+ All Categories
Home > Documents > DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE...

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE...

Date post: 06-Feb-2018
Category:
Upload: dothuy
View: 237 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
12
SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca 1 BULETINUL CALITATII NR.17 trim.4 -2014 Redactat de Sef BM/CMC , chim.ec.Iuliana Chiţu DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE
Transcript
Page 1: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

1

1 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE

Page 2: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

2

2 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

SUMAR

1. Noutăţile aduse de ISO/DIS 900

2. Cum ajunge apa din râul Argeș bună de băut pentru bucureșteni

3. Despre Apă………

1. NOUTĂŢILE ADUSE DE ISO/DIS 9001

Marie-Claire Barthet – Revista Enjeux, nr. 345, iunie 2014

Care sunt progresele pe care le aduce noua ediţie a celui mai utilizat standard din lume – ISO 9001, Sisteme de management al calităţii. Cerinţe ? Răspunsul oficial va veni la sfârşitul lui 2015, însă liniile orientative au fost deja trasate în momentul trecerii documentului în stadiul de proiect de standard internaţional (ISO/DIS).

De la prima ediţie a standardelor referitoare la calitate, care îşi propuneau să aplice controale şi să îmbunătăţească calitatea produselor, în mod deosebit în sectoarele industriale, la ediţia din 2000,

apoi la cea din 2008, ISO 9001 a cunoscut evoluţii legate de necesităţile pieţei, de realitate şi de contextul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderile. Ediţia din 2008 nu a înregistrat o transformare în profunzime a ISO 9001. Totuşi, liniile orientative ale unei revizuiri adevărate se conturau deja, întărite de rezultatele anchetei internaţionale realizate în 2011 în rândul utilizatorilor standardului şi de publicarea primei structuri comune a standardelor pentru sisteme de management de către Boardul de Management Tehnic (TMB) al ISO, în anul 2012.

Revizuirea ISO 9001 are loc în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 176, Managementul calităţii, subcomitetul SC 2, în cadrul unui grup de lucru dedicat, WG 24, condus de Marea Britanie, care numără experţi activi. Ea se efectuează în paralel cu cea a ISO 9000, de către SC 1, Concepte şi terminologie. „Domeniul de aplicare al ISO 9001 nu se schimbă: scopul său rămâne acela de a răspunde cerinţelor clienţilor şi necesităţilor de reglementare.

Caietul de sarcini aprobat în 2012, pentru revizuire, insistă asupra menţinerii domeniului de aplicare actual în noua versiune”, subliniază Dori Nissan, şef de proiect la AFNOR. Dar dacă scopul rămâne acelaşi, instrumentele de furnizare a răspunsului sunt diferite. Înţelegerea contextului în care evoluează organizaţia, identificarea părţilor pertinente faţă de sistemul de management al calităţii, luarea în calcul a abordării riscurilor… Iată tot atâtea noutăţi care permit să se concluzioneze că, astăzi, această revizuire permite alinierea la practicile organizaţiilor din întreaga lume”.

Primele jaloane

Încă din stadiul de proiect de comitet (committee draft), anul trecut, a fost precizat un anumit

Page 3: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

3

3 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

număr de elemente. Unul din primele obiective pe care şi le-au stabilit membrii SC 2 a fost: să confere un conţinut mai general ISO 9001 şi, în acelaşi timp, mai uşor de aplicat de către sectorul serviciilor, care „au acaparat” pur şi simplu acest document de referinţă în ultimii ani.

S-a propus, deci, înlocuirea termenului „produse”, care beneficia deja de o acceptare largă, cu termenii „bunuri şi servicii” sau „produse şi servicii”; până la urmă, această ultimă expresie a fost acceptată.

Pe de altă parte, în unele capitole, exprimarea cerinţelor a fost revizuită, pentru a reduce aspectul prescriptiv al unora dintre ele, mai ales de origine informaţională. Aceasta priveşte în mod deosebit capitolele 7.1.4, „Supraveghere şi aparate de măsurare”, şi 8.5, „Dezvoltarea bunurilor şi serviciilor”.

Structura comună a standardelor pentru sisteme de management a condus la introducerea a două noi capitole legate de contextul organizaţiei. Este vorba despre capitolele 4.1, „Înţelegerea organizaţiei şi a contextului său”, şi 4.2, „Înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor organizaţiilor”. Organizaţiile trebuie să determine cerinţele şi problemele cheie care pot avea un impact asupra planificării sistemului de management al calităţii şi care pot servi drept date de intrare pentru dezvoltarea sa.

Ediţia 2008 a standardului ISO 9001 promovează aplicarea unei abordări bazate pe proces în cadrul dezvoltării, implementării şi îmbunătăţirii eficienţei sistemului de management al calităţii. Revizuirea actuală a standardului face mai explicită aplicarea abordării bazate pe proces, prin introducerea unui capitol dedicat (4.4.2), care precizează cerinţele esenţiale care se aplică.

Structura comună a standardelor pentru sisteme de management nu prevede un capitol specific pentru

acţiunile preventive, un sistem de management care are ca obiectiv implicit să servească drept instrument de prevenire. Această structură cere o evaluare a contextului intern şi extern al organizaţiei corespunzătoare raţiunii sale de a fi, care poate avea un efect asupra capacităţii de atingere a datelor de ieşire din capitolul 4.1. Aceasta permite, în capitolul 6.1, determinarea riscurilor şi a oportunităţilor pentru a se asigura că sistemul de management al calităţii poate să îşi atingă obiectivele, să prevină sau să reducă efectele indezirabile şi, în sfârşit, să se îmbunătăţească.

De notat că, nu se cere în nici un caz, în standardul ISO 9001, implementarea unui sistem formal de management al riscului. În plus, structura comună a standardelor pentru sisteme de management impune un capitol cu privire la informaţiile documentate. Cerinţele legate de documentaţie au fost armonizate cu capitolul „Informaţii documentate”, în noua ediţie, termenii „documente” şi „înregistrări” fiind înlocuiţi cu „informaţii documentate”.

În ceea ce priveşte controlul aprovizionării externe, capitolul 8.6. tratează orice tip de aprovizionare externă, fie în cadrul unei relaţii client-furnizor, sau prin dispoziţii specifice cu un organism asociat, prin externalizarea procesului sau a funcţiilor organizaţiei. În toate cazurile, se cere ca organismul să adopte o abordare bazată pe riscuri, pentru a determina tipul şi amploarea controalelor corespunzătoare.

Proiecte de standarde internaţionale (DIS)

Proiectul de comitet (committee draft) a fost acceptat de 80% dintre state,după analiza a 3000 de comentarii. Acest pas înainte s-a făcut la Porto (Portugalia), cu ocazia reuniunii plenare a ISO/TC 176, din luna noiembrie. Un număr de

Page 4: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

4

4 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

50 de state au aprobat, cu sau fără comentarii, proiectul de comitet (CD) ISO 9001, iar 12 nu au fost de acord cu el. Numeroase confuzii între clienţi şi părţile interesate, o terminologie adesea ambiguă, referinţe la riscuri – mult prea prezente în document, după părerea unora sau insuficient prezente, după părerea altora, au constituit obiectul litigiilor. Fără a uita tema că „un caracter prea generic ucide caracterul generic”, necesitatea de a face standardul mai accesibil oricărui tip de întreprindere şi oricărui sector de activitate netrebuind să fie un motiv pentru scăderea nivelului cerinţelor. Reuniţi în Franţa, în luna martie, experţii internaţionali au avut responsabilitatea de a finaliza documentul supus anchetei DIS (proiect de standard internaţional), înainte de a fi trimis la ISO, la sfârşitul lunii aprilie, după care a fost expediat organismelor naţionale, pentru a fi tradus. Proiectul de standard internaţional trebuia apoi să fie trimis în anchetă publică, la începutul lunii iunie. Comisia de standardizare Calitate şi management a programat reuniunea numărării voturilor la începutul lunii septembrie. Pe plan internaţional, numărarea voturilor şi examinarea comentariilor vor avea loc în a treia săptămână a lunii septembrie la Tel Aviv (Israel). Cât priveşte ISO/DIS 9000, au fost introduse principiile de management al calităţii şi definiţiile termenilor din familia ISO 9000, adică în afară de ISO 9001, ISO 9004, ISO 19011… De notat că standardul ISO 9004 ar putea intra şi el în revizuire după apariţia lui ISO 9001. În sfârşit, dar nu mai puţin important, un nou document va trebui să fie elaborat, începând din iunie, şi publicat în acelaşi timp cu ISO 9001: viitoarea specificaţie tehnică (TS) ISO 9002, care va furniza linii directoare cu privire la implementarea ISO 9001, cu exemple specifice întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor foarte mici. „Ea este foarte aşteptată în Franţa. Adunarea Permanentă a Camerelor pentru Profesiuni şi Meşteşugărit, de exemplu, contează pe apariţia acestui standard pentru ca micile

întreprinderi să îşi însuşească mai uşor conţinutul standardului ISO 9001”, subliniază Dori Nissan.

Cuvântul specialistului

Marc Bazinet

Preşedinte al comisiei Calitate şi management, şef al delegaţiei franceze la ISO/TC 176, Managementul calităţii

O mică revoluţie !

Enjeux: Cum se prezintă ISO 9000, în linii mari ?

Marc Bazinet: Am lucrat la conceptele „produse şi servicii” din standardul ISO 9001. Până acum, noţiunea de „serviciu” era ascunsă în spatele celei de „produse”. S-a admis, în cadrul ISO 9001, să se vorbească despre „produse şi servicii”. ISO 9000 furnizează, deci, o definiţie a „produselor” (tot ceea ce este concret) şi a „serviciilor” (tot ceea ce este abstract). Noul standard ISO 9000 conţine principiile managementului calităţii şi conceptele fundamentale, terminologia şi diagramele actualizate de relaţionare a diferitelor concepte. El face câteva ajustări (mici modificări) faţă de versiunea anterioară, datorate mai ales structurii comune a standardelor pentru sisteme de management. Principiile managementului calităţii sunt acum în număr de şapte, nu opt ca până acum (se grupează abordarea bazată pe proces şi abordarea bazată pe sistem) şi textul lor este mai uşor de înţeles. Definiţiile, care se referă la noţiuni multidisciplinare, sunt generice şi sunt clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc.

E. : Care sunt schimbările introduse în noua ediţie a ISO 9001 ?

Page 5: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

5

5 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

M. B. : Principalele schimbări ale ISO 9001 se desfăşoară pe două axe, una de formă, cealaltă, de fond. Forma s-a schimbat întrucât este aplicată structura comună tuturor standardelor pentru sisteme de management decisă de TMB al ISO. Standardul respectă, deci, o nouă organizare. Regăsim aici, totuşi, cerinţele pe care le cunoşteam înainte – unele în plus, altele în minus. De notat că se ia în calcul acum managementul riscului – riscuri legate de produse, procese sau clienţi. Însă ISO 9001 nu copiază ISO 31000. El cuprinde în mod specific o cerinţă cu privire la managementul acestor riscuri în implementarea unui sistem de management al calităţii. Alte aspecte importante: întărirea abordării bazate pe proces; terminologia cu privire la produse şi servicii, menţionată deja; abordarea excluderilor redusă la minimum. Fără a uita luarea în calcul a contextului în care evoluează organizaţia, cu o deschidere spre părţile interesate pertinente în cadrul zonei sistemului de management. Este vorba despre părţile interesate din punct de vedere reglementar şi social. Dar ISO 9001 rămâne orientat către clienţi ! Există şi alte schimbări: analiza efectuată de management nu mai ţine de responsabilitatea managementului, ci de capitolul „Măsurare, analiză şi îmbunătăţire”. Îşi face intrarea noţiunea de inovaţie, dar fără cerinţe. Întrucât a fost abordat managementul riscului, noţiunea de acţiune preventivă dispare – rămân acţiunile corective, plecând de la analiza cauzelor. Abordarea bazată pe proces este consolidată, este mai accesibilă înţelegerii, dar nu s-a mers destul de departe. Unii dintre noi doream să se adauge în corpul textului o schemă mai lizibilă, pentru a înţelege mecanismul abordării bazate pe proces. De asemenea, grupul editorial trebuia să valideze ultima redactare a capitolului 8, „Operaţii”, axat pe realizarea produsului/serviciului, înainte de trimiterea DIS în anchetă.

E. : Până la urmă, ISO/DIS 9001 marchează o evoluţie faţă de ediţia anterioară sau o revoluţie ?

M. B. : O mică revoluţie ! Cuvântul „evoluţie” mi se pare prea slab. El ar semnifica doar o ajustare a textului, nişte modificări minore. Or, s-a mers mai departe. Textul va fi diferit, nu va mai avea structurile bine cunoscute din anii 2000. Aspecte foarte importante şi-au făcut intrarea în acest document aplicat pretutindeni în lume. Unii vor spune că nu s-a mers destul de departe – practicile întreprinderilor evoluează mai repede decât standardul. Ne mulţumim doar să atingem, de exemplu, noţiunea de eficienţă a proceselor. În acelaşi timp, nu se punea problema să rescriem ISO 9004 în cadrul ISO 9001, cele două standarde fiind complementare. Revizuirea ISO 9004 va constitui ocazia de a include noţiunea de eficienţă, de apropiere de demersul Lean, de exemplu. Standardul are un caracter generic, deci, deschis. Noţiunea de înregistrare a dispărut, fiind înlocuită cu cea de control al informaţiei documentate. Se lasă o marjă mai mare de manevră întreprinderilor – şi vor exista probabil mai multe dificultăţi la audit. Să semnalăm, în sfârşit, că va debuta redactarea specificaţiei tehnice ISO/TS 9002. Aceasta va fi un ghid de aplicare care trebuie să permită: înţelegerea mai bună, controlul şi implementarea cerinţelor ISO 9001 cu ajutorul exemplelor şi al ilustraţiilor. Această specificaţie tehnică va cuprinde paragrafe specifice pentru întreprinderile mici şi mijlocii, chiar dacă se proclamă că specificaţia are un caracter generic şi că este destinată tuturor tipurilor de structuri.(Traducere: Maria Bratu)

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capăt ?!?! Este disponibil modelul draft-ului pentru standardul ISO 9001: 2015 pus pe piaţă de ISO/TC 176/SC 2/WG 244/N, Până în septembrie 2015 când va fi publicată versiunea oficiala, acest model de

Page 6: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

6

6 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

draft se poate modifica mai mult sau mai puţin în funcţie de analizele, comentariile, abordările care se vor face în acest sens. Dacă facem o evaluare cantitativă a termenilor care stau la baza managementului calităţii din modelul draft-ului editiei 2015 a lui ISO 9001, avem urmatoarea statistică: - conformitatea apare de 10 ori, - criteriile apar de 10 ori, - eficacitatea apare de 18 ori, - riscul apare de 20 de ori, Deci, orientarea clară pe risc / oportunitate şi eficacitate, eficacitate atât la nivel de SMC cât şi la nivel de proces SMC. Ca şi concluzie, putem afirma că acestă nouă ediţie de standard pune accentul pe: 1. O mai clară evidenţiere a modului de aplicare a PDCA la nivel de sistem de management al calităţii şi proces din cadul acestui sistem, 2. Necesitatea creşterii certitudinii în realizarea obiectivelor stabilite şi planificate la nivel de SMC prin aplicarea managementului riscului la nivelul intregii afaceri, 3.Orientarea mai consistentă pe client, 4.Importanţa procesului şi a abordării bazate pe proces în atingerea rezultatelor intenţionate, practic trecerea de la procedură la proces (informaţiile documentate şi atingerea rezultatelor intenţionate sunt importante, nu procedura. Dacă JURAN afirma ca standardele de asigurarea calităţii din 1987 orientează organizaţia spre documente, putem spune că acesta editie de standard ISO 9001 orientează organizaţia spre rezultate.Ce mult a trecut pană ne-am dat seama de acest lucru!!!!!), 4. Importanţa succesiunii şi a interacţiunilor proceselor în vederea realizării rezultatelor intenţionate, 5. Modul de abordare a proceselor externe şi ţinerea sub control a acestora, 6.Creşterea importanţei monitorizării şi măsurării produsului,

7.Importanţa informaţiilor documentate (nu proceduri sau formulare) pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii SMC şi implicit, a satisfacţiei clientului, Asta la o primă evaluare a modelului de draft ISO 9001: 2015. Cu excepţia riscurilor se poate spune ca acestă ediţie de standard este una eminamente “JURAN”. Evident că în abordarea ediţiei 2015 a lui ISO 9001 ar trebui să ne sprijinim pe buna practică înregistrata în aplicarea pe parcursul a 13 ani a managementului calităţii.

2.Cum ajunge apa din râul Arges bună de băut pentru bucureșteni

La Staţia de tratare a apei potabile Roşu, opt biologi şi chimişti ajutaţi de senzori şi computere diagnostichează „apa brută” şi o tratează cu chimicale administrate în doze de medicament .

Acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri – sunt substanţele folosite pentru purificarea apei potabile.

Page 7: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

7

7 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

Apa potabilă care curge la robinetele bucureştenilor se obţine dintr-un mix de tulbureală de Argeş şi Dâmboviţa în care se picură acid sulfuric, sodă caustică, lapte de var, clor, sulfat de aluminiu şi polimeri, în cantităţi medicinale. Dozarea în apă a substanţelor toxice se face computerizat în cadrul uzinelor de tratare şi producţie a apei potabile de la Roşu, Arcuda, Crivina-Ogrezeni.

La Fabrica Apa Nova de la Roşu, care produce cam o treime din apa Capitalei, într-o zi călduroasă de vară, când apa colcăie de alge ai căror produşi metabolici ridică PH-ul apei periculos de mult, în apă se adaugă cam 1.200 litri de acid sulfuric de concentraţie 96%, ca să-i stingă din bazicitate, coborând PH-ul apei la valori nedăunătoare mucoaselor. Clorul, care omoară tot ce prinde, de la bacterii saprofite până la germenii cei mai viguroşi, se adaugă în doze cuprinse între 300 litri pe zi vara şi 800 litri iarna. Iarna se adaugă mai mult clor, nu fiindcă „apa brută” ar fi mai infestată, ci din cauza temperaturii scăzute a apei captate din râul Argeş, care influenţează negativ solubilitatea chimicalelor introduse în ea.

Sulfatul de aluminiu, substanţa chimică care se adaugă în cele mai mari cantităţi (16 tone la 300.000 metri cubi de apă) în procesul de purificare a apei, este adus cu camioanele. Remorcile se deşartă în nişte bazine de dizolvare, de unde soluţia de sulfat de aluminiu e pompată în căminul de amestec, unde paletele unui mixer uriaş asemănătoare cu elicele propulsoare de vapor omogenizează apa brută cu sulfatul. Aceasta e „faza de coagulare”, în care ionii pozitivi de aluminiu se comportă ca nişte mici magneţi, atrăgând în jurul lor impurităţile încărcate negativ din apă (resturi organice, rămăşiţe de microorganisme moarte, mâl) formând „flocoane”, un fel de mici

guguloaie ce plutesc sub formă de suspensii în lichid.

Când „apa brută” este prea acidă, se stinge cu câteva sute de kilograme de var ca cel folosit în construcţii, dizolvat în apă sub formă de lapte de var. Bomboana de pe tort în domeniul purificării apei sunt „polimerii”.

Vin în saci din Franţa şi fac minuni în apă. Dacă sub formă de pulbere polimerii seamănă cu laptele praf, atunci când se dizolvă în apă dau acesteia un aspect gelatinos de glicerină. Din cauza vâscozităţii lor, polimerii fac ca impurităţile să se adune în glomerule cât mai mari. Având o masă ridicată, glomerulele se depun gravitaţional în următoarea fază de tratare a apei.

Argeşul, ca un lac de munte

Decantoarele sunt nişte piscine uriaşe, de 48 metri în diametru şi cu o adâncime de zece metri, în care amestecul de apă şi chimicale e lăsat să băltească câteva zeci de minute, pentru ca floconii din lichid să aibă timp să se aştearnă gravitaţional pe fundul bazinului. Pe fundul decantorului, grosimea stratului de mâl şi impurităţi ajunge la 40 centimetri. O lamă submersă de cauciuc îl împinge continuu spre nişte fose, de unde nămolul e evacuat prin conducte la trei

Page 8: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

8

8 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

kilometri distanţă de uzină, unde se află „lagunele” – nişte gropi uriaşe săpate în pământ, în care mâlul e lăsat la uscat. O dată pe an, decantoarele se golesc, pereţii sunt frecaţi cu perii de sârmă de muncitori îmbrăcaţi în echipament steril de unică folosinţă, după care se face o stropire chimică a bazinelor, care ucide orice urmă de germen potenţial contaminant.

Ca un indicator al gradului de „sănătate a apei”, acum şase ani, când au golit bazinele de decantare, muncitorii au prins 300 de kilograme de mreană, crap şi caras, pe care i-au fript (şi au făcut festin). Dacă la intrarea în uzina de apă potabilă de la Roşu apa Argeşului are aspect tulburiu de borş, la finalul etapei de decantare, îşi reduce de 20 de ori turbiditatea, devenind transparentă şi cu un aspect verzui, „de lac montan”.

Din lac în puţ

Din bazinul de decantare, apa e pompată prin conducte într-o hală întunecată, unde sunt înşiruite 30 de bazine de filtrare. Filtrarea industrială imită procesele din natură, apa fiind obligată să-şi facă loc printr-un filtru cu o grosime de doi metri, format din patru straturi de nisip şi pietriş de diverse sorturi, care opresc majoritatea impurităţilor, lăsând să se strecoare doar moleculele de apă şi o serie de microorganisme foarte mici. La fiecare 30 de

ore, filtrele minerale se tasează din cauza apei, motiv pentru care sunt supuse unui proces de afânare şi spălare de impurităţi, prin barbotarea de aer şi apă, care afânează şi curăţă nisipul, pentru o nouă şarjă de apă care aşteaptă să-i vină rândul la filtrat. După această etapă, apa îşi mai reduce turbiditatea de încă 20 de ori, calităţile ei devenind comparabile cu ale apei extrase prin forare din puţurile de mare adâncime.

Soda caustică, acidul sulfuric şi clorul curăţă apa de tot

Deşi e curată, prin apă mai colcăie încă câteva vieţuitoare invizibile cu ochiul liber. Pe lângă asta, după atâta poluare şi tratamente chimice la care a fost supusă, apa e cam dezechilibrată din punct de vedere acido-bazic. Fiindcă, la urma urmei, apa e o substanţă chimică care se comportă ca un solvent, computerele îi administrează din nişte tancuri uriaşe o doză de 15-20 de picături de acid sulfuric sau sodă caustică pe fiecare metru cub. În felul acesta, excesul de baze sau de acizi din apă e neutralizat.

Page 9: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

9

9 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

Ultimul se adaugă clorul, cel care îi ucide până la ultimul chiar şi pe cei mai temerari microbi. Astfel, dacă după faza de decantare din 70.000.000 de alge numărul lor scade la 60.000, iar după filtrare la 12.000, după clorurare orice urmă de viaţă s-a stins. La fel păţesc şi cele 200.000 bacterii care populează fiecare litru de apă, printre care şi coliformii fecali şi enterococii aduşi la vale de undele leneşe ale Argeşului de câmpie, care spală malurile localităţilor de pe parcurs.

Aluminiul pe care-l mâncăm fără să știm

Mareste imaginea.

Aluminiul poate fi găsit in aer, in apă, in sol, insă, in anumite cantităti, el nu este dăunător organismului. Aluminiul a fost descoperit in anul 1827, de către chimistul Friedrich Wohler, fiind numit mai apoi chiar cel mai răspândit metal din natură

Apa de la robinet contine si ea urme de aluminiu, deoarece cea mai mare parte a instalatiilor de tratare a apei de suprafata utilizeaza sulfat de aluminiu - E 520 - pentru a elimina microorganismele nocive si alte particule ce pot fi usor distruse prin sedimentare si filtrare.

De asemenea, cand cumparam apa imbuteliata, este bine sa citim nivelul de aluminiu continut de

aceasta si sa alegem o varianta cu cat mai putin aluminiu. Cel mai bine e sa citim cu atentie eticheta sticlei de apa minerala sau plata si sa o alegem pe cea care contine cel mai putin aluminiu.

In industria farmaceutica, acesta poate fi intalnit in medicamente precum antiacizii si acidul acetilsalicilic tamponat. Ajungand insa si in alimente, prin aditivii alimentari care il contin, acesta se aduna in organismul uman intr-o concentratie periculoasa.

Aluminiul este o componenta alimentara mult raspandita, mai ales in dulciurile colorate ale copiilor. Producatorii utilizeaza aluminiul cel mai frecvent in produse bazate pe cereale, ca painea, prajiturile, biscuitii, pastele, dar poate fi identificat si in legume (ciuperci, spanac, ridichi) si ceaiuri sau bauturi care contin aditivi alimentari cu aluminiu, cum ar fi cacao.

Aditivii alimentari care contin aluminiu !

E 173 - aluminiu pur (colorant gri-argintiu) E 520 - sulfat de aluminiu (agent de limpezire) E 521 - sulfat de aluminiu si sodiu (reglarea aciditatii) E 522 - sulfat de aluminiu si potasiu (reglarea aciditatii) E 523 - sulfat de aluminiu si amoniu (stabilizator) E 559 - silicat de aluminiu (agent antiaglomerant) E 573 - stearat de aluminiu (agent antiaglomerant)

Aditivii alimentari ce contin aluminiu se folosesc pentru fructele si legumele confiate, cat si ca mijloc de separare pentru sosurile sub forma de supe la plic. Delciurile contin aluminiu atat natural, cat si ca adaos, mai ales bomboanele de ciocolata colorate, deoarece acesta determina o culoare mai accentuata. Sucul de mere poate si

Page 10: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

10

10 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

el sa contina cantitati mari de aluminiu, daca a fost cumva depozitat in recipienti de aluminiu. Acesti aditivi pe baza de aluminiu impiedica feliile de branza anbalate de a se lipi intre ele.

Aluminiul continut in spray-uri, antiperspirante si deodorante - 20% clorura de aluminiu - patrunde mai usor prin piele decat pe cale digestiva. In plus, inhalarea de aluminiu fin divizat si de pulbere de oxid de aluminiu a fost identificata drept cauza a fibromului pulmonar si a lezarii plamanilor. Antiperspirantele contin si ele saruri de aluminiu si zirconiu, care inhiba activitatea glandelor sudoripare, prin blocarea si inchiderea porilor. Un studiu efectuat la Universitatea Reading (Marea Britanie) acuza antiperspirantele si deodorantele ca pot favoriza aparitia tumorilor mamare, cauzate de absorbtia prin piele a unei cantitati de aluminiu.

Cele mai puternice surse de expunere la aluminiu raman insa ambalajele: cutii, caserole, folii care au la baza acest metal. Un studiu recent publicat de o revista medicala din Australia a aratat ca doza de aluminiu care se gaseste in cutiile metalice de bauturi si sucuri o depaseste cu 5% pe cea din ambalajele din sticla.

Comform unui studiu al Comisiei UE, aportul de aluminiu este de 6,2 mai mare decat doza saptamanala acceptata. Oamenii de stiinta de la Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) au stabilit ca doza saptamanala permisa pentru aluminiu sa fie de 1 mg pe kilogram din greutatea fiecarei persoane.

Aluminiul afecteaza in foarte multe moduri organismul uman, unele dintre urmarile sale nefiind inca nici astazi bine cunoscute. Acest metal usor - aluminiul - poate provoca boli cerebrale precum: boala Parkinson, boala Alzheimer, cat si hiperactivitate si tulburari in procesul de invatare (sindromul ADHD). Studii mai recente arata ca

aluminiul poate ationa ca un hormon sexual feminin, putand afecta functia sexuala. Se crede ca acesta poate accelera si procesul de formare a osteoporozei. In timp, expunerea la aluminiu duce inevitabil la dementa.(Teodor Danalache)

3.Despre apă…

Dr. Emoto si-a petrecut intreaga viata cercetand apa.

El a demonstrat ca, daca proiectam iubire asupra apei, apoi o congelam, asta va face ca ea sa inghete in tipare frumoase. Daca proiectam emotii negative, apa va ingheta cam asa. E o diferenta destul de dramatica. Emoto a incercat asta cu multe energii si emotii diferite. Acesta este Beethoven. Bach si Mozart. Asta este Heavy Metal si asta este ura. Contra-argumentul scepticilor este un studiu triplu orb asupra cercetarilor lui Emoto, in care de cateva ori nu s-au obtinut nici pe departe aceleasi rezultate ca si Emoto. Asta inseamna ca Emoto este un japonez mincinos nebun? Nu neaparat! Pare un tip destul de cerebral. Poate fi faptul ca cei care au facut studiul triplu orb, nu au inteles ce stia Emoto despre apa? Simt ca asta e mai mult

Page 11: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

11

11 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

decat o posibilitate – si despre asta vom discuta azi.

Haideti sa privim putin apa, in mod obiectiv.

Ce stim, cu adevarat, despre ea, din punct de vedere stiintific? Stim ca este substanta cea mai raspandita de pe Pamant. De asemenea, mai stim ca toate speciile vii de pe Pamant provin din apa si au nevoie de apa pentru a creste. Apropo, inclusiv cristalele au nevoie de ea. Stim ca corpul uman contine aproximativ 75-90% apa. E destul de mult. Si nu doar oamenii. Apa domina in tot ce inseamna Viata. Fara apa, viata pe aceasta planeta nu ar putea exista. Stiinta stie deja ca viata pe Pamant a aparut din apa si toate studiile asupra planetei demonstreaza ca Viata provine din apa de unde a evoluat lent si au crescut noi forme de viata. Dar apa a fost substanta originala din care a provenit. Deseori e denumita supa primordiala. Apa este singurul element din Existenta, capabila de trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa. Datorita acestei proprietati, se afla cam peste tot. Apa nu se afla doar in oceane, lacuri si rauri, ci si in aer. Norii nu sunt decat apa. De asemenea, se mai gaseste in abundenta, la Polul Nord si la Polul Sud.

Ce altceva mai stim despre apa? Este singurul element al carei volum creste cand ingheata si se micsoreaza cand se topeste. Toate celelalte elemente de pe Pamant face exact opusul si, din aceasta cauza, stiinta de astazi nu poate explica acest lucru. Oamenii de stiinta au mai descoperit ca apa este capabila sa creeze o presiune imensa, fie prin inghetare sau chiar si in Viata. De exemplu, intr-o samanta, in momentul germinarii, ajunge la 400 de atmosfere. Din acest motiv, o planta poate strapunge, cu usurinta, asfaltul.

De ce apa are la suprafata cea mai mare tensiune dintre toate lichidele?

De ce este solventul cel mai puternic de pe Pamant?

De ce este ea capabila sa invinga gravitatia si sa patrunda in trunchiul arborilor, depasind sute de atmosfere de presiune?

Vreti sa stiti adevarul? Adevarul este ca exista multe intrebari fara raspuns despre apa si despre ce reprezinta ea. Nu avem nici un raspuns logic, concludent. Dar asta este un lucru uimitor, pentru ca, recunoscand ca nu stim nimic, ne permite sa ne deschidem si sa aflam lucruri noi, despre ce vrem sa stim. In cazul nostru, despre apa.

Multi oameni de stiinta de pe intreg globul au inceput sa faca asta si au ajuns la niste revelatii miraculoase. Urmatoarele fragmente fac parte dintr-un documentar secret, pe care l-am gasit ”plutind” in profunzimile youtube-ului. Este in permanenta accesat si ma intreb de ce…

”Ca sa inregistreze informatii, apa are nevoie de proprietati noi. Cu toate acestea, compozitia ei chimica ramane neschimbata. A devenit evident ca compozitia chimica a apei este importanta. Stirea senzationala este ca asta e un nonsens/prostie. Structura apei e mult mai importanta decat compozitia chimica. Structura apei reprezinta modul in care moleculele se organizeaza. Putem observa cum moleculele de apa se aduna in grupuri. Acestea se numesc clustere/ciorchini. Oamenii de stiinta au venit cu ideea ca aceste clustere functioneaza ca celule de memorie de un anumit fel, prin care apa inregistreaza toata informatia despre relatie ei cu lumea, ca pe o banda magnetica.

Oamenii nu stiu ca, atunci cand stingi lumina, apa se schimba. Cand indepartezi campul electric de la liniile de electricitate, apa se poate schimba. Asta e directia in care se indreapta

Page 12: DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE · PDF fileDOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE . ... clasificate pe teme: personal, activităţi, cerinţe, etc. E. : Care sunt schimbările

SC APAVIL SA VÂLCEA MANAGEMENTUL CALITĂŢII SI MEDIULUI ” Dacă nu știi in ce port vrei să ajungi,nici un vânt nu este favorabil.”Seneca

12

12 BULETIN

UL C

ALITA

TII N

R.17 trim

.4 -2014 R

edactat de Sef BM/C

MC

, chim.ec.Iuliana C

hiţu

cercetarile. Bineinteles ca apa ramane apa, dar aceasta structura de sistem nervos reactioneaza la fiecare rotatie. Instrumentele de masurare a apei au facut posibila inregistrarea faptului ca, in fiecare celula de memorie din apa, sunt inregistrate 44.000 de paneluri informationale, fiecare fiind responsabil pentru propriul tip de interactiune cu mediul inconjurator.

Daca iei in considerare faptul ca un cluster este un grup de anumite celule, inseamna ca el poate supravietui doar o perioada de timp scurta. Dar daca consideri ca este o structura in care moleculele pot pleca, pentru ca sa faca loc unora noi, atunci clustere pot exista, efectiv, o perioada foarte lunga de timp. Stabilitatea structurii clusterelor confirma ipoteza ca apa este capabila sa inregistreze si sa depoziteze informatii.

Apa poate fi computerul cel mai maleabil. Este ca o memorie de computer. Este memoria informatiei. Trebuie sa stii cum e aranjata. E ca alfabetul. Daca nu il cunosti, nu stii nici o litera, nici un cuvant, nici o propozitie. Deci, structura moleculara este alfabetul apei. Trebuie sa ”scrii” o propozitie cu apa. O poti chiar schimba.

Vedeti ca nu doar Emoto cerceteaza apa, ci si multi alti oameni de stiinta, mai ales rusi, care fac zilnic o gramada de descoperiri uimitoare. Emoto a iesit in public cu cristalele sale de apa si asta a deschis o multime de discutii publice.

”Dr. Emoto a facut un alt experiment interesant. A pus orez si apa in 3 recipiente de sticla. Apoi, in fiecare zi, timp de o luna i-a spus: ”Multumesc” unui recipient, ”Esti un idiot” celui de al doilea, iar pe cel de al treilea l-a ignorat complet. Dupa o luna, orezul caruia i s-a multumit a inceput sa fermenteze, eliberand o aroma puternica si placuta. Orezul din al doilea recipient s-a innegrit, iar orezul ignorat a inceput sa putrezeasca. Dr. Emoto e de parere ca

acest experiment ne ofera o lectie importanta, legata mai ales de modul in care ne tratam copii. Ar trebui sa avem grija de ei, sa le oferim atentie, sa vorbim cu ei. Indiferenta face cel mai mare rau.”

Apa creeaza atat de multe structuri, fara de care viata nu ar putea exista. Apa formeaza spirala de ADN, dar si structura proteinelor. Corpurile noastre nu pot functiona fara apa. Fiecare samanta sau embrion prinde viata in apa. Apa care inconjoara embrionul creeaza viata si aduce nutrientii necesari pentru a facilita cresterea. Pamantul nostru este un recipient urias de apa, din care au aparut toate formele de viata. Fiecare fiinta vie este, in esenta, un recipient de apa. Asa cum o lucrare de arta nu a fost inca sculptata de artist, in forma ei finala, la fel apa contine posibilitati infinite de viata, in interiorul ei. Apa a adus cu ea o preconceptie despre viata. Pentru ca viata sa apara, mai intai are nevoie de un impuls. Fiecare specie vie se straduieste, constant, sa atinga propria perfectie, dar totul provine din aceeasi constiinta originala, din aceeasi sursa.

.Stiinta moderna si societatea sunt relativ sceptice – si asta e putin spus – la mesajele apei. Dar daca privesti in pespectiva, simt ca munca lui Emoto doar a ”zgariat” suprafata a ceea ce inseamna intelegerea apei.

Daca privesti aceste cristale de apa inghetata si le cataloghezi ca pseudo-stiinta, e ca si cum ai da la o parte o intelegere mult mai cuprinzatoare despre ce inseamna apa si rolul pe care ea il joaca in evolutie.

Apa este Viata! Sunteti voi!


Recommended