1Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

REVISTĂ A COMUNITĂȚII LOCALE DIN SATUL VOISLOVA, COMUNA ZĂVOI, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERINPERIODIC AFILIAT ASOCIAȚIEI CULTURALE „GRĂNICERII VĂII BISTREI“

ȘI ASOCIAȚIEI PUBLICIȘTILOR PRESEI RURALE DIN BANAT

Nr. 7 v Anul IV v 2015

Glasul Voislovei

,, Banatul este ţara simţământului artistic, unde cântecul este la el acasă şi unde sufletul cald palpită la toate atingerile, ca o minunată harpă“

Octavian Goga

Doi ani de activitate a grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din satul Voislova

Înființată în anul 2013, la inițiativa unor intelectuali din satul Voislova, Asociația Culturală „Grănicerii Văii Bistrei“

din Voislova a urmărit crearea unei mișcări culturale la nive-lul acestei localități, care să aibă rezonanță la public și să an-greneze cât mai mulți participanți, astfel în-cât să poată constitui, în viitor, o importantă carte de vizită pentru întreaga comunitate locală. Constituirea grupului coral „Gră-nicerii Văii Bistrei“ a venit ca o continuare firească a demersuri-lor inițiate de membrii fondatori ai asociației, primul nucleu fiind format din bărbați, sub bagheta dirijorală a prof. univ. dr. Dumi-tru Jompan, iar înce-pând cu luna ianuarie 2015, numărul coriștilor a crescut prin aportul unui grup nu-meros de femei, de toate vârstele, de la eleve de gimnaziu la pensionare.

Dacă ar fi să facem un scurt bilanț al primului an de ac-tivitate a grupului coral „Grăniceri Văii Bistrei” din Voislova, ar trebui să menționăm prezenţa la câteva festivaluri de fol-clor, dar și la unele manifestări culturale organizate la nivel județean.

„Alaiul colindătorilor“ la Catedrala Episcopală din Caransebeș Prima participare a grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“

din Voislova, la o ma-nifestare culturală a reprezentat-o recitalul de colinde susținut cu ocazia ediției a VIII-a a tradiționalului con-cert de colinde denu-mit „Alaiul colindători-lor“ ce s-a desfășurat la Catedrala Episcopa-lă „Învierea Domnului“ din Caransebeș, în da-tat de 21.12.2014.

Deși recent înfiin-țat, grupul coral „Gră-nicerii Văii Bistrei“ din satul Voislova, aflat sub bagheta dirijo-rului, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, a

avut o bună prestație, colindele fiind apreciate și aplaudate de auditoriu. Din repertoriul interpretat cu această ocazie au făcut parte următoarele lucrări: „Edene, edene!“, „Acești trei crai erau!“, „Domn, Domn, ... flori de măr!“.

Din componența grupului coral care a participat la această manifestare au făcut parte: prof. univ. dr. Dumitru Jompan – dirijor, pr. Mihai Boran, Firuţ Mihuţ, Todor Boran, Alin Boran, Cristi Boran, Nicolae Petcu, Petru Boran, Andrei

F pagina 2

2 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Boran, Anghel Mircea, Luță Opruț, Zamfir Preda, Sorin Boran, Moni Șolea, Daniel Petrescu, Costel Pânzaru, Marius Petcu, Avram Goleșie, Romică Olariu, Lia Boran și Patrisia Boran.

Preasființia Sa Lucian, Episcopul Caransebeșului a declarat  pentru Trinitas TV: ”Suntem bucuroși și în acest an să-i primim pe colindătorii mari și mici însoțiți de preoții parohi și bineânțeles dirijați cu măiestrie de profesori de religie dar și de amatori care sunt pasionați de muzica corală și mai ales de colindul strămoșesc. Îi felicităm pe toți și le dorim Sărbători Fericite și totodată le mulțumim că această tradiție implementată în Episcopia Caransebeșului continuă de câțiva ani buni și ne adunăm în jurul bradului de Crăciun din Catedrala noastră episcopală ca să vestim Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos.“

Consilierul cultural al Epsicopiei Caransebeșului, Părintele Daniel Alic a relatat: „Alaiul colindătorilor are rostul de a arăta credincioșilor din Episcopia Caransebeșului că în satele și comunitățile bănățene tradiția colindatului se păstrează cu sfințenie. Au venit la Catedrala noastră episcopală de la copiii tineri până la bătrâni îmbrăcați în frumosul costum popular românesc pentru a purta glasul și exprimarea muzicală a colindatului strămoșesc. Prin aceasta s-a demonstrat că în Banat nu se păstrează doar tradițiile colindatului ci bănățenii își fac și o frumoasă datorie creștinească mergând și vestind din casă în casă și din loc în loc Nașterea Domnului.“

La finalul manifestării toate grupurile corale au primit din partea Prea Sfinției Sale Lucian, Episcopul Caransebeșului cât și din partea lui „Moș Crăciun“ câte un mic cadou binecuvântat.

„Colindăm, colindăm… la Voislova“, ediția a II-a

În data de 23.12.2014, a avut loc manifestarea „Colindăm, colindăm… la Voislova“, ediția a II-a. Evenimentul a fost organizat de Primăria comunei Zăvoi, cu sprijinul primarului Ion Scorobete, Școala Gimnazială Zăvoi, director prof. Ion Cubin, Grădinița cu Program Normal Voislova, educator Mioara Banceu, Asociația Culturală „Grănicerii Văii Bistrei“, președinte Petru Opruț.

Programul a fost următorul: colinde și poezii în grai bănățean, interpretate și recitate de către elevii școlii din Voislova sub îndrumarea doamnelor: educatoare Mioara

Banceu și învățătoare Manuela Todor; Colinda de la Voislova cu interpretarea grupului coral mai sus amintit; Sceneta „Umblatu’ cu Steaua“ sub îndrumarea domnului Boran Todor (Băros) din Voislova; Lansarea periodicului „Glasul Voislovei“, nr. 5, anul III, 2014; degustarea produselor tradiționale voislovene.

Corul „Grănicerii Văii Bistrei“ sub bagheta aceluiași dirijor, Dumitru Jompan, a încântat publicul prezent în Căminul Cultural din Voislova cu trei colinzi: „O ce veste minunată!“, „Sculați gazde, nu dormiți!“, „Domn, Domn, ... flori de măr!“. Membrii corului au fost aceeași care au participat și la concertul de colinde „Alaiul colindătorilor“ de la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului“ din Caransebeș.

La final, Petru Opruț, președintele Asociației Culturale „Grănicerii Văii Bistrei“, a înmânat diplome de participare tuturor participanților, diplome de onoare cât și o diplomă de excelență prof. univ. dr. Dumitru Jompan, pentru aportul adus la promovarea și păstrarea obiceiurilor și datinilor străbune, după care a urmat obiceiul străvechi „Focurile ge Pițărăi“.

Festivalului Folcloric „Ciobănașul“ de la Băuțar

Comuna Băuțar a găzduit în data de 05.06.2015, în localitatea Bucova cea de a III-a ediție a Festivalului Folcloric „Ciobănașul“. La acest festival a fost invitat să participe și Grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova.

Fiind vorba de prima apariție la un festival concurs de folclor cu participare internațională, dirijorul Grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, a adaptat repertoriul la specificului manifestării, piesele interpretate fiind melodii populare din zona Banatului și prelucări ale unor lucrări folclorice. Au fost alese patru lucrări, repertoriul deschizându-se cu melodia „Trecu bagea cu cocia“, urmat de o suită folclorică alcătuită din trei cântece populare: „Dragu-mi-i omul cuminte“, „Ciobănașul“ și „Foaie verde trei surcele“.

Pentru a putea aborda o varietate mai mare de lucrări muzicale, grupul coral a crescut ca număr, îmbogățindu-se cu încântătoare voci feminine, fapt ce a permis interpretarea pe patru voci a unora dintre piesele incluse în repertoriu. La această manifestare, grupul a fost compus din următorii:

F pagina 3

E pagina 1

3Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

F pagina 4

E pagina 2

prof. univ. dr. Dumitru Jompan – dirijor, pr. Mihai Boran, Firuţ Mihuţ, Todor Boran, Trandafir Opruţi, Alin Boran, Cristi Boran, Vichente Boran, Dobrin Nedelcu, Andrei Boran, înv. Mioara Banceu, înv. Maria Sârbu, preoteasa Nia Boran, Dorina Preda, Mariana Boran, Liliana Boran, Casiana Mihuţ, Lia Boran, Camelia Preda, Patrisia Boran, Amalia Boran, Florina Nedelcu.

La final toți membrii grupului au primit cuvinte de laudă și de sinceră admirație din partea oficialităților prezente la eveniment.

Colocviile „Reflex“ de la Băile Herculane

La invitația Centrului Județean Caraș-Severin pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova au participat la cea de-a XV-a ediție a Colocviilor Revistei „Reflex“, manifestare ce s-a desfășurat în data de 17.06.2015 în stațiunea Băile Herculane.

În debutul lucrărilor colocviului, grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ a susținut un program artistic, interpretând câteva piese folclorice. Oamenii de cultură prezenți la eveniment au fost încântați de evoluția corului din Voislova, dar și de frumoasele costume populare purtate cu mândrie de membrii grupului, răsplătind cu aplauze prestația acestora.

Un weekend al concertelor pentru „Grănicerii Văii Bistrei“

Deși de curând înființat, corul „Grănicerii Văii Bistrei“, al asociației culturale cu același nume din Voislova, a încercat să devină o prezență constantă la manifestările culturale din zona Banatului, în al căror program sunt incluse și recitaluri corale. Sub bagheta prof. univ. dr. Dumitru Jompan, repertoriul abordat a început să se diversifice, de la colinde și cântece religioase, până la melodii populare și prelucrări folclorice, fapt ce a permis acestui grup coral să participe la două evenimente culturale ce s-au desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute.

Astfel, sâmbătă, 19 septembrie 2015, la invitația părintelui Silviu Ionel Ferciug, Corul „Grănicerii Văii Bistrei“

a participat la sărbătorirea celor 140 de ani de activitate neîntreruptă a Corului „Armonia“ al Bisericii Ortodoxe „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Bocșa Română. După oficierea unui tedeum de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, și vernisarea unei expoziții de fotografii, cu instantanee din activitatea corului aniversat, în curtea bisericii a fost organizat un concert coral, unde formațiunile invitate au susținut scurte recitaluri. Programul prezentat de Corul „Grănicerii Văii Bistrei“ a debutat cu salutul omagial adresat Corului „Armonia“, căruia i-a dat citire vicepreședintele asociației, Firuț Mihuț, după care a urmat interpretarea unor piese din patrimoniul folcloric al Banatului Montan, recitalul încheindu-se cu melodia și totodată urarea „La mulți ani!“.

Duminică, 20 septembrie 2015, la invitația primarului comunei Dudeștii Noi, din județul Timiș, Alin-Adrian Nica, și a profesorului Ciprian Cipu, Corul Asociației Culturale „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova a participat la prima ediție a Festivalului ,,Rapsodiile neamului“, rezervat grupurilor corale din cadrul Euroregiunii D.K.M.T. Pentru acest eveniment, dirijorul Dumitru Jompan a ales două cântece populare specifice zonei Banatului de Munte și o scurtă suită corală, ce a inclus prelucrări ale unor piese folclorice din același areal geografic.

La sfârșitul manifestării, organizatorii au înmânat trofee grupurilor care au evoluat pe scenă, propunând ca formațiunile corale ce au participat la prima ediție a Festivalului ,,Rapsodiile neamului“ din Dudeștii Noi să devină fondatoare ale acestui festival, lucru salutat de toți cei prezenți.

Pentru membrii Grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova participarea la cele două evenimente culturale a constituit o experiență deosebită, iar emoțiile generate de prezența lor pe aceeași scenă, alături de formațiuni corale cu tradiție și o bogată experiență concertistică, vor constitui pentru totdeauna amintiri plăcute, legate de începuturile activității lor artistice.

Negeia gi la Voislova

Ca în fiecare an, „Negeia gi la Voislova“ are loc în data de 26 octombrie și începe ca de fiecare dată cu o Sfântă Liturghie la Biserica Ortodoxă din sat, după care toți creștinii în frunte cu preotul paroh și cu primarul comunei se îndreaptă în pași de horă către Căminul Cultural din localitate. Acest obicei de rugă, cu plecarea de la biserică către cămin, a început în anul 2010 pe când actualul primar, Ion Scorobete era viceprimar, el fiind inițiatorul acestui obicei.

În acest an la Căminul Cultural deschiderea „Negeii“ a fost făcută de corul „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova, prin interpretarea de excepție a cântecelor pregătite cu multă pasiune. Coriștii noștrii au încântat „goșcii“ care au fost prezenți la căminul din Voislova. A urmat grupul de dansuri al școlii din localitatea Măru, care la rândul lor au avut o prestație de excepție, după care toți cei prezenți au început seara cu un brâu, interpretat de către solistul vocal, prietenul

4 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

satului nostru Florin Pistrilă care împreună cu formația cât și cu solista Gabi Zaharia au doinit și încântat pe voisloveni și „goșcii“ lor timp de trei zile.

Colindând la Poiana Mărului

Sâmbătă, 5 decembrie 2015, a avut loc în curtea Schitului „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din localitatea Poiana Mărului, cea de-a doua ediție a concertului de colinde și cântece de stea intitulat „Colindăm... la Poiana Mărului“.

Au vestit Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos următoarele grupuri corale: Grupul „Flori de măr“ din satul Măru, dirijat de   prof. Dana Chiţiga; Grupul  „Contrast“  al tinerilor interpreţi, membri ai corurilor Filarmonicii „Banatul“ și Operei de Stat din Timișoara dirijat de pr. Vasile Bădescu și Grupul coral al „Grănicerilor Văii Bistrei“ din satul Voislova, comuna Zăvoi, dirijat de prof. univ. dr. Dumitru Jompan.

Evenimentul cultural-artistic a fost organizat sub patronajul Episcopiei Caransebeșului și al Primăriei comunei Zăvoi, iar ideea promovării acestei frumoase tradiţii aparţine unei doamne cu suflet mare din Timișoara.

La finalul manifestării, membrii tuturor formațiunilor corale au urcat împreună pe scenă și au interpretat două binecunoscute colinde.

De această dată grupul a fost compus din următorii: prof. univ. dr. Dumitru Jompan – dirijor, înv. Aurelia Jompan, pr. Mihai Boran, Firuţ Mihuţ, Todor Boran, Trandafir Opruţi, Luță Opruț, Alin Boran, Cristi Boran, Vichente Boran, Ionuț Olariu, Andrei Boran, înv. Mioara Banceu, înv. Maria Sârbu, preoteasa Iconia Boran, Dorina Preda, Mariana Boran, Mirela Boran, Liliana Boran, Maria Muntean, Casiana Mihuţ, Lia Boran, Camelia Preda, Patrisia Boran, Amalia Boran, Florina Nedelcu, Manuela Dumbravă, Nicoleta Casiana Opruț, Ana-Maria Ancioaie, prof. Ana-Maria Jura din Rusca Montană, Denisa Mărgan, Cristina Boran și Mihaela Jercău, toate din comuna Marga.

Festivalul coral „Iosif Velceanu“ – Reșița

Duminică, 6 decembrie 2015, a avut loc în incinta bisericii ortodoxe cu hramul „Sfinţii apostoli Petru și Pavel“ din cartierul reșiţean Govândari, cea de a XXX-a ediţie a Festivalului coral „Iosif Velcean“. Această manifestare cultural-artistică de suflet și de tradiţie a fost susţinută de la început de Consiliul Judeţean Caraș-Severin, Primăria municipiului Reșiţa și Episcopia Caransebeșului, iar iniţiativa aparţine  Centrului  de Îndrumare a Creaţiei Populare și a Mișcării Artistice de Amatori a judeţului.

Zona etno-folclorică a Văii Bistrei a fost reprezentată de Grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“, din satul Voislova, dirijat de prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Formula de prezentare scenică a inclus aceeași membrii ai corului care au participat cu o zi în urmă la concertul de la Poiana Mărului. Repertoriul abordat a cuprins colinde și cântece de stea, alese cu grijă de dirijor, lucrările fiind interpretate cu

măiestrie de membrii corului. Au fost cântate următoarele piese: „Sus boieri!“, „Sângerelul soarelui“, „Edene, Edene... “, „Acești trei crai...“, „Dăliană, fată dalbă... “, „Ce stai june nu te-nsori?“, „Moș Crăciun“ și „Veselește-te Domn’ Bunu’!”

Lansarea unor cărți scrise de prof. univ. dr. Dumitru Jompan, la Pensiunea „Ana“ din Marga

Sub denumirea „La o ceașcă de ceai...“, vineri 11 decembrie 2015, a avut loc o cvadruplă lansare de carte, găzduită de Pensiunea „Ana“ din Marga, autorul acestui desant cultural fiind nimeni altul decât prof. univ dr. Dumitru Jompan.

Prima parte a evenimentului a cuprins prezentarea celor patru volume ale autorului, ce au fost tipărite în cursul acestui an, incluzând aici volumele V și VI din „Corespondență“, apărute la Editura Mecatrin din Brașov, al doilea volum din seria intitulată „Caransebeș – Cronologie muzicală“, publicat la aceeași editură și lucrarea „De la predecesori la contemporani“ – studii de muzicologie – publicată la Editura Episcopiei Caransebeșului. Despre cele patru cărți propuse publicului au vorbit prof. dir. Rozina Ghiorghioni, prof. dir. Ramona Bogdan, cons. jr. Firuț Mihuț și pr. cons. dr. Daniel Alic, iar la finalul prelegerilor autorul a mulțumit tuturor celor prezenți, anunțând că se află în curs de tipărire cea de-a doua ediție a lucrării „Timotei Popovici - Monografie“, personalitate muzicală căreia prof. univ dr. Dumitru Jompan i-a dedicat nouă ediții de festival coral, cele mai multe dintre acestea fiind organizate în comuna Marga.

În cea de-a doua parte a evenimentului, prof. univ. dr. Dumitru Jompan a schimbat pana scriitorului cu bagheta dirijorului și a invitat în scenă grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova, care au interpretat un repertoriu de colinde, amintind asistenței că se apropie Sărbătoarea Nașterii Domnului.

Jr. Firuț MIHUȚ

E pagina 3

5Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Sâmbătă, 23 florar anul 2015 cu începere de la orele 1100 în biserica parohială cu hramul ,,Adormirea

Maicii Domnului“ din satul Ferendia, județul Timiș s-au aniversat 10 ani de apariție neîntreruptă a periodicului local ,,Vatra satului“. Evenimentul cultural a debutat cu slujba Te-Deum-ului oficiată de către preoții: Ioan Marcu, fost slujitor al altarului bisericii din Ferendia, actualmente paroh în Sculea; Dragan Giurgiev, parohul locului și Valentin Bugariu de la parohia Birda. Cuvântul de învățătură a aparținut preotului Marcu care a scos în relief faptul că ,,vorbele rămân neputincioase în fața faptelor“ indicând prin acesta apariția și dezvoltarea publicației locului.

În cuvântul de bun venit domnul prof. Ioan Traia, redactorul - șef al revistei a spus printre altele: ,,Au trecut 10 ani de existență a periodicului local ,,Vatra satului“ din Ferendia, un eveniment cultural unic în viața comunității și cu intense reverberații spirituale pentru fiii băștinași conștienți de generoasa deschidere spre cultură a unui sat bătrân, marginalizat și aproape scos din timpul istoriei.“

Al doilea vorbitor a fost domnul Valeriu Filipac, primarul comunei Jamu Mare care a felicitat revista și colectivul de redacție pentru reușita publicistică care contribuie la renașterea spirituală a satului Ferendia, localitate aflată în componența comunei Jamu Mare.

Profesorul Iosif Marius Circa, redactor - șef adjunct al ,,Vetrei“ ferengiene consideră publicația a fi ,,o undă de lumină“. Din prezentare am reținut un fragment semnificativ al genezei: ,,Nucleul generator al acestor acte de cultură este format din intelectuali de marcă (profesori, medici, ingineri, economiști, preoți etc.), oameni care îndrăgesc condeiul reportericesc, adică toți aceia care au de spus ceva, care au încrustate în cugetare misiunea de a rosti adevărul și dorința de a fixa pe hârtie timpul pentru prezent și pentru eternitate.“

Au mai vorbit în partea introductivă: conf. univ. dr. Ioan David care a oferit mai multe volume imprimate în

cadrul Editurii David Press Print, profesorului Ioan Traia în semn de apreciere și dr. Doru Sinaci care a dezvăluit un fapt extraordinar: înființarea Astrei arădane unde, printre membrii fondatori îl regăsim pe neobostitul cercetător al trecutului bănățean, prof. Ioan Traia.

Partea întâia a lucrărilor a fost consacrată lansării unui prim volum: Cugetări mai târzii, 220 p., iscălit de prof. Iosif Marius Circa. Cartea a fost prezentată de prof. Ioan Țirca printr-o emoționantă mărturie și preotul Valentin Bugariu. Cel din urmă a accentuat următoarele: ,,Parcurgând cu creionul în mână textul prezentului volum alcătuit de venerabilul profesor Iosif Marius Circa am putut lesne observa contribuția deosebită a autorului care consemnează fapte cotidiene înțesate însă de maxime, sentințe de viață și mărturisiri făcute în chip realist de către un iubitor de frumos care este nimeni altul decât autorul.“ Ca supremă răsplată a muncii scriitoricești am aflat de la domnul Petre Roman, primarul Detei de decernarea anul acesta a titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE al orașului, venerabilului profesor.

În partea a doua a evenimentului a fost lansată o a doua carte Cuibul cu șapte fețe de Marcel Sămânță. Autorul, fiu strălucit al satului, scriitor și jurnalist de referință dă luminii hârtiei acest volum de poezie care a fost bine primit de cei doi recenzori: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu și conf. univ. dr. Ioan David.

La final profesorul și muzeograful Ioan Traia a mulțumit tuturor celor prezenți, colectivului de redacție al revistei încheind cu credința continuării misiunii periodicului ca mesager al satului către locuitori, către cei plecați și către toți iubitorii de frumos.

În cadrul Căminului Cultural din localitate a avut loc o agapă pregătită pentru goști de către membrii colectivului de redacție și familiile lor.

Preot Valentin BUGARIU

,,Vatra satului“ – 10 ani de apariție neîntreruptă

6 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Vineri, 5 iunie 2015, la Bucova a avut loc cea de a III-a ediție a Festivalului Folcloric „Ciobănaşul“. După

primirea invitaţilor la Casa Culturală Bucova, au urmat mesajele de salut din partea oficialităților, Romulus Barbesc – primarul comunei Băuțar și Daniel–Ioan Bîrsilă – viceprimar, precum și a

reprezentanților Composesoratelor Bucova și Băuțarul Superior. De asemenea, a luat cuvântul prof. Rozina Ghiorghioni, directorul Liceului Bănățean Oțelu-Roșu și președintele Asociației Cultural-Științifice ASTRA Oțelu-Roșu. Dintre invitați a făcut parte și domnul Marcel Suciu, senator de Timiș (PSD), care, la rândul său, a adresat un mesaj de salut participanților la festival.

La Casa Culturală Bucova a avut loc secţiunea destinată ansamblurilor folclorice şi interpretare vocală şi instrumentală, iar la sediul Composesoratului Bucova s-a desfășurat secţiunea recitării poeziilor în grai bănăţean.

Au participat ansambluri și interpreţi din Caraș-Severin, dar și din ţară, respectiv din judeţele Călărași, Hunedoara, Gorj și Bistriţa-Năsăud.

Prezentatorii celor două secţiuni au fost Bianca Gușiţă, Cristina Gușiţă și Maria-Cristina Ciobanu.

La Ansambluri folclorice şi interpreţi vocali şi instrumentali, juriul a fost compus din prof. univ. dr. Dumitru Jompan – preşedinte, prof. univ. dr. Mihail Deleanu, coregraf Nistor Ghimboaşă, coregraf Ioan Ghiaur, coregraf Filaret Cristescu, prof. Avram Boţa.

În cele ce urmează, vă prezentăm premiile acordate: Formaţii de dansuri: categoria 7 – 14 ani: premiul I – ,,Doina Bistrei“ Zăvoi, II – ,,Florile Caraşului“ Reşiţa, III – ,,Junii Ciobănaşului“ Băuţar, menţiune – ,,Bobocii Banatului“ Caransebeş; categoria 15 – 18 ani: I – ,,Şoimuşana“ Şoimuş, Hunedoara, II – ,,Armenişana“ Armeniş, ,,Iedera“ Oţelu-Roşu, III – ,,Ritmuri Zărăndene“ Băiţa, Hunedoara; Grup de dansatori: I – ,,Junii Gugulani“ Caransebeş, II – ,,Curcubeul“ Călăraşi; Obiceiuri: I – ,,Ciobănaşul“, Măsuratul oilor; Spectacol – Creaţie: I – ,,Satul meu“ Ramna; Ansambluri de cântece şi dansuri: I – ,,Mlădiţe Sângeorzene“ Sângeorz Băi, Bistriţa-Năsăud; Solişti instrumentişti: I – Dănuţ Bogdan (Băuțar)– saxofon sopran, Alin Nistor (Deva) – saxofon, Mihai Crişan (Deva) – saxofon, Daniel Bogdan (Băuțar) – acordeon, II – Petrişor Tuştean (Oţelu-Roşu) – saxofon, Iulian Ursu (Sângeorz Băi) – vioară; Solişti vocali: I – Raluca Nicoară (Deva), Cornelia Orleanu (Turceni), II – Alexandra Vanc (Deva), Mihaela Dobroiu (Turceni), III – Elisabeta Bosioc (Oţelu-Roşu), Valentin Vădrariu (Caransebeş), menţiune – Raluca Dragomir (Caransebeş), Marele premiu: Claudiu Popa (Deva).

La Secţiunea ,,Poezie în grai bănăţean“, juriul i-a avut în componenţă pe Dan Liuţ – preşedinte, directorul Casei Orăşenești de Cultură Bocşa, realizator de emisiuni la Banat TV Reşiţa, Ioan Văcariu – scriitor în grai, și pe Ioan Ghera – scriitor în

grai. La această secțiune s-au acordat următoarele premii: ciclul liceal: I – Dan Laurenţiu Cardaş, cls. a X-a, II – Iasmina Birău, cls. a X-a, III – Timotei Gavrilovici, cls. a X-a, menţiune Alina Codoşpan, cls. a IX-a, toţi de la Colegiul Național „C.D. Loga“ Caransebeş; ciclul gimnazial: I – Adriana Jurchescu, cls. a V-a, „C.D. Loga“ Caransebeş, Maria Şuşoi, cls. a VII-a, „C.D. Loga“ Caransebeş, II – Florina Turnea, cls. a VII-a, „C.D. Loga“ Caransebeş, Iustiniana Maria Florentina Mitu, cls. a VIII-a, Liceul Bănăţean Oţelu Roşu, III – Claudiu Mirel Banceu, cls. a V-a, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu, Anne-Mary Nicoară, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială Glimboca, menţiune – Florina Stanciu, cls. a VIII-a, Şcoala Gimnazială Glimboca, Răzvan-Ioan Mărgan, cls. a V-a, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu; ciclul primar: I – Amalia Romina Dragomir, cls. a III-a, Şcoala Gimnazială Armeniş, Raul Boldea, cls. I, Şcoala Gimnazială Glimboca, II – Maria Georgiana Mag, cls. I, Şcoala Gimnazială Bucova, Lucian Marius Barbescu, cls. a IV-a, Şcoala Gimnazială Marga, III – Mihai Todor, cls. a IV-a, Şcoala Gimnazială Vârciorova, Minodora Jura, cls. a III-a, Şcoala Gimnazială Rusca-Montană, menţiune – Nicola Marisa Botoş, cls. a II-a, Colegiul Naţional „Traian Doda“ Caransebeş, Noemi Stanciu, cls. a III-a, Şcoala Gimnazială Glimboca; ciclul preşcolar: I – Delian Ştefan Jigoria, grupa mijlocie, Grădiniţa P.N. Turnu Ruieni, Fabian Iosif Iliancari, clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Bucova, II – Maria-Anesia Rusnac, grupa mare, Grădiniţa P.P. Nr. 4 Caransebeş, Victor Repede, clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bocşa, III – Sofia Lorena Micşoni, grupa mare, Grădiniţa P.N. Cornişor – Băuţar, Maria Barbesc, grupa mijlocie, Grădiniţa P.N. Marga, menţiune – Cosmin Şandru Hînda, grupa mare, Grădiniţa P.P. Nr. 4 Caransebeş, Alexandra Maria Vladu, grupa mare, Grădiniţa P.N. Zerveşti, Premiul special – Romina Alesia Barbesc, grupa mică, Grădiniţa P.N. Băuţar, Elena Olariu, clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Zăvoi.

Acţiunea s-a finalizat cu un spectacol de gală susţinut de formaţiile şi interpreţii premiaţi în cadrul festivalului.

Coordonatorii manifestării au fost prof. Ramona Bogdan, Victoria Vânaga şi întreg colectivul de cadre didactice din comuna Băuţar.

Parteneri în derularea acţiunii au fost Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, Primăria comunei Băuţar, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Casa Corpului Didactic Caraş-Severin, Liceul Bănăţean Oţelu Roşu, Consiliul Local al comunei Băuţar, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ASTRA Oţelu Roşu, Composesoratul Bucova, Composesoratul Băuţar Superior, Centrul de Documentare, Cultură Cinematografică şi Creaţie Foto Film Oţelu-Roşu, Casa de Cultură Bocşa, Asociaţia „Triumful Inimii“ Bocşa.

Putem spune că şi ediţia din acest an a Festivalului Folcloric „Ciobănaşul“ s-a bucurat de un real succes, spectacolele prezentate fiind apreciate de public şi de juriu, ele având o înaltă ţinută artistică.

Preot Romulus FRÎNCU

Al treilea „Ciobănaş”, al treilea succes la Băuţar

7Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Despre hărnicia cu care poetul pregătește al II-lea volum

Scrie zdravăn, sufleteșteCam… o strofă la o lună;Îi ia mult pân-o tocmeșteȘi… măcar dac-ar fi bună.

La ţintă, juristului poet Firuţ MIHUŢ

Legea-i încă prinsă-n creţuriGreu de dres, de descurcat;Oamenii se plâng, se batIar juristul… scrie versuri…

Prof. Ioan KALEVE

EPIGRAME

Festivalul „Doina Bistrei“ de la Măru, ediția a V-a

Localitatea Măru din comuna Zăvoi a fost gazda, în data de 24.05.2015, a celei de-a cincea ediții

a Festivalului „Doina Bistrei“ din cadrul proiectului educațional „Mândre-s florile-n Banat“. Evenimentul de la Măru a fost onorat de participarea a 14 școli din zona văii Bistrei. Ampla manifestare care se impune să insufle copiilor dragostea pentru tradițiile satului bănățean a început și în 2015 la Biserica Ortodoxă din localitate după care participanții și organizatorii au pornit către Căminul Cultural unde a avut loc deschiderea oficială a evenimentului. Pe scena festivalului au urcat tinerii concurenți care și-au demonstrat talentul în cadrul a trei secțiuni: poezie în grai, soliști vocali și ansambluri folclorice.

Ion Cubin, director Școala Gimnazială Zăvoi a relatat: „Toți localnicii sunt iubitori de tradiții, s-a văzut că la biserică se vine în costum popular, la sărbătorile satului cu drag se păstrează frumosul port de pe Valea Bistrei. La școală se organizează, de circa 15 ani dansuri populare. Îmi amintesc că din anul 2002, pe când eram dascăl aici la școala din Măru, s-au început dansurile populare, pentru că aici am predat prima oară ca și dascăl. Mă bucur acum că am preluat a V-a ediție, inițiată de domnul primar Ion Scorobete și de domnul prof. Ion Pârvu. Acest festival județean, Doina Bistrei, la cea de-a V-a ediție este inclus în proiectul educațional județean „Mândre-s florile-n Banat.“

Nicolae Negrei, Preot Paroh la biserica din Măru a făcut următoarea mențiune: „Orice activitate desfășoară școala este prezentă și biserica și invers orice acțiune desfășoara biserica este prezentă și școala dar bineânțeles și primăria. De aceea și astăzi doamnele profesoare care au organizat întotdeauna în cei cinci ani de festival au inclus în program și prezența la biserică. Toți invitații încă de dimineață la ceas de sărbătoare au venit la Sfânta biserică, ne-am rugat împreună, cei mai mici s-au împărtășit cu trupul și sângele lui Cristos, după care am plecat într-un mic pelerinaj, de la biserică până la cămin unde am început acest festival intonând cu toții o frumoasă rugăciune domnească.“

Ion Scorobete, primarul comunei Zăvoi a transmis: „Cum am spus și în cuvântul de deschidere sunt mândru pentru acest festival, sunt mândru că sunt primarul comunei Zăvoi și că Festivalul „Doina Bistrei“ se organizează într-una din localitățile comunei. Mă mândresc cu acești copiii, pentru că duc mai departe tradiția, portul și graiul bănățean.“

Daniela Mărgan, profesor Școala Gimnazială Măru, a spus: „Festivalul se desfășoară pe trei secțiuni: poezie în grai bănățean, soliști vocali și dansuri populare. Anul acesta s-au înscris la secțiunea I – 25 de elevi, la secțiunea a II-a – 25 de elevi școlari și preșcolari iar la secțiunea a III-a – 120 de elevi, împărțiți în 7 ansambluri populare.“

Cea de-a V-a ediție a festivalului „Doina Bistrei“ a fost organizată de Primăria și Consiliul Local al comunei Zăvoi, Inspectoratul Școlar Județean,Casa Corpului Didactic din Caraș-Severin, Parohia Măru și Fundația Umanitară „Triumful inimii din Bocșa.“

Evenimentul a fost moderat de domnul Dan Liuț realizator de emisiuni folclorice la televiziunea Banat TV. Și această ediție a fost de un real succes, încântând publicul prezent la Căminul Cultural din satul Măru. Evenimetele de acest gen cresc gradul de culturalitate al comunei Zăvoi, ridicând satele noastre la nivelul localităților fruntașe. Doresc organizatorilor putere de muncă, implicare și la cât mai multe ediții.

Ec. Petru OPRUȚ

8 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

O delegaţie din Kainbach, Austria, localitate înfrăţită cu comuna Băuţar din 1990, a efectuat o vizită de

prietenie pe meleagurile noastre. Cu acest prilej, au fost evocate momente din cei 25 de ani de colaborare fructuoasă dintre cele două comunităţi.

Vizita din acest an a fost dublată de un eveniment cultural important pentru locuitorii comunei Băuţar – aniversarea a 45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului de datini și obiceiuri „Ciobănașul“, al Căminului Cultural Băuţar.

Sâmbătă, 2 mai 2015, la Casa Culturală „Ciobănașu“ din Băuţarul de Jos, a avut loc lansarea volumului ,,Ansamblul de datini și obiceiuri «Ciobănașul», al Căminului Cultural Băuţar – file de istorie“, prilejuit de sărbătorirea a 45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului, autor fiind instructor-prof. Avram Boţa, cel ce a înfiinţat și condus această formaţie artistică.

În deschidere, a luat cuvântul Romulus Barbescu, primarul comunei Băuţar, care a vorbit despre cei 45 de ani de ani activitate a Ansamblului, precum și despre autor.

Prof. univ. dr. Dumitru Jompan a făcut o prezentare a volumului, iar prof. Avram Boţa, într-un discurs emoţionant, a evocat unele momente mai puţin cunoscute din trecutul Ansamblului.

Au mai luat cuvântul conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, prof. Gheorghe Ţunea – directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Mariana Dănescu – director al Şcolii populare de artă şi meserii „Ion Românu“ din Reşiţa, prof. Tudor Deaconu – directorul Casei Corpului Didactic Caraş-Severin, Titus Crișciu – jurnalist, şi prof. Ioan Răduţă.

La acest eveniment au fost invitaţi să participe toţi membrii Ansamblului care au activat de-a lungul anilor, de la înfiinţare şi până în prezent. S-a ţinut un moment de reculegere în memoria membrilor „Ciobănaşului“ care, acum, nu se mai află printre noi, după care a urmat prezentarea unui film-document despre Ansamblul din perioada ,,generaţiei de aur“.

Tot sâmbătă a fost prezentat un program susţinut de câţiva dintre membrii ,,generaţiei de aur“ a Ansamblului ,,Ciobănaşul“, apoi două suite de dansuri interpretate de ,,Junii Ciobănaşului“ (elevii reuniţi ai Şcolilor Gimnaziale din Bucova şi Băuţar), o suită de dansuri a ,,Bobocilor Ciobănaşului“ (copiii de la Grădiniţele cu program normal din comuna Băuţar, precum şi elevii din clasa pregătitoare a Şcolii Gimnaziale din localitate). Momentele instrumentale au fost susţinute de Dănuţ Bogdan, Preda Zamfir şi Simion Table, iar cele vocale de Daniel Stăncioni, Ion Bosoioc şi Mădălina Mârza. Prezentatorul manifestării a fost Dan Liuţ, realizator de emisiuni la Banat TV. A urmat apoi un moment dedicat oaspeţilor din Austria, susţinut de un grup de elevi reuniţi de la Şcolile Gimnaziale din Băuţar şi Bucova.

La final, a fost acordat titlul de ,,Cetăţean de Onoare al comunei Băuţar“ instructorului Avram Boţa, precum şi Diplome de participare şi plachete membrilor delegaţiei comunei Kainbach, lui Miu-Nicolae Ciobanu, prefectul judeţului Caraş-Severin, lui Sebastian Purec, subprefectul judeţului, Ervin Luci, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat – Timişoara, scms. David Lucian-Ion, şeful Poliţiei Oraşului Oţelu-Roşu, lui Ion Peia, primarul comunei Obreja, conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, prof. Gheorghe Ţunea, Marianei Dănescu, prof. Tudor Deaconu, prof. univ. dr. Dumitru Jompan, ing. Nicolae Preda, poet din Marga, precum şi membrilor Ansamblului aniversat.

Ansamblul de datini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a luat fiinţă în anul 1970, ca formaţie de dansuri, având în componenţă un grup de tineri atraşi de frumuseţea dansului popular. Cu sprijinul unor bătrâni din sat, cunoscători ai tradiţiilor locale,

a fost pus în scenă un obicei vechi – „Măsuratul oilor“. În felul acesta, s-au pus bazele unui ansamblu intitulat sugestiv „Ciobănaşul“. Având în vedere că principala preocupare a acestui ansamblu a fost punerea în scenă a datinilor şi obiceiurilor din zonă, fără a neglija însă cântecul şi dansul popular, el a devenit ansamblu de datini şi obiceiuri.

La Festivalul de folclor de la Strunga (judeţul Iaşi) în 1973, la prima sa participare în afara judeţului, ansamblul a avut o prestaţie remarcabilă. Pe plan naţional, Ansamblul de datini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a fost prezent la toate ediţiile Festivalului Naţional „Cântarea României“, obţinând titlul de laureat la majoritatea participărilor.

Ansamblul a mai fost prezent şi la o serie de festivaluri interjudeţene şi internaţionale organizate în ţara noastră – Curtea de Argeş (1976), obţinând Premiul special al Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Festivalul internaţional „Hercules“ (1980-1981-1983), Festivalul interjudeţean de folclor „Cântecele Munţilor“ – Sibiu (1982), Festivalul interjudeţean de folclor „Cântecele Oltului“ – Râmnicu Vâlcea (1987), Festivalul colindelor laice – Petroşani (1981), Festivalul dansului bătrânesc – Târgu Mureş (1978), Festivalul internaţional de folclor de la Tecuci (1995) – premiul I.

Pe plan internaţional, Ansamblul de datini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a obţinut succese deosebite la Festivalul internaţional de folclor de la Zakopane, Polonia (1974), unde a câştigat premiul II – Toporaşul de argint, precum şi la Festivalul internaţional de folclor de la Gorizia, Italia (1979), unde a obţinut medalia de aur. De asemenea, a participat în 1984 şi 1990 la Festivalul internaţional de folclor de la Pavullo – Italia, în Republica Moldova (1991), şi la Festivalul internaţional de folclor de la Graz, Austria (1996).

Dragostea de cântec şi de comuna natală o aduce pe Ileana Maciovan, solistă emerită, în Ansamblul ,,Ciobănaşul“, cu care a înregistrat numeroase succese, dintre care menţionăm doar că a fost distinsă cu premiul I – medalia de aur, la Castello di Gorizzia (Italia), în 1979. Fiind de loc dintr-o zonă de interferenţă dintre Banat şi Ardeal, o parte din cântecele sale, ca linie melodică, erau apropiate de cele ardeleneşti, fapt care a ajutat-o, într-un fel, să se bucure de succes şi în această parte de ţară.

Fondator şi mentor al Ansamblului a fost instructor-profesor Avram Boţa, în prezent „Ciobănaşul“ fiind condus de profesoarele Ramona Bogdan şi Victoria Vînaga, instructor – Ionuţ Pascotă. Ansamblul actual este format în exclusivitate din elevi. Actualii membrii duc mai departe tradiţiile şi obiceiurile locale transmise din generaţie în generaţie, cum ar fi ,,Măsuratul oilor“, ,,Nunta“ sau ,,Vergelatul“.

Ansamblul a participat la numeroase festivaluri organizate în judeţ şi în ţară, dintre care amintim: în anul 2010, la ediţia I a Festivalului de folclor „Tradiţii Belinţene“ de la Belinţ şi la Festivalul

F pagina 9

„Ciobănașul”, la 45 de ani

9Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

E pagina 8

Un dascăl cu suflet mare – Emil NOVACOVICIUNăscut în Oravița în anul 1936, din

părinți harnici și onești. Școala generală o termină la Oravița, iar din motive politice ale părinților, urmează Liceul „Moise Nicoară“, la Arad, pe care îl absolvă cu medie maximă. Apoi, lesne de înțeles, urmează la fără frecvență, Facultatea de Filologie din București, după care este repartizat în comuna Alioș, județul Timiș,

ca profesor.După ce sau mai așezat treburile pe plan politic,

este numit profesor de limba română la Liceul „Moise Nicoară“ (unde a fost licean) din Arad. Pentru capacitatea intelectuală, este numit la Arad, Inspector General Adjunct la Inspectoratul Școlar din Arad. Apoi, din anul 1970 este director la Școala generală nr. 4 din Arad, până în 1984, când a decedat. Soția a fost profesoară, având un băiat care a devenit medic în Arad.

A primit diferite distincții pentru meritele pregătirii profesionale la catedra de Limba și Literatura română.

Prof. dr. ing. Iosif GROȘANU – Decan al Facultății de Mecanică (1984 – 1989)

Domnul prof. dr. ing. Iosif Groșanu s-a născut la data de 15 octombrie 1928 în comuna Ilidia din județul Caraș-Severin. A urmat Școala primară și gimnazială din comuna natală în perioada 1936 – 1943, după care, în perioada 1943 – 1951, a urmat cursurile liceale la Liceul Industrial din Reșița. imediat după absolvirea liceului, este admis la Facultatea de Mecanică, secția Mecano-Energetică,

a Institutului Politehnic din Timișoara, pe care a absolvit-o în anul 1956. În perioada studenției, în anii 1953 – 1955, a

funcționat și ca profesor suplinitor la Liceul „C.D. Loga“ din Timișoara.

După absolvirea facultății, domnul ing. Iosif Groșanu a fost încadrat pe post de energetic șef la Întreprinderea „Partizanul“ din Timișoara, post ocupat până în anul 1957, când s-a transferat la catedra nou înființată de Mecanică teoretică pe post de asistent. În anul 1962 a fost promovat pe post de șef lucrări, iar în anul 1969 pe post de conferențiar. Din anul 1975 și până la pensionare, în anul 1990, a funcționat pe post de profesor la aceeași catedră.

Activitatea didactică a domnului prof. dr. ing. Iosif Groșanu s-a desfășurat la început în cea mai mare parte la Facultatea de Electrotehnică, iar din anul 1972 numai la Facultatea de Mecanică. Ca o confirmare a cunoștințelor sale aprofundate în toate domeniile tehnice, în acest an a fost numit primul director al S.P.M. Și-a adus o contribuție importantă la îndrumarea studenților la concursuri profesional-științifice, la cercurile științifice studențești și la elaborarea proiectelor de diplomă. De asemenea, a desfășurat o bogată activitate științifică și de colaborare cu producția. Această activitate este concretizată prin cele 116 lucrări științifice publicate și prin colaborarea la realizarea unui număr de 26 contracte de cercetare științifică cu unități economice din țară. A publicat un număr de 12 manuale didactice pentru studenți la Litografia I.P.T., manualul „Mecanica“ la E.D.P. București, coautor cu prof. dr. doc. ing. Gheorghe Silaș, iar în anul 1996 a publicat cartea „Sisteme dinamice“ împreună cu prof. dr. V. Obădeanu. În calitate de decan, s-a preocupat de mobilizarea studenților pentru o bună pregătire profesională. A depus eforturi pentru asigurarea celor mai bune condiții de muncă și viață ale studenților la facultate și în căminele studențești. Chiar și după pensionare ține o legătură permanentă cu membrii catedrei și participă cu lucrări științifice la manifestările științifice organizate în Facultatea de Mecanică.

Mihai PÂRVU – AradAlin PRAȚIA – Timișoara

Oameni onești din Banatul de munte

Internaţional de Folclor Hercules – Băile Herculane, ediţia a XI-a, în anul 2011 la ediţia a III-a a Festivalului „Văii Pogănişului“ – Brebu şi Festivalul folcloric Afilon Lațcu şi Ioan Muntean de la Glimboca şi Oţelu-Roşu între 2011 şi 2014, ,,Sărbătorile-n Banat“ – Buziaş 2013, ,,Alaiul Primăverii“ – Reşiţa între 2013 şi 2015. A obţinut premiul II la prima ediţie a Festivalului ,,Gugulan cu car cu mere“ – Caransebeş, şi premiul I, în anul următor, la ediţia a II-a a aceluiaşi festival. În 2013, la prima ediţie a Festivalului de folclor „Ciobănaşul“, la secţiunea ,,Tradiţii şi obiceiuri“, ansamblul cu acelaşi nume a ocupat locul I, cu obiceiul ,,Măsuratul oilor“, iar la ediţia a II-a, din 2014, tot primul loc, cu obiceiul ,,Nunta“.

În 2012, Ansamblul, compus din elevi şi tineri, a fost invitat de către primarul comunei Kainbach şi de Peter Stanzenberger, responsabilul Comitetului din Kainbach pentru relaţia cu comuna Băuţar, să participe la o vizită de prietenie în localitatea austriacă, elevii români prezentând un program artistic, întreaga delegaţie bucurându-se de aprecierea şi ospitalitatea gazdelor.

Tot în acel an, membrii Ansamblului au fost filmaţi cu un vechi obicei păstrat în această comunitate. ,,Măsuratul oilor“ a fost realizat de copiii şi tinerii reuniţi din Băuţar şi Bucova, într-un cadru natural, cu scopul de a face cunoscut faptul că aici se păstrează obiceiurile, iar aceşti copii sunt dornici să le ducă mai departe. Ideea realizării acestui videoclip a venit din partea dr. ing. Emil Mateiaş, un cineast amator, un împătimit,

de peste 50 de ani, al acestor meleaguri, mare iubitor al portului popular şi graiului autentic de pe Valea Bistrei.

Mai trebuie spus că acum este pentru prima dată când Ansamblul are o formaţie completă de instrumentişti. Astfel, ansamblul cuprinde într-o formulă completă interpreţi instrumentali, vocali şi dansatori.

Trebuie remarcate, de asemenea, eforturile cadrelor didactice de la Şcolile Gimnaziale din comună, care, prin munca lor la catedră de-a lungul anilor, s-au preocupat de transpunerea în scenă, cu elevii, la diverse participări în judeţ şi în ţară, a tradiţiilor locale şi care au reprezentat, de fapt, ,,pepiniera“ viitorilor membri ai Ansamblului, care, până în 1996, era format doar din adulţi.

De asemenea, un sprijin important în promovarea folclorului şi tradiţiilor autentice ale acestei frumoase zone de pe Valea Bistrei, precum şi în organizarea acestui moment festiv, l-au avut şi reprezentanţii autorităţilor locale – primarul Romulus Barbescu, viceprimarul Daniel-Ion Bîrsilă, instituţional fiind implicate şi Primăria şi Consiliului Local, cu toţii meritând toate felicitările pentru modul în care şi-au dus la bun sfârşit sarcinile.

Tuturor le dorim succes în activitate şi să ducă mai departe, cu pasiune şi dragoste faţă de folclor, frumoasele noastre tradiţii şi obiceiuri!

Preot Romulus FRÎNCU

10 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Cu prilejul Zilelor comunei Săcălaz a fost aniversată publicația locală care a împlinit 20 de ani de

apariție neîntreruptă. În încăperea primitoare a Căminului Cultural din comună, în 4 brumărel la orele 14.00 s-a desfășurat întâlnirea inițiată de redactorii publicației săcălăzene sprijiniți de Consiliul Local și Primăria comunei Săcălaz. Au fost prezenți domnul Ilie Todașcă, primarul comunei, domnul Liviu Vasiu, președintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local, mai mulți consilieri care și-au declarat deschis sprijinul pentru activitățile culturale derulate în prezent: revistă, cântare bisericească, publicarea monografiei comunei care a avut până în prezent 3 ediții consecutive, dezvelirea de plăci comemorative, sărbătorirea Zilelor Săcălazului, festivalul răchiei, ș.a.

Moderatorul acestei întâlniri de suflet a fost domnul Gheorghe Blejușcă, redactorul publicației aniversate cu acest prilej. A fost format prezidiul adunării compus din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, conf. univ. dr. Ioan David, prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat, prof. Gheorghe Rancu – Bodrog, vicepreședintele Asociației Publiciștilor bănățeni, Iancu Murărescu, redactorul responsabil al revistei ,,Sărcia“ (Banat, Serbia), Mircea Lelea (Torac).

În cuvintele de felicitare, redactorii, colaboratorii și prietenii Foii Săcălazului au evidențiat importanța dezvoltării presei locale pentru cultivarea conștiinței locului. Primul care a deschis șirul vorbitorilor a fost domnul Ștefan Tomoiagă, redactorul șef al publicației. În cuprinsul vorbirii conferențiarul a împărtășit auditoriului câteva date din trecutul acesteia: greutatea începuturilor de la scrisul de mână, mașina de scris până la tehnoredactarea computerizată, numele unor sponsori care au finanțat apariția ,,Foii“, primii truditori. Domnul Gheorghe Blejușcă a amintit de alte realizări culturale locale: Asociația Culturală ,,Armonia“, concursuri de poezie și pictură, participări internaționale și județene ale Corului bisericesc, etc.

Legătura cu istoria presei a fost realizată de Ioan David, profesor de Jurnalism, cercetător științific și conducător al Tipografiei David Press Print din Timișoara. Potrivit vorbitorului, revista aniversată astăzi se sprijină pe o tradiție publicistică locală. Învățătorul Emeric Andreescu din Beregsăul Mare a inițiat și condus în veacul al XIX-lea două publicații: ,,Junimea“ care avea ca scop cultivarea

tinerimii și ,,Săteanu“ cu caracter cultural și social. Apariția acestor două gazete a fost importantă din două puncte de vedere: pentru că a deschis apetitul pentru cultură în rândul țăranilor și apoi a pus bazele fenomenului condeierilor plugari în Banat.

Etnologul Ioan Viorel Boldureanu a inițiat publicul în fenomenologia actului cultural. Din spusele universitarului timișorean: vrednicia locului stă în activitatea culturală desfășurată. Presa rurală este viguroasă, vigoarea ei crește cantitativ, în vreme ce gazetarii sunt oameni de atitudine. Rugămintea conferențiarului fiind aceea de a crește valoric scriitura sătească: ,,Densitatea publicației să se transforme în calitate“. Prețuirea trebuind pusă nu pe cuvânt, ci pe fondul acestuia.

Prof. Ioan Traia a vorbit de cei trei factori ai fenomenului presei rurale: un grup de oameni, entitatea care sprijină financiar dar și o comunitate consumatoare de cultură, Săcălazul fiind din acest punct de vedere o localitate avidă de cultură. Iar ,,Foaia Săcălazului“ un ,,steguleț“ de cultură ridicat și sprijinit de Ștefan Tomoiagă și Ghiță Belejușcă.

În cuvinte de felicitare au evidențiat importanța presei rurale, Iancu Murărescu care a menționat faptul că pentru cei 300 de români din Sărcia apare din martie 1995 revista parohială ,,Sărcia“. Tot de 20 de ani apare prin grija prof. Gheorghe Rancu – Bodrog revista ,,Almăjul“ care din 22 noiembrie 2015 va beneficia de Colocviile revistei.

Părinții Vasile Suciu și Valentin Bugariu au amintit de realizări bisericești: sărbătoarea satului, sfințirea capelei funerare și sărbătorirea a 15 ani de apariție a revistei ,,Vatră nouă“ pentru comunitatea ortodoxă din Giarmata Vii în octombrie a.c.. Pentru comunitatea din Birda s-a vorbit de legătura prietenească dintre ,,Foaia Săcălazului“ și ,,Arhanghelul“ concretizată în schimburi de publicații dar și crearea în cadrul Bibliotecii Comunei Birda a unui fond de presă rurală compus din 201 exemplare între care 29 exemplare din anii 2012 – 2015.

Au fost prezenți publiciști din: Uzdin, Torac, Sărcia, Timișoara, Giroc, Comloșu Mare, Săcălaz, Ferendia, Giarmata Vii, Șopotu Vechi, Sacoșu Mare, Săcălaz și Birda.

La final, truditorilor, colaboratorilor și prietenilor le-au fost decernate diplome și medalii aniversare. Sărbătoarea presei din Săcălaz a fost încheiată cu o agapă frățească la Școala Gimnazială din localitate.

Preot Valentin BUGARIU

,,Foaia Săcălazului“ la 20 de ani

11Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Se spune că mai demult viața avea cu totul alt soroc, se păstrau tradiții de cântec și descântec din

generații în generații, se respectau vorbele bătrânilor fără pic de împotrivire și toate bucuriile și necazurile trebuiau urmate după tradiție oricât de neînsemnate ar fi. Astfel de la naștere și până la moarte omul trece prin anumite etape care n-aveau cum să fie sărite și, pentru fiecare etapă, era un obicei, o tradiție care se păstra cu sfințenie.

Un obicei străvechi, practicat și în zilele noastre, la fel ca și în trecut, în Valea Bistrei, este vergelatul.

Obiceiul mai este cunoscut și în alte zone, sub numele de „vergetul“, care se desfășoară în noaptea de Anul Nou, la „Sânvăsâi“ (la Sf. Ier. Vasile cel Mare sărbătorit la 1 ianuarie).

Obiceiul ţine de tradiţia „ghicitului sorţii“ și are un caracter mai puțin social. În noaptea respectivă, fetele nemăritate merg la femeile mai în vârstă pentru a fi „vergelate“, adică, pentru a li se „povesti“ viitorul.

Este un obicei venit în pregătirea unei nunți, a vieții de familie un fel de ursit dar nu cum îl vedem noi astăzi ci altfel, mai greu de descris dar în care cei care îl făceau credeau fără îndoială.

În ajunul Anului Nou, fetele nemăritate, dar cu gând de a-și întemeia o familie, se adunau într-o casă, de obicei la o femeie văduvă, care avea ,,darul ursitului“, adică capacitatea de a prevesti viitorul. Aici gazda așează pe o masă șapte farfurii sub care pune o bucată de pâine, un piaptăn, un pahar, un cărbune, o oglindă, bani și sub

o farfurie nu așează nimic. Fetele își aleg pe rând fiecare câte o farfurie, iar cea care găsește pâinea se va mărita după un tânăr bogat, cea care găsește oglinda după un tânăr frumos, cea care găsește piaptănul după unul colțat, cea care ridica paharul după unul băutor, cea care ridica banii după unul bogat, cea care găsește cărbunele după unul negricios, iar cea care ridica farfuria goală nu se va mărita în anul care urmează.

Fetele sunt aduse apoi în grădina femeii cu pricina, legate cu o „brăcire“ sau cu un batic la ochi și fiecare trebuie să-și aleagă un par și să-l lege cu un șnur răsucit, din lână, pregătit anterior. După legarea parilor, fetele se dezlegau la ochi și li se „arăta“ viitorul, în funcție de felul parului. Dacă parul era înalt la fel era și tânărul cu care se mărita fata; dacă era strâmb însemna că era cocoșat; dacă era subțire, tânărul era unul slab; dacă parul era scurt tânărul era mic de statură, etc.

Fetele, puteau fi vergelate și cu ajutorul boabelor de fasole. Pe o plită încinsă se așezau boabe de fasole, iar dacă boabele se apropiau, fetele se măritau curând. În cazul în care boabele se depărtau, fetele se măritau mai târziu.

Un obicei, intuitiv, plăcut, în care se socializa, se bârfea și se sărbătorea încheierea unui an, și începutul altuia nou, cu multe dorințe, cu multe gânduri și cu multe rugi către Dumnezeu ca totul să fie ferit de rele și de păcate.

Preot Romulus FRÎNCU

F pagina 12

Vergelatul

Sesiunea națională de comunicări științifice ,,Aradul - Centru politic al românilor transilvăneni“

În 28 noiembrie 2015, cu începere de la orele 1000 în sala festivă a Primăriei Municipiului Arad a avut

loc Sesiunea națională de comunicări științifice intitulată ,,Aradul – Centru politic al românilor transilvăneni“. Sesiunea științifică a fost inițiată de Asociația Națională Arădeană pentru cultura poporului român cu sprijinul Primăriei Municipiului, Consiliului Județean, Universității de Vest ,,Vasile Goldiș“, Centrului de Cultură și Serviciului Județean al Arhivelor Naționale.

Simpozionul a debutat în sala ,,Regele Ferdinand“ cu alocuțiunile de bun venit. Întâiul vorbitor a fost Înaltpreasfințitul Părinte dr. Timotei Seviciu, ierarhul locului. Șirul celor care au urmat a fost compus din: ing. Adrian Țolea, președintele Consiliului Județean, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest ,,Vasile Goldiș“, prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, președintele Asociației ,,Ștefan Cicio-Pop“, arhiv. Mirela Pachița, șeful Serviciului Arhivelor Statului, filiala Arad și dr. Doru Sinaci, secretar executiv – Asociația Națională Arădeană pentru cultura poporului român.

Tot în această primă parte festivă au fost lansate 4 volume și 2 reviste științifice precum și un vernisaj de pictură și fotografie intitulat: ,,Pictură și document. Monumente arădene în pericol.“

Au prezentat comunicări în plen la cele 3 secțiuni: profesori universitari, cercetători științifici, muzeografi, arhivari, doctori în istorie, ingineri, preoți, doctoranzi și masteranzi.

De la Timișoara au participat: cercetător științific Ioan Hațegan de la Institutul de Cercetări Socio-Umane ,,Titu

12 Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Colegiul de redacţieRedactor-şef: Ec. Petru Opruţ

Redactori: Prof. Ioan Traia, Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, Lect. Dr. Ovidiu Roşu,Jurist Firuţ Mihuţ, Drd. Claudiu Călin, Etnolog Aristida Gogolan

Adresa redacţiei: Str. Viorelelor, Bl. D14, Sc. B, Ap.3, Timişoara, Jud. TimişTelefon: 0740.195.236, e-mail: oprutpetre@yahoo.com

vTiparul executat la Editura şi Tipografia DAVID PRESS PRINT

Str. Şt. O. Iosif bl. 8/a. Tel. 0256-229.121; 0741-142.978; 0742-084.745e-mail: davidpressprint@gmail.com; www.davidpressprint.ro

TIMIŞOARA; ROMÂNIAISSN 2285-9853

E pagina 11

Glasul Voislovei, Nr. 7 v anul IV v 2015

Maiorescu“ al Academiei Române, filiala Timișoara care a moderat Secțiunea I al Sesiunii științifice propunând și comunicarea: ,,Aradul și Cenadul în Evul Mediu“.

Totodată a prezentat și lucrarea ec. Petru Opruț, Calea forestieră și industrială ,,Trenu’ Mic“ Voislova – Rusca Montană – Ruschița, Editura David Press Print, Timișoara, 2015, 333 pagini. Frumoasele cuvinte ale domnului Ioan Hațegan despre această carte au fost:

„Uice, Ioane! Izâmbanu!Mă, trăsni-l-ar Dumnedzău!

Așa joavină-nfieratăN-am vădzut dă când mi-s eu!

Este o satiră a unui poet dialectal bănățean la apariția primelor trenuri, Izâmbanu care înseamnă tren, Banatul a avut și are cea mai densă rețea de căi ferate dintre ținuturile românești. A avut de fapt și o rețea de căi ferate industriale și forestiere. Întrebarea este: De ce?, acum câțiva ani erau vreo 4500 km de cale ferată forestieră astăzi mai fiind în funcție vreo 800 km de cale ferată îngustă. Acolo erau zonele forestiere în care se exploata lemn din munții Poiana Ruscăi și atunci a fost mai simplu să construiești o cale ferată îngustă pentru transportul buștenilor, decât să construiești o șosea. Vorbim de căi ferate normale, de căi ferate cu ecartament îngust și căi ferate cu ecartament expandat, îi putem spune. Aceste lucruri le-am citit în cartea acestui tânăr, un puști în vârstă de 35 ani, economistul Petru Opruț. O carte foarte serioasă, o sută de pagini de text în care scrie lucruri foarte interesante, documentate istoric referindu-se la Trenu’ Mic, linia ferată forestieră și industrială, care a circulat din 1907 până în anul 1976, pe traseul Ruschița – Rusca Montană – Voislova. Voislova este un sat la marginea Banatului spre Ardeal, localitate în care a copilărit și crescut Petru Opruț, care ia dedicat câteva cărți foarte frumoase, iar aceasta este o carte într-adevăr serioasă. Pe la sfârșitul secolului al XX-lea dispar cele mai multe căi ferate înguste, chiar și după 1989, pentru că industria a început să se dezvolte, aducând camioane care funcționau pe bază de motorină, nemaifiind nevoie de fochist care să arunce lemne și cărbune la mocăniță.

Este o carte foarte serioasă, care se poate citi frumos, după istoric și alte documente sunt și mărturii ale unor oameni care au lucrat acolo, și mai un lucru foarte important

sunt vreo 200 de pagini de poze, unele dintre ele fiind prelucrate, făcute de doi șvabi bănățeni, unul fiind în Austria altul în Germania care prin insistențele lui Petru Opruț i le-au pus la dispoziție. Mai sunt anexate bilete de tren și hărți cu traseele din zonă. I-am spus lui Petru, înainte de prezentarea cărții că pentru un istoric, ca să vadă dacă lucrarea este bună, istoricul se uită prima și prima dată la notele științifice iar apoi la bibliografie, iar dacă acestea sunt în regulă istoricul nici numai citește cartea, la modul figurat. Am verificat bibliografia, notele științifice care sunt foarte sobru făcute, iar cartea nu are decât 333 de pagini. Mult succes în continuare, la scrierile ce vor urma.“

Economistul Petru Opruț, membru al Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat, publicist și conducător al revistei ,,Glasul Voislovei“ a oferit celor prezenți exemplare din ultima carte tipărită.

Muzeograful Ioan Traia a fost co-moderator al celei de-a doua secțiuni prezentând tema: ,,Istoricul satului Izvin, județul Timiș“.

Preotul dr. Valentin Bugariu de la Parohia Birda, județul Timiș a prezentat referatul cu tema: ,,Fenomenul presei rurale la Gătaia“.

Felicitări organizatorilor, mulțumiri domnului dr. Doru Sinaci sufletul acestei Sesiuni de excepție organizate la Arad!

Preot Valentin Bugariu

Acest număr al revistei a apărut cu ajutorul domnului Dr. Petru Rus de la Spitalul Orășenesc Oțelu-Roșu. Colegiul de redacție vă urează Sărbători Luminate, pline de credință și înțelepciune. La Mulți Ani!