Prima reprezentație: 29 noiembrie Sala George Constantin

Dosar de prezentare Despot Vodă

după Vasile Alecsandri

Despot……………………Flavius CĂLIN Motoc…………………….Șerban GOMOI Spancioc……………….....Bogdan COSTEA Stroici…………………….Ionuț NICULAE Lasky……………………..Ștefan PAVEL Carmina…………………..Theodora SANDU Lapusneanu………....……Alexandru SUCIU Doamna……………..……Sorina ȘTEFANESCU Tomșa…………………….Vlad BĂLAN

Regia: Alexandru Mâzgăreanu

Adaptarea textului: Adrian Nicolae Muzica: Alexandru Suciu

Scenografia: Alexandra Mâzgăreanu

O coproducție: Teatrul Nottara, UNATC I.L. Caragiale și Asociația „Opera Prima” Durata: 1h

SINOPSIS Drama istorică de factură romantică Despot Vodă de Vasile Alecsandri urmărește ascensiunea și decăderea, ambele la fel de spectaculoase, ale lui Despot Eraclid, domn al Moldovei între 1558-l561. Asumându-și o identitate falsă, Despot vine în Moldova cu planul de a o cuceri, profitând de nemulțumirea unei părți a boierimii față de domnia lui Lăpușneanu și ajutându-se de discursul său iscusit și de un act fals care atesta nobilitatea sa. Ajuns domnitor, Despot uită însă toate promisiunile făcute și, îmbătat de putere, nu mai ține cont de niciun sfat și, într-un final, stârnește furia poporului. Ca orice tiran ce în sfârșit se vede ajuns la conducere, Despot Vodă pierde contactul cu realitatea și ajunge să îi mintă pe toți cei din jurul său și, cel mai grav, să se mintă pe sine. Pentru a potența ideea deșertăciunii puterii, Alecsandri introduce un

dublu al lui Despot – Ciubar Vodă, nebunul pretendent la tron, considerat de Eminescu o figură dramatică „genial desenată", descinzând din bufonii shakespearieni. ARGUMENT REGIZORAL A fost o mare provocare să aduc în fața publicului cinci texte istorice, mai cu seamă în condițiile în care majoritatea nu au mai fost montate de foarte mulți ani. Am încercat, împreună cu Adrian Nicolae, să comasăm piesele într-o structură dramatică modernă, astfel încât esența fiecărei povești să nu aibă de suferit, iar mesajul să fie transmis într-un mod cât mai direct. Spectacolele sunt jucate într-o cheie modernă de către o trupă tânără de actori, unii dintre ei fiind proaspăt angajați ai Teatrului Nottara. Am încercat să păstrăm un echilibru între partea vizuală, care respectă într-o mare măsură atmosfera epocii în care are loc acțiunea fiecărei piese, și cheia de joc cât mai modernă.

Alexandru Mâzgăreanu DESPRE AUTOR Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, prozator, dramaturg, memorialist, provenit dintr-o familie boierească, fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tîrziu vornic) și al Elenei. A studiat la Paris, între 1834 și 1839, consacrându-se literaturii. Întors în țară, devine director al Teatrului din Iași, împreună cu C. Negruzzi şi M. Kogălniceanu, și are un rol important în evenimentele istorice ale epocii: a luat parte la mișcarea revoluționară de la 1848 și a petrecut un an de exil în Franța. Înapoiat în țară, ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova şi Muntenia, apoi este trimis de Al. I. Cuza în Franța, Italia și Anglia, pentru a pleda în favoarea recunoașterii unirii. Între 1885 și 1890 este ministru al Afacerilor Externe la Paris. În 1838, îi apar primele încercări literare în limba franceză (Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit Rameau), iar în 1844 lansează, împreună cu Mihail Kogalniceanu și Ion Ghica, săptămânalul Propășirea. Publică în revista Bucovina poeziile populare Toma Alimoș, Blestemul, Șerb sărac, Mioara, Mihu Copilul. În 1852, publică Repertoriul dramatic, primul volum de teatru care conține piesele Iorgu de la Sadagura, Iașii în carnaval, Peatra din casă, Chirița la Iași, Chirița în provincie. La Teatrul Național i se montează piesele Chirița la Iași, Două fete și-o neneacă. În 1863 ia naștere, la Iași, societatea Junimea, al cărei membru onorific va fi până la sfârșitul vieții, iar în 1867 este ales membru al Societății Literare Române, devenite apoi Academia Română. În 1854 apare sub conducerea sa România literară, revistă la care au colaborat C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. Alecsandri a fost și un traducător pasionat, astfel că datorită lui poezii populare românești și parte din poeziile lui au devenit cunoscute în Anglia, Franța, Germania. Opera literară: Chirița în Iași (1850), Teatru românesc. Repertoriul dramatic al d-lui V.Alecsandri, vol I (1852), Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate de V. Alecsandri (1851), Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) (1853), Doine și lăcrămioare (1842-1852), Potpuri literar (1854), Chirița în provincie (1855), Vioara

Teatrului românesc (1857), Istoria misiilor mele politice (1862), Chirița în voiagiu (1865), Poezii populare ale românilor (1866), Chirița în balon (1875), Opere complete: Teatru I (Canțonete comice, scenete și operete) (1875), Opere complete: Teatru II (Vodeviluri) (1875), Opere complete: Teatru III (Comedii) (1875), Opere complete: Poezii I (Doine, Lăcrămioare, Suvenire) (1875), Opere complete: Poezii II (Mărgăritarele) (1875), Opere complete: Poezii III (Pasteluri și legende) (1875), Opere complete: Proza (1876), Ostașii noștri (1878).

CRONICI „Poemul dramatic al lui Alecsandri face să răsară înaintea ochilor sufletului nostru o epocă de decadență deja, dar în care se iveau încă ca niște copaci străvechi acele frumoase și nobile nume, cu-a căror încetare românii au încetat de a fi mari.” [...] „E, fără îndoială, drama cea mai bună ce s-a scris în limba noastră, plină de acțiune, ici de puternice, colo de gingașe simțiri, dar pe deasupra tuturor calităților acestora, versul și limba privighetorii de la Mircești răpește auzul și simțirile.” [...] „Pe lângă energia rară a pasajelor dramatice, înălțimea și dulceața pasajelor lirice ale dramei fac din acestea niște adevărate pietre scumpe ale literaturii române.” M. Eminescu, Articole și traduceri, vol. I, ediție critică de Aurelia Rusu, Editura Minerva, 1974 „Desigur că Despot Vodă se nutrește din teatrul lui Victor Hugo, cu toate acestea drama lui Alecsandru e originală și dacă e vorba despre o înrudire ea e din partea, mai degrabă, a piesei lui Hasdeu, Răsvan și Vidra, pe care Alecsandri o numea în deriziune «dramul», deși aceea deschide seria dramelor istorice române.” „În piesa lui Alecsandri „se conturează de la început conflictul fundamental și tradițional din teatrul istoric românesc, care este nu între indivizi, ci între ambiția voevodului, pe de o parte, și rezistența tradiției și a corpurilor constituite, pe de alta. Vechiului cor din tragedia elină îi ia locul aici țărănimea, factor de împotrivire și totodată spectator impasibil al agitației eroului în spiritul unei absolute religii a deșertăciunii.” „Despot e un aventurier ambițios, pornit de jos, dar inteligent, cult, mare seducător de oameni și nu prin satanism romantic, ci prin valoarea și generozitatea planurilor sale.” „Despot Vodă devine tragedia nu prea adâncă, însă bine studiată, a omului de acțiune din afară, în luptă cu un factor puternic și impenetrabil, cu obiceiul țării.”

G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, F.R.P.L.A., București, 1941

„Autentica dragoste de patrie și de popor care animă piesa lui Alecsandri, atmosfera fidelă a epocii respective, realizarea personajelor principale, armonia ansamblului, limbajul colorat de factură populară − totuși cu unele neologisme nemotivate −, versul sprinten sunt calități care situează drama Despot Vodă în fruntea creațiilor dramatice ale lui Alecsandri, impunând-o totodată în rândul celor mai valoroase piese de evocare istorică ale literaturii din trecut.”

Const. Ciopraga, prefață la Despot Vodă, Editura Tineretului, București, 1966

„...piesa nu este numai o evocare a unui erou epic complex, cu acțiuni spectaculoase, ci și o încercare interesantă de reconstituire a realității sociale din Moldova veacului al XVI-lea”

Al. Piru, Introducere în opera lui Vasile Alecsandri, Editura Minerva, București, 1978

REPERE BIOGRAFICE

REGIZORUL

Născut pe 24 ianuarie 1987, la Bucureşti, Alexandru Mâzgăreanu este unul dintre cei mai creativi, mai curajoşi şi mai de succes regizori ai tinerei generaţii. A absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Facultatea de Teatru, Secţia „Regie”, la clasa profesorului Tudor Mărăscu (2008), şi masterul, la aceeaşi specializare, la clasa profesorului Alexa Visarion (2011). În mai puțin de șapte ani, el a lucrat în teatre importante din România: Teatrul Național I.L. Caragiale, Teatrul Odeon, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, ArCuB și Teatrul Metropolis. În montările sale, el a surprins mereu prin propuneri îndrăznețe, caracterizate de candoare, cu un umor inteligent și subtil, uneori cu accente aspre, dure, care se impun în sensibilitatea publicului. Printre spectacolele montate se numără: Fool for Love de Sam Shepard, la UNATC, licență (2008); Romanțioșii de Edmond Rostand, la Teatrul de Comedie și preluat de Teatrul Nottara (2008); Funcționarii, după A.P. Cehov, la Teatrul Metropolis (2010); Dragă Elena Sergheevna de Ludmila Razumovskaia, la Teatrul de Comedie (2010); Purificare Petr Zelenka, la Teatrul Național I.L. Caragiale (2011); Pentru că pot de Arthur Kopit, la Teatrul ODEON (2011); Cabina artistelor de Arnost Goldflam, la ArCuB (2011); A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, la Teatrul Regina Maria, Oradea (2013); Gărgărițele se întorc pe pământ de Vasili Sigarev, la Teatrul Tineretului, Piatra Neamț (2013); Factorul uman de Thierry Janssen, la Teatrul de Comedie (2014); Vicleniile lui Scapino de J.-B.P. Molière, la Teatrul Tineretului, Piatra Neamț (2014); Căsătoria N.V. Gogol, la Teatrul Regina Maria, Oradea (2014). A coordonat spectacolul-lectură Frați de cruce de Liviu Lucaci, la Teatrul Nottara (2013). Este coordonatorul proiectului „Spectacolul începe cu o lectură” la Teatrul Nottara (2013); membru al Clubului de Excelență al Tinerilor Dignitas (Fundația Dignitas). La Teatrul Nottara a regizat spectacolele: True West de Sam Shepard (2010), O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale (2012), Mizantropul de J.-B.P. Molière (coproducție a Asociației Opera Prima și Fundației Dignitas, 2014), Fazanul de Georges Feydeau (2015) și Somnambulism de Iaroslava Pulinovici (2017).

ACTORII

ȘERBAN GOMOI Născut pe 22 iulie 1986, Şerban Gomoi a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, specializarea „Arta actorului” şi are masterul în teatru clasic. În spectacolul de licenţă, l-a interpretat pe Malvolio în A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, în regia lui Liviu Lucaci. La Festivalul Internaţional de Teatru şi Film Studenţesc Hyperion, din 2008, a obţinut Premiul pentru rol secundar masculin, pentru rolul Nicolai Ivanovici Triletski din spectacolul Platonov. Printre rolurile sale din teatru se numără: Boon, din Însetaţi de Wajdi Mouawad, regia: Elena Morar, Studioul de teatru UNESCO; Jean, Domnişoara Iulia de August Strindberg, regia: Liviu Lucaci, Teatrul de Comedie; Demetrius, Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, regia: Gelu Colceag, Teatrul Mic; Reabovski, Zvăpăiata, după A.P.Cehov, regia: Elena Morar, Teatrul de Comedie; Leo, 7 zile din viaţa lui Simon Labrosse de Carole Frechette, regia: Elena Morar, Teatrul Luni de la Green Hours. De-a lungul timpului a apărut în diverse scurtmetraje în cadrul UNATC, a făcut dublaj pentru Disney Channel, a jucat în filme de lungmetraj şi în seriale de televiziune – rolul Brâncoveanu, în Portretul luptătorului la tinereţe, regia şi scenariul: Constantin Popescu; Zero Theorem, regia: Terry Gilliam; Six Bullets, regia: Ernie Barbarash, Cu un pas înainte, serial produs de Mediapro Pictures. Deși angajat la Teatrul Nottara abia în 2017, Șerban Gomoi este legat de scena acestui teatru încă de dinainte, interpretând personajele Pasquinot, în Romanţioşii de Edmond Rostand, Austin, în True West de Sam Shepard, Clitandre în Mizantropul de Molière (spectacol găzduit), toate trei în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, Urechiatu, în Mobilă şi durere, regia: Alice Barb, Spiridon, în O noapte furtunoasă, regia: Alexandru Mâzgăreanu, rolurile Călugăr şi un paracliser, în Mult zgomot pentru nimic, de William Shakespeare, regia: Diana Lupescu, iar în stagiunea actuală îi interpretează pe Pontagnac, în Fazanul de Georges Feydeau, regia: Alexandru Mâzgăreanu. Tot în 2017, Șerban Gomoi a participat la Laboratorul de teatru DENS, organizat de Teatrul Nottara, unde a lucrat sub îndrumarea regizorului rus Roman Ilin Feodori, pe textul lui Camil Petrescu, Mitică Popescu.

Spectacolul face parte din programul de manifestări artistice 100 DE ANI ÎMPREUNĂ (Românii fără frontiere), dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri. Persoană de contact: Claudiu Sfirschi-Lăudat Serviciul de Specialitate artistică claudiu@nottara.ro