ȘEF LUCRARI DR SABINA ANTONIU

SPRIJINUL FAMILIILOR ÎN PERIOADA DE

DOLIU

OBIECTIVELE CURSULUI

• Definirea doliului, a pierderilor, a suferințelor cauzate de pierderi a îndurerării și a jelirii în particular• Cunoașterea modurilor de reacție la

pierderea unei ființe apropiate• Cunoașterea și prevenirea doliului patologic• Evaluarea și consilierea persoanelor

îndoliate• Recunoașerea și prevenirea burnout-ului

profesional

DEFINIȚII

• Doliu: pierderea unei persoane apropiate • Pierderea: dispariția unei ființe, obiect, rol, calitate

etc• Suferința/îndurerare: reacție emoțională la o

pierdere semnificativă, manifestată ca o stare de durere fizică, psihică • Ritualurile de înmormântare și de

comemorare: ritualuri și obiceiuri culturale care urmează decesului• Jelirea: mod de manifestare a suferinței cauzate de

pierderea unei ființei apropiate

DOLIUL

• Semnificație influențată de diferiți factori cum ar fi:• Vârstă• Sex• Apartenență etnică, valori culturale• Nivel de educație și socioeconomică

TIPURI DE PIERDERI

• o Fizice: energie (fatigabilitate), mobilitate, părți ale corpului• o Psihosociale: autonomia financiară,

partenerul/ființă apropiată, stilul de viață, locul de muncă, sentimentul de control al propriei vieți• o Spirituale: iluzia de nemurire, iluzia

controlului, pierderea speranței în viitor

TIPURI DE SUFERINȚĂ

• Anticipatorie: proces subconștient care poate fi declanșat de aflarea unor vești proaste( de exemplu aflarea faptului că persoana apropiată e în stare terminală)• Pregătește persoana pentru viitorul doliu si reduce riscul de

doliu patologic

• Suferință normală(necomplicată): un proces dinamic pervaziv si individualizat de adaptare la pierdere• După o perioada de suferinta psihoemotionala, apare

redresarea spontana

• Suferință ilegală(ex dupa amanta): care nu poate fi împărtașită public, • Suferință patologică(doliu patologic), suferință

nerezolvată,

STADIILE DOLIULUI NORMAL

• Doliul normal: apare la aproximativ 95% din persoanele îndoliate și primele semne de redresare încep la 8-10 săptămâni de la decesul persoanei apropiate

• Stadiul inițial: durează până la 15 săptămâni de la deces și

este caracterizat de sentimente de șoc și de neincredere

• Stadiul intermediar: durează până la 1 an de la deces și este caracterizat de sentimente de singurătate, de vinovăție

• Stadiul de vindecare: începe în al doilea an și se manifestă prin tendința de reintegrare socială

DOLIUL PATOLOGIC

• Tipuri de doliu patologic• Cronic: suferință constantă cu simptome exagerate• Inhibat: absența simptomelor de suferință• Tardiv: emoțiile de suferință se manifestă tardiv

• Factori de risc de doliu patologic: deces neașteptat, deces prin sinucidere, avort spontan sau nou nascut mort, persoane total dependente de suport multivalent al persoanei decedate, afecțiuni psihiatrice preexistente, deces al soției sau copilului, orfani

FORME DE MANIFESTARE ALE DOLIULUI PATOLOGIC

• Manifestări fizice• Manifestări psihologice (cognitiv-

emoționale)• Manifestări psihologice comportamentale• Unele manifestări pot apare izolat si de obicei

dispar rapid si spontan(dupa aprox 2 luni) pe parcursul doliului normal

MANIFESTĂRI FIZICE ALE SUFERINȚEI

• Manifestări neurologice-vegetative: cefalee, amețeală, senzație de epuizare, crampe musculare• Reducerea libidoului• Anorexie• Insomnie• Sentimente de • Dispnee• Tremurături• Frisoane• Creșterea sensibilității la zgomot• Sentimente de presiune sau de golire

MANIFESTĂRI COGNITIV-EMOȚIONALE

• Cognitive• Sentiment de

depersonalizare• Incapacitate de

concentrare, confuzie• Idealizarea

decedatului• Halucinații vizuale,

auditive, olfactive,tactile

• Emoționale• Anxietate• Furie• Sentiment de

vinovăție• Sentiment de

neajutorare• Șoc• Autoînvinuire

MANIFESTĂRI COMPORTAMENTALE

• Scăderea capacității de muncă• Plins• Tendință de retragere• Evitarea lucrurilor care amintesc de decedat• Sau din contra, cautarea acestora• Hiperreactivitate• Schimbări de relații

MODALITĂȚI DE EVALUARE A SUFERINȚEI PERSOANELOR

ÎNDOLIATE • Evaluarea persoanelor îndoliate este necesară

pentru a preveni sau interveni asupra autoneglijării cauzate de preocuparea dominantă pentru persoana decedată• Examen fizic general și detecția eventualelor simptome,

mai ales a celor nou apărute• Evaluarea status-ului nutrițional• Evaluarea somnului• Evaluarea capacității de a-și îndeplini rolurile pe care le

au în familie și la locul de muncă• Detecția unor modificări datorate decesului și a

dificultăților aferente• Evaluarea sprijinului social

INTERVENȚII DE COUNSELING PENTRU PERSOANELE ÎNDOLIATE

(I)• Semne de alarmă a necesității aplicării

acestora• Diagnosticarea depresiei• Suferință profundă și prelungită• Reacție de suferință extremă• Comportament autodistructiv• Consum de alcool/droguri crescut sau initial dar in

cantitati mari• Afirmă lipsa de sprijin psihosocial• Are antecedente psihiatrice• Ignorarea celorlați datorită preocupării pentru decedat

INTERVENȚII DE COUNSELING PENTRU ASISTAREA SUFERINȚEI PERSOANELE

ÎNDOLIATE (II)• Se recunoaște faptul că suferința persoanei îndoliate

nu este un fenomen patologic ci doar un proces normal care este trăit în mod individual

• Se pot efectua cu ajutorul diferitelor înstrumente sau tehnici:• Ascultarea persoanei indoliate• Scrierea unei scrisori către decedat, discuție imaginară cu

decedatul lângă scaunul gol al acestuia• Joc de rol cu o persoana care “intra in pielea decedatului”• Defularea: sa plinga, apoi sa faca o baie calda si sa bea un

pahar cu lapte, sa strige in locuri izolate sau acasa unde ferestrele sunt inchise

• Analiza schimbarilor de rol cauzate de decesul fiintei apropiate

• Barometrul normalitatii: asigurarea persoanei indoliate ca trece printr-o experienta normala

METODE DE SUPORT COMUNITAR AL PERSOANELOR

ÎNDOLIATE( NON-PROFESIONALE)• Grupuri de sprijin(ex al vaduvelor, prietenul la

nevoie se cunoaste etc)• Furnizarea de suport nutrițional• Sprijin informal acordat de persoane care au trecut

prin aceeași experiență• O persoana care stie sa asculte• Exercițiu fizic• Participarea la ritualuri culturale si religioase (grup

de rugaciune)

MINYAN

METODE DE SUPORT COMUNITAR AL PERSOANELOR

ÎNDOLIATE(PROFESIONALE)• Asistență religioasa• Nursing• Suport psihologic specializat• Grupuri de sprijin profesionale• Organizarea serviciilor de inhumare/comemorare

de catre hospice• Dirijarea către un club de mentinere a starii de

sanatate

INTERVENȚII DE NURSING ÎN SPRIJINUL FAMILIILOR ÎNDOLIATE

• Au drept scop reducerea riscului de doliu patologic și trecerea mai ușoară prin experiența pierderii treptate a persoanei iubite (starea terminală, deces)

• Au la baza conceptul de adaptare a familiei la “fading away” al pacientului și presupun cunoașterea dimensiunilor FA

• Tipuri de intervenții majore: • menținerea speranței familiei că starea de confort a

pacientului va fi menținută până la deces• Implicarea activă a familiei în îngrijirile acordate pacientului• Informarea faimiliei• Comunicare deschisă

IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(I)

• La prima internare într-un serivicu de îngrijiri paliative• Se pregătește aparținătorul pentru rolul de susținător

principal al persoanei bolnave• Explicarea tipurilor de servicii de ingrijiri paliative ce pot if

accesate• Instruirea aparținătorului asupra modului in care poate

asista pacientul care dezvolta diferite simptome, probleme psihosociale

• Informații despre deces și asistarea doliului

IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA BOLII(II)

• Situație de deces iminent• Informează familia asupra acestuia• Asigurarea pregătirii psihologice și sociale a familiei

pentru deces• Instruirea familiei pentru recunoașterea semnelor de

deces preactiv/activ• Alegerea locului de deces• Furnizează informații practice privind funeraliile• Evaluarea riscului de dezechilibre emoționale la membrii

familiei

IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA

BOLII(III)

• În momentul decesului:• Evaluarea gradului de stress emoțional produs de

deces și susținerea specifică a membrilor familiei• Evaluarea dificultăților de orice natura cauzate de

deces• Evaluarea reacțiilor de suferință la pierdere (de

doliu in acest caz) și implementarea unor intervenții specifice daca este necesar

• Asigurarea unor intervenții de suport profesionale pentru membrii familiei decedatului care manifestă semne severe de stress psihoemoțional

IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA

BOLII(IV)

• La 12 săptămâni de la deces:• Detecția existenței insomniei, gradului de suport social,

reinsertia la locul de muncă• Detecția exacerbărilor afecțiunilor preexistente • Detecția oricăror modificări apărute • Persistența semnelor de suferință de doliu : semn de alarmă

că sunt necesare intervenții specializate

IMPLEMENTAREA METODELOR DE SPRIJIN FAMILIAL ÎN FUNCȚIE DE TRAIECTORIA

BOLII(V)

• La aproximativ 6 luni de la deces• Evaluarea membrilor familiei are ca scop identificarea celor

la risc de doliu complicat/patologic/cronic• SEMNE DE ALARMA: frustrari, suferință profundă față de

decedat, preocupare patologică pentru acesta

• La aproximativ 12 luni de la deces

METODE DE SUPORT PENTRU PERSONALUL DE ÎNGRIJIRI

PALIATIVE• Au ca scop prevenirea sau tratarea burnout-

ului profesional

• Burnout profesional/ocupațional: • Sindrom care apare la persoanele normale și se

manifestă prin senzație de epuizare, de lipsă de motivare, entuziasm față de activitatea profesională

• Are drept consecinta reducerea eficientei actului medical• Se poate întâlni la toate categoriile de personal din

îngrijirile paliative• Cauze: satisfacție profesională redusă, erori medicale,

necesitatea de a trata de obicei boli grave, vindecări/ameliorari lente sau absente, satisfactia terapeutica redusa a pacientilor

BURNOUT VERSUS FATIGABILITATEA DE COMPASIUNE

• Burnout: apare datorită complexității calitative și cantitative a serviciilor medicale acordate

• Fatigabilitatea de compasiune: apare ca urmare a stabilirii unei relații

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

STADII ALE BURNOUT-ULUI PROFESIONAL

• Stadiul I: Obsesie în a-și demonstra abilitățile profesionale(sentiment de perfecționism)Muncă mai multă (implicare anormal de profundă) Autoneglijarea necesităților emoționale fizice• Stadiul II: alterarea relațiilor intercolegiale

prin agresivitate și întreținerea unor relații conflictuale negarea existenței unor situații de urgență• Stadiu III: izolarea socială la locul de muncă apoi

inafara lui, abuz de alcool, iritabilitate, sentimente de vină, modificări comportamentale, senzație de gol interior,depresie

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

FATIGABILITATEA DE COMPASIUNE

• Alterare emoțională care apare la cadre medicale ce se implică foarte mult în asistența pacientilor• Este o forma de sindrom de stress posttraumatic• Poate determina persoana sa abandoneze specialitatea pe

care o practica• Poate evolua în trei faze: hiperactivitate, evitare,

ginduri/vise neplacute

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

FACTORI DE RISC DE BURNOUT

• Lipsa unui partener de viață

• Persoanele foarte motivate

• Persoane care au investit mult in propria profesie

• Persoanele rigide, refractare la schimbări de conduită și practică profesională

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

METODE DE PREVENIRE A BURNOUT-ULUI PROFESIONAL

• Asigurarea stării de bine fizic• Relațiile personale• Relațiile profesionale• Variații ale activității

clinice• Hobby-uri• Cunoașterea

propriilor limite

• Discuții cu cei din jur• Espectative realiste• Elemente de

transcedentalitate• Detașare de locul de

muncă• Glume• Pasiunea pentru

locul de muncă• Reamintirea

pacienților memorabili

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

STAREA DE BINE FIZIC

• Activitate fizica• Nutriție adecvata• Asigurarea stării personale de sănătate• Respectarea pauzelor

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

ASIGURAREA RELAȚIILOR PERSONALE

• Membrii familiei• Soț/soție• Parteneri de viață• Prieteni

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

RELAȚII PROFESIONALE

• Asigurarea unui mod de lucru bazat pe sprijin reciproc in cadrul unei echipe multidisciplinare• Stabilirea unor relații de colegialitate sau

prietenie cu colegii de la locul de muncă

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

VARIAȚIA ACTIVITĂȚILOR CLINICE

• Activități clinice variate• Activități medicale variate: practică, cercetare,

activitate didactică• Activități de educare medicală continuă• Tipuri diferite de activitate practică:

spital+ambulator

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

CUNOAȘTERE A PROPRIILOR LIMITE

• Sinceritatea față de tine insuți• Stabilirea limitelor dintre muncă și relaxare• Autoiertarea• Programarea activităților• Asigurarea echilibrului și a cumpătării

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

ELEMENTE DE TRANSCEDENTALITATE

• Meditații• Spiritualitate• Contemplare• Relaxare• Servicii religioase si rugăciuni individuale• Deconectare in natura

Dr Mervyn KohDept of Palliative MedicineTan Tock Seng Hospital

CONCLUZII

• Este necesară cunoașterea doliului normal și patologic

• Susținerea familiei peri și post-deces sunt esențiale în reducerea riscului de doliu patologic

• Intervențiile de suport familial pot fi adaptate in funcție de traiectoria bolii și este indicat să fie menținute până la aproximativ 12 luni după deces

• Burnout-ul profesional și fatigabilitatea de compasiune trebuie recunoscute și prevenite la personalul medical care lucrează în domeniul de îngrijiri paliative