au apreciat importanþa soli-daritãþii sindicale la nivel mondial ºiutilitatea unor schimburi de expe-rienþã.

În cadrul Congresului s-a pus ºiproblema egalitãþii de ºanse întrefemei ºi bãrbaþi. Diana Olanda, pre-ºedinte al comitetului de femei alITUC, a amintit delegaþilor cã femeilereprezintã jumãtate din populaþialumii, dar câºtigã doar 10 la sutã dinveniturile salariale la nivel global.OIM estimeazã cã peste 18,7 milioa-ne de femei ºi-au pierdut locurile demuncã în 2009, ca rezultat direct alcrizei financiare.

(Pentru mai multe detalii despreCongres puteþi accesa site-urile:http://www.ituc-csi.org/?lang=en ºihttp://www.ituc-csi.org/+-congress-+.html?lang=en)

�� SS EE CC RR EE TT AA RR GG EE NN EE RR AA LL FFEENN,,PP RR OO FF .. II OO AA NN DD RR AA GG AA NN

Congresul ITUC

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

iu l ie 2010

Pentru a profesa în învãþãmântul preºcolareste nevoie de o diplomã în educaþie socialãprin care se dovedeºte dobândirea calificãrilor,în vederea desfãºurãrii unei activitãþi cu o arielargã de responsabilitãþi privind dezvoltarea ºiîngrijirea copiilor din clasele preprimare, atinerilor ºi adulþilor cu deficienþe fizice sau psi-hice ori cu probleme sociale. Acest program deformare (în urma cãruia se obþine diplomaamintitã mai sus) dã posibilitatea cursanþilorsã obþinã cunoºtinþe teoretice ºi experienþãpracticã necesare pentru a desfãºura o gamãlargã de activitãþi specifice. Programul de for-mare „bacalaureat în educaþie“ vizeazã profe-sorii din învãþãmântul primar ºi secundar infe-rior ºi pe cei implicaþi în alte activitãþi legate depredare. În cadrul acestuia, cursanþii, pe bazautilizãrii calificãrilor teoretice ºi practice, suntformaþi sã coopereze ºi sã planifice, sã conducãºi sã evalueze predarea, astfel încât dezvoltarealor personalã este promovatã prin activitãþiindependente de materie. Nivelul secundar su-perior cuprinde gymnasium ºi HF (examinarepreparatorie superioarã). Ministerul Educaþieia emis un ordin privind formarea profesionalãa profesorilor post-absolvire care constã în-tr-un curs de predare efectivã – paedagogikum.Obiectivul acestuia este ca profesorii sã dobân-deascã o educaþie teoreticã ºi practicã de bazã,care sã le permitã sã activeze la nivelul gim-nazial sau sã predea cursuri HF. Scopul practical paedagogikum este ca fiecare candidat sã do-bândeascã abilitãþi ºi o imagine din interiorasupra planificãrii, implementãrii ºi evaluãriipredãrii la nivelul secundar superior.

�� RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee ((SSttaattuutt))În general, locurile libere sunt vacantate ºi

anunþate public. Numirea profesorilor la nivelpreºcolar este remuneratã fie prin salariu debazã, lunar, fie prin plata cu ora. În folkeskole(învãþãmânt primar), profesorii sunt numiþi fiepermanent, fie ca suplinitori pe o perioadã demaximum 3 luni. Responsabilitatea angajãriiaparþine în totalitate autoritãþilor locale. Sauºcolilor. La nivelurile gymnasium ºi HF profe-sorii sunt numiþi permanent, ca suplinitori sauprin combinaþia celor douã situaþii. Angajareapentru mai mult de doi ani este în mod normalcondiþionatã de faptul ca profesorul sã aibãstudii pedagogice (paedagogikum). Liceele com-erciale ºi tehnice sunt responsabile de numireaprofesorului. Angajarea se poate face într-unadin urmãtoarele modalitãþi: angajare per-

manentã, angajare pe perioadã de probã cu posi-bilitatea unei angajãri permanente ulterior ºiangajare pe perioadã determinatã. Dacã unangajat nu a lucrat anterior în învãþãmântulsecundar superior, angajarea permanentãdepinde de o perioadã de probã de doi ani.Profesorii danezi au dreptul sã participe la acti-vitãþi de formare. Spre deosebire de alte þãri UE,promovarea nu este condiþionatã de participareala asemenea activitãþi de formare. Practic nuexistã o legislaþie care sã reglementeze formareaprofesorilor. Corpul decizional în acest domeniueste comitetul municipal, format dintr-unnumãr egal de reprezentanþi ai organizaþiilorprofesionale ºi angajatorilor. Acest comitet con-tribuie la dezvoltarea formãrii pe baza obiec-tivelor stabilite, sprijinã în mod concret acti-vitãþile de training ºi dezvoltã aceste obiective ºiasigurã suport economic pentru activitãþi.Majoritatea cursurilor de formare nu are niciunefect asupra promovãrii în carierã sau asalarizãrii profesorului care le-a frecventat.

�� EEvvaalluuaarree ººii pprroommoovvaarreeNu existã nici o procedurã formalã de eva-

luare a profesorilor dupã ce obþin un post ºitrece perioada de probã de doi ani. Aceastãsituaþie nu priveºte profesorii din sistemul pre-ºcolar. Nu existã promovare automatã înfuncþiile de conducere. Managerii din instituþiisunt aleºi pe baza calificãrilor ºi competenþelor.Profesorii îºi desfãºoarã activitatea în cadrulunui organism colegial non-ierarhic. Noul sis-tem de salarizare ce funcþioneazã de câþiva anipermite diferite sporuri determinate (calificãrispeciale, funcþii etc). Profesorii danezi pot can-dida pentru posturi de conducere ºi pentruposturi în inspectoratul naþional, în funcþie demeritele lor profesionale. Profesorii dinînvãþãmântul preºcolar sunt angajaþi pe bazaunui contract asemãnãtor funcþionarului pu-blic. În cadrul gymnasium ºi HF, profesoriisunt angajaþi pe bazã de contract de grup. Ominoritate, de aproximativ 5%, e angajatãavând un statut asemãnãtor funcþionarului pu-blic. La nivelul liceelor comerciale ºi tehnice,unii dintre profesori sunt angajaþi ca funcþio-nari publici, iar aproape toate categoriile deprofesori sunt angajaþi ºi au un statut asemãnã-tor funcþionarului public. Aproape toate cate-goriile de profesori din învãþãmântul vocaþio-nal sunt angajate pe baza aceluiaºi principiu alserviciului în interes public.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Statutul de profesor în Uniunea Europeanã (II)

În numãrul precedent, revista „ªcoalaromâneascã“ a demarat o campanie deprezentare a sistemelor de formare iniþialã ºicontinuã, recrutare ºi selecþie, evaluare ºi pro-

movare a personalului didactic din þãri aleUniunii Europene. Prima þarã analizatã dinaceastã perspectivã a fost Germania. În ediþiacurentã ne vom opri asupra altor douã state

europene, extrem de diferite geografic, însã cudestule elemente comune în ceea ce priveºtepoliticile de formare ºi recrutare a cadrelordidactice.

Formarea iniþialã pentru personalul didactic de la nivelul învãþãmântului preºcolar ºiprimar este asiguratã de departamentele pedagogice ale profesorilor de grãdiniþã/ºcoalãcreate în diferite universitãþi. Pentru a preda într-o ºcoalã gimnazialã, un candidat, dupãce îºi terminã studiile de bazã din domeniul sãu de studiu, beneficiazã de o formare peda-gogicã în instituþii educaþionale de specialitate, în funcþie de materia pe care doreºte sã opredea. Pentru numirea unui profesor în învãþãmântul preºcolar sunt necesare fie odiplomã emisã de un Departament Pedagogic al unei instituþii de învãþãmânt superior(AEI) cu specializarea în învãþãmânt preºcolar, fie o diplomã emisã de o ºcoalã de trainingdin învãþãmântul superior pentru profesorii preºcolari. O altã variantã o reprezintã diplo-ma furnizatã de un departament de formare în învãþãmântul preºcolar care funcþioneazãîn cadrul academiilor pedagogice. De asemenea, este luatã în calcul o diplomã specialãrecunoscutã, o diplomã sau certificat de completare a studiilor pentru profesorii din învã-þãmântul preºcolar emise de o universitate strãinã ºi un certificat din partea unui liceu gre-cesc însoþit de obligativitatea absolvirii a 6 clase în învãþãmântul secundar. Aceastã dinurmã situaþie reprezintã, de obicei, cazurile speciale.

�� EExxaammiinnaarree ººii nnuummiirree ppee ppoossttExaminarea profesorilor e atribuþia Consiliului Superior pentru Selecþia Angajaþilor.

Din 2005, numirile profesorilor în învãþãmântul primar ºi secundar se fac astfel: 60% înurma unei examinãri conduse de ASEP (Consiliul Suprem pentru Selecþia Angajaþilor) ºi40% pe baza unei liste cu profesorii suplimentari (pensionari care sunt suplinitori sau pro-fesori plãtiþi cu ora). Numãrul de profesori numiþi în fiecare an ºcolar pe fiecare domeniuºi specialitate este stabilit în comun de miniºtrii Economiei ºi Finanþelor ºi EducaþieiNaþionale printr-o hotãrâre guvernamentalã. Numirile devin efective în baza hotãrâriiMinistrului Educaþiei Naþionale. Profesorii sunt numiþi pe un post permanent prin deciziaºefului directoratului, dupã ce sunt recomandaþi de un Consiliu regional pentru educaþiaprimarã din regiunea în care au fost numiþi. La numire se þine cont de declaraþia candida-tului privind preferinþa pentru o zonã geograficã. Pentru perioade scurte de timp, profe-sorii sunt angajaþi pe post de suplinitori în baza unui contract cu duratã limitatã sau laplata cu ora. În învãþãmântul primar se aplicã acelaºi sistem, diferã, în schimb, calificãrilenecesare. Lucrurile sunt valabile ºi pentru învãþãmântul secundar, cu singura diferenþã cãplasarea profesorilor pe un post vacant devine efectivã la decizia ºefului Directoratuluipentru Educaþie Secundarã, în baza recomandãrii Consiliului Regional pentru EducaþieSecundarã.

�� GGrraaddee ddiiddaaccttiiccee,, eevvaalluuaarree ººii pprroommoovvaarreePersonalul din învãþãmântul preºcolar are acelaºi statut ca profesorii din celelalte

cicluri de învãþãmânt. Nivelurile profesorilor din învãþãmântul preºcolar sunt A, B, ºi C.Primul nivel de încadrare este C, ca angajaþi de probã în posturi vacante cu normãîntreagã, plasaþi în ºcoalã prin decizia ºefului directoratului, la propunerea ConsiliuluiRegional pentru Educaþie Primarã. Dupã doi ani de probã, cei care rãmân devin angajaþipermanenþi prin decizia Directorului pentru Educaþie, cu menþiunea cã este nevoie deavizul Consiliului Regional pentru Educaþie Primarã pentru un statut de angajat perma-nent. Profesorii din învãþãmântul primar sunt angajaþi dupã aceeaºi procedurã. Evaluareainternã constã în aprecierea ºi înregistrarea activitãþii profesorale de cãtre conducãtorulunitãþii ºcolare. De asemenea, existã ºi o evaluare efectuatã de un Comitet ºcolar specialdesemnat în acest sens. Evaluarea externã se realizeazã prin intermediul urmãtoarelorinstituþii ºi organisme: Consiliul ºcolar, directorul Directoratului ºi Catedrei de Învã-þãmânt, Ministerul Educaþiei Naþionale, Institutul Pedagogic ºi Corpul Special alEvaluatorilor. Profesorii din segmentele preºcolar ºi primar sunt promovaþi prin hotãrâreaDirectorului regional pentru Educaþie din fiecare prefecturã, pe baza listei de promovare aprofesorilor ºi a unei liste întocmite anual de cãtre Consiliul pentru educaþie primarã de lanivel regional. Aceste liste sunt redactate în ordine alfabeticã ºi includ toþi profesorii careau împlinit punctajul necesar pentru promovare ºi care sunt „apþi“ de a fi promovaþi pebaza calificãrilor profesionale. Pentru promovare de la nivelul C la B sunt necesari 2 ani,iar de la nivelul B la A, 6 ani. Pentru profesorii ce deþin o diplomã de absolvire a unor cur-suri de cel puþin un an sau o diplomã postdoctoralã emisã de un institut de educaþie supe-rior, relevantã pentru materia predatã, termenul pentru avansare este redus cu un an lacategoria B (la fel ºi pentru categoria imediat superioarã). Pe lângã aceastã avansare, dupãdoi ani, profesorii primesc o mãrire de salariu, în conformitate cu o anume scalã de sala-rizare. Profesorii din învãþãmântul secundar sunt promovaþi pe baza hotãrârii prefectului,în conformitate cu lista de promovare elaboratã de Consiliul pentru Educaþie Primarã dela nivel regional. Aceste liste sunt redactate în ordine alfabeticã, în funcþie de materii ºi îiinclud pe toþi cei care au împlinit baremul necesar pentru promovare ºi care sunt „apþi“pentru a fi promovaþi pe baza calificãrilor profesionale ºi statusului departamental.Condiþii ce trebuie întrunite pentru promovarea de la un nivel la altul: 1. pentru categoriaeducaþie universitarã, doi ani de la nivelul C la B ºi ºase de la B la A. 2. pentru categoriaeducaþie tehnologicã, patru ani de la nivelul C la B ºi ºase de la B la A. 3. pentru categoriaeducaþie secundarã, nouã ani de la nivelul C la B ºi opt de la B la A.

Danemarca

Grecia

ªCOALAromâneascqanalizã14


Literatura universalã, potrivit propuneriiSocietãþii Academice din România (SAR), artrebui sã reprezinte o treime din literatura carese studiazã în prezent în ºcolile din România.Propunerea SAR, care este susþinutã de mulþiprofesori ºi oameni de culturã, nu a fost întâm-plãtoare, ci are la bazã „valorile“ - Simona Sen-sual este unul dintre exemple - promovate agre-siv pe canalele media ºi care ar putea fi anulatedacã în manualele ºcolare ar exista mai multetexte din literatura universalã.

„E surprinzãtor când vezi ce persoane pu-blice sunt în topul popularitãþii printre ceitineri, însã este un bun indicator al nivelului lacare se aflã ºcoala noastrã. Problema e cã mulþidintre elevi par a nu avea niciun reper valoric.Deºi poate suna bizar, predarea literaturii areun rol în acest mecanism pentru cã este printremateriile care ar trebui sã ofere asemenea repe-re. Miza raportului este de ce meritã studiaþi ºiscriitori strãini la acest curs“, se spune în pre-ambulul raportului SAR „De ce ar trebui pre-datã literatura universalã în ºcoli“.

Lipsa gândirii corecte ºi coerente a sistemului de învãþãmânt

Autorii raportului încearcã sã rãspundã eiînºiºi la întrebarea pe care ºi-o pun - „De ceajung elevii sã facã asemenea alegeri?“, expli-caþia þinând, cum era de aºteptat, tot de siste-mul de învãþãmânt. Pe de o parte, acestuia îi lip-seºte capacitatea de a forma o gândire corectã ºi

coerentã. Un prim argument adus este multdiscutatul test PISA, la care, în anul 2006,aproape jumãtate dintre elevii testaþi din Ro-mânia nu au depãºit nivelul 1. ªi cum nivelulmaxim care se poate obþine la testul PISA este6, concluzia este extrem de îngrijorãtoare. Aceaaproape jumãtate dintre elevii testaþi „confundãadesea informaþiile ºtiinþifice ºi amestecã pro-priile convingeri cu faptele atunci când li se so-licitã argumente în sprijinul luãrii unei decizii“sau nu sunt în stare sã înþeleagã ideile princi-pale dintr-un text. Pe de altã parte, autoriiraportului considerã cã elevii aleg nonvaloripentru cã ºcoala este neputincioasã sã ofererepere valorice.

Vârful iceberg-ului„Cã asemenea persoane publice sunt cele

mai votate de cei tineri reprezintã doar vârfuliceberg-ului. Pentru mulþi elevi, ºi nu numai, afi competent, a avea onoare sau a-þi coerentizafaptele cu convingerile sunt vorbe goale. Altfelspus, ceva este în neregulã cu predarea materi-ilor care ar putea îndeplini aceastã funcþie – li-teratura, religia, educaþia civicã etc.

Ce se întâmplã, de fapt, în ºcoalã? ªtim cutoþii cã predarea literaturii române are câtevaroluri de bazã: trebuie sã ducã la formarea ca-pacitãþii de comunicare corectã ºi coerentã (înscris ºi verbal), sã dezvolte simþul estetic, sã-lajute pe elev sã înþeleagã diferitele genuri litera-re etc. Dar ea ar trebui sã-i ajute pe copii sã-ºiformeze o viziune ºi chiar sã dobândeascã repe-

re valorice, ceea ce ar fi greu fãrã literatura uni-versalã (a se vedea argumentul 1). În ºcolile ro-mânesti, cu excepþia specializãrii filologie (li-ceu), nu se studiazã aproape deloc texte de lite-raturã universalã si ne întrebãm dacã nu cumvaacesta este motivul principal. Deºi în noile pro-grame ºcolare se «recomandã ca între textele/creaþiile artistice selectate pentru studiu sã fieincluse ºi scrieri din literatura universalã saufilme din cinematografia universalã» (progra-ma pentru cl. a IX-a si a X-a), cele din urmã nusunt studiate.“, se mai spune în raport.

„Alfabetizare culturalã“Analiza raportului SAR aratã cã autorii

acestuia încearcã, practic, o „alfabetizare cul-turalã“- cum o numeºte Liviu Papadima, deca-nul Facultãþii de Litere a Universitãþii Bucureºti(UB), unul dintre semnatarii documentului.Profesorul Papadima propune ca, din totaluloperelor predate în ºcoalã, între 20 ºi 30 % sãfie ale autorilor strãini.

„Începutul clasei a IX-a reprezintã mareabãtãlie pentru clasele de mate-fizicã ºi mate-informaticã, în vreme ce clasele de uman pri-mesc, în majoritate, elevi care nu au putut intrala respectivele clase, deci elevi refuzaþi. DupãBacalaureat, însã, asistãm la un fenomen exactinvers. Facultãþile de ºtiinþe exacte îºi cautã cudisperare candidaþi, în vreme ce socio-umanele(comunicare, ºtiinþe politice, sociologie, studiieuropene) sunt luate cu asalt. Iatã cã aceastaeste o altã problemã a sistemului de învãþãmântromânesc, care ar trebui sã ridice mari semnede întrebare decidenþilor din educaþie“, maispune profesorul Papadima.

Shakespeare ºi lucrul la strungAlþi universitari avanseazã propuneri chiar

mai îndrãzneþe, care ar pãrea hilare la primavedere. De exemplu, Zoe Petre, profesor univer-sitar la Facultatea de Istorie a Universitãþii Bu-cureºti, ar vedea literatura universalã ºi la ºco-lile de arte ºi meserii, de fapt liceele tehnologice,având în vedere cã ºcolile de artã ºi meserii aufost desfiinþate ºi, pentru admiterea la astfel deunitãþi de învãþãmânt, nu s-au mai alocat locuriîncã de anul trecut.

„Consider cã o selecþie atentã a câtorva ope-re din literatura universalã ar putea foarte binesã figureze ºi în programul ºcolilor de arte ºimeserii, nu doar la filologie. Cândva, Moisilspunea cã va dovedi el odatã cã un strungar carel-a citit pe Shakespeare e mai productiv decâtunul care nu a auzit de el. Evident, celebrulmatematician Grigore C. Moisil nu a putut sã-ºimai demonstreze teoria sau pur ºi simplu a fostdoar un alt mod de a-ºi exprima umorul, repu-tatul matematician fiind cunoscut ca având undeosebit simþ al umorului. Cert este însã cã, deºinu s-a dovedit legãtura dintre literatura univer-salã ºi productivitatea la strung, cel puþin dinpunct de vedere medical se ºtie deja, fãrã tãga-dã, cã lectura întreþine foarte bine creieruluman, fiind un mod sãnãtos de a menþine „neu-ronii în prizã“.

Familiarizarea cu valorile umanitãþii

Autorii raportului au adus o sumedenie deargumente în sprijinul ideii introducerii litera-turii universale în ºcoli, deci a studierii scriito-rilor strãini.

„Pe lângã cultivarea limbii române cu aju-torul textelor literare româneºti, care ar putea fiprincipalul argument în alegerea doar a textelorde literaturã românã, studiul limbii ºi literaturiiîn ºcoalã ar trebui sã conducã ºi la înþelegerea ºi

dezbaterea unor idei, la familiarizarea cu evolu-þia gândirii ºi a valorilor umanitãþii. De fapt,toate aceste roluri þin de capacitatea literaturiide a forma atitudini ºi comportamente. Or, separe cã eºecul este asigurat dacã elevii nu vorciti ºi câteva dintre lucrãrile importante de lite-raturã universalã. Dincolo de partea formativã,literatura universalã oferã soluþii ºi sugestiipentru problemele unor comunitãþi ºi societãþicare au cunoscut experienþe similare. ªi litera-tura românã poate promova valori, dar ca isto-rie existã anumite perioade ale literaturii, cumsunt Renaºterea, Iluminismul, în care literaturaromânã era inexistentã. De exemplu, nu avem otragedie româneascã ce poate reprezenta genulliterar. Aceasta este o dificultate a literaturii ro-mâne în general“, susþine Alexandru Zotta, pro-fesor de filologie la Universitatea de Vest„Vasile Goldiº“ din Arad.

Suntem în UE, dar nu ne intereseazã cultura europeanã

Un alt argument prezentat în raportporneºte de la un paradox, anume cã suntem înUE, dar nu ne intereseazã cultura europeanã.„Ne-am dorit atât de mult sã ne integrãm în Eu-ropa, dar nu prea ne intereseazã cultura euro-peanã. Unul dintre argumentele pentru aderarea fost cã suntem un popor european. Dar argu-mentul a fost unul conjunctural; pe noi neinteresau doar avantajele imediate ºi palpabileale apartenenþei la UE – fonduri europene, li-bertatea de circulaþie etc. – nu ºi faptul cãaceastã aderare înseamnã asumarea unui sis-tem de valori, nu doar culturale, ci ºi etice“, semai spune în raport.

De asemenea, un excelent exemplu îl repre-zintã cele câteva milioane de români care lu-creazã în þãri din UE ºi care nu au aflat mare lu-cru în ºcoalã despre literatura ºi cultura þãrilorîn care lucreazã.

Opere apropiate vârstei elevilorExcelenta argumentaþie din cuprinsul ra-

portului SAR se încheie cu câteva recomandãrimai mult decât de bun simþ. Pe lângã inclu-

Literatura universalã,propusã de SAR pentru predare în ºcoli

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

derea textelor autorilor strãini în ºcoalã, SARrecomandã ca aceºtia sã nu lipseascã nici de laexamenul de bacalaureat, fãrã însã a se creºtenumãrul de ore de la disciplina limba ºi literatu-ra românã. Dacã lista completã de texte din li-teratura strãinã pentru fiecare dintre genurile ºicurentele literare importante, din care ar trebuisã poatã alege autorii de manuale ºi profesorii,este lãsatã la latitudinea celor care vor regândiprograma ºcolarã, SAR face totuºi câteva su-gestii. Este vorba de douã criterii care ar trebui

avute în selectarea textelor, anume atractivita-tea ºi accesibilitatea textelor, mãcar în ºcoalageneralã. Evident, elevii de generalã se vor simþimult mai apropiaþi de Mark Twain cu adorabiliisãi eroi Tom Sawyer ºi Huckleberry Finn sauperipeþiile lui Pip din celebrul roman al luiCharles Dickens „Marile Speranþe“, decât deHomer sau Dante.

MECTS, blocat în tipareDeºi recunosc importanþa ºi rolul literaturii

universale, mai marii de la Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nu augãsit încã o soluþie viabilã în aceastã problemã.„Suntem deschiºi la potenþarea literaturii uni-versale în ceea ce priveºte puterea ei de a dez-volta abilitãþi, dar atât timp cât avem ca materiede examen limba ºi literatura românã e greu sãfacem acest lucru, integrând mai multe operedin literatura universalã. Însã, am putea sãintroducem literatura universalã ca materie se-paratã“, spune Oana Badea.

Sã punem accentul pe partea de comunicare

Unii profesori nu îmbrãþiºeazã pe deplinideea introducerii literaturii universale în ºcoa-lã, fiecare aducând diverse argumente, în func-þie de formaþia sa. Profesorii de matematicã, deexemplu, sunt mai pragmatici ºi încearcã sãextragã din literaturã partea care considerã cãle-ar aduce elevilor cele mai multe beneficii.

„Pãrerea mea este ca literatura universalãsã se regãseascã doar la liceu, profilul filologie.În rest, la celelalte profiluri ar trebui pus accen-tul pe comunicare. Nu vãd de ce un viitor mon-tator de gresie ºi faianþã ar trebui sã îl studiezepe Shakespeare, de exemplu. De fapt, acestuianu îi trebuie nici «Rãzvan ºi Vidra», cã nu îlajutã cu nimic sã monteze mai bine faianþa. Cãinternetul ºi televiziunea au fãcut ca dorinþapentru lecturã sã se diminueze considerabil,spre zero, este un adevãr pe care nu îl poatecontesta nimeni. Dar nu cred cã prin impune-rea unor autori români sau chiar ºi strãini laclasã va creºte dorinþa elevilor spre lecturã. Eu

îmi aduc aminte cã, la vremea când eram laºcoalã, tot ce mi se impunea de cãtre profesornu citeam. Era, sã zic aºa, ca un fel de frondã sãrefuz sã citesc. În schimb, citeam exact ceea cenu mi se bãga obligatoriu pe gât ºi singur mi-amdezvoltat dorinþa spre lecturã. Elevii ar trebuiînvãþaþi sã ºtie cum sã se prezinte în faþa unuiangajator - cum sã redacteze o scrisoare deintenþie, CV-ul ºi, foarte important, cum sã seprezinte la un interviu, ce ar trebui sã facã ºi cenu. Acestea mi se par mie extrem de importante

pentru un elev care terminã liceul ºi care va tre-bui sã se angajeze. Revenind la literatura uni-versalã, în afara profilului uman, unde mi separe normal sã se regãseascã ºi aceastã disci-plinã, fie separat, fie în cadrul orelor de limba ºiliteratura românã, la celelalte profiluri sã fieabordatã literatura universalã doar ca parte decomunicare. Cei care s-au pliat foarte bine suntcolegii de la limbile strãine. Aceºtia au renunþatla literaturã ºi au mers foarte mult pe partea decomunicare din textele literare ºi mi se pare unexemplu care ar trebui urmat“, este de pãrereªtefan Vlaston, profesor de matematicã, preºe-dintele EDU CER.

Apetenþã pentru autorii români„Am citit raportul SAR ºi propunerea mi se

pare bunã. Ideea este mai veche, dar pânã acumnu s-a întâmplat nimic, în sensul ca literaturauniversalã sã pãtrundã mai mult în ºcoalaromâneascã. De ce spun cã propunerea SAReste bunã? În primul rând, dat fiind cã uneleopere literare din literatura românã sunt peri-mate ca valoare sau depãºite ca timp, ar trebuisã mergem ºi spre literatura universalã. Opereledin literatura universalã sunt mai profunde camesaj general-uman, descriu anumite expe-rienþe de viaþã din alte þãri, ca sã aduc doar douãargumente. Pe de altã parte, în ultimii 50 deani, doar «Moromeþii» a pãtruns în manualelede românã, deci trebuie sã ne întoarcem faþaspre alþi autori valoroºi ai literaturii universale.Astfel, s-ar crea o breºã ºi poate un interes maimare din partea elevilor. Eu vãd cã elevii nu maisunt interesaþi de operele literaturii române.Consider însã cã nu trebuie mers pe procente,adicã sã spunem cã 30% trebuie sã fie strictdoar parte de literaturã universalã, ci sã facemun prim pas ºi sã începem cu câteva opere. Nuconteazã cã vor sãri cei din Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului cu argu-mentul cã ar dura foarte mult, cã trebuie schim-bate manualele etc. Dacã cineva cu cap dinMECTS vrea, poate sã facã schimbãrile în pro-grama ºcolarã foarte uºor. Este nevoie doar unordin de ministru care sã stipuleze cã se scot

anumite opere literare româneºti ºi se introducaltele, din literatura universalã. Nu în ultimulrând, mai marii din MECTS ar trebui sã þinãseama mãcar de faptul cã mulþi elevi nici nuºtiu, dacã aud de un scriitor chiar celebru, dince þarã este“, ne-a declarat Gheorghe Rãdules-cu, profesor de românã.

Codaºi în tot Cã dupã anii ’90 excelãm în a fi în coadã la

mai tot, nu mai mirã pe nimeni. Ei bine, nici la

acest capitol, al studiului literaturii universale,nu facem excepþie. Dacã chiar ºi þãri ca MareaBritanie ºi Franþa, care abundã în scriitori va-loroºi, au considerat necesar ca în ºcoalã sã sestudieze, obligatoriu, pe lângã textele din lite-ratura naþionalã ºi texte din literatura univer-salã, românii din nou vor sã fie originali. ªi înþãri apropiate României, precum Polonia, Ce-hia, Grecia sau Ungaria, la absolvirea liceuluise verificã ºi cunoaºterea unor texte din lite-ratura universalã. procentele sunt diferite ºimerg de la 10 % în Grecia, pânã la 34 % înCehia.

GreciaAutorii din literatura universalã studiaþi

sunt: Shakespeare, Oscar Wilde, James Joyce,TS Eliot, Albert Camus, Paul Eluard, JacquesPrevert, Antoine de Saint Exupery, J. P. Satre,Charles Baudelaire, Stendhal, V. Hugo, Honorede Balzac, Molière, Montaigne, Dostoievsky,Puskin, Tolstoi, Cehov, Gorki, Maiakovsky, So-lohov, Goethe, Brecht, Böll, FG Lorca, Heming-way, Ezra Pound, Virgiliu, Lucreþiu, Plaut,Kafka, HC Andersen, Pablo Neruda.

UngariaPentru pregãtirea examenelor de absolvire

a ciclului de învãþãmânt superior (echivalentulbacalaureatului de la noi) se publicã anual listede autori. Sunt 20 de texte, dintre care 4 suntdin literaturã universalã.

Pentru fiecare perioadã/curent (Evul Me-diu, Renaºterea, Barocul, Iluminismul, Roman-tismul, literatura din sec. 19 pânã în prezent) sestudiazã între doi ºi patru autori. Pentru anii2009 ºi 2010 au fost publicate urmãtoarele listede lucrãri:

Literaturã universalã: Virgiliu – Bucoliceleºi influenþa lor asupra poeziei ungare a sec. XXºi G. G. Márquez – „Un veac de singurãtate“ (în2010)/ Kafka –“Procesul“ (în 2009); Drama-turgie: Convenþiile de comedie ºi drama dereînnoire în Molière – „Tartuffe“ (2010)/Shakespeare – „Hamlet“ (2009); Literaturã degraniþã: Conan Doyle – „Sherlock Holmes“.

Marea BritanieDeºi corpul literaturii de limba englezã are

o mare valoare ºi diversitate, elevii sunt încura-jaþi sã aibã deschidere pentru literatura univer-salã, curriculumul cerând explicit „studiul tex-telor dintr-o varietate de culturi ºi tradiþii“. Încãdin 2006, Qualification and Curriculum Deve-lopment Agency a lansat spre dezbatere un pro-iect în care se argumenteazã de ce profesorii artrebui sã discute în clasã cât mai multe lucrãride literaturã universalã. Specific Marii Britaniieste încurajarea cititului de la cele mai micivârste; se urmãreºte educarea ºi informareapãrinþilor, educatorilor ºi profesorilor pentru aconºtientiza importanþa cititului în dezvoltareacopiilor. Seria „Riveting Reads“, ce cuprindeliste de cãrþi recomandate de School LibraryAssociation pentru diverse grupe de vârste, afost suplimentatã în 2008 (denumit „Anul Na-þional al Cititului“) cu proiectul „Book Ahead“ ºiapoi cu proiectul „Boys into Books“.

Cehia ºi PoloniaAlte þãri din Europa au pus deja un accent

important pe literatura universalã, anume 15 %în Polonia ºi 34 % în Cehia. În Polonia, 15% din-tre textele ce trebuie studiate pentru examenulde bacalaureat la limba ºi literatura maternãaparþin unor autori strãini, deci se poate, fãrã capolonezii din ministerul lor al Educaþiei sã secramponeze cã disciplina nu se numeºte lite-raturã universalã, cum explicã Oana Badea lanoi. Elevii polonezi studiazã opere de Sofocle,Horaþiu, Shakespeare, Moliere, Goethe, Dantesau Kafka.

La cehi, 34% dintre operele studiate înºcoalã de elevi aparþin autorilor strãini, printreaceºtia regãsindu-se Homer, Villon, Cervantes,Shakespeare, Puskin, Balzac, Hugo, Dickens,Sienkiewicz.

„Maitreyi“ de Mircea Eliade, în topul preferinþelor liceenilor

ªi totuºi, dacã mulþi fug de operele scriitorilorromâni, mai ales de cele care parcã sunt deja pe-rimate ºi abordate mereu de profesor în acelaºimod, neatrãgãtor, liceenii încep singuri sã sereorienteze. Dupã cum ne spun unii profesori deromânã, opera literarã care este în topul prefe-rinþelor elevilor de liceu este romanul „Maitreyi“al lui Mircea Eliade, un scriitor intrat de mult înliteratura universalã. Roman pe care îl citesc ºi ceide clasa a IX-a, deci atractivitatea operei a scãzutºi vârsta, cartea fiind cititã, de regulã, de elevii dinclasele a XI-a ºi a XII-a. Pe scurt, „Maitreyi“ esteun roman de dragoste, cu acþiunea care se petreceîn India, la Calcutta, deci într-un mediu mai exo-tic, care atrage. Tulburãtoarea poveste de dragos-te din anii ‘30, de care liceenii sunt ei înºiºi îndrã-gostiþi, a primit o replicã magistralã de la însãºieroina ei, Maitreyi (în roman se numeºte Amrita),dupã 42 de ani. Este vorba de romanul-rãspuns„Dragostea nu moare“, scris în anul 1972 ºi tradusîn englezã în anul 1976. Chiar dacã nu a cãpãtatnotorietatea romanului scris de Mircea Eliade în1933, „Dragostea nu moare“ face paºi uriaºi spreuniversalitate.

Cãlcâiul lui Ahile Apropierea cât mai mare de cultura univer-

salã este nu doar logicã, ci ºi normalã, ºi elevii artrebui îndreptaþi spre tot mai multã lecturãsuplimentarã. ªi dacã nu se poate de bunã voie,atunci printr-un mod inteligent de obligativi-tate. De exemplu, lista autorilor ºi operelor sãfie foarte mare, astfel încât elevii sã poatã alegetotuºi ceva. Din listã nu ar trebui sã lipseascãmitologia greacã. ªi nu doar pentru cã este mi-nunatã, ci mãcar pentru ca elevii sã aibã unminim de culturã ºi sã ºtie mãcar de unde vin ºice înseamnã expresiile ºi figurile de stil întâlnitela mai tot pasul: „cãlcâiul lui Ahile“, „cutia Pan-dorei“, „calul troian“, „muncile lui Hercule“, „atrece Styxul“ etc. ªi cum mai marii de la Educa-þie vor continua sã fie imobili, literatura univer-salã va deveni pentru majoritatea elevilorromâni ºi mai ales minima lor culturã generalãun adevãrat „cãlcâi al lui Ahile“.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq analizã 15

iu l ie 2010

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Departament Învãþãmânt Liceal

Departament Leadership ºi Management Sindical

Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Departament Învãþãmânt Vocaþional

Departament Învãþãmânt Tehnic

Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

Departament Învãþãmânt Gimnazial

Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lekhue
View:	222 times
Download:	3 times

DOSAR PAG. 8-9 Cu toate cã Ministerul Educaþiei „a uitat ... · PDF...

Documents