108
Reeditare electronică cu acceptul direct al autoarei Doina Bârcă,
realizată de Ioan Muntean
Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt
autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.
DOINA BÂRCĂ
Poemele dorului
Lucrare apărută sub egidaFUNDAŢIEI LITERAR-ISTORICE
„STOIKA”
Tehnoredactarea: Cristian Negoi
Copyright © 2014Toate drepturile şi responsabilităţileasupra conţinutului aparţin autorilor.
Editura SEMNEStr. Barbu Delavrancea nr. 24Sector 1, BucureştiTel./Fax: 021 318 83 44email: offi [email protected], web: www.semneartemis.roDifuzare: Tel./Fax: 021 223 41 16, 021 311 49 36email: [email protected],[email protected] ONLINEwww.semneartemis.ro
Tiparul executat la S.C. SEMNE ‘94 SRLTel./Fax: 021 667 08 20Bucureşti, 2014
DOINA BÂRCĂ
Poemeledorului
4 Doina Bârcă
Mă simt o statuie vie pe care sculptorul VIAŢA o modelează în mod deosebit din doi în doi ani (mai ales în ulti mii 14). Dar indiferent cât de dureros ar face asta, îi voi spune cu mare drag și în ulti ma secundă cât de mult o iubesc!
* M-ai învăţat VIAŢĂ, să nu ascund nimic de ti ne, ca să nu
mă pierd în lăuntrul meu... și-atunci mi-am dorit să traiesc frumos pentru cei dragi sufl etului, pentru că ei erau cea mai bună parte din mine: așa mi-am lăsat senti mentele la suprafaţă, ca să le poată ati nge cu mâna, și să se răsfeţe în sinceritatea mea pe care am crezut-o purifi catoare.
Dedic acest volum de poezii băieţilor mei Marius și Cezar, nepoatei Maria, părinţilor mei (care nu mai sunt) și comunei mele Cervenia.
Poemele dorului 5
Cuvinte despre trupul de cuvinte al Doinei Bârcă din Cervenia
Am avut onoarea să o cunosc pe Doina Bârcă în calitatea ei specială de creator de lirică în cadrul unor proiecte editoriale pe care le-am lansat în numele editurii Naţiunea. Unul dintre acestea s-a numit, sugesti v, ”Cu patria în sufl et”, o colecţie antologică de poezie lansată la Târgul de Carte Book Fest 2013, pregăti nd pentru acest eveniment primul volum al ediţiei, cu 35 de autori între care și poeta Doina Bârcă despre care, în prezentarea ca autor la începutul grupajului liric personal, scriitorul, poetul și editorul Ion Gabriel Pușcă scria:
„Între creaţia unui poet și sufl etul acestuia există o legătură indisolubilă, identi că celei dintre trupul și sufl etul omului; iar creaţia lui este trupul lui de cuvinte. Cu cât poetul este mai experimentat, cu atât trupul lui de cuvinte este mai verde, mai înfl oritor, mai aproape de iubire, mai sincer. Doamna Doina Bârcă este un astf el de poet, iar sinceritatea cu care își trăiește versurile este emoţionantă.
Recunosc, citi nd această scurtă prezentare până să îi lecturez atent, cu ochiul editorului și cu inima poetului, poeziile selectate spre a fi incluse în volumul antologic, am fost puţin contrariat, suspectându-l pe apreciatul cronicar de subiecti vism encomiasti c, urmând să mă lămuresc în ti mp asupra calităţii principale, elogiate cu măsură, a autoarei: sinceritatea!
6 Doina Bârcă
Pentru a versifi ca cu nostalgia adultului despre pitorescul satului din epoca de altădată, nu este nevoie de curaj, de sinceritate, de iubire... îmi postulasem iniţial, ci de talent literar, de o bună memorie și de o oarecare experienţă ca poet pentru care nici o temă și nici o frântură de univers nu reprezintă o difi cultate spre a fi descrise și transmise prin versuri. Dar, lecturând mai multe creaţii lirice ale poetei, cunoscând-o și însoţind-o de câteva ori la diferite întâlniri de cenaclu și serate literar-arti sti ce, aveam să îmi revizuiesc modul simplist, cvasilivresc de a percepe scrierile Doinei Bârcă pentru care natura, satul, cerul, vieţuitoarele, alternanaţa anoti mpurilor și ritmul circadian noapte-zi-noapte din vremuri ancestrale până în vremurile noastre în care satul încă rezistă și pare a fi salvarea și rezervorul inepuizabil și inefabil al românismului nostru, reprezintă, de fapt, însăși Poezia în suprema ei frumuseţe și durabilitate. Or, numai un poet autenti c o poate descoperi mereu și mereu, o poate descrie și învălui în metafore alese. Doina Bârcă este, din acest punct de vedere, un poet al locului și al ti mpului, al pământului, al văzduhului, al plantei, al gâzei, al ierbii, al pădurii, al nesaţului, al vibraţiei sincrone colţului de rai al copilăriei în care și-a trăit și își retrăiește fascinaţia propriului basm adevărat care, invariabil, trebuie să înceapă cu ”A fost o dată ca niciodată...”
Povestea fericită despre sine a fostului, actualului și viitorului copil Doina Bârcă din Cervenia a început de câteva decenii și va dura până la adânci și fericite bătrâneţi, vreme din destul să reconsti tuie liric, mental și sufl etește, pe osatura indestructi bilă a „trupului său de cuvinte”, paradisul din care se trage și spre care, la alte dimensiuni, cândva, se va întoarce spre a se retrăi pe sine aici și dincolo
Poemele dorului 7
de... aici. În această lungă și, totuși, atât de scurtă călătorie de la sine spre sine, poeta Doina Bârcă presară cuvinte din trupul ei de cuvinte minunate care ști u parcă de la sine să cânte și să încânte cu simplitate, cu emoţie, cu desfătare, cu inocenţă...
Am mai spune că, poeziile Doinei Bârcă sunt mai ales pentru noi, adulţii care învăţăm atât de târziu că am fost, suntem și vom rămâne copii, iar copiilor și copiilor copiilor noștri avem a le lăsa cuvintele trupului nostru născut și crescut în perenitatea mirifi că a satul românesc clădit din cuvinte vechi, dumnezeiești , amestecate cu lacrimi, miros de pâine coaptă și scrâșnet de roată de car la ceas de rugăciune. Și, toate acestea câte sunt și câte se vor naște, se vor face trupuri de cuvinte...
Romeo Tarhon, editor, publicist, poet
8 Doina Bârcă
Doina Bârcă, o poetă de sufl et
Pășind prin brazda mânoasă a inspiraţiei și a artei poeti ce, Doina Bârcă își deapănă senti mentele de iubire, generoasele aspiraţii, visele, prin versuri simple directe dar emoţionale și profunde, găsindu-și calea spre propria identi tate și spre mântuire, printre sfi nţite candelabre ale nopţii...
“și-n dansul lor cu unduiri sublime, să privim pomii care dau în fl oare cu aroma lor de bucurii că ești romanţa mea nepieritoare buchetul meu de melodii” (poezia Dansul stelelor). O autenti că poetă cu seve agreste în gând și în sufl et
aprinde în versuri candela iubirii prin verdele grâului prin fl uturii mirosind iubirea cu iz de dar dumnezeiesc (poezia Cântec de iubire) și intră pe poarta larg deschisă a poeziei ca un mugur visător să ne răsfeţe cu-n descântec cu zâmbet de Monalisa cu trandafi r la cingătoare, ca o vară în desfrâu, ca un leac de fi ecare zi pentru sufl et, măsurându-și timpul în fl oarea de magnolii, în fl oarea de cireș, în valurile mării, muzici și în vers. Leacul de fi ecare zi pentru Doina Bârcă înseamnă dragostea neţărmurită pentru copilăria frumoasă din satul natal Cervenia, de care-și amintește cu o nostalgică duioșie și pe care o redă cu sinceritate, patos și un fi or liric remarcabil în poeziile “Prima zi de școală”, “Omul de zăpadă”, “Vino iarnă” și altele iar pe “cati felate căi” își dorește să fi e: “o creangă ce-i dă muguri”, “energii
Poemele dorului 9
cu mângâieri de fl uturi” și zicem noi generoase idei în minte și versuri. Poate că a așteptat prea mult să-și risipească sufl etul în răsărituri de versuri și-n apa vie a iubirii,și de aceea în poezia “Amăgire” se destăinuie amar dar cu tandreţe:
“Trece seara peste mineGândurile viscolesc lăuntrul meuCa parte am avut de amăgire Și să le domolesc mi-e greu”și vâslind la corabia iubirii pentru tot ce o-nconjoară,
cu ajutorul vântului dorului se trezește visând că e mereu un început de primăvară în zorii zilei de cleștar. Zăcământul poeti c al Doinei Bârcă are fi loane inepuizabile de simţire arti sti că, muzicalitate, candoare sti listi că precum în poezia “Dezmierdare”:
“Parcă de-o vrajă tulburatÎn goliciunea toamnei te dezmierdSimţind că doruri misti ce m-apasăȘi nu sti u cum să fac să nu te pierd”Dar e și fi n diseminat în roca tulburătoarelor întrebări
esenţiale și-n neputi nţă:“Te văd și-un foc se-aprinde-n ochii meiÎmi vin în minte misti ce ideiS-acopăr muntele și câmpulCând moara vremii îmi macină trupul” (poezia
“Neputi nţă”)Placheta de poezii de la început până la sfârșit e o
vălurire de sufl et, un cântec cu și fără suspin, o ardere din dragoste în liniștea veșniciei satului planetar, pe tărâmul framântărilor, neliniști lor existenţiale, un zvon de aburindă pâine din sufl etul părinţilor, al copiilor și al nepoatei Maria,
10 Doina Bârcă
generoasele ei gânduri și senti mente alese, pentru că nu poate îmblânzi și opri curgerea ti mpului, acea panta rhei a lui Heraclit. Ar vrea să devină în viaţă și în aminti rea lor curgerea râului spre mare, aripile izbânzii ideilor, leagănul frumuseţii din om, din natură,și astf el să-și găsească menirea.
O poetă sensibilă, pragmati că cu un fi or liric într-o descătușare primăvăratecă cu stoluri de rândunici, zâmbete de muguri de magnolii traversând tăceri și neliniști mai înti nse decât cerul, își trăiește clipa (carpe diem a lui Horati u) cu bucuria împlinirii că are sati sfacţia conti nuităţii vieţii prin copii, nepoată, și prin cuvânt, ne transmite frumosul senti ment că fi ecare ieri sau mâine e un perpetuu azi pe care nu-l dă pe nici o laudată veșnicie deși dragostea e veșnicia zilei de astăzi. Poezia Doinei Bârcă, un balsam pentru sufl et, tocmai prin sinceritatea senti mentelor, prin discursul arti sti c, liric, emblemati c, prin credinţa în frumosul din om și în binele umanităţii aduce universului uman, civilizaţiei iubirii un imn ce străbate ca un fi lon de aur din adâncimi de curăţenie sufl etească, toată cuminţenia acestui înţelept pământ, care este poeta Doina Bârcă. Toate aceste exemplifi cări ne arată că ne afl ăm în faţa unei poete cu har, muzicalitate în vers cu o prozodie sugesti vă dar mai puţin metaforică și care rămâne supusa nostalgiei, sintezei și curgerii ti mpului așa cum spune chiar autoarea:
“Aș cânta o doină linăDar inima în piept suspinăN-am putere să-ţi mai cântUite am părul cărunt”
Vinti lă Anastasescu
Poemele dorului 11
UN NOU DESANT LITERAR
Doina Bârcă, între copilărie şi maturitate literară
Voi construi colegial, inginerește, profi lul Doinei Barca,dăruit prin poemele sale din aceasta carte, lumii noastre spirituale.
Poeta, prin ghirlande și lumini poeti ce, surprinde „căldura dorinţei de-a fi mai buni”, învăţăturile neamului, dragostea de obârșii, de părinţi: Îmi zboară gândul, fără voie, la satul meu din Teleormn…cu farmecul fără de seamăn, Cervenia, cu tot ce-i ea. Ea cântă paradisul pierdut, casa copilăriei mele/ înconjurată de salcâmi, mama, tata, cu dorul lor neobosit, magia copilăriei, magia spiritului credinţei strămoșești , magia spiritului de Crăciun, a vremii de schimbare de lume. Moș Crăciun să te iubească,/ Tu să nu-i rămâi dator (Moș Crăciun aici este Zamolxe, Moș -Dumnezeu ce umblă mereu prin lume și vede,mai ales copiii, dar și pe părinţii, copiii Lui, cât și-au îndeplinit datoriile, respectarea poruncilor Sale), deoarece Iarna e cu daruri plină/ cu sărbători de lumină (Viaţa trece prin anoti mpuri, iar poeta le vede, bucurându-se, Iarna, prietena mea/ Mi-a trimis un fulg de nea . Fulgul de nea, spune ști inţa, este o minune care nu se repetă, fi ecare fulg de nea, ca și oamenii fi ind altf el în cristalizările lor, altf el au aura, fl orile, geometriile văzute la microscop. Și totul este
12 Doina Bârcă
bucurie, minune, trăire frumoasă- săniuţe, bunica, pisica, dati nile, mama, cozonacii – cunună a priceperii feminine.
Poetă a anoti mpurilor,poeta Doina Bârcă iubește primăvara, ghiocelul, buburuza,(poema „Clopoţelul”), albinele, graurii, coţofenele, șopârlele…, toamna roadelor – lumina de struguri, misti cele idei ale câmpiei, dealurilor, dar și ale muntelui, iarna.
Un alt subiect, unde are putere de taină scriitoricească, este dragostea, în feluritele ei jocuri: uimire (Am rămas mut când văzui/ vântul despleti ndu-i părul); mângâiere (În goliciunea toamnei te dezmierd/ Simţind că doruri mistice m-apasă/ Și nu ştiu cum să fac să nu te pierd..(poemul „Dezmierdare”), vrajă- litanie, cântec-descântec, doină, romanţă (Sau cel mai bine e să te descânt în cântec de iubire ) –din același poem „Dezmierdare”); dragostea împlinită, dragostea de nevastă (Să-ţi pregătesc, așa cum ști u doar eu (Mândrie feminină!) Un sos din cimbrișor cu portocale/ Să te aștept cu vinul de smochine/ Ce chihlimbar îmi pare în pahar (Dragostea femeii este și așteptare, dar și frumuseţe care îmbată precum vinul- metaforă absolută…, ști a marele Bourebista ce ști a, dar și iubitorii de Cotnar- Măriţii lui stăpânitori – Vodă Ștefan, Mihai Eminescu, Păstorel și cei dedemult or după ei drept băutori cu cinste), dar și iertătoare, cum spune Eclesiastul (Să beau cu ti ne carafele pline/ Pentru-a uita de sufl etu-mi amar/ Ca pe Adonis tandru să te-alint,/ Să te-nfășor în manti e de crini,/ Așa cum poartă zeii din Olimp,/ Când merg s-asculte cor de heruvimi!) Poemul „Visând”, cum și „Dezmierdare” sunt cele mai frumoase ale vârstei de maturitate a eroului liric. Finalul poemului „Dezmierdare” fi ind realitatea dincolo de realitate: Să te prefac în dragoste și dor,/ Iar când să mor, să mor din drag de ti ne.
Poemele dorului 13
Al treilea moti v literar – trecerea ti mpului, este miezul poemului „Neputi nţă”, unde moara vremii macină trupul.
Iată fragmentat un poem ce poate spune de viitorul poeti c al autoarei Doina Bârcă, poetă scriind cu SINCERITATE: În lumina de struguri/ Te zămislesc în gânduri/ S-ajung cu ti ne-n lună/…/ Valul trupului tău, cald/ Să treacă peste mine/ Miros de ambră și de pâine// Dorinţa mea, nebună,/ De-a te simţi iubind,/ Mă-mbracă-n anoti mpuri/ Eterne răsărind.
Vom aștepta alte anoti mpuri literare, cu vorbele poetei Doina Bârcă- alte frunze de smaralg, alte înfăşurări în mantii de crini literari.
Florin Grigoriu
14 Doina Bârcă
Poemele dorului 15
BAIEŢILOR MEI
Sunt mai bogata decat cerul,Eu pot sa spun baieti i mei,Ca cerul are un luceafar, Dar eu am doi: pe voi!
16 Doina Bârcă
ANOTIMPURILE MELE
Ești iarna mea cu inimă de vară,Ești roua dimineţii ce o sorb cu nesaţ,Ești primăvara dulce cu fl ori de liliac,Și-n toamna vieţii mele ești tot la mine-n prag!
Ești iarna mea ce-mi pui omăt în păr,Ești primăvara ce-o aștept mereu,Ești vara cu căldura sufl etului meu,Așteptând toamna-n culori de curcubeu.
Voi sunteţi anoti mpurile mele,Iară tu Viaţă pe toate le cuprinzi,Respectă-mi o dorinţă, de se poateÎn nici un anoti mp să nu mă vinzi!
Poemele dorului 17
DAR DE NUNTĂ
Sti nge-mi focul din inimăCu apa strânsă din rouă,Nu lăsa dor s-o răpună,Ori să o rupă în două!
Când veneai ieri de la vie,În ia ce ști i s-o porţi,Rămânea în urma ta,Doar miros de struguri copţi.
Lacom te-aș fi sărutat,Gura ta a mea să fi e,Și pe dat m-am hotărât:Inima să ţi-o dau ţie.
Dar de nuntă să îţi fac,Un mănunchi de busuioc,Și-un inel din praf de steleDragostea mea ca un foc.
Să te-nvăţ să-ţi prinzi marama,De femeie măritată,Peste părul negru corb,Trupul tău curat de fată...
Să îţi duci viaţa cu rost,Că dorinţa mi-o aprinzi,Floarea mea din rai crești n,Ce-n lumină mă ascunzi.
18 Doina Bârcă
DESTĂINUIRE CERVENIEI
Cervenia vin la ti ne,Că nu ști u ce e cu mine...Merg pe drumul de pământ,Dinspre Vedea și îţi cântCă și Vedea m-a citi t,Cu apa ei de argint,Că sunt un om necăjit!Aș cânta o doină lină,Dar inima-n piept suspină,Că mă simt precum un cuc,Și-am zile când sunt năuc,Casa ce-aveam am pierdut-o,Inima mi-am prăpădit-o!Nu pot să mă mai adun,Și acuma plâng și-ţi spunCă niciunde-n lumea asta nu este un loc mai bun.N-m putut să fi u grădinăÎn lumina soarelui,Să pun fl oarea doruluiLa tulpina pomului.Tu să mă auzi cântând,Tot pe drumul de pământ,Că s-a transformat în piatrăDragostea-mi de altădată .N-am putere să-ţi mai cânt,uite... am părul cărunt!
Poemele dorului 19
Și calc mai rar, apăsat,Sunt de ani împovăratTrece vremea omuluiÎn puterea vântului.Eu sunt tare supărat,Și mă întorc cu-n oft at,Și plâng cu lacrimi de jarCe ard mocnit, da-n zadar,am plecat voinic la drum,ca sa ma întorc bătrân,la Cerveni mea dragă, Macar oful să mi-l spun.
20 Doina Bârcă
AMĂGIRE
Trece seara peste mine,Gândurile viscolesc lăuntrul meu,Ca parte am avut de amăgire,Si să le domolesc mi-e greu.
Trece seara peste mine....Cu adiere de petunii pe la porţiȘi-mi aduce dor de ti ne,Și-aminti ri din cele nopţi.
N-am sti ut că amăgirea,Doare-n suferinţă...n-am crezut că nu voi ști ,ce-i cu-a mea fi inţă.
Dar mă adun și voi renaște,În eterna primăvarăA sufl etului, ce va fi Plin de iubire iară.
Va trece seara peste mine,Din lacrimi voi face comori,Și nu-mi voi aminti în veci,De ne-mplinite așteptări.
Poemele dorului 21
Desen de IOANA POPA
22 Doina Bârcă
RUGĂCIUNE
Alungă focul necredinţeiDoamne cu puterea ta,Și lasă loc biruinţeiOamenilor “turma” ta!Să avem mărinimie,Și credinţa-n cele sfi nte,Să trăim în armonie,Și să te iubim fi erbinte.Să ne mântui de durere...Și de rele să ne mântuiȘi de boală și de plânsetSă avem pace în sufl et!Fă-ne să vedem o Doamne,Noru-acela aurit,Pe care nu ai odihnăCă ai ”turma” de păzit.Vrednici ca să fi m de ti ne,Și puternici și miloși,Ca în zelul nostru mareSă devenim credincioși .
Poemele dorului 23
ȘTIAM…
Ști am că sunt bolnavă de iubire,Chiar daca-n inima purtam o stare….Și-o forţă ce n-o preţuiam destul…Îmi amintesc de ea ca ca o salvare.
Ști am ca sunt bolnavă de iubire,Purtând în mine un vulcan mocnind,Dar cand erupe sigur el arăta,Inima mea ce arde strălucind.
Ști am că sunt bolnavă de iubire,Și în polemici ample cu viaţa mă înfrunt,Potop de raze simt c-apar în Eul meu,Când mă-nsănătoșesc iubind!
24 Doina Bârcă
VIOARA
Vioară cu o singură coardă,Vibrezi în lăuntru-mi și simt…cântecul tau de fl amandă,când vreau pe Orfeu să îl mint.
Că tu ești vioara din mine,Ce-n palme inima mi-o iei…Înalţând spre cer rugăciune,Emoţie, dor și temei.
Sfi dezi deșerti c tu vioară,Timpul cu arcușul tău,Alte desti ne să descoperi,Prin cantu-ţi vechi, ce-i veșnic nou.
Potop în ploile de toamnăVioara ești cu cântul tău,Pentru lăuntrul meu mireasmăȘi-armură pentru trupul meu.
Mă împresori în tonuri line,Ori în cascade mă afunzi,Doar dorul meu în stare purăNu poţi vioară să-l alungi.
Poemele dorului 25
SIMFONIA CODRULUI
Bate noaptea-n geamul lumii,vântul îngână melodii,Și toate strunele păduriiSe-adună-n mii de simfonii.Un colţ de clopoţel împunge,Frunzișul mut de sub zăpadă,Iar ghiocelul când apare,Surade vag a serenadă.De pe stejarul cel bătrân,Când ghinda cade ca un cântec,Dansează lin și cu sfi ală,Rosti nd al dragostei descântec.Și-auzi fi inţe nevăzute,Ce murmură tot în surdină,Un cânt de slavă pentru codru,Care ascultă și suspină.Si cocoseii cântă-n cor.. Trei Veveriţe mici se adună,Pe-o creanga albă de alun,Tot zdrăngănind la mandolină.Misterioasă ești NaturăCu-a ta suavă simfonie...Cu frunza ce se scutură,Pe-al nostrum drum în VEȘNICIE.
26 Doina Bârcă
DORUL INIMII
-Inimă nu-ţi este greu,Să-ţi ascunzi Dorul mereu?Dorul cu miros de fl oareBrâul de mărgăritare?Dor mândru cum nu e altulCu ochi negri ca păcatul?Și lași să curgă lacrima uităriiTot mai amară, tot mai grea,Fiindcă durerea leac nu are,Nici nu-ţi aduce alinare .-Da, parcă-n vis simt un sărut,Și-o caldă, dulce mângâiere,Când mă gândesc că te-am iubitIubindu-te eu am plăti t!Când sufl etul mi-e gol și frânt,Și viaţa fără sens îmi pare,Atuncea scot Dorul din mine,Să îi cânt doina de jale.Și-n rostul meu de-a fi dar sfântCa să ţin viaţa pe pământ,Mai Dorule ....voinic vrăjit...Iubindu-te eu am plăti t.În dragostea mea pentru ti ne,m-am bucurat, am păti mit,dar Domnul mi-a luat simbrie:iubindu-te eu am plăti t!Și-am plâns cum curg izvoareleȘi-am râs cum râde soarele..Acum sunt singura gândind..Iubindu-te eu am plăti t!
Poemele dorului 27
EU MĂ NUMESC…
…………………dezastru azi,Când furtunile-am iscat !Ca un semizeu turbat,c-am tunat și-am fulgerat!
Eu astăzi mă numesc albastru,Cand cerul tot l-am colorat,Și apele am tulburat,Cu dragoste când am oft at.
Dar astăzi mă numesc candoare,În liniștea după furtună,Un mugur care dă în fl oare.
Eu mă numesc lumina azi…În beznă sunt o zi cu soare.
28 Doina Bârcă
LUNCA
Serbează lunca revenirea mea,cu salcia pletoasă care,ne-acoperea cu-al ei parfumpe malul Vedei curgătoare.
mi-e drag mirosul ei de apece-mi duce gândurile-agale...dorind să mi te am aproapesă îţi presar în păr petale.
Vreau să alerg desculţă–n luncă Azi copleșită sunt de despărţire,Văd salcia ce înfl orea cândvaIar fl oarea ei mă arde-n aminti re.
Și-mi duce Vedea-n drumul eiȘi nostalgii și aminti ri și dor cu viaţa mea,ca pe a ei cărare,eu sunt un simplu trecător.
Poemele dorului 29
DEZMIERDARE
Parcă de-o vrajă tulburat.....În goliciunea toamnei te dezmierd,simţind că doruri misti ce m-apasă,Și nu ști u cum să fac să nu te pierd! Te-aș îmbrăca în soarele-amiezii,Să strălucești lipindu-te de mine,Ori poate-n rochie de albe frezii,Să mă îmbăt de mult miros de ti ne.
M-am răzgândit : te-mbrac în curcubeul,ce-apare ca un preţios trofeu,când ploaia care s-a sfârșit suspină,că nu mai e stăpână peste trupul tau….
Dar cred că cel mai bine e....Să te descânt în cântec și iubire,Să te prefac în dragoste și dor,Iar când să mor, să mor din drag de ti ne.
30 Doina Bârcă
CÂNTEC MARIEI
(Mariei și fi ului meu, Cezar)
- Maria, frumoasă fată,Când te văd inima-mi cântă....A cui ești feti ţă dragă,De pășești așa de mândră ?- Cezar este tatăl meu,Și-mi spune când vine-acasă,- Unde ești Soarele meu?De îmi luminezi mereu,Chipul, inima și gândul?Că te iubesc cât pământul!Tatăl meu la chip frumosȘi blândeţe de icoană,De te tai să-l pui la rană.Tatăl meu bun,răbdător,Cum e pâinea din cuptor.Cezar din strada Rotundă,De-aia sunt așa de mândră!-Dar mersul cam apăsat ?-Mersul meu cam apăsat,De la mama l-am luat.-Și ochii verzi sprâncenaţi,-De la bunica sunt luaţi.Faţa mi-e fl oare de nalbă,Când râd fac gropiţă-n barbă...Așa face tatăl meu...Cezar din strada Rotundă, De-aia sunt așa de mândră!
Poemele dorului 31
NEPUTINŢA
Seninul nopţii l-am chemat în ajutorcând tu erai un înger călător...Eu în amurguri pastelate să plutesc,spre serile ce vise împletesc .
Te văd și-un foc se-aprinde-n ochii mei,Și-mi vin în minte misti ce idei...s-acopăr cu acestea muntele și câmpul,când moara vremii îmi macină trupul.
32 Doina Bârcă
SCRINUL DIN CERVENIA
d-nei Doina Bârcă la lansarea de carte „Scrinul cu senti mente”
11.dec.2012 MUZEUL DE ISTORIE- palatul ȘUŢU
Citi ndu-ţi cartea aș numi-o DOR!Pentru că mă-ntoarce-n ti mp la izvor.Și pagini de adâncă nostalgie,Răscolesc și-a mea copilărie.
Mama, tata, căţelul și satul,Le-a avut la fel și subsemnatul….Cine-a trăit la ţară ca mine,Va rezona în versuri cu ti ne!
Am mâncat și eu pe iarbă-n viePe muzici cu Diva CiocârlieNucul găurit de ciocănitori,M-a umbrit hrănindu-mă adeseori!
Brebenei, tufa de liliac,M-nvăluie-n strop afrodisiac.Iezi, gărgăriţe, pisici, moș CrăciunÎmi dau lacrimi, mă fac să fiu bun!...
Citi ndu-ţi „Scrinul cu senti mente”,Mi-ai aminti t și de adolescente,Cu toţi anii care-i port în cârcă,Simt că iubesc din nou Doina Bârcă!...
Ion G: Arcudeanu actor
Poemele dorului 33
BUCURIE
Doamnei Doina Bârcă Copii sunt bine, la casele lor,nepoţii la fel,mă învaţă să zbor,părinţii au plecatşi amintirile dor!Colegii,de şcoli şi servici,la fel ca mine,parcă devenim tot mai mici.Pentru binele tuturor,sunt bucuroasă,iar pentru mine,vreau să fi u sănătoasă.
Nicolae VASILE coordonator cenaclul „LITERAR ING.”
21 ian. 2014
34 Doina Bârcă
ALB DE AMĂGIRE
(primită la prezentare de poezie -
din partea poetului Vinti lă Anastasescu,ian. 2014)
Trece valul peste ti ne,Amăgire în spumă de gând,Ciresuitului san în aer desenândAlbul corolei de lumină.
Regretul albului de amăgire,Trece-n sufl etul de toamnă,Viclenind delir fantast de lire,Cu surâsul tău de Doamnă.
Alb de amăgire...Nu mă acoperi de totÎn a ta nemărginire...Doamnă, fac și eu ce pot!
Poemele dorului 35
PRIETENEI MELE GEORGETA
Ști i... poate nu am nimeritDe ziua ta cadoul potrivit,mi-ai spus să nu uit, pentru ti neeu sunt mereu”bine-venit”ti mpul mă face să-nţeleg,văzând argintul de la tâmple,că aminti ri pot să dezleg,și o căldură inima îmi umple.Împrejurări de toate cele,De-a lungul anilor ne-au adunat...Am mai trecut pe lângă vise,Că nu pe toate le-am afl at...Dar am rămas fi dele noi,Relaţiei ce-i spun prietenie...Și azi de ziua ta-ţi oferO fl oare și o mică poezie.Îmi înti nd braţele duios,Geo, prietena mea dragă,Să te îmbrăţișez cu foc,În numele prieteniei ce ne leagă!
36 Doina Bârcă
CLOPOŢELUL
Clopoţel în albă ie ....Ghiocelul cel cochet,Tremură-n melencolie,Că e prins într-un buchet.
Și cuprinde-ntre petale,Cu patos nebănuit,Buburuza cu bulineCe-ntr-o clipă a adormit.
Și visa că ghiocelulEste fi u de crăișor,Pentru ea găti t în straiulProaspăt și strălucitor.
Poemele dorului 37
Desen de IOANA POPA
38 Doina Bârcă
PORTRET Pe-un șevalet uitat de vreme,găsit în camera bunicii,Am vrut portretul să ţi-l fac,Obrazii s-aibă gust de piersici.Și trupul tău ca o poveste....Ati ns de pati ma iubirii,Să-l colorez de am să potÎn albul ce îl poartă crinii.Să îţi rămână sânii goi,Vântul să ţi se joace-n plete,Culorile ce mi-au rămas....Să le prefac toate în verde.Că... doar așa sunt ochii tăi,Când cu-n sărut vreau să-i închid...Portretul dacă ţi-a plăcut,Păstrează-l : e un dar nepreţuit.
Poemele dorului 39
PRIMĂVARA
Toţi copacii triști și goiÎntr-o clipă-au tresărit,Când ghiocelul plăpândPrimăvara a vesti t.
Mirosul de zambile-adie,și toporașii mov zâmbescCă primăvara-i bucurie,Iar din copite cerbii bocănesc.
Pădurea freamătă voioasă,un imn de slavă ea înalţăPentru Regina PrimăvarăCe-aduce mii de fl ori în salbă.
40 Doina Bârcă
SINCERITATE
În lumina de struguriA toamnei ce-o ador,Te zămislesc în gânduriȘi-n vântul călător.s-ajung cu ti ne-n lunăatunci când se deschide,să nu mai ști u de reguliimpuse,triste,sfi nte.Iar valul trupului tău caldSă treacă peste mine,Lăsând în urmă un mirosDe ambra și de pâine.Dorinţa mea nebună,De-a te simţi iubind,mă-mbracă-n anoti mpurieterne răsărind.
Poemele dorului 41
Desen de IOANA POPA
42 Doina Bârcă
EPI...GRAMATICE
Cartea nici de data asta,Nu pot să ti -o comentez.Fiindcă atunci când s-a citi t,Iar am adormit! *Teama mi-am ascuns-o-n vin Când ţi-am spus că te iubesc,și-uite-acuma din seninsti cla n-o mai nimeresc! *M-am forţat ca să te uit,să nu te mai bag în seamă,și de-atâta”chinuială” am uitat și cum mă cheamă! *Frumoasa mea cu păr bălai,ai vrut să te afi rmi cumva,dar ști i și tu.. talent n-aveai....să te aprecieze cineva! *Pentru gura ce mi-ai datAi primit arvuna,Dar nu-ţi face-un obicei,A fost doar o glumă.
Poemele dorului 43
CERVENIEI CU NOSTALGIE
Îmi zboară gândul fără voieLa satul meu din Teleorman,Cu uliţele drepte,strâmptepe unde mă-ntorc an de an.Cu farmecul fără de seamăn,Cervenia cu tot ce-i ea,mă-ntâmpină cu bunătate,și greu îmi ascund lacrima.Închid ochii și văd îndată,casa copilăriei mele,Înconjurată de salcâmii,cu ramuri numai păsărele...Se-aude scârţâind fântâna,și eu întorc capul dorind,pe mama mea, ca altădată....să simt că-n braţe iar o strâng.dar nu e ea,nu e nici tata,doar dorul meu neobosit,Care m-aduce iar și iar,în satul meu cu farmec sfânt.
44 Doina Bârcă
IAR E PRIMĂVARĂ...
Uite iar e primăvară,se-aud muguri cum pocnesc,Soarele roșind apare Și-albinuţele roiesc.
Ca o ploaie deasă zboară,graurii ce-s puși pe șoti i,Și-n grădina de la moară,‘nfl oresc”cavalerii nopţii’’
Cu fl ori galbene de ceară,Ce atrag cu vraja lor,Ciufulita coţofană,ce se-apropie ușor....
Fiindcă a ochit de sus,O șopârlă subţirică,Ce se lăfăia la soarePe fl orile de urzică.
Și nici nu bagă de seamă,că agila coţofană,privește cu mare poft ă,s-o înghită fără teamă!
Poemele dorului 45
CÂNTEC PENTRU IUBIRE
Închin iubirii un descântec,În care pacea e stăpână,Nu doar plăcerea-nșelătoare,Ce vieţi de dragoste dezbină.
Neînţelesul ce dorinţi ascunde,Când ziua se înclină în amurg,Revine cu alai de senti mente,Ce de plăcere inima-mi străpung.
Fluturii miros iubirea,Și-n doruri gingașe mă dăruiesc,‘Nchinând iubirii un descântec,Cu iz de dar dumnezeesc.
46 Doina Bârcă
VÂNTUL
Vântul de culoare roz,la un vals a îndemnat,frunzele din nestemateCând au plecat la scăldat.
Și-a adus cu el la dansSufl etul meu prăfuit,Care-n sclipiri de smarald,Pe dată s-a primenit.
N-am mai vrut atunci să ști u,De viaţa-mi ce-o duce vântul,Când pe Mara o văzui,că își acoperea nudul.
Rușinată c-o zărisem,Când a vrut să intre-n apă,și când Vântul mândru crai,Poft ele și le adapă.
Arată ca o minune .....Aș fi vrut să-i sărut gâtul,și-am rămas mut când văzuiVântul păru-i despleti ndu-l .
Poemele dorului 47
DANSUL STELELOR
Sfi nţite candelabre ale nopţiiStelele de jar în jocul lor,ne-au amăgit că ne vor schimba sorţii,Că eu și tu să fi m nemuritori.
Și-n dansul lor cu unduiri sublime,Ne-a ameţit ducându-ne în ceruri...Iar noi cu însușiri divine,Mergeam pe cărăruia dintre doruri.
Beati tudinea ce o simţeam,Ne-a dat curaj nebun de-a ne uni,Și fără nouri,fără cer și stele,Striveam tristeţi în fi ecare zi .
Nu mai doream să fi m nemuritori,nici să credem în însușiri divine,Doream doar viaţa s-o putem trăi,Ca-ntr-o poveste..... eu, cu ti ne!
Să privim pomii care dau în fl oare,cu-aroma lor de bucurii,că ești romanţa mea nepieritoare,buchetul meu de melodii.
48 Doina Bârcă
DEDICAŢIE D LUI NICOLAE DATCU, solist de muzică populară la ansamblul folcloric „CIOCÂRLIA”
La “Ciocârlia’’ la ansamblu,E-un cântăreţ drept de renume..Un talentat cu sufl et mareCe NICOLAE DATCU-I spune.
Cu ti mbrul său inconfundabil,Un arti st vesel și glumeţ,Cu cântece ce-ţi merg la sufl et,E și-un imitator măreţ.
Se bucura de preţuire,Și la spectacole-l bisam,Cântam și noi cu el cu drag,Ca sufl etul să-l bucurăm.
E minunat că mai există,Oameni de cântec ce cinstesc,Cu mare dragoste și cântă,Folclorul nostru românesc.
Să ai o viaţă numai cântecd-le DATCU NICOLAE,și în familie”lumină’’cu sănătate pe vecie!
06.12.2013
Poemele dorului 49
50 Doina Bârcă
SEMEŢII TRANDAFIRI
Semeţii trandafi ri...Care trăiesc iubiri,Din cele mai alese,Cu zâne și prinţese,În frac de cati fea,Cu guler de sati n,Dansează în mirosuriDe îngeri, în grădini.Și într-un vals sublimSe contopesc perechi,Vrăjiţi de armonia,ce-o afl ă în buchet.
Poemele dorului 51
VISÂND
.......în zorii zilei de cleștar,Doream să mă trezesc agale,Să-ţi pregătesc așa cum ști u doar eu,Un sos din cimbrișor cu portocale.
Să te aștept cu vinul de smochine,Ce chihlimbar îmi pare în pahar,Să beau cu ti ne carafele pline,Pentru-a uita de sufl etu-mi amar.
Ca pe Adonis tandru să te-alint,Să te-nfășor în manti e de crini,Așa cum poartă zeii din Olimp,Când merg să-asculte cor de heruvimi!
52 Doina Bârcă
TE AM CĂUTAT...
Te-am căutat în fl oarea de magnolii,Te-am căutat în fl oarea de cireș,Te-am căutat și-n valurile mării,Te-am căutat în muzici și în vers!
Am vrut să te găsesc în toate:În cer, în apă și în soare,Cu zâmbetul de Monalisa,Cu trandafi ri la cingătoare.
Și-ntr-un târziu te-am regăsit,(iubesc puterea gândului)În partea mea de infi nit...Din raiul pământului.
Poemele dorului 53
CATIFELATE CĂI
Cati felate căi străbat,Încorsetat de gânduri,Și îmi doresc acum să fi uO creangă ce-i dă muguri...
Dar labirintul vieţiiCu căi cati felate,Schimbă a mele gânduri,Când m-afundai în noapte.
O noapte ce zvâcnește,Din gândurile-mi mute,O noapte ce-mi așeazăMănunchi de fl ori la tâmple.
Necunoscute energii,mă mângâie cu fl uturi,Și-n noapte eu devin acum,O creangă ce-i dă muguri.
54 Doina Bârcă
LINIȘTEA
Nu este liniște în mine,E liniște doar în odaie....Când ai plecat ai luat cu ti ne,Și melodia stropilor de ploaie.
Nu este liniște în mine,Dorul din inimă m-apasă,Iar neputi nţa mă sugrumăcu-atâta liniște în casă....
De-aș fi avut măcar un strop,Din apa vie a iubirii,îl transformăm într-un potop,în calea ta, și-a amăgirii.
Poemele dorului 55
MARIA INIMII MELE
Ma-ntrebat Maria mea,Cum se face oare ?De îi spun că mi-a făcut Viaţa sărbătoare ?- De ce bunicuţo-mi spuică am ochi de stele ?- Pentru că sunt cei mai dragiochi ai vieţii mele...- și de ce-mi mai spui bunico, că sunt zâna ta ?- Pentru că tu esti minuneadin inima mea.- Bunicuţo mi-ai mai spus,că-s soarele tău..- Pentru c-așa strălucești tu în gândul meu...și că Dumnezeu ţi-a datfrumuseţea fl orilor,duioșia vorbelor,și glasul viorilor.Înger cu aur în pleteOchii de câmpie verde...Te-a adus în viaţa meaFată cu obraji de nea,și guriţa ca o fragă,că tu ești icoana mea,ce-a vrut Domnul să mi-o dea.Darul meu pe-acest pământFata mea cu nume sfânt.
56 Doina Bârcă
VIAŢA
Sorbind parfumul anilor,Mă doare-n sufl et bucuria,Că Vieţii tare-aș vrea să-i spun:- Dă-mi înapoi copilăria!
Vreau inuti lele povești ,Și cer și vânt să mă asculte...Iar în inconști enţa mea,Să-mi strig iubirea în cuvinte.
Și trup și sufl et eu îţi dauViaţă,ești veșnic hămesită,De gânduri, vise și speranţe,De tot ce noi numim” ursita’’.
-Copilăria nu mai poţi‘napoi so-ntorci, of! asta ști u, Am încercat să m-amăgesc... Sunt frunza dusă de pârâu.
Printr-o minune totuși Viaţă,Ruga-mi de-o poţi îndeplini....să îmi sapi crud în sufl et o speranţă...EU te cinstesc în fi ecare zi!
Poemele dorului 57
EPISTOLĂ
De ziua gândurilor scrise,pe-o frunză care pică lin,Îţi scriu a inimii poveste...Caldă ca moliciunea unui sân.
Cu -n pescăruș cu cioc de aur,chiar îţi trimit un strop de rouă.Să-l sorbi cu gura”trandafi r‘‘Și- n jurul tău cu dor să plouă!
Când toate astea ţi-am trimis,Am vrut să-ţi ocrotesc tristeţea:(Femeie creată de DOMNUL)când mă mângâi cu frumuseţea.
De ești suavă ori mladie,Veșnic surprinzi cu un buchetDe senti mente cu miros de iasomie,și-ţi jur că de tot răul eu te iert!
58 Doina Bârcă
SARUTĂ MĂ BUNICO...
Sărută-mă bunico,Uite ce ţi-am adus...Toţi macii din câmpie,În obrăjori i-am pus.
Numai așa puteam,Să ţi-i aduc pe toţi,Eu te iubesc bunicocât mia de nepoţi!
M-a-mbraţișat bunica,Cuvinte nu-și găsea...Și în îmbrăţișarea ei,Lumea era a mea!
Poemele dorului 59
DOR DE MAMĂ
Am aruncat în lacul dorului...Dorul de ti ne mamă,Ca să-l îngheţe iarna vremii,Să nu-l mai iau în seamă.
Doar ști i: tu ești în mintea mea,Blândă ca o icoană;Că zi și noapte nu-mi dă pace,Dorul de ti ne mamă!
Și-am aruncat în lacul doruluiDorul de ti ne tată,Dar ești mereu în visul meu,Mândru ca altădată ....
N-am făcut destul pentru voi..Mi-e ciudă, mi-e necaz!Și-n dorul meu, părinţii mei,Port lacrimi pe obraz.
60 Doina Bârcă
PRINOS TOAMNEI
Îmi place Toamna croșetândIubiri desculţe pe drumuri de brumă,Și alinând copacii desfrunziţi,Ori adunând în munţi oile-n turmă.
Coboară Toamnă și-nvaţă-mă tăcerea,Când îţi aud a câta oară ploaia ?Și în liniștea nopţii,când totu-i adormit...Inundă-mi în nești re cu stropii reci odaia.
Si tot polenul aurit ce-a mai rămas răzleţ,Pe fl orile ce-ntârzie s-adoarmă,Adună-l te rog Toamnă într-un tablou măreţSă-l șterg în fi ecare an cu-a ochilor năframă.
Să mă cufund în galben și în gri,Să cânt cu ti ne simfonii ști ute,Să te aștept în fi ecare an...Să-ţi dau tribut bruma mea de la tâmple!
Poemele dorului 61
CARPAŢII MEI
Fermecătorii mei Carpaţi,Cu frumuseţi de ne-ntrecut,Ce taine-ascundeţi jos sub fagi,De îmi sunteţi atât de dragi?
Cu tril de pasăre în glas,Cu măreţia de brad verde,Carpaţilor scut aţi rămas,Al neamului ce nu se pierde.
Sunteţi legenda, veșnicie,Păduri cu ramuri ce lucesc,Voi sunteţi a mea legătură,Și- a tot ce-i sufl et românesc.
Carpaţii noștri forţă vie..Brodaţi cu susur de izvoare,Și cu copacii ca ostașii,Ne daţi curajul ce nu moare.
Să nu tăiaţi nicicând pădureaDe conifere, de foioase...Cu zâne și cu feţi frumoși!
Eu vă iubesc până la lacrimi,Carpaţii mei misterioși.
62 Doina Bârcă
MAREA
Marea sălbati că, neîmblânzită,Cu părul răvășit și înnodat în alge,Mușcă nisipul ţărmului fi erbinte,Mândră ca niciodată nu a fost învinsă.
Și își aduce valurile aprinse,Din lava soarelui ce o privește-n ochi,Turnând în aur greu o diademă,În fi erăria de pe drumul vechi.
Înceti nește câte-odată obosită,Cu valurile ce adorm în vis,Și-nvolburată în albastru-verde, Lunecă maiestuoasă în abis.
Poemele dorului 63
IMN PĂDURII
Vibrează strunele păduriiÎn verde cu arcușul fermecat.....De aromele de frunze și de iarbă,Dorind să prindă tonul preferat.
Viorile pădurii-ncep să cânte,În roua mugurilor sclipitori,Ce se trezesc în dulcea ei mireasmă,Dând naștere la mii și mii de fl ori.
Auzi cum se adună cerbii,Cum vântul bate-ngrozitor,Vesti nd că iarna e pe drum...Și-ngheaţă cafeniu covor.
64 Doina Bârcă
CASA DIN CERVENIA
Mergeam la casa de la ţară,Cu pasul greu, inima grea,Că dorul m-a încolţit iară,S-ajung acasă în Cervenia.
Duceam pe umeri aminti ri,Mi se tăia și vlaga din picioare,Când ajungeam la casa de la ţară,Și o vedeam așa de tristă, goală.
Într-un cuier anume am lăsat,O vestă verde, ce o purta tata,Și-o bluză albă-n fi r brodată,Ca-n gând să îmi zâmbească mama.
Mă fură ti mpul în visare,Și parcă simt în nări miros de fum,Și-a pui, ce punea mama la frigare,Când veneam cu băieţii”de la drum’’.
Mă uit sfi oasă peste gard,Dar n-o mai văd nici pe mătușa Ioana,Nici pe mătușa Floarea după colţ,când îmi aduc pâinea caldă-n șorţ.
Poemele dorului 65
Aud un foșnet în odaie,sau trece o căruţă pe uliţă acum ?Părinţii mei sunt sigur lângă mine,Mă mângâie că-s obosită”de la drum’’.
Dar chiar e cineva la poartă;Și brusc mă trezesc din visare.E vărul, popa Origica,E vărul meu cu sufl et mare.
- Am auzit că ai venit...Și- am vrut să te întreb,de viiMâine-n deal la biserică,Părinţii ca să ţi-i tămâi.
Și să mai stai un pic de vrei,De-ai noștrii să ne aminti m,Ce ne mai fac copiii, și ce mai facem noi,Că se scurtează și al nostru drum.
Adevărat.... copiii au crescut,Și au și ei la rândul lor copii...Și ce n-ai da pe lumea asta,Timpul în loc măcar o zi să-l ţii.
66 Doina Bârcă
CU PRIETENIE PENTRU VALY Liniștea din icoane,Și de pe cer o stea,Simbolic îţi oferAcum de ziua ta!Ori… poate o romanţă,Parfum de melodie,Și vise împlinite,Toate în dar să-ţi fi e.Și ani cu bucurii,Cu dragoste să-I porţiAlăturea de PaulDe Andrei și nepoţi.Buchet din anii tăi să-ţi faci…Cu senti mente dragi în toate…Că de vrei anii să-i întorci,Tu ști i că nu se poate.Când ai să strângi argint în păr,Și să-ţi privești cărarea vieţii,Cu nostalgie amintește-ţi,de anii ti nereţii.Dar recunosc acumCă-n gândul meu străbate,Urarea LA MULŢI ANI!Cu multă sănătate.La mulţi ani să trăiești .Că așa-i tradiţia,și… te-mbraţisez cu drag:Doina, cu toată dragostea.
26-04-2014
Poemele dorului 67
BUCURIILE ÎNTÂMPLĂRILOR
CU MARIA
68 Doina Bârcă
Poemele dorului 69
A crescut Maria, acum are trei ani și șapte luni.Într-o după-amiază când a venit la mine să ne jucăm, am surprins-o uitându-se insistent la o fotografi e de-a mea.(Aveam 21 de ani în fotografi e) - ce faci Maria? o întreb. - mă uit la poza asta cu ti ne Bunica . - îţi place ? - da... ești foalte fl umoasă și semeni cu o mama, vreau și eu să fi u ca ti ne Bunica! - sigur așa vei fi , dragostea mea cu ochii verzi!Am luat-o în braţe, surprinsă plăcut de imaginea ce o avea în căpșorul ei, mama. Am lăcrimat de emoţie.
29 noiembrie 2013
70 Doina Bârcă
Zi călduroasă de vară... traversez de mână cu Maria la piaţă.Așteptând să se schimbe culoarea semaforului, o doamnă se uita la Maria,și-i spuse că e frumoasă foc și că are și o gentuţă foarte frumoasă.În același ti mp îi ati nse gentuţa.
- nu ai voie să pui mâna pe gentuţa mea, zise Maria,că mi-a adus-o unchiul meu”Malius’’(Marius) din”Blazilia’’, și a adus și o sti clă cu nisip de la”Capacabana’’..... nu ai voie să pui mâna!
- vai, nu ști am că e așa de valoroasă, spuse zâmbind doamna.
august 2013
*E seara… Maria nepoţica mea vine și mă roagă să ne
jucam.Bunica…. Ști i de ce-am venit la ti ne? Uite ca să ne
jucăm de-a detecti vii …Maria, dar Eu nu ști u cum e jocul că nu am jucat
nicioata…Uite bunica (ne plefacem) tu iei așa o pungă, si eu cu o
lupă, (merge pepede în sufragerie și ia o lupă de pe biroul lui Marius, băiatul meu cel mare, unchiul ei) caut prin pat ,,imbicii” (indicii) și nu avem voie să le ati ngem: le luăm cu penseta pentru că ,,tlebuie” sa facem AND-UL, și le punem în pungă.
Poate vrei să spui indicii. Tu ști i ce sunt?Da bunica, ști u… scame, fi re de par, hârti i, astea sunt
,,imbicii”.– Bine draga mea am aprobat eu printre hohote de
râs, așa vom face.
Poemele dorului 71
Într-o zi am certat-o pe Maria că nu vrea să mănânce.Supărată a plecat în dormitor și mi-a spus:- ce ulută (urâtă) ești !- vai așa îmi spui tu mie, bunica ta care te iubește și îţi
cumpără tot ce dorești ? E frumos? A stat puti n surprinsă că am auzit-o, și îmi zise:- nu ţi-am zis ţie bunicuţo... uite la peletele(perete)ăsta îi spun!- ce ulut (urât)ești pelete (perete)!
iunie 2013
72 Doina Bârcă
O vecină o admiră și o lăudă pe Maria că e frumoasă,și intenţionat îi spuse :- vai ce ochi frumoși albaștri ai tu Maria, și ce
frumoasă ești ! cu cine semeni tu ?- nu am ochii albaștli, am ochii velzi și semăn cu
bunica mea Doina Bâlcă (Bârcă).
august 2013
Poemele dorului 73
Mergând spre parcul Cara din spatele blocului, Maria m-a întrebat:
- de unde ești tu bunica ?- din comuna Cervenia, i-am răspuns.- da? Dar eu ști i de unde sunt?- tu esti din București , dragostea mea!- ba nu bunica, pe mine m-a făcut mami și tati , că tati
ma ţinea într-un buzunar de la cămașa,și dormeam.- nu am ști ut!.... vezi, acuma ști u de unde ești tu. Din
buzunarul lui Tati . - Da bunica, blavo!
septembrie 2013
74 Doina Bârcă
Grea treabă cu mersul la grădiniţă cam vreo două săptămâni. Jucându-se Maria vorbea la telefonul ei de jucărie:
- Alo? Eva ?( mai stă un pic,ca și când persoana cu care vorbea îi
spunea ceva)-Sunt supălată, cled că pălinţii mei nu mă mai iubesc
pentlu că mă duc cu folţa(forţa) la glădiniţă!Iar mai stă puţin apoi zice:- Da? Bine, închid că nu mai am cledit(credit) și nici
minute pe telefon..........- Bine, hai pa,pa!
nov. 2013
Poemele dorului 75
POEZII PENTRU COPII
76 Doina Bârcă
MOȘ CRĂCIUN
Este prima întâlnire,Ce o am cu Mos Crăciun,Și mă-ntreb: când oi fi mare,Va mai veni Moșul Bun?
-Sigur vine! -mi spune mama,Să vadă cât ai crescut,Și de sărbători aduce,Bradul mult dorit .
De aceea să fi i darnic,Bun, cuminte, răbdător,Moș Crăciun să te iubească,Tu să nu-i rămâi dator!
Poemele dorului 77
78 Doina Bârcă
PRIMA ZI DE ȘCOALĂ
Este prima zi de școalăCu emoţii, bucurii,Zâmbete în sărbătoare...Copil să tot fi i.
Mândră am pășit în clasăNumai fl ori și cărţi frumoase,Și-o învăţătoare blândă,Căreia-i zâmbeam sfi oasă.
Voi păstra în aminti re,Ziua asta minunată,Și pe tata ce-mi spunea:-Bravo! Ai crescut măi fată!
Uite, esti o școlăriţă,Trebuie de-acum să ști i,Că ai și tu o datorie:OM în viaţă să devii.
Poemele dorului 79
GÂNDĂCELUL
Gândăcelul dat cu tuș,S-a-ntâlnit cu-n cărăbușȘi îi spune el sfătos,Că e cel mai arătos.
A primit în dar un frac,De la tatăl lui Gândac,Și-uite acuma se fălește,Că-i frumos și are zestre!
Cărăbușul nu se lasă,Și-i arată cu mândrieCă și lui pe aripioareMama i-a cusut o fl oare,
cu fi re toarse de soarepetale de lăcrămioareȘi codiţa din mătase.De toată lumea îl place.
80 Doina Bârcă
VINO IARNĂ
Vino iarnă cu magia,Spiritului de CrăciunȘi împarte bucuriaȘi dorinţa de mai bun!Bradul să-l împodobimCu ghirlande și lumini,Și în sufl et cu căldura,Dorinţei de-a fi mai buni!
Poemele dorului 81
MOARA DIN PĂDURE
Cu saci de grâu în spinare,Ursuleţii au venit,Ca să macine la moară“Iepurașul cel vesti t’’.
O vulpiţă ţine sacii,Gândăcelul cântărește,Un arici pune făina,Jderul pâinea pregătește.
Veveriţa pune masa,Și căprioara servește...Cozonacii ce pe datăÎn cuptor îi rumenește.
Și-uite așa muncesc cu spor,Că-s prieteni buni cu toţii,Dimineaţa de cu zori,Până la lăsarea nopţii.
82 Doina Bârcă
OMUL DE ZĂPADĂ
Omul de zăpadă,Este pus pe sfadăȘi cu ochii de cărbune,Nasul roșu din ardei,Îl învaţă pe GriveiSă nu fure covrigei.
Poemele dorului 83
NUNTĂ ÎN POIANĂ
Jos în vale,în poianăEste mare vânzoleală....Că e mare sărbătoare,Broscoiul Vlad se însoară.Cu-o broscuţă durdulie,și ochioasă și verzuie,jucăușă și zglobie,Mare vedetă pe lac,Cântăreaţă de”oac-oac’’.Toate broaștele-au venit,Domnișoare de onoare,Și brotăceii mărunţile oferă câte-o fl oare.Nuferii s-au pus pe dans,e petrecerea în toi,pe mese s-au pus bucate...curge vinul din butoi.Și târziu, mai înspre noapte,Licuricii toţi veniră,să cânte și ei în cor,Și să le facă lumină.
84 Doina Bârcă
PISICUŢA
Pisicuţa mea cea neagră,stă în prag și o tot roagă,pe Maria mea cea dragăsă îi dea drumul în casă.Nu ajunge la zăvor,să îl tragă-nceti șor,că o doare un picior.S-a luptat cu-n șoricel,să îl ducă la doctor...și în zorul ei cel mare,a luat scaunu-n picioare.Acum, uite-ar vrea în casă,să mănânce brânză grasapiciorul sa-si lecuiasca.
Poemele dorului 85
86 Doina Bârcă
BUCURII DE IARNĂ
Iarna e cu daruri plină,Cu sărbători de lumină, Și ne-aduce iar și iar,Drumuri de mărgăritar.Flori de chiciură pe ramuri,Săniuţe,zurgălăi,Manti e albă de gheaţă,Bucurie-n ochii tăi!Și colinde,feerie...Doamne de-aș mai fi copil,Să mă cuibăresc ti pti l,Lângă sobă la bunicas-aud cum toarce pisica,Și cum vin colindătorii,După dati na străbună,Să văd cum frământă mamaCozonaci ca o cunună,Umpluţi cu nucă și mac.Mai este, mamă, cozonac?
Poemele dorului 87
88 Doina Bârcă
POFTĂ BUNĂ…..
La bunica în cămară,sunt legume fel de fel.Din care face ciorbiţăPentru Buni și Gigel.Morcovelul roșu-i ras,și-un pătrunjel parfumat,Iar o ţelină rotundăÎși face loc imediat,Lângă roșiile mândre,Ce ciorbiţa a colorat.Doar ardeiul borcănattot bombănea supărat,că bunica stă de vorbăși-a uitat să-l pună-n ciorbă.- N-am uitat! spuse Bunica- Dar te pun mai târzior,când ciorbiţa dă în clocotși mai tai și-un cartofi or!Voi să fi erbeţi împreună,Ciorbiţa să fi e bună,și ajungând la fi nal,tai mărunt un leuștean.Și-acum vă poft esc la masă,Poft ă bună dumneavoastră!
Poemele dorului 89
PRIETENA MEA IARNA Iarna, prietena mea,mi-a trimis un fulg de neaSă-mi arate c-a venitȘi-n jur totul a albit .
A sufl at spre munţi și văi,Spre dealuri și spre câmpieȘi-a-mbrăcat totul în albCa în basme.... feerie.
Iarna cu miros de fum,Și pe drum cu multă larmă,Ce o fac ţâncii încercând,Să prindă un fulg în palmă.
90 Doina Bârcă
URARE DE AN NOU
De Anul Nou eu aș dori s-aveţi,Un brad cu crengi din sănătate.În vârf să aibă o steluţă,Ca visele să le-mplinească toate.Vă spun și eu un la mulţi ani,Și vă îmbrăţișez cu drag,Acum când Anul ce l-am așteptat,Este deja la noi în prag.
Poemele dorului 91
92 Doina Bârcă
CEAŢA
-Nu mai văd nici la doi pașiNumai praf e peste tot....Peste pomi, peste imașPeste râul de sub pod.
Cu mirare îi spunea,Mamei sale-un pui de raţă...Nu e praf drăguţul meu,Ce vezi tu,se cheamă ceaţă!
Mac-mac-mac,și ai să vezi,Când va râde mândrul Soare,Toată ceaţa d-împrejur,iute,iute, va dispare!
Poemele dorului 93
94 Doina Bârcă
ZÂNA ALBĂ
Doamna Iarnă, Zâna AlbăCu alai de fulgi de nea,A venit ca o mireasă,Și-a –mbrăcat grădina mea.Cu cristale transparente,Care strălucesc feericși steluţele de gheaţăce lucesc în întuneric.
Poemele dorului 95
ŢOPĂILĂ IEPURAȘ Prin zăpadă am văzut,Cum se mișcă-un bulgărașDe zăpadă... ce era ? Ţopăilă Iepuraș .Scutură cu mare grabă,Lăbuţele de zăpadă.Ieșise din vizuină,Să caute smoc de iarbă, Ce stă ascuns sub zapadă.Să-și facă o ciorbă bună,Cum n-a mai mancat de-o lună.
96 Doina Bârcă
PIU PIU
Puișorul Piu Piu PiuDe culoare cafeniu,Tot scurmă și el de zor,Să găseasc-un viermișor.Și-a găsit o râmă grasă,Dar când a pus-o pe masăRâma-ncepu să vorbească:Și să-i spună că-i bolnavă,Iar puii ei o așteaptă Să le facă supă caldă.Și atunci Piu Piu Piu mirat, i-a dat drumul supăratși a rămas nemâncat!
Poemele dorului 97
98 Doina Bârcă
SĂNIUŢA
Am o săniuţă mică,Cu tălpile de argint,Care fuge ca năuca Numai dacă o ati ng . Cu Grivei, căţelul meu,Ne urcăm în sănioară,Și cântând cu alba Iarnă,Ne bucurăm de ninsoară.
Poemele dorului 99
Desen de IOANA POPA
100 Doina Bârcă
GREIERUȘUL
-Greieruș, greieruș,Neîntrecut în arcuș,Toată vara ai cântat,Te-ai pregăti t de iernat?
-Uite chiar mă pregătesc,După cântat, eu muncesc,Și îmi strâng cu ostenealăGrăunţe pentru la iarnă.
O feti ţă inimoasă....Mi-a dat voie la ea-n casă,Iar eu într-un colţișorTot strâng câte-un grâuncior.
Să mă laude furnica,Să nu mai fie-atât de rea,Să-mi spună că nu fac nimicaUite-am grăunţii sub saltea.
Poemele dorului 101
102 Doina Bârcă
CUPRINS
Cuvinte despre trupul de cuvinte al Doinei Bârcă din Cervenia ...........................................................................5Doina Bârcă, o poetă de sufl et .........................................8Doina Bârcă, între copilărie şi maturitate literară ..........11
BAIEŢILOR MEI ................................................................15ANOTIMPURILE MELE .....................................................16DAR DE NUNTĂ .............................................................17DESTĂINUIRE CERVENIEI ................................................18AMĂGIRE ........................................................................20RUGĂCIUNE ....................................................................22ȘTIAM… ..........................................................................23VIOARA ...........................................................................24SIMFONIA CODRULUI ....................................................25DORUL INIMII .................................................................26EU MĂ NUMESC… .........................................................27LUNCA ............................................................................28DEZMIERDARE ................................................................29CÂNTEC MARIEI ..............................................................30NEPUTINŢA .....................................................................31SCRINUL DIN CERVENIA ..................................................32BUCURIE .........................................................................33ALB DE AMĂGIRE ...........................................................34PRIETENEI MELE GEORGETA ...........................................35CLOPOŢELUL ...................................................................36
Poemele dorului 103
PORTRET ........................................................................38PRIMĂVARA ....................................................................39SINCERITATE ...................................................................40EPI...GRAMATICE ............................................................42CERVENIEI CU NOSTALGIE ..............................................43IAR E PRIMĂVARĂ... ......................................................44CÂNTEC PENTRU IUBIRE ................................................45VÂNTUL ..........................................................................46DANSUL STELELOR ..........................................................47DEDICAŢIE D LUI NICOLAE DATCU, SOLIST DE MUZICĂ POPULARĂ LA ANSAMBLUL FOLCLORIC „CIOCÂRLIA” ....48SEMEŢII TRANDAFIRI .....................................................50VISÂND ...........................................................................51TE AM CĂUTAT... .............................................................52CATIFELATE CĂI ..............................................................53LINIȘTEA .........................................................................54MARIA INIMII MELE .......................................................55VIAŢA ..............................................................................56EPISTOLĂ ........................................................................57SARUTĂ MĂ BUNICO... ..................................................58DOR DE MAMĂ .............................................................59PRINOS TOAMNEI ..........................................................60CARPAŢII MEI .................................................................61MAREA............................................................................62IMN PĂDURII ................................................................63CASA DIN CERVENIA ....................................................64CU PRIETENIE PENTRU VALY ...........................................66
BUCURIILE ÎNTÂMPLĂRILOR CU MARIA .........................67
104 Doina Bârcă
POEZII PENTRU COPII
MOȘ CRĂCIUN ...............................................................76PRIMA ZI DE ȘCOALĂ ...................................................78GÂNDĂCELUL ..................................................................79VINO IARNĂ ..................................................................80MOARA DIN PĂDURE ......................................................81OMUL DE ZĂPADĂ ........................................................82NUNTĂ ÎN POIANĂ..........................................................83PISICUŢA .........................................................................84BUCURII DE IARNĂ .........................................................86POFTĂ BUNĂ….. .............................................................88PRIETENA MEA IARNA ....................................................89URARE DE AN NOU ........................................................90CEAŢA .............................................................................92ZÂNA ALBĂ ....................................................................94ŢOPĂILĂ IEPURAȘ ..........................................................95PIU PIU ...........................................................................96SĂNIUŢA .........................................................................98GREIERUȘUL .................................................................100
