Documentatii de detaliu necesare pe parcursul executiei

EXECUTIE

Obiective

Continut

Responsabilitatile beneficiarului

Responsabilitatile proiectantului

Dirigintele de santier

Standarde si normative (puteti vizualiza standarde si normative)

Acte incheiate (puteti vizualiza si descarca formularele tipizate)

Inregistrari de calitate

Obiective Angajarea unui diriginte de santier. Asigurarea detaliilor de executie si urmarirea lucrarilor, astfel incat executia sa respecte

intocmai proiectul, prescriptiile regulamentare in vigoare, cerintele investitorului si coordonarea acestor detalii cu antreprenorii si furnizorii;

Indeplinirea obligatiilor privind prezenta proiectantului pe santier, conform legislatiei in vigoare (Legea 10/1995, Legea 50/1991, Legea 184/2001, cu modificarile ulterioare);

Continut Documentatii de detaliu necesare pe parcursul executiei; Prezenta periodica sau la cerere a proiectantilor pe santier;

Verificarea conformitatii lucrarilor de executie cu autorizatia de construire;

Participarea la certificarea fazelor determinante stabilite prin programul de urmarire a calitatii executiei prevazut in Proiectul Tehnic;

Stabilirea solutiilor de remediere a eventualelor erori de proiectare;

Responsabilitatile beneficiarului Urmărireste execuţiei lucrărilor, prin diriginte de şantier autorizat; Nu poate da dispozitii directe antreprenorului sau sa impuna solutii tehnice fara

consultarea proiectantului; poate formula observatii asupra proceselor-verbale in maxim 5 zile;

Intocmireste cartea tehnica a construcţiei (evidenţa tuturor documentelor privind construcţia în toate etapele realizării ei; se întocmeşte şi se completează prin grija dirigintelui de şantier pe perioada executării lucrărilor, apoi obligaţia de completare revine beneficiarului);

Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor în termen precum şi a recepţiei finale după perioada de garanţie;

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei;

Responsabilitatile proiectantului Definitiveaza si furnizeaza detaliile de arhitectura si constructii prin desene la scari de

detaliu (1 :20 – 1:1); Definitiveaza alegerea materialelor, furniturilor si accesorilor la nivel de detaliu;

Consulta si consiliaza investitorul in alegerea materialelor, furniturilor, mobilierului etc.;

Verifica concordanta executiei cu prevederile din proiecte;

Redacteaza procesele verbale;

Verifica si vizeaza documentatiile de executie elaborate de antreprenor, suplimentar, daca e cazul;

Coordoneaza amplasarea si listarea echipamentelor (utilaje, mobilier etc.);

Asigura consultanta pentru probleme de mobilier, dotari, design interior;

Dirigintele de santier Dirigintele este un inginer constructor abilitat prin lege sa supravegheze buna desfasurare

a lucrarilor de construire si sa garanteze respectarea prevederilor documentatiei tehnice a constructiei.

Este imputernicit de catre investitor cu atributii si competente privind verificarea calitatii materialelor si produselor de constructii puse in lucrare si/sau cu verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii.

Dirigintele de santier reprezinta interesele beneficiarului in raport cu constructorul si proiectantul.

Dirigintii de santier au următoarele obligatii:

o verificarea respectării legislatiei cu privire la produsele pentru constructii,respectiv: existenta documentelor de atestare a calitătii, corespondenta calitătiia cestora cu prevederile cuprinse în documentele de calitate, proiecte, contracte;

o interzicerea utilizării produselor pentru constructii necorespunzătoare sau fără certificate de conformitate, declaratie de conformitate ori fără agrement tehnic(pentru materialele netraditionale);

o verificarea existentei autorizatiei de construire, precum si a îndeplinirii conditiilor legale cu privire la încadrarea în termenele de valabilitate;

o verificarea concordantei între prevederile autorizatiei si ale proiectului;

o preluarea amplasamentului si a reperelor de nivelment si predarea acestoraexecutantului, libere de orice sarcină ;

o participarea împreună cu proiectantul si cu executantul la trasarea generală aconstructiei si la stabilirea bornelor de reper;

o predarea către executant a terenului rezervat pentru organizarea de santier;

o studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor si procedurilor prevăzute pentru realizarea constructiilor;

o verificarea existentei tuturor pieselor scrise si desenate, corelarea acestora,respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori atestati si existenta vizei expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul;

o verificarea existentei programului de control al calitătii, cu precizarea fazelor determinante, vizat de Inspectoratul în Constructii;

o verificarea existentei si valabilitatea tuturor avizelor, acordurilor, precum si a modului de preluare al conditiilor impuse de acestea în proiect;

o verificarea existentei si respectarea „Planului calitătii” si a procedurilor /instructiunilor tehnice pentru lucrarea respectivă;

o urmărirea realizării constructiei în conformitate cu prevederile proiectelor,caietelor de sarcini, ale reglementărilor tehnice în vigoare si ale contractului;

o verificarea respectării tehnologiilor de executie, aplicarea corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentatia tehnică, în contract si în normele tehnice în vigoare;

o interzicerea executării de lucrări de către persoane neautorizate conform reglementărilor legale în vigoare;

o participarea la verificarea în faze determinante;

o efectuarea verificărilor prevăzute în reglementările tehnice si semnarea documentelor întocmite ca urmare a verificărilor (procese – verbale în faze determinante, procese – verbale de lucrări ce devin ascunse, etc.)

o interzicerea utilizării de tehnologii noi neagrementate tehnic;

o asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere în operă;

o urmărirea realizării lucrărilor, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul executiei acestora si admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ si calitativ;

o transmiterea către proiectant a sesizărilor proprii sau ale participantilor la realizarea constructiei privind neconformitătile constatate pe parcursul executiei;

o dispunerea opririi executiei, demolării sau după caz, a refacerii lucrărilor executate necorespunzător de către executant, în baza solutiilor elaborate de proiectant si vizate de verificator de proiecte atestat;

o verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, în cazul efectuării de modificări ale documentatiei sau adoptării de noi solutii care schimbă conditiile initiale;

o urmărirea respectării de către executant a dispozitiilor si/sau a măsurilor dispuse de proiectant/de organele abilitate;

o preluarea documentelor de la constructor si proiectant si completarea cărtii tehnice a constructiei cu toate documentele prevăzute de reglemetările legale;

o urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de santier si predarea terenului detinătorului acestuia;

o asigurarea secretariatului receptiei si întocmirea actelor de receptie;

o urmărirea solutionării obiectiunilor cuprinse în anexele la procesul verbal de receptie la terminarea lucrărilor si realizării recomandărilor comisiei de receptie;

o predarea către investitor / utilizator a actelor de receptie si a cărtii tehnice a constructiei după efectuarea receptiei finale.

Executia lucrarilor

Lucrarile de construire pot incepe numai dupa ce a fost obtinuta autorizatia de construire si au fost anuntate Primaria locala/sector si Inspectoratul de Stat in Constructii . Anuntul se face cu minimum 5 zile inainte de inceperea lucrarilor.

La depunerea anuntului catre Inspectoratul de Stat in Constructii, trebuie sa fi fost achitata taxa initiala catre acesta, in valoare de 0,1% din valoarea investitiei (taxa totala fiind de 0,8%).

La inceperea lucrarilor, la locul constructiei trebuie sa existe un panou de identificare a santierului de constructii pe care sunt inscrise date despre lucrare (denumire si adresa obiectiv, beneficiar, proiectant, constructor, nr. autorizatie de construire, termen de executie, data inceperii si finalizarii constructiei).

Formularele necesare, inclusiv formularul “model panou”, se elibereaza de catre Primaria locala, o data cu eliberarea autorizatiei de constructie.

Lucrarile de construire trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile proiectului aprobat.

Orice neconcordanta se considera nerespectare a autorizatiei de constructive si se sanctioneaza ca atare.

În perioada execuţiei construcţiei proiectantului îi revine obligaţia de a urmări realizarea pe şantier a fazelor determinante specificate în documentaţia de autorizare.

Derogări de la prevederile proiectului se pot face prin dispoziţii de şantier emise de către proiectant, la cererea beneficiarului, cu suportarea de către cel din urmă a costurilor suplimentare de proiectare si executie.

Inregistrari de calitate efectuate pe parcursul efectuarii lucrarilor, precum si documentatii care atesta calitatea lucrarilor :

Acte referitoare la calitatea materialelor care atesta calitatea lucrarilor.Acestea sunt : o Certificate de calitate ale materialelor

o Rezultatele incercarilor efectuate pe materialele, instalatiile si echipamentele care au fost puse in lucrare

Acte care se completeaza de catre constructor, beneficiar si proiectant la fiecare etapa de lucru. Formularele sunt urmatoarele :

o Proces verba de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper

o Proces verbal de trasare lucrari

o Proces verbal de lucrari ascunse – registrul proceselor verbale de lucrari ascunse

o Procese verbal pe faze determinante

o Procese verbale privind aspectul betoanelor dupa decofrare

o Condica de betoane

o Proces verbal de receptive a terenului de fundare, afundatiilor si structurii de rezistenta

o Proces verbal de montarea instalatiilor de masurare din proiectul de urmarire a comportarii in exploatare

o Jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutrmure, temperature excessive)

Acte care nu folosesc formulare tip dar care trebuie sa existe in Cartea Tehnica :

o Registrul unic de comunicari si dispozitii de santier

o Nota de constatare a organelor de control

o Expertizele tehnice ca urmare a unor greseli de executie sau ca urmare a unor accidente tehnice

o Caietele de atasament

Ridicarea topografica

Scopul ridicării topografice este de a stabili configuraţia terenului în zona unde urmează a se amplasa casa.

Ridicarea topografică presupune următoarele etape tehnice de realizare:

o Studiul documentelor de arhiva pentru procurarea coordonatelor topografice existente ale zonei

o Completare a planului de amplasare în zona cu curbe de nivel şi toate punctele topografice existente în zona de amplasare

o Recunoasterea terenului şi confirmarea existenţei datelor din arhiva

o Marcarea şi semnalizarea pe teren a punctelor noi de trasare prin tarusi, borne, buloane, etc.

o Prelucrarea datelor şi calculul coordonatelor relative şi absolute ale punctelor de reper topographic

o Intocmirea planului de ridicare topografica

o Reprezentarea grafica a profilului topografic al terenului

o Masuratori pe teren pentru cotarea topografica a punctelor de reper

Studiul geotehnic

Scopul studiului geotehnic este de a furniza date asupra naturii terenului unde urmează a se construi, date necesare atât pentru proiectarea cât şi pentru execuţia propriu-zisa a casei.

Datele din studiul geotehnic se referă la:

o Definitivarea amplasamentului casei.

o Precizarea caracteristicilor fizico-chimice şi mecanice ale straturilor ce alcătuiesc terenul de fundare (structura solului, adâncimea optimă de realizare a fundaţiei, caracteristicile terenului în zona de fundare cu precizarea presiunii maxime convenţionale admise)

o Recomandări cu privire la soluţiile de fundare posibil a se adopta (recomandări privind tipul şi dimensiunile fundaţiei).

o Precizarea rezervelor de materiale locale necesare pentru eventuale umpluturi.

o Determinarea nivelului si a efectelor apelor subterane.

o Încadrarea seismică a zonei şi particularităţile seismice ale terenului.

o Semnalarea eventualelor condiţii speciale de fundare.

Elaborarea unui studiu geotehnic presupune parcurgerea următoarelor etape:

o DOCUMENTE NECESARE INTOCMIRII STUDIULUI GEOTEHNIC :

Planul de amplasament

Planul de ridicare topografică

o CERCETAREA MATERIALULUI DOCUMENTAR REFERITOR LA AMPLASAMENT:

Studii şi monografii

Rapoarte de expertiza tehnică

Expertiza tehnica

Expertiza tehnică evaluează prin metode specifice nivelul de protecţie şi starea tehnică a construcţiei existente comparând starea structurii de rezistenţă cu cea rezultată din prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Prin expertiză se stabileşte gradul de asigurare al unei construcţii la acţiuni seismice rezultate din exploatare ( riscul seismic ) şi se recomandă soluţii tehnice care să asigure stabilitatea şi fiabilitatea construcţiei.

Expertiza tehnică se efectuează pentru construcţii existente, la cererea proprietarului, a organelor de control ale statului abilitate sau a administraţiei publice locale (primărie) prin Certificatul de urbanism pentru situaţii de tipul:

o pericol de prăbuşire a construcţiei;

o intervenţii la clădiri;

o extinderea pe orizontală sau verticală;

o construirea în vecinătatea unei clădiri existente;

o demolarea unei clădiri etc.

Alte studii

Studii de solutie privind alimentarea cu apa,racordarea la reteaua publica de canalizare, deversarea apelor pluviale, etc

Studiu de circulatie

Studiu peisagistic

Alte studii cerute de autoritati

Reglementari de urbanism

Inainte de cumpararea terenului, trebuie sa solicitati un Certificat de Urbanism cu scop informativ, pentru a putea sti cu precizie daca terenul este construibil si in ce conditii se incadreaza viitoarea constructie (teren intravilan/extravilan, POT – procent de ocupare a terenului, CUT – coeficient de utilizare a terenului, retragerile fata de limite, regimul de inaltime, conditionarea autorizarii constructiei de intocmirea unui PUZ sau PUD (dupa caz), etc.).

Trebuie sa cunoasteti regulamentele de urbanism care se aplica terenului dumneavoastra.

Regulamentul poate fii :

o General, care privesc intreaga localitate – PUG (plan urbanistic general)

o Zonale, care privesc o anumita zona – PUZ (plan urbanistic zonal)

o De detaliu, pentru o zona restransa sau o vecinatate – PUD (plan urbanistic de detaliu)

Cladirile trebuie sa respecte toate regulamentele care se refera la terenul in cauza.

Constrangerile impuse de planurile urbanistice (PUG,PUZ,PUD) asupra unui anumit teren se refera, in general la :

o Functiunea viitoarei constructii.

o Inaltimea maxima, numar de etaje.

o Retragerile cladirii fata de limitele terenului, in general minim 3m fata de laterale si 5m fata de fata si spate.

Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) este un raport intre suprafata la sol a cladirii propuse si suprafata terenului. Procentele de ocupare sunt: in zonele centrale – 80%, in zonele comerciale – 85%, in zonele mixte – 70%, in zonele rezidentiale, respectiv: exclusiv rezidentiale cu locuinte P, P+1, P+2 – 35%, rezidentiale cu mai mult de 3 niveluri – 20%, predominant rezidentiale – 40% .

Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) este un raport dintre suprafata totala (a tuturor etajelor supraterane adunate) desfasurata a cladirii si suprafata terenului.

Planurile urbanistice pot prevedea largirea strazilor adiacente terenului dumneavoastra. In aceasta situatie, o portiune importanta din teren (4-5m) va deveni, la un moment dat, strada.

PUZ-ul se intocmeste in urmatoarele situatii:

o cand terenul este extravilan si trebuie introdus in intravilan;

o daca nu exista un PUZ efectuat si avizat anterior, iar nivelul de sistematizare existent al zonei impune efectuarea acestui studiu;

o daca din motive intemeiate se intentioneaza modificarea prevederilor unui P.U.Z. existent si aprobat.

PUD-ul este necesar in urmatoarele situatii:

o daca amplasamentul in cauza nu intra in zona de cuprindere a unui PUD deja aprobat;

o daca regulamentul de urbanism si regulile generale stabilite de PUZ nu sunt suficiente pentru a defini conditiile de construire;

o daca se intentioneaza modificarea prevederilor unui PUD existent si aprobat.

BAZA LEGALA- Reglementari urbanistice PUG, PUZ, PUD

Autorizatiile de construire, in conformitate cu Legea 50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot emite numai in temeiul si cu respectarea prevederilor din documentatiile de urbanism, avizate si aprobate conform legii, respectiv ale Planului de Urbanism General – PUG al localitatii sau planul de amenajarea teritoriului pentru zonele extravilane, in raza carei este dispus imobilul / teren/constructii pe care se realizeaza noua constructie sau la care se intervine;

PLANUL URBANISTIC GENERAL – PUG Are caracter director si de reglementare pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala de

baza – municipiu, oras, comuna -, constituind cadru legal pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare (conform Legea 350/2001, modificata si completata prin Legea 289/2006); astfel, pentru ansamblul localitatii

Planul urbanistic general – PUG cuprinde reglementari pe termen scurt cu privire la :

o stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;

o stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

o zonificarea functionala, corelata cu organizarea retelei de circulatie;

o delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

o modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

o stabilirea zonelor istorice protejate si de protectie a monumentelor istorice;

o formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;

o precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate;

Prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:

o evolutia in perspectiva a localitatii;

o directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;

o traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean;

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM – RLU In concordanta cu Regulamentul General de Urbanism, stabileste conditiile-cadru de

amplasare si de realizare ale constructiilor sau de interventie la constructiile existente, diferentiat pe zone sau subzone urbane – unitatii teritoriale de referinta – UTR; pentru fiecare unitate teritoriala de referinta – UTR sunt stabilite prin RLU:

o utilizarea terenurilor (utilizari admise, utilizari admise cu conditionari si utilizari interzise);

o caracteristicile parcelelor construibile (dimensiuni, forme, raport latime/lungime ;

o regimul de aliniere a terenului si constructiilor fata de drumurile publice;

o perimetrul edificabil care delimiteaza zona de amplasare a cladirilor pe o parcela, cu precizarea distantelor fata de aliniament (limita parcelei dinspre domeniul public), fata de limitele laterale si posterioara ale parcelei si fata de alte cladiri de pe aceeasi parcela;

o regimul de inaltime (numarul de niveluri) si inaltimea maxima admisibila a cladirilor (la cornisa si la coama, exprimate in metri fata de terenul amenajat);

o procentul maxim de ocupare a terenului – POT (suprafata construita/suprafata parcelei);

o coeficientul maxim de utilizare a terenului – CUT (suprafata desfasurata/ suprafata parcelei);

o aspectul exterior al cladirilor (forma acoperisului – cu pante sau terasa, eventual natura invelitorii, raportul plin-gol, finisaje exterioare, culori);

o conditii de echipare edilitara;

o circulatia auto si pietonala, accese;

o parcarea si gararea autovehiculelor;

o spatii libere si plantate;

o imprejmuiri;

o conditii privind organizarea de santier;

o dupa caz, zone de interdictie provizorie sau definitiva pentru constructii;

o zonele de protectie (dupa caz de siguranta) cum ar fi cele pentru monumentele istorice, luciile de apa sau pentru obiective speciale (unitatile militare, cai de comunicatie rutiere sau feroviare, aeroporturi, retele edilitare magistrale sau de distributie etc.);

o alte conditionari specifice pentru o anumita zona sau subzona, definita ca unitate teritoriala de referinta – UTR;

PLANUL URBANISTIC ZONAL – PUZ Are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii

urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general – PUG a unei zone strict delimitate din teritoriul localitatii (conform Legea 350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare).

Elaborarea unui plan urbanistic zonal – PUZ poate fi facuta numai ca urmare a impunerii acestuia printr-un certificat de urbanism, conform conditionarilor impuse prin PUG sau care s-a emis ca urmare a solicitarii unor derogari de la RLU aprobat; stabilirea zonelor

pentru care trebuie sa se intocmesca Planuri urbanistice zonale – PUZ se face de regula prin Planul urbanistic general – PUG.

Elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic zonal – PUZ este obligatorie in cazul:

o zonelor centrale ale localitatilor;

o zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;

o altor zone stabilite de autoritatile publice locale, potrivit legii.

o modificarea functiuniilor zonei;

o modificarea regimului de construire;

o modificarea regimului de inaltime, a inaltimii maxime admise si a CUT;

o stabilirea sau modificarea perimetrelor edificabile fata de aliniament (limita de proprietate dinspre domeniul public) si celelalte limite ale parcelelor;

o extinderea perimetrului intravilan;

o organizarea retelei stradale;

o organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;

o modul de utilizare a terenurilor;

o dezvoltarea infrastructurii edilitare;

o statutul juridic si circulatia terenurilor;

o protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora;

o tipul de parcele sau/si de situatii pentru care in vederea emiterii autorizatiei de construire reglementarile urbanistice trebuiesc amanuntite printr-un plan urbanistic de detaliu – PUD;

PLANUL URBANISTIC DE DETALIU – PUD Are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de

amplasare, dimensionare, conformare si echipare edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu functiunea predominanta si cu vecinatatile imediate (conform Legea 350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare).

Elaborarea unui plan urbanistic de detaliu – PUD poate fi facuta numai ca urmare a impunerii acestuia printr-un certificat de urbanism, conform conditionarilor din PUG/PUZ sau care s-a emis ca urmare a solicitarii unor derogari de la RLU aprobat;

Planul urbanistic de detaliu – PUD poate reglementa:

o modificarea POT;

o modificarea distantelor dintre perimetrul edificabil si limitele laterale si posterioara ale parcelei;

o asigurarea accesibilitatii pe parcela si racordarea la retelele edilitare;

o permisivitatile si constrangerile urbanistice privind volumele construite si amenajarile aferente;

o relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;

o compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;

o regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor (inclusiv propunerea de concesionare a terenurilor);

Aspecte juridice

Detalii privind fostii proprietari si modul de dobandire al terenului Prezenta unor ipoteci, giruri bancare, succesiuni, partaj, revendicari, etc.

Eventuale drumuri de servitute pentru alte terenuri situate in spatele acestuia si care nu au iesire directa la strada

Terenul este sau nu in circuitul agricol

Cumpărarea terenului se face doar după verificarea existenţei actelor de proprietate în original, a extrasului de carte funciară (valabil 24 ore), a certificatului fiscal (valabil 48 ore dacă vânzătorul este persoană fizică şi 30 de zile dacă e persoană juridică), a certificatului de urbanism pentru vânzare (preemţiune).

Tranzacţia se efectuează doar la notar printr-un contract de vânzare – cumpărare în original. Taxele şi onorariile notariale revin cumpărătorului.

Transcrierea terenului în registrul de carte funciară şi obţinerea titlului de proprietar al terenului prin: declararea tranzacţiei la Primărie – Direcţia de Taxe şi Impozite înregistrarea ca nou proprietar, prin obţinerea rolului fiscal, după depunerea unui dosar cu contractul de vânzare – cumpărare (original şi copie), declaraţie tip, taxa de deschidere la Primărie – Direcţia Taxe şi Impozite transcrierea terenului în Cartea Funciară şi intabularea, având un dosar cu: contractul de vânzare – cumpărare în original, cadastrul terenului în original, certificatul de atestare fiscală în original, timbrul fiscal, cererea tip, chitanţa de achitare a taxei de intabulare; acest dosar de prezintă la Judecătoria din localitate şi în termen de o lună se obţine intabularea.

Elaborarea documentatiei tehnice (D.T) si depunerea ei

Documentatie tehnica-D.T. o Documentatia tehnico-economica distincta prin care se stabilesc principalele

coordonate privind incadrarea in indicii urbanistici aprobati, amplasarea constructiilor si relatiile acestora cu vecinatatile, schemele si fluxurile functionale, compozitia spatiala, structura de rezistenta, expresia de arhitectura, dotarea si echiparea constructiilor – inclusiv solutiile de asigurare, bransare si racordare a acestora la infrastructura edilitara, dupa caz.

o Dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica – D.T. se constituie parte integranta a Proiectului Tehnic – P.T, respectiv a Detaliilor de Executie, fiind interzisa modificarea prevederilor acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire.

Documentatie Tehnica pentru obtinere a Autorizatiei de Construire (DTAC)

o Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:

de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman (membru OAR cu drept de semnatura), pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane;

de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora;

de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

Depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente (in copie) :

certificatul de urbanism dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa

caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;

documentatia tehnica – D.T.;

avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;

actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;

dovada privind achitarea taxelor legale.

Tratarea betonului dupa punerea in opera

Posted by Site-ul Beneficiarilor de Constructii on martie 7th, 2011

Conditii optime de intarire :o conservarea unui grad ridicat de umiditate in masa betonului, pe o perioada de

timp cat mai mare

o protejarea betonului de actiuni si influente exterioare nefavorabile (soare, temperaturi scazute, vant,

vibratii, socuri, etc.)

Pastrarea unui grad mare de umiditate in beton este necesar pentru a asigura desfasurarea normala a reactiilor de hidratare-hidroliza a cimentului.Prin pierderea apei din amestec se accentueaza mult contractia la uscare, dand nastere unui sistem specific de defecte in structura betonului.Tratarea betonului dupa punerea in lucrare se refera la masurile care se iau dupa turnarea si compactarea acestuia, in scopul asigurarii unor conditii optime de intarire

Tratarea betonului in conditii normale de temperatura 5⁰…30⁰ C

Betonul turnat in structuri monolite sau elemente prefabricate , poate fii protejat prin : Acoperirea suprafetelor descise a elementelor proaspat turnate, cu rogojini, prelate, nisip,

rumegus, stropite periodic cu apao NU se recomanda stropirea directa a suprafetelor din beton cu apa, deoarece prin

umezire si uscare alternativa se produc contractii si umflari.Daca umiditata se mentine prin stropire, ea trebuie facuta pulverizand apa continuu si numai dupa ce componntii betonului au aderenta intre ei suficient de mare pentru a nu fii spalati.

o Durata de pastrare a materialelor de protectie

min. 7 zile pentru betoane preparate cu cimenturi fara adaosuri

min. 14 zile pentru betoane preparate cu cimenturi cu adaosuri

Acoperirea cu pelicule de protectie aderente, prin pulverizarea unor emulsii de polimeri, bitum sau parafina pe suprafetele deschise ale elementului (metoda mai eficienta decat cea prezentata mai sus)

Betonarea pe timp friguros

In constructii se considera perioada friguroasa intervalul de timp in care temperatura aerului exterior este mai mica de +5⁰ C

Conventional perioada de timp friguros este cuprinsa intre 15 Nov – 15 Martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub +5⁰ C este mare

Metode de protejare impotriva inghetarii fazei lichide din beton si crearea unor conditii optime de intarire

o

o - Metoda conservarii caldurii betonului : consta in reducerea perderilor de caldura prin izolarea termica a elementului dupa turnare, astfel incat racirea betonului sa se produca cat mai lent (cu panouri termoizolante)

o - Metoda incalzirii betonului dupa turnare : cu abur, aer cald sau termoelectric

o - Metoda turnarii in spatii inchise si incalzite : consta in crearea unei incinte inchise care se incalzeste

o - Metode combinate : turnarea betonului cald, utilizarea aditivilor acceleratori de intarire, folosirea aditivilor coboratori ai temperaturii de inghetare a fazei lichide

Executia lucrarilor

Lucrarile de construire pot incepe numai dupa ce a fost obtinuta autorizatia de construire si au fost anuntate Primaria locala/sector si Inspectoratul de Stat in Constructii . Anuntul se face cu minimum 5 zile inainte de inceperea lucrarilor.

La depunerea anuntului catre Inspectoratul de Stat in Constructii, trebuie sa fi fost achitata taxa initiala catre acesta, in valoare de 0,1% din valoarea investitiei (taxa totala fiind de 0,8%).

La inceperea lucrarilor, la locul constructiei trebuie sa existe un panou de identificare a santierului de constructii pe care sunt inscrise date despre lucrare (denumire si adresa

obiectiv, beneficiar, proiectant, constructor, nr. autorizatie de construire, termen de executie, data inceperii si finalizarii constructiei).

Formularele necesare, inclusiv formularul “model panou”, se elibereaza de catre Primaria locala, o data cu eliberarea autorizatiei de constructie.

Lucrarile de construire trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile proiectului aprobat.

Orice neconcordanta se considera nerespectare a autorizatiei de constructive si se sanctioneaza ca atare.

În perioada execuţiei construcţiei proiectantului îi revine obligaţia de a urmări realizarea pe şantier a fazelor determinante specificate în documentaţia de autorizare.

Derogări de la prevederile proiectului se pot face prin dispoziţii de şantier emise de către proiectant, la cererea beneficiarului, cu suportarea de către cel din urmă a costurilor suplimentare de proiectare si executie.

Utilitatile

Nivelul de echipare tehnico-edilitara al zonei si posibilitatile de asigurare a utilitatilor (apa-canal, energie electrica, gaze, telefoane etc.) va avea un impact semnificativ atat asupra functionalitatii viitoarei constructii cat si al costului final al acesteia.

Cunoastem faptul ca majoritatea terenurilor libere de constructii se gasesc astazi in zone marginase ale oraselor, slab dezvoltate din punct de vedere al utilitatilor.Acolo unde nu lipsesc, utilitatile sunt vechi si subdimensionate, incapabile sa deserveasca noi constructii.

Dezvoltarea haotica, lipsa de implicare si dezinteresul administratiei locale (Primarie, Consiliu Local, etc.) conduc la o situatie problematica si costisitoare pentru viitorul proprietar de casa noua.

Putem spune ca o conditie importanta, dar nu suficienta, este prezenta retelei de electricitate in apropierea terenului, bineinteles capabila sa deserveasca viitoarea constructie.

Toate celelalte: apa, canalizarea, gazele si telefonia, pot fi asigurate si altfel decat prin racordare la retelele urbane.

Pentru racordarea la apa a viitoarei constructiii se poate executa un foraj de adancime (aprox. 50m)

Apele uzate menajere se pot elimina intr-un bazin vidanjabil subteran (fosa septica) care se goleste periodic.

Incalzirea se poate face cu metode alternative cum ar fii : panouri solare, central cu lemne/peleti, centrala cu gaz depozitat intr-un rezervor exterior, etc.

Metodele prezentate mai sus sunt costisitoare si cresc valoarea finala de investitie cu 10-20%.

Ce lucrari de constructii se pot realiza fara autorizatie?

Conform legii 50/1991 actualizata si completata, urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta si/sau aspectul arhitectural al constructiilor, se pot realiza fara a solicita autorizatie de construire :

reparatii la împrejmuiri, acoperisuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora si materialele din care sunt executate;

reparatii si înlocuiri de tâmplărie interioară si exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor si tâmplăriei, inclusiv în situatia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu exceptia clădirilor declarate monumente istorice, în conditiile legii;

reparatii si înlocuiri de sobe de încălzit;

zugrăveli si vopsitorii interioare;

zugrăveli si vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fatadă si culorile clădirilor;

reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, în limitele proprietătii, montarea sistemelor locale de încălzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilităti;

reparatii si înlocuiri la pardoseli;

lucrări de reparatii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calitătii si formei arhitecturale a elementelor de fatadă, dacă aceste lucrări NU se execută la constructiile reprezentând monumente istorice, inclusivla anexele acestora, identificate în acelasi imobil – teren si/sau constructii, la constructii amplasate în zone de protectie a monumentelor si în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate, astfel :

o finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje;

o trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;

o lucrări de reabilitare energetică a anvelopei si/sau a acoperisului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/sarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protectie a monumentelor si/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;

lucrări de întretinere la căile de comunicatie si la instalatiile aferente;

lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelasi imobil – teren si/sau constructii, la constructii amplasate în zone de protectie a monumentelor si în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate, cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritătii administratiei publice judetene sau locale, după caz;

lucrări de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importantă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protectie instituite pentru zăcăminte acvifere;

lucrări de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului;

lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.

Extras din Legea 10/1991

Izolatia termica.Polistiren exPANdat sau exTRUdat?

Posted by Site-ul Beneficiarilor de Constructii on iunie 19th, 2012

Dorim sa reluam in articolul de mai jos, o veche dilema a beneficiarilor de constructii, care cand vine vorba de izolarea termica a casei, inevitabil, isi pun urmatoarele intrebari : ce fel de polistiren sa aleg, expandat sau extrudat? Care e mai bun? Care izoleaza mai bine?

De multe ori, alegerea lor e dominata de confuzie sau de sfaturile “meseriasilor” si duce la o utilizare defectuoasa a materialelor.Intrebarile sunt justificate, poate si datorita asemanarii

semantice intre cele 2 cuvinte, extrudat si expandat, insa trebuie lamurit un lucru : nu exista nicio “rivalitate directa” intre cele 2 tipuri de polistiren, fiecare avand domeniul lui de intrebuintare.

Polistirenul trebuie ales in functie de tipul elementului de constructie care va fi izolat (fundatie, perete, placa beton, terasa, pardoseala, perete de subsol ,etc). Per total, cele 2 materiale se exclud reciproc.Folosirea lor corecta, duce la o izolatie eficienta si durabila.

Sa o luam pe land!

Polistirenul expandat (EPS – Expanded PolyStyrene) , se foloseste cu precadere la izolarea exterioara a peretilor si in general in zone unde dupa aplicare, nu se vor exercita incarcari mari (ex. : la terase necirculabile, plansee peste incaperi reci, mansarde). Este un material poros, permeabil la vapori de apa (permite evacuarea in atmosfera a vaporilor de apa acumulati in incaperi, anuland fenomenul de condens).

Caracteristica principala a polistirenului este ca are conductivitatea termica mica (notata cu λ ), altfel spus capacitate scazuta de a transmite caldura atunci când este supus unei diferențe de temperatura. Pe romaneste, polistirenul aplicat pe un element de constructie, nu va permite transferul total de caldura din interior catre exterior, actionand ca o “bariera”. Fara sa intram in prea multe detalii teoretice, amintim raportul dintre grosimea materialului , in cazul nostru polistirenul, si conductivitatea termica, care se cheama rezistenta termica (capacitatea de a izola termic). Cu cat rezistenta termica este mai mare, cu atat izolatia este mai eficienta.

La ce trebuie sa fim atenti cand alegem?

In primul rand, ceea ce face ca o izolatie termica sa fie eficienta este folosirea unui polistiren cu conductivitatea termica (notat cu λ pe pachete) cat mai mica. In comert gasim polistiren cu λ in intervalul 0,030 W/mK si 0,040 W/mK .

In al doilea rand, ne va interesa grosimea stratului de polistiren. O grosime minima constructiva, fara un calcul termic prealabil in functie de zona climatica, arata ca grosimea minima se situeaza undeva in intervalul 8-10 cm. Sigur, s-au vazut si izolatii realizate cu polistiren de 2-3 cm grosime, acestea putand fi trecute la categoria “frectie la picior de lemn”. Ca sa nu mai mentionam si risipa de materiale auxiliare ca, adeziv, dibluri, masa de spaclu, plasa, etc). Orice centimetru in plus conteaza, astfel ca, cu cat este mai gros stratul de polistiren cu atat transferul termic (intre interior si exterior) este mai mic.

Un alt aspect deloc de neglijat, este rezistenta la compresiune, in sensul ca polistirenul trebuie sa reziste la anumite socuri mecanice provenite din exterior (lovituri, vand , grindina, etc). Rezistentele la compresiune (masurate in kPa) pot fi cuprinse intre 50 si 200 Kpa, standardul de produs SR EN 13163 impunand o valoare minima de 70 Kpa (densitate 15 kg/mc) pentru aplicarea pe exterior.

Aparitii noi

Unii producatori folosesc in compozitia polistirenului expandat un adaos de grafit si aditivi speciali, rezultand polistirenul grafitat ( de culoare gri inchis). Producatorii se lauda ca ar avea calitatile izolatoare cu 20% mai mari fata de polisitrenul obisnuit, insa si pretul este pe masura.

Unde utilizam polistiren exPANdat ?

la izolarea peretilor exteriori (exclus la pereti de subsol); la izolarea fatadelor ventilate;

la izolarea teraselor necirculabile;

la izolarea acoperisurilor cu sarpanta din lemn (intre capriori);

izolarea termica a planseelor dispuse peste incaperi reci

Polistirenul extrudat (XPS – Extruded PolyStyrene), este fratele mai puternic al polistirenului expandat, avand o rezistenta mecanica ridicata, calitati izolatoare foarte bune si permeabilitate mica la vapori (este un material cu structura de tip “pori inchisi”).Fata de polisirenul expandat, extrudatul are o impermeabilitate foarte mare, ceea ce il recomanda la placarea fundatiilor, soclurilor, teraselor circulabile sau a peretilor de subsol.NU se recomanda folosirea polistirenului extrudat la placarea fatadelor.De aminitit si rezistenta marita la agenti chimici ca vopsea, ciment,asfalt.

Un aspect de luat in seama, este lipirea pe plan vertical a polistirenului extrudat.Structura sa cu pori inchisi conduce la o suprafata foarte neteda a placilor de polistiren, ceea ce se traduce prin aderenta scazuta a adezivului si a masei de spaclu.Pentru astfel de utilizari se recomanda aplicarea polistirenului cu suprafata prelucrata (fara piele).

Unde utilizam polistiren exTRUdat ?

la izolarea fundatiilor,soclurilor; la izolarea peretilor de subsol;

la izolarea teraselor circulabile

la izolarea pardoselilor;

in medii cu umiditate si agresivitate chimica;

In concluzie, diferenta dintre cele 2 materiale este semnificativa privind structura compozitionala.Expandatul are o structura cu pori “deschisi”, permeabil la vapori de apa si permitandu-i peretelui sa “respire”.Pe de alta parte extrudatul cu o structura cu “pori inchisi”,impermeabil si cu rezistenta mecanica ridicata.