DOMENIUL DE DOCTORAT: AGRONOMIE - usamvcluj.ro · ora actuală, pe toate continentele. Datorită...

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe

cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: „Programe doctorale si postdoctorale pentru promovarea excelentei in cercetare, dezvoltare si inovare in

domeniile prioritare – agronomic si medical veterinar, ale societatii bazate pe cunoastere”

Beneficiar: UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ID Proiect: 132765

Cod contract: POSDRU/159/1.5/S/132765

Ing. OTILIA MICU

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE DE

TEHNOLOGIE ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA IRIGATĂ DE

MĂR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-TURDA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. EMIL LUCA

CLUJ-NAPOCA

2015

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE AGRICOLE INGINEREŞTI

DOMENIUL DE DOCTORAT: AGRONOMIE

Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat

2

CUPRINS

CAP. I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA MĂRULUI….......…………...........3

CAP. II. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ LA MĂR………………………...............................................……..…..........3

CAPI. III. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE

IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ...............................................................................4

CAP. IV. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI IARA - TURDA, ÎN

CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE..............................................................4

CAP. V. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI

DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-TURDA, ÎN

PERIOADA 2012-2014. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE

DE EXPERIMENTARE...................................................................................................5

CAP. VI. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE

IRIGARE, REGIMULUI DE FERTILIZARE ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC

ASUPRA PRODUCŢIEI DE MERE ÎN ZONA IARA–TURDA..................................6

CAP. VII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA ELEMENTELOR

DE TEHNOLOGIE ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII

MERELOR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA -TURDA, MEDIA ANILOR 2012-

2014......................................................................................................................................9

CAP. VIII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA

ELEMENTELOR DE TEHNOLOGIE, A MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI A

CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR DE MĂR,

ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA –TURDA......................................................................11

CAP. IX. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A

IRIGĂRII CULTURII DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE EXPERIMENTALE ALE

ZONEI IARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2012- 2014......................................................13

CAP. X. – CONCLUZII GENERALE......................................................................................14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………....…..………………...................16

SUMMARY..................................................................................................................................17


3

Pentru realizarea cercetărilor științifice care au dus la finalizarea acestei teze de doctorat am

beneficiat de sprijin financiar prin intermediul proiectului POSDRU 159/1.5/S/132765 „Programe

doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile

prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere”, finanțat din Fondul Social

European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE ALE CULTURII MĂRULUI

Mărul este una dintre cele mai importante specii pomicole fructifere, atât pe plan

mondial cât şi pe plan naţional. Deoarece are o plasticitate ecologică mare, este cultivat, la

ora actuală, pe toate continentele. Datorită valorii alimentare, terapeutice şi profilactice a

fructelor, însuşirilor tehnologice, particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi valorii

economice, cultura mărului are o importanţă deosebită. Este cea mai cunoscută şi

răspândită în zonele cu climat temperat, iar merele ocupă primele locuri, atât în ceea ce

priveşte volumul producţiei, cât şi solicitarea fructelor pe pieţele de desfacere. Centrul

diversităţii genului Malus se află în estul Turciei. Mărul a fost, poate, primul pom cultivat,

iar fructele sale au fost îmbunătăţite prin selecţie de-a lungul a mii de ani. Se presupune că

mărul a fost introdus în cultură cu aproximativ 7000-7500 de ani în urmă în China şi India,

iar de acolo s-a răspândit şi în celelalte regiuni de pe glob (CIMPOIEȘ, 2012). În lucrările

lui Theophrast (secolul IV-III î.H.) sunt menţionate şase soiuri de măr cultivate în Grecia

Antică (GHENA, 2004). În perioada Renaşterii, a început dezvoltarea pomiculturii şi,

inclusiv, a culturii mărului, s-au înfiinţat grădini botanice unde se colecţionau noile soiuri

de măr, s-a intensificat munca de identificare şi descriere a soiurilor, s-au înregistrat

progrese semnificative în crearea de soiuri, prin ameliorare (CIMPOIEȘ, 2012).

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE

CULTURĂ LA MĂR

Capitolul II - Stadiul actual al cercetărilor privind tehnologia de cultură la măr a

fost structurat pe două subcapitole care conţin aspecte referitoare la înfiinţarea plantaţiilor


4

de măr şi întreţinerea acestora până la intrarea pe rod şi aspecte referitoare la exploatarea

plantaţiilor de pomi fructiferi, precum şi aspecte referitoare la valorificarea fructelor de

măr, standardele şi regulamentele în vigoare pentru comercializarea fructelor de măr şi

factori care afectează competitivitatea la plantaţiile de măr.

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE

IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE MĂR

Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are o deosebită importanţă în

agricultura irigată, întrucât serveşte la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi

avertizarea aplicării udărilor (ONU, 1988; NAGY, 1994; PLEŞA şi CÎMPEAN, 2001;

SILVICA ONCIA, 2004; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008). Pentru dezvoltarea

şi fructificarea fructelor de măr a fost necesar ca pe parcursul perioadei de vegetaţie să se

menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. pe adâncimea de 60−80 cm.

Menţinerea acestui plafon minim nu a fost posibilă fără irigare. (CIMPOIEŞ, 2012).

CAPITOLUL IV

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI IARA - TURDA,

ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE

Experienţele care au stat la baza acestor cercetări au fost organizate şi amplasate în

câmpul experimental, din satul Cacova Ierii, Iara - Turda, judeţul Cluj, (46°32'36.3"N

23°27'46.1"E), pe un teren uniform ca fertilitate şi microrelief, amplasat la o altitudine de

aproximativ 530 de metri.

Anul 2012 a fost unul călduros, media lunară anuală fiind superioară mediei

multianuale cu 1,50C iar din punct de vedere pluviometric, anul 2012 este caracterizat drept

secetos. La rândul lui, anul 2013 a fost unul călduros, cu o medie lunară anuală de 10,60C,

superioară cu 1,60C mediei multianuale. In ce priveşte regimul pluviometric, anul 2013 a

fost unul excesiv de secetos. Anul 2014, în ansamblul său, poate fi caracterizat drept un an

călduros din punct de vedere termic, media anuală situându-se cu 2,10C deasupra valorii


5

medii multianuale. Din punct de vedere pluviometric, anul 2014 a fost un an ploios, dar în

ansamblul său alternează perioadele normale cu cele secetoase şi cu cele ploioase.

CAPITOLUL V

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA

TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-

TURDA, ÎN PERIOADA 2012-2014. MATERIALUL BIOLOGIC

CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE

Teza de doctorat „Cercetări privind influenţa unor elemente de tehnologie asupra

producţiei la cultura irigată de măr, în condiţiile zonei Iara-Turda” a fost elaborată, în urma

cercetărilor efectuate în perioada 2012-2014, cu scopul principal de a stabili gradul de

influenţă al regimului de irigare şi al altor elemente de tehnologie, asupra nivelului de

producţie şi a calităţii acesteia, la şapte soiuri de măr. Factorii experimentali studiaţi în

experienţele efectuate în perioada 2012–2014 în zona Iara – Turda, precum şi graduările

acestora, se prezintă în tabelul 5.1.

Plantaţia de măr a fost înfiinţată în anul 2006, este o plantaţie de tip intensiv, cu o

densitate de 1250 pomi/ha, cu susţinere pe spalier, aflată pe rod din anul 2010. Toate

soiurile de măr au fost altoite pe portaltoi MM106. Coroana pomilor a fost dirijată pe

spalier şi a fost condusă sub formă de palmetă etajată cu braţe oblice. Irigarea culturii s-a

făcut prin metoda de irigare localizată prin picurare, la umiditatea solului de 50% din IUA.

Fertilizarea culturii de măr a fost efectuată conform graduărilor factorului experimental

regim de fertilizare, prin efectuarea de fertilizări radiculare şi fertilizări radiculare şi

extraradiculare. Tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor s-au aplicat după necesitate,

la depăşirea pragului biologic de dăunare. Analizele de calitate au fost efectuate în cadrul

Institutului de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca şi în

Laboratorul de Controlul Calitatii Produselor de Origine Vegetală, in cadrul Facultăţii de

Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, a Universităţii de Şiinţe Agrigole şi Medicină Veterinară

Cluj – Napoca.


6

Tabelul 5.1.

Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în perioada 2012 – 2014, Iara – Turda

Factorii studiaţi /

Studied factors

Graduările factorilor /

Factor graduations

Factor A

Regimul de irigare/

Irigation regime

a1 – neirigat / non-irrigated

a2 – irigat la 50% IUA / irrigated at 50 % AHI

Factor B

Regimul de fertilizare/

Fertilisation regime

b1 –fertilizare radiculară / radicular fertilisation

b2 – fertilizare radiculară + extraradiculară/

radicular fertilisation+ extraradicular fertilisation

Factor C

Soiul cultivat /

Variety

c1 – Jonagold

c2 – Florina

c3 – Generos

c4 – Idared

c5– Jonathan

c6– Granny Smith

c7 – Golden Delicious

CAPITOLUL VI

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC

ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE MĂR ÎN CONDIŢIILE ZONEI

IARA-TURDA

Analiza efectului primului dintre cei trei factori luaţi în studiu, regimul de irigare,

asupra producţiei de fructe de măr, în condiţiile experimentale ale zonei Iara – Turda, în

perioada 2012 – 2014, a evidenţiat producţiile superioare ale variantelor irigate faţă de

variantele neirigate, în fiecare dintre cei trei ani. Sporul de producţie înregistrat ca urmare

a irigării a fost de 4084,76 kg/ha (16,9 %), diferenţă distinct semnificativă statistic.

Tabelul 6.33.

Influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de fructe de măr,

Iara – Turda, 2012 – 2014 Varianta

Variant

Producţia

medie

Producţia

relativă

Diferenţa

± d (kg/ha)

Semnificaţia

diferenţei

a1 – neirigat 24186,43 100,0 0,00 Mt

a2 – irigat la 50 %

IUA

28271,19 116,9 4084,76 **

DL (p 5%) 292,95

DL (p 1%) 443,61

DL (p 0,1%) 712,64


7

Factorul fertilizare a influenţat, la rândul lui, în fiecare an, nivelul producţiei de

fructe de măr, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de către varianta la care s-a adăugat

fertilizării radiculare, fertilizarea foliară. Diferenţa de producţie faţă de martor, înregistrată

de varianta b2, la care s-a efectuat fertilizare foliară suplimentară, a fost statistic foarte

semnificativă, de 1317,14 kg/ha, respectiv de 5,2 %. (tabelul 6.34.).

Tabelul 6.34.

Influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de fructe de măr, Iara – Turda,

2012 – 2014

Varianta

Producţia

medie

(kg/ha)

Producţia

relativă

(%)

Diferenţa

± d

(kg/ha)

Semnificaţia

diferenţei

b1 – fertilizare radiculară 25570,24 100,0 0,00 Mt

b2 – fertilizare radiculară

+ foliară

26887,38 105,2 1317,14 ***

DL (p 5%) 250,10

DL (p 1%) 351,06

DL (p 0,1%) 495,62

In ce priveşte influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra

producţiei de fructe de măr, s-a constatat că producţia medie a variantei martor, soiul

Jonagold, pe perioada 2012–2014, a fost depăşită de productivitatea celorlalte soiuri

studiate, obţinându-se sporuri de producţie foarte semnificative statistic, astfel: soiul

Florina, cu o diferenţă de 12575,83 kg/ha , soiul Generos cu 15541,67 kg/ha, soiul Idared

cu 15202,5 kg/ha, soiul Jonathan cu 9827,6 kg/ha, soiul Granny Smith cu 9235,83 kg/ha şi

soiul Golden Delicious ci 9615 kg/ha, (tabelul 6.35.).

Tabelul 6.35.

Influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de fructe de măr,

Iara – Turda, 2012 – 2014

Varianta

Producţia

medie (kg/ha)

Producţia

relativă (%)

Diferenţa

± d (kg/ha)

Semnificaţia

diferenţei

c1 - Jonagold 15943,33 100 0,00 Mt

c2 - Florina 28519,17 178,9 12575,83 ***

c3 - Generos 31485,00 197,5 15541,67 ***

c4 - Idared 31145,83 195,4 15202,50 ***

c5 - Jonathan 25770,83 161,6 9827,50 ***

c6 - Granny Smith 25179,17 157,9 9235,83 ***

c7 - Golden Delicious 25558,33 160,3 9615,00 *** DL (p 5%) 496,21

DL (p 1%) 654,09

DL (p 0,1%) 842,05


8

În fiecare dintre anii 2012, 2013 şi 2014, în care au fost organizate experienţele de

la Iara – Turda, analiza influenţei interacţiunii celor trei factori, regimul de irigare,

fertilizarea şi materialul biologic - A X B X C – regim de irigare x fertilizare x material

biologic (soi cultivat), asupra nivelului producţiei de fructe de măr, a evidenţiat sporurile

obţinute în toate situaţiile de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea a2 – irigat,

faţă de combinaţiile din care a făcut parte graduarea a1 - neirigat. Cele mai ridicate nivele

de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c4 – irigat x fertilizare radiculară +

fertilizare extraradiculară x soiul Idared - 34335,67 kg/ha şi a2b2c3 – irigat x fertilizare

radiculară + extraradiculară x soiul Generos – 33513,33 kg/ha.

Tabelul 6.39.

Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A x B x C - regim de irigare x regim de fertilizare x

material biologic asupra producţiei de fructe de măr, în condiţiile zonei Iara – Turda, 2012 - 2014

Varianta

Producţia medie

(kg/ha)

Producţia relativă

(%)

Diferenţa

± d (kg/ha)

Semnificaţia

diferenţei

a1b1c1 13453,33 100,0 0,00 Mt

a2b1c1 17296,67 128,6 3843,33 ***

a1b1c2 24980,00 100,0 0,00 Mt

a2b1c2 30986,67 124,0 6006,67 ***

a1b1c3 29430,00 100,0 0,00 Mt

a2b1c3 32150,00 109,2 2720,00 ***

a1b1c4 27890,00 100,0 0,00 Mt

a2b1c4 33223,33 119,1 5333,33 ***

a1b1c5 23263,33 100,0 0,00 Mt,

a2b1c5 26600,00 114,3 3336,67 ***

a1b1c6 22366,67 100,0 0,00 Mt

a2b1c6 26680,00 119,3 4313,33 ***

a1b1c7 22930,00 100,0 0,00 Mt

a2b1c7 26733,33 116,6 3803,33 ***

a1b2c1 14213,33 100,0 0,00 Mt

a2b2c1 18810,00 132,3 4596,67 ***

a1b2c2 25886,67 100,0 0,00 Mt

a2b2c2 32223,33 124,5 6336,67 ***

a1b2c3 30846,67 100,0 0,00 Mt

a2b2c3 33513,33 108,6 2666,67 ***

a1b2c4 29133,33 100,0 0,00 Mt

a2b2c4 34336,67 117,9 5203,33 ***

a1b2c5 25013,33 100,0 0,00 Mt

a2b2c5 28206,67 112,8 3193,33 ***

a1b2c6 24296,67 100,0 0,00 Mt

a2b2c6 27373,33 112,7 3076,67 ***

a1b2c7 24906,67 100,0 0,00 Mt

a2b2c7 27663,33 111,1 2756,67 *** DL (p 5%) 994,60

DL (p 1%) 1329,98

DL (p 0,1%) 1756,68


9

CAPITOLUL VII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI

DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC,

ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE DE LA

IARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2012-2014

În cadrul cercetării experimentale din prezenta teză de doctorat s-a urmărit influenţa

interacţiunii factorilor experimentali A, regim de irigare, şi B, fertilizare asupra calităţii

fructelor de măr, în condiţiile de la Iara – Turda, în perioada studiată. Astfel, au fost

efectuate determinări ale conţinutului fructelor în: apă, substanţă uscată, zahăr, substanţe

solide solubile şi în minerale - sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), potasiu (K), fosfor

(P). De asemenea s-au efectuat determinări şi pentru capacitatea antioxidantă şi pentru

aciditatea totală a fructelor de măr, cât şi determinări referitoare la indicele de fermitate a

pulpei fructelor şi a volumului şi greutăţii medii a fructelor de măr. În figurile 7.1. – 7.5.

se prezintă valorile determinărilor de calitate la fructele de măr, aparţinând celor şapte

soiuri, cultivate în condiţiile experimentale ale zonei Iara-Turda.

a. b.

Fig. 7.1. Conţinutul de apă (%) (a) şi substanţă uscată (%) (b) al fructelor de măr, producţia

medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda

a. b. Fig. 7.2. Aciditatea totală (mg/l), (a) şi capacitatea antioxidantă (mg ac. ascorbic/1gr.) (b) a fructelor de

măr, producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda

81,96

85,38

87,44

85,9 85,72

82,57

84,93

88,67

83,58

88,67

86,53 86,43

88,41

86,78

85,5285,14

78

80

82

84

86

88

90

Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny

Smith

Golden

Delicious

Media /

Average

Soi cultivat / Cultivated variety

Um

idit

ate

/

Wa

ter

con

ten

t (%

)

varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA

15,514,9 15

12

1413

16,5

1112

10,8

12,112,4

13,2413,312,5 13,19

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average

Soiul cultivat / Cultivated variety

Co

nţi

nu

tul

de

SU

/

Dry

ma

tter

co

nte

nt

(%)


2,35

3,19

2,492,27

2,52,67

4,15

1,49

2,472,31

1,99

0,74

1,871,96

1,541,71

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Aci

dit

ate

/

Aci

dit

y (

mg

/l)


1,1

1,69 1,62

2

3,51

1,962,17

1,962,13

1,281,271,37

1,12

1,63

1,221,22

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Ca

pa

cita

tea

an

tio

xid

an

tă /

Ati

ox

ida

nt

act

ivit

y

(mg

asc

orb

ic a

cid

/1 g

r. s

am

ple

)



10

a. b.

Fig. 7.3. Conţinutul de zahăr (oBrix), (a) şi de substanţe solide solubile (%) (b) al fructelor de

măr, producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda

a. b.

c. d.

e. f.

Fig. 7.4. Conţinutul de sodiu (Na) (a), magneziu (Mg) (b), calciu (Ca) (c), potasiu (K) (d),

fosfor (P) (e), în fructele de măr şi indicele de fermitate a pulpei fructelor de măr (kgf)(f), media

anilor 2012-2014, realizată în condiţiile experimentale ale zonei Iara – Turda

15,6 15,3

1111,5

12,6

16,8

1212,96

13,17

12,2

15,3

11,1

11,711,1

13,413,3

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Con

ţin

utu

l de

zah

ăr in

vert

it /

In

vert

su

gar

(oB

rix)


14,8 15,1

11,611,1

11,8

13 13,1

16,1

13,00

15,4

11,2

12,711211,3

12,311,2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Co

nţi

nu

tul

de s

oli

de s

olu

bil

e /

To

tal

solu

ble

so

lid

s (%

)


65

49,9

6956,5

65,1 64 68,67

157

202

141

81

110,78

65,558,5

71,5 64,5

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Con

şin

utu

l d

e s

od

iu /

Sodiu

m c

on

ten

t (m

g/k

g)

Varianta neirigată Varianta irigată la 50%IUA

470

412

316

356

312

374

306

491

308

382398

477

401,71

363,71334

422

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Co

nţi

nu

tul d

e m

ag

neziu

/

Ma

gn

esi

um

co

nte

nt

(mg

/kg

)


660

560

510535

570525

680

578

694

497

602

518498 499

555,14

577,14

0

100

200

300

400

500

600

700

800


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Co

nţi

nu

tul

de c

alc

iu /

Ca

lciu

m c

on

ten

t (m

g/k

g)


103509800

85007550

7050

9650

81008714,28

1395013250

11300

14000

11321,43

8100

89009750

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Co

nţi

nu

tul d

e p

ota

siu

/

Po

tass

ium

co

nte

nt

(mg

/kg

)


1353

1089

1254

1157

14891527

999

1320

1204,571198 1177

1245,28

109711021131

1256

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Co

nţi

nu

tul

de f

osf

or /

Ph

osp

ho

rus

co

nte

nt

(mg

/kg

)


7,78,1

6,9 6,73

8,48,9

8,27,85

7,067,838,16

6,836,436,77,03

6,46

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Rezis

ten

ţa p

ulp

ei la

pen

etr

are /

Fle

sh

fir

mn

ess

(k

gf)



11

a. b.

Fig. 7.5. Volumul mediu al fructelor de măr (cm3) (a) şi greutatea medie a fructelor de măr (gr.)

(b), producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda

CAPITOLUL VIII

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA

ELEMENTELOR DE TEHNOLOGIE, A MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI

A CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR

DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA –TURDA

Fructele de măr, imediat după recoltare, au fost depozitate pentru o perioadă de cinci

luni în condiţii diferite, efectuându-se periodic măsurători cantitative şi calitative pentru a

studia eficienţa la depozitare a fiecărui soi de mere studiat, pentru fiecare variantă

experimentală. A fost urmărită evoluţia a trei factori calitativi: indicele de fermitate a

pulpei fructelor, conţinutul de zahăr din fruct şi valoarea pierderilor în greutate a fructelor

pe perioada depozitării. Pentru factorul regim de depozitare, s-au luat variantele: un depozit

convenţional, respectiv o pivniţă dotată cu un logger pentru monitorizarea parametrilor de

depozitare şi un depozit pentru păstrarea produselor în condiţii de refrigerare a Societăţii

Centrul Agro Transilvania Cluj SA, unde parametri de depozitare au fost constanţi,

respectiv temperatura a fost de 2oC şi umiditatea relativă a fost de 92%.

Evoluţia comparativă a conţinutului de zahăr (oBrix) al fructelor de măr, evoluţia

indicelui de fermitate a pulpei fructelor de măr şi evoluţia pierderilor în greutate a fructelor

de măr pe durata depozitării în condiţii de refrigerare şi în condiţii clasicepe intervalul 2012

- 2014), sunt prezentate în tabelele 8.4., 8.5. şi 8.6.

223,89 220,73

187,24171,57 171,99

203,64 201,46

270,52

234,98

186,22

228,14 236,51231,18

183,81

325,75

226,17

0

50

100

150

200

250

300

350


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Vo

lum

ul m

ediu

al m

erel

or

/

Ave

rag

e a

pple

vo

lum

e (

cm3

)


189,24

210,89

124,53

168,11

235,02

275,28

204,41

148,92

170,14

202,3 201,02

179,82

147,84154,4

170,03

171,09

0

50

100

150

200

250

300


Smith

Golden

Delicious

Media /

Average


Gre

uta

tea

med

ie a

fru

ctel

or

/

Ave

rag

e fr

uit w

eig

ht

(gr.

)



12

a. b.

c. d. Fig. 8.4. Evoluţia comparativă a conţinutului de zahăr (oBrix) al fructelor de măr , pentru variantele:

cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată + depozitare în condiţii

clasice (b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură irigată+depozitare în

condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)

a. b.

c. d. Fig. 8.5. Evoluţia comparativă a indicelui de fermitate a pulpei fructelor de măr (kgf.), pentru

variantele: cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată+depozitare în

condiţii clasice (b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură irigată

+depozitare în condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)

11,70

15,60

15,30

11,10

15,30

11,10

12,20

13,19

11,20

12,40

17,10

11,10

13,30

12,30

14,70

13,16

11,60

12,90

14,80

11,50

14,10

11,10

13,20

12,74

12,20

13,20

10,509,6011,50

14,10

11,30

11,77

Valoare la recoltare /

Harvest value

Ianuarie / January Februarie / February Martie / March

Evoluţia conţinutului de zahăr pe durata depozitării în condiţii de refrigerare

a merelor din cultură neirigată / Sugar content evolution during

refrigerated storage of non-irrigated apple varieties (oBrix)

Jonagold Florina Generos Idared

Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average

11,70

15,60

15,30

11,10

15,30

11,10

12,20

13,19

11,90

12,00

13,60

11,60

12,30

12,20

11,90

12,21

11,20

11,90

12,70

10,40

14,80

12,00

11,70

12,10

13,30

12,109,8011,20

12,80

10,80

12,50

11,79


Harvest value


Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultură neirigată, pe perioada

depozitării în condiţii clasice / Sugar content evolution of non-irrigated apple

varieties stored in classical conditions (oBrix)



11,5

13,3

13,4

12,6

16,8

11

12

12,94

12,2

10,1

13,6

10,5

13,8

11,5

12,6

12,04

11,1

11,4

11,9

11,3

12,2

11

12,3

11,60

12,3

15,9

12,3

12,1

12,7

12

11,9

12,74


Harvest value


Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultura irigată, pe perioada

depozitării în condiţii de refrigerare / Sugar content evolution during

refrigerated storage of irrigated apple varieties (oBrix)



11,5

13,3

13,4

12,6

16,8

11

12

12,94

13

13,5

11,8

11,3

13

11,3

12

12,27

10,6

11,3

11,2

12,2

11,4

11,5

11,8

11,43

12,7

12,3

10

10,8

11,8

10,8

12,5

11,56


Harvest value


Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultura irigată, pe perioada

depozitării în condiţii clasice / Sugar content evolution during classical

storage of irrigated apple varieties (oBrix)



Evoluţia indicelui de fermitate la soiurile de măr neirigate, pe durata depozitării în

condiţii de refrigerare / Flesh firmness evolution during refrigerated storage of

non-irrigated apple varieties(kgf)

9,075,13 5,51 5,93

7,76

5,4 4,88 5,59

8,04

4,56 3,92 5,09

6,6

5,2 5,28 4,42

7,97

5,32 5,33 5,1

8,16

7,4 7,05 6,8

7,9

4,45 4,75 4,45

7,93

5,35 5,25 5,34


Harvest value




9,07

7,76

8,04

6,6

7,97

8,16

7,9

7,93

4,24,274,924,95,65

6,84

4,96

4,864,464,1

4,734,766,33,7

4,70

5,323,93,9

4,934,55

6,64

4,74


Harvest value


Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei la soiurile de măr neirigate, pe

durata depozitării ăn condiţii clasice / Flesh firmness evolution during

classical storage of non-irrigated apple varieties (kgf)



Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei, la soiurile măr irigate, pe durata

depozitării în condiţii de refrigerare / Flesh firmness evolution during

refrigerated storage of irrigated apple varieties (kgf)

8,9 5,1 4,86 5,45

9,06

5,36 5,1 5,8

7,03

6,52 4,76 4,84

5,2

5,175,25 5,18

7,26

5,164,7 4,92

9,16

7,77,08 7,67

8,03

4,574,86 4,4

7,81

5,655,23 5,47


Harvest value




8,9

9,06

7,03

5,2

7,26

9,16

8,03

7,81

44,175,155,024,82

8,23

4,565,14

4,14,3

4,284,434,44

7,4

3,934,70

4,234,184,074,974,81

7,3

3,734,76


Harvest value


Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei, la soiurile irigate de măr, pe durata

depozitării în condiţii clasice / Flesh firmness evolution during classical storage of

irrigated apple varieties (kgf)




13

a. b.

c. d. Fig. 8.6. Evoluţia comparativă a pierderilor în greutate a fructelor de măr pe durata depozitării (gr.),

pentru variantele: cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată

+depozitare în condiţii clasice(b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură

irigată+depozitare în condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)

CAPITOLUL IX

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ

A IRIGĂRII CULTURII DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE DE LA IARA-TURDA,

ÎN PERIOADA 2012-2014

Anul 2012. Cele şapte soiuri studiate răspund diferit la graduările factorilor regim de

irigare şi fertilizare aplicat. Astfel, soiul Florina, care în acest an a înregistrat cea mai mare

valoare a productivităţii, comparativ cu celelalte soiuri studiate, a înregistrat şi cel mai bun

rezultat pentru profitul realizat, la varianta de cultură irigată la 50% IUA x fertilizare de tip

b1 (13554 lei/ha). Comparat cu soiul Florina, celelalte soiuri au realizat cea mai bună

valoare pentru profitul înregistrat, în variantele irigat la 50% IUA x fertilizare de tip b1.

Anul 2013. În anul experimental 2013, cele şapte soiuri au răspuns diferit faţă de anul

precedent la acţiunea factorilor irigare şi fertilizare cu graduările lor. Soiul Jonagold, care

în acest an a înregistrat cea mai mică valoare a productivităţii, comparat cu celelalte soiuri

6,084,086,313,285,002,518,01

5,04

4,807,22

6,903,786,003,638,32

5,81

6,026,50

6,82

7,47

7,872,257,50

6,35

13,35

9,05

6,93

6,60

8,20

5,10

12,35

8,80

Decembrie / December Ianuarie / January Februarie / February Martie / March

Evoluţia pierderilor în greutate a soiurilor de mere din cultura neirigată, pe

durata depozitării în condiţii de refrigerare / Weight loss evolution during

refrigerated storage of non - irrigated apple varieties ( gr.)



7,86

8,25

10,58

5,565,764,30

9,35

7,38

11,11

7,91

11,42

10,30

9,10

6,75

9,75

9,48

12,90

7,20

11,80

10,80

9,80

6,25

9,20

9,71

13,90

9,70

12,90

7,86

11,20

7,85

10,25

10,52


Evoluţia pierderilor ăn greutate a soiurilor de măr din cultura neirigată, pe durata

depozitării în condiţii clasice / Weight loss evolution during classical storage of non-

irrigated apple varieties (gr.)



7,054,586,623,105,622,808,10

5,41

8,40

5,535,504,866,913,509,30

6,29

12,80

5,20

9,05

10,25

5,654,20

10,20

8,19

15,31

9,27

15,70

16,35

10,50

5,80

14,80

12,53


Evoluţia pierderilor în greutate a soiurilor de măr din cultura irigată, pe durata depozitării

în condiţii de refrigerare / Weight loss evolution during refrigerated storage of irrigated

apple varieties (gr.)



10,51

6,95

9,255,416,264,509,42

7,47

12,26

7,83

12,45

8,15

8,936,80

8,90

9,33

13,10

8,20

13,50

11,20

10,20

7,02

10,10

10,47

16,80

11,30

16,60

10,71

12,51

7,90

16,20

13,15


Evoluţia pierderilor în greuate a merelor din cultura irigată, pe durata depozitării în

condiţii clasice / Weight loss evolution during classical storage of irrigated apple

varieties (gr.)




14

studiate, a înregistrat cel mai bun rezultat pentru profitul realizat, la varianta de cultură

irigată la 50% IUA x fertilizare de tip b1, comparat cu celelalte soiuri studiate care au

înregistrat cel mai bun rezultat pentru profitul realizat la variantele de cultură irigat x

fertilizare de tip b1. Astfel, putem concluziona faptul că soiurile de măr studiate, cu excepţia

soiului Jonagold, corelat cu valorile foarte mari ale productivităţii înregistrate în acest an,

au înregistrat valori mai mari pentru profitul realizat la hectar, în variantele care au fost

irigate, dar nu au fost fertilizate extraradicular.

Anul 2014. Conform rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor derulate, anul

experimental 2014 a fost un an cu o producţie scăzută la cultura mărului, în condiţiile

acestui an nerealizându-se profituri remarcabile. Soiurile de mere roşii s-au comportat

asemănător, la influenţa factorilor experimentali asupra profitului realizat în acest an,

înregistrându-se valori mai mari la variantele irigate şi fertilizate radicular şi extraradicular.

Soiurile de mere verzi, în schimb, în anul 2014, au înregistrat valori mai mari a profitului

realizat, la variantele experimentale care au fost irigate și fertilizate doar radicular.

CAPITOLUL X

CONCLUZII GENERALE

Principalele concluzii care s-au desprins în urma desfăşurării cercetărilor privind

influenţa regimului de irigare, fertilizării şi materialului biologic asupra producţiei la

cultura de măr în condiţiile experimentale ale zonei Iara - Turda, cercetări efectuate în

perioada 2012 – 2014 într-un câmp experimental din zona Iara-Turda, judeţul Cluj, câmp

reprezentativ pentru condiţiile specifice ale Podişului Transilvaniei, se pot formula astfel:

Producţia medie înregistrată pe întreaga perioadă 2012 – 2014 la variantele irigate

s-a situat la nivelul a 28271,19 kg/ha, iar la variantele neirigate la 24186,43 kg/ha.

Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării, pe intervalul 2012 – 2014, a fost

de 4084,76 kg/ha (16,9 %), diferenţă distinct semnificativă statistic.

Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c4 – irigat

x fertilizare radiculară + fertilizare extraradiculară x soiul Idare - 34335,67 kg/ha şi a2b2c3 –

irigat x fertilizare radiculară + extraradiculară x soiul Generos – 33513,33 kg/ha.


15

Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de măr au influenţat în mare măsură

conţinutul de apă, de substanţă uscată, de zahăr sau minerale în fructele de măr cât şi

capacitatea antioxidantă, aciditatea, indicele de fermitate a pulpei fructelor şi volumul şi

greutatea medie a fructelor de măr, pe tot intervalul 2012-2014.

Pe durata depozitării fructelor de măr în cele două tipuri de depozite, s-a observat

faptul că regimul de irigare a culturii de măr a influenţat, pentru fiecare dintre soiurile

studiate, evoluţia celor trei indici de calitate studiaţi: conţinutul de zahăr al fructelor, indicele

de fermitate a pulpei fructelor şi valoarea pierderilor în greutate a fructelor pe durata

depozitării. Varianta în care au fost depozitate în condiţii de refrigerare fructele de măr din

cultura irigată la 50%IUA au obţinut cele mai bune rezultate referitoare la evoluţia

conţinutului de zahăr al fructelor şi pentru evoluţia indicelui de fermitate a fructelor, în timp

ce la varianta în care s-au depozitat în condiţii de refrigerare fructele de măr din cultura

neirigată s-au obţinut cele mai mici valori medii pentru pierderile în greutate a fructelor pe

durata depozitării.

Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2012-2014, se constată faptul

că profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2013, an bun pentru cultura de măr, atât prin

producţiile înregistrate cât şi prin preţul de valorificare a fructelor. Conform rezultatelor

obţinute, pentru toate cele şapte soiuri studiate, cheltuielile de irigare sunt acoperite de

veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării, astfel în anul 2012, valoarea medie a

profitului înregistrat la variantele irigate a fost de 7743,57 lei/ha în anul 2012, în anul 2013

a fost de 11638,43 lei/ha, iar în anul 2014 a fost de 3537,07 lei/ha.


16

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres, Cluj-

Napoca;

2. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Imbunătăţiri Funciare. Desecări şi combaterea eroziunii solului,

vol. 2, Ed. Genesis, Cluj-Napoca;

3. Cepoiu N., 2006, Pomicultură aplicată, Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti;

4. Cimpoieş G., 2012, Culura mărului, Ed. Bons Offices, Chişinău;

5. Cimpoieş G., V. Bucarciuc, I. Caimacan, 2001, Soiuride măr, Ed. Ştiinţa, Chişinău;

6. Constantinescu N., A. Negrilă, N. Ghena, 1967 Pomicultură, Edit. Agro. Silvică, Bucureşti;

7. Dencescu St., R. Miclea, A. Butică, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, Bucureşti;

8. Ghena N., N. Branişte, I. Stănică, 2004, Pomicultură generală, Editura Matrix-Rom, Bucureşti;

9. Ionescu – Siseşti V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. CERES, Bucureşti;

10. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca;

11. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, Adela Hoble, 2013, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri

funciare – Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;

12. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012, Research

regarding the determination of water consumption of soybean crop in the conditions of

Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year XXI, no. 1-2

(81/82)/2012;

13. Micu Otilia, E. Luca, Nineta Varga, Felicia Butuza-Bumb, B. Cioanca, Adela Hoble, 2014,

Studies regarding the influence of irrigation on fruit yield at apple trees in Iara-Turda,

Transylvania Conditions, Bulletin of UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, Vol 91, No 3-4

(2014), Editura AcademicPres Cluj-Napoca;

14. Mitre V., 2001, Pomicultură specială, Editura AcademicPres, Cluj Napoca;

15. Nagy Z., E. Luca, Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al principalelor

culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN, Seria Agricultură, nr. 48;

16. Oncia Silvica, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi irigate în

condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului, Timişoara;

17. Oprea Ş., G. Ropan, 2010, Pomicultură generală, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;

18. Pleşa I., S. Cîmpeanu, 2001, Îmbunătăţiri Funciare, Ed. Cris Book Universal, Bucureşti;

19. Ropan, G., 2000, Pomicultură generală, ediţia a II-a, Ed. AvademicPres, Cluj-Napoca.

http://journals.usamvcluj.ro/index.php/agricultura/issue/view/288

http://journals.usamvcluj.ro/index.php/agricultura/issue/view/288

Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

DOMENIUL DE DOCTORAT: AGRONOMIE - usamvcluj.ro · ora actuală, pe toate continentele. Datorită...

Documents