DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII "Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu - Dispensar" Obiectiv: Beneficiar: Proiectant generai; Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu Consiliul Judeţean Sibiu S.C. SFERA CON S.R.L. CUI: RO 14825890 Sibiu, str Tg Vinului nr 4, Tel: +40 (722) 287 307 [email protected]Nr. proiect: Nr. Contract: Faza de proiectare: Data elaborării: 4217/2017 13480/01.09.2017 DALI 2017 1
Transcript
DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE
A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
"Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu - Dispensar"
3.1. Particularităţi ale amplasamentului......................................................................... 30
3.2. Regimul jurid ic ........................................................................................................ 33
3.3. Caracteristici tehnice şi parametri specifici............................................................ 34
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi ale audituluienergetic........................................................................................................................ 35
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul devedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.............................38
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.............................................................. 45
4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilorde diagnosticare................................................................................................................ 47
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functionalarhitectural şi economic.................................................................................................515.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumuriloriniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare.......................... 71
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficulorientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale....................................72
5.4. Costurile estimative ale investiţiei:......................................................................... 80
6.1. Comparaţia scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar,al sustenabilităţii şi riscurilor.........................................................................................109
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului optim recomandat......................................110
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specificfuncţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice........... 112
6.5. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei ..113
7. Urbanism, acorduri şi avize conforme........................................................................ 115
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire...... 115
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară....115
7.3. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 115
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente... 115
7.5. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederiloracordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică........................115
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice, 115
B. PIESE DESENATE..................................................................................................... 116
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
A.PIESE SCRISE
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu - Dispensarul TBC
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
Consiliul Judeţean Sibiuj
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
1.4. Beneficiarul investiţiei
Consiliul Judeţean Sibiu
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie
SC Sfera Con SRL
5
S C SFERA CON' S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 }07
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare
în elaborarea acestui studiu s-a pornit de la ideea realizării unei analize care să ofere informaţii necesare finanţatorului proiectului în vederea conturării unei imagini privind sustenabilitatea şi necesitatea proiectului propus, precum şi informaţii cu privire la alternativele existente şi care pot fi luate în calcul în procesul decizional.
Pentru conturarea contextului în care se va analiza necesitatea realizării proiectului, respectiv eficientizarea energetică a Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu, au fost studiate şi folosite informaţii din următoarele surse:
• Strategia Europa 2020;• Directiva 2009/28/CE;• Directiva UE/31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor;• Planul naţional de acţiune în domeniul eficientei energetice 2020;• Strategia Energetice a României pentru perioada 2014-2020;• Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri
rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional - versiunea 2014;
• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013- 2020-2030;
• Strategia Regiunii Centru 2014 - 2020;• Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020;• Strategia judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de Co2 pentru perioada 2016 -
2023;• Planul de acţiune 2016 - 2023 a Consiliului Judeţean Sibiu;• Ghidul de dezvoltare a Municipiului Sibiu 2014-2024;• Planul de acţiune pentru energie durabilă al Municipiului Sibiu;• din cadrul studiilor şi cercetărilor elaborate pentru proiectarea efectivă a lucrărilor:
studiu geotehnic, studiu topografic, ş.a.m.d.;• alte studii, analize, rapoarte şi materiale realizate de diverse autorităţi şi organizaţii
relevante pentru studiul de faţă.Prezenta documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii (D.A.L.I.) a fost
elaborată în conformitate cu conţinutul cadru oferit de H.G. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/» > j
proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.Această detaliere ajută atât elaboratorul cât şi beneficiarul să constate necesitatea
şi să înţeleagă oportunitatea realizării sau nu a proiectului.
6
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI N U 4 TUL 0722 2S 1 30'
Cadru strategic - eficienţă energeticăCadru EuropeanUniunea Europeană face eforturi mari pentru a depăşi criza economică şi pentru a
crea condiţiile care să favorizeze dezvoltarea unei economii mai competitive, cu un grad mai ridicat de ocupare a forţei de muncă. Printre Obiectivele Europa 2020 se numără reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice.
în acest sens, autorităţile încearcă la nivelul Uniunii Europene să reducă risipa de energie prin informarea europenilor, dar şi prin introducerea progresivă a surselor alternative de energie, care nu sunt poluante.
Este cunoscut faptul că, pentru 40% din totalul consumului de energie şi 36% din emisiile de C02 din UE sunt responsabile clădirile. în timp ce clădirile noi, în general, au nevoie de mai puţin de 3-5 litri de ţiţei pe metru pătrat pe an, clădirile mai vechi consuma aproximativ 25 de litri, în medie. Unele clădiri necesită chiar şi până la 60 de litri.
Sectorul construcţiilor se află în expansiune, crescând astfel şi cerinţele sale privind energia. Limitându-le, UE îşi va reduce dependenţa energetică şi emisiile de gaze cu efect de seră, înregistrând progrese spre atingerea obiectivului său de reducere a consumului de energie în ansamblu cu 20 % până în 2020.
în prezent, aproximativ 35% din clădirile din UE au peste 50 de ani. Prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor s-ar putea reduce consumul total de energie cu 5% - 6%, iar emisiile de C02 cu aproximativ 5%.
în conformitate cu Directiva UE/31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, construcţiile noi trebuie să întrunească standardele minime si să conţină sisteme* » i
energetice alternative de eficienţă ridicată. Cele deţinute şi ocupate de autorităţi publice ar trebui să atingă statutul de consum de energie aproape egal cu zero până la 31 decembrie 2018, iar alte clădiri noi, cu doi ani mai târziu. Clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore trebuie să îşi sporească performanţa energetică pentru a întruni cerinţele UE.
Legislaţia stabileşte obiective naţionale obligatorii în domeniul energiei din surse regenerabile, care reflectă punctele de plecare şi potenţialele diferite ale statelor membre pentru mărirea producţiei de energie din surse regenerabile şi pentru emisiile provenite din sectoarele care nu sunt acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE are ca obiectiv instituirea unui cadru comun privind producţia şi promovarea energiei din surse regenerabile. Directiva a fost transpusă prin legea 220/2008 cu modificările ulterioare. Directiva privind energia regenerabilă stabileşte o politică generala pentru producţia şi promovarea energiei din surse regenerabile în UE.
7
Cadru naţionalîn Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 unul din obiectivele specifice îl
reprezintă îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti în condiţiile necesarei remodelări a reţelei spitaliceşti prin restructurare şi raţionalizare. în acest sens, una dintre direcţiile strategice de acţiuni o reprezintă dezvoltarea şi raţionalizarea spitalelor judeţene prin reabilitare în scopul creşterii eficienţei energetice.
Obiectivul specific al priorităţii de investiţie 3.1 B “Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelorJ’ este “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari”
Obiectivul general al Strategiei Energetică a României 2007 - 2020 actualizată pentru perioada 2011 - 2020 îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia energetică va urmări îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie - mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România.
Obiectivul strategic nr. 1 al Strategiei Naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este reducerea intensităţii emisiilor C02 aferente activităţilor energetice.
Strategia privind utilizarea surselor regenerabile de energie la nivelul Regiunii Centru are ca scop creşterea competitivităţii economice în Regiunea Centru şi asigurarea unui standard de viaţă civilizat prin promovarea producerii şi utilizării energiei pe bază de resurse regenerabile, în condiţiile respectării principiilor dezvoltării durabile.
Cadru iudetean/localObiectivul principal ai Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada
2010 - 2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014 - 2020 îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a judeţului care să ducă la creşterea nivelului de trai al populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv este dezvoltarea prioritară în judeţul Sibiu a sectoarelor de activitate aflate în competenţa Consiliului Judeţean Sibiu., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor.
Pe plan judeţean, s-a elaborat Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 pentru perioada 2016 - 2023. Obiectivele Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 pentru perioada 2016- 2023 vizează în principal următoarele direcţii de acţiune:j
• reducerea cererii de energie• utilizarea mai eficientă a energiei în toate tipurile de activităţi umane• promovarea sistematică a unui management adecvat în utilizarea energiei• producerea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat potenţial
8
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TARGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 }07
• conservarea resurselor naturale• utilizarea durabilă a combustibililor fosili• transport durabil• management performant al deşeurilor• creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi păduri• planificarea teritoriului• utilizarea achiziţiilor publice ecologice• promovarea parteneriatului public-privat• informarea şi motivarea cetăţenilor, a companiilor şi a altor părţi interesate la nivel
judeţean cu privire la modul de utilizare a energiei în mod eficient• dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategieiAstfel se îndeplineşte criteriul de eligibilitate al proiectului deoarece
obiectivele propuse de proiectul prezent se încadreză în obiectivele şi măsurile stabilite prin Strategia Judeţului Sibiu a reducere emisiilor de C02 pentru perioada 2016 - 2023.
Consiliul Judeţean Sibiu este puternic angrenat în realizarea unor politici de dezvoltare durabilă a judeţului, acordând o atenţie majoră îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor din judeţul Sibiu. Energia este un element esenţial al dezvoltării durabile, prin urmare eforturile depuse pentru îmbunătăţirea modului în care aceasta este produsă şi consumată reprezintă o prioritate a Consiliului Judeţen Sibiu, care şi-a asumat un rol activ în promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie şi implicit în combaterea efectelor încălzirii globale.
Tot la nivel judeţean a fost elaborat Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de C02 în perioada 2016-2023. în cadrul acestui plan de acţiune obiectivul general de reducere a emisiilor de C02 care ar reveni judeţului Sibiu în concordanţă cu obiectivele europene şi cu cele naţionale este de 20% până în 2020 faţă de anul de referinţă 2005 şi de 40% până în anul 2030. Acest obiectiv se traduce într-o cantitate absolută de aproximativ 111490 tC02eq/an în ariui 2020 (respectiv 222980 tCQ2eq./anîn anul 2030) (fără a se ţine seama de ţintele naţionale cuprinse în Decizia privind partajarea eforturilor nr 406/2009/CE; considerarea acestor ţinte de creştere din decizia menţionată poate oferi o imagine distorsionată cu privire la eforturile necesar a fi depuse pe termen lung.
Tot în cadrul acestui document strategic este specificat obiectivul general la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu care presupune angajarea Consiliului Judeţean Sibiu să contribuie cu o reducere a emisiilor de C02 de minim 1494 tC02eq (sau minim 17.4%) până în 2023 faţă de anul de referinţă 2013 (din clădiri si transport cu autovehiculele proprii) sau minim 1454 tC02eq, din clădirile pe care le deţine.
Primul obiectivele specifice precizate în Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de C02 în perioada 2016-2023, de către Consiliul Judeţean Sibiu sunt:
- îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri. Măsurile destinate sectorului clădirilor vizează: anveloparea clădirilor - pentru a minimiza pierderile de căldură, sistemele de producţie/distribuţie a căldurii/apei calde, a ventilării/climatizării aerului interior, precum şi utilizarea energiei electrice în clădiri. De asemenea, pentru clădiri mai pot fi implementate proiecte pentru producerea energiei din surse regenerabile de
9
S C SFERA CON* S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 EEL 0722 287 307
energie.- creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producţia de energieProiectul nostru propune tocmai astfel de măsuri de producere a energiei din
resurse regenerabile de energie, ceea ce va contribui la realizarea măsurilor precizate în Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de C02 în perioada 2016-2023.
Pe plan local, printre măsurile propuse de Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Sibiu se regăseşte reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii dar şi utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice la clădiri din sectorul servicii. Prin aplicarea măsurilor prevăzute în PAED se reduce consumul final de energie al Municipiului Sibiu din anul 2012 cu circa 21%, rezultând astfel o reducere a emisiilor de C02 cu circa 87.000 tone, atingându-se astfel ţinta angajată pentru anul 2020.
Aşa cum se constată măsurile impuse de prezentul proiect cât şi obiectivul general şi specific al acestuia, obiective descrise în cadrul secţiunii 2.3 “Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice” din prezenta documentaţie, contribuie şi se pliază pe toate obiectivele şi priorităţile strategiilor şi planurilor de acţiune elaborate la nivel european, naţional, regional, judeţean şi local specificate în paragrafele de mai sus.
în concluzie investiţia este oportună, întrucât clădirea Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu nu beneficiază în prezent de aceste măsuri de eficientizare la nivel energetic şi termic. Considerăm că este deosebit de importantă eficientizarea energetică şi termică a spitalelor, şi în general a clădirilor instituţiilor publice, deoarece prin implementarea acestor măsuri, în primul rând, se obţin economii energetice importante. De asemenea, aceste măsuri conduc la creşterea rezistenţei termice a anvelopei clădirii, eliminarea fenomenelor de condens şi asigurarea exigenţelor de confort termic, atât iarna cât şi vara, şi reducerea transmisiei zgomotelor dinspre exterior către interiorul clădirii. Un alt beneficiu ar fi faptul că prin amenajarea faţadelor în urma lucrărilor de termcizolare, se contribuie şi la refacerea imaginii urbane.
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor
2.2 A Informaţii despre Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este o unitate sanitară cu paturi de utilitate publică, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, în baza Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu, nr. 93/2010.
Spitalul este de tip pavilionar, din categoria II M.Potrivit profilului specific de activitate, în conformitate cu prevederile legale în
domeniu, spitalul asigură pacienţilor din judeţul Sibiu şi din judeţele limitrofe servicii
10
medicale de specialitate, care fac obiectul contractului de furnizare încheiat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sibiu.
Spitalul are o structura organizatorică aprobată conform Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu nr. 139/26.06.2014, după cum urmează: două secţii de pneumologie adulţi, un compartiment de pneumologie copii şi un ambulatoriu integrat de specialitate.
Secţii Nr. paturiSecţia Clinică Pneumologie I 80Secţia Pneumologie II 75Compartimentul de Pneumologie Copii 15Total 170
în structura spitalului mai figurează următoarele:• Laboratorul de analize medicale, acreditat RENAR;• Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală, autorizat CNCAN;• Laboratorul de bronhologie;• Laboratorul de explorări funcţionale;• Farmacia cu circuit închis;• Dispensarul TBC.
Din punct de vedere al istoricului acestui spital situaţia este următoarea:1941 - s-a înfiinţat prima secţie cu paturi, care a aparţinut Clinicii de Pneumoftiziologie Cluj, condusă de d-nul Prof.Dr. LEON DANIELLO, prin retragerea clinicilor de la Cluj la Sibiu, în urma Dictatului de la Viena.1943- au luat fiinţă două secţii de boli pulmonare în locul barăcilor militare germane, rămase libere după front.1949- s-a înfiinţat Dispensarul de Pneumoftiziologie, Sibiu, în incinta spitalului, pe str. Aleea Filozofilor.1951 - s-a înfiinţat Secţia de Pneumoftiziologie Copii, secţie care a funcţionat timp de un an în locaţia actualului restaurant “Palace”. în anul 1952 şi-a schimbat sediul pe strada Bahluiului, locaţie care a devenit ulterior primul sediu al Facultăţii de Medicină “Victor Papilian”, Sibiu. în anul 1976 Secţia Copii s-a mutat în locul Dispensarului, iar acesta şi-a mutat sediul în actuala locaţie de pe str. Morilor, unde s-a înfiinţat cu această ocazie şi primul centru Centrul MRF (micro-radio-fotografie).1956- s-a înfiinţat Compartimentul de Chirurgie Toracică în cadrul spitalului, cu o structură de 50 de paturi.1964- spitalul a fost structurat în două secţii de ftiziologie adulţi, cu 175 de paturi şi o secţie de ftiziologie copii cu 55 paturi, în acelaşi an desfiinţându-se compartimentul de chirurgie toracică.
în prezent, Spitalul de Pneumoftiziologie oferă următoarele servicii:
11
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
Secţia Pneumologie I oferă servicii medicale de diagnostic şi tratament al afecţiunilor pulmonare la adulţi:
• tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară• pneumopatii acute• viroze respiratorii (gripă)• bronşite• astm bronşic• cancer bronho-pulmonar• sindroamele obstructive bronşice (BPOC)• bronşiectazii
Secţia Pneumologie II oferă servicii medicale (diagnostic şi tratament) al afecţiunilor pulmonare la adulţi:
• tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară• pneumopatii acute• viroze respiratorii (gripă)• bronşite• astm bronşic• cancer bronho-pulmonar• sindroamele obstructive bronşice (BPOC)• bronşiectazii
Compartimentul de Pneumologie Copii oferă servicii medicale de diagnostic şi tratament al afecţiunilor pulmonare la copii:
Dispensarul TBC oferă următoarele servicii medicale:• Consultaţii şi tratamente adulţi şi copii:
- cu bilet de trimitere de la medicul de familie- programare telefonică- gratuit pentru copii şi pentru pacienţii asiguraţi
• Consultaţii şi tratamente în regim de urgenţă la solicitarea medicului de familie:- bilet de trimitere de la medicul de familie
• Eliberare de reţete compensate şi gratuite• întocmirea de documente medicale pentru comisia de expertiză a capacităţii de
muncă• Efectuarea de spirometrii (teste de măsurare a funcţiei pulmonare)• Efectuarea de radiografii pulmonare, cu interpretare
12
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR -J TEL 0~22 287 307
• Consultaţii şi medicamente• Controlul familiei şi contacţilor bolnavilor de tuberculoză• Efectuarea de IDR la copii şi adulţi contacţi cu bolnavi de tuberculoză şi la
solicitarea medicilor de specialitate.
Farmacia cu circuit închis a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu asigură asistenţă cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi şi se organizează ca secţie în structura organizatorică a spitalului.
In clădirea care face obiectul prezentului proiect funcţionează dispensarul TBC, care prezintă următoarea evoluţie a numărului de consultaţii efectuate in perioada 2014 - 2016.
Aşa cum se observă în graficul de mai sus evoluţia numărului pacienţilor care au beneficiat de serviciile oferite de către Dispensarul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu a fost pozitiva in perioada 2014 - 2016.
2.2.B Contextul socio-economic
Nivel National si Judeţean9 9 9
Pentru a contura o imagine clară în ceea ce priveşte consumul de energie care reprezintă contextul decisiv în care vom dezvolta prezentul proiect, vom începe prin a analiza consumul de energie la nivel naţional. Pentru aceasta s-au folosit informaţii de pe Institutul Naţional de Statistică, din cadrul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2014-2020 dar şi din Planul Naţional de Acţiune în domeniul eficienţei energetice - 2020.
13
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÁRGU VINULUI NU 4 TEL 0722 287 307
a. Analiza consumului de energie în România
La nivel internaţional cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susţine un nivel actual de consum doar până în anul 2040, iar cele de gaze naturale până în anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare. Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Acest aspect evidenţiază importanţa unei preocupări constante a ţării noastre cu privire la metode de eficientizare energetică în toate domeniile.
Sectorul energetic este un sector economic dinamic. Deşi puternic reglementat la nivel naţional, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici europene cu privire la diminuarea intensităţii în C02 a economiei europene.
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile.
România are un patrimoniu important de clădiri realizate preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor.
Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 o prezentăm în următoarea figură:
Din cauza epuizării zăcămintelor, producţia de uţei poate înregistra scăden anuale de 2 - 4% .Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15 - 20® o
Din cauza epuizăm zăcămintelor, producţia de gaze poate înregistra scăderi anuale de 2 - 5*>b.Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depâji 15 - 30®o
Sursa: Strategia Energetică a României pentru perioada 2011-2020
Analizând figura anterioară se poate trage concluzia că producţia de energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie,
14
nu va creşte în următoarele 2 - 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară - gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice.
Evoluţia importului dar şi a producţiei de eneregie primară în România este ilustrată în graficul de mai jos:
Evoluţia producţiei şi a importului de resurse de energie primară
la nivel naţional (mii tone echivalent petrol)
30000 25000
20000 15000
10000
5000 0
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică
Se constată faptul că atât producţia cât şi importurile de energie primară au cunoscut o evoluţie oscilantă, trendul din ultimii ani fiind totuşi descrescător.
Din punct de vedere al consumului de energie, aşa cum se poate observa în situaţia de mai jos, în perioada 2009 - 2014, cel mai mare consum de energie l-a înregistrat populaţia, fiind urmată de sectorul industrie, apoi de transporturi. Principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară sunt dezvoltarea economică, aplicarea măsurilor de eficienţă energetică, structura economiei şi nu în ultimul rând dependenţa faţă de importurile de energie primară.
15
S C SFERA C ON S R L • SIBIU SIR TÂRGU VINULUI NR -J TEL C?22 OS'? 30?
Consumul final de energie pe sectoare(Final energy consumption by sector)
Simbol: CFESU.M.: miitepNivel de agregare: naţional
Alte ramuri ale economiei 812 1629 887 1826 1935 2030 2757 2481 2106 1976 2097 2028 2025 1994 1953
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică
Consumul final de energie în România, la nivelul anului 2014, pe sectoare, se prezintă astfel:
Consumul final de energie pe sectoare (mii tep)
■ Industrie (inclusiv construcţii)
■ Transporturi
Consumul populaţiei
■ Agricultura si silvicultura
■ Alte ramuri ale economiei
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică
Clădinle constituie un element central al politicii statelor membre UE privind eficienţa energetică, fiind responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Conform Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, la nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie.
în ceea ce priveşte distribuţia consumului final de energie la nivel naţional în funcţie de tipul clădirilor nerezidenţiale, în anul 2014 se observă în figura următoare că 26 % din consum este al clădirilor care aparţin educaţiei, apoi cele ale administraţiei
16
publice cu 24 %. Urmează cu un procent de 18 % clădirile în care se realizează activitatea de comerţ şi apoi cele din sistemul de sănătate.
Distribuţia consumului final de energie lanivel naţional 2014, în funcţie de tipul de
clădire nerezidentială9
24%
i ---- ■ Sanatate
■ 7% ■ Turism
l \ 14% S «Comerţ
21% ;87 \ ‘3 b J ■ Servicii poştale l Administraţia publica
Sursa datelor: INCD URBAN-INCERC
Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2014), clădirile nerezidenţiale reprezintă 18% din suprafaţa totală construită şi aproximativ 5% din totalul fondului imobiliar, în care sunt incluse aici majoritatea clădirilor publice. Se observă, că spaţiile ocupate de administraţia publică, clădirile educaţionale clădirile comerciale şi cele pentru sănătate determină împreună 85% din consumul nerezidenţial de energie.
Sectoarele clădirilor rezidenţiale şi terţiare (birouri, spaţii comerciale, hoteluri, restaurante, şcoli, spitale, săli de sport, piscine interioare) sunt cele mai mari consumatoare finale de energie, în special, pentru încălzire, iluminat, aparatură electrocasnică şi echipamente.
Numeroase studii precum şi experienţa practică au arătat că în aceste sectoare există un mare potenţial de economisire de energie.
b. Analiza consumului de energie în judeţul Sibiu
Asigurarea cu energia necesară dezvoltării activităţilor de bază este una din probleme principale care a revenit pe primul plan al preocupărilor instituţiilor publice şi oamenilor de ştiinţă. Consumul de energie pe cap de locuitor este considerat astăzi ca un indice al nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai nu poate avea loc fără o creştere corespunzătoare a consumului de energie.
La nivelul judeţului Sibiu evoluţia consumului de energie electrică şi termică se prezintă conform figurii de mai jos:
17
S C SFERA CON S R L - SIBIL' S IR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S" 507
Evoluţia consumului de energie electrica si de energie termica in judeţul Sibiu, calculat pe baza
Consum final energetic - ener gie electrica - SB (GWh)
Consum final energetic - energie termica - SB (GWh)
Linear (Consum final energetic - energie electrica - SB (GWh))
Linear (Consum final energetic - energie termica SB (GWh))
Sursa datelor: Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023
Se observă faptul că trendul linear al consumului de energie electrică în judeţul Sibiu este în uşoară creştere în perioada analizată (2005-2015). în schimb evoluţia energiei termice a înregistrat un trend descrescător, ceea ce înseamnă că populaţia judeţului Sibiu preferă din ce în ce mai mult energia electrică în detrimentul celei termice.
în ceea ce priveşte consumul de energie pe sectoare de activitate (GWh/an) în judeţul Sibiu, situaţia este următoare:
Conform graficului prezentat, se observă că începând cu anul 2009, în judeţul Sibiu consumul de energie al populaţiei a înregistrat cea mai mare valoare până la sfârşitul perioadei analizate. Următoarea valoare s-a înregistrat în sectorul industriei, urmat de
18
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR 4 TEL G722 2%7 3C7
sectorul transporturilor, sector care înregistrează o creştere constantă începând cu anul 2009.
Conform analizelor realizate în cadrul Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023 în ceea ce priveşte tipul de resursă energetică primară utilizată, consumul de energie în judeţul Sibiu a fost determinat pe baza unei abordări top-down, de la nivel naţional, folosindu-se ca şi cheie de repartizare PIB-ul judeţului şi ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în România, în perioada analizată. Astfel, în anul 2015, ponderea fiecărui tip de energie consumată în judeţul Sibiu se prezintă conform graficului următor:
Ponderea resurselor în totalul energiei consumate în judeţul Sibiu - 2015
■ Cărbune
■ G aze naturale
■ Ţiţei
■ Lemne de foc (inclusiv biomasă)
■ Alţi combustibili
■ Energie hidroelectrică, nuclearoelectrică şi energie electrică din import
■ Energie din surse neconvenţionale
Sursa datelor. Institutul Naţional de Statistică
Astfel, cea mai mare pondere în totalul energiei consumate la nivelul judeţului Sibiu în anul 2015 o are ţiţeiul, urmat îndeaproape de către gaze naturale, apoi de cărbune şi energie importată.
Din punctul de vedere al emisiilor de GES, se observă o tendinţă de diminuare a acestora (figura de mai jos), coroborat cu descreşterea consumului de enegie şi cu o uşoară schimbare a structurii acestuia, variaţiile cele mai mari înregistrându-se în consumul de cărbune şi de produse petroliere, probabil şi în legătură cu creşterea consumului de energie pentru sectorul de transport.
19
sS C SFERA CON S R L • SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 237 307
Emisii de gaze cu efect de sera estimate (mii t/an)
Sursa datelor. Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de 002 perioada 2016-2023
Energia electricăDeşi judeţul Sibiu este unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al
resurselor de gaze naturale, acesta nu este şi unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al capacităţilor de producere a energiei elecrice astfel exceptând Hidroelectrica, principalii producători de energie de la nivel judeţean au următoarele puteri instalate:
1800.0
1600.0
1400.0
1200.0
1000.0
800.0
600.0
400.0
200.0
0.0
Tip resursă Putere cu PIF conform Dispecerelui Energetic Naţional (MW)
Sursa datelor: Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023
Energie termicăPotrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii septembrie 2016, singurul furnizor de energie
termică în sistem centralizat din judeţul Sibiu, se afla la Sibiu şi deservea un număr de 757 de apartamente conectate la sistemul de încălzire, faţă de 5994 la sfârşitul lunii ianuarie 2005. Combustibilul utilizat în instalaţiile acestui producător este de tip gaze naturale.
Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul rural, sobe.
20
c. Consumul de energie în clădirile aflate în administrarea Consiliului JudeţeanSibiu
Preocuparea Consiliului Judeţean Sibiu este de a creşte calitatea vieţii şi de a crea şi implementa politici de dezvoltare durabilă. Astfel, în perioada 2013 - 2016 Consiliul Judeţean Sibiu a implementat o serie de proiecte ce se înscriu în obiectivele Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 pentru perioada 2016-2023 şi a planului de acţiune şi ale căror contribuţii la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi contabilizate, în vederea atingerii ţintei propuse. Dintre proiectele care se înscriu la Obiectivul Specific - îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri sunt de menţionat următoarele:
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CIA Agnita> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la Centrul de
Integrare prin Terapie Ocupaţională Dumbrăveni> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CITO Mediaş> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CP Agârbiciu> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CRRPH
Dumbrăveni> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CRRPH
Mediaş> Reabilitarea termică a 3 clădiri din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sibiu> Reabilitarea termică a 3 clădiri din cadrul Spitalului Pneumoftiziologie Sibiu> Reabilitarea termică Spitalul Gh. Preda Sibiu
în plus, Consiliul Judeţean Sibiu a aprobat participarea şi cofinanţarea sa în proiectul “Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Sibiu”, pentru Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gheorghe rreua’ , oiuiu. Prin acest proiect s-au montat panoun solare ce deservesc anumite clădiri din cadrul Spitalului.
De asemenea, în vederea reducerii amprentei de carbon pentru sectorul de transport Consiliul Judeţean Sibiu a realizat cu fonduri proprii piste de biciclete pe traseul Calea Dumbrăveni - Tropinii Noi şi prin Pădurea Dumbrava - Calea Poplicii în lungime de 4,45 km.
Din experienţa anterioară derulării proiectelor menţionate constatăm capacitatea beneficiarului de a gestiona corect şi răspunzător investiţiile care au fost realizate prin diverse fonduri, această capacitate se observă atât la nivel organizaţional cât şi din perspectivă financiară. Experienţa pozitivă dobândită de beneficiar în urma implementării proiectelor menţionate, precum şi impactul favorabil resimţit în urma derulării acestora, determină ca iniţiativele Consiliului Judeşean Sibiu să fie orientate spre direcţii de dezvoltare de ansamblu a judeţului.
Aflate sub directa coordonare a Consiliului Judeţean Sibiu, instituţiile de tipul centrelor de plasament, centrelor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi, centrelor
21
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
pentru asistenţă socială, centrelor de plasament, căminelor pentru vârstnici, spitalelelor (de urgenţă, de psihiatrie, de pneumoftiziologie) etc vor beneficia în perioada 2017-2020 de măsuri de creştere a eficienţei energetice şi reabilitare, etapizat in funcţie de fondurile proprii disponibile şi de fondurile extrabugetare identificate. Consiliul Judeţean urmează să identifice soluţii de intervenţie şi pentru acele instituţii care au fost construite la începutul secolului XX, pentru a îndeplini atât cerinţele actuale de eficienţă energetică, cât şi legislaţia specifică pentru imobilele vechi, cu statut special. Reducerea consumului de energie a clădirilor are un aport important la consumul global de energie şi impact asupra mediului. în acest sens se promovează un mod de construire eficient energetic pe parcursul întregului ciclu de viaţă al construcţiilor. Astfel, prin măsurile care vor fi adoptate, C.J. va putea oferi un exemplu de bune practici, aşa cum este solicitat inclusiv de către Comisia Europeana în Directiva 2012/27/UE, articolul 5. Este de menţionat faptul că nu toate clădirile CJ Sibiu au fost incluse în analiza noastră, deşi este posibil ca şi unele dintre cele neincluse să aibă nevoie de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Multe dintre clădirile neincluse sunt construcţii realizate în ultimele două decenii şi s-a considerat că au respectat standardele specifice cu privire la consumul de energie.
Principalele consumuri de energie din clădirile administrate de C.J. Sibiu sunt consumuri de energie electrică pentru iluminat şi pentru asigurarea funcţionării diverselor aparate-echipamente specifice modului de utilizare birou şi/sau spital / centru educaţional / centru de îngrijire şi consumuri de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea hranei (acolo unde este cazul) şi apei calde. Consumurile de energie termică se bazează în principal pe gazele naturale, dar şi pe lemn, păcură sau combustibil lichid de tip M.
în urma analizelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Sibiu se evidenţiază consumul foarte ridicat de gaze naturale, comparativ cu energia electrică, păcura şi alţi purtători de energie. Din punctul de vedere al schimbărilor climatice, gazele naturale reprezintă cea mai prietenoasă formă a combustibililor fosili însă, utilizării acestui purtător de energie este necesar să i se asocieze măsuri de optimizare a consumului de energie (instalaţii de ardere cu eficienţă ridicată, reducerea pierderilor de energie prin anvelopa clădirii). De asemenea, pe cât posibil, este utilă utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea unei componente a consumului.
Referitor la emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie menţionate indică o tendinţă de creştere şi apoi de stabilizare după anul 2013.
22
9000
S000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
O2004
Emisiile de C02 provenite din consumul de energie in clădirile Consiliului Judeţean Sibiu (tC02/an)
2006 2008 2010 2012 2014
Sursa de date: Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023
2016
d. Surse de energie regenerabilă la nivelul judeţului Sibiu Energia solarăDin analiza realizată în cadrul ’’Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor
de C02 perioada 2016-2023”, reiese faptul că judeţul Sibiu nu se află în zona optimă pentru utilizarea energiei solare, însă, pe suprafeţe semnificative, în special în jumătatea de nord a judeţului, beneficiază de aportul acestei surse de energie. Acest fapt a fost evidenţiat şi în studiul „Analiza emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii Centru în contextul schimbărilor climatice”, elaborat in cadrul ADR Centru.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru înlocuirea energiei termice, în special pentru producerea apei calde menajere, dar şi ca aport suplimentar în instalaţiile de încălzire, rezultatele în utilizarea ca energie termică depinzând în mare măsură de tehnologia de captare folosită.
Energia eolianăîn judeţul Sibiu, potrivit hărţii potenţialului eolian in Romania si studiului „Analiza
emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii Centru în contextul schimbărilor climatice”, elaborat în cadrul ADR Centru, zonele cu potenţialul eolian cel mai ridicat se găsesc in partea de sud, suprapunându-se în mod semnificativ cu suprafeţele ariilor protejate din judeţ. Utilizarea unor turbine eoliene de puteri mici, în sisteme combinate, poate fi eficientă, în special pentru locuinţele izolate şi care nu au acces la reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice.
Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de vânt, cat mai aproape de locaţia proiectului şi ţinând seama de configuraţia şi de limitările impuse prin instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există).
Energia hidroelectricăCursurile de apă din judeţul Sibiu sunt repartizate în mod echilibrat pe întreaga
suprafaţă a acestuia.
23
S C SFERA CON $ R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 28 • 307
Principalul râu este Oltul (cu un parcurs de aprox. 52 km in judeţ), acesta colectând apele aduse de râurile din munţii Făgăraş (Arpaş, Cârţişoara, Porumbac, Avrig). Râurile de pe versantul nord-estic al munţilor Cindrel (Sebeş, Cisnădie, Sadu) sunt colectate de Cibin, care izvorăşte de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeşte ca afluent râul Hârtibaciu, care drenează o parte din podişul care-i poartă numele.
Râurile din partea nordică a judeţului (Laslea, Valchid, Biertan, Moşna, Visa) sunt colectate de către Târnava Mare.
Harta potenţialului micro hidroenergetic în România arată faptul că judeţul Sibiu deţine, încă, un potenţial care poate fi utilizat, însă, chiar şi în condiţiile în este posibila instalare a unor microhidrocentrale pe apele curgătoare din judeţ, ar fi de preferat prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătăţirea eficienţei consumului de energie şi modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.
BiomasaPotrivit hărţilor privind potenţialul energetic al biomasei in Romania (Figura V-7),
judeţul Sibiu se caracterizează printr-o disponibilitate predominantă a biomasei vegetale (aprox 50% din totalul biomasei disponibile), în concordanţă cu ponderea destinaţiei terenurilor.
Cea mai utilizată sursă regenerabilă de energie până în prezent, biomasa rămâne una din alternativele viabile pe termen mediu şi lung. Judeţul Sibiu dispune de suprafeţe întinse de pădure precum şi de spaţii verzi care generează anual cantităţi importante de materie primă rezultată din toaletarea arborilor, întreţinerea şi curăţarea pădurilor care se poate procesa şi transforma în pelete sau brichete, ulterior utilizate ca şi combustibil în instalaţiile de încălzire.
Energia geotermalăPotrivit hărţii privind distribuţia resurselor geotermale în Romania, la nivelul
judeţului Sibiu nu exista arii cu ape geotermale utilizate pentru încălzire sau producere de energie electrică şi nici zone cu o perspectivă reală de utilizare a acestei resurse.
Concluzie: în ultimii 20 de ani, toate statele dezvoltate ale lumii, inclusiv România, se confruntă cu provocarea creşterii consumului de energie, datorat de creşterea nevoilor populaţiei ceea ce se traduce prin creşterea gradului de exploatare a resurselor. Una din direcţiile de acţiune se impune a fi aplicarea şi implementarea unor măsuri care să ducă direct la îmbunătăţirea, eficientizarea energetică a clădirilor. Creşterea eficienţei energetice are o contribuţie majoră la realizarea siguranţei alimentării, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea surselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Necesitatea eficientizării energetice a clădirilor publice constă, pe lângă beneficiile prezentate mai sus, şi în faptul că aceste clădiri sunt foarte vizibile în comunitatea pe care o deservesc, având un mare impact asupra mentalităţii şi comportamentului oamenilor, motiv pentru care este foarte importantă oferirea unui bun exemplu pentru populaţie. Este important ca populaţia să conştientizeze importanţa şi necesitatea scăderii consumului de energie, precum şi modalităţile prin care o clădire poate fi
24
S C SFERA CON $ R L • SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 307
eficientizată energetic. Prin urmare, acest proiect, prin măsurile pe care le implementează vine şi în sprijinul acestui fapt, de conştientizare a populaţiei asupra importanţei eficientizării energetice pentru realizarea unei economii la facturile de energie, pentru a avea un mediu mai curat şi o securitate mai mare în domeniul energiei.
Ţinând cont de aspectele prezentate anterior soluţiile tehnice propuse în cadrul proiectului în vederea creşterii eficienţei energetice Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de pneumoftiziologie Sibiu au fost structurate în funcţie de sursa de energie optimă care poate fi utilizată în vederea producerii de energie termică şi electrică, precum şi de alte măsuri de reducere a pierderilor actuale manifestate la nivel de infrastructură (anveloparea clădirilor).
2.2. C Necesitate
In momentul de fata clădirea dispensarului se confrunta cu unele probleme legate de infrastructura si de eficienta energetica. Astfel, la sistemul de fundare s-au identificat stări de fisurare datorate tasărilor inegale ale terenului de fundare, probleme la invelitoare şi infiltraţii de apă în streaşină, tencuieli deteriorate pe faţadele clădirii, socluri intr-o stare de degradare datorită umezelii, a infiltraţiilor de apă şi lipsei unei protecţii hidrofuge, tâmplaria exterioară din lemn este învechită, cu capacitate mică de izolare termică si etanşare, degradări ale finisajelor scărilor de acces.
în prezent, clădirea studiata întâmpină o serie de probleme din punct de vedere al consumului de energie, sistemul de încălzire este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina, in spatiile din clădire nu sunt asigurate condiţiile de temperatura si umiditate relatliva pe perioada verii, ¡Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică reparaţii curente.
Infiltraţiile de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi deasupra nivelul solului. Pe pereţi se pot observa suprafeţe întinse afectate de igrasie.
Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau condiţionare a aerului, în sistem centralizat.
Nu există dispozitive pentru alimentarea controlată cu energie electrică a iluminatului sau de control şi reglare automată a fluxului luminos.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.Toate aceste probleme duc la o ineficienţă din punct de vedere energetic a clădirii,
astfel încât este necesar aducerea acestuia la o stare bună din punct de vedere tehnic şi structural.
Starea fizică a clădirii dispensarului şi vechimea acestuia, circuitele funcţionale deficitare din structura pavilionară, instalaţiile auxiliare vechi presupun o pierdere mare de energie, ducând astfel la o creştere mare a cheltuielilor de funcţionare.
Eficientizarea energetică a clădirilor instituţiilor publice este foarte importantă şi reprezintă o preocupare actuală a autorităţilor naţionale. Pe lângă angajamentul ţării luat
25
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
în cadrul Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice de reducere a consumului de energie primară cu 19%, eficientizarea energetică a clădirilor instituţiilor publice ar duce şi la o scădere a cheltuielilor cu utilităţile, economisire ce ar putea fi utilizată pentru finanţarea altor investiţii care să îmbunătăţească actul medical. Astfel, în concluzie investiţia propusă este necesară atât pentru obţinerea unei economii pentru spital, cât şi pentru asigurarea parametrilor de confort al pacienţilor şi ocupanţilor clădirii.
2.3. Obiective preconizate a f i atinse prin realizarea investiţiei publice
Clădirile deţinute de instituţiile publice reprezintă o pondere semnificativă din stocul imobiliar şi au o vizibilitate ridicată în viaţa publică.
în cazul instituţiilor publice, ponderea costurilor pentru energie a devenit din ce în ce mai substanţială în bugetele locale, având, astfel, efecte adverse în ceea ce priveşte calitatea serviciilor publice.
Majorarea costurilor afectează întreaga economie a judeţului şi necesită alocarea resurselor financiare din alte domenii pentru a acoperi costurile de energie. Prin urmare, acesta reprezintă un argument forte în favoarea perfecţionării managementului energetic şi implementării măsurilor de eficienţă energetică pentru contracararea impactului negativ al preţurilor actuale la energie la nivelul autorităţilor publice locale. Schimbările climatice sunt, de asemenea, o problemă importantă, deoarece efectele negative ale acestora sunt tot mai evidente în ultima perioadă. Autorităţile publice locale au un rol esenţial în atenuarea acestor schimbări climatice. Utilizarea ineficientă a resurselor energetice reprezintă una dintre sursele principale de poluare a mediului. Sectorul de clădiri publice constituie un consumator important de energie din surse tradiţionale, aceasta fiind una din cauzele emisiei semnificative de gaze cu efect de seră. Situaţia dată este înrăutăţită de infrastructura veche din care fac parte şi clădirile, infrastructură moştenită din perioada sovietică în care, datorită accesului la resursele de energie ieftine, eficienţa energetică nu reprezenta o preocupare majoră. O mare parte din infrastructura respectivă se află în proprietatea autorităţilor publice locale care sunt împovărate cu costurile de întreţinere a acesteia şi cele aferente consumului de energie. Astfel, se identifică o din ce în ce mai mare necesitate de a redirecţiona resursele financiare spre creşterea eficienţei energetice. Este important ca eficienţa energetică să fie abordată într- o manieră cât mai durabilă şi pro-activă prin intermediul potenţialelor resurse financiare, cât şi a celor existente. în acest sens, elaborarea documentelor de planificare pe termen mediu va oferi posibilitatea de a identifica măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile publice care, la moment dat, au un consum imens de energie, însă fiind aplicate acţiuni de renovare, vor duce la economisiri semnificative.
în ceea ce priveşte categoria spitalelor, acestea de-a lungul ultimului deceniu s-au confruntat cu tot mai multe probleme financiare, fapt care a condus la o scădere a rentabilităţii acestora. în plus, se constată o îmbătrânire a populaţiei, astfel că spitalele vor avea un număr mai mare de potenţiali pacienţi cărora trebuie să le furnizeze servicii medicale de calitate. Cu toate acestea este puţin probabil ca guvernele să-şi asume în
26
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 28 307
totalitate aceste costuri suplimentare. Problema este impactul acestor presiuni financiare în creştere şi cum vor putea gestiona administratorii spitalelor această nevoie suplimentară de finanţare. Aici intervin proiectele de eficienţă energetică, care prin natura lor pot debloca un capital prins în capcană, îmbunătăţind marja de profit. Acest capital deblocat poate fi utilizat pentru finanţarea progreselor tehnologice, pentru achiziţionarea de echipamente medicale şi implicit pentru îmbunătăţirea experienţei pacientului internat.
în sensul acesta obiectivul general al proiectului propus îl constituie îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor aflate în administrarea publică şi reducerea efectelor gazelor de seră însoţite de reducerea cheltuielilor aministrative.
Din păcate clădirile care au fost construite în România înainte de 1990 sunt ineficiente termic. Ele au fost construite neţinând seama de cerinţele de eficienţă energetică, având grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere. Aceste clădiri nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Din această categorie face parte şi Dispensarul TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie care a fost propusă pentru reabilitare energetică. Această clădire are pierderi de căldură cauzate de utilizarea neraţională a apei calde, rezistenţa scăzută a anvelopei clădirii, infiltraţii de aer încălzit, dezechilibrul regimului de funcţionare a sistemului de încălzire etc.
îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.
Datorită îmbătrânirii populaţiei precum şi a tehnologiei medicale în continuă creştere, cererile de energie şi costurile de la nivelul spitalului au crescut. Astfel, spitalul trebuie să fie pregătit cu resursele necesare pentru a răspunde schimbărilor din industria de asistenţă medicală. Acest proiect demarează acţiuni din care ulterior rezultă economii generate de reducerea de costuri, fapt care îl încadrează în categoria proiectelor cu beneficii durabile pe perioadă lungă, cu avantajul suplimentar de a reduce riscul de a suporta penalităţi şi taxe pentru o amprentă excesivă de carbon. Mai mult decât atât spitalele care îmbrăţişează eficienţa energetică în construcţii sau în renovări vor obţine pe termen lung performanţe financiare, precum şi o mai bună cnformitate cu iniţiativele privind siguranţa pacienţilor şi a obiectivelor de productivitate a personalului. Având o abordare proactivă şi integrată a managementului energetic, potenţialul de economisire este de până la 30 % conform statisticilor din acest domeniu.
îndeplinirea obiectivului general al proiectului are o contribuţie majoră la realizarea siguranţei alimentării, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea surselor energetice primare şi nu în ultimul rând la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aşa cum am precizat în paragrafele anterioare.
Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitate a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă
27
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire. Prioritizarea investiţiilor ar trebui să se facă şi în funcţie de beneficiile pe care le aduce investiţia respectivă pe termen lung, şi cum afectează acestea populaţia deservită de către clădirile spitalului.
Se poate spune că, în cazul societăţilor mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate şi resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate fi rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi în sănătate pe termen lung. O societate săracă este mai bolnavă decât una bogată şi ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populaţiei ei, iar împărţirea puţinelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenţii consideră urgent. în acelaşi timp, o societate bolnavă este mai puţin productivă, ceea ce este o piedică în dezvoltarea economică şi impune costuri ridicate pentru tratare, costuri suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate bolnavă poate costa bugetul mai mult, prin consecinţele pe termen lung, decât rezolvarea unor probleme de sănătate în punctele-ţintă, în prezent. Rezolvarea problemelor în puncte ţintă se poate realiza prin investirea economiilor generate prin implementarea priectului de faţă în echipamentele şi secţiile medicale deficitare din punct de vedere al resurselor.
Aşa cum observăm obiectivul general a proiectului propus de Consiliul Judeţean Sibiu contribuie la realizarea obiectivului naţional indicativ pentru anul 2020 înmaterie de eficienţă energetică realizarea, respectiv realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020 ceea ce reprezintă o reducere a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru scenariul realist de 19%.
Obiectivul specific al proiectului propus constă în reabilitarea termică a clădirii Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, acţiune cu consecinţe pozitive asupra calităţii activităţii medicale a judeţului Sibiu şi a Regiunii Centru.
în prezent, o clădire este considerată ca un organism într-o evoluţie continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat şi modernizat pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizator într-o anumită etapă. Cele mai importante sunt intervenţiile legate de economia de energie în situaţia asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare.
în paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător.
în condiţiile actuale, eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitate a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine.
Una dintre principalele probleme este faptul că o cantitate destul de însemnată de energie este pierdută în cele mai multe clădiri. în Europa, în jur de 70% din consumul casnic de energie are ca scop asigurarea confortului termic. Frecvent, gazul natural şi
28
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 307
electricitatea sunt folosite pentru sistemele de încălzire, iar electricitatea pentru aproape toate sistemele de răcire. Cererea de căldură pentru încălzitul locuinţelor în sezonul rece reprezintă o cotă importantă în consumul de energie. Dacă cererea de căldură este redusă printr-o bună izolaţie, recuperând căldura, prin dublarea ferestrelor şi câştigurile suplimentare datorate energiei solare pasive şi alte măsuri, sistemele de încălzire pot fi simplificate pas cu pas, şi astfel redusă energia necesară pentru încălzire, şi implicit reduse facturile de energie şi emisiile de C02.
Societatea actuală este un mare consumator de energie sub diferite forme, în industrie, transporturi, agricultură, în domeniul casnic etc. Consumul de energie pe cap de locuitor este considerat un indicator al nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai nu poate avea loc fără o creştere corespunzătoare a consumului de energie.
Prin intermediul acestui proiect se propune o îmbunătăţire energetică a unei clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu şi gestionarea mai eficientă a energiei. Aceste aspecte aduc cu sine nu numai un management mai atent al consumului de energie al spitalului dar şi se furnizează totodată reduceri substanţiale ale costurilor spitalului fără a compromite calitatea actului medical realizat.
Spitalele sunt printre clădirile considerate cele mari consumatoare de energie astfel încât acestea reprezintă una dintre principalele tipuri de clădiri cu un potenţial de a aplica măsuri de economisire a energiei.
îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirea Dispensarului TBC este esenţială nu doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la sustenabilitatea utilizată resurselor naturale şi siguranţa în alimentarea cu energie, ci şi pentru a se îndeplini obiectivele strategiei uniunii Europene privind schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Spitalul este un tip de clădire cu un potenţial mare de a aplica măsuri de eficientizare energetică. Motivele care stau la baza acestei afirmaţii sunt:
-Spitalele funcţionează 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână - funcţionarea non- stop a spitalelor este un factor important în consumul mare de energie, atât pentru iluminat, cât şi pentru încălzire, ventilaţie şi consumul de electricitate pentru echipamente medicale.
-Suprafaţa mare a clădirilor - saloanele mari, coridoarele lungi şi nevoia de ventilaţie sunt factori care conduc la o creştere a consumului de energie în spitale.
-Necesitatea de apă caldă - utilizarea apei calde, care determină un consum mare de energie, este frecventă în spitale. De asemenea, din cauza dimensiunii mari a clădirilor, o cantitate mare de căldură se pierde şi în conducte.
-Nevoie de confort termic - asigurarea confortului termic pentru pacienţi este foarte important pentru îmbunătăţirea sănătăţii lor.
-Nevoia de sterilizare - marile nevoi de sterilizare în spitale cer reţele de abur cu conducte foarte lungi, prin care se pierde adesea căldură.
-Echipamente şi aparaturi consumatoare de energie - numeroasele echipamente medicale contribuie substanţial la consumul de energie al spitalelor.
29
V
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S 307
Totodată menţionăm că acest corp al Spitalului nu a beneficiat de finanţare publică în ultimii 5 ani si nici nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare pentru aceleaşi lucrări propuse prin proiect, fiind realizate doar lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.
3. Descrierea construcţiei existente
3.1. Particularităţi ale amplasamentului
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan);
Municipiul Sibiu ca reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume este amplasat în partea centrală a judeţului într-o zonă joasă situată la poalele Munţilor Cindrel. Oraşul este străbătut de rîul Cibin, partea vestică a municipiului fiind amplasată pe cea mai joasă terasă de pe malul drept al rîului unde cota absolută are valoarea medie de 411 m.
Incinta Spitalului de Pneumoftiziologie este situată în partea nord-vestică a municipiului, clădirea dispensarului este situata în intravilanul oraşului Sibiu, judeţul Sibiu, strada Morilor nr.57, înscris în C.F. Sibiu nr. 109722, numărul topografic al parcelei 109722 şi are regimul de înălţime S+P+E, cu suprafaţa construită la sol de 270mp, raportat la o suprafaţă de teren totală de 1039mp.
Imobilul face parte din domeniul public al judeţului Sibiu, cu drept de administrare în favoarea Spitalului de Pneumoftiziologie, iar funcţiunea este de dispensar.
Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o zonă protejată.
Construcţia are proiecţie plană cu formă geometrică regulată, cu regimul de înălţime: subsol, parter şi etaj. Dimensiunile in plan sunt aproximativ 25 x 14 m.
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri exisienie şi/sau căi de acces posibile;
Vecinătăţi:în prezent construcţia analizată nu este alipită la calcan cu alte construcţii, este
liberă pe amplasament.
Acces si circulaţii:Clădirea dispune de mai multe accesuri, dispuse pe trei laturi, după cum urmeaza:-1 acces principal pe latura de Sud a clădirii -1 acces principal pe latura de Vest a clădirii -1 acces secundar pe latura de Est a clădirii -1 acces subsol pe latura de Sud a clădirii -1 acces subsol pe latura de Nord a clădirii
Nu sunt prevăzute rampe pentru persoanele cu dizabilităţi.
30
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU 4 TEL 0722 2S7 307
Circulaţia pe verticală este asigurată de casa scării, aflată în imediata apropiere a acesului principal de pe latura Vestică şi face legătură dintre subsol, parter, etaj şi pod.
Accesul pe parcelă se face de la nivelul străzii Morilor, pe latura de Vest a parcelei şi de la nivelul intersecţiei străzilor Morilor şi şos.Alba lulia, pe latura de Sud-Vest a parcelei (vezi planşele de arhitectură - plan de situaţie).
c) datele seismice şi climatice;
Municipiul Sibiu şi implicit incinta investigată a spitalului sînt situate în zonă cu adîncimi maxime de îngheţ de 80-90 cm conform STAS 6054-85, iar potenţialul seismic al regiunii corespunde macrozonei care se caracterizează printr-o valoare de vîrf a acceleraţiei terenului ag = 0,20 pentru un interval mediu de recurenţă IMR = 225 de ani şi 20 % posibilitate de depăşire în 50 de ani, iar perioada de control a spectrului de răspuns este Tc =0, 7 secunde potrivit normativului P 100-1-2013.
Condiţiile climatice: Clima de tip continental moderat a zonei impune, conform STAS 6054/77, coborârea tălpii fundaţiei sub adâncimea maximă de îngheţ. Pentru amplasamentul studiat aceasta este de -0,90 de la cota terenului natural neacoperit. Caracteristicile importante ale climei sunt vânturile dominante dintre vest, cu precipitaţii mai pronunţate în anotimpurile de tranziţie-primăvară şi toamnă, cu secetă în lunile august şi februarie.
Temperatura medie anuală variază între 7-9 grade Celsius, luna cea mai caldă fiind iulie-august cu +30 grade Celsius, iar temperatura minimă în ianuarie -februarie cu -28 grade Celsius.
d) studii de teren: studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în vigoare;
Investigaţia întreprinsă în cadrul studiului geotehnic a urmărit verificarea condiţiilor de fundare ale clădirilor efectuîndu-se cercetări privind structura litologică pe amplasament precum şi asupra terenului aflat la contactul cu talpa fundaţiei pentru a permite evaluarea portanţei acestuia şi compararea sa cu presiunea transmisă de construcţii.Forajul 1 (lîngă clădirea dispensasrului)0,0-0,5 m umplutură de argilă cu fragmente de cărămidă şi piatră;0,5-1,9 m argilă fin-nisipoasă cafenie cu stare fizică între consistentă şi vîrtoasă;1,9-5,0 m pietriş şi nisip îndesat reprezentînd terasa aluvionară a rîului Cibin.Apa subterană s-a întîlnit la adîncimea de 2,6 m.
Din forajul executat s-au prelevat probe geotehnice la densitatea prevăzută de normative care au servit la efectuarea în laborator a analizelor şi determinărilor în vederea obţinerii parametrilor fizico-mecanici necesari caracterizării terenului de fundare. Valorile individuale obţinute sunt înscrise în fişele centralizatoare ale forajelor anexate părţii grafice a studiului care mai conţin coloanele litologice şi intervalele de probare.
Pentru verificarea condiţiilor de fundare s-a efectuat un sondaj deschis Si realizat prin săpătură manuală iar în urma observaţiilor nemijlocite şi a măsurătorilor întreprinse au rezultat următoarele:
31
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TARGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S 307
Clădirea dispensaruluiSondajul 1 (în subsolul dispensarului)- fundaţia este realizată din beton simplu de calitate corespunzătoare şi are lăţimea tălpii B = 90 cm care a rezultat prin comparare cu grosimea peretelui de 60 cm faţă de care prezintă la interior o primă evazare de 5 cm după care la adîncimea de 20 cm sub pardoseală urmează o altă evazare de 25 cm;~ adîncimea de încastrare faţă de cota terenului din incintă este De = 1,9 m iar faţă de pardoseala betonată a subsolului fundaţia coboară la Dj = 0,6 m;- la contactul cu talpa fundaţiei terenul este alcătuit din pietriş şi nisip îndesat din formaţiunea de terasă.Nu există hidroizolaţie la rostul fundaţie-zidărie portantă de cărămidă.
în condiţiile de fundare ale acestei clădiri: De = 1,9 m, Dj = 0,5 m şi B =
= 0,9 m portanţa terenului exprimată ca presiune convenţională de calcul are valoarea:
P conv= Pconv + Cb + Cd = 270 — 1 — 38 = 231 kPa
Sporul de sarcină estimat de maxim 5 % provenit din lucrările de reabilitare termică sînt nesemnificative în condiţiile în care - datorită perioadei lungi de exploatare a clădirii - terenul s-a consolidat sub încărcările actuale astfel că nu se va produce o nouă treaptă de încărcare mai ales că stratul în care este încastrată fundaţia îl reprezintă formaţiunea aluvionară de terasă cu o capacitate portantă mult peste portanţa calculată.
Clădirea Dispensarului din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu care va fi supusa lucrărilor de reabilitare termică este fundata în condiţii corespunzătoare demonstrate de o corectă conlucrare a terenului cu infrastructura construcţiilor.
Intervenţia asupra clădirii va genera încărcări suplimentare nesemnificative fiind posibilă chiar o reducere a sarcinilor prin înlocuirea actualei învelitori din ţiglă clasică cu alt gen de materiale moderne mult mai uşoare.
Existînd un raport corect între presiunea efectivă şi portanţa terenului nu se impune o consolidare a fundaţiilor prin cămăşuire sau subzidire la care se recurge doar în situaţii de cedare a terenului sub talpa fundaţiei.
Fundaţiile sînt din beton de calitate corespunzătoare.Tipurile litologice ale terenului de fundare din cadrul zonei de influenţă prezintă
caracteristici de portanţă şi compresibilitate exprimate prin starea de consistenţă, compactitate şi grad de îndesare care le încadrează în categoria terenurilor bune conform normativului NP 074-2014.
Regimul hidrogeologic pe amplasamentul investigat relevă un freatic cu nivel liber care face ca apa subterană să nu vină în contact cu infrastructura clădirii.Se impun măsuri corespunzătoare de captare şi evacuare a apelor provenite din precipitaţii în vederea prevenirii infiltrării acestora la contactul cu fundaţiile precum şi verificarea etanşeităţii reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru ca acestea să nu devină surse accidentale de umezire excesivă a terenului de fundare.
S C SFERA C ON' S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2V 307
Alimentarea cu agent termic se realizează prin intermediul unei centrale termice staţionară echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi randament termic de 0,905.
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice. Alimentarea cu apă a întregii locaţii se face se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn 25..
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Instalaţia electrică este uzată, tablourile electrice fiind vechi întrucât au fost executate de când a fost construită clădirea.
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiţia;
Referitor la situaţia existent, factorii climatici pot cauza starea fizică a Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Schimbările climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii,ci şi schimbări ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea şi tipul de precipitaţii, cât şi tipul şi frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme. Schimbările climatice pot conduce la probleme pentru mediul construit existent, respectiv pentru clădirea luată în studiu.
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.
Pentru prezenta documentaţie, respectiv pentru masurile propuse prin aceasta afost obţinui avizui îavorabii nr. 67/oz.or/ r \ r \ n r » a a ^ "7ZU.UO.ZU I / (uuiiijjietat cu1839/06.06.2017) din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultura Sibiu.
3.2. Regimul juridic
a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituţi, drept de preempţiune;
Terenul pe care se află clădirile luate în studiu se află în intravilanul localităţii Sibiu, judeţul Sibiu. Conform extras CF nr. 109722 Sibiu, terenul care cuprinde Spitalul de Pneumoftiziologie precum şi construcţia studiata (dispensar) din cadrul spitalului, este în proprietatea exclusivă a Domeniului Public al Judeţului Sibiu, drept de proprietate dobândit prin lege prin HG 978/2002 emisă de Guvernul României.
33
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NIR 4 TEL 0722 2V 307
Dreptul de administrare a terenului şi a clădirii dispensarului este al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, conform informaţiilor din extrasul CF nr. 109722, ataşat documentaţiei.
b) destinaţia construcţiei existente;
în prezent categoria de folosinţă a parcelei este curti-constructii iar destinaţia construcţiei cu numărul cadastral 109722-C2 este construcţii administrative si social culturale.
c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în zone construite protejate, după caz\
Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o zonă protejată - ZCP Centrul istoric_13.
6) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, dupăcaz.
Nu este cazul
3.3. Caracteristic i tehnice ş i param etri spec ific i
a) categoria şi clasa de importanţăDin punct de vedere al categoriei de importanţă a clădirii, aceasta se află în
categoria de importanţă “C”.Conform P 100/2013 clădirea se încadrează în clasa de importanţă „II”.
\u) oiyuLV I I I L . I O I C I / ; /L/l I LV I / i t ? i u & i ^ n i O Î v/ i i w w , s J U f J d U C i£ .
Clădirea care face obiectul prezentului proiect nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice.
c) an de construire pentru corpul de constructive: 1951
d) suprafaţa construităSuprafaţă construită existenta (Sce) = 270 mp
f) valoarea de inventara construcţieiValoarea de inventar a clădirii Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de
Pneumoftiziologie este 648.473,09 lei.
g) alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente.Nu este cazul
34
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi ale auditului energetic
Analiza stării construcţiei din punct de vedere al expertizei tehnice
Potrivit normativului CR0-2012, clădirea dispensarului se încadrează în categoria de importanţă/expunere II - construcţii care pot provoca, în caz de avariere, un pericol major pentru viaţa oamenilor, iar conform P 100-1/2013 clădirea se încadrează în aceeaşi clasă II -clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă. Descrierea construcţiei:
- anul construirii: 1951;- regimul de înălţime: S+P+1E.- infrastructura:- fundaţii continue rigide cu lăţimea de 65-70 cm şi cota de fundare de -1.70 m
în raport cu CTS, conform releveului fundaţiilor;- placa demisolului reazămă direct pe fundaţii;- pereţii demisolului sunt din zidărie simplă, cu cărămidă plină, având lăţimea de
60 cm;- înălţimea utilă a demisolului este de 2.55m;- cota ±0.00 este cota superioară a finisajelor plăcii peste demisol şi se află la
1.45m deasupra CTS ;- placa peste demisol este din beton armat;- destinaţia demisolului: arhivă medicală, centrală termică;- suprastructura (structură din zidărie simplă):- pereţii structurali interiori au grosimea de 50-60 cm şi reazemă pe fundaţii
continue, preluând încărcări gravitaţionale de la planşee;- pentru zidărie s-au folosit blocuri ceramice pline cu dimenisunile 12x24x7 cm.- planşeul de peste parter şi cel de peste etaj este format din grinzi de lemn,
scânduri, alicărie şi cărămizi;- planseele au grosimea de 30 cm;- scările sunt monolite cu podeşte intermediare;- acoperişul constă într-o şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă;- destinaţia parterului: laborator radiologie, ambulatoriu copii, statistică medicală;- destinaţia etajului: cabinete medicale, birou internări.Clădirea are o conformare adecvată în plan orizontal - formă arpoximativ dublu
simetrică şi regularitate pe verticală (vezi releveul), s-a comportat corespunzător la cutremurele datorită hazardului seismic redus al zonei.
în urma inspecţiei pe teren a obiectivului expertizat, s-au constatat următoarele:- sistemul de fundare: adâncimea de fundare respectă adâncimea de îngheţ, s-au
identificat stări de fisurare datorită tasărilor inegale ale terenului de fundare;- în celelalte elemente structurale: nu s-au observat fisuri sau crăpături din
cauza depăşirii capacităţii portante;- probleme la invelitoare şi infiltraţii de apă în streaşină;- tencuieli deteriorate pe faţadele clădirii;
35
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
- socluri: sunt într-o stare de degradare datorită umezelii, a infiltraţiilor de apă şi lipsei unei protecţii hidrofuge;
- tâmplaria exterioară din lemn este învechită, cu capacitate mică de izolare termică si etanşare;
- degradări ale finisajelor scărilor de acces.Sinteza constatărilor:
> Criteriul calitatea sistemului structural: conformare structurală seismicănecorespunzătoare (fără conlucrare spaţială), densitate bună pereţi structurali pe direcţiile principale, ţesere corespunzătoare a zidăriei, punctaj 9;
> Criteriul calitatea zidărie: ţesere omogenă, rosturi regulate, grad de umplere cu mortar corespunzător, mortar friabil la subsol, afectată de umiditate la subsol, punctaj 8;
> Criteriul tipul planşeelor: planşee de lemn fără efect de şaibă şi prindere directă de pereţi, punctaj 3;
> Criteriul configuraţia în plan: configuraţie regulată, compactă, punctaj 9;> Criteriul configuraţia în elevaţie: uniformitate peverticală, punctaj 9> Criteriul distanţe între pereţi: (lumina maximă)/grosime perete < 24, sistem
celular, punctaj 7;> Criteriul elemente care dau împingeri laterale: nu există astfel de elemente,
punctaj 10\> Criteriul tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor, fundaţii continue de zidărie,
teren slab de fundare punctaj 4;> Criteriul interacţiuni posibile cu clădirile adiacente: nu este cazul, punctaj 10;> Elemente ne structura le: calcane, pardoseală grea în pod, punctaj 8.• coeficientul de alcătuire =>R1 =77• coeficientul nivelului de avariere (conform P 100-3/2008 Tab. D.3)
=>R2=60+20=80Pentru cei 3 indicatori, conform P 100-3/2008 cap. 8.2, pentru situaţia
existentă rezultă încadrările:
■ pentru indicatorul Ri=77 => clasa de risc seismic Rs III;■ pentru indicatorul R2=80 => clasa de risc seismic Rs III;■ pentru indicatorul R3 =88 => clasa de risc seismic Rs III.
Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
Analiza stării construcţiei din punct de vedere al auditului energetic
Clădirea expertizată este un imobil aflat la adresa Str. Morilor nr. 57, Sibiu, jud. Sibiu. Din punct de vedere al tipologiei clădirilor civile, clădirea se caracterizează prin:
• Zona teritorială - urbana• Conformarea şi amplasarea pe lot - clădire individuala• Regim înălţime - Parter+EtajElementele caracteristice privind amplasarea clădirii in zona si mediu construit sunt
următoarele :• Zona climatica III -reprezentata prin temperatura exterioara de calcul Te=-180C• Clădire cu amplasament - mediu adapostita
36
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 30
• Zona eoliana IV, caracterizata de viteza de calcul a vântului - 0,20m/s
Clădirea are forma poligonala.- Anul construirii 1951- Regimul de inaltime Subsol +Parter+Etaj- Aria construita (mp) 270- Aria construita desfasurata (mp) 800- Aria utila încălzită (mp) 556.28- Indice compacitate (m-1) 0.4
Construcţia este din cărămidă cu planseele din beton la parter si din grinzi de lemn si cărămidă la etaj. Şarpanta este din lemn acoperta cu ţigla.Ferestrele sunt din lemn si necesita înlocuirea cu tamplarie noua. Descrierea infrastructurii se regăseşte in cadrul exertizei tehnice.
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi randament termic de 0,905. Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare într-un boiler de 210 kW cu serpentină de 35 kW. încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare, etc). Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice. Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură. în timp a fost parţial reabilitată prin efectuarea unor reparaţii curente. Alimentarea cu apă a clădirii se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn 25. Prepararea de apă caldă de consum se face cu apă caldă cu boilerul de acumulare din centrala termică. Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică reparaţii curente. Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei şi este realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de vizitare în demisol.
Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de canalizare generală a incintei spitalului. Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele pluviale spre instalaţia de canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de proprietate amplasat la ieşirea din clădire înspre strada Morilor. Pe alocuri există infiltraţii de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi deasupra nivelul solului.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.Clădirea este iluminata prin intermediul a mai multor corpuri de iluminat de tip
fluorescent. Puterea electrica estimata este de 3300 W.Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor
este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe
37
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
perioada verii în spaţiile din clădire. Exista 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care realizează în 2 încăperi parametrii de confort pe perioada caldă a anului.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.5.1. Arhitectura
Clădirea este situata în intravilanul oraşului Sibiu, judeţul Sibiu, strada Morilor nr.57, înscris în C.F. Sibiu nr.109722, numărul topografic al parcelei 109722 şi are regimul de înălţime S+P+E, cu suprafaţa construită la sol de 270 mp, raportat la o suprafaţă de teren totală de 1039 mp.
Imobilul face parte din domeniul public al judeţului Sibiu, cu drept de administrare în favoarea Spitalului de Pneumoftiziologie, iar funcţiunea este de dispensar.
Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o zonă protejată.
Construcţia are proiecţie plană cu formă geometrică regulată, cu regimul de înălţime: subsol, parter şi etaj. Dimensiunile in plan sunt aproximativ 25 x 14 m.
Vecinătăţi:în prezent construcţia analizată nu este alipită la calcan cu alte construcţii, este
liberă pe amplasament.
Structura constructivă:
Indicatori tehnici ai construcţiei:
regim înălţime: S + P + E
Elemente dimensionale, suprafeţe ocupate (arii), volumcota ± 0,00m = +1,25m faţă de CTA;înălţime maximă existenta: +12.20m fata de cota ± 0 ,00mPOT existent: neschimbatCUT existent: neschimbat
Funcţiuni existente:-la subsol: hol cu casa scării, 2 scări acces subsol, 1 centrala termica, 2 magazii, 13 spatii arhiva.-la parter: 2 holuri cu casa scării, 3 holuri, birou statistica, birou internări, grup sanitar, cabinet M.R.F. 2 cabinet aparatura M.R.F., vestiar femei, vestiar barbate, 2 wc, cabinet izolator, cabinet tratament, cabinet medical.-la etaj: hol cu casa scării, săli de aşteptare, săli de tratamente, cabinet consultaţii, sala de şedinţe, vestiar.
Elementele structurale ale construcţiei sunt parţial finisate. S-au remarcat fisuri la nivelul finisajelor exterioare şi la nivelul pereţiilor.
La interior, finisajul finit este de tip vopsea lavabilă aplicată pe strat de glet. Acesta nu a fost întreţinut de ani de zile, iar în unele locuri prezintă degradări. La exterior clădirea nu a mai fost renovată de mulţi ani, finisajele se află în stare avansată de degradare..
Acoperişul este de tip şarpantă dulgherească, realizat în întregime din lemn. Invelitoarea este din ţiglă ceramică.
Pardoselile sunt din gresie, mozaic sau parchet.în prezent, spaţiile nereabilitate din clădire nu oferă condiţiile necesare îndeplinirii
actului medical de calitate din cauza uzurii fizice si morale a spatiilor existente. La o analiza a situaţiei actuale s-au constatat următoarele:
închideri exterioare si compartimentări interioare:• închiderile perimetrale sunt realizate din zidărie de cărămidă• compartimentările interioare sunt realizate din pereţi din zidărie de cărămidă• finisajele exterioare sunt în stare avansată de degradare
39
• tencuială este căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei şi igrasie• ornamentele faţadei sunt puternic sau complet deteriorate
• uşile şi ferestrele sunt executate tâmplării din lemn şi geam simplu şi se află în stare avansată de degradare.• unele uşi au fost înlocuite cu uşi din tâmplărie PVC• s-au înlocuit unele ferestre iar şpaleţii au ramas nefinisaţi
40
• tâmplăriile interioare de lemn sunt degradate şi au fost vopsite necorespunzător• pereţii interiori prezintă deteriorări la nivelul finisajelor• infiltraţii de apă locale, la baza pereţiilor• infiltraţii de apă în subsolul clădirii
Finisajele exterioare existente sunt următoarele:• pereţi exteriori sunt finisaţi cu tencuieli drişcuite.• tencuială este căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei şi igrasie• finisajele exterioare sunt în stare avansată de degradare• pereţii exteriori prezintă fisuri locale la nivelul pereţiilor
41
• finisajele sunt degradate• învelitoarea: şarpantă de lemn şi învelitoare din ţiglă ceramică. Existe urme locale de degradări la nivelul elementelor de lemn ale şarpaneti, iar învelitoare necesită revizuiri/reparaţii locale.
Finisajele interioare existente sunt următoarele:Finisajele interioare sunt învechite, iar în unele zone au fost distruse din cauza infiltraţiilor de apă, loviri etc.:- pardoseli gresie- pardoseli mozaic- pardoseli parchet- pereţi vopsiţi cu vopsea lavabilă, pe strat de glet
Acces si circulaţii:Clădirea dispune de mai multe accesuri, dispuse pe trei laturi, după cum urmeaza:-1 acces principal pe latura de Sud a clădirii -1 acces principal pe latura de Vest a clădirii -1 acces secundar pe latura de Est a clădirii -1 acces subsol pe latura de Sud a clădirii -1 acces subsol pe latura de Nord a clădirii
Nu sunt prevăzute rampe pentru persoanele cu dizabilităţi.
Circulaţia pe verticală este asigurată de casa scării, aflată în imediata apropiere a acesului principal de pe latura Vestică şi face legătură dintre subsol, parter, etaj şi pod.
Accesul pe parcelă se face de la nivelul străzii Morilor, pe latura de Vest a parcelei şi de la nivelul intersecţiei străzilor Morilor şi şos.Alba lulia, pe latura de Sud-Vest a parcelei (vezi planşele de arhitectură - plan de situaţie).
Cerinţa de calitate A - Rezistenta mecanică si stabilitate
Potrivit normativului CR0-2012, clădirea se încadrează în categoria de importanţă/expunere li - construcţii care pot provoca, în caz de avariere, un pericol major pentru viaţa oamenilor, iar conform P 100-1/2013 clădirea se încadrează în aceeaşi clasă II -clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă.
Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante (conform expertizei tehnice).
42
S-a constatat că nu sunt asigurate toate cerinţele prevederilor normativului NP118, în ceea ce priveşte siguranţa la incendiu.
Sistemul de detecţie, avertizare si alertare în caz de incendiu este inexistent.Nu este prevăzut iluminat de siguranţă. Nu este prevăzută instalaţie de semnalizare
şi alarmare în caz de incendiu.în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
Cerinţa de calitate C - Igienă, sănătate si mediu
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi randament termic de 0,905.
Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare într-un boiler de 210 kW cu serpentină de 35 kW.
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare, etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.
Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe perioada verii în spaţiile din clădire.
Exist 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care realizează în 2 încăperi parametrii de confort pe perioada caldă a anului.
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice.
Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură. în timp a fost parţial reabilitată prin efectuarea unor reparaţii curente.
Alimentarea cu apă a clădirii se face se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn25.
Prepararea de apă caldă de consum se face cu apă caldă cu boilerul de acumulare din centrala termică.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică reparaţii curente.
43
Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei şi este realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de vizitare în demisol. Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de canalizare generală a incintei spitalului.
Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele pluviale spre instalaţia de canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de proprietate amplasat la ieşirea din clădire înspre strada Morilor.
Pe alocuri există infiltraţii de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi deasupra nivelul solului.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este
realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Aceste lucruri conduc atât la defecţiuni dese, cât şi nerespectarea cerinţei de calitate în ceea ce priveşte igiena.
Cerinţa de calitate D - Siguranţa în exploatare
Pentru îndeplinirea cerinţei de calitate Siguranţă în exploatare, s-a analizat clădirea existentă din punct de vedere a respectării reglementărilor tehnice în vigoare referitoare la eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilor prin lovire, cădere, punere accidental sub tensiune, ardere, opărire în timpul efectuării unor activităţi normale sau a unor lucrări de întreţinere sau curăţenie. în cadrul acestei cerinţe vor fi incluse şi măsurile arhitecturale destinate facilitării activităţii persoanelor cu handicap prin dimensionarea şi echiparea corespunzătoare a spaţiilor, atât pentru holuri, circulaţii, grupuri sanitare şi alte spaţii relevante.
în urma analizei, s-a constatat că anumite finisaje interioare sunt degradate: tencuială deteriorată, tâmplării vechi, infiltraţii de apă, fisuri la nivelul pereţiilor, degradări ale elementelor de lemn ale şarpantei.
Aspectul general al clădirii este neîngrijit, cu finisaje exterioare deteriorate, tencuială căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei si igrasie, cu ferestre din lemn cu un grad avansat de uzură, ornamente ale faţadei puternic sau complet deteriorate, fisuri locale la nivelul pereţiilor etc. Trecerea timpului a lăsat amprente ce au afectat valoarea arhitecturală a imobilului.
Cerinţa de calitate E - Protecţia împotriva zgomotului
Clădirea respectă normele în ceea ce priveşte protecţia împotriva zgomotului.
Cerinţa de calitate F - Economie de energie si izolare termică
44
S C SFERA C ON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR 4 TEL 0~2: 287 307
Rezistenţa termică a pereţilor exteriori din cărămidă este slabă neîncadrându-se în normele în vigoare. Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din cărămidă plină, neizolaţi termic, în unele locuri cu tencuiala căzută.
Finisajele exterioare sunt deteriorate. Aspectul total al clădirilor este inestetic.
Cerinţa de calitate G - Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare, etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.
Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe perioada verii în spaţiile din clădire.
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
3.5.2 Instalaţii termice
A. Central a termicăîncălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară
echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi randament termic de 0,905.
Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare într-un boiler de 210 kW cu serpentină de 35 kW.
B. Instalaţii de încălzireîncălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire
reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare, etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.
C. Instalaţii de climatizareClădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe
perioada verii în spaţiile din clădire.Exist 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care realizează în 2 încăperi parametrii de
confort pe perioada caldă a anului. 3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.
3.5.3 Instalaţia sanitară
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice.
45
S C SFERA CONS RL - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU 4 TEL 0?22 28? 307
Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură. în timp a fost parţial reabilitată prin efectuarea unor reparaţii curente.
Alimentarea cu apă a clădirii se face se face printr-un branşament din PEHD 32,Dn 25.
Prepararea de apă caldă de consum se face cu apă caldă cu boilerul de acumulare din centrala termică.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică reparaţii curente.
Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei şi este realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de vizitare în demisol. Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de canalizare generală a incintei spitalului.
Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele pluviale spre instalaţia de canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de proprietate amplasat la ieşirea din clădire înspre strada Morilor.
Pe alocuri există infiltraţii de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi deasupra nivelul solului, în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
3.5.4. Instalaţia de ventilaţie
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
3.5.5 Instalaţii electrice
Clădirea se alimentează cu energie electrica dntr-o firida electrica 0,4 kV amplasata in exteriorul clădirii , care alimentează electric cele doua tablori electrice de consum aflate la parter si etajul clădirii.
Tablourile electrice sunt vechi fiind executat când a fost construita clădirea, care nu mai prezintă o protecţie corespunzătoare, sunt echipate cu siguranţe tip LS fapt care nu prezintă o protecţie corespunzătoare la scurtcircuit sau suprasarcina iar calibrarea lor nu mai este sigura pentru protecţie la scurtcircuit si suprasarcina
Instalaţii electrice de iluminat si priza:Instalaţia de iluminat si prize nu respecta"NP-061-02, care trebuie sa asigure
nivelele de iluminat din incaperi cu diverse destinaţii si activitati conform tabelului E1 din acest normativ si a normativului 17/2011, nu mai este sigura si nu prezintă necesitatea minima de confort.
Circuitele electice sunt îngropate in tuburi de protecţie cu conductoare de aluminiu si nu respecta protecţia de incendiu care se impune cabluri cu propagare la flacara deschisa de tip CYYF.
In decursul timpului instalaţia electrica s-a deteriorat, corpurile de iluminat sunt flourescente tip FIA cat si duluii simple cu becuri incadescente care duce la un consum mai mare de energie electrica.
46
S C SFERA C ON* S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEI 0722 2S 307
In decursul timpului s-a suplimentat consumul cu diferite receptoare electrice (încălzire, aparatura medicala, calculatoare, etc.) care sunt consumatoare de energie electrica, iar instalaţia electrica este subdimensionata pentru astfel de receptoare.
Toate aparatajele existente (prize, întrerupătoarele, etc.) nu corespund normelor in vigoare, adica nu sunt antibacteriane, fapt obligatoriu pentru spital.
Instalaţii electrice de iluminat de siguranţa:Instalaţiile electrice de iluminat de siguranţa este doar pe casa scării si nu
acopera funcţionarea in întregime a acestuia, pentru evacuarea de persoane iar in unele locuri este inexistent.
Corpurile de iluminat de siguranţa hidranti sunt inexistenţi.Instalaţi de priza de pamant este formata din tarusi din ţeava OLZn legaţi intre ei
cu conductor OLZn de 40x4 in jurul clădirii iar instalaţia de paratrăsnet este inexistenta.
Sistemul de detecţie avertizare si alarmare in caz de incendiuSistemul de detecţie, avertizare si alertare in caz de incendiu este inexistent dar
necesar pentru prevenirea incendiilor.
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz Nu este cazul.
4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de diagnosticare
a) clasa de risc seismic;
Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în care se ¡ncadreaza construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante.
b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;
în abordarea soluţiilor, au fost luate în considerare două scenarii posibil de realizat. Astfel, au fost analizate pentru eficientizarea energetică a clădirii soluţii care cuprind aceleaşi măsuri de reabilitare cu diferenţe în ceea ce priveşte sursa de energie termică şi anume:Scenariu I Reabilitarea energetică fără pompe de căldură geotermale care cuprinde- implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;- reabilitarea surselor energetice varianta A (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)
47
SC SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU YINULUI NR 4 TEL 0722 307
Scenariul II Reabilitarea energetică cu pompe de căldură geotermale care cuprindeimplementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;
implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie; implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;- reabilitarea surselor energetice varianta B (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)
c) soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz, auditorul energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii:
Expertiză tehnică
Soluţia tehnica 1 - variant minimalaîn această abordare pentru a menţine încadrarea clădirii în clasa de risc seismic Rs
III sunt necesare următoarele lucrări:■ crearea unei zone perimetrale pasive pentru terenul de fundare, prin
etanşeizarea conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă;■ refacerea integrităţii pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A prin injectarea
fisurilor cu pastă de ciment şi ţeserea traseului lor cu agrafe/elemente metalice;■ repararearea planşeului peste etaj şarpantei şi a învelitorii (schimbarea
elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.
Soluţia tehnica 2 - variant maximala
în această abordare pentru a menţine încadrarea clădirii în clasa de risc seismic Rs III sunt necesare următoarele lucrări:■ refacerea integrităţii şi întărirea pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A
prin injectarea fisuriior cu pastă de cimeni şi cămăşuire ia exterior cu piasă de sârmă STNB 04/100x04/100;
■ repararea planşeului peste etaj, a şarpantei şi a învelitorii (schimbarea elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.
Audit energetic
Soluţiile recomandate pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii sunt:
• Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii - notate cu C• Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii - notate cu I• Pachete de soluţii - notate cu PS
Pe baza expertizei energetice se propun următoarele soluţii de îmbunătăţire a izolării termice a clădirii:
48
S C SFERA CON S R L - SIBIU SER TÂRGU\TNULUI Î4R 4 TEL G?22 2S7 307
Soluţia C1 - izolare suplimentara pereţi exteriori 10 cm polistiren expandat ignifugat Soluţia C2 - Izolarea suplimentara a podului fals cu vata bazaltica 10 cm Soluţia C3 - Izolarea suplimentara planseului subsolului cu vata bazaltica 10 cm Soluţie C4 - înlocuirea tamplarie cu una eficienta energetic tip tripan R>1.2 m2K/W
Pentru instalaţiile clădirii se propun următoarele soluţii:Soluţia 11 - centrala performanta condensatie + chiller + panouri solare ACM Soluţia I2 - Pompa de căldură sol/apa + panouri solare ACM
Descrierea detaliată a soluţiilor de reabilitare energetică a anvelopei clădirii şi de reabilitare energetică a instalaţiilor clădirii se regăseşte în documentaţia de audit energetic anexă la acest studiu.
Soluţiile adoptate conduc la scăderea necesarului de căldură de calcul pentru încălzire al clădirii, necesar de căldură care dimensionează mărimea instalaţiei de încălzire centrală.
Au fost analizate din punct de vedere al eficientei energetice, economice si a aspectului arhitectural doua scenarii care au la baza următoarele masuri de reabilitare
> Pachetul de soluţii 1 - termoizolarea clădirii + înlocuire centrala termica existenta cu una in condensatie SUMA soluţiilor C1,C2, C3, C4+I1
> Pachetul de soluţii 2 - termoizolare clădirii la care se adauga si soluţiile deintervenţii la instalaţia de încălzire (pompa de căldură sol/apa) si apa calda menajera (panouri solare) SUMA soluţiilor C1.C2, C3+C4+I2
In urma analizei rezultatelor rezulta soluţia optima din punct de vedere energetic este utilizarea PACHETULUI 2 - pompa de căldură sol/apa + panouri solare pentru producere apa calda menajera. PACHETUL 2 (C1+C2+C3+I2) complet aduce economii considerabile - 116883.7 kWh/an, o reducere a emisiilor de C02 cu 43% dar timpul de recuperare este apropiat de 10 ani.
Soluţia este in continuare fiabila deoarece durata de viata a materialelor si echipamentelor este de peste 20 ani. Mai mult, acest pachet îndeplineşte indicatorii din ghidul programului.
in concluzie auditorul energetic recomandă aplicarea soluţiei din răcnetul B de eficientizare energetică a clădirii a cărui componentă a fost descrisă mai sus. Indicatorii POR sunt respectaţi asa cum se poate observa din tabelele de mai jos.
d) recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării conform cerinţelor şi conform exigenţelor de calitate.
Din punct de vedere al expertizei tehnice se recomandă variant maximala, respectiv reabilitarea imobilului existent, fiind mai avantajoasă din punct de vedere financiar şi totodată putându-se obţine aceleaşi rezultate în condiţiile în care se vor respecta măsurile propuse de reabilitare şi consolidare.
în timpul execuţiei şi a exploatării se vor respecta toate normele şi normativele în vigoare şi orice neconcordanţă cu exeprtiza tehnică va fi adusă în mod obligatoriu la cunoştinţa proiectantului, executantului şi expertului tehnic. De asemenea toate lucrările de intervenţie vor se vor realiza de firme specializate cu experienţă în domeniu, fiind urmărite de dirigintele de şanntier, responsabilul tehnic cu execuţia şi de proiectant.
49
Recomandările auditorului energetic pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a instalaţiilor clădirii constau in:
• Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.
• Adaptarea si reglarea sistemului de încălzire la necesarul de căldură redus , ca urmare a eficientizarii termice.
• Demontarea si spalarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor.• Echilibrarea termo-hidraulica a reţelei de distribuţie , corpurilor de încălzire si
coloanelor de agent termic.• Montarea robinetilor cu termostat pe racordul tuturor corpurilor de încălzire care nu
sunt doechipati cu robineti cu termostat.• îndepărtarea obiectelor care împiedica cedare de căldură a radiatoarelor către
spatial• locuit• Introducerea intre perete si radiator a unei suprafeţe reflectante a căldurii radiante• Echilibrarea termo-hidraulica a reţelei de distribuţie a apei calde de consum• înlocuirea obiectelor sanitare uzate.• Montarea bateriilor amestecatoare performante
In urma analizei rezultatelor rezulta soluţia optima din punct de vedere energetic este utilizarea PACHETULUI 2 - pompa de căldură sol/apa + panouri solare pentru producere apa calda menajera. PACHETUL 2 (C1+C2+C3+I2) complet aduce economii considerabile - 116883.7 kWh/an, o reducere a emisiilor de C02 cu 43% dar timpul de recuperare este apropiat de 10 ani.
Soluţia este in continuare fiabila deoarece durata de viata a materialelor si echipamentelor este de peste 20 ani. Mai mult, acest pachet îndeplineşte indicatorii din ghidul programului.
5. Identificarea scenariilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza detaliată a acestora
Obiectul documentaţiei tehnico-economice este acela de a analiza variantele existente şi de a selecta cea mai bună opţiune astfel încât să fie posibilă implementarea proiectului în cele mai bune condiţii.
Având în vedere obiectivul proiectului şi natura investiţiei au fost identificate două variante posibile care conduc la creşterea eficientizării clădirii şi care necesită o analiză atentă, şi anume: Scenariu I Reabilitarea energetică fără pompe de căldură geotermale care cuprinde:- implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;- reabilitarea surselor energetice varianta A (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)
Scenariul II Reabilitarea energetică cu pompe de căldură geotermale care cuprinde: implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit; implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie; implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;
50
- reabilitarea surselor energetice varianta B (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)
Realizarea analizei scenariilor tehnico-economice şi stabilirea celei mai potrivite alternative pentru realizarea proiectului o vom face ţinând cont de un grup de criterii atât de natură economică, cât şi tehnică şi legislativă.
în continuare sunt descrise din punct de vedere tehnic soluţiile privind lucrările de intervenţii propuse la nivelul clădirii pe toate specialităţile, fiind detaliate separat pe scenarii acolo unde se impune (reabilitarea surselor energetice).
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional arhitectural şi economic
a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural
Din punct de vedere al lucrărilor legate de consolidarea structurii clădirii soluţia propusă de expert este valabilă în ambele scenarii analizate în acest capitol.
Expertul tehnic a propus următoarele lucrări de intervenţie în ceea ce priveşte consolidarea structurii clădirii:■ refacerea integrităţii şi întărirea pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A
prin injectarea fisurilor cu pastă de ciment şi cămăşuire la exterior cu plasă de sârmă STNB 04/100x04/100;
■ repararea planşeului peste etaj, a şarpantei şi a învelitorii (schimbarea elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.
b) descrierea, după caz, şi a altor categorii de lucrări
b. 1 Arhitectura
Prin proiect se doreşte eficientizarea energetică a dispensarului din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Eficienţa energetică nu înseamnă doar economii în buget, ci şi o atitudine responsabilă faţă de consumul de energie prin eliminarea pierderilor şi folosirea eficientă a resurselor de energie. Pentru îmbunătăţirea considerabilă a eficienţei energetie a clădirii din prezentul proiect, se propun lucrări de izolare a faţadei, înlocuire a tâmplăriei, de reabilitare termică a sistemului de încălzire, modernizare a instalaţiei de ditribuţiei a agentului termic, modernizarea instalaţiilor electrice, etc. Toate aceste lucrări sunt menite să sporească eficienţa energetică a clădirii.
Indicatori tehnici ai construcţiei propuse:
regim înălţime: S + P + E
51
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 507
Elemente dimensionale, suprafeţe ocupate (arii), volum
Categoria e importanţă: C Funcţiuni propuse (neschimbate)
Prin prezentul proiect se propun următoarele măsuri de creştere a eficientei energetice a clădirii si măsuri conexe care contribuie la implementarea proiectului:
Refacerea integrală a instalaţiilor de apă-canal/termice/ventilaţie cu realizarea de noi trasee, acolo unde este cazul, deoarece agentul termic şi apa caldă sanitară nu mai ajung la parametrii necesari utilizării. Ventilaţia spaţiilor este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi nivelul de poluare sonoră este prea mare.
- Proiectarea şi realizarea unei centrale termice proprii amplasate în spaţiul destinat situat la demisol pe actualul amplasament deoarece agentul termic şi apa caldă sanitară nu mai ajung la parametrii necesari utilizării.Refacerea instalaţiilor electrice existente şi realizarea de trasee noi (iluminat, prize pentru apartură din dotarea secţiilor, instalaţii semnalizare, curenţi slabi, etc.), deoarece tablourile electrice sunt vechi, fiind executate cu mult timp în urmă, care nu mai prezintă o protecţie corespunzătoaren, fapt care nu prezintă o protecţie corespunzătoare la scurtcircuit sau suprasarcină, iar calibrarea lor nu mai este sigură pentru protecţie la scurtcircuit si suprasarcina. Instalaţia de iluminat şi prize nu respecta"NP-061 -02, care trebuie să asigure nivelele de iluminat din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi, conform tabelului E1 din acest normativ şi a normativului 17/2011, nu mai este sigură şi nu prezintă necesitatea minimă de confort. Circuitele electice sunt îngropate în tuburi de protecţie cu conductoare de aluminiu si nu respectă protecţia de incendiu care se impune, cabluri cu propagare la flacără deschisă de tip CYYF. în decursul timpului, instalaţia electrică s-a deteriorat.Se va consolida clădirea conform expertizei tehnice.Reparaţii tencuieli interioare în zonele de intervenţie, se va reface stratul suport (tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila antimicrobiana) în zonele unde se vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice, sanitare, termice, la şpaleţii tâmplăriilor schimbate etc.
52
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR4TEL 0722 287 30?
Reparaţii pardoseli interioare în zonele de intervenţie.Se vor lua măsuri de eliminare a infiltraţiilor de apă de la nivelul bazei pereteţiilor şi planşeului subsolului şi a parterului, conform studiilor de specialitate.Etanşeizare conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă, conform expertizei tehnice.Zugrăveli interioare la pereţi şi tavane în zonele de intervenţie, se va reface stratul suport (tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila antimicrobiana) în zonele unde se vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice, sanitare, termice, la şpaleţii tâmplăriilor schimbate etc.Reparaţii/Reabilitări/înlocuirea de tâmplării interioare. Actualele tâmplării nu mai sunt etanşe şi se pierde căldura din saloane.Termoizolarea exterioara a pereţilor exteriori ai clădirii, conform normelor ISU, cu refacerea elementelor decorative ale construcţiei, deteriorate atât în urma intervenţiilor cât şi datorită impactului vremii.Termoizolarea planşeului subsol. Se propune termoizolarea la intradosul planşeului, în zona spaţiilor comune cu vată minerală bazaltică de 10 cm grosime aplicată prin lipire, protejată cu o masa de şpaclu armată (conform auditului energetic).Izolarea termică a planşeului podului, conform normelor ISU, cu vata bazaltică 10 cm (conform auditului energetic).Zugrăveli exterioare rezistente la apă.Se vor executa lucrări de reabilitare a tâmplăriilor exterioare din lemn, păstrând imaginea exterioară originală a clădirii. Se va demonta a doua fereastra a ferestrelor duble din lemn (cea dinspre interior) şi se va înlocui cu ferestre din tâmplărie din lemn stratificat şi geam termoizolant, ce va păstra forma, dimensiunea şi direcţia de deschidere a celei originale.Se vor executa lucrări de refacere a faţadelor în urma intervenţiilor de eficientizare. Se vor reface toate ornamentele, ancadramentele etc. păstrând imaginea originală a clădirii şi se vor folosi finisaje şi culori asemănătoare celor originale.Se vor executa lucrări de reabilitare/reparaţii la structura de lemn a şarpantei, conform expertizei tehnice. Se vor înlocui elementele deteriorate/cariate etc. Se vor executa lucrări de reparaţii la învelitoarea din ţiglă ceramică. Se vor înlocui elementele deteriorate/iipsă cu piese identice celei originale.Se va reface sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice.Montarea pe şarpanta cu orientarea sud a aprox.12 mp panouri solare. Instalaţia va descărca energia termică în termoacumulatr şi va fi dotată cu grup de pompare şi umplere, vas de expansiune etc.Se va realiza o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilitaţi la accesul principal de la nivelul parterului, pe latura de Vest a clădirii.Se vor monta indicatoare de îndrumare la accesurile în clădire.
închiderile exterioare si interioare
Se propun o serie de consolidări a clădirii, după cum urmează (conform expertizei tehnice):
- Crearea unei zone perimetrale pasive pentru terenul de fundare, prin etanşeizarea conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă;
- Refacerea integrităţii pereţilor de închidere ce prezintă fisuri, prin injectarea fisurilor cu pastă de ciment şi ţeserea traseului lor cu agrafe/elemente metalice;
53
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NRJTEL 0722 28 3C7
- Repararearea planşeului peste etaj şarpantei şi a învelitorii (schimbarea elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
- Refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.Finisaje interioare
Pardoseli
Se vor reface pardoselile din zonele de intervenţii. Se vor efectua lucrări de curăţire şi dezinfectare minuţioasă după care se va reface stratul suport + stratul finit, similar cu cel existent în prealabil.
Se va hidroizola placa de pe sol de la nivelul subsolului, conform auditului energetic. Se propune termoizolarea la intradosul planşeului, în zona spaţiilor comune cu vată minerală bazaltică de 10 cm grosime aplicată prin lipire, protejată cu o masa de şpaclu armată (conform auditului energetic).
în spaţiile în care pardoseala trebuie refăcută ca rezultat al lucrărilor de intervenţie efectuate, se vor executa lucrări de curăţire si dezinfectare foarte minuţioasă a fiecărui spaţiu în parte
Pereţi si tavane
Se vor reface finisajele din zonele de intervenţii. Se vor efectua lucrări de curăţire, după care se va reface stratul suport (tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila antimicrobiana), în zonele unde se vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice, sanitare, termice, la şpaleţii tâmplăriilor schimbate etc.
Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcătuirea lor sau prin modul de punere în operă pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sănătatea omului.
Tâmplărie exterioară
Se vor executa lucrări de reabilitare a tâmplăriilor exterioare din lemn, păstrând imaginea exterioară originală a clădirii. Se va demonta a doua fereastra a ferestrelor duble din lemn (cea dinspre interior) şi se va înlocui cu ferestre din tâmplărie din lemn stratificat şi geam termoizolant, ce va păstra forma, dimensiunea şi direcţia de deschidere a celei originale.
La faza de Proiect Tehnic se vor realiza relevee detaliate a fiecărei piese de tâmplărie originală. Tâmplăria propusă din lemn stratificat cu geam termoizolnat va fi identică cu tâmplăria originală.
Tâmplărie interioară
Se vor executa lucrări de reparaţii/reabilitare/înlocuire a tâmplăriilor interioare. Se vor păstra şi reabilita tâmplăriile originale. Tâmplăriile complet deteriorate sau cele schimbate necorespunzător si care prezintă deteriorări se vor înlocui cu tâmplării noi din MDF.
54
Finisaje exterioare
Rezistenţa termică a pereţilor exteriori din cărămidă este relativ slabă neincadrandu-se în normele în vigoare. Pentru creşterea confortului termic, în urma auditului energetic al clădirii, se propune termoizolarea întregii clădiri, conform normelor ISU.
înainte de a începe izolarea termică a clădirii, se vor identifica toate cauzele care conduc la infiltraţii ale apei în anvelopă şi se vor lua măsuri de eliminare a acestora. Orice operaţiune de izolare termică este necesar a se executa pe o structură uscată fără existenţa umidităţii provenite din infiltraţii si igrasie.
Se vor îndepărta finisajele exterioare deteriorate şi se va interveni asupra pereţilor pentru îndepărtarea şi combaterea pe viitor a înfiltraţiei de apă şi igrasiei.
Se propune soluţia izolării pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignifugat de faţadă de 10 cm grosime protejat cu o masa de şpaclu de minim 5 mm grosime şi tencuiala acrilica structurată de minim 1.5 mm grosime.
Soluţia prezintă următoarele avantaje:• corectează majoritatea funcţiilor termice;• conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al
stabilităţii termice ;• protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu
de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;• nu conduce la micşorarea ariilor utile;• permite realizarea prin aceeaşi operaţie a renovării faţadelor;• nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei
de încălzire;permite utilizarea spaţiului de locuit în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare;nu afectează pardoselile tencuielile zugrăvelile şi vopsitorii interioare existente durata de viaţă garantată de regulă cel puţin 15 aniStratul suport trebuie pregătit minuţios înainte de montarea termoizolaţiei, verificat
ci o u o n ti.a l ronanat jnclUSÎV în C0 6 3 C6 p r iv e ş te p lane ita tO S Ş! ouiciicu UC picii oi ucpuM cii./> i i r A + n f r i o r s m i r J r v i^ i i **> r î
Se vor executa lucrări de refacere a faţadelor în urma intervenţiilor dei ieficientizare. Se vor reface ornamentele, ancadramentele etc., păstrând imaginea originală a clădirii.
Faţadele se vor finisa cu tencuiala acrilica structurată de minim 1.5 mm grosime, în culori asemănătoare celor originale (conform planşelor de arhitectură - propunere).
Acoperişul si invelitoarea
Acoperişul este de tip şarpantă dulgherească, realizat în întregime din lemn şi consolidat cu nituri metalice. Invelitoarea este din ţiglă ceramică.
Se vor executa lucrări de reabilitare/reparaţii la structura de lemn a şarpantei, conform expertizei tehnice. Se vor înlocui elementele deteriorate/cariate etc. Se vor executa lucrări de reparaţii la invelitoarea din ţiglă ceramică. Se vor înlocui elementele deteriorate/lipsă cu piese identice celei originale.
Se va termoizoa planşeul podului, conform normelor ISU şi conform auditului energetic, cu vata bazaltica 10 cm.
Se vor monta pe şarpanta orientată spre sud 12 mp panouri solare.
55
Circulaţii
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR J TEL 0722 287 307
Clădirea dispune de mai multe accesuri, dispuse pe trei laturi, după cum urmeaza: -1 acces principal pe latura de Sud a clădirii -1 acces principal pe latura de Vest a clădirii -1 acces secundar pe latura de Est a clădirii -1 acces subsol pe latura de Sud a clădirii -1 acces subsol pe latura de Nord a clădirii
Se va realiza o rampă pentru persoanele cu dizabilităţi în zona accesului de pe latura de Vest a clădirii, respectiv dinspre str.Morilor. Va fi realizată din beto şi va respecta normele (panta, lungimi, siguranţa in exploatare) şi va fi dotată cu mână curentă.
Circulaţia pe verticală este asigurată de casa scării, aflată în imediata apropiere a acesului principal de pe latura Vestică şi face legătură dintre subsol, parter, etaj şi pod.
Accesul pe parcelă se face de la nivelul străzii Morilor, pe latura de Vest a parcelei şi de la nivelul intersecţiei străzilor Morilor şi şos.Alba lulia, pe latura de Sud-Vest a parcelei (vezi planşele de arhitectură - plan de situaţie).Se vor monta indicatoare de îndrumare pentru persoanele cu dizabilităţi, de la accesurile în clădire până la cabinete.
b.2 Instalaţii sanitare, termice, de ventilaţie9 1 1 9
Se propun următoarele lucrări:- Montarea cronotermostate de ambianţă şi robinete cu actuator pe corpurile statice
în fiecare incintă pentru reglarea sarcini termice în regim de iarnă/vară;- Proiectarea şi realizarea unei instalaţii de răcire cu ventiloconvectoare care să
asigure parametri ambientali pe perioada de vară în fiecare incintă.- Reabilitarea instalaţiei sanitare inclusiv realizarea unei instalaţii de recirculare a
apei calde sanitare;- Reabilitarea instalaţiei de canalizare menajere şi a celei pluviale. Proiectarea unei
instalaţii de canalizare în sistem separatist în vederea dezinfecţiei apelor uzate menajere.
- Realizarea unei instalaţii de ventilare a spaţiilor. Soluţia fezabilă este realizarea de instalaţii de ventilaţie pe etaje (600 mc/h) cu recuperatoare de căldură performante (min 80%) şi baterii de încălzire finale. Tubulaturile (max 250 mm) din oţel zincat (spirox) de tip „SAFE” cu etanşări performante se vor monta pe culoare;
- înlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri de iluminat cu LED-uri- Monitorizarea energetică şi automatizarea integrată a instalaţiilor clădirii cu
ajutorul uni sistem BMS (building management sistem).
Reabilitarea surselor energetice VARIANTA ASarcina termică de încălzire pentru clădirea reabilitată: 31 kW Sarcina termică de vârf pentru preparare apă caldă de consum (17,7%): 12 kW Sarcina termică de vârf: 43 kW Reabilitarea centralei termice constă în:
56
S C SFERA CONSUL - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0~22 287 307
Proiectarea şi realizarea unei centrale termice proprii amplasate în spaţiul destinat situat la demisol pe actualul amplasament compusă din:
• 1 centrală murală în condensaţie, performante cu schimbător de căldură din inox cu ardere controlată funcţionând cu gaz metan cu randament termic maxim de 108 % şi puterea termică de 40-45 kW; Cazanul vor debita pe termoacumulator funcţie de temperatura agentului măsurată cu termostate;
• montarea în centrala termică a unui termoacumulatr de 1000 I cu preparare instantanee de apă caldă de consum printr-o serpentină de inox de 6,5 mp. Termoacumulatoru este dotat cu serpentină solară pentru acumularea de energiei termice provenite de la panourile solare. Apa caldă de consum este preparată în regim instant pentru evitarea contaminării cu legionela.
• montarea pe şarpanta cu orientarea sud a aprox.12 mp panouri solare. Instalaţia va descărca energia termică în termoacumulatr şi va fi dotată cu grup de pompare şi umplere, vas de expansiune, agent termic cu glicol 35%, etc;
• montarea în centrala termică a unui vas expansiune apă caldă de aprox 200 I, pompe de circulaţie, etc.
• Sarcina termică de răcire pentru clădirea reabilitată: aprox 25 kW;• Montarea unui chiler aer/apă cu puterea de 20 kW răcire cu coeficientul de
performanţa EER = 2,9
Reabilitarea surselor energetice VARIANTA BSarcina termică de încălzire pentru clădirea reabilitată: 31 kW Sarcina termică de vârf pentru preparare apă caldă de consum (17,7%): 12 kW Sarcina termică de vârf: 43 kW Reabilitarea centralei termice constă în:Proiectarea şi realizarea unei centrale termice proprii amplasate în spaţiul destinat situat la demisol pe actualul amplasament compusă din:
• 1 centrală murală în condensaţie, performante cu schimbător de căldură din inoxcu ardere controlată funcţionând cu gaz metan cu randament termic maxim de 108 % şi puterea termică de 30-35 kW; Cazanul vor debita pe termoacumulator funcţierlâ irn iii ii m n n r\ ■ ■ rrv> *-*■*-» ^uv/ iCi i ipv>i « i u i a cay'&i n u m i 111 cio ci i ci ua vsu i c i 11 l u o i a i c . u c i iu ci i a ic^iiiiioa p e y az_ v a
constitui sursa termică de rezervă;• montarea în centrala termică a unui termoacumulator de 1000 I cu preparare
instantanee de apă caldă de consum printr-o serpentină de inox de 6,5 mp. Termoacumulatorul este dotat cu serpentină solară pentru acumularea de energiei termice provenite de la panourile solare. Apa caldă de consum este preparată în regim instant pentru evitarea contaminării cu legionela.
• montarea pe şarpanta cu orientarea sud a aprox.12 mp panouri solare. Instalaţia va descărca energia termică în termoacumulator şi va fi dotată cu grup de pompare şi umplere, vas de expansiune, agent termic cu glicol 35%, etc;
• montarea în centrala termică a unui vas expansiune apă caldă de aprox 200 I, pompe de circulaţie, etc.
• Sarcina termică de răcire pentru clădirea reabilitată: aprox 25 kW;• Realizarea unei instalaţii de încălzire/răcire cu apă caldă/răcită produsă cu ajutorul
unei pompe de căldură sol/apă. Suplimentar se monteză în centrala termică un cazan mural în condensaţie pentru prepararea apei calde sanitare în special pe perioada în care pompa de căldură prepară apă răcită.
57
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR-J TEL 0?22 287 307
Soluţia a fost preferată pentru dualitatea ei (cald/frig), costuri de operare scăzute, şi înscrierea în obiectivul caietului de sarcini în special pe criterii ecologice. Durata de viaţă a utilajului aprox 20 ani iar cea puţurilor forate de minim 50 ani.
Agentul termic apă caldă va alimenta instalaţia de cu corpurile statice existente pentru încălzire şi ventiloconvectoare cu 2 ţevi pentru răcire. Sursa de energie termică este în ordinea priorităţii: instalaţia de pompă de căldură sol/apă şi ca sursă de vârf cazanul mural cu combustibil gazos instalate în centrala termică.
Acest tip de instalaţie este una modernă, ecologică care implică utilizarea unei energii regenerabile respectiv energia termică din sol.
Pentru răcirea pe perioada verii instalaţia de pompă de căldură sol/apă este reversibilă funcţionând ca un chiler de apă răcită. Instalaţia de răcire cu apă răcită 7/12°C care are posibilitatea de a răci fiecare spaţiu al obiectivului în funcţie de necesităţile curente, de program.
Performanţa energetică a unei instalaţii de acest tip este EER= 4,6-5,0 respectiv consumul de energie electrică este consumată este de 4,6-5,0 ori mai mică decât energia termică furnizată.
Soluţia propusă constă în:- realizarea unei reţele de 7 puţuri cu sonde de preluare a energiei termice
amplasate în foraje de 100 m adâncime. Fiecare sondă va cuprinde 2 circuite de apă tur retur realizate din PE 80 32x2,9 cuplate la reţeaua de distribuţie prin colectoare cu debitmetre Dn 25 (pentru reglarea hidraulică a reţelei) şi robinete de reglaj. Debitul prin fiecare serpentină va fi astfel reglat încât diferenţa de temperatură tur retur să fie de aprox 3-4 °C. Distribuitorii vor fi amplasaţi în cămine cu radierul sub adâncimea de îngheţ. Circulaţia apei cu glicol 15% va fi realizată cu 1 pompe de circulaţie electronică cu variator de turaţie şi modul cu menţinerea diferenţei de temperatură setate.
- montarea în centrala termică unei instalaţii de pompă de căldură reversibilă de tip sol/apă cu compresoare cu inverter cu sarcina de încălzire de aprox 45 kW care produce apă caldă de până la 60 °C şi o furnizează prin intermediul pompei de circulaţie electronice (cu diferenţă de temperatură constantă) în acumulatorul de apă caldă de 1000 I. în termoacumulatorul de apă caldă mai debitează şi cazanul în condensaţie din centrala termică. Din acest acumulator este alimentat circuitul de încălzire al clădirii cu corpuri statice prin pompa de circulaţie electronică. Pe acumulator sunt montate doi senzori de temperatură care comandă secvenţial instalaţia de pompă de căldură şi în cazul extrem instalaţia cu cazan mural în condensaţie pe combustibil gazos.
- Menţionăm că datorită reabilitării termice a anvelopei construcţiei instalaţia de încălzire cu corpuri statice poate funcţiona cu temperaturi scăzute max. 55 °C.
- Pentru perioada de iarnă poate fi folosit şi sistemul de încălzire cu ventiloconvectoare.
Caracteristicile pompei de căldură:- Pompă de căldură reversibilă cu compresor cu inverter de tip sol/apă- cu ventil de expansiune electronic- cu compresor scroll (variante)- cu senzori de presiune şi debit pe circuitul primar şi pe circuitul secundar- schimbătoarea de căldură din inox- posibilitatea montării în cascadă
58
interfaţă pentru BMS cu monitorizarea parametrilor de lucru agent frigorific R 41OAPuterea termică: 42,8 kWPuterea frigorifică: 34,2 kWPuterea electrică consumată: 9,28 kWCOP(60°C): minim 4,60Nivel de zgomot al unităţii externe: max 60 dB(A)
o înlocuirea cazanului cu ardere atmosferic existent (vechi şi cu randament termic mai scăzut) cu un cazan de apă caldă performant, în condensaţie, şi reconfigurarea instalaţiei din centrala termică,
o montarea în centrala termică a unui vas de acumulare apă răcită de 500 I cu vas de expansiune. Pe timpul verii când instalaţia de automatizare sesizează cerinţa de frig pompele de căldură vor funcţiona inversat furnizând apă răcită cu temperatură variabilă funcţie de sarcină minim. 7/12 °C max 18/23°C. Totodată vanele cu trei căi de pe circuitele secundare vor comuta şi vor furniza apă răcită în vasul de acumulare pentru apă răcită. Pompa de circulaţie electronică cu diferenţă de presiune constantă va debita în instalaţia de răcire cu ventiloconvectoare energia frigorifică reclamată. Pe el este montat un senzor de temperatură care comută instalaţia de pompă de căldură pe funcţia de răcire;
Pe timpul verii când instalaţia de automatizare sesizează cerinţa de frig pompele de căldură vor funcţiona inversat furnizând apă răcită cu temperatură variabilă funcţie de sarcină minim. 7/12 °C max 18/23°C. Totodată vanele cu trei căi de pe circuitele secundare vor comuta şi vor furniza apă răcită în vasul de acumulare pentru apă răcită. Pompa de circulaţie electronică cu diferenţă de presiune constantă va debita în instalaţia de răcire cu ventiloconvectoare energia frigorifică reclamată.
59
SC SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL; C722.287 307
Parametri tehnici si funcţionali: Pompă căldură reversibilă solapă încălzire / răcire cu automatizareîncălzire:Temperatura tur agent de lucru: 30-60 °C Temperatura retur agent de lucru: 25-50 °C Răcire: Temperatura tur agent de lucru: 7 °C Temperatura retur agent de lucru: 12 °C Agent de lucru: apa 85% + glicol 15%Montaj interiorPanou de automatizare cu interfaţă BMS Suporţi antivibraţii1.2 Dimensiuni estimative:Lungime: aproximativ 1100 mm Lăţime: aproximativ 800 mm înălţime: max 1300 mm1.3 Greutate: max 350 kg1.4 Date tehnice: Putere: încăzire 2x42,5 kW-răcire 2x34,2 kWEficienţă EER: aprox 4,6Eficienţă ESEER: min 5,5Nivel de presiune sonoră (PL): max 50dB(A) Agent frigorific preferat: R-410aPresiune maxim admisibilă în circuitele de freon 43/28 barPresiune maxim admisibilă în circuitele de apă 3/3 bar1.5Caracteristici electrice:Putere electrică: 2x 9,6 kWAutomatizarea va fi recomandata de firma producătoare1.6 Caracteristici schimbător de căldură primar (sol)Debit nominal: 6500 l/hPierderea de presiune pe schimbător: 16kPa Temperatura max tur: 25 °C Temperatura minimă tur: -10 °C1.7 Caracteristici schimbător de căldură secundar Debit nominal: 3700 l/hPierderea de presiune pe schimbător: 10kPa Temperatura max tur: 60 °C
Pompă de circulaţie electronică sonde cu debit
Pompă de circulaţie electronică „in line” cu modul de variaţie a debitului funcţie de temperatura apei calde Parametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 7,5 mc/h înălţime de pompare: 12 m.c.a.Aspiratie/Refulare: Dn- 40 /Pn 16
c . variabil - debit de pompare 7,5 mc/h Grad de protecţie: IP55 Putere electrica: 0,6 kW Intensitate electrica: 3,5 A Alimentare electrica(V/Hz): 240/50 Turaţie nominala: max 3800 r/min Masa: aprox 20 Kg
3 Pompă de circulaţie electronică pompă căldură cu debit variabil - Debit de pompare: 8,5 mc/h
Pompă de circulaţie electronică „in line” cu modul de variaţie a debitului funcţie de temperatura apei calde Parametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 8,5 mc/h înălţime de pompare: 10 m.c.a.Aspiratie/Refulare: Dn- 40 /Pn 16 Grad de protecţie: IP55 Putere electrica: 0,6 kW Intensitate electrica: 3,5 A Alimentare electrica(V/Hz): 240/50 Turaţie nominala: max 3800 r/min Masa: aprox 20 Kg
60
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 072: 237 30?
4Sistem vană de amestec -( 2 vane cu 3 cai actuator, 1 vana cu 3 căi încălzire) si vase de expansiune - apă calda, apă răcită, apă rece
Vană de amestec cu trei căi cu actuator Parametri tehnici si funcţionali:Debitul maxim: 16 mc/hDiametru nominal: Dn 40 cu olandeze Pn 10.Coeficientul de debit: kvs= 16 mc/hCăderea de presiune la debitul nominal Ap = 9 kPaVană de amestec cu trei căi încălzireDebitul maxim: 4,0 mc/hDiametru nominal: Dn 32 cu flanşe Pn 10.Coeficientul de debit: kvs= 3,6 mc/hCăderea de peresiune la debitul nominal Ap = 9 kPaTensiunea de alimentare (V/Hz): 230/50Puterea electrică a actuatorului: 5 WTimpul de comutare: 135 s-1 Vas de expansiune apă caldă Capacitate vas: 200 litri Presiunea maxima admisibila de lucru: 10 bar Presiunea de incarnare cu azot: 1,5 bar Temperatura maxima de lucru: 100 °C- Diametru: aprox. 630 mm - înălţime: aprox. 1750 mm- Masa: aprox. 80 kg -1 Vas de expansiune apă răcită Capacitate vas expansiune : 25 L;. Presiunea maxima admisibila de lucru: 10 barPresiunea de încărcare cu azot: 1,5 bar Presiune max de operare : 6 bar;Presiune standard: 2 bar;Diametru exterior: 320 mm; înălţime vas expansiune : 450 mm;Diametru racord vas de expansiune : 3/4".Temperatura de lucru :- 10 - 99 gr. C ;Masa: 8 kg-1 Vas de expansiune apă rece solCapacitate vas expansiune : 100 L;.Presiunea maxima admisibila de lucru: 10 bar Presiunea de incarnare cu azot: 1,5 bar Presiune max de operare : 6 bar; Presiune standard: 2 bar;Diametru exterior: 500 mm; înălţime vas expansiune : 800 mm;Diametru racord vas de expansiune : 3/4". Temperatura de lucru 10 - 99 gr. C ; Masa: 16 kg
Parametri tehnici si funcţionaliDenumire echipament: Termoacumulator de apă caldă 1500 I cu serpentină pentru panourile solare şi serpentină din inox pentru apă caldă sanitarăIzolaţie termica cu grosimea de 50-100 mm Diametru[mm]: aprox 1000
5 Termoacumulator de apă caldălnaltime[mm]: aprox. 1800 Greutate[kg]: aprox 250 Racorduri: 4 racorduri min Dn 50/65 ,Puterea serpentinei solare: 50 kWSuprafaţa serpentinei solare: 3,0 mpSuprafaţa serpentinei din inox: 6,5 mpDebitul continuu de apă caldă sanitară 45°C: 1600 l/h
6 Acumulator de apă răcită
Parametri tehnici si funcţionaliDenumire echipament: Acumulator de apă rece cu volumulde 500 litri.Izolaţie termica cu grosimea de 50-100 mm Diametrufmm]: aprox 760 lnaltime[mm]: aprox. 1700 Greutatefkg]: aprox 180 Racorduri: minim 4 racorduri min Dn 65 ,Presiune: min. 6,0 bar
61
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL. C~22 287 307
7 Pompă electronică de circulaţie reţea încălzire 2.5 mc/h - 8 mea
Pompă de circulaţie electronică „in line” cu modul de menţinere a diferenţei de presiune constante Parametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 5 mc/h înălţime de pompare: 8 m.c.a.Aspiratie/Refulare: R 2” /Pn 10 Grad de protecţie: IP55 Putere electrica: 0,35 kW Intensitate electrica: 1,5 A Alimentare electrica(V/Hz): 1x240/50 Turaţie nominala: max 4600 r/min Masa: aprox 5,5 Kg
8 Pompă electronică de circulaţie reţea răcire 5 mc/h - 12 mea
Pompă de circulaţie electronică „in line" cu modul de menţinere a diferenţei de presiune constante Parametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 5 mc/h înălţime de pompare: 12 m.c.a.Aspiratie/Refulare: Dn 40 /Pn 10 Grad de protecţie: IP55 Putere electrica: 0,8 kW Intensitate electrica: 3,5 A Alimentare electrica(V/Hz): 1x240/50 Turaţie nominala: max 4600 r/min Masa: aprox 21 Kg
9 Pompă de recirculare apă caldă de consum inclusiv alimentator automat
Pompă de circulaţie electronică „in line” cu rotor din bronz şi senzor de temperatură Parametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 1 mc/h înălţime de pompare: 4 m.c.a.Aspiratie/Refulare: GT’/Pn 10 Grad de protecţie: IP55 Putere electrica: 0,15 kW Intensitate electrica: 0,6 A Alimentare electrica(V/Hz): 1x240/50 Turaţie nominala: max 4600 r/min Masa: aprox 3,5 Kg
Sistem de panouri solare plane în suprafaţă de 12 mp utili (6 panouri 2 mp, variante) inclusiv sistemul de pompare şi automatizare Paramentri funcţionali:- Randament optic: 83,8%- Capacitate termică : 25,5 kJ/mp*K- Volum agent termic {soluţie etilenglicol 35%): 0,5 I /panou
10 Sistem integrat panouri solare plane - aproximativ 12 mp
- i emperatura maxima in stare de repaus 300 "C - Racordare 0 22 mm- Greutate 51 kg/panou Instalaţia cuprinde:- Panourile solare {aprox 10 buc)- Sistemul de pompare- Vas de expansiue inchis cu membrana pentru etilenglicol (solar) Capacitate vas: aprox 25 litri- Reţeaua termică (aprox 50 m)- Sistemul de automatizare inclusiv sondele de temperatură boiler şi panouri solare;- Robinet de aerisire solar- Etilenglicol apox 250 IPresiunea maxima (test) admisibila: 10 bar Presiunea se regim: 4 bar
62
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 307
11 Cazan de apă caldă, pe gaz metan inclusiv pompa de circulaţie cazan
Cazan mural în condensaţie complet echipat, senzor de exterior, cu funcţionare pe gaz metan cu automatizare pentru, comanda a 1 vană cu 3 căi, comanda pompei de cazan, de încălzire, de pompei de recirculare apă caldă sanitară. Informaţiile necesare realizării comenzilor vor fi furnizate de senzorul de temperatură extern, şi a senzorul temperaturii apei calde din acumulatorul termic Parametri tehnici şi funcţionali pentru 1 cazan:Puterea utila: 7-35 kW (70/50 °C)Randamentul cazanului: min 108%Presiune de lucru min/max: 1/3 bar Temperatura maxima de lucru: 90°C Alimentare electrica: 230V/ 50Hz Fluid de lucru : apa caldă Temperatura fluidului la ieşire: 70° C Temperetura fluidului la intrare: 50° C Dimensiuni totale ale cazanului: lungime totala: 600 mm lăţime totala : aprox 450 mm inaltime: aprox 900 mm greutate [kg]: 100Racorduri cazan: tur şi retur cazan: PN6 aprox. DN32 Tub evacuare gaze arse aprox: aprox O 100 mm
Pompă de circulaţie electronică cu debit variabil cu modul Dp = constantParametri tehnici şi funcţionali:Debit de pompare: 2 mc/h Inaltime de pompare: 6 m.c.a.Aspiratie/Refulare: Dn- 25/32 Grad de protecţie: IP44 Putere electrica: 0.17 kW Intensitate electrica: 0.25 A Alimentare electrica(V/Hz): 1x240/50 Turaţie nominala: max 2700 r/min Masa: aprox. 2,3 Kg
Instalaţii de ventilaţie
1.1 Date generale:Centrală de ventilaţie cu recuperator de căldură static în plăci în construcţie normală complet automatizată:- Montaj în interior la tavan;- Complet carcasată;- Accesorizată pentru transport şi montaj- Construcţie orizontală
1 Centrală de ventilaţie cu recuperare de căldură cu schimbător de căldură în plăci - debit 600 mc/h
- iviuu uc unouid^e aci. ui (¿unicii,- Interfaţă automatizare pentru comunicare cu BMS1.2 Dimensiuni estimative:UNITATE RECIRULARE- Lungime: aproximativ 1300 mm -Lăţime: max 1000 mm- înălţime: maxim 340 mm- Greutate: maxim 150 kg1.3 Temperaturi de calcul:- Temperatura exterioară iarna: -25 grd.C- Temperatura exterioară vara: 35 grd.C;- Umiditatea relativă exterioară iama: 90%- Umiditatea relativă exterioară vara: 45%- Temperatura de refulare iama: 20-26 grd C- Temperatura interioară vara: 20-26 grd.C Debit de aer: 600 mc/h
2 Set atenuator de zgomotAtenuator de zgomot Dn 250x1200
63
Dezumidificator cu instalaţie frigorifică 11 l/zi - Capacitate maxima de dezumidificare(l/zi): 11-15- Putere consumata W: 190- Capacitate rezervor: 3 I- Nivel de zgomot maxim dB(A): 43- Capacitatea de dezumidificare este calculată la: 32 gr.C si 80% R.H. (Rata umidităţii relative)
3 Set dezumidificatoare cu instalaţie frigorifica - Tip agent frigorific: R134a- Principiu de funcţionare: cu compressor- Curent maxim admis(A): 100- Domeniul de utilizare(gr.C): +51+35- Debit de aer maxim ( mc/h): 100- Dimensiuni: 496/353/225- Sursa V-Hz-Ph: 230/50/1
b.3 Instalata electrice
Firida de distribuţie se va înlocui cu una noua si se vor monta 3 tablouri noi aflate la subsol, parter si etaj Coloana de alimentare a firidei de distributi pana la tablou electric subsol, parter si etaj se va înlocui de asemenea cu cablu tip CYYF
Tabloul electric nou proiectat vor alimenta cu energie electrica iluimnatul interior, iluminatul exterior, prizele si centrala termica.
Puterea instalata si cea absorbita a clădirii va fi:Pi = 32,00 Kw Pa = 25,60 KwSistemele de iluminat trebuie sa aiba un rol terapeutic pentru bolnavi
contribuind la influenţarea pozitiva a psihicului acestora dandu-le un sentiment de linste, siquranta si încredere in acţiunea medicala si in acelas timp sa permită activitatea personalului in cele mai bune condiţii. In clădire se va realiza un iluminat general conform " Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat din clădiri "NP-061-02, care trebuie sa asigure nivelele de iluminat din incaperi cu diverse destinaţii si activitati conform tabelului E1 din acest normativ si a normativului I-7.
Pentru economia de energie electrica tot iluminatul din clădire va fi echipat cu surseLED.
In spaţiile in care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat: un sistem general pentru activitatile curente si unul local, suplimentar pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc.)
In încăperile (saloanele) pentru bolnavi se prevăd următoarele sisteme de iluminat: iluminat general, realizat cu corpuri amplasate uniform la plafon. Acestea vor fi cu sisteme de protecţie (de preferat cu ecrane difuzante) si iluminare redusă:
- iluminat local deasupra patului cu lămpi pentru examinarea şi îngrijirea bolnavului şi lectură
- iluminat de circulaţie pe timpul nopţii realizat cu aparate montate pe perete la 15-20 cm de pardoseală (în cazul în care în încăpere sunt mai mult de două paturi)
- iluminat de veghe.Corpul de iluminat local pentru lectură trebuie să asigure o iluminare medie de
200lxpe o suprafaţa de 0,3 x 0,3 mp in planul in care se face lectura. Luminăţia corpului pentru iluminatul local deasupra patului nu va depăşi: 200 cd/m2. Corpurile pentru iluminatul local pot fi fixe sau mobile. Se amplaseaza (sau manevrează) astfel incat sa nu provoace orbire personalului medical in timpul examinării/ingrijirii
64
Iluminatul de veghe pe timpul nopţii se realizează astfel încât să asigure minim 5 Ix pe patul bolnavilor sa nu deranjeze bolnavii avand luminante reduse sub 200 cd/m2
Corpurile de iluminat din camerele pentru bolnavi se echipează cu lămpi de culoare calda (3000 - 5000K) si un indice de redare a culorilor ridicat Ra = 80 - 90 Nivelurile de iluminare nu trebuie sa coboare sub valorile menţionate in Anexele 2 si 3 ale NP-061-02.
In cabinetele de consultaţii planul efectiv de lucru (pentru examinare, consultaţie) se consideră planul paralel cu suprafaţa patului si la 0,15 deasupra acestuia Lămpile corpurilor de iluminat din cabinetele medicale sau de consultaţii trebuie sa aiba un indice de redare a culorii de 90 -100. Iluminarea pe suprafaţa de consultaţie este de minim 1000 Ix. Aceasta se asigura cu un iluminat local suplimentar celui general.
Circuitele electrice de iluminat se vor executa cu cablu din cupru cu izolaţie ce nu propaga flacara de tip CYYF protejate in tuburi de protecţie IPEY montate îngropat pe perete iar pentru circuitele speciale si de siguranţa se vor prevedea cabluri fara degajări de halogenuri de tip NHXH întrerupătoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la inaltimea prevăzută in Normativele tehnice de specialitate 17/2011, tinundu-se cont si de destinaţia incaperii in care acestea vor fi montate
Instalaţii electrice de iluminat de siguranţaInstalaţiile electrice de iluminat de siguranţa din spital asigura funcţionarea
acestuia atunci când dispare tensiunea de pe sursa de baza.In spital s-a prevăzut un iluminat de siguranţa pentru continuarea lucrului
(categoria 0) un iluminat de siguranţa pentru evacuare (categoriala) un iluminat de siguranţa pentru veghe (categoria I a) si un iluminat de siguranţa pentru marcarea hidrantilor interior de incendiu. Iluminatul de siguranţa pentru evacuare se prevede pe culoare de circulaţie, casa scărilor si zonele uşilor Iluminatul de siguranţa de evacuare se asigura cu luminoblocuri cu acumulatori cu o autonomie de minim doua ore funcţionare.
Iluminat de siguranţa de veghe s-a prevăzut in încăperile pentru bolnavi pentru a asigura un nivel de iluminare la nivelul pardoselii pentru a da posibilitatea unui bolnav sa se orienteze fără a deranja. Corpurile de iluminat siguranţa de veghe se vor monta sub paturi la inaltimea de 0,20 m de la pardoseala sau ca modul separat incorporate in corpul de iluminat de la căpătui patului bolnavului. Circuitele electrice de iluminat de siguranţa se vor executa cu cablu CYYF protejate in tuburi de protecţie IPEY montate îngropat pe perete.
In cabinetele medicale, cabinete tratament, saloane bolnavi s-au prevăzut câte 4,5 prize cu contact de protecţie conform planşelor tehnologice. In saloanele de bolnavi, cabinete tratament, prizele cu contact de protecţie se vor monta in jgheaburi comune cu fluidele lichide Langa prizele cu contact de protecţie se vor monta si prizele echipotential. Circuitele electrice de priza se vor executa cu cablu CYYF protejat in tuburi de protecţie IPEY montate îngropat pe perete.
Instalaţii electrice de forţaInstalaţia electrica de forţa cuprinde alimentarea a tuturor receptoarelor de forţa.Instalaţia de forţa consta in echipamente de climatizare (splitere) centrala
termica pompe ventilatoare etc
65
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 28" 307
Circuitele electrice de forţa se vor executa cu cablu CYYF protejat in tuburi de protecţie IPEY in cazul coloanelor electrice care alimentează tablourile electrice de nivel.
Din firida de distribuţie se alimentează direct tablourile secundare astfel: tabloul electric secundar parter, tabloul electric secundar etaj. Toate prizele sunt prevăzute cu contact de protecţie.
Toţi conductorii pentru alimentare vor fi pozaţi In tub PVC sub tencuiala sau intre pereţii sau deasupra plafonului fals de gips carton. Soluţiile de prinderii, fixării, străpungeri prin perete si plansee trebuie sa nu afecteaze rezistenta elementelor de construcţii.
Se vor lua măsuri constructive de protecţie antiseismică în corelare cu gradul de seismicitate al zonei în care este amplasată clădirea, după cum urmează: asigurarea tablourilor electrice şi a echipamentelor împotriva răsturnării sau desprinderii prin realizarea unor fixări corespunzătoare, bucle de cablu cu lungime minimă de 0,5m la trecerea cablurilor prin rosturle dintre corpurile de clădiri tuburi de protecţie flexibile la rosturile dintre clădiri.
Materialele si sistemele folosite folosite la realizarea instalaţiilor care fac obiectul prezentului proiect, sunt in concordanta cu directivele UE.
Instalaţia de legare la pământ şi paratrăsnetPriza de pământ se va realiza pentru folosirea în comun pentru instalaţia electrică
şi pentru instalaţia de paratrăsnet.Priza de pământ va fi compusa din 11 electrozi din ţeava Ol-Zn 2 1/2" cu lungimea
de 2m, legaţi intre ei pe un contur deschis prin platbanda Ol-Zn 40x4mm la o distanta de 4m unul de celalalt. Priza de pământ se va monta îngropat la minim 1m sub cota terenului amenajat.
Această priză de pământ a fost astfel dimensionată incat sa aiba o rezistenta de dispersie de 1Q (valoare determinata de folosirea acesteia in comun pentru instalaţia de forţa si cea de paratrăsnet). Daca la masurarea finala rezistenta de dispersie a prizei de pământ va avea valoarea peste 1Q se vor monta suplimentar electrozi din ţeava Ol-Zn 2 1/2" legaţi intre ei prin platbanda Ol-Zn 40x4mm.
De la priza de pământ se vor realiza derivaţii din platbanda Ol-Zn 25x4mm, a tabloului TEP si a conductoarelor de coborâre ale instalaţiei de paratrăsnet. Legaturile se vor realiza prin piese de separaţie, necesare pentru masurarea prizei de pământ.
Toate sudurile realizate in pământ vor fi protejate cu bitum sau vopsea bituminoasă.
Instalaţia de paratrăsnet s-a proiectat si se va realiza conform Normativului I7 - 2011. Clădirea se va proteja împotriva loviturilor de trăsnet prin doua dispozitive de amorsare montate pe catarg din otel galvanizat 0 35 mm cu inaltimea minima de 5m.
Se vor realiza 2 coborâri la priza de pământ.Conductorul de coborâre, realizat din platbanda de otel zincat 30x3,5 mm, se va
poza aparent pe pereţii exteriori al clădirii. Legarea la priza de pământ se va realiza prin intermediul unor piese de separaţie.
Sistemul de detecţie avertizare si alarmare in caz de incendiuSistemul pentru siguranţa clădirii este compus din sistemul de detecţie si
avertizare incendiu ADRESABIL. La confirmarea unei situaţii reale de incendiu se vor declanşa automat sirenele de semnalizare.
66
S C S F E R A C O N S R L • S IB IU ST R . T Â R G U V IN U L U I N R 4 T E L 0 7 2 2 28'? 307
In concordanta cu arhitectura si designul construcţiei, s-au definit arii de incendiu. In funcţie de destinaţia spatiilor protejate, se vor instala detectoare de fum si detectoare de fum+temperatura cu principii adecvate de detecţie a unui început de incendiu.
Butoanele manuale pentru semnalizarea incendiului vor fi prevăzute pe toate caile de acces-evacuare respectând normativele interne si internaţionale in vigoare.
Sistemul propus este de tip adresabil, complet digitalizat si programabil, corespunzând integral standardelor din seria EN 54.
Centrala antiincendiu adresabila va fi de tip multiprocesor si este echipata cu o bucla de detecţie, cu 127 adrese pe bucla.
Sistemul acopera întreaga clădire, reţeaua de semnalizare fiind pozata îngropat sau la vedere utilizând unde este posibil traseele de Tc verticale si orizontale existente. Sunt acoperite integral cerinţele EN 54, funcţiile de stocare/inregistrare evenimente (stari/alarme/defecte).
a. Zonarea sistemului în funcţie de riscul de producere a unui incendiu
In momentul in care a fost aleasa soluţia propusa au fost luate in calcul riscurile de producere a incendiului pentru o clădire cu aceasta destinaţie funcţionala.
In conformitate cu normativele romaneşti in domeniul protecţiei împotriva incendiilor, butoanele manuale de semnalizare a unui incendiu sunt de tip adresabil cu semnalizare prioritara a stării de alarma. Butoanele manuale pentru semnalizarea unui incendiu sunt amplasate pe caile de evacuare in asa fel incat sa permită o rapida acţionare in caz de sesizare a unui incendiu inainte de a fi detectat de către detectoarele adresabile.
b. Spatiile clădirii
Zonele aferente clădirii sunt protejate prin intermediul detectoarelor adresabile de fum, amplasarea lor este prezentata in planurile CS-01. Aceste zone prezintă un risc mediu de incendiu. Spatiile care prezintă risc la incendiu sunt protejate de unul sau mai multe detectoare adresabile in funcţie de suprafaţa încăperii.
Pe culoarele de acces in c l ă d i r e au fost prevăzute butoane manuale pentru semnalizarea manuala a unui incendiu
Au fost prevăzute sirene pentru semnalizarea unui incendiu adresabile de interior amplasate in locuri de unde pot fi auzite din orice punct al imobilului, iar in exterior au fost prevăzute sirene de exterior convenţionale cu stroboscop.
Structura sistemului de detecţie si semnalizare incendiu
Structura sistemului de avertizare incendiu aferent obiectivului , este:• centrala de avertizare incendiu (CAI)• detectori optici de fum (Df)• butoane manuale adresabile (Bm)• sirene adresabile cu flash (Si)• sirena convenţionala pentru exterior (Sie)
67
S C SFERA C ON S R L SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR ■» TEL (TIU 287 307
• panou indicator repetor LCD
Amplasarea echipamentelor
• centrala de detecţie incendiu CAI se va amplasa in secretariat• detectoarele adresabile de fum, vor fi amplasate in toate încăperile cu risc
de incendiu, conform plan IE - 3• butoanele adresabile se vor amplasa pe holuri si/sau caile de acces, conform
plan IE - 3• sirenele adresabile de interior se vor amplasa pe holuri si/sau caile de
acces, conform plan IE - 3• sirenele convenţionala de exterior se va amplasa langa intrarea principala in
clădireSistemul de avertizare a începutului de incendiu se bazeaza pe o centrala
profesionala, foarte fiabila, uşor de folosit de către utilizatori si cu multe facilitaţi, find conceput pentru a fi monitorizat din incaperea “Camera portar” si camera asistente, incapere cu personal permanent. Butoanele de semnalizare incendiu sunt amplasate in cele mai circulate locuri din clădire, fiind uşor accesibile in cazul observării unui focar de incendiu.
Detecţia se face prin detectoarele de fum adresabile, si asigurasupravegherea automata a apariţiei unui inceput de incendiu (apariţia fumului si a schimbării de temperatura in încăperile supravegheate).
Centrala de semnalizare a începuturilor de incendiu, de tip adresabila, asigura următoarele funcţii:
-achiziţia si prelucrarea primara a semnalelor primite de la detectorii de fum si butoanele manuale de semnalizare incendiu.
-afişarea stării de alarma pe fiecare zona, adresa (detector de fum, detector de temperatura, buton de semnalizare incendiu si sirena de interior), a prezentei alimentarii principale sau trecerea pe alimentarea de rezerva si starea de defect a unei adrese (detector
Ho fmrn Hg+oQ+Qr Hg ţgmpgraţijra buton de semnalizare incendiu si sirenade interior).
-display LCD (cristale lichide)-parametrizarea algoritmilor de detecţie de la panoul de comanda -autotest continuu pentru detectori sau alte elemente instalate, autotest al
panoului de comanda-memorie de evenimente.
Amplasarea centraleiSpaţiul ales pentru amplasarea centralei este dotat cu alimentare electrica
si nu prezintă mediu potenţial exploziv sau vapori care pot ataca metalul sau materialele plastice.
Iluminatul spaţiului este asigurat cu corpuri de iluminat flurescente alimentate din sursa neintreruptibila pentru continuarea lucrului.
Alimentarea cu energie electrica a centralei de detecţie incendiu, se face din tabloul de distribuţie TEG, de pe bareta consumatori vitali conform normativ 17-02, printr- un circuit echipat cu disjunctor automat de protecţie magnetotermica si marcat corespunzător cu culoarea roşie “CENTRALA DE DETECŢIE INCENDIU”.
68
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 307
Traseul de alimentare al centralei de detecţie incendiu va fi un traseu separat, marcat corespunzător executat in cablu de tipul C2XH-f 3x1,5mm2 (maxim 3x2,5mm2) pozat îngropat si protejat in tub metalic flexibil cu invelis PVC de tip RTA-FA, HFXP sau echivalent.
Centrala de detecţie si avertizare incendiu se va lega la conductorul de protecţie prin cel de al treilea conductor al cablului de alimentare, conductorul PE de culoare calben-verde si printr-un conductor cu secţiunea de minim 4mm2 de la bara de egalizare a potenţialelor PE cu conectare la clema de impământ are a carcasei centralei.
In cazul lipsei tensiunii de alimentare de la reţeaua de 230Vc.a., centrala se va fi alimentata fara întrerupere din acumulatori conectaţi care vor asigura o autonomie de funcţionare a acesteia in regim de avarie de minim 72 de ore.
Cu senzori de fum sunt protejate toate spatiile din clădire care prezintă risc de apariţie a incendiilor cu propagare de fum.
La alegerea optima a numărului senzorilor de fum se au in vedere următorii parametrii:
- suparafata încăperii;- profilul tavanului sau a acoperişului;- inaltimea spatiilor protejate;- dispunerea ferestrelor si/sau a gurilor de ventilaţie;- caracteristici constructive specifice ale clădirii;- natura materialului combustibil care poate fi sursa de incendiu;
La alegerea amplasamentului pentru senzori s-a tinut cont de următoarele aspecte:
- se vor instala astfel incat sa poata fi uşor verificaţi si intretinuti;- spaţiul din jurul senzorilor (orizontal si vertical) trebuie sa fie degajat pe o
raza de minim 0,5m, pentru a se asigura vizibilitatea senzorilor;- spatiile delimitate de elementele de construcţie care ajung la o distanta de
0,3m fata de plafon se vor trata ca încăperi distincte;- grinzile sau alte elemente constructive continue, ataşate plafonului, care au o
inaltime egala sau mai mare de 10% din inaltimea încăperii, se vor trata ca pereţi despărţitori, iar spatiile delimitate de acestea ca încăperi separate;
- in încăperile cu rafturi (arhive), senzorii se instalează in spaţiul liber dintre rastele;
- distanta de montare dintre pereţii si colturile încăperii (considerate zone moarte) nu trebuie sa fie mai mica de 0,5m;
- nu se vor suspenda senzori de conductoarele circuitelor de semnalizare;- nu se vor monta senzori lipiţi de grinzi sau alte elemente de construcţie
ataşate plafonului;- sub soclul senzorilor se va monta tabla metalica.Instalaţia de semnalizare a incendiilor este dotata si cu dispozitive de
avertizare manuala, acestea permiţând personalului care a observat un focar de incendiu sa declanşeze alarma de incendiu si astfel sa fie luate masurile care se impun.
Amplasarea butoanelor de semnalizare s-a făcut in locuri vizibile si uşor accesibile, la o inaltime de circa 1,5m, masurata de la pardoseala finita, fixate pe elemente verticale de construcţie (stâlpi, pereţi etc.).Butoanele au fost astfel
69
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307
amplasate, incat sa nu fie expuse direct distrugerilor mecanice si vor fi montate pe bucăţi de tabla metalica.
Sistemul utilizează o magistrala BUS de tip inelar pentru conectarea elementelor adresabile la centrala de detecţie si avertizare incendiu.
Magistrala BUS este o conexiune bifilara alimentata si supravegheata dinspre ambele capete, cu topologie inelara/lineara combinata, utilizând cablu J-Y(St)Y 2x0,8mm2, magistrala avand următoarele caracteristici:
- se instalează maxim 250 participanţi pe o bucla;- se asociaza maxim 250 participanţi pe o bucla;- se asociaza maxim 32 detectoare analogice la o grupa;- este posibila combinarea de conexiuni bucla cu conexiuni lineare (derivate
din bucla). Nu se pot defini subramuri ale unei derivaţii existente;- lungimea maxima a unei bucle, inclusiv a linilor derivate nu depăşeşte 3500m;- nu este depăşit numărul de 32 de transpondere pe o bucla;- toti detectorii si butoanele conectate pe magistrala BUS au incluse izolatoare- de bucle, astfel la întreruperea conexiunii bucla sau la apariţia unui
scurtcircuit, toti participanţii pe bucla vor ramane funcţionali;- magistrala BUS nu se instalează împreuna cu circuitele de alimentare
cu energie, circuitele pentru alimenatrea motoarelor, circuitele de comutare a- fazelor sau alte circuite purtătoare de curenţi tari;- traseele exterioare ale magistralelor BUS sunt pozate in tuburi de tip PVC-greu,- îngropat (care face legătură intre clădiri). Tuburile care servesc la pozarea
cablurilor pentru magistrala BUS, nu prezintă imbinari subterane, ci doar guri de vizitare cu guri de vizitare cu grad de protecţie IP65;
- cablurile magistralei BUS sunt pozate in tub metalic cu înveliş PVC de tip RTA- FA, HFXP sau echivalent, iar ramificaţiile sunt realizate cu ajutorul dozelor de ramificaţie;
- toate conexiunile sunt realizate in clemele participanţilor conectaţi pe magistrala, iar acolo unde este nevoie de conexiuni in doze, sunt utilizate doze
- de conexiuni cu cleme;- toate capetele de cabluri sunt pregătite corespunzător pentru conexiuni
(in cazul conductorilor multifilari sunt utilizaţi pini sau capetele sunt cositorite, după caz);
- cablurile din componenta magistralei BUS sunt etichetate vizibil la ambele capete conform cu proiectul;
Centrală de incendiu analog adresabilă; 2 bucle de detecţie; max. 64 de elemente adresabile pe fiecare buclă; 128 zone de detecţie; 1 ieşire de alarmă 0,5A/24V; 3 relee cu contacte libere de potenţial 1A/30V; 2 linii de control liber programabile; porturi: Ixserial RS-232 pentru conectarea unui calculator sau pentru monitorizare, 1xUSB, 1xPS-2, Ixserial RS-485 port pentru conectarea unui terminal de semnalizare paralel TSR-4000; controlul şi monitorizarea sursei de alimentare, acumulatori 2x12V/max.17Ah; afişaj LCD cu rezoluţia 320x240 pixeli; 17 stări de alarmă
70
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUINR -! TEL 0722 2S 307
c) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiţia;
Din punct de vedere al factorilor de risc antropici şi naturali identificăm riscul de întârzieri în derularea lucrărilor de construcţii datorită schimbărilor climatice bruşte. Aceste schimbări pot afecta investiţia prin prelungirea perioadei de implementare. Pentru a reduce această vulnerabilitate în stabilirea graficului de execuţie se va realiza o planificare riguroasă a activităţilor proiectului şi se vor lua în calcul unele marje de timp. De asemenea se vor monitoriza permanent lucrările în concordanţă cu schimbările climatice care apar.
d) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate;
Nu este cazul
e) caracteristicile tehnice şi parametrii specifici investiţiei rezultate în urma realizării lucrărilor de intervenţie.
Nu este cazul
5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare
In cele ce urmeaza vor fi evidenţiate necesarul de utilitati rezultate in cele doua scenarii analizate, respectiv varianta de eficientizare energetica a clădirii folosind ca sursa energetica pompele de căldură (pachetul 2) si varianta de eficientizare energetica in care nu sunt folosite pompele de căldură (pachetul 1).
Pachetul 2 (scenariul 2)
Consum încălzire ACM Iluminat TotalConsum de
energie (MWh/an)
19,66 1.36 3,79 24,80
Consum specific de
energie (kWh/m2 /
an
72,80 5,02 28,69 91,85
Indice emisii de C02
(kg/anC02)15398,11 325,04 2968,73 18691,88
Pachetul 1
Consum de energie
(MWh/an)50,17 1,36 3,79 55,32
71
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 287 307
(scenariul 1) Consum specific de
energie (kWh/m2 /
an
185,82 5,02 28,69 204,88
Indice emisii de C02
(kg/anC02)12033.90 325,04 2968,73 15327,67
Din datele prezentate coroborat cu informaţiile din autditul energetic ataşat prezentei documentaţii se constata ca toate consumurile scad in ambele variante analizate, totuşi pachetul 2 oferă o eficienta a consumurilor energetice mai mare fata de pachetul 1.
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale
Prezenta documentaţie tehnico-economică s-a realizat cu scopul de a fi depusă pentru accesarea fondurilor de finanţare nerambursabilă prin programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1, Operaţiunea B- Clădiri publice.
Durata de realizare a investiţiei este de 29 luni. în procesul de stabilire a graficului de execuţie a proiectului s-a luat în considerare o perioadă de 3 luni pentru evaluarea proiectului şi semnarea contractului de finanţare (noiembrie 2017 - ianuarie 2018).
Pentru evidenţierea cât mai corectă a derulării investiţiei prezentăm descriptiv toate activităţile care se vor desfăşura pentru realizarea proiectului, iar grafic vom prezenta doar acele activităţi care presupun implementarea proiectului. Din acest motiv am împărţit activităţile în două categorii generale, şi anume:
I. Activităţi desfăşurate înainte de implementarea proiectului (elaborare studii şi documentaţii, obţinere avize, ş.a.m.d.) şiII. Activităţi legate de implementarea proiectului
I. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎNAINTE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
ACTIVITATEA 1. Servicii proiectare - Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie - Faza DALI
Subactivitatea 1.1 Pregătirea şi derularea achiziţiei serviciilor de revizuire a documentaţiei tehnico-economice
Responsabil: Consiliul Judeţean Sibiu prin departamentele de specialitate.
72
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 }07
Resurse: costurile pentru spaţiu şi organizarea procedurii sunt suportate din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu Termen: 17.08.2017-01.09.2017
Sub activitatea 1.2. Revizuirea Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de9
Intervenţii9
Documentaţia tehnică a fost revizuită şi elaborată în conformitate cu prevederile HG nr.907/2016, privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
Responsabil: SC Sfera Con SRL.Resurse: costuri incluse în bugetul proiectului - linia 3.1.1, linia 3.4 şi linia 3.5.3 din Devizul generalTermen: 01.09.2017 - 22.09.2017
ACTIVITATEA 2. ELABORAREA SI DEPUNEREA CERERII DE FINANŢARE9 9
Cererea de finanţare va fi elaborată de către Consiliul Judeţean Sibiu, în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului aferent Axei prioritare 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea B-Clădiri Publice, din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Responsabil: Consiliul Judeţean Sibiu prin departamentele de specialitate Resurse: costurile pentru spaţiu, salarii şi derularea activităţii sunt suportate din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu Termen: septembrie - octombrie 2017
II. ACTIVITĂŢILE DE IMPLEMENTARE ALE PROIECTULUI
ACTIVITATEA 3. MANAGEMENTUL PROIECTULUIManagementul proiectului se va realiza de către Consiliul Judeţean Sibiu şi se va
desfăşura pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.Responsabil: Consiliul Judeţean Sibiu Resurse: fonduri proprii.Termen: februarie 2018 - decembrie 2019
ACTIVITATEA 4. DERULAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE PENTRU DESEMNAREA EXECUTANTULUI LUCRĂRILOR Şl A PROIECTANTULUI (D.T.A.C., PROIECT TEHNIC Şl ASISTENŢĂ DIN PARTEA PROIECTANTULUI, ECHIPAMENTE)
Procedura de achiziţie se va desfăşura în conformitate cu prevederile din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.
73
Subactivitatea 4.1. Pregătirea documentaţiei de achiziţie pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie.
în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în cadrul documentaţiei de atribuire vor fi menţionate orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertanţilor o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Pe parcursul întregului proces, la adoptarea oricărei decizii, se vor avea în vedere următoarele principii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea şi asumarea răspunderii.
Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul achiziţii.Resurse: spaţiul şi costurile pentru desfăşurarea procedurii sunt asigurate din
bugetul Consiliului Judeţean Sibiu.Termen: februarie - martie 2018.
Subactivitatea 4.2. Procedura de achiziţie a proiectantului şi executantului lucrărilor lucrărilor (inclusiv D.T.A.C. şi P.T., asistenţă din partea proiectantului). în cadrul acestei proceduri se vor achiziţiona echipamentele necesare implementării proiectului.
Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul achiziţii.Resurse: spaţiul si costurile pentru desfăşurarea procedurii sunt asigurate dinbugetul Consiliului Judeţean Sibiu.Termen: martie - mai 2018
ACTIVITATEA 5. ELABORAREA D.T.A.C. Şl A PROIECTULUI TEHNICDocumentaţiile tehnice vor fi realizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Proiectul tehnic va conţine: părţi scrise şi părţi desenate, memoriu general care prezintă sintetic toate aspectele care caracterizează investiţia, memorii tehnice pentru specialităţi, caiete de sarcini pentru fiecare specialitate, liste cu cantităţi de lucrări pentru fiecare specialitate, centralizator de costuri pe obiect de investiţie, centralizator de costuri pentru întreaga lucrare, graficul general de realizare a lucrării. De asemenea, documentaţia respectă criteriile specifice privind aspectele calitative ale PT. Proiectul va fi verificat conform reglementărilor în vigoare.
Responsabil: ofertantul declarat câştigător în urma achiziţiei.Resurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 3.5.4, 3.5.5, 3.5.6 din DevizulgeneralTermen: iunie - septembrie 2018
ACTIVITATEA 6 CONTRACTAREA DIRIGINTELUI DE ŞANTIERContractarea dirigintelui de şantier se va realiza prin achiziţie directă conformitate cu
Art. 7 alin. 5 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul achiziţii.Resurse: spaţiul şi costurile pentru desfăşurarea procedurii sunt asigurate dinbugetul Consiliului Judeţean Sibiu
74
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 237 307
Termen: august - septembrie 2018
ACTIVITATEA 7 DIRIGENTIA DE ŞANTIER» 9
Atribuţiile dirigintelui de şantier vor fi menţionate în contract şi vor cuprinde cerinţele menţionate în Ordinul ISC nr. 595 din 6 august 2007 (actualizat) privind aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier.
Responsabil: firma desemnată câştigătoareResurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 3.8.2Termen: octombrie 2018 - iulie 2019
ACTIVITATEA 8 EXECUŢIA LUCRĂRILOR9
Activitatea de execuţie a lucrărilor va începe după elaborarea proiectului tehnic şi obţinerea avizelor.
Responsabil: firma desemnată câştigătoare pentru execuţia lucrărilor Resurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 4.1 şi 4.3 din Devizul general Termen: octombrie 2018 - iulie 2019
ECHIPAMENTE SI DOTĂRI - Dispensar TBC
u.m. CantPreţ
unitar(euro)
Preţ unitar
(lei, fără TV.A.)
Valoare totala
(lei, fără T.V.A.)
4.3 Utilaje, echipamante tehnologice si funcţionale cu montaj
277,719.82
Instalaţii termice 196,755.68
1Pompă căldură reversibilă sol apA buc 1
28,700.00
129,643.64 129,643.64
2
Pompă de circulaţie electronică sonde cu debit variabil - debit de pompare 7,5 mc/h buc 1 1,560.00 7,046.83 7,046.83
3
Pompă de circulaţie electronică pompă căldură cu debit variabil - Debit de pompare: 8,5 mc/h buc 1 1,560.00 7,046.83 7,046.83
4
Sistem vană de amestec - (2 vane cu 3 cai actuator, 1 vana cu 3 căi încălzire) si vase de expansiune buc 1 1,255.00 5,669.09 5,669.09
5Termoacumulator de apă caldă buc 1 1,700.00 7,679.24 7,679.24
6 Acumulator de apă răcită buc 1 900.00 4,065.48 4,065.48
7
Pompă electronică de circulaţie reţea încălzire 2,5 mc/h - 8 mea buc 1 600.00 2,710.32 2,710.32
ACTIVITATEA 9 SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIEj
Supravegherea şi asistarea lucrărilor de execuţie se va realiza de către câştigătorii desemnaţi în urma procedurilor de achiziţie publică şi se va desfăşura pe perioada activităţii de execuţie a lucrărilor.
Asistenţă tehnică din partea proiectantuluiResponsabil: contractorul serviciului de asistenţă tehnicăResurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 3.8.1Termen: octombrie 2018 - iulie 2019
ACTIVITATEA 10. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
După finalizarea lucrărilor, va avea loc recepţia acestora, ceea ce va îngloba următoarele activităţi:
- numirea comisiei de recepţie;- pregătirea documentaţiei tehnice şi economice pentru recepţie ;- verificarea lucrărilor executate;- întocmirea procesului verbal de recepţie şi stabilirea eventualelor completări şi
remedieri;- efectuarea eventualelor completări şi remedieri.
Această activitate se va desfăşura în lunile august-septembrie 2019.
76
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S" 307
ACTIVITATEA 11 AUDITAREA PROIECTULUI
Subactivitatea 11.1 Achiziţia firmei care se va ocupa de auditarea proiecului Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul achiziţii. Resurse: spaţiul şi costurile pentru desfăşurarea procedurii sunt asigurate din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu Termen: februarie - martie 2018
Subactivitatea 11.2 Auditarea proiectuluiAuditarea proiectului se va realiza de către câştigătorul desemnat în urma
procedurii de achiziţie şi se va desfăşura pe întreaga perioada de implementare a proiectului.
Resurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 3.7.2 din Devizul general Responsabil: contractorul serviciului de audit.Termen: aprilie 2018 - decembrie 2019
ACTIVITATEA 12 INFORMARE SI PUBLICITATE9
Subactivitatea 12.1 Achiziţia firmei care se va ocupa de servicii de informare si publicitate
Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiar, responsabilul achiziţii. Resurse: spaţiul şi costurile pentru desfăşurarea procedurii sunt asigurate din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu Termen: februarie 2018 - martie 2018
Subactivitatea 12.2 Informare si publicitateActivitatea se va realiza conform prevederilor contractuale şi instrucţiunilor cuprinse
în manualul de identitate vizuală al Programului Operaţional Regional 2014-2020.Această activitate va avea un rol foarte important în conştientizarea potenţialilor
beneficiari asupra oportunităţilor oferite de implementarea acestui proiect.Activităţile de comunicare asupra modului de utilizare a Fondurilor Structurale în
România au ca scop fundamental creşterea nivelului de informare, conştientizare si transparenţă în ceea ce priveşte asistenţa oferită ţării noastre de către Uniunea Europeana şi crearea unei imagini coerente a acesteia.
Responsabil: managerul de proiect, societatea câştigătoareResurse: costuri incluse în devizul proiectului - Linia 5.4 din Devizul generalTermen: aprilie 2018 - septembrie 2019
Materiale obligatorii bucpreţ unitar - lei fara TVA
comunicate presa (la începutul si la sfârşitul implementării proiectului) 2 1500,00 3000,00
total 5452,80
77
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 307
ACTIVITATEA 13 MONITORIZARE SI RAPORTARE9
Monitorizarea proiectului se realizează pe toată durata desfăşurării proiectului, prin metode specifice, de către solicitant în colaborare cu firma de management.
Metode specifice:- Rapoartele lunare de activitate;- Realizarea inspecţiilor periodice în locaţiile unde se desfăşoară activităţi de
construcţie;- Rapoartele financiare;- Rapoartele tehnice;- Dosarele de achiziţie;- Caietele de sarcini;- Devizele de lucrări.
în ceea ce priveşte raportarea proiectului, vom transmite odată cu cererea de rambursare şi raportul de progres, completat în formatul standard prevăzut la contractul de finanţare, prin care se vor raporta activităţile desfăşurate în perioada de raportare, stadiul realizării indicatorilor, rezultatele parţiale/finale obţinute la momentul raportării etc.
La fiecare raport de progres, vom descrie modul în care proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, în cel al dezvoltării durabile.
Această activitate va începe în prima lună de implementare şi se va finaliza în ultima lună de implementare.
Responsabil: managerul de proiect, responsabilul financiarResurse: fonduri proprii.Termen: februarie 2018 - decembrie 2019
78
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \INULUI INR 4 TEL 0722 2V 307
Graficul de execuţie
Nr crt
1.1
1.2
4.1.
4.2.
10
11
11.1
Activitate / subactivitate
Servicii proiectare - Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie - Faza DALIPregătirea şi derularea achiziţiei serviciilor de revizuire a documentaţiei tehnico-economice
Revizuirea Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii
Baborarea şi depunerea cererii de finanţare
Managementul proiectului
Derularea procedurilor de achiziţie pentru desemnarea a proiectantului (DTAC, proiect tehnic şi asistenţă din partea proiectantului) şi a executantului de lucrări
Pregătirea documentaţiei de achiziţie pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţieProcedura de achiziţie a proiectantului şi executantului lucrărilor (inclusiv D.T.A.C. şi P.T., asistenţă din partea proiectantului, echipamente)_________________________________________
Baborarea DTAC şi a Proiectului tehnic
Contractarea dirigintelui de şantier
Dirigenţia de şantier
Execuţia lucrărilor
Supravegherea lucrărilor de execuţie
Recepţia lucrărilor
Auditarea proiectului
Achiziţia firmei care se va ocupa de auditarea proiecului
11.2
12
Auditarea proiectului
Informare şi publicitate
12.1 Achiziţia firmei care se va ocupa de servicii de informare si publicitate
12.2
13
Informare şi publicitate
Monitorizare şi raportare
79
SC SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR -l TEL 0722 2S7 307
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare funcţionarii obiectivului
0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOLUL 2 0.00 0.00 0.00CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 1,000.00 190.00 1,190.003 .1.1 Studii de teren (studiu geotehnic, studiu topografic) 1,000.00 190.00 1,190.003 .1.2 Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.003 .1.3 A lte stu d ii s p e c if ic e 0.00 0.00 0.00
3.2 Documentaţii suport şi cheltueli pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0.00 0.00 0.00
3.3 Expertizare Tehnică 0.00 0.00 0.003.4 w c î i m v a r v a p c i i u n i i a i i i c i 6 1 i c f y c i i C e a i d U U ilU I
energetic al clădirilor 2,000.00 380.00 2,380.003.5 Proiectare 98,689.92 18,751.08 117,441.00
3 .5.1 Tema de proiectare 0.00 0.00 0.003 .5.2 Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3 .5.3 Studiu de fezabilitate / Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii 14,670 .00 2 ,787.30 17,457.30
3 .8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 11,204.32 2 ,128.82 13,333.143 .8 .1.1 pe perioada de execuţie a lucrărilor 5 ,602.16 1 ,064.41 6 ,666.57
80
3.8.1.2
SC SFERA CON S
pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de ISC
R L - SIBIU STR TÀR
5,602.16
GU VINULUI NR 4
1,064.41
TEL 0722 287 307
6,666.57
3.8.2 Dirigenţie de şantier 17,565.85 3,337.51 20,903.36TOTAL CAPITOLUL 3 151,468.50 28,779.01 180,247.51CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investiţia de baza
4.1 Construcţii si instalaţii 1,918,011.68 364,422.22 2,282,433.904.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi
funcţionale 0.00 0.00 0.00
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale care necesită montaj 277,719.82 52,766.77 330,486.59
4.4Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport
0.00 0.00 0.00
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.004.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOLUL 4 2,195,731.50 417,188.99 2,612,920.49CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier (1,5%) 28,770.18 5,466.33 34,236.515.1.1 Lucrări de construcţii si instalaţii aferente organizării de
4.2.Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0.00 0.00 0.00
TOTAL II - subcap. 4.2. 0.00 0.00 0.00
4.3.Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj 277,719.82 52,766.77 330,486.59
4.4.
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport
0.00 0.00 0.00
4.5. Dotări 0.00 0.00 0.004.6. Active necorporale 0.00 0.00 0.00TOTAL III - subcap. 4.3 + 4.4 + 4.5 + 4.6 277,719.82 52,766.77 330,486.59TOTAL deviz pe obiect (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 2,195,731.50 417,188.99 2,612,920.49
Lucrări conexeConsolidarea clădirii conform expertizei tehnice 29,362Reparaţii tamplarie interioara 9,034Reparaţii tencuieli / zugrăveli interioare si pardoseli în zonele de intervenţie 56,465Reparaţii şarpanta si invelitoare, inclusiv înlocuirea jgheaburilor si burlanelor 72,275Montarea indicatoarelor de îndrumare pentru persoanele cu dizabilităţi la accesurile în clădire 6,776Instalaţie de semnalizare incendiu 75,055Instalaţii electrice (exclusiv iluminat) 13,175Instalaţii hidranti 24,958
Total lucrări conexe 287,100Echipamente conexeProcurare centrală adresabilă incendiu 4,398
Total echipamente conexe 4,398Total măsuri conexe 291,497
82
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 ?07
Eşalonarea costurilor de investiţie pe ani
TOTAL COSTURI INVESTIŢIE
CosturiAni TOTAL
(Anul 1 + Anul 2 + Anul 3)1 2 3
Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 0 0 29,750 29,750
Obţinerea terenului 0 0 0 0Amenajarea terenului 0 0 0 0Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea iniţiala 0 0 29,750 29,750
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0 0 0 0
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare funcţionarii obiectivului
0 0 0 0
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 21,027 122,755 36,466 180,248
Studii 1,190 0 0 1,190Documentaţii suport şi cheltueli pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii
0 0 0 0
Expertiza tehnica 0 0 0 0Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor
2,380 0 0 2,380
Proiectare 17,457 99,984 0 117,441Organizarea procedurilor de n n n nachiziţieConsultanta 0 12,500 12,500 25,000Asistenta tehnica 0 10,271 23,966 34,237Asistenta tehnica din partea proiectantului 0 4,000 9,333 13,333
Dirigenţie de şantier 0 6,271 14,632 20,903Cheltuieli pentru investiţia de baza 0 684,730 1,928,190 2,612,920
Construcţii şi instalaţii 0 684,730 1,597,704 2,282,434Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0 0 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale care necesită montaj 0 0 330,487 330,487
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport
0 0 0 0
Dotări 0 0 0 0
83
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR -î TEL 0722 2S7 307
Active necorporale 0 0 0 0Alte cheltuieli 0 123,221 203,303 326,524Organizare de şantier 0 34,237 0 34,237Lucrări de construcţii si instalaţii aferente organizării de şantier 0 17,118 0 17,118
Cheltuieli conexe organizării de şantier 0 17,118 0 17,118
S C SFERA CON $ R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 2S 307
5.5. Sustenabilitatea rea lizării investiţiei:
a) impactul social şi cultural;
Urmare a mai multor studii realizate la nivel mondial în domeniu, impactul unei renovări energetice durabile a clădirilor poate fi rezumat după cum urmează:
• Beneficii economice - s-a estimat că intensificarea activităţii economice ca rezultat al creării de locuri de muncă şi al stimulării investiţiilor generează de 1,5 ori valoarea economiilor de costuri energetice sub formă de capacităţi de producţie suplimentare. Beneficiile adiţionale necuantificate sunt reprezentate de valorile mai mari ale proprietăţilor;
• Beneficii sociale - îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor a fost de mult timp recunoscută de unele state membre ca fiind esenţială pentru a asigura necesarul de încălzire accesibil financiar pentru familiile cu venituri modeste şi pentru a aborda problema sărăciei energetice, estimată ca afectând 10-25% din totalul populaţiei U.E. Locuinţele care dispun de o încălzire mai eficientă oferă şi beneficii pentru sănătate, având mai puţine zone reci şi curenţi de aer, mai puţin condens şi o predispoziţie mai redusă la mucegai, precum şi o calitate mai ridicată a aerului din interior. Pe lângă asta, se ştie că o mare parte a populaţiei din România nu este capabilă - în general şi în condiţii normale - să îşi asigure niveluri suficiente de confort termic în locuinţe, având în vedere costul ridicat al energiei termice în raport cu veniturile.
• Beneficii pentru sistemele energetice - economiile realizate la solicitarea maximă a sistemelor energetice urmare a îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor, inclusiv autogenerare de energie, au aproximativ aceeaşi valoare cu economiile în materie de costuri energetice, iar de acestea pot beneficia toţi utilizatorii.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
Număr de locuri de muncă create în faza de realizarePentru realizarea investiţiei se va contracta o firmă specializată în domeniu pe baza
procedurii de achiziţie aşa cum s-a descris la punctele anterioare. Prin urmare putem spune că proiectul de faţă nu crează locuri de muncă în faza de execuţie, întrucât activităţile de executare a lucrărilor de construcţii nu se vor realiza în regie proprie.
Totuşi, în mod indirect, proiectul propus poate crea locuri de muncă pentru agenţii economici care vor participa la realizarea acestei investiţii. Acest lucru este însă greu de determinat întrucât depinde de capacitatea actuală a fiecărui agent economic.
Număr de locuri de muncă create în faza de operareRealizarea investiţiei nu va crea locuri de muncă în faza de operare.
86
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL C~22 2S7 307
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz.
Situaţia energetică a clădirilor - fie că este clădire publică sau locuinţă - este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere al cercetărilor aplicate şi specialiştilor. Eficientizarea consumului de energie, creşterea eficienţei energetice şi reducerea pierderile energetice ar avea ca finalitate scăderea consumului de energie în valori relative şi absolute, cunoscut fiind faptul ca în Romania clădirile de locuit au consum de energie dublu comparativ cu tarile dezvoltate din Europa. în acest context, creşterea eficientei energetice a clădirilor prin măsuri de reabilitare termică complexe precum şi prin alegerea materialelor de construcţii a unei clădiri după criteriul energiei înglobate poate sugera o direcţie de acţiune în sensul creşterii eficientei energetice. Opţiunile se pot îndrepta către materiale locale, lemnul (ca sursa regenerabila şi nepoluantă), metale şi materiale ceramice etc. Performantele funcţionale şi energetice ale unei clădiri, măsura în care este promovată arhitectura solară, arhitectura ecologică, încadrarea unei clădiri în mediul ambiant devin obiective care în contextul temei sunt de asemenea luate în considerare. Realizarea unei performanţe energetice ridicate prin identificarea de soluţii mai puţin energofage, bazate pe pe utilizarea eficientă a energiei cu impact redus asupra factorilor de mediu sunt obiective care se au în vedere fiind analizate din punct de vedere tehnic şi teoretic.
Clădirile reprezintă cea mai mare sursă de emisii de C02, contribuind astfel cel mai mult la schimbările climatice. Valoarea beneficiilor pentru mediu aduse de renovarea clădirilor ar putea fi de ordinul a 10% din economiile de costuri energetice.
Prin soluţiile propuse de către arhitect, de către specialiştii în instalaţii precum şi de către auditorul energetic se asigură implementarea unor măsuri de eficientizare care va transforma clădirea luată în studiu dintr-o clădire nereabilitată, neeficientă din punct de vedere energetic, mare consumatoaare de energie într-una eficientă din punct din punct de vedere energetic, cu un impact minim asupra mediului înconjurător.
însăşi rezultatul direct al acestui proiect este reducerea gazelor cu efect de seră, ceea ce aduce cu sine o reducere a impactului asupra mediului. Energia asociată funcţionării clădirilor reprezintă punctul principal al performanţei vis-a-vis de impactul asupra mediului pentru o clădire. Scăderea cantităţii energiei de operare a clădirilor (încălzire /răcire/ consumul de apă/electricitate) se poate traduce prin costuri mai mici şi impact redus asupra mediului. Construcţiile eficiente energetic trebuie să ofere soluţii eficiente energetic, izolaţii corespunzătoare şi modalităţi multiple de salvare a energiei.
Ajustarea impactului asupra mediului pentru clădirile studiate se va realiza prin reabilitare şi aducerea ei la un nivel de funcţionare optim şi conform cu standardele şi cu normativele în vigoare.
87
5.6. Analiza financiară şi economică aferentă rea lizării lucrărilor de intervenţie:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de referinţă;
Investiţia propusă constă în reabilitarea termică si eficientizarea energetica a clădirii dispensarului din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
în analiza financiară s-a luat în considerare faptul că proiectul este unul de natură socială ceea ce înseamnă că nu va genera venituri Spitalului. Reabilitarea energetică va duce în schimb la reducerea cheltuielilor cu energia.
Prezentarea scenariului de referinţă:Investiţia presupune realizarea de lucrări de reabilitare cu scopul de a eficientiza
energetic dispensarul din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. în realizarea acestui scenariu de referinţă se va lua în considerare propunerea expertului tehnic, cea a auditorului energetic dar şi cea propusă de specialiştii în arhitectură şi instalaţii. Astfel, scenariul de referinţă este adoptarea pachetului de soluţii propuse de auditor, pachet complex ce înglobează o serie de soluţii pentru instalaţiile clădirii. De asemenea, scenariul recomandat al specialistului în instalaţii presupune, pe lângă reabilitarea instalaţiilor de ventilaţie şi a celor termice şi realizarea unei reţele de 7 puţuri cu sonde de preluare a energiei termice (pompe de căldură). Lucrările de reabilitare aferente scenariului de referinţă sunt descrise în detaliu la subcapitolului 5.1 din cadrul prezentei documentaţii.
Perioadă de referinţă a proiectului este de 29 luni.
b) analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea investiţiei, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung;
Pnmroo Ho ooV/VI VI vu w w
rw i/ i v i\ ;are justifies nscssitatss invssuusi, ¡n Cetz.ui cicsstui proiect, sgexprimă în numărul de pacienţi care beneficiază de serviciile oferite de către Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. în ceea ce priveşte Dispensarul, acesta oferă consultaţii şi tratamente adulţi şi copii, consultaţii şi tratamente în regim de urgenţă la solicitarea medicului de familie, eliberare de reţete compensate şi gratuite, efectuarea de spirometrii (teste de măsurare a funcţiei pulmonare), efectuarea de radiografii pulmonare, cu interpretare, consultaţii şi medicamente, efectuarea de IDR la copii şi adulţi contacţi cu bolnavi de tuberculoză şi la solicitarea medicilor de specialitate.
Datorită tipologiei de afecţiuni ale pacienţilor consultaţi în Dispensar dar şi în urma studiilor realizate privind evoluţia acestor boli, previzionăm o creştere şi în perioada următoare. Conform statisticilor furnizate de OMS, România se situează în fruntea ţărilor europene în ceea ce priveşte prevalenţa bolilor pulmonare. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România s-au înregistrat cu 17,5% mai multe decese prin cancer
88
pulmonar în 2015 faţă de 2012, peste 10.000 de români pierzându-şi viaţa din această cauză.
Bolile care se tratează în cadrul acestei secţii au o incidenţă crescută în România, potrivit informaţiilor prezentate în cadrul Conferinţei a VI - Managementul Bolilor Pulmonare organizate în iunie-iulie 2017. Astfel:
- Rata incidenţei cazurilor de tuberculoză în România este de 100 la 100.000 de locuitori. Astfel, în fiecare oră sunt diagnosticate cu tuberculoză 3 persoane
- Se estimează că aproximativ 1 milion de persoane suferă de astm, numărul acestora fiind în continuă creştere.
- Incidenţa cancerului bronhopulmonar comparativ cu alte tipuri de tumori canceroase este ridicată, cu peste 7.300 de cazuri noi înregistrate anual.
Per total evoluţia noilor cazuri de îmbolnăvire cu afecţiunile aparatului respirator (declarate de medicii de familie) o prezentăm în graficul următor.
Cazuri noi de îmbolnăvire - boli ale aparatului respirator -R om ânia
Din graficul prezentat se constată faptul că numărul noi cazuri de îmbolnăvire declarate anual de către medicii de familie este oscilant, cu precizarea că începând din anul 2014 acest număr este din nou în creştere, ceea ce dovedeşte că va exista în continuare cerere pentru serviciile prestate de către acest Spital.
în continuare am realizat o extrapolare a seriei cronologice prin utilizarea trendului liniar pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte numărul pacienţilor consultaţi în Dispensarul TBC.
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL C722 2S7 JC7
Astfel se observă o creşterea constantă în următorii 10 ani. Acest aspect presupune necesitatea unei preocupări intense a conducerii Spitalului de a oferi condiţii optime de funcţionare dar şi de a eficientiza din toate punctele de vedere activitatea acestor corpuri. Un aspect important, care trebuie subliniat, îl constituie influenţa poluării aerului asupra patologiei respiratorii. Astfel se impune ca autorităţile să ia măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului dar şi a igienei prezente în cadrul clădirii care găzduieşte bolnavi cu astfel de afecţiuni. Acest proiect propune măsuri care duc la reducerea emisiilor de carbon, propune reabilitarea instalaţiilor de ventilaţie şi termice. Investiţia de faţă vine în întâmpinarea nevoii de a asigura toate condiţiile optime desfăşurării actului medical.
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
Din punct de vedere financiar şi a sustenabilităţii celor 2 scenarii analizate în tabelul următor se vor evidenţia sintetic avantajele şi dezavantajele fiecăruia.
Scenariul 2 - Reabilitarea energetică inclusiv montare pompe de căldură
geotermale
Consum specific de energie
94,63 (kWh/rri2/an)Consum specific de energie
48,32 (kWh/m2/an)
Clasă energetică după reabilitare
AClasă energetică după reabilitare
A90
Economia de energie după
implementarea proiectului
71,7%
Economia de energie după
implementarea proiectului
85,5 %NU întruneşte exigenţele actuale
(2017) de perormanţă energetică a clădirii - conform anexe ghid specific
aferent P.l 3.1 B
întruneşte exigenţele actuale (2017) de perormanţă energetică a clădirii
conform anexe ghid specific aferent P.l 3.1 B
Durata de implementare - 28 luni Durata de implementare - 29 luni (perioada suplimentara o reprezintă
montarea pompelor de căldură)
Total deviz investiţie 2.277.019,9 lei (fără TVA)
Total deviz investiţie 2.650.027,69 (fără TVA) - investiţia suplimentara a lucrărilor cu pompele de căldură este
de 373.007,79 lei
în continuare se va realiza analiza financiară si calculul indicatorilor financiari9
pentru Scenariul II, şi vom prezenta în cele ce urmează evoluţia prezumată acosturilor de operare şi a veniturilor:
Evoluţia prezumată a costurilor de operare
în analiza costurilor de operare a investiţiei propuse s-a pornit de la următoarele premise:> Având în vedere domeniul studiat, pentru estimarea cheltuielilor de operare s-a luat în
considerare un orizont de timp de 14 ani de operare, la care se adaugă perioada de implementare al proiectului. Au fost supuse analizei toate cheltuielile rezultate din activitatea corespunzătoare proiectului de investiţii.
> In estimarea costurilor de operare s-a pornit de ia execuţia bugetară a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu pentru anii 2014, 2015, 2016. întrucât în momentul de faţă nu există o evidenţă distinctă a cheltuielilor pe fiecare secţie / clădire în parte, Spitalul a transmis un procent estimativ din valoarea cheltuielilor întregului spital aferent funcţionării Dispensarului. Astfel, din totalul cheltuielilor spitalului 4,28% sunt aferente funcţionării Dispensarului.
> Pentru fiecare categorie de costuri de operare au fost prevăzute rate anuale de creştere în termeni reali.
> Cheltuielile cu forţa de muncă au fost estimate pornindu-se de la valorile anilor anteriori înregistrate de către Dispensar, calculat aplicând procentul de 4,28%, rezultând în primul an de operare o cheltuială de 295.483 lei. în estimarea
91
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR4 TEL 0722 287 }07
cheltuielilor cu personalul pentru perioada următoare s-a aplicat acestui cost un procent de creştere anual de 6,47%.
> Cheltuielile cu furniturile de birou s-au stabilit pe baza pornindu-se de la valorile anilor anteriori înregistrate la nivelul spitalului, aplicându-se un procent de creştere în termeni reali de 0,58%/an.
> Cheltuiala cu materialele de curăţenie s-a prognozat ţinând cont de valoarea înregistrată în anii anteriori, la care s-a aplicat o rată de creştere de 0,37%/an.
> Cheltuielile cu încălzitul şi iluminatul au fost prognozate pornindu-se de la capacităţile de consum şi ţinându-se cont de indicatorii de consum pentru investiţia prezentă. Conform calculelor specialiştilor, măsurile propuse prin proiect vor conduce la o economie de energie. Cheltuiala cu energia s-a determinat astfel:
Consum de energie in prezent 169.170 kWhCost mediu energie 0,5827 lei/ kWhCheltuieli energie in prezent 98.578,54 lei
Consum de energie după implementare 24.800 kWhCost mediu energie 0,5827 lei/ kWhCheltuieli energie după implementare 14.451,43 lei
Acestui cost i s-a aplicat o rată de creştere în termen reali de 1,65% / an.> Cheltuielile cu apa şi canalizarea au fost previzionate pe baza valorilor înregistrate în
anii anteriori. S-a luat în calcul o rată de creştere în termeni reali de 2,71 %/an.> în ceea ce priveşte cheltuielile cu carburanţi şi lubrifianţi, valoarea acestora s-a stabilit
pornindu-se de la valorile înregistrate în anul precedent, aplicându-se o rată de creştere în termeni reali de 1,84%/an.
> Cheltuiala cu piesele de schimb s-au stabilit ţinând cont de valorile înregistrate în anii anteriori de către spital. Acestui cost i s-a aplicat o rată de creştere anuală în termeni reali de 0,12%.
> Cheltuielile cu poşta şi telecomunicaţiile s-au estimat pe baza valorilor înregistrate în anii anteriori, aplicându-se o rată de scădere de 0,47%/an.
> Cheltuiala cu hrana s-a previzionat pe baza cheltuelilor înregistrate în anii precedenţi, la care s-a aplicat o rată de creştere în termeni reali de 0,36%/an.
> Costurile cu medicamente s-au stabilit pe baza valorilor din anii anteriori, luând în calcul o rată de scădere de 0,16% pe baza scăderii preţurilor medicamentelor.
> Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional, cu alte bunuri şi servicii pentru întreţinere, cu reparaţii curente, cu bunuri de natura obiectelor de inventar, cele de capital, precum şi alte cheltuieli au fost estimate pornindu-se de la
92
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 307
valorile anilor anteriori înregistrate la nivelul spitalului, la care li s-au aplicat o rată de creştere în termeni reali de 3%/an.
> Toate sumele sunt exprimate în lei şi previziunile sunt realizate în preţuri constante.
Valoric, costurile de operare ale investiţiei pe o perioadă de 14 ani se prezintă astfel:
Evoluţia prezumată a veniturilorFluxurile de intrare ale investiţiei propuse vor fi obţinute din contractele care vor fi
încheiate cu Casa Judeţeană de Sănătate, din veniturile ale Direcţiei de Sănătate Publică, din alte venituri din prestări servicii, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din subvenţii.
în analiza fluxurilor de intrări s-a pornit de la Prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, actualizată. în cadrul acestei legi se precizează la art. 188 alin. 1 ca „Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.” Conform art. 189 alin. (1) al aceleiaşi legi „Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale”.
93
Art. 190 aliniatul 1 menţionează că „Spitalele publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia spitalelor din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, după cum urmează:
a) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii sau al ministerelor ori instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru spitalele clinice cu secţii universitare;
b) de la bugetul propriu al judeţului, pentru spitalele judeţene;c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local.”Conform alin. 4 al art. 190 din legea 95/2006 „Bugetele locale participă la finanţarea
unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale, a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.”
La Art. 190 alin (5) din cadrul aceleiaşi legi se preciziează următoarele: ’’Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din:
a) donaţii şi sponsorizări;b) legate;c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;d) închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi
furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii;e) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări
private sau cu operatori economici;f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;g) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;h) servicii de asistenţă medicală la domiciliu, acordate la cererea pacienţilor sau, după
caz, în baza unui contract de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
i) contracte de cercetare;i1) copiata pentru unele servicii medicale;j) alte surse, conform legii.
De asemenea, se precizează în cadrul Art. 190’ alin. 1 faptul că ’’Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie contracte cu direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru:
a) desfăşurarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate;
94
b) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetelor medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în condiţiile legii: cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;
c) asigurarea drepturilor salariale ale personalului care desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică în condiţiile legii;
d) asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor şi serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină sportivă, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse în structura organizatorică a spitalului, aprobate în condiţiile legii;
e) asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93 alin. (5) şi, după caz, alin. (51) pentru UPU şi CPU cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgenţă, aprobate în condiţiile legii;
f) asigurarea drepturilor salariale pentru rezidenţi în toată perioada rezidenţiatului, anii l-VII.”
în estimarea veniturilor s-a pornit de la execuţia bugetară a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu pentru anii 2014, 2015, 2016, ţinând cont şi de prevederile legii mai sus amintite. întrucât în momentul de faţă nu există o evidenţă distinctă a veniturilor pe fiecare secţie / clădire în parte, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a transmis un procent estimativ din totalul veniturilor spitalului aferent funcţionării Dispensarului. Din totalul veniturilor spitalului 4,28% sunt aferente Dispensarului.
în previzionarea veniturilor s-a luat în calcul o rată de creştere de 5% / an, aplicat mediei ultimilor 3 ani.
Toate sumele sunt exprimate în lei.
95
S C SFERA CON SRL - SIBIU STR TARGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2V 307FLUXURI DE INTRARE
Analiza sustenabilităţii proiectului constă în analiza fluxurilor de numerar. în acest sens, vor fi luate în considerare toate sursele de ieşiri (costurile investiţiei şi costurile de operare), precum şi toate sursele de intrări (resursele financiare şi fluxurile de intrare). Analiza trebuie să arate că în fiecare an fluxul de numerar este cel puţin echilibrat, ceea ce înseamnă că balanţa intrărilor şi ieşirilor trebuie să fie cel puţin zero, daca nu pozitivă. în analiza financiară se vor utiliza rezultatele cumulative ale anilor precedenţi, ceea ce înseamnă că bilanţurile anilor precedenţi vor fi adăugate celor ale anilor următori, generând fluxurile de numerar cumulate care trebuie să fie în mod necesar echilibrate.
Din tabelul prezentat mai sus reiese că atât fluxul anual de numerar, cât şi fluxurile de numerar cumulate sunt pozitive, ceea ce demonstrează că ¡implementarea proiectului privind reabilitarea termică a Dispensarului din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu este fezabil şi sustenabil.
Calculul indicatorilor financiari ai profitabilităţii
Potrivit documentului ’Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects’ elaborat pentru perioada 2014-2020, pentru ca un proiect să poată fi considerat eligibil pentru acordarea cofinantării din Fonduri, valoarea actualizată netă financiară (VFNA/C) trebuie să fie negativ. în caz contrar, proiectul nu poate obţine finanţare europeană, întrucât înseamnă că Beneficiarul dispune de fonduri proprii suficiente pentru a realiza proiectul respectiv.
în calcujul VFNA/C se va ţine cont de valoarea fluxului de numerar net actualizat folosind o rată a dobânzii convenţională. în cazul proiectului propus, rata de actualizare este 4%.
De asemenea, în ceea ce priveşte sursele de intrări, vor fi luate în considerare doar fluxurile de intrări generate pe perioada de operare.
în aceste condiţii, tabelul indicatorilor financiari ai profitabilităţii investiţiei este următorul:
97
SC SFERA CON SRL. - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287.307INDICATORI FINANCIARI Al INVESTIŢIEI
Ani investiţie Ani operare1 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Obţinerea unui flux de numerar net actualizat negativ şi o rată internă de rentabilitate sub rata de actualizare indică faptul că proiectul necesită asistenţă financiară nerambursabilă pentru a fi fezabil din punct de vedere financiar.
98
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL C?22 2S? ÎC7
d) analiza economică
Realizarea analizei economice constă în transformarea preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile (care corectează distorsiunile preţurilor, cauzate de existenţa imperfecţiunilor pe piaţă).
Rata socială de actualizare folosită în analiza economică este de 5 %, conform documentului ’Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects’, document elaborat pentru perioada 2014-2020.
a. Corecţii fiscale:
în tabelul următor s-a aplicat o corecţie fiscală la valoarea totală de investiţie şi anume eliminarea valorii de TVA din valoarea de piaţă.
TOTAL COSTURI INVESTIŢIE
CosturiAni TOTAL
(Anul 1 + Anul 2 + Anul 3)1 2 3
Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 0,00 0,00 25.000,00 25.000,00
Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea iniţiala 0,00 0,00 25.000,00 25.000,00
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0,00 0,00 0,00 0,00
Asistenta tehnica din partea proiectantului 0,00 3.361,30 7.843,03 11.204,32
99
Dirigenţie de şantier 0,00 5.269,76 12.296,10 17.565,85
Cheltuieli pentru investiţia de baza 0,00 575.403,50 1.620.328,00 2.195.731,50Construcţii şi instalaţii 0,00 575.403,50 1.342.608,18 1.918.011,68Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 0,00 0,00 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale care necesită montaj 0,00 0,00 277.719,82 277.719,82
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport
0,00 0,00 0,00 0,00
Dotări 0,00 0,00 0,00 0,00Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00Alte cheltuieli 0,00 104.578,03 173.249,66 277.827,69Organizare de şantier 0,00 28.770,18 0,00 28.770,18Lucrări de construcţii si instalaţii aferente organizării de şantier 0,00 14.385,09 0,00 14.385,09
Cheltuieli conexe organizării de şantier 0,00 14.385,09 0,00 14.385,09Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0,00 6.459,41 15.071,96 21.531,36Cheltuieli diverse si neprevăzute 0,00 66.621,95 155.451,21 222.073,15Cheltuieli pentru informare şi publicitate 0,00 2.726,50 2.726,50 5.453,00Cheltuieli pentru probe tehnologice si
teste 0,00 0,00 0,00 0,00
Pregătirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00 0,00TOTAL COSTURI INVESTIŢIE 17.670,00 783.136,71 1.849.220,98 2.650.027,69C+M 0,00 589.788,59 1.367.608,18 1.957.396,77
De asemenea, vom aplica aceeaşi corecţie fiscală şi la costurile de operare, respectiv eliminarea taxei pe valoare adăugată la costurile plătitoare de TVA. Costurile de operare se prezintă după aplicarea corecţiilor fiscale după cum urmează.
100
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR 4 TEL. 0722 2S"? 307
b) Corecţii pentru transformarea preturilor de piaţă în preturi contabilePreţurile intrărilor şi ieşirilor nu reflectă valoarea lor socială din cauza distorsiunilor pieţei, cum ar fi barierele comerciale şi
regimurile de monopol. Preţurile contabile se calculează prin aplicarea factorilor de conversie la preţurile financiare. Aplicând factorii de conversie se obţine conversia preţurilor de piaţă utilizate în analiza financiară în preţuri contabile ce vor fi utilizate în cadrul analizei economice.
După introducerea corecţiilor pentru eliminarea distorsionării preţurilor, se pot calcula rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) şi venitul net actualizat economic (VNAE). Calculul acestor indicatori economici se realizează cu luarea în considerare a factorilor de actualizare şi cu utilizarea aceleaşi metodologii folosite pentru calcularea indicatorilor de performanţă pentru analiza financiară.
101
S C. SFERA CON SR L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 2S ?0~
TOTAL COSTURI INVESTIŢIE
Costuiri AniTOTAL
(Anul 1 + Anul 2+ Anul 3)
1 2 3Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 0,00 0,00 23.800,00 23.800,00Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea iniţiala 0,00 0,00 23.800,00 23.800,00
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0,00 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli pentru proiectare s i asistenta tehnica 21.027,30 122.754,66 36.465,56 180.247,51Studii 1.190,00 0,00 0,00 1.190,00Documentaţii suport şi cheltueli avize, acorduri şi autorizaţii
pentru obţinerea de 0,00 0,00 0,00 0,00
Expertiza tehnica 0,00 0,00 0,00 0,00Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor 2.380,00 0,00 0,00 2.380,00
în ceea ce priveşte cuantificarea monetară a beneficiilor, în cazul investiţiei de faţă s-au identificat beneficiul ce provine din economia de energie obţinută prin eficientizarea energetică a clădirilor.
Conform auditului energetic, în urma implementării măsurilor propuse prin proiect se obţin următoarele economii:Consum de energie in prezent 169.170 kWhCost mediu energie 0,5827 lei/ kWhCheltuieli energie in prezent 98.578,54 lei
Consum de energie după implementare 24.800 kWhCost mediu energie 0,5827 lei/ kWhCheltuieli energie după implementare 14.451,43 lei
Total beneficii 84.127,11 lei104
Alte beneficii economice identificate:- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră- îmbunătăţirea calităţii aerului din interiorul clădirilor, cu beneficiile corespunzătoare în materie de sănătate- îmbunătăţirea calităţii parcului imobiliar şi a valorii proprietăţilor- Adaptarea la schimbările climatice
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TĂRGU VINULUI NU 4 TEL 072: 28? 307
Calculul indicatorilor economici ai investiţiei
INDICATORI ECONOMICI Al INVESTIŢIEIAni investiţie Ani operare
întrucât valoarea economică netă actualizată este pozitivă (VNAE>0), iar rata de rentabilitate economică este superioară ratei economice de actualizare, inseamna că proiectul propus, este oportun din punct de vedere economic.
105
SC SFERACONSRL - SIBIUSTR TÂRGUVINULUINR4 TEL CT22 2S7 ?07
Raportul B/C = 8.931.648,29 lei / 8.484.243,35 lei = 1,05.
Concluzionând, proiectul propus poate beneficia de asistenţă financiară nerambursabilă întrucât valorile indicatorilor economici obţinuţi respectă recomandările Comisiei Europene (VNAE>0 şi RIRE>5% şi B/C>1) şi Raportul Beneficii/Cost este mai mare decât 1.
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
încă din faza de concepere a unui proiect se impune a fi realizată o analiză de risc. Riscul în cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului, care poate apărea datorită necunoaşterii ansamblului potenţial de evenimente existente pe toată durata de implementare a proiectului.
Managementul riscului reprezintă procesul sistematic care identifică, analizează şi răspunde riscurilor care pot apărea în proiect. Riscul se defineşte ca fiind posibilitatea de abatere (pozitivă sau negativă) de la obiectivele proiectului. Abaterile se pot înregistra în ceea ce priveşte conţinutul, durata, costurile, calitatea. Orice tip de proiect este caracterizat de un anumit grad de incertitudine care generează un anume risc, dar aplicarea metodelor de management al proiectului, va face ca nivelul de incertitudine să fie mai mic sau pentru riscuri identificate să poată conduce la planificarea măsurilor de răspuns.
Identificarea riscurilor este un proces continuu care începe încă din faza de preproiect, se concretizează in planul de management al riscului în procesul de start al proiectului şi va continua până la finalizarea proiectului.
Riscurile principale care pot afecta proiectul sunt următoarele:• Riscuri interne:Riscurile interne sunt direct legate de proiect şi se referă în principal la:
- Executarea defectuasă a lucrărilor- întreţinere şi lucrări de intervenţie defectuoase- Incapacitatea financiară a Beneficiarului de a susţine costurile de întreţinere- Nerespectarea graficului de implementare a investiţiei- Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor
• Riscuri externe:Riscurile externe nu sunt direct legate de proiect şi vizează următoarele aspecte:
- Creşterea costurilor de realizare a obiectivului de investiţie- Nerespectarea graficului de transfer de Fonduri- Executarea defectuasă a lucrărilor- întreţinere şi lucrări de intervenţie defectuase- Supradimensionarea personalului ce va fi implicat în exploatarea investiţiei
106
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL C?22 307
- Incapacitatea financiară a Beneficiarului de a susţine costurile de întreţinere- Nerespectarea graficului de implementare a investiţiei- Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor
Măsuri de administrarea riscurilor:
Pentru a preveni / diminua riscurile, se impune luarea în considerare a unui set suplimentar de măsuri atât pe perioada execuţiei proiectului, cât şi pe perioada exploatării investiţiei.
Astfel, va fi implementat un sistem strict de verificare a derulării execuţiei lucrărilor, care va stabili ca fiecare lucrare executată să fie finalizată printr-un proces verbal de acceptare a diferitelor etape de execuţie, aşa cum se va stabili în caietele de sarcini. Un astfel de sistem de verificare va urmări:
- elementele de calitate şi de respectare a termenelor de execuţie- respectarea reglementărilor în domeniul construcţiilor- testarea investiţiilor înainte de predarea lor finalăSintetizând vom prezenta în tabelul de mai jos posibilele riscuri ce pot apărea în
implementarea şi operarea proiectului, dar şi măsurile preventive şi strategia de acoperire a riscului identificat. Riscurile identificate sunt similare ambelor scenarii analizate în cadrul proiectului.
107
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÁRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 28? JC7
Tabel - Riscuri identificate
Tip riscFactori
posibili de risc
Probabilitateapariţie Impact
Măsuri de prevenire a
riscului
Stategie acoperire risc
Financiar
Creştereapreţurilor mare mare
Pentru a contracara creşterea preţurilor estimarea de preţ pentru realizarea investiţiei s-a făcut ţinând cont de preţurile practicate în prezent pe piaţă, corectate cu o marjă, în funcţie de dinamica aşteptată a preţurilor
Monitorizarea permanentă a evoluţiei preţurilor şi a activităţilor contractorilor
Apariţia unor cheltuieli adiţionale, care nu vor
medie mediu
Studierea alternativelor de finanţare pentru evitarea creării unui impas financiar;
Monitorizarea permanentă a activităţilor proiectului şi a
putea fi rambursate
implicare consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate
activităţilorcontractorilor
Procedural Lipsă oferte la achiziţii mică mediu
Prevederea unui timp suficient în activitatea de organizare a achiziţiilor
Monitorizarea permanentă a legislaţiei în domeniile aferente proiectului
Climatic
întârzieri în derularea lucrărilor de construcţii
mediu mediu
In vederea reduceriiimpactului asupra implementării cu succes a investiţiei, se recomanda o planificare riguroasa a activitatilor proiectului si luarea in calcul a unor marje de timp.
Monitorizarea pemanentă a lucrărilor în concordanţă cu schimbările climatice care apar
6. Scenariul tehnico-economic optim, recomandat
6.1. Comparaţia scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, a! sustenabilităţii şi riscurilor
Au fost determinate 2 scenarii posibile a se realiza pentru a se ajunge la acelaşi rezultat, respectiv eficientizarea energetică a clădirii luate în studiu.
Scenariile au fost analizate atât de către auditorul energetic cât şi din punct de vedere inginerului pe instalaţii. Cele 2 scenarii sunt:
1. Reabilitarea energetică fără pompe de căldură geotermale2. Reabilitarea energetică inclusiv montare pompe de căldură geotermale
în continuare vom compara succint cele două scenarii. Vom aborda o evaluare tabelară pentru a putea scoate în evidenţă mai uşor avantajele şi dezavantajele fiecărui scenariu.
109
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR i TEL 0722 28 307
Tabel - Comparaţie scenarii
Criteriu de comparaţie
Scenariul 1 - Reabilitarea energetică fără pompe de
căldură geotermale
Scenariul 2 - Reabilitarea energetică inclusiv montare
pompe de căldură geotermale
Lucrări necesareProiectare, realizări lucrări reabilitare exclusiv montare
pompe de căldură
Proiectare, lucrări reabilitare inclusiv montare pompe de
căldură
Durată de realizare 28 luni 29 luni
Costuri 2.277.019,9 lei (fără TVA) 2.650.027,69 lei (fără TVA)
RiscuriConform analizei de riscuri
prezentată în prezenta documentaţie
Conform analizei de riscuri prezentată în prezenta
documentaţieImpact asupra
mediului Impact redus asupra mediului Impact redus asupra mediului
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului optim recomandat
Analizând scenariile propuse atât din punct de vedere tehnic, economic, financiar şi al riscurilor proiectantul a selectat ca şi scenariu optim scenariul cu numărul II. S-a ales acest scenariu întrucât per ansamblu oferă cele mai bune soluţii din punct de vedere tehnic şi financiar pentru implementarea proiectului. Lucrările necesare ale scenariului II include în plus preţul preţul lucrărilor necesare instalării pompelor de căldură precum şi preţul acestora, dar are avantaje pe termen lung întrucât scade considerabil cheltuiala cu consumul de energie termică, nepierzându-se în sol energie termică, datorită reţelelor prost izolate existente în prezent.
în concluzie proiectantul a ales varianta mai eficientă din punct de vedere al costurilor pe termen lung, din prisma indicatorilor financiari analizaţi şi din prisma avantajelor pe termen lung a scenariului II, respectiv de reabilitare energetică cu montare de pompe de căldură geotermală.
110
S C SFERA COS S R L - SIBIU STR TÂRGU \TsULUl NR 4 TEL O722 287 307
a) indicatori maximali în conformitate cu devizul general;
valoarea totală a obiectivului de investiţii (lei cu TVA): 3.149.441,99
din care C+M (lei cu TVA): 2.329.302,15
valoarea totală a obiectivului de investiţii (lei fără TVA): 2.650.027,69
din care C+M (lei fără TVA): 1.957.396,77
c) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă pentru cele 2 clădiri:
INDICATORI Valoare la începutul perioadei de
implementare
Valoare la sfârşitul perioadei de
implementare
Rezultat imediat (direct)
Clădire reabilitată din punct de vedere energetic 0 1
Instalaţii termice reabilitate 0 1
Instalaţii de ventilaţie reabilitate9 9
0 1
Instalaţii electrice reabiiitate 0 1
Realizare rampe acces persoane cu dizabilitati 0 1
Rezultate induse (indirecte)
Economia de energie după implementarea proiectului
- 85,5 %
d) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
111
S C SFERA CON' S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 307
Indicatorii de realizare/de proiect după implementarea măsurilor de creştere a eficienţei ____________________________energetice (utilizând RES)____________________________
Indicatori de realizare/ de proiect
Indicator
Valoarea indicatorului la
începutul implementării
proiectului
Valoarea indicatorului la
finalulimplementării
proiectului
Reducere
Valoare %
Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră [echivalent to C02/an ]
Scăderea consumului anual specific de energie primară pentru încălzire din surse neregenerabile [kWh/m2/an]
576.85 0.00 576.85 100.00%
Scăderea consumului anual de energie finală din surse neregenerabile [tep]
1 2 3 3 9 0.54 11.80 95.62%
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
29 luni
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specific funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere a! propunerilor tehnice
Proiectul ce urmează a fi implementat va îndeplini prevederile legislative în vigoare din punct de vedere al proiectării. Pentru realizarea acestor măsuri este necesară utilizării de produse de construcţii pentru care există documente de atestare a conformităţii - certificat de conformitate/declaraţie de performanţă, în concordanţă cu cerinţele şi nivelurile minimale de performanţă prevăzute de actele normative şi referinţele tehnice în vigoare, aplicabile, astfel cum au fost ele impuse prin memoriile tehnice şi caietele de sarcini.
Se vor respecta Normele Generale de Protecţie a Muncii prevăzute în Legea 90/1996, precum şi Normele Specifice de Protecţie a Muncii pentru lucrul la înălţime 12/96, pentru lucrări de beton 7/95, pentru lucrări de zidărie 27/96.
112
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NU 4 TEL C~22 2V Î07
Măsuri privind organizarea de şantier:• în interiorul şantierului se vor purta obligatoriu, de către toate persoanele care au
acces, căşti de protecţie• se interzice accesul în şantier a lucrătorilor sau vizitatorilor ce nu sunt dotaţi cu
echipamentul individual de protecţie conform riscurilor de expunere.• este interzis accesul în şantier a persoanelor străine şi a lucrătorilor sub influenţa
alcoolului, drogurilor. Lucrătorii se vor prezenta la serviciu refăcuţi din punct de vedere fizico-psihic.
• muncitorii care lucrează la înălţime vor purta obligatoriu centurile de siguranţă legate de elemente verificate fixe şi stabile
• panou de identificare investiţie• depozitarea materialelor hidrofile, a sculelor şi a altor materiale se va face în
construcţia provizorie ce se va executa pe amplasament• restul materialelor folosite în operă se vor depozita în curte• se vor păstra în permanenţă locurile de muncă şi căile de acces curate şi uşor
accesibile.
De asemenea se vor respecta prevederile ghidului solicitantului aferent priorităţii 3.1 B din cadrul Programul Operaţional Regional 2014-2020 cât şi legislaţia în vigoare cu privire la achiziţii publice.
6.5. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei
Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu are preocuparea continuă de a îmbunătăţi actul medica! de care beneficiază pacienţii săi, precum şi de a eficientiza activitatea Spitalului. în acest scop, Consiliul Judeţean Sibiu împreună cu conducerea spitalului intenţionează să depună un proiect pentru a aduce îmbunătăţiri considerabile cu privire la consumul de energie pe care clădirea Dispensarului îl are în prezent. Astfel, se va pregăti un proiect pentru obţinerea de fonduri europene pentru a fi depus în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa prioritară 3: „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiţii 3.1 “Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor”, operaţiunea B - Clădiri publice. Obiectivul acestei priorităţi de investiţii este creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri
113
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 287 307
energetice mari. Lucrările propuse în acest document care vizează îndeplinirea acestui obiectiv vor fi finanţate astfel cu fonduri europene.
Conform ghidului solicitantului:
- 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) reprezintă rata de cofinanţare din partea Uniunii Europene
- 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanţare din bugetul de stat (BS)
- 2% din valoarea cheltuielilor eligibile reprezintă contribuţia solicitantului - autorităţi şi instituţii publice locale.
114
7. Urbanism, acorduri şi avize conforme7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Im obiliară
7.3. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplim entării capacităţii existente
7.5. Actul adm inistrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice, precum:a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea performanţei energetice;b) studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz;c) raport de diagnostic arheologic, în cazul intervenţiilor în situri arheologice;d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;e) studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.
115
B. PIESE DESENATE
1. Construcţia existentă:
A.01R Plan de situaţie şi încadrare în zonăA.02R Plan subsol - ReleveuA.03R Plan parter - ReleveuA.04R Plan etaj - ReleveuA.05R Plan învelitoare - ReleveuA.06R Faţadă Sud - ReleveuA.07R Faţadă Est - ReleveuA.08R Faţadă Nord - ReleveuA.09R Faţadă Vest - ReleveuA.10R Secţiune A-A - Releveu
2. Scenariul tehnico-economic optim recomandat
ArhitecturăA.01 Plan subsol - Propunere A.02 Plan parter - Propunere A.03 Plan etaj - Propunere A.04 Plan învelitoare - Propunere A.05 Faţadă Sud - Propunere A.06 Faţadă Est - Propunere A.07 Faţadă Nord - Propunere A.08 Faţadă Vest - Propunere A.09 Secţiune A-A - Propunere
Instalaţii sanitareIS 1/3 - Instalaţii sanitare - Plan demisol IS 2/3 - Instalaţii sanitare - Plan parter IS 3/3 - Instalaţii sanitare - Plan etaj
Instalaţii termice9
IT 1/5 - Centrala termică - Schema funcţională IT 2/5 - Instalaţii termice - Plan demisol IT 3/5 - Instalaţii termice - Plan parter IT 4/5 - Instalaţii termice - Plan etaj IT 5/5 - Instalaţii termice - Plan învelitoare
116
S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0 '
Instalaţii de ventilaţieIV 1/3 - Instalaţii de ventilaţie - Plan demisol IV 2/3 - Instalaţii de ventilaţie - Plan parter IV 3/3 - Instalaţii de ventilaţie - Plan etaj
Instalaţii electriceIE-01/17 - Instalaţii electrice subsolIE-02/17 - Instalaţii electrice parterIE-03/17 - Instalaţii electrice etajIE-04/17 - Instalaţii detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu subsolIE-05/17 - Instalaţii detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu parterIE-06/17 - Instalaţii detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu etaj
Data:2017
ProiectantArh. Mihai Mânzat, şef proiect SC Sfera Con SRL
