SISTEMUL POLITIC IN REPUBLICA MOLDOVA

Curs: Doctrine Politico Militare

Filofteea Repez

Cursanti: Ciobanu Ionela

Dobre Madalina

Marius Valentin

Preda Iulian

Universitatea Nationala de Aparare Carol 1, Bucuresti, 2014

APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA STATULUI REPUBLICA MOLDOVA:

- Aparitia acestui stat se datoreaza in mare parte situatiei internationale de la sfarsitul secolului XX. Dezmembrarea Uniunii Sovietice, prin urmare, dezmembrarea sistemului international bipolar. - La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. Conform Constituţiei, Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.

Republica Moldova este o republica parlamentara, cu un presedinte in calitate de sef al statului si un prim-ministru

in calitate de sef al guvernului, cu respectarea prevederilor constitutionale vizand separarea si conlucrarea puterilor in

stat.

Moldova se confrunta cu o problema de identitate nationala grava, deoarece se afla la mijloc intre Romania şi Rusia, care pretind ca au drepturi legitimate istoric asupra teritoriului sau. Supravietuirea Moldovei ca stat este pusa

sub semnul intrebarii din punct de vedere economic, identitar şi teritorial.

Moldova este o tara multietnica.

Aici locuiesc moldoveni 64%, ucrainieni 14%, rusi 13% si cetateni

de alte nationalitati (găgăuzi, bulgari, evrei, greci, turci, romi).

Populatia totala la inceputul anului 2010 constituie 3,563,700 de

oameni. Reiesind din faptul ca Moldova este locuită de diferite

nationalitati, este de inteles ca aici se vorbeste in diferite limbi, desi în

baza Constitutiei, limba oficiala este una – cea moldoveneasca. Limba moldoveneasca este un

dialect al limbii romane, si apartine grupului de limbi romanice,

provenind de la limba latina.

Moldova este stat membru al Organizatiei Natiunilor Unite, Consiliului European, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și a altor organizatii internationale.Republica Moldova aspira la aderarea la Uniunea Europeana, și a implementat déjà primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinatate.

Separaţia şi colaborarea puterilor În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. 

Constituţia, Lege Supremă Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale (1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. (2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia. 

 

Unitatea poporului şi dreptul la identitate (1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. (2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.Republica Moldova, stat neutru (1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.  

Republica Moldova, stat neutru (1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.  Republica Moldova, stat neutru (1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.  

Statutul și atribuțiile președintelui Republicii Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, şeful statuluiPreşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării (articolul 77 din Constituţie).

Cine poate candida la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova?Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituţie).

Cum se alege Preşedintele Republicii Moldova?Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică (articolul 78 din Constituţie).

Care este procedura validării mandatului şi depunerii jurămîntului?Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei" (articolul 79 din Constituţie).

Care este durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova?Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din Constituţie).Incompatibilităţi şi imunităţi ale Preşedintelui Republicii MoldovaCalitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite. Şeful statului se bucură de imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune, iar competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinţei de condamnare (articolul 81 din Constituţie).

Care sunt atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova?Convocarea ParlamentuluiPreşedintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituţie).Dreptul la iniţiativă legislativăPreşedintele Republicii Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă (articolul 73 din Constituţie).Mesaje ParlamentuluiPreşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii (articolul 84 din Constituţie).Dizolvarea ParlamentuluiÎn cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Atribuţii în domeniul apărăriiPreşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii (articolul 87 din Constituţie).Alte atribuţiiPreşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; e) acordă graţiere individuală; f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional; g) acordă ranguri diplomatice;h) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege (articolul 88 din Constituţie)

Principalele partide de dreapta și centru-dreaptaPartidul Liberal Democrat din Moldova

lideri: Vladimir Filat, Iurie LeancăPartidul Liberal

lideri: Mihai Ghimpu, Dorin ChirtoacăPartidul Liberal Reformator

lideri: Ion Hadârcă, Ana GuțuPartidul Popular Creștin Democrat

lideri: Victor Ciobanu, Radu BușilăPartidul Național Liberal

lideri: Vitalia Pavlicenco, Anatol ȚăranuPartidul Acțiunea Democratica

lider: Mihai GodeaPrincipalele partide de stânga și centru-stângaPartidul Comuniștilor din Republica Moldova

lideri: Vladimir VoroninPartidul Democrat din Moldova

lideri: Marian Lupu, Vladimir PlahotniucPartidul Socialiștilor din Republica Moldova

lideri: Igor Dodon, Vlad BatrînceaPartidul Social-Democrat din Moldova, centru-stânga

lideri: Victor Șelin, Sergiu CoropceanuPartidul Popular din Moldova

lideri: Alexandru Oleinic, Valeriu Cosarciuc, Angela Cebotari, Vasilie Guțu

Biografie

1.http://ava.md/politics/09945-mid-ruminii-finansiruet-proekti-v-moldove.html. (vizitat la: 03.11.2014).2.http://inosmi.ru/europe/20100531/160254712.html. (vizitat la: accesat  03.11.2014).3. http://rmdiri.md/?p=845, (vizitat la: accesat  03.11.2014).4. http://www.presedinte.md/rom/statutul-si-atributiile (vizitat la: accesat  03.11.2014). 5.http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_partide_politice_din_Republica_Moldova (vizitat la: accesat  03.11.2014).

Va multumim!!