7
MURIEL SPARK Domnisoara Brodie ) in floarea vArstei Traducere din limba englezd gi note de Dana Crdciun ' @rrEANT cAtli il.Esrara1E.
MURIELSPARK
Domnisoara Brodie)
in floarea vArstei
Traducere din limba englezd gi note deDana Crdciun
' @rrEANTcAtli il.Esrara1E.
Colecfie coordonatd deAlexandra Rusu
Redactare:Irina Georgesco-Groza
Corecfuri:Cristina $tefan
Copertd:KeszegAgnes
DTP:Ofelia Coqman
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSPARK,MURIELDomnigoara Brodie in floarea virstei / Muriel Spark;trad.: Dana Crdciun. - Bucureqti: Yellant,2017lsBN 978-606 -8642-66-6
I. Criciuru Dana (trad.)
821.111.-31=13s.1
Titlul original: The Prime of Miss lean BrodieCopyright @ L961,by Copyright Administration Limited
O 2018 Editura Vellant
Editura VellantSplaiul Independenfei 319Bucuregti, Sector 6www.vellant.ro
Toate drepturile asupra versiunii in limba romAndaparlin Editurii Vellant.
ISBN 978-606 -8642-66-6
I
in timp ce vorbeau cu fetele de la $coala,,MarciaBlaine", bliefii st5teau de partea cealalte a bicicletelor,
finAndu-le de ghidon, ceea ce ridica un gard protectorpe doud rofi intre cele doud sexe gi dedea impresia cH
bliefii erau gata s-o gtearge in orice moment.Fetele nu-gi puteau da jos pdliriile deoarece scena
avea loc nu departe de por{ile gcolii gi a fi flrd pdldrieconstituia o abatere. Fetelor din clasa a patra sau maimare de liceu1 Ii se treceau cu vederea anumite incil-ciri ale felului in care trebuia agezate pdldria pe cap,cu conditia ca aceasta sH nu fie purtati pe o parte.Existau ins[ alte varia{ii subtile ale regulii debazd,conform c[reia borul trebuia sd fie ridicat la spate 9ildsat in fafi. Fiecare dintre cele cinci fete de fa{d, carestiteau foarte aproape una de alta din pricina bdiefi-lor, igi purta pdldria intr-un mod clar diferit.
Aceste fete formau trupa lui Brodie. Aga li se spu-sese incd dinainte ca directoarea se le dea in derA-dere aceastd porecld, in momentul cAnd au trecutde la ciclul primar la cel liceal, la vArsta de doispre-zece ani. Fuseserd atunci imediat recunoscute drept
1 invil5mAntul scolian se imparte in doul cicluri prin-cipale: cel primar, aproximativ intre vArstele de cinci qidoisprezece ani, gi cel secundar sau liceal, intre vArstele dedoisprezece gi optsprezece ani.
8 Munrrr, Sraar
elevele domniqoarei Brodie, deoarece erau extremde bine informate in legdturd cu numeroase subiectecare, dupe cum spunea directoarea/ nu aveau nimicde-a face cu programa aprobatd gi erau inutilepentru gcoald. S-a descoperit cI fetele auziserd demiqcarea lui Buchmanl gi de Mussolini, de pictoriiRenagterii italiene, de avantajele pentru piele a cre-mei de cur5{are gi a hamamelisului, fa{d de tradilio-nala metodd a apei cu sdpun, precum gi de cuvAntul,,menarhi"; li se descrisese interiorul reqedin{ei lon-doneze a autorului cirfii Winnie de pluq, precum giviala amoroasi a scriitoarei Charlotte Bronte, bachiar gi a domnigoarei Brodie. Erau la curent cu exis-tenla lui Einstein gi cu argumentele celor care con-siderau ci Biblia nu este adevdrat5. Aveau nofiunielementare de astrologie, dar nu gtiau data BHtilieide la Flodden sau care este capitala Finlandei. Cu osingurd excepfie, intreaga trupi a lui Brodie numdrape degete, la fel ca domniqoara Brodie, cu rezultatemai mult sau mai pufin precise.
La vArsta de gaisprezece ani, ajunseserd in clasaa patra gi hoin[reau dincolo de porfile gcolii gi seadaptaserd regimului conservator, dar purtau incontinuare marca Brodie de neconfundat gi erautoate renumite in gcoal[, adicd erau privite cu sus-piciune si antipatie. Le lipsea complet spiritul deechipi gi, in afara trainicei prietenii cu ]ean Brodie,nu prea aveau mare lucru in comun una cu alta.
1 Miscarea lui Frank Buchman, misionar american,cunoscutd qi sub numele de Grupul Oxford, desemneaz5o organizafie creqtind infiinfatd la inceputul secolului XX,care propovdduia o ,,recalibrare morali" gi un stil de via{iin deplind conformitate cu principiile propovdduite de IsusHristos. Se va face din nou referire la ea in capitolul al treilea.
Domnigoara Brodie tn floarea adrstei 9
Domniqoara Brodie continua sd predea Ia claseleprimare. Era privitd cu mult[ suspiciune.
$coala de fete ,,Marcia Blaine" era o gcoald, ffuFtinternat care fusese parlial finanfati la mijlocul seco-lului al noudsprezecelea de viduva instdritd a unuilegitor de ciili din Edinburgh. inainte s5 moari,devenise o admiratoare a lui Garibaldi. Portretulei, cam bdrbdtesc, atArna in sala mare, iat de Ziuaintemeietorului era comemorati printr-un buchet deflori rezistente, cum ar fi crizantemele sau daliile.Acestea erau puse sub tablou, intr-o vazd agezatdpeun pupitru pe care se mai afla o Biblie deschisd lapagina unde se putea citi urmdtorul text, subliniatcu cerneali rogie: ,,Cine poate gdsi o femeie cinstiti?Ila este mai de pre{ decAt mdrgdritarele."l
Fetele care z5boveau sub copac, umir la umdr,foarte aproape una de alta din pricina b[ie{ilor, erautoate renumite pentru ceva. AjunsI acum la gaispre-zcce ani, Monica Douglas era monitoare, renumitdin primul rAnd datoritX calculelor matematice, pecare Ie fdcea in cap, gi acceselor de furie, care, cAndsc intefeau suficient, o f[ceau sd imprfigtie palme inclreapta gi in stAnga. Avea un nas foarte rogu, atAtiarna, cAt gi vara, pir brunet impletit in cozi lungi,;i picioare rotunde, butucdnoase. Monica iqi purtapriliria in vArful capului, mai sus decAt era normal,cocofatd de parcd i-ar fi fost prea mici qi de parcd arfi Etiut ci oricum aratd grotesc.
Rose Stanley era cunoscut5 pentru senzualitateasa. P[Idria ii era aEezatd destul de firesc pe pirulscurt gi blond, dar ii tegise calota in lateral, qi de oparte, si de alta.
I Biblia, Prouerbe 3'l:'10 (traducere de Dumitru Comilescu).
10 Munrsr Spenx
Eunice Gardiner, mdrun{ic5, ordonate gi renu-miti pentru gimnastica sa phnd de energie gi pentrufelul fermecitor in care inota, iqi purta borul pdldrieiridicat in fa{d gi coborAt la spate.
Sandy Stranger il purta ridicat de jur imprejur giigi impingea pildria pe spate cAt putea de mult, iarca s-o faci si stea pe cap, ii pusese un elastic care iitrecea pe sub bdrbie. IJneori, Sandy ronfdia elasti-cul, iar cAnd era ros cu toful, cosea altul in loc. Eracunoscuti, cumva, pentru ochii mici, aproape ine-xisten{i, dar cu adevdrat renumiti era pentru felulcum pronunfa vocalele, care, cu mult timp in urmd,in clasele primare, o vrljise pe domnigoara Brodie.
- Ei bine, vino si ne recifi, te rog, cdci a fost o ziobositoare.
Se ridici de la gherghef, de l6ngi pdnzace-a lesufTrei pagi prin inc5pere a fdcut,Cdt6nd acum afari boboci de nufdr avdzut$i coiful cu panag pAn' adineaori negtiut,Privind spre Camelot.l
- Ce inilfdtor, spunea domnigoara Brodie de obi-cei, ducAndu-gi mAna de Ia piept, inspre clasa de fetede zece ani, care ciuleau urechile dupX clopofelulce-avea sd le elibereze.
-Daci nu existd viziune,le asigurase domnigoaraBrodie, oamenii mor. Eunice, vino gi fd o tumbi casd destindi atmosfera.
Acum ins5, bdielii cu biciclete fdceau veseli hazde ]enny Gray din cauza felului in care vorbea, pe
1 Fragment dinThe Lady of Shalott (Domnila din Shaloft) deLord Alfred Tennyson.
Domniqoara Brodie in floarea virstei 11
care-l invdlase la orele de elocufie. Voia sd se faciactrif6. Era prietena cea mai buni a lui Sandy.Plldria gi-o purta cu borul din fa!5 foarte indoit injos; era cea mai frumoasd gi mai grafioasd dintrefe,tele din trupi gi pentru asta era renumit5.
- Nu fi mitocan, Andrew, zise ea pe tonul eiinfepat.
Pe trei dintre cei cinci bdieli ii chema Andrew;iar acegti trei Andrew incepurH acum s-o ingAne peJenny: ,,Nu fi mitocan, Andrew", in timp ce fetelerAdeau pe sub pdldriile ce le sdltau pe cap.
Se apropie qi Mary Macgregor, ultima membrda trupei, al clrei renume consta din faptul cd erao mototoal[ tdcuti, un nimeni pe care toatd lumeaputea da vina. Alituri de ea se gdsea o intrus5, JoyceIimily Hammond , fata foarte bogatd, delincventaIor, care fusese trimisd de curAnd la Blaine ca ultimisolufie, deoarece nicio altH gcoalX gi nicio guvernantdnu o puteau stdpAni. Purta incd uniforma verde de lafosta gcoali. Celelalte purtau uniforme violet inchis.Clcl mai rdu lucru pe care-l fdcuse pAnd acum fusesesI arunce din cAnd in cAnd cu cocoloage de hArtiein profesorul de cor. Insista sd i se spund pe ambelenume/ ]oyce Emily. Aceastd ]oyce Emily incerca dinrilsputeri sd intre in faimoasa trupd gi igi inchipuiacd ar putea deveni cineva cu ambele nume, dar nuavea nicio gansd gi nu pricepea de ce.
- Vine o profesoard, zise joyce Emily qi dldu dineap inspre porfi.
Doi dintre cei trei Andrew se urcard pe bicicleteqii o luari din loc. Ceilal1i trei bdiefi rdmaserd sfi-tlitor, dar uitAndu-se in cealaltd direcfie, ca qi cAnds-ar fi oprit sd admire norii de deasupra dealurilor
12 Munrrr Spem
Pentland. Fetele se ingr6mddird una intr-alta ca qicAnd ar fi discutat ceva.
- Buni ziua, spuse domniqoara Brodie cAnd seapropie de grup. Nu v-am vdzut de cAteva zile. Sinu-i mai refinem pe acegti tineri gi bicicletele lor.La revedere, bdie(i.
Renumita trupd se indepdrtd aldturi de ea, qi)oyce, infractoarea cea noud, le urmi.
- Nu cred cd am cunoscut-o pe eleva aceastanoui, zise domniqoara Brodie, uitAndu-se la joyceindeaproape.
Iar dupX ce au fost ficute prezent5rile, adiug5:- Ei bine, draga mea, noi trebuie sd plecdm.Sandy se uiti in spate gi o urmdri cu privirea pe
Joyce Emily cum se indepdrteazd in direclia opusi,mergAnd gi apoi siltAnd cu picioarele ei lungi gi camnecontrolate pentru vArsta ei, iar trupa lui Brodieiqi vdzu mai departe de viafa sa secreti, la fel ca inurmH cu gase ani, pe vremea copildriei.
- Eu vh pun capete mature pe umerii tineri, lespusese domnigoara Brodie atunci, gi toate elevelemele sunt crema.
Sandy se uitd cu ochii ei mici qi mijifi la nasulfoarte roEu al Monicdi gi igi aminti de aceasti afir-malie in timp ce mergea dup5 trupa ce o urma pedomniqoara Brodie.
- Ag vrea si vX invit la cind mAine seard, fetelor,zise domnigoara Brodie. Si facefi in aga fel incAt sifili libere.
-Clubul de teatru..., murmurd Jenny.- Trimite un bilefel sd te scuzi, spuse domnigoara
Brodie. Trebuie si vd consult in legdturi cu un noucomplot care se pune la cale pentru a mi forfa sddemisionez. Evident, nu o voi face.
Domnigoara Brodie tn floarea akrstei t3
Vorbea calm, la fel ca intotdeauna, in ciudacuvintelor dure.
Domniqoara Brodie nu igi discuta niciodatd pro-blcmele cu celelalte cadre didactice, ci doar cu acestefoste eleve, pe care le formase in aqa fel incAt si-inrerite increderea. Mai existaserd comploturime'nite s-o dea afard de la Blaine, care fuseserd ins[z.;Iddrnicite.
- Mi s-a sugerat din nou sd md mut la una din;icolile progresiste, unde metodele mele s-ar plia maitrine sistemului decAt la Blaine. Dar n-am de gAnd sdrnil mut la o gcoali trXsnitd. Voi rHmAne la aceastdl.rbric[ de educafie. Pufin aluat face si se dospeascltoatl plimddealal. Dafi-mi o copili la o vArstX lat'are este influenfabili gi va rimAne a mea pe via{i.
'Irupa lui Brodie zdmbi cu tAlcuri de tot felul.Domnisoara Brodie igi f6cu ochii cdprui sd sca-
lrcre ca si-i inso{eascd elocvent vocea calmi. Ardtaca o femeie redutabild, cum stdtea cu profilul eir()man, intunecat, in lumina soarelui. Trupa luillrodie nu avea nicio urmi de indoialH cH invi
14 Murrrr Splnx
- Nu atAt timp cAt sunt in floarea vArstei, spuseea. Anii acegtia suntincd ani din floarea vArstei mele.
finefi minte, este foarte important sd vd dafi seamacAnd sunteli in floarea vArstei. Imi vine tramvaiul.ParcX vdd c5 n-o sd gHsesc niciun loc liber. Suntemin L936. Vremea cavalerismului a trecut.
Cu Ease ani inainte, domniqoara Brodie igi sco-sese clasa cea noui in curte pentru o orH de istoriesub ulmul cel mare. StribdtAnd coridoarele gcolii,trecuserd pe lAngi biroul directoarei. Uga era largdeschisi, inciperea era goald.
- Fetilelor, zise domnigoara Brodie, venifi sdvedeli ceva.
Se ingrdmddird in jurul ugii deschise ir timp ce eaardtd inspre un afig mare prins cu pioneze de pere-tele din fa!5. Pe afiE se vedea o fafi mare de birbat.Dedesubt se puteau citi cuvintele: ,,Siguranfi inaintede toate".
- Acesta este Stanley Baldwin, care a ajunsprim-ministru gi a fost demis in scurt timp, zisedomnigoara Brodie. Domnigoara Mackay il pds-treaz6, pe perete deoarece crede in sloganul,,Siguranfd inainte de toate". Dar nu siguranla vineinainte de toate. Binele, Adevdrul gi Frumuseleasunt inainte de toate. Urmali-md.
Pentru fete, acesta a fost primul indiciu al uneidiscordii intre domnigoara Brodie qi restul cadre-lor didactice. Ba chiar pentru unele dintre ele eraprima dat[ cAnd iqi d5deau seama cd se putea caintre persoanele ce reprezentau laolaltd autoritateaadulti sd existe diferenfe. LuAnd cunogtin!5 de astain tdcere gi cu sentimentul electrizant cd adulmecauo cearti ce nu le va pune insd in primejdie, o urmard
Domniqoara Brodie in floarea ahrstei t5
pe periculoasa domnigoard Brodie la umbra siguria ulmului.
Deseori, in toamna aceea senind, cAnd vremea opermitea, fetele au fdcut ore sub ulrn, aqezate pe treibinci aranjate in jurul copacului.
- Luafi-vd manualele, a zis domnigoara Brodie demulte ori in toamna aceea, fine{i-le ridicate in mAini,in caz cX avem musafiri nepoftili. Dacd apar astfelde musafiri, le spunefi ci facem lecfia de istorie...de poezie... de gramatic5.
Fetele igi ridicau manualele, dar ochii le erauafintifi nu la ele, ci la domnigoara Brodie.
- Intre timp, am sd vd povestesc despre ultima meavacanli de vari din Egipt... am sd vd povestesc des-pre, ingrijirea pielii gi a mAinilor... despre francezulpe care l-am cunoscut fur trenul spre Biarritz... si tre-buie si vi povestesc despre picturile italiene pe carelc-am vdzut. Cine este cel mai mare pictor italian?
- Leonardo da Vinci, domnigoari Brodie.- Incorect. Rdspunsul este Giotto, el e prefera-
ttrl meu.Uneori, lui Sandy i se pdrea cd pieptul domni-
i;oarei Brodie era plat, firi nicio rotunjime in fa{H,ci Ia fel de drept ca gi spatele. Alteori, pieptul aveaIormi de sAni qi era mare, foarte vizibll, ceva la careSandy stdtea gi se uita cu ochii ei minusculi in timpcc domnigoara Brodie, in zilele cAnd lecfiile se des-ftrgurau in clasd, stdtea dreaptd, cu capul seme{, gise uita pe gearn afari in timp ce vorbea, de parc-arfi fost Ioana d'Arc.
- V-am spus deseori, iar vacanfa ce tocmai a tre-cut mi-a intirit convingerea, ci tocmai am intrat infloarea vArstei. Floarea vArstei este o perioadi greuclc sesizat in existenfa unei persoane. Voi, fetilelor,
16 Murrrl Spenx
cAnd veli creqte, va trebui sd fili foarte atente sd v[recunoaqteli floarea vArstei, in orice moment al vieliiar fi sd se instaureze. Apoi trebuie si o trdifi la maxi-mum. Mary, ce ai sub bancd,la ce te uifi?
Mary incremeni, prea prostdnacl sd poat[ inventaceva. PAnd gi ca si spun6 o minciund era Prea Pros-t5nacd, nu qtia cum sd se prefacd.
- Desene, domnigoard Brodie, zise ea.
- Desene artistice vrei si spui, ilustrafii?Toatd lumea chicoti.' - Benzi desenate, r[spunse Mary.
-Benzi desenate, zdu aqa. CAli ani ai?
-Zece ani, doamnl.-La zece ani egti prea mare pentru benzi dese-
nate. Di-o incoace.Domniqoara Brodie se uit[ la paginile colorate.
- Tim Tigriqorul, zdu aqa, mai zise ea gi azvArlirevista in coqul de gunoi.
Simlind cd tofi ochii sunt alintifi asupra acesteia,
o scoase din coq, o rupse in bucdli ce n-ar mai fiputut fi reconstituite qi o puse inapoi.
- Atenfie la mine, fetelor. Floarea vArstei estemomentul pentrtt care ne-am n[scut. Acum cH euam intrat in floarea vArstei - Sandy, pe unde-fiumbl5 mintea? Despre ce vorbeam?
- Despre cum afi ajuns in floarea vArstei, domni-goard Brodie.
- Dacd vine cineva in timpul lecfiei urmdtoare,zise domnigoara Brodie, linefi minte c[ e ora de gra-matici. Intre timp am sd vd povestesc cAte ceva dinvia{a mea, de pe vremea cAnd eram mai tAndr[ decAt
sunt acum, degi cu qase ani mai mare decAt birbatuldespre care vI voi spune.
Domnigoara Brodie in floarea oirstui 17
Se rezemd de ulm. Era o zi de toamni tArzie, cufrunze ce cddeau in mici vArtejuri. Cideau pestecopilele care se bucurau ci au o scuzd sd se foiasci;;i cd au voie sd se migte ca s5-gi scuture frunzele dinptir gi din poali.
- Anotimp al celurilor qi dulcii rodniciil. M-amIogodit cu un tAndr la inceputul rdzboiului, dara cdzut pe cAmpurile Flandrei, zise domnigoarallrodie. Sandy, ai de gAnd sH speli rufele az1?
- Nu, domnigoar[ Brodie.- Fiindcd !i-ai suflecat mAnecile. Nu vreau sd am
tlc-a face cu fete care-gi suflecX mAnecile labluze,irrcliferent cAt de cald ar li afar6.. D[-le imediat jos,t'i cloar suntem fiinfe civilizate. A cdzut in sdptd-rnina de dinainte de Armistifiu. A cdzttt ca o frunz[tlt' toamn6, degi nu avea decAt dou6zeci gi doi deirni. CAnd vom merge in clas[, vom cduta Flandrapc hart5 gi locul unde-a fost ingropat iubitul meuinainte ca voi sd vd nagte{i. Era sdrac. De loc era dinAyrshire, un !5rary dar gi c[rturar harnic gi destoi-rric. CAnd m-a cerut de nevastX, mi-a zis ,!a trebuisir bem apI qi sd mergem agale." AEa voia Hugh sd
spuni, in stilul lui de la fard, ci vom tr[i modest.Vom bea apd 9i merge agale. Ce inseamni aceastdt,xpresie, Rose?
- C[ veli trdi modest, domnigoar5 Brodie, ziselltrse Stanley, care peste gase ani va fi renumit[ pen-tru senzualitatea ei.
Domniqoara Brodie era deja in toi cu povesteaIogodnicului ei rdpus, cAnd directoarea, domni-s()ara Mackay, fu vdz:utd. traversAnd gazonul gi
I Vers din poemul ,,To Autumn" (,,Toamnei") al poetuluiromantic ]ohn Keats.
