Primele funcționarilor de la Direcția Silvică sunt secre-

te și afectează, țineți-vă bine în șa, protecția datelor cu caracter perso-nal. Așa ne-a răspuns printr-o adresă ofi cială directorul acestei instituții, controversatul Armand Chiriloiu, cocoțat de președintele Șerban Va-leca în funcția de șef al Departa-mentului de Silvicultură și Mediu din PSD Argeș. Am dorit să afl ăm pe Legea 544 dacă e adevărat că, la fi nele anului trecut, într-un efort disperat de a obține bunăvoința angajaților, Chiriloiu a dat prime de 4.000 lei pentru pădurari și de 9.000 lei pentru șefi i de ocoale, juriști și alți funcționari afl ați în poziții-cheie în cadrul Direcției. Am apelat la le-gea care reglementează informațiile de interes public tocmai fi indcă am dorit să ne informăm corect cititorii cu date de real interes public. Și am pornit de la o realitate de domeniul evidenței, anume că respectivii bani au fost plătiți din bugetul public și nu din buzunarul șefului de la Silvic,

spre a se justifi ca în vreun fel secre-tizarea lor. Numai că directorul pe-sedist de la Silvic a preferat să calce legea în picioare, iar jurista instituţi-ei (despre care nu ne-ar mira să afl ăm că e fericita benefi ciară a uneia dintre primele cu valoare maximă) nu l-a tras de mânecă să-i spună ce riscă.

Atitudinea de vătaf PSD-ist a lui Chiriloiu, prins în cotețul cu

găini, nu ne miră. Omul e disperat să-și apere scaunul, fi indcă instituția pe care o conduce pierde procese pe bandă rulantă și chiar pe el îl aleargă un dosar greu pornit de la descope-ririle Corpului de Control al Minis-terului Apelor și Pădurilor despre nereguli în procedura de achiziție publică a unor lucrări din cadrul proiectului cu fi nanțare europeană ”Parcul Lunca Argeșului”. Însă cât de orbit poți fi încât să dai prime din banul public și apoi să le pitești de interesul public, cu încălcarea groso-lană a legii, invocând... protecția da-telor cu caracter personal? Mergând

pe logica șchioapă a lui Don Arman-do, salariul directorului de la Silvic e tot secret, la fel bugetul aceleiași instituții sau organigrama ei. Or, lu-crurile nu stau deloc așa și există lege în acest sens. Fix Legea 544, pe care o batjocorește acum în scris speranța purie a PSD numită Armand Chiri-loiu și cu care acest partid vrea să cu-leagă voturi din silvicultură, dar va primi la schimb multă ură. N-o mai lungim cu personajul, să se spele cu el pe cap PSD Argeș, că multe voturi îi vor zbura din tolbă la viitoarele alegeri pe motiv de Chiriloiu. Noi vă anunțăm doar atât, că pe musiu Chiriloiu îl vom acționa în instanță pentru refuzul de a ne comunica, pe lege, ce prime cotolane s-au dat, la sfârșit de an, la Direcția Silvică Argeș. Că doar nu le-a achitat don Armando din prețul cu care a vândut terenul mătușii, pe care l-a mutat, ca pe popice, pe Transfăgărășan, la loc cu verdeață și pe multă verdeață.

Gabriel Grigore

Punctul pe YUltima găselniţă a unui director PSD-ist. Primele de sfârşit de an ţin de protecţia datelor cu caracter personal

pag. 20

NR. 1278FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

16 - 22 ianuarie 201920 pagini 1 leu

Ex-prefectul Davidescu, printre cei vizaţi în dosarul Olgăi Florăreasa Numele acestuia apare ca martor în rechizitoriul prin care Olga Panaete a fost trimisă în judecată pentru trafi c de infl uență în formă continuată ”Nu am fost chemat la audieri. Eu i-am spus doamnei Olga că nu mă bag în așa ceva”, spune fostul prefect Gheorghe Davidescu

DNA Piteşti a lovit cu Dosarul Metro când nimeni nu se mai aştepta Fostul primar de la Bradu, Costel Zanfi r (foto), a fost trimis în judecată pentru abuz în ser-viciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (161 acte materiale) Prejudiciul este unul uriaş, echivalentul a 8.853.236,5 euro Toate titlurile de proprietate false eliberate vor fi anulate Ca să evite deznodământul de acum, METRO a cumpărat de două ori terenurile pe care a construit, atât de la cei din Bradu, cât şi de la cei din Oarja

pag. 20

PNL Argeş a intrat într-un scandal demn de Statul paralel

Miuţescu îl întreabă pe chestorul George Păltineanu: „Pentru cine lucrezi?” În opinia PNL Argeș, metodele de kompromat inițiate de George Păltineanu, fost șef SIPI, sunt demult răsufl ate

pag. 5

pag. 4

Acuzaţii referitoare la inginerii fi nanciare cu imobilele ALPROM

Bătălie pentru scaunul de vicar. Calinic îl vrea pe Caliopie, patriarhul - pe Paisie Lugojanul

Toate locuinţele fabricii sunt închiriate sau vândute, dar banii nu apar în rapoartele depuse la buletinele de insolvenţă pag. 6

pag. 11

Suspiciuni de muşamalizare a tâlhăriei de la Muşăteşti în care o campioană la şah a sunat la 112

Instituţia Prefectului a sesizat instanţa despre două proiecte imobiliare din Piteşti cu probleme

pag. 10

pag. 3

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Diana Eftene, responsabila cu comunicarea din PSD Argeș, e atât de bună... încât primarii l-au încăierat (din invidie) pe președintele Șerban Valeca.

Victor Ponta, un mare fucker al judeţelor slabe.

Eu n-am trădat niciodată Arge-șul, dimpotrivă, l-am tăvălit ori de câte ori am avut ocazia! Iar domnișoara din imagine și Cos-tică Nicolescu vă pot confi rma....

Din Din

Culise...Culise...

Dorin Mărășoiu, consilier județean, zice că în PSD pupincurismul e concurs de talente: „Nu pot să merg orbește într-o direcţie care nu cred că este corectă princi-pial. Sunt un social democrat convins, dar nu sunt un dadaist lingău”. Adrian Miuţescu, președinte PNL

Argeș, convins că el e viața pentru pri-marii liberali: „Eu nu cred că au motive să fi e supărați pe noi. Poate sunt supărați pe viață, pe ce se întâmplă în România, dar în relația cu partidul nu văd de ce ar fi supărați”. Victor Ponta, președinte PRO Româ-

nia, vorbește ca unul care îi recunoaște foarte ușor pe cei asemenea lui: „Greu de spus cine este mai obedient între Mircea Drăghici și Cătălin Rădulescu!” Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

are un punct de vedere, singurul: „Acest

om trebuie suspendat. Trebuie pus un pre-ședinte care să numească miniștri, nu-i posibil să stai tu de o lună jumătate fără miniștri, să numească procuror general, să revoce procuror general, să numească pro-curorul DNA, șeful DNA”. Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, supărată că are origini admi-nistrative nesănătoase: „Domnule prefect, orașul meu suferă de zeci de ani din cauza abuzurilor făcute de înaintașii mei pri-mari”. Sorin Apostoliceanu, viceprimar

Pitești, mândru că a descoperit interne-tul: „Bifăm o premieră, cu care sperăm să facem un pas înainte către digitaliza-rea activității în orașul nostru. Platforma online www.parcaripitesti.ro vine în spri-jinul cetățenilor pentru a putea vizualiza în timp real locurile de parcare”.

Director la OCPI Argeș din partea PSD, după ce a mai deținut aceeași funcție și când era susținător înfocat al PDL, Radu Bănică avea mari speranțe să își angajeze iubita la Ca-dastru. Numai că, deși teoretic avea relații, Elena Oprea, par-tenera lui Bănică, a venit nepregătită la concursul organizat între 11 și 17 ianuarie de către ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară), concurs organizat pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi vacante la ANCPI și instituțiile subordonate. Drept urmare, a picat proba scrisă pentru postul de registrator carte funciară gradul 1A în cadrul OCPI Argeș. Mai mult decât atât, Elena Oprea a avut cel mai mic punctaj - 28,33 puncte - dintre toți cei 14 candidați din toată țara care au susținut proba scrisă, în condițiile în care pentru a trece la următoarea probă, cea a interviului, trebuia să aibă minimum 50 de puncte.

O altă candidată pentru același post la OCPI Argeș, Mihaela Necula, a picat și ea, obținând doar 34 de puncte.

În orice caz, faptul că iubita lui Radu Bănică a picat cu cel mai mic punctaj dovedește și faptul că Radu Ștefănescu, președintele ANCPI, și colegii săi au organizat concursul chiar ”pe bune”.

ADP-ul din Câmpulung şi-a tras pază de 30.000 de lei

Noul șef al ADP Câmpulung continuă să revoluţioneze activi-tatea în cadrul serviciului de in-teres public! De data aceasta nu a mai văzut negru pe trotuare în timp de ninsoare, ci s-a gândit să-și asigure paza și protecţia. În pri-ma zi lucrătoare a acestui an, în doar două ore s-a fi nalizat proce-dura, prestatorul de servicii fi ind o fi rmă din Pitești. Atât de rapid s-a răspuns anunţului de cumpă-rare directă de ai putea crede că cei de la ADP Câmpulung și paz-nicii din Pitești au petrecut Re-velionul pe SEAP! Acum Bogdan Pătru va sta mai liniștit, la fel ca și primarul Liviu Ţâroiu, care nu s-a gândit că are în curte o droaie de poliţiști locali care ar fi putut fi folosiţi la așa ceva, că tot sunt plătiţi degeaba, după cum spun câmpulungenii. Sau, mai știi, oa-menii conduși de Dragoș Nicolae îndeplinesc misiuni mult mai im-portante decât paza șantierului Primăriei! Ca agenţi secreţi!

Cu relaţii, dar nepregătită: iubita lui Radu Bănică de la Cadastru a picat un concurs cu cel mai mic punctaj din ţară

ELECTRO-CUTARE

Oglindă, oglinjoară,Care-i cea mai Pitzi comunicatoare din ţară?

Ie am, voce îmi mai trebuie...!Of, ce mi-aș dori ca sinecura asta de la Prefectură să fi e pe viaţă! Bani mulţi, pe vorbe puţine... Jobul

perfect, nu?

Cornel Ionică, cuiul din pantoful vicelui Apostoliceanu. Sau invers?

Emilian Dragnea, un prefect la fel de elocvent și efi cient ca un Trabant.

Elena Oprea a obţinut doar 28,33 puncte la proba scrisă. Minimumul era de 50 de puncte

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Deputata Simona Bucura Oprescu, o mare admira-toare a poeziei „Pe lângă plo-pii fără... soţ”.

Deși a min-ţit-o Lavinia Năstase că ar avea boașe de ren, primăriţa Ioana Jenica Dumitru nu e decât un ie-puraș Playboy pentru old boys.

Săracul Emi-nescu, a scris toată viaţa la lumânare! Pe vremea lui nu puteai să suni la Electrica, așa ca bărbatu’ meu, dacă voiai să stingi calculato-rul...

Am înfrânt! Cum pe cine? Ștefăneștiul, iar ăsta va fi sloga-nul electoral cu care voi pierde alegerile la primărie de la anul...

După ce a dat mită și a făcut acord de recunoaștere a vinovaţiei la DNA, Valeriu Tudor vrea să candideze la

Primăria Ștefănești. Probabil ca să i se ofere ocazia să și ia...

„Vali Pușcărie vrea la Primărie...” Ei, cum vă place sloga-nul meu de campanie pentru Ștefănești?

Iulian PăcioianuSăptămâna trecută, echipajul de bob 4

persoane al României, format din patru sportivi legitimați la CS Muscel Câmpu-lung - Tentea Mihai, Alexandru Bughea-nu, Raul Dobre și Daroczi Ciprian - sub comanda antrenorului Iulian Păcioianu, a câștigat medalia de aur la Campionatele Europene de Bob U23 de la Igls, în Aus-tria. Pentru performanța la vârf obținută și pentru faptul că pregătește constant sportivi de top, „Jurnalul de Argeș” îl de-clară pe Iulian Păcioianu, antrenor la CS Muscel Câmpulung, Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Lemnul de foc pentru argeşeni, mai scump la oraş decât la sat

Peste trei mii de metri cubi de material lem-nos a pregătit Romsilva pentru argeșenii care în această iarnă au avut și au nevoie de lemn de foc sau de lucru. Materialul distribuit de la cele opt ocoale silvice are diverse preţuri, în funcţie de calitate și dimensiuni. Astfel, la recent deschisul depozit de la Câmpulung, lemnul de foc tare, de diverse esenţe, costă 220 lei mc, iar cel de lucru, 230 lei mc. Așa e și la Curtea de Argeș, în timp ce lemnul de la ocoalele celelalte se vinde la 200 lei mc. Cel mai ieftin este lemnul de foc provenit din ex-ploatarea pădurilor de rășinoase diverse: 140 de lei metrul cub. C.I.B.

2.500 de persoane străine monitorizate de Serviciul Imigrări Argeş

În cursul anului 2018, polițiștii Serviciului pentru Imigrări al județului Argeș au ges-tionat șederea în România în cazul a 2478 de persoane, din care 1306 cetățeni din state terțe precum Turcia, Republica Mol-dova și Albania și 1172 europeni. Principa-lele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința în țara noastră au fost reîntregirea familiei, educație, angajare în muncă sau afa-ceri. Au fost însă depistați și 36 de străini în situații ilegale și au fost emise 22 de decizii de returnare. Totodată, polițiștii de imigrări au aplicat 166 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 80.000 de lei. A.C.

Secretarul de stat în ministerul Energi-ei Robert Tudorache, președinte ALDE Pitești, a atacat demersul PNL Argeș care încearcă să cumuleze o bază de date a cetățenilor din Argeș, invocând o strân-gere de semnături pentru extinderea rețelei de alimentare cu gaze în comune.

„Am afl at cu surprindere că PNL Argeș a fost lovit brusc de grija rețelei de gaze în localitățile unde aceasta nu există. Cunoscân-du-i pe acești așa-ziși politicieni, sunt convins că acest demers nu e decât o încercare de a-i păcăli pe cetățeni și de a obține o bază de date. Ca și cum nu ar fi fost sufi cient, în acest scop PNL își arogă din nou lucruri pe care nu le-au făcut domnii din acest partid. Nu PNL

este partidul care a modifi cat legea energiei electrice și a gazelor naturale prin care s-a transferat statutul de Concendent de la Mi-nisterul Energiei către Autoritățile Locale. Responsabili pentru aceste modifi cări sunt parlamentarii Coaliției PSD-ALDE. Cred că este o dovadă de demagogie crasă să ieși acum și să te lauzi cu aceste modifi cări de legi și să începi o campanie mascată de strângere a unei baze de date personale a cetățenilor din Argeș. Condamn cu tărie acest demers. Primăriile pot strânge astfel de semnături, așa cum a făcut, de altfel, Primăria din Mio-veni”, a precizat președintele ALDE Pitești, Robert Tudorache, secretar de stat în Minis-terul Energiei. M.S.

Robert Tudorache: „PNL minte cu neruşinare în cazul extinderii reţelelor de gaze în Argeş”

Una dintre construcții este celebrul bloc 2S+P+10 etaje al SC TITIDAN, din cen-trul Piteștiului, în cazul căruia Tribuna-lul Argeș a decis, încă din toamna anului trecut, suspendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a executării actului ad-ministrativ (Autorizaţia de construire nr. 191 din 20.03.2018, emisă de primarul municipiului Pitești) și, pe cale de con-secinţă, a lucrărilor de construire ce se efectuează în baza acestui act.

Cealaltă construcție ar fi un ansamblu de două blocuri din str. Căpitan Cuţui, ridicate de un dezvoltator care mai are și alte proiecte imobiliare în Pitești.

Jenant: prefectul Emilian Dragnea fuge, ca de obicei, de presă

Contactat de ”Jurnalul de Argeș” după repetate demersuri, prefectul Emilian Dragnea, greu de găsit, ca întotdeauna, și pentru care (nu știm dacă din ignoranță, de teama confruntării cu întrebări-le jurnaliștilor, de frica asumării unor declarații sau a altor anxietăți necunoscu-te nouă) noțiunea de conferință de presă e o sintagmă mai mult abstractă, a fost nevoit să confi rme informația deținută de săptămânalul nostru. Fără însă niciun

detaliu referitor la problemele sesizate de ISC Ploiești sau la obiectul acțiunilor for-mulate de Instituția Prefectului, în ambe-le cazuri, informații de interes public. Pe de o parte, prefectul a motivat că astfel de detalii nu pot fi oferite telefonic, însă, pe de altă parte, a evitat sistematic să ne ofere un punct de vedere, deși l-am căutat în două rânduri la birou.

De altfel, în actualul mandat al lui Emi-lian Dragnea, Instituția Prefectului a or-ganizat cel mai mic număr de conferințe de presă din ultimii 15 ani, el ignorând tradiția întâlnirilor săptămânale cu presa la care au fost deschiși toți precursorii săi, etalon la capitolul transparenţă fi ind libe-ralul Cristian Soare. Subliniem că Emi-lian Dragnea, deși e plătit bine din bani publici ca să comunice cu mass-media spre informarea argeșenilor, nu o face.

Instituţia Prefectului a sesizat instanţa despre două proiecte imobiliare din Piteşti cu probleme Prefectul Emilian Dragnea confi rmă că sesizarea a venit din partea regionalei Ploieşti a Inspectoratului de Stat în Construcţii

Instituția Prefectului Argeș a deschis două acțiuni în instanță după ce a primit două sesizări din partea regionalei Inspectoratului de Stat în Construcţii Ploiești (confi rmate de ISC Argeș) cu privire la două proiecte imobiliare din Pitești despre care ”Jurnal de Argeș” a relatat în mai multe numere. C.S.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

De

N

ÎNTPe daViena

A fosultim

Întâlnparticiunie

To ibuneul pro

În cacrearîn toac utîn eleprietepentr

Evalu

cembrie,

New

TÂLNata de 18a, a avut loc

st o oportuele detalii u

nirea a foscipan ii la a2018.

partenerii apractici, nuoiectului.

drul reuniurea unei reate rile imrii de locegere repreeniei întreru alte proie

uarea proiec

num rul

ws

NIREAi 19 decemc ultima întâ

nitate de autile pentru

st ocazia dactivitatea

au oferit feucleul proie

unii a fost sele între pamplicate i pcuri de muezint , departeneriiecte de tine

ctului prin p

5

let

A FINmbrie 2018âlnire a pro

a raporta acu încheierea

e a realizade formare

eedback cuectului, i au

semnat unarteneri penpentru promunc în râasemeneaproiectuluieret.

parteneriat

tter

NAL într un miniectului You

ctivit ile da proiectulu

a cerrtificate desf ura

u privire lau aprobat p

Memorandntru a r spâmovarea buândul tiner, o formalpentru a

a fost una p

Coop

.

r

ÎN VInunat decouth Workne

desf uratei.

tul Youthpaat la Cam

con inutulpublicarea a

dum de Înândi rezultaunelor practrilor. Memlizare a pacontinua s

pozitiv .

KA2 perationforInnova

KA205-StraEuropean Y

n°2017

IENAr de Cr ciuet.

i de a fin

ass pentrupobasso (IT

Cataloguluacestuia pe

elegere priatele proiectici în dome

morandumularteneriatul

colaborez

2014-2020 – YOUTH IN AC

ationandtheExchategicPartnershYouth Jobseekers7-1-IT03-KA205

A n, la

aliza

to iT) în

ui desite

ivindtuluieniull delui /ze i

AItw

INnw

JBw

Acdw

Dpwe

AoSw

Abw

Bpw

CTION hangeofGoodPrahipsforyouth

rsCommunity5-010907

ARES, Centalia

www.ares.cb

NSIGNAREnon profit diwww.insignar

JSC, compaBulgaria www.euroqua

APOPSI,consultan din Grecia www.apopsi.g

DFOIW2W, profit din Olawww.dutchfouelfare2work.c

ACCION LAorganiza ie nSpania www.accion

AOA ARGEbusiness dinwww.aoaarge

BRIANPLUSprivat din Awww.brainplu

PARTEN

actices

tru VET di

.it

E, socia ie in Portugalre.pt

anie privat

alification.com

centru dei training

gr

organiza ieanda undationinnovcom

ABORAL, non profit din

nlaboral.com

S, asocia ien Româniaes.ro

S, companieAustria us.at

NERII

n

ia

din

m

e g

e non

vationw

n

m

e de

e

Luni, 14 ianuarie, echipa ”Andralex” a ce-lebrat 10 ani de activitate și, cu acest prilej, președinta fi rmei ”Andralex”, Florentina Grigoraș, a creat și un eveniment caritabil, nu doar unul festiv. În cadrul evenimentului de luni seara, invitații au donat bani pentru dotarea unei secții a Spitalului de Pediatrie din Pitești.

La evenimentul caritabil “10 ani de Andralex - Împreună pentru Argeș“ au fost prezenți și echi-pa de baschet BCM U Pitești, dar și piteșteni care susțin proiectele de sufl et ”Andralex”. Li s-a adăugat ca invitat de onoare Aurelian Temișan. Publicul a avut, de asemenea, șansa să asiste la un spectacol de muzică și poezie interpretat de Maia Morgenstern și Teatrul Evreiesc de Stat. Spectacolul lor s-a bucurat de aplauze îndelungi ale celor afl ați în sală. Cum nu putea lipsi un moderator, George Zafi u, DJ la Radio Europa FM, a fost ales. Au fost prezente și mai multe personalități argeșene, precum Andrei Gerea, deputat de Argeș, Simona Brătulescu, vicepre-ședintele Consiliului Judeţean, Lucrețiu Tudor, directorul Administrației Județene a Finanțelor Publice Argeș, Maria Dinu, administratorul ju-deţului Argeș, precum și viceprimarul Piteștiu-lui, Laurenţiu Zidaru. Nu au lipsit nici tortul și nici recunoștința președintei Flori Grigoraș față de toți cei care i-au fost alături timp de 10 ani.

Fonduri europene de peste 80 milioane euro aduse în Argeș

De Flori Grigoraș au auzit toți. A lucrat timp de 16 ani la Consiliul Judeţean Argeș, apoi a pornit propria afacere, care se bazează pe ac-cesarea și implementarea fondurilor europene. Firma sa, ”Andralex Project Company”, imple-mentează cu succes proiecte europene în întrea-ga ţară, fi ind una dintre cele mai performante la nivel național în acest domeniu.

În cei 10 ani de activitate, fi rma condusă de Flori Grigoraș a implementat peste 400 de pro-iecte, cu 250 milioane euro absorbiți pentru România și peste 80 de milioane euro pentru proiectele care au vizat Argeșul.

Flori Grigoraș a avut o frumoasă carieră și în televiziune, iar de-a lungul anilor a coordonat campanii umanitare pentru copii bolnavi. De acești copii a amintit cu emoție în seara eveni-mentului.

În cadrul proiectelor sale, a colaborat și cola-borează în continuare cu foarte multe celebri-tăţi, precum cele care i-au fost alături la aniver-sarea primilor zece ani de activitate ”Andralex”. Mulți înainte!

Mari Tudor

Maia Morgenstern şi Aurelian Temişan, invitaţi speciali la sărbătoarea unui deceniu de activitate a fi rmei ”Andralex”

Olga vorbea codifi cat la telefon, numindu-l pe un examinator de la Permise ”doctor”

După cum spun procurorii, pe 26 iulie 2018, colaboratorul Constantin Florinel, patron al unei școli de șoferi și denunțător în dosar, a purtat o discuție ”înregistrată în mediul ambi-ental cu inculpata Panaete Gherghina legată de reprogramarea investigato-rului Anton Adrian la o dată cât mai apropiată în timp în vederea susținerii probei practice a examenului pentru obținerea permisului de conducere, ocazie cu care inculpata i-a pretins lui Constantin Florinel suma de 300 euro pentru a interveni la șeful SRPCIV Argeș, Angheloiu Emil, prevalându-se de infl uența pe care ar fi avut-o asupra acestuia, pentru a-l determina să-l re-programeze pe investigator, dând de înțeles că va remite o sumă de bani numitului Angheloiu Emil”.

Audiat ca martor, comisarul-șef Emil Angheloiu a declarat că, în pri-măvara anului 2018, Olga Panaete,

”pe care o cunoaște de circa 14 ani, l-a rugat să o programeze cât mai repede pe o persoană, Mărunțelu, rugăminte căreia i-a dat curs, programând-o pe această persoană la trei luni de la data la care a susținut proba teoretică, ast-fel cum îi era și rândul. Același mar-tor (n.red.-Emil Angheloiu) a susținut că Panaete Gherghina nu l-a rugat să îl ajute pe Mărunțelu în legătură cu promovarea probei practice pentru obținerea permisului de conducere categoria B”.

Tot Emil Angheloiu a mai spus că Olga Panaete a folosit în cadrul unei conversații telefonice pe care au avut-o termenul de ”doctor”, afi rmând ”mă duc la doctor la operație”, referin-du-se, de fapt, la un examinator din cadrul SRPCIV Argeș și la proba de traseu. Faptul că Olga Panaete discuta codifi cat a fost confi rmat și de fostul prefect Gheorghe Davidescu, audiat ca martor în dosar, acesta precizând că sintagma ”doctor” se referea la un funcționar din cadrul SPRCIV Argeș.

Tot procurorii spun în dosar, printre altele, că se fac cercetări în continuare ”cu privire la rolul și implicarea numi-

tului Davidescu Gheorghe în acțiunea de determinare a numitului Anghelo-iu Emil de a programa la o dată mai apropiată în timp și de a interveni la subordonații săi (polițiști examinatori la proba practică) pentru promovarea candidatului Bălțatu Vasile”.

Gheorghe Davidescu: „Nu îi cunosc pe cei care apar în dosar”

Am stat de vorbă și cu fostul prefect Gheorghe Davidescu legat de faptul că numele său apare în acest dosar în care șapte persoane au fost trimise în judecată. ”În momentul în care doam-na Olga, pe care o cunosc de o viață, a venit cu chestiile astea, i-am spus că pe mine să nu se bazeze, că eu nu mă bag în așa ceva. Nu am fost chemat la audieri, dacă anchetatorii considerau că era necesar, m-ar fi chemat. Emil Angheloiu mi-e prieten, mi-a fost sub-ordonat, dar i-am spus doamnei Olga că nu mă bag. Nu îi cunosc pe cei care apar în dosar”, ne-a declarat Gheor-ghe Davidescu.

Denis Grigorescu

Ex-prefectul Davidescu, printre cei vizaţi în dosarul Olgăi Florăreasa

La sfârșitul lunii decembrie 2018, procurorii Parchetu-lui de pe lângă Tribunalul Argeș au trimis-o în jude-cată pentru trafi c de infl uență în formă continuată pe Olga Panaete. Aceasta este acuzată că ar fi cerut și primit sume mari de bani pentru presupuse intervenţii pe lângă funcţionari publici în vederea obţinerii per-misului de conducere, respectiv pentru obţinerea unui post la Centrul ”Sf. Andrei”, afl at în subordinea DGAS-PC Argeș. Alături de Olga Panaete au mai fost trimise în judecată șase persoane, una tot pentru trafi c de infl uență și alte cinci pentru cumpărare de infl uență. Printre cei care apar ca martori în dosar se numără fostul prefect Gheorghe Davidescu, actualul director al DGASPC Argeș, Adrian Macovei, precum și șeful Serviciului de Înmatriculări și Permise Auto Argeș, comisar-șef Emil Angheloiu.

Numele acestuia apare ca martor în rechi-zitoriul prin care Olga Panaete a fost trimisă în judecată pentru trafi c de infl uență în formă continuată

La sfârșitul lunii decembrie 2018 procurorii Parchetu

”Nu am fost chemat la audieri. Eu i-am spus doamnei Olga că nu mă bag în așa ceva”, spune fostul prefect Gheor-ghe Davidescu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Fost șef al DIPI Argeș afl at la pensie și devenit liberal relativ recent, chestorul Păltineanu a tulburat apele în PNL, trimițând conducerii centrale a par-tidului, respectiv lui Ludovic Orban și Vasile Blaga, o scrisoare-manifest în care critică organizația județeană a PNL condusă de Adrian Miuțescu. Aces-ta le-a spus liderilor de la București că, potrivit unui sondaj de opinie realizat la nivelul județului, PNL se situează la un procent de 9% ca intenție de vot, după PSD, ALDE și USR, iar Adri-an Miuțescu la doar 5%. Ca reacție, Organizația Județeană Argeș a emis un comunicat de presă în care îl acuză de kompromat, o metodă folosită de KGB pentru compromiterea rivalilor poli-tici. Textual, titlul comunicatul a fost „Metodele de kompromat inițiate de George Păltineanu, fost șef DIPI, sunt demult răsufl ate!”. Am stat de vorbă cu președintele Adrian Miuțescu despre scandalul ajuns până la București, cine se afl ă în spate și adevărul despre situația organizației pe care o conduce.

De unde credeţi că vi se trage?- În primul rând, cred că este o campa-

nie de atac venită și din zona partidelor de guvernământ, care, evident, sunt de-ranjate de faptul că Partidul Național Li-beral a crescut și există o perspectivă să câștigăm alegerile până în anul 2020 și au început o campanie de atac pe toate liniile în toate județele, în toate fi lialele, în toa-te localitățile, pentru a încerca să atace în primul rând PNL. Și acest lucru este ali-mentat și cu ajutorul unor oameni care au mai rămas în interiorul PNL care sunt în relații de prietenie, colaborare cu oameni care sunt acum la putere. Deci, sugeraţi pe undeva că domnul

chestor Păltineanu ar fi o coadă de topor, dar mai exact a cui?! Vă referiţi la PSD, la ALDE sau la cine?

- Nu știu, că nu facem investigații punc-tuale. Este foarte clar însă că atacul ăsta a început după ce am schimbat biroul de la PNL Pitești și, evident, încă o dată se jus-tifi că faptul că era un birou nefuncțional și care a convenit atâția ani PSD și, evident, ALDE, cele două partide care nu pot fi se-parate. Respectiva măsură pe care am luat-o se pare că a deranjat. După care au înce-put aceste atacuri, denigrări, care sunt pe mai multe linii. Unele merg spre anumiți primari, care pe fondul unor întâmplări, lucruri fi rești, că au fost văzuți în nu știu ce întâlniri sau în cadrul anumitor emisiuni s-au exprimat într-un fel sau altul, toate aceste lucruri sunt speculate, amplifi cate, tocmai pentru a se încerca să se lovească în primul rând în Partidul Național Liberal. Toate atacurile merg și până la nivel central. Vedeți că ceea ce a făcut domnul Păltinea-nu dovedește că există o falangă a acestui atac până la nivel central, pentru că acea scrisoare se adresează președintelui parti-dului, care, pe fondul unor presupuneri, informații „pe surse” că ar fi un sondaj, că n-ar fi ... dar, de fapt, este o combinație in-formativă care se realizează cu colaborarea unor oameni din presa județeană care au văzut că acest domn vrea să iasă în față și au profi tat. Așa cred.

„Domnul Păltineanu este exponentul unor oameni care doresc răul PNL” Domnul Păltineanu este un membru

nou, din organizaţi Ștefănești, dacă nu mă înșel. Cine l-a adus în partid?

- În niciun caz eu. El s-a înscris la Organizația Ștefănești încă pe vremea

când Iani Popa era în partid, nu plecase încă la ALDE. Păi atunci spuneţi așa, că domnul Iani

Popa e cel care l-a adus…- Da, am înțeles că este nașul domnului

Iani Popa. Eu, oricum, nu am încercat să fac asemenea speculații, pentru că nu sunt dintre aceia care fac acuzații fără să aibă argumente, doar pe presupuneri. Sunt doar lucruri care se văd cu ochiul liber, care nu se justifi că. Adică tu nu ai avut activitate în partid, nu ai avut o prestație care să justi-fi ce treaba asta, să ai argumente serioase și vii să faci un atac de genul acesta, care este amplifi cat. De ce să faci asta, cu ce drept și în ce calitate? Consider că dânsul nu avea nici căderea, nici experiența politică ne-cesară pentru a trage la răspundere. El îi trage la răspundere și pe Ludovic Orban, pe Vasile Blaga... Îi amenință că îi dă în judecată... Mi se par niște lucruri complet deplasate. Dar nu știu de ce. Astea nu pu-teau fi doar dintr-o dorință lăuntrică așa, de nou membru. Ci pur și simplu probabil că este exponentul unor oameni care do-resc răul PNL. În comunicatul dumneavoastră

pomeniţi de metodele kompromat, care fac trimitere la calitatea dumnealui de fost șef al unui serviciu secret, în cazul de faţă SIPI Argeș. Vă gândiţi cumva că PNL e ţinta unor acţiuni specifice din partea unor rezerviști din servicii, cum e și ches-torul Păltineanu?

- Tocmai de asta eu zic că ar fi trebuit să fi e mult mai discret și mai liniștit ca mem-bru nou și proaspăt de partid. Adică a pro-voca o dezbatere de genul ăsta și un scandal într-un partid în care te-ai înscris de cu-rând nu este de bun augur pentru nimeni. Nici pentru cel care face treaba asta și nici pentru organizație. Domnule Miuţescu, termenul pe care

chiar dumneavoastră l-aţi utilizat în co-

municatul de presă este o metodă utiliza-tă de KGB. Deci, presupuneţi că există în mod clar o ţintă.

- V-am spus, acest demers este legat de cei de la putere, care au tot interesul să lovească PNL-ul și pe noi, cei care conducem PNL în această perioadă. Dar mă surprinde că se face cu metode de genul acesta, care sunt depășite, după părerea mea. Se vehiculează foarte mult această

teză a statului paralel. Această întâmpla-re trăită chiar pe pielea dumneavoastră vă face să daţi crezare acestei teze?

- Nu pot face speculații și legătura cu trea-ba asta. Acum dânsul este la pensie și am crezut, pentru că întotdeauna trebuie să dai prezumția de bună încredere pentru orice nou membru, că un om care a ieșit la pen-sie, neputându-l acuza că vine dintr-o anu-mită zonă, vine din dorința de a se implica și a face bine pentru societate, pentru parti-dul respectiv. Deci, am plecat de la premisa de bună intenție. Dar în momentul în care aceste metode pe care le observăm sunt folosite și practicate împotriva propriului partid, în condițiile în care putea să exis-te o dezbatere la nivelul organizației din care face parte, Ștefănești... Eu am avut o discuție cu președintele de acolo și nu mi-a spus că ar fi avut vreo discuție cu dânsul în care să îi comunice ceva. Deci, ăsta a fost, pur și simplu, un atac la conducerea județeană a partidului. Iar în statut și în codul etic scrie că aceste lucruri nu le dai la presă, chiar dacă ai anumite nemulțumiri. Pot fi discutate în structurile partidului...

„Domnul Păltineanu a preluat din presă treaba respectivă şi a umfl at-o” Știu că ieri aţi avut o întâlnire și cu

conducerea centrală a partidului. Vă gândiţi la anumite măsuri pe linie

politică împotriva domnului Păltineanu? - Eu acum nu pot să discut lucrul ăsta. Și

dacă o vom face, o vom face în interiorul partidului. Ceea ce pot să vă spun este că l-am informat pe președintele partidului de fenomenul ăsta. Nu a rămas surprins, pentru că și în alte județe se întâmplă. Sub altă formă. Mi-a recomandat să ne vedem de treabă, să facem ce trebuie făcut pentru județ, să ne implicăm în mod constructiv pentru problemele județului. Pentru mai multă transparenţă și

în numele sincerităţii pe care o datoraţi argeșenilor care au așteptări de la dum-neavoastră, să punem punctul pe „ i”. Tot scandalul a pornit de la faptul că domnul Păltineanu a spus că sondajul este mult prea umflat și PNL are în realitate un procent mic, iar dvs și mai mic. Dumnea-voastră spuneţi altceva...

- Toată povestea a început după un arti-col apărut într-un ziar online din județ, în care se spunea că PNL a făcut un sondaj în care la nivel județean noi stăm foarte prost și eu stau foarte prost, fără niciun funda-ment real. Probabil s-a auzit pe diferite ca-nale că în PNL se face un sondaj la nivel național și ce au zis: „Hai să furăm startul și să spunem că se stă foarte prost în Argeș”. Iar domnul Păltineanu a preluat din presă treaba respectivă și după aceea a umfl at-o, a cerut socoteală, a spus că nu s-a publi-cat... E drept că o analiză sociologică este în lucru la nivel național, dar nu s-a fi na-lizat și nu s-a dat publicității și nici nu s-a comunicat vreo situație sau vreun rezultat. Dar, dorind să denigreze, să ne trimită în derizoriu munca noastră și tot ce facem... Toate au venit după schimbarea biroului de la Pitești. A deranjat această măsură, s-ar fi dorit să rămână sub control Organizația Pitești. Nu mai puteam permite un non combat la Pitești.

Miuţescu îl întreabă pe chestorul Păltineanu: „Pentru cine lucrezi?”

PNL Argeş a intrat într-un scandal demn de Statul paralel

În opinia PNL Argeș, metodele de kompromat inițiate de Geor-ge Păltineanu, fost șef DIPI, sunt demult răsufl ate

19)

ţ

Cum staţi în realitate, din ceea ce

știţi, chiar și neoficial, la Argeș?- Pe mine nu mă preocupă sondajele,

pentru că astea nu sunt decât niște foto-grafi i de moment, care depind foarte mult de ceea ce vom face în continuare, de mo-bilizare, de măsurile pe care le vom lua în continuare. Dar eu cred că PNL în Argeș a crescut în ultimii doi ani și, pe lângă faptul că s-au înscris peste 1000 de noi oameni în partid, este un semnal de în-credere, sunt oameni care nu au mai făcut politică, oameni de afaceri, oameni serioși,

în care ne punem încrederea. Chiar și la Pitești, mai mult de jumătate sunt oameni noi. Și dacă descoperiţi și aici, din nou,

alţi „păltineni” printre ei..?- Probabil că asemenea lucruri sunt posi-

bile și inevitabile într-un partid mare; ne așteptăm mai ales din partea unor adver-sari care nu folosesc metode de luptă și de competiție. Acum, sincer, ca om care a fost salariat al..., care are o anumită pregătire, nu aș fi provocat un asemenea scandal, nu m-aș fi băgat în așa ceva în locul lui

Păltineanu. Pe undeva, poate atrage niște caracterizări pentru locul unde ai lucrat, pentru cei de acolo și ai o anumită respon-sabilitate din punctul ăsta de vedere. Dar eu știu ce îl mână în luptă... Dacă voia să ajute și era constructivă o asemenea trage-re de mânecă, ar fi trebuit să faci ceva să ajuți fi liala să crească. Printr-o asemenea acțiune faci fi liala să scadă. Și atunci, cui faci jocul, pentru cine lucrezi de fapt?

Interviu realizat de Alina Crângeanu

„În locul lui Păltineanu, nu m-aş fi băgat într-un asemenea scandal”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Toate locuinţele fabricii sunt închiriate sau vândute, dar banii nu apar în rapoartele

depuse la buletinele de insolvenţă

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Blocul 5 din zona Nord - un imobil pe profi lul comunist al căminelor de nefamiliști de odinioară - e încă propri-etatea ALPROM. Sau cel puțin parțial, pentru că o parte dintre aceste locuințe, în fapt niște camere simple, au ieșit din patri-moniul fabricii. O confi rmă chiar admi-nistratorul blocului, Florea Popescu, care, în plus, spune că în imobil nu mai e nicio cameră disponibilă, pentru că locuințele nevândute sunt deja închiriate.

Că blocul e plin o confi rmă și tabelul cu datoriile locatarilor la întreținere afi șat la avizierul de la intrarea în imobil.

Pe orice logică economică, chiriile (200 de lei/cameră) reprezintă niște sume care ar trebui să se regăsească în veniturile AL-PROM. Dar tocmai aici e problema sem-nalată de acționarii îngrijoraţi de soarta activelor fabricii: banii nu apar în rapoar-tele depuse la Buletinul de insolvenţă, iar cei care semnalează aceste aspecte cred că la mijloc ar putea fi vorba nu doar de eva-ziune fi scală, ci și de păgubirea ALPROM, fi rmă la a cărei masă credală așteaptă nu doar fi rme controversate de care și-a legat numele Cătălin Chelu, ci și foști parteneri de bună-credință, care încă speră în recu-perarea sumelor pe care fabrica li le dato-rează.

„Vedeți dumneavoastră, se iau chirii, dar banii nu se văd ca venituri la ALPROM. Nu se știe cum se închiriază și nici cum se vând aceste garsoniere, apartamente, camere. Una dintre locuințele care deja nu mai aparțin ALPROM e pe numele soției inginerului Florin Stoiculescu. Ar fi cumpărat-o înainte de a se căsători cu el... Cum a luat locuința și pe ce bani nu

se știe... Are ieșire direct în stradă, separat de ceilalți locatari...”, a declarat, pentru ”Jurnalul de Argeș”, Mihai Antonescu, acționar și fost angajat al fabricii.

Nu e singurul care suspectează nere-guli cu aceste chirii. „Știu cazuri de oa-meni care au cumpărat sau au închiriat

aceste spații, dar nu vedem veniturile în ALPROM. Din 2014, de când este în insolvență, nu există niciun accept al ju-decătorului sindic de a vinde active și totuși... Printre cumpărătorii sau chiriașii locuinţelor ALPROM sunt persoane care nu sunt nici măcar salariate ale ALPROM. Banii nu se regăsesc în Alprom, nici cei din vânzare, nici cei din chirii. Probabil că niște băieți deștepți își trag banii acasă de ani de zile, pentru că sumele acestea nu apar în rapoartele depuse la buletinele de insolvență”, spune un alt acționar.

Cei care vorbesc de o mafi e a chiriilor cu locuințele ALPROM sugerează că proce-dura implică, în cazul celor care au legă-turi contractuale cu fi rma, și o formă de control asupra unor angajați.

„Inginerul Stoiculescu, a cărui soție a cumpărat înainte de mariaj o astfel de locuință de la Alprom, e șef la aprovizio-nare în ALPROM - care, după cum se știe, produce mobilă - iar el are un atelier par-ticular care produce tot mobilă. Eu sunt convins că mai scapă lucruri dintr-o parte în alta”, explică acționarul ALPROM.

Ce spune inginerul Stoiculescu„Cum să mă aibă pe mine la mână cu

apartamentul soției mele? E dobândit înainte să ne cunoaștem. Noi ne-am că-sătorit în 2016. Mie, prin 2013-2014, mi s-a oferit o locuință de serviciu și atunci am cunoscut-o pe actuala soție, care avea deja locuința. Soția mea a cumpărat acea locuință în 2009, când nu eram căsătoriți. ALPROM avea voie să vândă... Nici nu sunt apartamente, sunt niște camere de cămin... A fost vorba de 12 astfel de came-re pe care fosta conducere ALPROM, fos-tul patronat, le-a scos la vânzare. Atunci director general și președinte CA era domnul Dumitru Petcu. Că ulterior una dintre proprietare a devenit soția mea e pură întâmplare. Când ea a cumpărat acel apartament, nici măcar nu ne cunoșteam. Acel acționar care v-a spus asta să-și vadă de treabă!”, a declarat, pentru ”Jurnalul se Argeș”, inginerul Stoiculescu.

Ce spune administratorul special al Alprom

Am încercat să afl ăm de la Cristinel Antonel  Bunu, administrator special al Alprom, de ce veniturile din chirii nu apar în rapoartele depuse la buletinele de insolvență.

Acuzaţii referitoare la inginerii fi nanciare cu imobilele ALPROM

„Jurnal de Argeș” a stat de vorbă și cu Florea Popescu, administratorul blocului 5, cel care încasează efectiv chiriile și care a încercat să explice cum stă treaba cu locuițele din respectivul bloc.

Florea Popescu: Unele locuințe sunt cu chirie, altele, cumpărate... de 10 ani de zile.

„Jurnalul de Argeș”: Cine sunt proprietarii? Florea Popescu: Cine a cumpărat camerele,

o parte din salariații ALPROM, o parte cine a avut bani să cumpere... Aici sunt în jur de 70 de camere.

”Jurnalul de Argeș”: Care este regimul în care se închiriază aceste spații?

Florea Popescu: Cum adică?”Jurnalul de Argeș”: Adică, dacă cineva vrea

să închirieze o cameră în acest bloc, cum pro-cedează?

Florea Popescu: Se face contract de închiriere cu SC ALPROM, trebuie mers acolo, discutat dacă sunt camere disponibile... Dar nu sunt ca-mere disponibile.

”Jurnalul de Argeș”: Chiria cât este?Florea Popescu: Două milioane (n.red. - 200

de lei) pe cameră... Este o proprietate privată, în care nu pot eu să dau detalii... Patronul poate să dea… Domnul Bunu... Eu sunt prea mărunt.

Material realizat de Izabela Moiceanu

ie 2019)

o e

ua

0 e--a -r ă -,

uti--

r.

m, a e r uu

Administratorul special Alprom ne-a transmis un tabel neştampilat

Administratorul special al Alprom a făcut referiri la regimul închirierilor locuinţelor

ALPROM , dar n-a putut preciza cu exactitate câte locuinţe mai are, la acest moment,

ALPROM.„N-aș putea să vă spun câte apartamente mai are

ALPROM. De ordinul zecilor. (...) ALPROM este acum în

procedură de reorganizare. E total eronat că n-avem

voie să închiriem. Păi, ce facem acum, închidem acti-

vitatea? Din 2014, de la intrarea în procedură, și până

acum nu am vândut apartamente. Nu avem voie

decât cu aprobarea creditorilor, ceea ce nu s-a întâm-

plat deocamdată”, a mai precizat Cristinel Antonel

Bunu, administrator special al Alprom.

După ce ”Jurnalul de Argeș” a solicitat punerea la dispoziţie a unei dovezi din care să

reiasă că aceste chirii sunt înregistrate în contabilitate, administratorul special a transmis

un simplu tabel neștampilat și nesemnat, cu titlul „Situaţia încasărilor și plăţilor predate

administratorului judiciar în luna decembrie 2018”. Una peste alta, aceste venituri la care face referire Cristinel Bunu sunt greu de urmărit.

Site-ul Ministerului Finanțelor nu publică defalcat aceste venituri, astfel încât acționarii

în cauză nu pot afl a din nicio sursă dacă chiriile respective apar sau nu în veniturile

fi rmei, iar rapoartele depuse la Buletinul procedurilor de insolvență nu fac referire la

venituri din închirieri de imobile.

Încurcate sunt căile fi nanciare la insolvenţa fabriciii de mobilă ALPROM, acolo unde ițele pare să le tragă nu fantoma controversatului om de afaceri Cătălin Chelu, mort la scurt timp după condamnarea sa în dosarul “Mită la MAI”, ci oamenii care-i reprezentau interesele înainte de deces și despre care nimeni nu mai e sigur ale cui interese le reprezintă la acest moment. Greu de crezut că ale fabricii, pentru că cel puțin locuințele din blocurile fabricii fac obiectul unor tranzacții asupra cărora o parte dintre acționari mărturisesc că au dubii. Dacă ne referim doar la cele din fostul cămin de nefamiliști de lângă ALPROM (blocul 5), toate locuințele sunt fi e închiriate, fi e vândute. Cu toate acestea, în rapoarte-le din Buletinul procedurilor din insolvență, aceste venituri din chirii nu se regă-sesc. O spun acționari care de ani buni se luptă în instanță cu actualul manage-ment al fabricii și care, în pofi da unor evidențe sau a unor hotărâri judecătorești care le recunosc drepturile, n-au încă niciun cuvânt de spus și se tem că până la rezolvarea acestor aspecte nu vor mai avea ce să mai aleagă din activele AL-PROM, a căror devalizare a început încă de pe vremea lui Cătălin Chelu.

„Nu e obiect principal de activitate și poate de asta nu s-a identifi cat în mod clar, dar este cont în con-tabilitate. Îmi apar alte venituri și aici sunt încadra-te și aceste încasări din chirii. În condițiile în care se solicită, se dă defalcarea acestui cont. Încasările din chirii nu sunt obiect principal de activitate, să facă obiectul unui raport, în mod concret. Ele apar la «alte venituri». Activitatea noastră principală este fabricarea de mobilier. (...) Cel puțin în ultimii ani, n-am închiriat absolut nimic. Sunt niște contracte vechi în derulare, de pe vremea fostei conduceri. ALPROM încasează chirii, dovadă stau documente contabile. Afi rmația este eronată. Contractele sunt vechi, doar le-am prelungit perioada de valabilitate. Din aceste chirii se suportă inclusiv cheltuielile afe-rente acelor spații... Este o persoană desemnată care se ocupă de acest lucru, care încasează, Popescu Flo-rea”, spune Cristinel Antonel  Bunu, administrator special al Alprom.

Ca să-și susţină afirmaţiile, administratorul special ne-a pus la dispoziţie un simplu tabel neștampilat și nesemnat, cu titlul „Situaţia încasărilor și plăţilor

predate administratorului judiciar în luna decembrie 2018”.

Fostul cămin de nefamiliştieste proprietatea Alprom

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Ioana Jenica Dumitru își acuză nefondat predecesorii că au făcut retrocedări

ilegale pentru șase comune din Argeș, când, de fapt, cedarea terenurilor s-a făcut

cu girul Comisiei Județene de Fond Funciar

Manipulare ieftină a primăriței. Legat de cedarea terenurilor, documentele o contrazic fl agrant

În realitate, este vorba de mai multe protocoale de predare-primire prin care șapte comune din Argeș - Brăduleț, Bârla, Budeasa, Băbana, Călinești, Mușătești și Vlădești - au primit terenuri pe teri-toriul administrativ al orașului Ștefănești, terenuri afl ate însă în patrimoniul societății de stat IN-CDBH (Institutul Național de Cercetare-Dezvolta-re pentru Biotehnologii în Horticultură) Ștefănești, nicidecum la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești. Astfel că primărița a făcut acuze nefondate și nedocumentate legat de acele terenuri primite absolut legal de cele șapte comune, și nu în urma unor ”schimburi” sau ”retrocedări ilegale”, după cum a insinuat. Iar Primăria și Comisia Loca-lă de Fond Funciar Ștefănești chiar nu au avut nicio implicare în aceste lucruri, totul derulându-se prin Comisia Județeană de Fond Funciar și cu girul ADS (Administrația Domeniului Statului). Ca să conclu-zionăm, primărița Ioana Jenica Dumitru a dorit să lovească în fostul primar liberal Dorin Bărbuceanu, actual consilier local, numai că adevărul documen-telor n-o avantajează, ba chiar se întoarce împotriva ei. Dimpotrivă, există două adrese prin care fostul primar Bărbuceanu solicită Comisiei Județene de Fond Funciar ca din terenurile cedate de către IN-CDBH celor șase comune să se facă porție și pentru locuitorii Ștefăneștiului care au cerut să li se recon-stituie dreptul de proprietate, numai că n-a fost luat în seamă.

Către ce comune și câte hectare a cedat, prin protocol, INCDBH Ștefănești

Iată mai jos, pe scurt, istoricul cedării celor câ-teva sute de hectare din patrimoniul INCDBH Ștefănești.

Pe 15 mai 2007, Comisia Locală de Fond Funci-ar Călinești primea, în urma unui protocol încheiat cu Administrația Domeniilor Statului, suprafața de 105,1 hectare de la INCDBH Ștefănești.

În data de 25 iulie 2008, Administrația Dome-niilor Statului încheia un protocol cu Primăria Brăduleț, în urma căruia preda acesteia din urmă

87,46 ha din patrimoniul INCDBH Ștefănești. Pe 23 iulie 2010, Comisia Locală de Fond Funciar Bu-deasa prelua de la INCDBH Ștefănești suprafața de 32,68 ha în urma încheierii unui protocol, iar cinci zile mai târziu, tot cei de la Budeasa mai preluau 10,59 ha de la Ștefănești.

Pe 31 august 2010, INCDBH Ștefănești încheia un protocol cu Primăria Bârla, protocol în urma căruia preda Comisiei Locale de Fond Funciar Bâr-la suprafața de 86,63 ha, dintre care 40,56 ha pe raza administrativ-teritorială a comunei Călinești și 46,07 ha pe raza administrativ-teritorială a orașului Ștefănești.

Pe 1 iunie 2011, INCDBH Ștefănești încheia un protocol cu Primăria Vlădești, protocol în urma căruia preda Comisiei Locale de Fond Funciar Vlădești suprafața de 0,21 ha.

Pe 14 noiembrie 2011, Comisia Locală de Fond Funciar Băbana a preluat de la INCDB Ștefănești un teren de 8,27 hectare.

Pe 8 august 2012, Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș valida preluarea de către Comisia Lo-cală de Fond Funciar Ștefănești a unei suprafețe de 0,67 ha din patrimoniul INCDBH Ștefănești.

Din ciclul „Hai să mă victimizez, că dă bine la electorat!”

Primăriţa Ştefăneştiului ţipă degeaba. În războiul ei cu Dorin Bărbuceanu, documentele o contrazic fl agrant

0,67 ha din patrimoniul INCDBH Ștefănești.

Am luat legătura și cu fostul primar Dorin Bărbuceanu, vizat de acuzațiile primăriței Jenica Dumitru, pentru a ne spune mai multe legat de cum au ajuns sute de hectare din Ștefănești la șapte comune din județ.

”Doamna primar se joacă cu cuvântul «schimburi». Nu a fost niciun schimb. Aceste puneri în posesie sunt absolut legale. Protocoalele au fost încheiate în baza hotărârilor Comisiei Județene de Fond Funciar, pe Legea 247, ce specifi -că faptul că acele localități ce nu mai au terenuri disponibile pentru a rezol-va problemele de fond funciar se adre-sează în primă etapă comisiilor locale vecine. O altă variantă este punerea la dispoziția Comisiei Locale de Fond

Funciar de terenuri din patrimoniul unei societăți de stat ce deține teren pe teritoriul județului respectiv (în cazul de față INCDBH Ștefănești, n.red.). Comisiile locale de fond funciar la care faceți referire s-au adresat Comisiei Județene de Fond Funciar și acestea au fost validate cu suprafețe de teren. Va-lidarea nu are nicio legătură cu Comi-sia Locală de Fond Funciar Ștefănești. Acele terenuri nu au fost vreodată afl ate la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești. De câte ori m-am prezentat la Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș în acea perioadă, am adresat Comisiei această problemă, că nu e normal să valideze pe teritoriul orașului Ștefănești alte localități, atât

timp cât la Ștefănești sunt încă cetățeni care mai au problema funciară nerezol-vată. Pe Legea 1/2000, Ștefăneștiul a primit 670 hectare de teren ce trebuia să rezolve toată problema retrocedări-lor, însă aceste terenuri nu au fost de cea mai bună calitate și din acest mo-tiv mulți dintre cei validați nu au vrut să ia aceste terenuri, ce sunt și acum la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești”, ne-a declarat Do-rin Bărbuceanu.

Am încercat să luăm legătura și cu primăriţa Jenica Dumitru, însă aceas-ta nu a fost de găsit până la închiderea ediţiei.

Material realizat de Denis Grigorescu

Ce spune fostul edil Bărbuceanu: „Doamna primar se joacă cu

cuvântul «schimburi». Nu a fost niciun schimb”

Joi, 10 ianuarie, primărița Jenica Dumitru de la Ștefănești a postat pe contul său de Facebook o scrisoare deschisă care se dorea incendiară și era adresată prefectului Emilian Dragnea. În re-spectiva epistolă, primărița spunea, printre altele, că ”orașul meu suferă de zeci de ani din cauza abuzurilor făcute de înaintașii mei primari cu retrocedări ilegale, schimburi de terenuri păguboase cu localități gen Bârla, Băbana, Vlădești, 350 de hectare de schimburi (strigător la cer și DNA dacă ar auzi), mii de abuzuri, bătrâni bolnavi ai căror părinți sau bunici au făcut pușcărie sau au murit în chinuri nu au reușit să își recupereze bunurile, nu mai avem un metru de pământ nici pentru cei perfect îndreptățiți, fi indcă a fost dat tot abuziv sub privirile îngăduitoare și ignorante sau știutoare ale Prefecturii Argeș”. Am dorit și noi să afl ăm care este este situația legată de sutele de hectare de terenuri din Ștefănești care au ajuns la șase comune din județ și iată ce am afl at.

girul Comisiei Județene de Fond Funciar

Vă prezentăm în exclusivitate istoricul tuturor cedărilor de terenuri de către

Stațiunea de Cercetări Vini-Viticole Ștefănești către șase comune din județ

Așa cum arată și unul dintre protocoale, auto-rităţile din Ștefănești nu au avut vreo implica-re în preluările terenurilor de la Institut

Fostul primar Bărbuceanu a atras atenţia de mai multe ori că nu e normal ca alte localităţi să primească terenuri la Ștefănești

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesCongresul demobilizaţilor de război

1920. A avut loc, la Pitești, Con-gresul demobilizaţilor de război din ţară, sfi nţindu-se drapelul Societă-ţii locale Munţii Coţi.

Construirea Casei Corporaţiunilor şi Asigurărilor Sociale

1923-1931. Construirea Casei Corporaţiunilor și Asigurărilor So-ciale, astăzi sediul Direcţiei Judeţe-ne Argeș pentru Muncă și Ocrotire Socială Pitești.

200 de piteșteni, prezenți în capitală la funerariile lui Gheorghiu Dej

1965, martie 19-21. Doliu în Pitești, moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române (n. 1901). Apro-ximativ 200 de persoane se depla-sează organizat la București pentru a participa la funerariile naționale.

Se deschide Școala Nr. 11 Craiovei

1966, septembrie 1. Se deschi-de Școala Nr. 11 Craiovei, astăzi „Mihai Eminescu”. O vreme, a funcționat în același spațiu împre-ună cu Liceul Nr. 3 („Alexandru Odobescu”).

Înfi ințarea Întreprinderii de Construcții-Montaj Pitești

1966, decembrie 1. Înfi ințarea În-treprinderii de Construcții-Montaj Pitești, director Traian Bigan, obiectiv primordial, continuarea lu-crărilor de investiții de pe Platforma Industrială Pitești-Sud din 1970, Trustul de Construcții Industria-le, directori, Nicolae Veza, Tibe-riu Carp, Mircea Ioan Moldovan, Gheorghe Năstase, prin privatizare (1990), SC Argecom SA, manageri Ion Fîntâneru, Gheorghe Axinte. Importante colaborări cu unități specializate în domenii conexe.

Începe ofi cial edifi carea CATC Pitești

1967, martie 2. Începe ofi cial edi-fi carea Combinatului de Articole Tehnice din Cauciuc, Platforma Industrială Pitești-Nord, antrepre-nor general, Trustul de Construcții Industriale Pitești, în colaborare cu fi rme occidentale, furnizoare de echipamente speciale. După priva-tizare, SC Rolast SA, în 2008, de-molat total.

Amenajarea mai multor lacuri de acumulare

1970-1979. Amenajarea lacurilor de acumulare și a hidrocentralelor Budeasa (11,5 Mw), Bascov (7,5 Mw), Pitești (7,5 Mw), Golești (8,0 Mw), surse sistematizate de apă, baze nautice și de agrement, stații de epurare, coordonator Nicolae Păunescu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Totdeauna când pe ușa Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Argeș intra Grigore Constanti-nescu, parcă se făcea lumină pe coridoare și în săli. Nu se arăta încruntat, posomorât, șovăitor, strecurându-se abia-abia, ci era sobru, demn, distins, elegant, zâmbitor. Din Poenăreii Corbilor de pe Râul Doamnei aveam pe Grigore Constan-tinescu, un intelectual de soi, înzestrat cu har literar și de cercetător, un condei de mare talent, care a luat la scuturat arhivă după arhivă, monument după monument, biserică după biserică, dând la iveală icoane valoroase, inscripţii pe pietre funerare, documente de mare impor-tanţă istoriografi că în măsu-ră să lumineze monumente, iniţiative, opere, aspecte din istoria culturii argeșene.

M.I.

A contribuit efectiv la înfi inţarea şi dezvoltarea Muzeului în aer liber al Pomiculturii şi Viticulturii Golești

La 5 august 1933, în casa pre-otului martir Ioan Constanti-nescu, Iustina aducea pe lume al treilea copil care avea să fi e cres-cut în cultul religiei, al omeniei, respectului pentru cinste, mun-că, adevăr, dreptate, frumos. A învăţat la școala satului, conti-nuând la Câmpulung Muscel (1945-1953, Liceul „Dinicu Go-lescu”, iar studiile superioare - la Facultatea de Filologie a Univer-

sităţii bucureștene, 1953-1958). I-au plăcut în cel mai înalt grad formele de identifi care a oricărei naţii - limba, trecerea prin ani, cultura, spiritualita-tea, creaţia estetică. Proaspătul și pasionatul profesor de limba română și de istorie și-a început apostolatul în Pătroaia, județul Dâmboviţa, apoi la Ciomăgești, județul Argeș, la Întorsura Bu-zăului - Covasna (unde a editat, împreună cu soţia, Eugenia, și ea de aceeași specialitate, revista „Lira nouă” a cercului școlar li-terar elogiat de ziarul brașovean „Drum nou”, de „Gazeta învă-ţământului” și la Radio Româ-nia).

În 1967 se transferă la Com-plexul Muzeal Golești. Schim-bă, așadar, la numai 10 ani de când termina studiile superioa-re, catedra cu scormonirea în

documente și realitate. A contri-buit efectiv la înfi inţarea și dez-voltarea Muzeului în aer liber al Pomiculturii și Viticulturii, operă de importanţă naţională, în care scop intensifi că pasionat cercetarea pe teren și în arhi-ve pentru a descoperi și aduce, după matură gândire, case din ţara toată, spre a ilustra cadrul existenţial propriu populaţiei preocupate prioritar de cultiva-rea pomilor fructiferi și a viţei-de-vie, luminând procesul de continuitate a oamenilor de-o limbă în perimetrul românesc.

S-a îndreptat înspre literatura şi etnografi a locurilor, din aceasta rezultând studii ştiinţifi ce de referinţă

Timp de 22 de ani, Grigore Constantinescu a coordonat Ofi ciul Judeţean Argeș pentru Patrimoniul Cultural Naţional, iniţiind acţiuni sistematice pen-tru a depista și valorifi ca imen-sul tezaur spiritual existent în arealul Argeș-Muscel. Pentru aceasta, omul de cultură păstra o evidenţă exemplară a fondului bibliofi l ecleziastic, a celorlalte probe, vorbind edifi cator despre arta populară și etnografi a zona-lă. În egală măsură, pe această bază, a elaborat cu minuţiozitate și probitate profesională acţiuni care și-au dovedit valabilitatea: expoziţii în organizarea cărora s-a implicat determinant, evi-denţiind bogăţia „graiului” ar-tei noastre populare - una era închinată Bydgoszcz-ului, altele - caselor memoriale „Vladimir Streinu” (de la Teiu), „Al. Da-vila” (de la Izvoru), „Ion Pillat” (Izvorani), colecţiile muzeale „Mănăstirea Nămăești”, muze-ul istoric-etnografi c din Poenă-rei-Corbi sau „Istoria literaturii române în imagini” (era folosit spaţiul a 18 licee, școli genera-le din Argeș și Covasna, „Via-Vita”, precum și actualizarea tematicilor caselor memoriale „George Topârceanu” (din Nă-măești) sau „Liviu Rebreanu” - Valea Mare Podgoria). Grigore Constantinescu s-a îndreptat și înspre literatura și etnografi a locurilor, din aceasta rezultând studii știinţifi ce de referinţă: „Argeș. Ghid turistic al jude-ţului” (1979, în colaborare), ca-pitolul-sinteză investigând arta populară, arhitectură, port, olă-rit, folclor; „Argeș - monografi e” (1980, responsabil de compo-nentele: „Activitatea cultural-ar-

tistică” și „Turismul”, cu accent pe civilizaţia populară tradiţio-nală în judeţ); „Destine literare” Pitești, 1999; „Confesiuni litera-re” - București, 2003; „Soliloc-vii”, Pitești, 2004; „Stanţe din circumstanţe”, Pitești, 2005; „Monumente memoriale din judeţul Argeș. Cruci de piatră”, Pitești, 1999; „Ceramica din Argeș-Muscel”, Pitești, 2001; Revista „Poenărei, străbună va-tră natală” - Pitești, 2004-2005; „Corbi-Muscel, monografi e”, Pitești, 2006, dar și volume de o însemnătate aparte: „Consem-nări literare”; „Argeș. Micromo-nografi i etnoculturale”; „Civili-zaţia pietrei în Argeș-Muscel”; „Rezistenţa armată anticomu-nistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgaraș”, „Ansamblul urban medieval Câmpulung”, „Ansamblul urban medieval Curtea de Argeș”; „Ansamblul urban medieval Pitești” etc. A fost redactor la monumentala „Cartea Eroilor. Argeș”.

A redactat cinci volume culturale religioase pentru Episcopia Argeşului şi Muscelului

Grigore Constantinescu a pu-blicat sute de articole aprecia-te, în urma cercetării adânci a unor chestiuni de prim ordin pentru spiritualitate. A redactat cinci volume culturale religioa-se pentru Episcopia Argeșului și Muscelului, precum și pentru Mănăstirea Robaia. Punctele sale de vedere își găseau locul în culegerile de materiale purtând girul unor prestigioase instituţii (muzee, cu deosebire), în presa de specialitate sau mass-media. La Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Cul-turii Tradiţionale Argeș a fost referent-cercetător, studiind as-pecte referitoare la materializa-rea culturii argeșene în obiecte, monumente și alte bunuri pere-ne la care ţinem atâta. Calm, cu o voce melodioasă, dar puterni-că, se făcea înţeles pe dată când nu „mergea” pe ţuguiala șarjei colegiale, răspunzând la orice întrebare i s-ar fi pus de către oricine, pe fi ece temă aproape, fi indcă atâtea știa... Numai apre-cieri pot fi adresate celui care a fost omul de cultură, cercetător-scriitor Grigore Constantinescu.

Sursa: „In memoriam prof. Grigore Constantinescu”, semnat de prof. dr. Sorin

Mazilescu

Omul de cultură, cercetătorul şi scriitorul Grigore Constantinescu

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre roma-ne de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În domeniul istoriei, semna-lăm trei lucrări extrem de intere-sante: Călin Hentea, „Mereu ne-rostita istorie a luptelor românilor din Antichitate până în zilele noastre” (Chișinău, Editura Car-tier, 2018); „Regele, comuniștii și Coroana: adevărata istorie a ab-dicării lui Mihai I” (Iași, Editura Polirom, 2017); Gheorghe Cata-nă, „Mărturiile unui prim-secre-

tar” (Pitești, Editura Argeș-Press, 2018). În domeniul psihologiei, vă

recomandăm: Jordan B. Peter-son, „12 reguli de viață: un an-tidot la haosul din jurul nostru” (București, Editura Trei, 2018); Matthew McKay, Patrick Fan-ning, Kim Paleg, „Abilități de relaționare în cuplu: Cum să construiești o relație mai bună” (București, Editura Herald, 2017); Russ Harris, „Acționează cu dragoste: Pune capăt con-

fl ictelor, rezolvă neînțelegerile și întărește-ți relația prin tera-pia acceptării și angajamentu-lui” (București, Editura Herald, 2017). În cadrul secţiei „Colecţii

Speciale”, veţi regăsi carte rară, carte veche românească și stră-ină, cărţi cu autografe și însem-nări particulare manuscrise. Din-tre acestea, vă enumerăm câteva titluri: Dionisiu Fotino, „Istoria generală a Daciei” (București, Editura Imprimeria Naţională,

1859); „Cheia Înţelesului” (Bucu-rești, 1678); M. M. Wailly, „Nou-veau vocabulaire francais” (Paris, Editura Chez Remont, 1809). Pentru iubitorii de literatură,

sugerăm următoarele titluri: Elif Shafak, „Bastarda Istanbulului” (Iași, Editura Polirom, 2016); Kristin Hannah, „Aleea cu licu-rici” (București, Editura Litera, 2018); Lucinda Riley, „Secretul Helenei” (București, Editura Li-tera, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Joi, 10 ianuarie, la Biblioteca Județeană Argeș, s-au întâlnit 13 bi-bliotecare de la bibliotecile din județ - Merișani, Hârsești, Vlădești, Rucăr, Aninoasa, Beleți-Negrești, Buzoiești, Lerești, Săpata, Bradu, Topoloveni, Mușătești și Leordeni. Tema reuni-unii - cele mai bune modalități de a implementa proiectul desfășurat la nivel național, ORA SĂ ȘTIM.

Proiectul implică organizarea a câte două activități săptămânal, cu copii de trei până la zece ani, care vor învăța noțiuni teoretice și practice despre știință, tehnologie, inginerie și mate-matică. Prin intermediul bibliotecarilor, copiii din mediul rural și nu numai vor

fi ajutați să se dezvolte și să își descopere pasiunea pentru știință.

Proiectul se bazează pe studii științifi ce, care arată că, în special la vârsta școlii primare, abordarea subiectelor și în-trebărilor legate de știință, tehnologie, informatică și matematică (ȘTIM) au impact asupra modului în care copiii se exprimă, de asemenea asupra formării abilităților lor de lectură. Activităţile vor genera un interes deosebit față de comu-nicarea verbală și alte forme de comuni-care, deoarece copiii trebuie să identifi ce și să descrie fenomenele cercetate și să-și exprime gândurile și ideile.

Protagonistele întâlnirii, coordonate de trainerul Gabriela Rădulescu, au ci-

tit, s-au jucat, au realizat primele expe-rimente (din lapte și colorant alimentar) și au dobândit informații utile și prac-tice despre cum să-și dezvolte viitoarele activități ȘTIM cu copiii.

Deoarece Fundația Progress, cu ajuto-rul Deusche Telekom, a pus la dispoziție cărțile cu tematică ȘTIM, următorul pas va fi ca bibliotecarii să le citească, săptămânal, copiilor cu vârste cuprinse între trei și zece ani din aceste cărți și să discute apoi pe marginea lor.

Se dorește ca, după șase luni de la im-plementare, Ora să ȘTIM să devină un serviciu permanent atât la Biblioteca Județeană, cât și în bibliotecile comuna-le din județul Argeș. G.M.

Ora să ŞTIM!

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Ziua Culturii Naționale, reprezintă ziua de naștere a poetului național al români-lor, Mihai Eminescu (1859-1889), anul acesta împlinindu-se 169 de ani de la acest eveniment.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. A fost poet, prozator, dramaturg și jurnalist, socotit de critica li-terară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. A fost activ în Societatea „Junimea” și a lucrat ca redactor la „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de fi le, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinţa din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la București, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din Cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

Cu acest prilej, Centrul de Cultură Brăti-anu a declarat ziua de 15 ianuarie 2019 Zi

a Porților Deschise. Sunt așteptați toți iubi-torii de istorie și nu numai, să viziteze gra-tuit, între orele 8.00 – 16.00, conacul fami-liei Brătianu din orașul Ștefănești, județul Argeș, un loc încărcat de istorie în care s-a născut și a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români. D.G.

15 ianuarie - Ziua porţilor deschise la Centrul de Cultură Brătianu

Eminescu, celebrat pe 15 ianuarie la Biblioteca Judeţeană!

Marți, 15 ianuarie, la ora 13.00, în holul Bibliotecii Județene Argeș a avut loc vernisajul “Expoziției de documente, manuscrise, en-ciclopedii din colecțiile bibliote-cii dedicate marelui poet Mihai Eminescu”, în colaborare cu Mu-zeul Literaturii Române. Cu acest prilej, elevii Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești au susținut un spectacol omagial. Expoziția va fi deschisă în perioada 14 - 31 ianuarie 2019.

Mihai Eminescu, poetul naţi-onal al României, cel mai mare poet român, s-a născut pe 15 ia-nuarie 1850 la Botoșani, fi ind al șaptelea din cei 11 copii ai că-minarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, și al Ralucăi Eminovici, fi ică de stol-nic din Joldești. M.S.

„Moon Hotel Kabul” şi „Moromeţii 2”, pe 19 şi 20 ianuarie la Cinema „Bucureşti”

Sâmbătă, 19 ianuarie 2019, ora 18.00, va fi pro-iectat la Cinematograful „București” un fi lm ro-mânesc de ultimă oră, „Moon Hotel Kabul”, regi-zat de Anca Damian. În rolurile principale: Florin Piersic Jr., Ofelia Popii, Adrian Titieni, Alexan-dru Nagy, Rodica Negrea, Richard Bovnoczki, Cristina Florea, Ilona Brezoianu, Dorina Chiriac. Filmul, o coproducție România-Franța, i-a adus Ancăi Damian premiul pentru cel mai bun regi-zor la ediţia din 2018 a Festivalului Internaţional de Film de la Varșovia.

Pe scena Cinematografului „București” va urca, la întâlnirea cu publicul piteștean, pentru o sesiu-ne Q&A, actorul Alexandru Nagy (în fi lm, Mitu).

Prețul unui bilet la „Moon Hotel Kabul” este de 6 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensi-onari și de 75% pentru elevi.

Duminică, 20 ianuarie 2019, ora 18.00, ținând cont de interesul publicului, va fi redifuzat fi lmul „Moromeții 2”. Regia îi aparține lui Stere Gulea, în rolurile principale fi ind Iosif Paștina, Horațiu Mălăele, Dana Dogaru, Răzvan Vasilescu, Ghe-orghe Visu, Oana Pellea, Andi Vasluianu și Ion Caramitru.

„Moromeții 2” continuă povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunării, și-l are în prim-plan pe mezinul Niculae. Prețul unui bi-let la acest fi lm este de 10 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensionari și de 75% pentru elevi. M.S.

Să vină copiii la bibliotecă!

Secția pentru Copii și Tineret a Bibliotecii Județene Argeș și-a redeschis, luna aceasta, atelie-rele creative și de dezvoltare a abilităților practice.

Joi, 17 ianuarie, Atelierul de Mărgelit îi ispitește pe școlarii între 7 și 9 ani cu strălucirea podoabe-lor handmade, podoabe pe care vor învăța să le confecționeze singuri și care vor fi daruri prețioase pentru cei dragi.

Marți, 22 ianuarie, ORA să ȘTIM îi așteaptă pe copiii cu vârstele cuprinse între 7 și 10 ani să exploreze lumile științelor de graniță – matemati-că, inginerie, tehnologie. Și tot marți, dar 29 ia-nuarie, reîncepe Ora de Lectură, dedicată celor care au împlinit 6 ani, dar care n-au ajuns încă la 10. Poveștile îi vor pune, cu siguranță, pe gânduri. Totul este ca ei să-și dorească să facă parte din po-veste. Atelierele încep, în zilele menționate, la ora 16.30. D.P.

Zeci de tineri din Argeş vor călători gratis în Europa

551 de tineri cu vârsta de 18 ani din România au fost selectați pentru a primi permise de călătorie #DiscoverEU. Participanții, printre care se numără și câteva zeci de argeșeni, vor avea posibilitatea de a călători gratis între 15 aprilie și 31 octombrie 2019, pe o perioadă de până la 30 de zile, în Europa. Peste 14.500 de tineri din toată Europa au fost selectați, din cei 80.000 înscriși. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

V-am prezentat recent cazul unei argeșence atacate de un recidivist în propria casă, în care se afl a împreună cu copiii și două prietene, dintre care una este campioana la șah Daniela Rusu. Atacul s-a petrecut puțin înaintea Anului Nou, în comuna Mușătești și, pentru că șahista a sunat la 112, la fața locului s-a prezentat un agent de la postul de poliție Mălureni.

Cazul ne-a fost adus la cunoștință chiar de către proprietară, care era speriată că poves-tea va fi mușamalizată, iar individul, un con-sătean care a fost condamnat în trecut pentru fapte cu violență, se va răzbuna. Coincidență sau nu, în urma apariției articolului din ediția Jurnalul de Argeș de săptămâna trecută, la pos-tul de poliție Mușătești, unde s-au prezentat și polițiști de la Domnești, s-a derulat o mică anchetă, existând cel mai probabil anumite suspiciuni. Ca de exemplu omiterea unor fapte, precum acelea că din portbagajul mașinii feme-ii au fost sustrase câteva obiecte vestimentare, cel mai probabil pentru a se evita încadrarea la infracțiunea de tâlhărie a faptei individului. Aceasta mai spune că a fost chemată din nou să dea declarații și, ceea ce i se pare suspect, a fost interogată chiar și fetița sa de 14 ani și este

decisă să meargă în audiență la comandantul IPJ Argeș, Tudorel Pieleanu. L-am întrebat pe șeful IPJ Argeș, comisarul-șef Tudorel Pieleanu, în legătură cu această speță, dar și în legătură cu informațiile potrivit cărora există o practică la nivelul posturilor de poliție de a nu înregistra anumite declarații ale cetățenilor convinși să nu mai depună sesizarea sau a nu încadra faptele la infracțiuni mai grave, precum tâlhăria, pentru a nu se încărca cu dosare.

“Verifi c să vedem despre ce este vorba și vă asi-gur că lucrurile vor fi clarifi cate. La întrebarea dumneavoastră dacă există o tendință în postu-rile de poliție veche de a nu înregistra tâlhăriile pentru a nu se încărca cu dosare de acest gen... Ar fi o greșeală din partea lor și pentru orice situație de genul ăsta, dacă este identifi cată, sunt sancțiuni care pot ajunge și la întocmirea de do-sare penale, eventual de favorizare a infractoru-lui dacă se constată o situație clară. Dar trebuie să analizăm fi ecare situație în parte pentru că la momentul respectiv una se declară, ulterior se revine cu precizări și din cauza asta trebuie să analizăm caz cu caz. Adică, dacă se constată situații de genul ăsta, să știți că se declanșează cercetări disciplinare și, dacă a existat o intenție din partea celui cercetat, se merge până la întoc-mirea unui dosar penal polițistului fără a avea

nicio reținere în a proceda conform legislației în vigoare. Deci, noi primim orice sesizare, o tratăm ca atare; eu vă sigur că, cel puțin la nive-lul nostru, nu se pune problema acoperirii unor astfel de cazuri. Dar sunt situații și situații”.

Comandantul Pieleanu: „S-au extins cercetările !”

În mod lăudabil, comandantul Poliției Argeș, Tudorel Pieleanu, pe care îl felicităm pentru vi-teza de reacție și faptul că a pus la dispoziția presei datele solicitate, ne-a căutat pentru a ne oferi un răspuns complet vizavi de cazul de la Mușătești.

„Inițial a fost sesizarea pentru lovire și furt, s-a înregistrat dosar penal, ulterior, persoana vătămată a specifi cat faptul că solicită să se facă cercetări împotriva făptuitorului pentru infracțiunea de tâlhărie. Polițiștii au luat act și se fac cercetări în acest moment și pentru această infracțiune; se vor pronunța și sub acest aspect, în funcție de ce se va stabili împreună cu procurorul de caz. Dosarul se afl ă în lucru la Parchetul Curtea de Argeș, este dosar pe-nal. Cercetările se efectuează și sub aspectul infracțiunii de tâlhărie”.

Alina Crângeanu

Unitatea de Monitorizare Servicii Publice și Coordonare Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei Pitești s-a confruntat cu o mulțime de sesizări privind modul de atribuire a locurilor de parcare de către administratori și președinții asociațiilor de locatari. Pentru a încerca să facă lumină cât de cât într-o situație care provoacă nemulțumirea cetățenilor, Primăria Pitești a realizat o aplicație prin care se pot vizualiza locurile de parcare din municipiu accesându-se platforma online www.parcaripitesti.ro. Văzută ca un pas înainte de mulți piteșteni, no-utatea care a fost anunțată pe pagina sa de Facebook de viceprimarul Sorin Apostoliceanu, a generat o mulțime de comentarii.

În cea mai mare parte, oamenii s-au plâns că președinții sau administratorii îm-part locurile de parcare după bunul-plac, ținând blocate o mulțime de locuri. De exemplu, cetățenii de la un anumit bloc nu mai au unde să parcheze mașina pentru că la blocurile lor au închiriat spații locatari de la alte blocuri, se dau două sau mai mul-te locuri de parcare doar unora sau, și mai grav, o mulțime de locuri de parcare sunt ocupate abuziv de proprietari de mașini care locuiesc efectiv în alte localități din țară. Răspunzând întrebărilor Jurnalului de Argeș vizavi de acest subiect spinos, viceprimarul Sorin Apostoliceanu ne-a declarat: „Acolo unde sunt sesizări, UM-SPC, direcția care se ocupă cu asociațiile, o să facă acțiuni, să meargă la administra-tori și să îi întrebe exact de ce nu vor să facă ce ar trebui să facă. Sunt foarte multe sesizari, din păcate. Cele mai multe se re-feră la atribuiri pe prietenii, ca să zic așa. Dar toată problema stă nu la administra-tor sau la președinte. Toată problema e la locatari, întrucât nu își dau seama că ad-ministratorul de fapt și de drept este un

angajat al asociației, iar președintele este un președinte ales, iar aceștia pot fi oricând dați afară sau schimbați fără nicio proble-mă. Și atunci oamenii nu trebuie să stea la mâna administratorilor, iar administratorii care știu că oamenii nu cunosc lucrul aces-ta se comportă, unii dintre ei, nu toți, ca niște stăpâni pe moșie. Și nu este normal acest lucru, pentru că ei sunt angajați și ar trebui să facă doar ceea ce li se spune de către cetățenii din asociație”.

Noul regulament privind închirierea locurilor de parcare nu a fost aprobat

Dacă vă întrebați de ce stau multe locuri goale, blocate cu sisteme ruginite și pro-

prietarii efectivi ai mașinilor care ipotetic ar trebui să fi e parcate acolo locuiesc la...

Oradea, de pildă, sau la București, răs-punsul ni l-a dat tot viceprimarul Apostoli-ceanu: “Sunt anumite acte pe care cel care solicită locul trebuie să le pună la dispoziție, iar administratorul sau președintele spu-ne că mașina există și că vine cu ea acolo, atunci se dau acele locuri. Locatarul aduce niște acte și spune că stă acolo, iar adminis-tratorul sau președintele, ca și la ajutoarele de încălzire, certifi că dacă oamenii stau acolo sau nu stau. Dacă sunt declarații în fals, atunci trebuie făcute sesizări la orga-nele în drept, nu la noi”, a precizat Sorin Apostoliceanu.

La fi nalul lunii decembrie, în Consiliul Local Pitești a fost supus votului un proiect de hotărâre care modifi că regulamentul de închiriere a locurilor de parcare din zonele de reședință din oraș, proiect care nu a fost aprobat, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi, și care va fi din nou adus în discuția aleșilor locali în ședința Consi-liului Local din 31 ianuarie. Printre altele, noul regulament prevede ca locurile, deși închiriate de locatari, să poată fi folosite și de alți proprietari de mașini de la ora 9 la 17.00, însă viceprimarul Apostoliceanu spune că va propune ca ultima ora până la care să fi e lăsat locul liber să fi e 16.00.

Alina Crângeanu

Suspiciuni de muşamalizare a tâlhăriei de la Muşăteşti în care o campioană la şah a sunat la 112

i ă ă ă î di ă l d l i i i î d f l i l i i

Comandantul IPJ Argeș, Tudorel Pieleanu, despre practica polițiștilor de a nu înregistra infracțiunile

de tâlhărie: „Se poate ajunge la întocmirea de dosare penale, dacă identifi căm astfel de situații”

„Administratorii şi preşedinţii de asociaţii se comportă ca nişte stăpâni pe moşie!”

Asaltat de sesizări privind locurile de parcare, viceprimarul Apostoliceanu anunţă controale la asociaţii:

Pe 30 decembrie 2018, Ionescu Cristian Mihai,

recidivist, a atacat mai multe persoane într-o casă

la Mușătești. Șahista Daniela Rusu a sunat la 112

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

În decembrie 2018, protosinghe-lul Caliopie Ichim a fost ridicat la rang de arhimandrit și stareț al Mănăstirii Argeșului, printr-o hotărâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Într-un cadru festiv, ÎPS Calinic a prezentat credincioșilor hotărârea Sfân-tului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind hirotesia ca arhimandrit și stareț al Mănăstirii Argeșului a părintelui protosin-ghel Caliopie Cristian Ichim. În calitatea de consilier eparhial res-ponsabil de sectorul economic și construcții, acesta a primit ascul-tarea de a se ocupa de șantierul noii Catedrale Arhiepiscopale.

Astfel, Înalt Preacuviosul Părin-te, noua formulă de politețe cu care clericii și laicii trebuie să i se adrese-ze unui arhimandrit, a mai urcat un pas important în carieră. Următorul este învestirea ca episcop vicar, ceea ce se va întâmpla probabil foarte cu-rând pentru că, în iunie, ÎPS Calinic împlinește venerabila vârstă de 75 de ani, vârstă la care, în principiu, va tre-bui să își desemneze continuatorul și

nu are nimeni nicio îndoială că pro-punerea acestuia va fi Caliopie Ichim. Surse din cadrul Patriarhiei ne-au spus că propunerea patriarhului va fi episcopul vicar al Timișoarei, părin-tele Paisie Lugojanul. Acesta s-a năs-cut în 1971 în Curtea de Argeș, unde a și făcut Școala Generală și liceul, urmând apoi Facultatea de medicină veterinară, dar și Facultatea de Teo-logie din cadrul Universității de Vest Timișoara. Ca și Caliopie, episcopul-vicar Paisie urmărește desfășurarea în condiții optime a activității sectorului social-fi lantropic și misionar.

În cadrul sectorului economic, Preasfi nția sa acordă o atenție deose-bită procesului de construcţie, repa-rarea și fi nalizarea locașurilor de cult parohiale și mănăstirești. Cel mai probabil, în această toamnă Sinodul BOR va vota între cei doi sau mai există ca variantă și aducerea unui episcop din Diaspora, pentru desem-narea unui episcop vicar al Argeșului și Muscelului, adică viitorul succesor al lui Calinic și cel care va duce greul administrației Eparhiei. A.C.

Bătălie pentru scaunul de vicar. Calinic îl vrea pe Caliopie, patriarhul pe Paisie Lugojanul

În decembrie 2018 s-a pus punct unui litigiu în instanță care dura din 2010 în-tre Mănăstirea Negru Vodă și Direcția Silvică Argeș. Practic, starețul mănăstirii din Câmpulung Muscel, părintele proto-singhel Serafi m Caiea, a început lupta în justiție pentru a recupera o parte din pă-durile seculare care au aparținut locașului bisericesc, iar instanța i-a dat într-un fi nal dreptate, obligând Direcția Silvică Argeș, Ocolul Silvic Câmpulung și RNP Romsil-va și la plata în solidar a sumei de 182.000

de lei, așa cum se arată în încheierea de ședință a Judecătoriei Câmpulung, din 11.12.2018, hotărârea rămânând defi niti-vă. În plus, debitoarele sunt obligate la pla-ta tot în solidar a sumei de 500 lei cu titlu de penalităţi pentru fi ecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Fun-ciar Rucăr a suprafaţei necesare în vederea punerii în posesie a creditoarei. Este vorba despre o suprafață totală de 300 de hectare teren forestier, o suprafață totuși mică față

de cât a avut mănăstirea inițial, după cum ne-a spus starețul mănăstirii, protosinghe-lul Caiea. Acesta ne-a declarat:

“E vorba de pădurea mănăstirii care a tre-buit câștigată în instanță și așa s-a reușit până la urmă, că altfel nu se putea. Noi avem procesul de multă vreme. Am epu-izat toate căile, numai așa s-a putut. Este normal să avem câștig de cauză, pentru că mănăstirea a avut foarte multe proprietăți și doar o mică parte s-a mai dat înapoi și a trebuit să o redobândim. Nu pot să dau mai multe amănunte... Nu știu exact, avo-catul știe. Deocamdată urmează ca, dacă nu ne pun în posesie, să ne dea și niște bani. Dar până nu e defi nitivată problema, să intrăm în posesie... Au fost sărbătorile, acum să vedem, după sărbători, cum se

derulează problema. Vom reveni cu niște detalii. Până nu-i treaba fi nalizată, nu pot să zic mai mult.”

Direcția Silvică Argeș nu a avut prea mult spor nici cu Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din Cetățeni, cu care s-a judecat tot pe fondul forestier și căreia, potrivit aceleiași instanțe, respectiv Judecătoria Câmpulung, a trebuit să îi plătească, după ce a pierdut procesul, 1000 de lei cheltuieli de judecată, nemaivorbind de plata exper-tizelor solicitate în procesul de reconstitui-re a dreptului de proprietate.

Din câte se vede treaba, Direcția Silvică Argeș pierde procese pe bandă rulantă, lu-cru de mirare, dacă judecăm după primele oferite juristelor la fi nele anului 2018 de tă-tucul Chiriloiu. Alina Crângeanu

Acordarea bastonului de arhimandrit, la 25 de ani de la călugărie, protosinghelului Caliopie

Direcţia Silvică Argeş pierde procese pe bandă rulantă Aproape două miliarde de lei trebuie să-i plătească Chiriloiu și RNP Romsilva Mănăstirii Negru Vodă

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Un argeşean a dat lovitura cu o cultură de cartofi mov

Un kilogram de cartofi albi se vindea în 2018 cu 1,2 lei la producător, iar preţul unui kilogram de cartofi mov era de 6 lei. Ilie Mihai Mădălin, admi-nis tratorul Agro Violette SRL, povestește că ideea de a-și face propriul business cu cartofi mov, din soiul „Purple Majesty“, a apărut în primăvara lui 2015, după ce soţia sa a văzut un articol pe internet despre pro prietăţile medicinale ale carto fi lor mov. Apoi s-au docu mentat des pre acest soi de cartofi și au de cis să încerce să-l cultive și în gră dina lor. Au început cu 10 kilo gra me de cartofi mov, iar în 2018 au re coltat 12 tone de cartofi mov de pe un hectar de teren și pentru acest an își propun să majoreze suprafaţa cu 50%. F.S.

Curtea de Apel Piteşti a respins solicitările BCR în dosarul Harinvest

Curtea de Apel Pitești a decis pe 9 ianuarie res-pingerea solicitării de lămuriri formulate de BCR în dosarul în care a fost obligată să achite casei de brokeraj Harinvest suma de 19,7 mi lioane de lei, ca efect al repunerii în situaţia anterioară. Decizia Curţii este defi nitivă, potrivit Ministerului Justiţiei. BCR a solicitat în urma hotărârii din 14 noiembrie înscrierea la masa credală alături de păgubiţi și în dosarul de insolvenţă al brokerului, dar și lămuriri referitoare la plata de 19,7 milioane de lei către bro-kerul din Râmnicu Vâlcea, solicitări care au fost respinse de Curtea de Apel Pitești. F.S.

Borcanul cu Magiun din prune Topoloveni, în coşul cu cadouri oferit din partea României pentru preluarea Preşedinţiei Rotative a UE

„Magiunul din prune Topoloveni reprezintă țara noastră în aceste momente când România preia Președinția Rotativă a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2019, ca brand notoriu”, se arată pe pa-gina ofi cială de internet a producătorului. „Anul 2019 a debutat cu borcanul cu Magiun din prune Topoloveni în coșul cu cadouri oferit din partea României pentru preluarea Președinției Rotative a Uniunii Europene autorităților semnifi cative. Este rezultatul a 17 ani de mari eforturi fi nan-ciare, sacrifi cii în plan familial și social pentru promovarea României prin ce are mai gustos”, anunță Sonimpex Topoloveni. F.S.

CNAIR ne linişteşte: lucrările la Piteşti-Sibiu nu încep mai devreme de 2020

Deși se străduiește deja de mai bine de un dece-niu să înceapă lucrul la Autostrada Sibiu-Pitești, statul n-are șanse să o facă nici în anul care toc-mai a început. Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, lucrările vor începe, cel mai devreme, în 2020.

„Dacă vom semna contracte în acest an pentru loturile 1 și 5 și nu vor există contestații, am putea intra în faza de proiectare și anul viitor în faza de execuție. Pe loturile 2, 3 și 4, dacă reușim să sem-năm contracte în acest an și dacă nici aici nu vor există contestații, în 2020 s-ar face proiectarea, iar în 2021 s-ar putea începe lucrul efectiv”, a preci-zat Alin Șerbănescu. F.S.

Într-o informare privind „acţiunea desfășurată în vederea identifi cării con-tribuabililor ce desfășoară activităţi în cadrul evenimentelor prilejuite de ce-lebrarea căsătoriei civile sau religioa-se”, adjunctul Inspecţiei Fiscale Argeș, Dorin Nicolae Falcă Matei, fost șef al Finanțelor Argeș în guvernarea PDL, îl informează pe vicepreședintele ANAF, Șerban Andrei Nistor, cum a făcut ve-rifi cările și calculele privind numărul posibililor evazioniști din judeţul Argeș, care nu și-au declarat veniturile la Fisc și, ca atare, nu și-au plătit dările aferente.

„Activitatea de Inspecţie Fiscală Argeș prin verifi cările efectuate la contribu-abili persoane juridice cu domenii de activitate-restaurante, s-a sesizat asupra fenomenului de neînregistrare și neevi-denţiere în contabilitate a tuturor veni-turilor. Spre exemplu, ca urmare a unei inspecţii fi scale s-au stabilit pentru un contribuabil sume suplimentare în va-loare de 244.000 lei, diminuare pierdere 399.000, s-a întocmit sesizare penală, s-au dispus măsuri asiguratorii”, se ara-tă în adresa trimisă vicepreședintelui ANAF. În adresă inspectorii argeșeni spun că au efectuat verifi cări și în cadrul persoanelor fi zice autorizate, dând exem-plul cântărețului Andrei Maria Tiberiu - Smiley. În urma inspecţiei fi scale s-a stabilit un debit suplimentar de 168.000 lei provenind din depășire plafon TVA și neînregistrarea în totalitate a veniturilor realizate.

Smiley: „La aceasta dată, 10.01.2019, Andrei Tiberiu Maria nu datorează statului român sume de bani”

Într-un comunicat ofi cial din partea artistului și a avocatului Liliana Stoian, reprezentant convenţional al acestuia se arată că: „Situaţia la care se referă docu-mentul intern al ANAF a avut loc în pri-măvara anului 2015, când, în urma unei verifi cări făcute de ANAF, s-a constatat că Andrei Tiberiu Maria ar fi trebuit să colecteze TVA cu un an mai devreme decât a făcut-o. Acest incident s-a dato-rat unor neclarităţi în legislaţia fi scală de la acea vreme și opiniilor diferite pe acest subiect, dar în niciun caz din dorinţa de a se sustrage de la plata taxelor, situaţia fi ind soluţionată tot în anul 2015. La această dată, 10.01.2019, Andrei Tibe-riu Maria nu datorează statului român sume de bani, el având achitate toate obligaţiile fi scale către bugetul de stat. Menţionăm că până în prezent ANAF nu i-a comunicat niciun document d-lui Andrei Tiberiu Maria din care să rezulte că ar datora sume de bani bugetului de stat”.

Fiscul argeșean impozitează după „o analiză minimă și un calcul sumar”

Potrivit adresei trimise vicepreședin-telui ANAF, „pornind de la acest feno-men, AIF Argeș a extins aria de verifi -

care și asupra contribuabililor persoane fi zice, analizând pentru început numai numărul de contribuabili înregistraţi/autorizaţi la nivelul AJFP Argeș, unde există înregistraţi un număr de 109 per-soane autorizate în domeniul «interpre-tare artistică». S-a continuat verifi carea prin întocmirea de adrese către primă-riile principale din judeţul Argeș (orașe mari), prin care s-a solicitat numărul căsătoriilor încheiate în perioada 2013 – 2017. Din răspunsul primit numai de la o primărie, respectiv Primăria Mioveni, s-a constatat că au fost încheiate un nu-măr de 1.354 căsătorii. La o analiză mi-nimă efectuată, printr-un calcul sumar, luând în considerare că la un eveniment participă 2 fotografi și 3 lăutari, rezultă următoarele: 1.354 x 2 fotografi x 2 lă-utari (unul activează în cadrul unei pro-babile formaţii) = 5.416 Astfel putem concluziona că un număr de aproxima-tiv 5.307 persoane nu sunt autorizate sau nu declară/înregistrează veniturile reali-zate”, scrie Dorin Falcă. În scrisoarea trimisă vicepreședintelui ANAF, acesta avansează ideea că aceste verifi cări ar trebui continuate și fi nalizate prin efec-tuarea analizelor de risc, „urmate, după caz, de controale inopinate pentru con-formarea riscului fi scal” și că, de când Fiscul local a început verifi cările până la data emiterii adresei către vicepreședin-tele ANAF, s-au mai înregistrat încă 39 de artiști, numărul acestora fi ind, la data de 8 ianuarie 2019 (data emiterii adre-sei), de 148 persoane. F. Silvestru

Lui Dorin Falcă de la Fisc i s-a pus pata pe cântările lui Smiley

Oamenii Fiscului au început deja verifi cările pentru stabilirea numă-rului liber-profe-sioniștilor care prestează servicii de entertainement la nunţi și bote-zuri, primul nume vehiculat fi ind al celebrului cântăreț piteștean Smiley. Informaţiile nece-sare impozitării nunţilor nu au fost culese de inspec-torii fi scali de la miri, așa cum se vehicula în toam-na anului trecut, ci de la primării și restaurante ori alte localuri unde s-au ţinut aceste evenimente, reiese dintr-un document al unei agenţii judeţene.

Printre acestea, se numără redu-cerea vitezei maxime de deplasare a camioanelor proprii și ridicarea nivelului de instruire, dar și de verifi care a capacităților de lucru pentru șoferii companiei. „Vom lua măsuri pentru a le impune șoferilor noștri o limită de viteză de 85 km/oră în loc de 89 km/oră, cât este în prezent. În urma analizei incidenţei accidentelor în cadrul companiei am decis să luăm această decizie de limitare a vitezei maxime de deplasare la 85 km/oră. Am înfi inţat un departa-ment special de training care să acţioneze pentru implementarea normelor de conducere preventivă atât pe șoselele României, cât și pe cele internaţionale. În plus faţă de cerinţele legale, toţi șoferii noștri vor fi pregătiţi la intrarea în com-panie și apoi toţi cei care trec de la transportul naţional la cel interna-ţional vor fi instruiţi (aproximativ 80% dintre aceștia). Toţi șoferii noștri vor fi supuși, periodic (când sunt programaţi pentru a intra în

cursă, aproximativ o dată pe lună fi ecare), unui test de alcoolemie și de verifi care a consumului de substanţe ilegale. De două ori pe an (iarna și vara) vom organiza în-tâlniri cu reprezentanţii poliţiei și cu alţi specialiști implicaţi în sigu-ranţa rutieră, care le vor prezenta șoferilor și coordonatorilor noștri (aproximativ 80% din numărul total de angajaţi) ultimele noutăţi din domeniul siguranţei rutiere (la nivel naţional și internaţional). Vom utiliza un sistem adiţional, modern, de urmărire a fl otei (în premieră în România), care va preveni devierile de la rută și va reduce accidentele rutiere care pot surveni ca rezultat al stresului șo-ferilor. Sistemul va fi monitorizat online de la sediu și va relata orice depășiri de viteză sau mișcări pe-riculoase pe care șoferii le pot face în trafi c”, se arată în informarea trimisă de compania lui Benone Lazăr organismelor europene.

Florin Silvestru

Internaţional Lazăr Company reduce viteza maximă de deplasare a camioanelor proprii

Într-o corespondență electronică purtată la începutul lunii decembrie 2018 cu organismul european care răspunde de siguranța trafi cului rutier, societatea argeșeană de transport rutier de mărfuri Internațional Lazăr Company, unul dintre cei mai mari transportatori naționali, anunța implementarea unor măsuri în activita-tea proprie menite să contribuie la asigurarea siguranței rutiere pe drumurile naționale și europene.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

UNGHIURI DE VEDEREAPRECIERE! Iată că fostul fotbalist al FC Argeș și al Stelei Cristi Tănase s-a apucat de antrenorat. Ceea ce este de apreciat este că „Dodel” a decis să plece „de jos”, de la copii de 6 ani. În foto-grafi e se poate vedea anunțul Asociației Club Sportiv „Sfi nții Împărați Con-stantin și Elena”, iar antrenori sunt Cristi Tănase și Dan Didiță.

Antrenorul Florin Nini, exasperat de inefi ciența baschetbaliștilor săi.

Băi, dacă mai pierde echipa multe meciuri, nu mai rup coșul, îl mănânc direct!

După ce am dezvăluit în numerele trecute ale Jurna-lului sumele colosale pentru primele de sărbători din curtea AJF-ului, mai mulți lideri ai echipelor de Liga a IV-a și Liga a V-a au vizitat sediul instituției conduse de Cornel Sorescu și au cerut socoteală față de acorda-rea acestor prime. Din câte se pare, mulți sunt deciși să se retragă din campionat având în vedere degringolada existentă la AJF Argeș.

Zvonul săptămânii!

Eagles Football Aca-demy devine pas cu pas o academie de renume pe plan fotbalistic. Dublin și Madrid sunt primele orașe unde se vor pune bazele proiectului Ea-gles Football Academy, urmând ca pe viitor să se extindă și mai mult la nivel internațional. Mari legende ale sportului rege se alătură proiectului fos-tului fotbalist de la FC Argeș și publicații impor-tante scriu săptămânal articole despre cea mai de succes academie de fotbal românească din Europa Centrală și de Vest. Gabi Dumitru a fost jucător la Rapid, FC Argeș, Dina-mo, Universitatea Craio-va și Gloria Bistriţa, iar în vara lui 2015 a înfi inţat o academie de fotbal în Londra. Iniţial, s-a numit FC Piticot, dar ulterior i-a schimbat denumirea în Eagles Football Academy. Gabi Dumitru pregătește doar copii români ai că-ror părinţi sunt stabiliţi în Marea Britanie. Deși

nu are foarte multă istorie în spate, Eagles Football Academy are deja rezulta-te foarte bune în compe-tiţiile de copii și juniori și a semnat parteneriate cu Hoff enheim și Eintracht Frankfurt. În plus, unul dintre copiii pe care i-a antrenat, Raul Vancea, a ajuns la Chelsea. Duc-kadam nu va fi singurul român care își asociază imaginea cu Eagles Foot-ball Academy. Ioan Ovi-diu Sabău, Costel Pan-tilimon, Florin Gardoș și Adi Popa au fost și ei numiţi membri onorifi ci.

M.I.

Şcoala de fotbal a lui Gabi Dumitru de la Londra se extinde în Dublin şi Madrid

CS Mioveni s-a reunit săptămâna tre-cută după o vacanţă de aproape o lună, galben-verzii efectuând primele antre-namente din 2019 sub comanda lui Daniel Opriţa, noul antrenor al echi-pei. Obiectivele lui Opriţa sunt clare, promovarea la fi nalul sezonului viitor, în timp ce, pentru ce a mai rămas din acest campionat, se vrea o clasare cât mai sus și, totodată, formarea unui nu-cleu la echipă, cu mulţi tineri, care să

poată realiza ceea ce s-a propus pentru următorul an. Reunirea a adus și pa-tru jucători noi: doi juniori promovaţi din cadrul clubului, Călin (de la echipa Under 19) și Isfan (care a fost împru-mutat în tur la Unirea Bascov) și alţi doi juniori, Marian Șerban (mijlocaș central, născut 2000, de la CS U Cra-iova) și Antonio Ristea (fundaș central, născut 2001, de la Petrolul).

M.I.

Patru jucători noi la CS Mioveni sub comanda lui Daniel Opriţa

Faceţi vă rog o scurtă retrospecti-vă a mandantului dvs. de până acum de la Pitești.

- Una peste alta, eu consider un bilanț pozitiv; sigur că atât personal, cât și în ceea ce privește evoluția echi-pei, e loc și de mai bine. Mă declar doar satisfăcut, nu mulțumit pe de-plin, pentru că sunt convins că am fi putut avea cel puțin două victorii față de cele pe care le-am obținut. Sigur că sunt câteva lucruri care ne-au și încur-cat oarecum, în sensul că am început cu o echipă complet schimbată, ceea ce înseamnă stabilirea unor relații de joc și de comunicare și de adaptare la ceea ce înseamnă noul sistem, iar apoi în ceea ce privește pregătirea, pentru că datorită convocării în număr mare al jucătorilor români și străini la echi-pele naționale, nu ne-am putut face meciurile de verifi care care să ne aju-te să atingem o formă sportivă relativ mai repede pentru începutul campio-natului. Din păcate, lucrurile la care păcătuim și acum sunt accidentările, care ne-au pus în situația de a evolua de multe ori cu formule diferite. Peste toate aceste lucruri, am avut victorii importante într-un campionat evident întărit din punct de vedere fi nanciar pentru unele cluburi. Acest lucru s-a văzut în ceea ce privește valoarea ju-cătorilor și investițiile făcute, priori-tare fi ind echipele din Oradea, Sibiu și Cluj, echipe care și-au asigurat con-tinuitatea și care au avut un început bun de campionat. De aceea spuneam că unul dintre motivele pentru care noi nu am avut o evoluție constantă la începutul sezonului, deși am fost foar-te aproape de a aduce câteva victorii importante, a constat în omogenitate. Totuși, noi am atins obiectivul și anu-me accederea în primele șase echipe și am reușit să facem câteva ajustări în ceea ce privește jucătorii. Am adus jucători care să întărească echipa și să suplinească accidentările jucătorilor. Cu ei în echipă am fost mai buni, mai puternici și sigur că vom decide în vii-torul apropiat asupra căror jucători ne vom hotărî să continuie alături de noi.

„Sigur că nimeni nu este bucuros când pierde, dar nu au fost discuții contradictorii cu conducerea clubului” Apropo de acest lucru. Sunteţi

mulţumit de acest lot? Mai aveţi ne-voie și de alţi jucători?

- Eu sunt mulțumit de jucătorii pe care i-am adus, dar sigur că nu toți au avut un început bun, nu au avut evoluțiile la care mă așteptam, însă sunt jucători care muncesc bine, care au un caracter bun și doresc să creeze performanță aici, la Pitești, și să for-măm o echipă competitivă. Echipa va trebui să facă un efort mult mai mare, o muncă mult mai atentă, mult mai organizată pentru a acoperi sincopele care ne-au făcut să nu avem numărul de victorii pe care noi ni l-am propus. Obiectivul nostru a fost să avem mini-mum 7 victorii, avem în acest moment 6, deși am fost aproape de ceea ce ne-am propus. Nu am gândit deocam-

dată în ceea ce privește schimbarea anumitor jucători pentru că, așa cum spuneam, e loc de mai bine și pentru fi ecare. Mă bucură faptul că de la an-trenament la antrenament muncesc și devin jucători din ce în ce mai buni și mai utili echipei. Care este relaţia dvs. cu conduce-

rea clubului?- Este o relație bună, corectă. Avem

o colaborare bună. Mă bucură faptul că au reacționat atunci când am avut momente foarte importante, în luna decembrie, când am avut meciul și jucătorul accidentat. Discutăm în ge-neral toate problemele, toate situațiile, încercăm să anticipăm anumite lucruri și sigur că, pe lângă rezultatele pe care trebuie să le obținem, ne gândim și la ideea de continuitate și construcția unei echipe care să păstreze un nucleu pentru viitor. Au existat anumite nemulţumiri

la un moment dat faţă de unele re-zultate?

- Sigur că nimeni nu este bucuros când pierde, dar nu au fost discuții contradictorii cu conducerea clubu-lui sau discuții tensionate din punct de vedere al rezultatelor. Noi avem o ședință după fi ecare meci, unde ana-lizăm motivele care au dus fi e la vic-torie, fi e la înfrângere și, dacă de acolo apar anumite probleme, ele se rezolvă în cadrul întâlnirii noastre, pentru că doar o colaborare bună între manage-ment, staff tehnic și tot ce înseamnă fenomenul baschetbalistic poate da rezultate. Orice echipă are nevoie de timp, are nevoie de liniște și sigur că și climatul în care lucrează echipa tre-buie să fi e unul propice performanței. Pentru mine acest lucru este la un ni-

vel bun la Pitești și cu siguranță că re-zultatele vor fi cele pe care ni le dorim.

„Oricărui jucător care dorește să rămână la un club managementul trebuie să-i dea un plus la salariu” Situaţia financiară este una sufi-

cientă pentru atingerea obiectivului? Am înţeles că echipa are un buget de aproximativ 1 milion de euro...

- Eu nu știu să vă spun nicio sumă, știu doar să vă spun că bugetul este exact cel de anul trecut. Vreau să vă spun că multe echipe din campionat au crescut bugetele față de anii anteri-ori, pentru că lupta de accedere în 1-6 a fost una mult mai dură și mult mai pragmatică, în sensul că a fost un nu-măr mult mai mic de meciuri. La un buget identic cu cel de anul trecut noi încercăm să facem rezultate mai bune ca anul trecut. Nu este ușor... Oricărui jucător care dorește să rămână la un club automat și managementul clubu-lui trebuie să-i dea un plus, un pro-centaj la salariu, care se negociază... dar nu sunt lucruri care mă privesc pe mine. De aici ne putem da seama că celelalte echipe, păstrând jucătorii, au avut o creștere a bugetului cu cel puțin 15-20%. Nu știu dacă bugetul este 1 milion de euro, pentru că sunt multe cheltuieli extra față de bugetul de salarii, ori aceste cheltuieli eu nu le știu. Nu știu dacă se ajunge la această sumă, dar știu sigur că este aceeași ca anul trecut și nu este ușor să obținem rezultate mai bune ținând cont de ce-lelalte situații conjucturale pe care le-am amintit.

Marius Ionel

Florin Nini, antrenor principal BCM U Piteşti:

„Avem bugetul ca anul trecut ceea ce nu este uşor pentru a obţine rezultate mai bune”

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Cred că una dintre bucuriile cele mari ale omu-lui, deci și ale mele, este să cunoască...personalități, oameni care între timp au devenit cineva. Nu te mai spălai pe mâini un an după ce dădeai mâna cu un mare artist, cu o solitară somitate, cu un... CINEVA! Spre deosebire de mulți dintre confrați, n-am avut fericirea să îl cunosc pe Nichita, dar am ajuns târziu în casa lui, dus de Ion Popa Argeșeanu, profesor și om de treabă, poet și iubitor de feme-ie, generos și glorios. Voi povesti cândva! Am fost, de exemplu, tare fericit când am avut ocazia să dau mâna cu Dan Bitman de la Holograf (după părerea mea „cea mai perfectă” aglomerare de semne mu-zicale, cea mai închegată și profesional și oricum doriți dumneavoastră trupă de muzică pop din ro-mânia). Emoționat am fost când l-am cunoscut pe Gil Dobrică (a cântat o vreme la fosta benzinărie de la Dinmar, acum a celor de la Petrom, deținută pe atunci de un văr al tatei, cetățean american, ple-cat din Siliștea prin 68.) Mircea Micu este primul om important din inima mea literară, dintre greii vremurilor de aur, în casă cărui am ajuns ronțăind mărul de aur al bucuriei, primul popas înainte de a ajunge la Nichita, drumul în care sunt pus la pachet

de Ion Popa Argeșeanu, hotărât să mă ducă spre capitală, considerând el atunci că aș merită lumea cea mare. Marele caricaturist și poet Traian Furnea este cel care da cu mine de stea și mă încurajează spre regimentul galaxiei în care și azi caut lumina poeziei. Legătură strânsă și curajoasă prietenie cu actorul Petrică Dinuliu, de la noi, de la „Davila”, actor de mare talent, cu Jean Roxin, și el uriaș actor al nostru, încep să gust din prietenia frumoasă a cu scriitorii argeșeni, cu Papa Octav, cu Aurică Sibicea-nu, neotrăvit de viață pe atunci, cu care am împărțit frățește micile bucurii ale timpului, Ion Durac și alții și alții despre care voi tot povesti. Până în zi-lele noastre, în care intră în inima mea defi nitiv și desăvârșit Cezara Dafi nescu, fabuloasă ca actriță și om, marele regizor și frate Toma Enache. În icoană însă, ca o lecție continuă de viață, este și rămâne Adam Puslojic, cel mai frumos om, poet, academi-cian și ilustru cosmic dintre toți oamenii pe care i-am cunoscut vreodată. Voi reveni asupra unui ca-talog al bucuriei în numerele ce urmează în Jurnal de Argeș.

Florian Silişteanu, portul Constanţa, 10 ianuarie 2019

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Oraşul Topoloveni va avea creşă cu 80 de locuri

De la începutul lunii octom-brie 2018, odată cu fi nalizarea licitației, o nouă fi rmă se angajase să continue lucrările la sala spor-turilor din orașul Mioveni, după ce, în urmă cu trei ani, acestea încetaseră din cauza litigiilor din-tre administrația locală și fi rma care se angajase inițial să realize-ze proiectul. În această perioadă, lucrările au fost oprite din cauza condițiilor meteo vitrege. Până acum, s-au fi nalizat amplasamen-tul și amenajarea șantierului, s-a igienizat zona, s-au realizat cone-xiunile la utilități pentru spațiile tehnice. Termenul de execuție este de 15 luni, în funcție de condițiile meteo.

Viitoarea Sală a Sporturilor Mioveni va putea găzdui meciuri de handbal, baschet, volei, tenis de câmp și competiții de gim-nastică. Sala va avea trei corpuri.Corpul A, în care sunt zona competițională și tribunele, va putea găzdui 2.500 de persoane

și va fi dotat cu grupuri sanitare, sistem de sonorizare, tabelă de scor electronică, sistem de ilumi-nare pentru sală, sistem de cana-lizare, proiector TV, garderobe, vestiare, sală de forță, spaţii de recuperare (saună, bazin cu apă rece și caldă, zonă de relaxare), cabinet medical, sala antidoping

și spaţii complementare (co-merţ, spaţii de protocol, alimen-taţie publică și spaţii tehnice).Corpul B, la nivelul parterului, va avea o sală de bowling, iar la etaj - un club. Corpul C va adăposti centrala termică și spații tehnice.

M.T.

Frigul a stopat lucrările la Sala Sporturilor din Mioveni

Se schiază la MăţăuSingura pârtie de schi din judeţul Argeș, cea de la Chilii-

Mioarele, a fost luată cu asalt la fi nal de săptămână. Ninsori-le recente și vremea geroasă au oferit condiţii propice pentru schiat pe pârtia inaugurată în urmă cu doisprezece ani. Trase-ul de schi are o lungime de peste 700 de metri, cu o diferenţă de nivel de 80 de metri, pornind de la o altitudine de 950 de metri. Difi cultatea este medie-ușoară, pârtia fi ind excelentă pentru cei care vor să se iniţieze în tainele schiatului. Depinde doar de vreme ca pârtia să rămână funcţională și în week-end-ul ce va veni. C.I.B.

Mircea Micu, primul om important din inima mea literară

Încă de anul trecut, un nou obiectiv de investiție a primit fi nanțare prin intermediul Pro-gramului Național de Dezvol-tare Locală (PNDL) în orașul Topoloveni. În centrul orașului va fi înfi ințată o creșă, foarte aproape de grădiniță. „Aveam cereri pentru înscrierea copiilor și avem în continuare. Mai ales că orașul este viu. Avem în zona de centru foarte multe mămici și bunici care își plimbă copiii cu cărucioare. Creșa va fi dotată cu tot ce trebuie, loc de primire a copiilor, bucătărie, spălătorie, zone de sterilizare etc.”, ne-a

comunicat primarul orașului Topoloveni, Gheorghe Boțârcă.

Viitoarea creșă reprezintă o unitate de învățământ adresată copiilor cu grupa de vârsta 0-3 ani și are o capacitate de apro-ximativ 80 de copii. Aceștia vor fi împărțiți pe grupe: 6 luni – un an, respectiv 1 an – trei ani. Construcția va avea sub-sol, parter și un etaj, o suprafață construită la sol de aproxima-tiv 500 mp, iar valoarea totală a investiției este de aproxima-tiv 2 milioane lei. Momentan, condițiile meteo îngreunează lucrările. M.T.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Ce a urmat Marii UniriPutea România să rămână neutră în Primul Război

Mondial? A meritat sacrifi ciul imens al românilor? Au românii un destin implacabil având ca fond principal suferința? Greu de răspuns. Sunt întrebări mai degrabă retorice. Este greu să redai în câteva fraze ce a urmat, dar cred că, la sfârșit, puteți trage niște concluzii.

1928. Perioada de grație. Lupta continuă pe culoare-le primăriilor suburbiilor Parisului, unde se semnează tratatele de pace: Versailles, Saint Germaine, Trianon, Sevres... Se obține maximum din ce se putea obține da-torită unei echipe excepționale de negociatori conduse de Ionel Brătianu și cu contribuția remarcabilă a reginei Maria. Spre sfârșitul decadei se produce o pierdere cu consecințe majore: părăsesc scena politică și viața regele Ferdinand și marele Ionel Brătianu.

1938. Criza economică mondială (1929-1933) lovește și economia românească, care are totuși resurse să-și revi-nă repede și să atingă ritmuri de dezvoltare incredibile: peste 5%, printre cele mai mari din lume. Cu mult pes-te Grecia, Ungaria, Austria... Dezvoltare culturală fără precedent. Nori negri deasupra Europei întunecă și cerul României. Domnește regele Carol al II-lea, urât de unii, adulat de alții. Statisticile sunt de partea sa: sub domnia sa România cunoaște perioada cea mai fastă din întreaga sa istorie, dar ultima.

1948. Al doilea Război Mondial. 1940, anul nefast când România Mare începe destructurarea, pierzându-se teritorii sub presiunea rușilor, ungurilor și bulgarilor. Din nou pierderi imense într-un război fără orizont, sub semnul implacabil al destinului nostru de popor: nu ne putem împotrivi. Suntem trădați, o nouă dovadă cât va-lorăm în ochii stăpânilor. Lovitura primită este dublă: experimentul comunist care distruge întregul eșafod construit cu migală, mari eforturi, timp de un secol, civilizația tradițională și, pe de altă parte, spolierea săl-batică al țării.

1958. Victoria comunismului. Stalinizarea țării. Distrugerea elitei politice și culturale. Promovarea mediocrităților fi dele noii puteri. Se pun bazele unei eco-nomii consumatoare de mari resurse, din start falimen-tare. Trebuie menționat totuși un eveniment cu urmări majore pentru perioada următoare: retragerea trupelor sovietice din țară.

1968. Deși se aplică în continuare o politică economică greșită, se fac primii pași spre independența reală față de Moscova, care va culmina cu refuzul României de a par-ticipa la invazia Cehoslovaciei în august 1968. Moment de demnitate și onoare care nu mai fusese atins până atunci, dar nici în perioada care a urmat. Ceaușescu devine un lider apreciat și stimat în ansamblul relațiilor politice mondiale. Din nefericire, nu a avut nici caracte-rul, nici inteligența să speculeze acel moment în favoare poporului său.

1978. Primele semne de intoxicare a economiei. Încet, încet, Ceaușescu își pierde din popularitatea creată arti-fi cial de propaganda occidentală. Instaurează dictatura. Cultul „personalității conducătorului” are consecințe catastrofale pentru societatea românească, și așa bolnavă.

1988. Cea mai sumbră decadă din istoria românilor. Niciodată în istoria noastră, un conducător nu a îndrăz-nit să-și înfometeze poporul. Sistemul este atât de bine pus la punct încât a reușit să susțină un lider cu grave tul-burări psihice. Cazul nu este singular în istoria omenirii. O criză fără precedent cuprinde România. Apar semnele sfârșitului sistemului comunist și implicit al dictatorului Ceaușescu.

1998. Căderea comunismului în lume și în România, singura țară în care căderea comunismului s-a făcut prin vărsare de sânge. De ce a fost nevoie? Cine au fost teroriștii? Sunt întrebări neelucidate. Ceea ce ridică mari semne de întrebare... O jumătate de veac de jaf comunist nu ne-a fost de ajuns. Urmează cel de-al doilea mare jaf din istoria României după cel din anii ‚50. Îmi închipui un conac jefuit până la cercevele. Au mai rămas zidurile și acoperișul. Și acestea valoroase ca jaful să continue. Jaful ca expresie a unui experiment, care, din păcate, nu va înceta curând.

2008. Intrăm în N.A.T.O. (2004) și în Uniunea Eu-ropeană (2007), evenimente cu consecințe foarte im-portante pentru evoluția noastră ulterioară. Milioane de români părăsesc țara, căutând o slujbă mai bună în Europa occidentală, cu consecințe pozitive, dar și nega-tive. Civilizația tradițională românească este subminată la bază, ceea ce nici comuniștii nu au reușit mare lucru. Răul, ca expresie la cel mai înalt grad a experimentului, macină toate structurile societății.

2019. O sută de ani de la Marea Unire. Se încheie un cerc. Din cei o sută de ani, optzeci de ani au fost de suferință. Suferința este darul lui Dumnezeu. Acum înțelegeți de ce Papa Ioan Paul al II-lea a spus că Româ-nia este „grădina Maicii Domnului”?

Prof. dr. Cornel Carp

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂajutor maşinist şi motostivuitorist

Tel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter,

două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie,

faianţă. Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

MICA PUBLICITATE Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, tucă, bijuterii, televizor, diverse. Relaţii la telefon 0741/62.858, 0348/805.427. Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în contabilitate.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Inspector, clasa I, grad profesional debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Condiţii de participare la concurs: candidaţii tre-buie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici,

republicată, cu modifi cările și completările ulteri-oare.

Condiţii specifi ce: studii superioare administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă și nu necesită vechime în muncă.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Pri-măriei Șuici din comuna Șuici, judeţul Argeș, după cum urmează: 28.01.2019, ora 10.00, proba scrisă și 29.01.2019, ora 10.00, interviul.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primă-riei Șuici, judeţul Argeș.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE:

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

SC TCM FILER FACTORY SRL Pitești, societate de producție materii prime, angajează în condiții avantajoase: 1 contabil evidenţă primară; 2 manipulanţi marfă; 2 responsabili proces-coordonator activitate producţie.

Așteptăm si candidaţi cu vârsta de peste 50 de ani.Doritorii pot obţine informa-ţii la telefon 0744/301.070, Nedelcu George sau pot trimite CV-ul la email-tcm.fi ler@gmail.com

Consiliul Local Mioveni, la prima şedinţă din 2019

Joi, 17 ianuarie, de la ora 17.00, va avea loc prima ședinţa publică ordinară din noul an a Consiliului Local Mioveni. Vor fi discutate, printre altele, aprobarea programului obiec-tivelor de investiții în continuare fi nanțate până la aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli al orașului Mioveni pe anul 2019, a planului de acțiune privind serviciile sociale la nivelul orașului Mioveni, a agendei pro-iectelor culturale pentru anul 2019, a organi-gramei și a statului de funcții ale Spitalului Orășenesc etc.

M.S.

Cenaclu şi lansare de carte de eseuri la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 16 ianuarie, de la ora 15,00, în Sala Simpozion de la Casa Cărții, Cenaclul „Armonii Argeșene”, organizat în colabo-rare cu Liga Scriitorilor Români - Filiala Argeș și redacția revistei literare „Cuvântul Argeșean”, manifestare lunară, coordonată de redactorul-șef al revistei literare „Cuvân-tul Argeșean”, scriitorul Nicolae Cosmescu.

Joi, 17 ianuarie, de la ora 15,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, Centrul Cultural Pitești organizează un alt eveniment special. Este vorba de prezentarea cărții de eseuri cu titlul „Întâmplarea ca o viață de om” și a vo-lumului de poezie „Vârstele umbrei”, semnate de Paula Romanescu. M.S.

Expoziţie Judeţeană de Păsări şi Animale Mici la Casa Cărţii

Timp de trei zile, între 11 și 13 ianuarie, Centrul Cultu-ral Pitești și Asociația Crescătorilor de Păsări și Animale Mici „Dealu Viilor” au organizat Expoziția Județeană Argeș de Păsări și Animale Mici, ediția I, la Casa Cărții. Evenimentul, coordonat de președintele asociației, Adri-an Stanciu, a adus în atenția celor interesați porumbei, găini de rasă, fazani și iepuri de rasă. Peste 1.000 de vizi-tatori au venit la această originală expoziție pe parcursul celor trei zile. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Tel.: 0740.096.487, 0753.403.640, 0722.248.855E-mail: spadasiniiargeseni@yahoo.com

Facebook: ACS Spadasinii Argeseni

Ei bine, Monica Anghel va primi un venit net de 4835 de lei, bani pe care îi va încasa de la Centrul Cultural Județean Argeș. Vedeta va face naveta de la București, unde locuiește, la Pitești, dar nu chiar zilnic, după cum însăși ar-tista a mărturisit.

„Potrivit legii speciale în care instituțiile de spectacole funcționează, personalul acestor instituții are un pro-gram nenormat și împărțit inegal. Acest lucru înseamnă că pot fi zile în care să nu aibă activitate și zile în care să pre-steze chiar și câte 16 ore de muncă”, a explicat Araxi Negoșanu, managerul Centrului Cultural Județean Argeș.

Reamintim că în conferința de presă a Consiliului Județean Argeș de săptă-mâna trecută, Monica Anghel a antici-pat întrebările jurnaliștilor și a afi mat,

mai în glumă, mai în serios, că pentru postul de director artistic o recomandă „vocea și talentul”, parafrazând o replică celebră din fi lmul „B.D. la munte și la mare” (1971).

De la începutul acestui an, în cadrul Centrului Cultural Judeţean Argeș funcţionează o nouă secţie - Secţia de Divertisment. Monica Anghel a anunțat deja câteva nume de artiști consacrați la nivel naţional care vor participa la spec-tacolele secției. Este vorba despre actorii Paul Ipate și Alexandra Crișan Cătălina Grama (Jojo).

Departamentul a fost înfi inţat ca ur-mare a unei hotărâri adoptate în ședinţa Consiliului Judeţean din luna decem-brie 2018, prin care a fost reactualizată organigrama Centrului Cultural Jude-ţean. I.M.

După cum Consiliul Județean a anunțat într-o recentă conferință de presă, începând de anul acesta, interpreta Monica Anghel este noul director artistic al Centrului Cultu-ral Judeţean Argeș. Vedeta deţine funcția pe perioadă determinată, până la data de 31 decembrie 2019, cu posibilitatea prelungirii cu acordul ambelor părţi. Ce nu s-a precizat în respec-tiva conferință este suma pe care Monica Anghel o va primi pentru aceas-tă funcție în care a fost desemnată în baza O.G. 21/2007 privind instituţiile și companiile de spectaco-le sau concerte și nu prin examen.

Câţi bani primeşte Monica Anghel pentru funcţia de director artistic al Centrului Cultural Judeţean Argeş

În 2018 s-a repetat situaţia bugetară de acum doi ani pentru administraţia locală din Câmpu-lung, în sensul că mare parte din banii alocaţi pentru investiţii nu au fost cheltuiţi. Cauzele sunt diverse, de la anularea unor contracte până la ritmul scăzut de lucru al antreprenorilor.

Prevederea iniţială viza un total de cheltuit de circa 22 de milioane de lei pentru investiţii, bani rămași în conturi de pe vremea primarului Călin Andrei. Numai că, la fi nal de 2018, actualul primar, Liviu Ţâroiu, s-a trezit cu un rest de peste zece milioane, bani pe care va încerca să îi utilizeze în anul preelec-toral 2019.

Cel mai important obiectiv neterminat este consti-tuit de Piaţa Primăriei, a cărei amenajare trebuia să ajungă la fi nal joi, 17 ianuarie. Deși primarul a făcut tot posibilul să asigure fi nanţarea lucrărilor, seriozi-tatea celor care lucrează la Câmpulung a lăsat iarăși de dorit. Pe fi nal de an, atunci când a realizat că nu poţi pune bază pe Ratelen și Group Concif, Ţâroiu

și-a exprimat speranţa ca măcar o parte din lucrare să fi e gata de sărbătorile de iarnă. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar atitudinea drastică manifestată până acum de primar în relaţiile cu constructorii este aș-teptată să se manifeste încă o dată.

Cătălin Ion Butoiu

Piaţa Primăriei Câmpulung, nefi nalizată din cauza constructorilor

Fostul primar al Câmpulungu-lui și deputat Sorin Buta a ajuns deja la al doilea mandat de pre-ședinte al Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Bob și Sanie, for în care este cooptat și antrenorul muscelean Iulian Pă-cioianu, cu rezultat notabil la fi -nalul săptămânii trecute. Dinco-lo de aspectul de șef la sporturile pe gheaţă și zăpadă, Buta a rămas activ și în domeniul profesional

pentru care s-a pregătit în tine-reţe, ocupându-se de activităţi de inginerie și consultanţă tehnică. În această calitate a reușit să ob-ţină de lucru și în ultima vreme. Firma sa, Global Proiect Consult, s-a ocupat de dirigenţie la lucră-rile pentru podul peste pârâul Bughea, în cătunul de rudari din Bughea de Sus, și a câștigat și pre-starea de servicii la canalizarea de la Drăghici, în comuna Mihăești.

Buta a postat și la avizierul Pri-măriei Câmpulung un anunţ pri-vitor la activitatea sa.

Pe când era deputat, el s-a ocu-pat și de afaceri, din această cau-ză intrând în atenţia DNA, fi ind acuzat de săvârșirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni fi nan-ciare ca acte de comerţ incompa-tibile cu funcţia.

C.I.B.

Preşedintele Federaţiei de Bob şi Sanie, diriginte de şantier la rudari

O nouă victorie pentru handbalistele din Mioveni

Joi, 10 ianuarie, echipa de handbal a CS Dacia Mioveni 2012, pregătită de Daniel Gheorghe și Silvia Purice, a întâlnit echipa FC Argeș și a învins cu scorul de 27-15.

Echipa de handbal a CS Dacia Mioveni rămâne în continuare li-derul seriei C, cu 34 de puncte, 11 victorii, un egal și o înfrângere.

Handbalistele din Mioveni se vor pregăti pentru partida din eta-pa a treia, contra HC Activ Plopeni. M.T.

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

„Jean-Claude Juncker spune în sfârșit un adevăr, dar trebuie să fi e și auzit. Aceste dispute fără sens și fără scop trebuie să înce-teze. La două luni după ce Ro-mânia a fost pusă la colț, inclusiv prin zelul unor europarlamentari români ai PPE (din PNL, PMP, la care s-au adăugat tehnocrații lui Cioloș), Jean-Claude Juncker a înțeles și el că în România lup-ta politică dusă de către opoziție este fără sens, cu unic scop de a atrage voturi cât mai ușor. După ce această gălăgie a început să dăuneze în prag de alegeri euro-parlamentare imaginii Popula-

rilor Europeni, Junker a ajuns să ne spună să renunțăm la intrigi, să respectăm statul de drept și Constituția.

Nu o dată noi am afi rmat că Th e Rule of Law înseamnă domnia legii și nu «statul de drepți». Le-gea și Constituția trebuie respec-tate de toți, iar cei care fac justiție cu atât mai mult trebuie să se în-cadreze în legalitate și să nu facă politică în numele unei justifi cate lupte împotriva corupției. Mi se pare că a face jocuri politice din postura de om al legii este un lucru foarte grav, poate cea mai gravă formă de corupție. Cei care

trebuie să împartă adevărul nu trebuie să intre în jocul politic. Înregistrările ilegale, șantajul la adresa altor colegi din magis-tratură trebuie să lipsească din arsenalul oamenilor legii. Am văzut cu toții ce s-a întâmplat în ultimii ani în numele statului de drept. Nimeni nu vrea ca hoții să mai scape, nimeni nu vrea să blo-cheze justiția. Justiția să fi e lăsată în pace să își facă treaba! Politi-cul la fel! Fiecare să își utilizeze fi șa postului și instrumentele pe care le are”, a precizat deputatul Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE. M.S.

Andrei Gerea: „În sfârşit spune şi dl Juncker un adevăr în ceea ce ne priveşte! Trebuie să renunţăm să ne exportăm intrigile în Europa!”

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea consideră că man-datul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene tre-buie să reprezinte, în plan intern, momen-tul în care toți actorii politici și factorii decidenți din diferi-te zone ale statului trebuie să acționeze după un numitor comun, să renunțe la falsitate și la exporta-rea intrigilor din țară în plan european.

Este unul dintre cei mai apreciaţi jurnaliști musceleni și unul dintre puţinii oameni care se pot face plăcuţi de la prima vedere. Poate contează și modul său de a fi , nu nea-părat calin, ci jovial. Și poate tocmai de aceea în liceu i se spunea „Ursu” - și nu era refe-rire la aspect! Dar, dincolo de toate acestea și chiar înainte de ele, există exprimarea lui nu faţă de oameni, ci faţă de literatură. Sorin Durdun este unul dintre puţinii scriitori musceleni membri ai Uniunii Scriitorilor din România, un poet premiat care ne-a oferit amănunte despre viaţa sa pe două planuri de creaţie.

Jurnalistul cu program zilnic de citit

De ziua Micii Uniri va împlini 52 de ani și a adunat peste do-uăzeci de ani de presă și peste treizeci de creaţie literară. Am-bele perioade i-au fost marcate de apropierea de oameni care au prins renume în literatura româ-nă, iar primul i-a fost profesor la liceu, la Curtea de Argeș. „Poezie am început să scriu datorită pro-fesorului meu de limba și litera-tura română, criticul literar Al. Th . Ionescu. Tot datorită lui am descoperit marii scriitori și plă-cerea de a citi. Prin anii ´83-́ 84. Tot acolo am participat la primul cenaclu literar, mai ales că mai aveam niște prieteni care scriau. Primele încercări au fost, ca toate încercările din poezie, niște imi-taţii, după aceea, prin exerciţiu, totul s-a dezvoltat. Așa au devenit literatura și scrisul marile mele iubiri”, își amintește Sorin. Dis-cuta mult cu profesorul Ionescu, împrumuta cărţi de la el, așa că la un moment dat a ajuns să-și facă program de citit. „Am început să citesc serios, spre fi nalul liceului chiar aveam un program de lec-tură, citeam cinci-șase ore pe zi, cel puţin”, spune el. Lectura i-a intrat în sânge, nici acum nu a renunţat la cititul câtorva pagini pe zi, indiferent de cât e de obo-sit sau de stresat de activitatea ca jurnalist.

În afară de Al. Th . Ionescu, mentor și prieten i-a fost poetul Mihai Moșandrei. Iar întâlnirea cu marele scriitor s-a petrecut prin 1987, după ce se întorsese din armată și umbla cu „România literară” pe Bulevardul „Pardon”. În acea zi de vară, „un bătrânel care stătea pe o bancă, o apariţie

inedită, cu pălărie și costum, mă oprește și-mi spune să îi dau și lui revista. Apoi m-a rugat, dacă pot, să îi duc eu ziarul în fi ecare săptămână. Și l-am întrebat cine e și mi-a spus: poetul Mihai Mo-șandrei. Așa s-a născut o mare prietenie. A devenit mentorul meu. Îmi povestea despre lumea literară a Parisului, despre Rege, despre cum a suferit în pușcărie pe timpul comuniștilor... A afl at că scriu, așa că mi-a propus să fa-cem la el un cenaclu. De-atunci, din iarna lui 1988, a debutat în casa lui Cenaclul «Mihai Moșan-drei», care a ţinut până la moartea maestrului, în 1994. Ne adunam eu, Liviu Măţăoanu, Ion Chinga-ru, Ticuţă Bercea și tineri aduși de noi”, rememorează Durdun anii de prietenie cu maestrul Mo-șandrei. Iar activitatea la cenaclu a continuat în altă parte până prin anul 2000, cu tineri precum Bogdan Radu, Dan Bârzu și alţii. A reușit să facă și două tabere de creaţie internaţionale. A scos „Po-emul cu 1.000 de feţe”, premiat ca cel mai bun volum colectiv scos de un cenaclu. „Iar acum - spune Sorin, caracterizând viaţa literară a Câmpulungului - „e un fel de amestecătură, amestecătură de oameni îndeosebi... Nu mai e ce a fost”.

Arestat pentru citit, ajuns scriitor... de vagoane

Obișnuinţa de a citi nu a aban-donat-o nici în timpul satisfacerii stagiului militar, la o unitate de pază obiective speciale pe Aero-portul Băneasa. „Nu citeam în post, dar citeam. După ce ieșeam din gardă, două ore citeam, chiar dacă ceilalţi dormeau. Citeam chinuit, într-o magazie, că nu aveam voie, era împotriva regula-mentului. Iar odată am fost prins citind și am făcut arest pentru chestia asta. Nu conta ce citeai, nu-i interesa, nu aveai voie”, po-vestește „Ursu” Sorin.

Din perioada de atunci a rămas cu niște amintiri deosebite, ca orice bărbat care a făcut armata. Dar s-a liberat, cum se spunea, și „m-am întors acasă cu o valiză de cărţi, nu cu ţigări și băuturi bune luate de la aeroport, ca ceilalţi”. Iar acasă au început discuţiile cu părinţii despre ce urma să facă în viaţă. „Tata, având pământ la Măţău, a zis că trebuie să fac Agronomia, mai ales că eram bă-iatul cel mare. M-am dus la Bu-curești, ai mei știau că mă duc la Agronomie și m-am oprit la Fa-cultatea de Filologie. N-am intrat la zi, ci pe locurile de la fără frec-venţă. Și asta fi indcă eu voiam să devin scriitor, asta aveam în cap”,

spune Sorin Durdun. Și a ajuns scriitor, dar nu în sensul normal, mai ales că meseria nu exista în nomenclator, ci scriitor de vagoa-ne. Povestește el: „În timp ce fă-ceam facultatea, trebuia să lucrez. Primul meu loc de muncă a fost la o fermă, la CAP Schitu Go-lești. Nu aveau post pentru func-ţia mea, dar m-au angajat. Trebu-ia să mă duc în gară la cariera de piatră. Dar ce să fac eu acolo? Ni-mic, mi s-a spus! Vin vagoanele, le încarcă ceilalţi și tu le numero-tezi. Ei bine, de-atunci eu am fost scriitor, pentru că eram scriitor de vagoane. Apoi am fost tehnician la CAP Lerești, șef de fermă la Râușor, apoi șef la Protecţia Plan-telor Schitu Golești, apoi am re-nunţat și am plecat la București”.

Viaţă la cenaclu şi la „Hai la noi”

Până la plecarea la București, Sorin deja se lansase ca poet. A debutat în Revista „Argeș”, în urma unui concurs naţional de poezie în care a luat chiar premiul revistei („Bineînţeles că am fost fericit, mă credeam cel mai mare poet”). Apoi exista implicare – dinainte de întâlnirea cu Mihai Moșandrei – la Cenaclul literar „Tudor Mușatescu” din Câmpu-lung, condus de profesorul Mari-an Petry. „Veneau oameni destul de bine pregătiţi acolo, scriitori pe care îi știm deja, precum Ma-ria Chirtoacă, Ion Chingaru, La-vinia Bădulescu, dar și cei tineri precum Liviu Măţăoanu, Florin Popescu, Adrian Dumitrescu... Veneau și cei de la Măţău, Ion Popescu, Valentin Burhan, Ce-zar Neacșu, Aurelian Manole, Ion Mârzac... Erau mai mulţi.... Apoi, după ședinţă, urma vizita la berărie, la «Hai la noi», sau plim-bare în Parcul Kretzulescu, acolo unde se discuta despre literatură până dimineaţa...”

„Gaşca de nebuni frumoşi” de la Piteşti

Revenind la plecarea la Bucu-rești, aceasta a fost, după cum spune chiar el, „un fel de navetă

între Pitești și București, pentru că, între timp, am lucrat la câteva ziare în Pitești. După 1990, acolo am descoperit o gașcă de nebuni frumoși și s-a format Cenaclul „Sind”, la Casa Sindicatelor. Și erau oameni care și acum scriu: avocatul Florentin Sorescu, Ga-briel Grigore, de la «Jurnalul de Argeș», Nicoleta Popa, profeso-rul universitar Dragoș Popescu, Alexandru Știrbu, patron de li-brărie... Eram mulţi... La început noi am fost sub aripa unui nucleu format din scriitorii optzeciști ai Piteștiului, precum Călin Vlasie, Nicolae Oprea, Mircea Bârsilă, Al.Th . Ionescu și Dumitru Au-gustin Doman. Am avut noroc că puteam publica în revista «Ca-lende», că am stat pe lângă unii dintre scriitori și critici literari importanţi, de la care am avut ce învăţa”.

În volum a debutat în 1997, cu „Eu nu oblig pe nimeni să mă asculte”. Cronicile au fost favo-rabile, chiar a luat premiu pentru cel mai bun volum de poezie al Revistei „Calende”. Au urmat apoi „Poemul cel mai lung”, prin 2000, premiat la Salonul de Car-te de la Focșani, un volum de reportaje și unul de eseuri, „Lu-mea văzută prin lentile” și „Pre-texte”. Ultimele două sunt și re-zultatul activităţii de jurnalism. Acum a defi nitivat un alt volum de poezie, denumit „La umbra kitschului în fl oare”. Plus că mai are apariţii în șase antologii și în dicţionare ale scriitorilor.

Nu oricine e scriitor, chiar dacă publică

Se poate trăi din scris? Sorin Durdun spune că nu! „Foarte puţini scriitori din România se pot întreţine din ceea ce scriu. Cei care au pe cineva în spate. La noi nu există un impresariat în acest sens, nu există mecenat. Ca să trăiești din scris ar trebui să scoţi în fi ecare an câte o carte și să fi i sprijinit. La noi nu se in-vestește în scriitori. De fapt, chiar și în Occident e la fel. Un mare scriitor american are o fermă de

Povestea fascinantă a jurnalistului şi poetului muscelean care a făcut arest pentru că a citit

Jurnalistul și scriitorul Sorin Durdun, alături de poetul Mihai Moșandrei, care i-a fost și mentor

Împreună cu Mihai Moșan-drei și Liviu Măţăoanu

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Mari Tudor

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Dănuţ Bica, deputat PNL de Argeş:„România înregistrează cel mai mare defi cit de infrastructură de transport din UE”

Dănuț Bica, deputat PNL de Argeș, a făcut o scurtă sinteză a guvernării PSD-ALDE pen-tru anul 2018. Parlamentarul de Argeș a precizat: ”S-a încheiat anul 2018, anul aniversării Cen-tenarului Marii Uniri, și am ră-mas tot cu peste 4000 de școli fără apă curentă, cu toalete în afara clădirilor, fără autorizații sanitare de funcționare și fără avi-ze ISU. Au fost promise 2500 de școli și grădinițe noi și s-au con-struit doar două școli. S-a promis generalizarea programului After-school și implementarea progra-mului Masa la școală, dar puterea a respins orice inițiativă legisla-tivă în acest sens. Învățământul românesc înseamnă, în continu-are, manuale proaste, pline de greșeli, profesori slab plătiți și abandon școlar în creștere. Am intrat în noul an tot cu spitale în care mișună gândacii, în care pa-cientul vine cu medicamentele de acasă în buzunar, în care bolnavii dorm și câte doi într-un pat, ca în vremurile de război. Și din pro-misiunea realizării celor 8 spitale regionale de mare capacitate și a unui spital metropolitan s-a ales praful, deși banii europeni erau pregătiți, amplasamentele defi -nite, iar constructorii așteptau să înceapă lucrările. Sub guver-narea PSD-ALDE, România în-registrează cel mai mare defi cit de infrastructură de transport din Uniunea Europeană, fi e că vorbim despre autostrăzi și dru-muri rapide, fi e despre căi ferate de mare viteză sau aeroporturi moderne. Este uimitor faptul că

oamenii lui Dragnea au ajuns să se laude cu inaugurarea în 2018 a 3 km de autostradă la intrarea în București, începuți în urmă cu 10 ani. Unde sunt autostrăzile și căile ferate care, în anul aniversă-rii Centenarului Marii Uniri, ar fi trebuit să lege între ele provinciile istorice Muntenia, Transilvania și Moldova? Parcă în ciuda inte-resului național, acest Guvern a îngropat proiectele Autostrăzii Pitești-Sibiu și Autostrăzii Iași-Târgu Mureș, a abandonat re-alizarea Autostrăzii Comarnic-Brașov și nu a reușit nici măcar să fi nalizeze tronsoanele de auto-stradă începute pe vremea Guver-nului Boc. Incompetența, reaua voință sau prostia sau poate toate la un loc s-ar regăsi între rezulta-tele unei evaluări corecte a Gu-vernului Dăncilă. Liviu Dragnea și Darius Vâlcov au evitat o ase-menea evaluare, pentru că știu care vor fi concluziile acesteia: un Guvern care ne-a dus înapoi în timp, în loc să profi te de situația economică favorabilă și să ne apropie mai mult de standardele de viață occidentale”. M.I.

capre și din asta trăiește”, este de părere Sorin. Și îl întreb și cum e cu ușurinţa de a publica, de a avea bani să îţi permiţi să apari ca autor de carte. „Eu le-aș da un sfat celor care vor să publice de dragul de a-și vedea numele pe o copertă de carte: cu banii mai bine se duc și călătoresc... Fiind-că e rău să ai numele pe o carte și să nu te citească nimeni...”. Și, susţine Sorin, „un scriitor nu are cum să reziste fără critica litera-ră. Iar criticii sunt și cei care îţi favorizează sau îţi împiedică ac-cesul în Uniunea Scriitorilor din România. Pentru a ajunge acolo trebuie să faci faţă unei selecţii riguroase. În primul rând trebuie să ai minimum trei cărţi publica-te. Apoi, pentru fi ecare carte, pa-tru-cinci cronici făcute de critici literari importanţi. Urmează un referat de la cel care te propune și care trebuie să fi e tot critic literar, după care intri în comisie. Dacă dosarul îţi este acceptat, timp de doi ani ești membru stagiar. Dar, dacă nu mai publici, dacă nu dovedești în continuare că ești scriitor, nu vei deveni membru titular”, explică Sorin cum stau treburile. Iar el este membru al USR din 2004. Din Câmpulung mai este acolo doar Maria Chir-toacă. Mai era Liviu Măţăoanu, dar acum e la București.

Despre poezie ca artă şi despre meşteşugul de a scrie versuri

Cum scrie poetul Sorin Dur-dun? Ne explică tot el cum e cu acest lucru: „Creaţia este un pro-ces îndelungat, nu te poţi pune la masă și într-o lună să ai gata un volum. Nu, poezia e în minte, în sufl et, stă acolo mult timp... Tre-buie să trăiești poezia și poezia să te trăiască pe tine. Versuri poţi să scrii, poezie e mai greu. Există riscul să ajungi la un nivel să faci poezie oricând, dar ca meșteșug, nu mai e poezia-poezie, nu mai există acel frumos, acel inedit. Mă pot așeza acum la calculator și până dimineaţă să scriu un vo-lum, pentru că știu cum se face poezie. Dar aia ar fi o făcătură”. Și susţine că „poezia din ziua de azi este o revenire la poezia cla-sică, modernă, cea de dinainte de anii ´80. Poetul de azi nu mai experimentează, merge mai mult pe imaginaţie, pe deschiderea su-fl etului”.

„Jurnalismul te macină, te epuizează”

În plin extaz creativ, în tinere-ţe, dacă tot nu a ajuns fermier, trebuia să se ocupe cu ceva. Și a urmat viaţa de jurnalist, „pentru a-mi câștiga existenţa”, după cum spune el. „Am debutat imediat după ´90 și am făcut-o în «Jurna-lul de Argeș». Și am ajuns să fac

jurnalism și din cauza amicului Gabriel Grigore. Era inevitabil, toţi cei din cenaclul de la Pitești lucrau în presă”. Iar Sorin e dur când caracterizează activitatea de presă: „Jurnalismul te macină, te epuizează, nu e ca și literatu-ra. Ca să fi i un bun jurnalist în primul rând trebuie să-ţi păstrezi moralitatea, să nu devii unealtă. Acum jurnalismul nu mai atrage și nu o mai face fi indcă e o muncă destul de grea, care cere implica-re continuă. Dacă nu te implici, nu reziști. Și de-aia nu mai apar tineri în presă, cum s-a întâmplat imediat după 1990”.

Ca jurnalist a trecut prin multe. Are și amintiri plăcute și amintiri pe care ar dori să le uite. „Cred că pentru mine a fost o piatră de încercare acel demers reușit de a scoate din pușcărie o femeie con-damnată nu pe nedrept, dar care probabil a făcut un gest greșit fi indcă avea acasă foarte mulţi copii de crescut. Asta se întâmpla prin 2003”, vorbește el despre o campanie de presă pe care a susţi-nut-o pe când era la „Muscelul”.

A fost unul dintre momentele plăcute, altfel au existat și vre-murile când a trebuit să facă faţă unor procese de calomnie. Și nu e deloc plăcut să ai parte de așa ceva! „De multe ori m-am între-bat de ce fac jurnalism. În cei pes-te 20 de ani de presă am încercat să mă las, dar, nu știu, a devenit un mod de viaţă. Cred că nu știu să fac altceva. Dacă iau o pauză, nu-mi mai găsesc locul”, susţine Sorin.

Acum e redactor și realizator de emisiuni la Clar TV Muscel. Îi place ceea ce face, dar îi este dor de presa scrisă. Plus că „mie întot-deauna mi-a plăcut cum se făcea presa înainte, când erai nevoit să descoperi singur lucrurile, să ca-uţi documente, să vorbești cu oa-menii... Astăzi informaţia circulă mult mai repede, o găsești peste tot... Nu că ar fi rău, dar asta nu înseamnă jurnalism. Una e să dai informaţia, alta e să faci din ea o știre”, spune el. Și crede că presa mai contează și în ziua de azi.

nut-o pe când era la „Muscelul”.

Un poet cu speranţăCei doi copii ai lui Sorin Durdun, Alexandra și Andrei, nu au

chemare către literatură, deși au pasiunea cititului. „Poate nepo-

ţii”, zâmbește poetul. Dar ce fel de poezie va mai fi , vine întreba-

rea, în condiţiile în care e greu de crezut că societatea va mai tinde

spre așa ceva. Dar Sorin mă contrazice: Deși „societatea trăiește o

perioadă de experimente, de inovaţii, întotdeauna arta o ia înain-

tea societăţii. Și ne vom liniști! Eu cred în viitorul României, deși

românul e instabil. Începe ceva și nu duce la bun sfârșit. Tinerii

de azi știu ce vor, noi nu știm nici acum”, susţine el.de azi știu ce vor, noi nu știm nici acu , ţ

„Aveţi curaj să mă votaţi?”Sorin Durdun a trăit multe în deceniile de presă. S-a implicat

în mai multe acţiuni umanitare, a organizat și evenimente pen-

tru instituţiile de presă la care a activat și își amintește zâmbind

de anii când eram colegi și „tu mă trimiteai pe teren, iar eu mă

duceam cu colegul Bogdan Burhan la fi lm”. Are două titluri de

campion la Cupa Presei la Fotbal în sală, un titlu și mai multe

medalii de argint și bronz la Cupa Presei la Tir. Asta deși susţine

că de mic și-a dat seama că nu îl atrage sportul, deși a făcut trei ani

de atletism în generală, la Liceul Sportiv din Câmpulung.

Tot cariera în presă l-a dus și către politică. Perioade scurte, una

incluzând și o candidatură la Consiliul Local Câmpulung, ca

membru PC. A rămas și acum de neuitat sloganul său electoral:

„Eu am curaj să candidez, voi aveţi curaj să mă votaţi?”.

i 2019)

„Eu am curaj să candidez, voi aveţi curaj să mă votaţ

Neclintit în post, în timp de cutremur

Poveștile lui Sorin Durdun sunt multe și interesante. Ar fi și des-

pre pasiunea sa de a pescui - „E modalitatea mea de a mă detașa

de tot”- despre participarea la vânătoare, despre Armată. Da, să

revenim la armată!Nu doar că a făcut arest pentru că a citit, dar putea ajunge ofi ţer.

Asta pentru că prima dată a ajuns la Școala de Ofi ţeri de la Sibiu.

A stat o jumătate de an și a renunţat. Și a fost mare tam-tam,

fi indcă la mijloc se afl a și un general din Măţău.Și a mai fost cutremurul din 1986, din august, care l-a prins de

gardă chiar în postul nr. 1, la Drapel, la ușa comandantului. Toţi

au părăsit unitatea, numai el nu. A venit comandantul gărzii: „Ce

faci aici, ești nebun? Ieși afară, că e cutremur!”. „Eu apăr drapelul

și nu ies, că apoi mă băgaţi la arest”, i-a replicat Sorin. Nu a fost

la fel de milităros atunci când a fost prins dormind în postul din

aerogară. S-a ales cu două zile de arest!Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Ana Blandiana, în mij-locul tinerilor literaţi din Pitești, la Cenaclul Sind, la începutul anilor ‚90

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1278 (16 - 22 ianuarie 2019)

Fostul șef de la SIPI Argeș, George Păltineanu, este microfonul uitat de Iani Popa în PNL Argeș.

Doi, zece, doi, zece...Iani, pe Miuţescu îl trece!

Adrian Miuţescu și Ludovic Orban, având bilete în faţă la concertul de sifoane în do major, cu SIPI și orchestră.

Ce să fac, Sică, dacă mă cântă la micro-fon, nu la mandolină, chestorul

Păltineanu? Ţi-am spus doar că a făcut școala de canto cu Iani Popa....

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Treisprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 16-22 ianu-

arie 2019. Primii sărbătoriți, pe 16 ianuarie, sunt profesoara de sport Viorica Nicolescu și scriitorul Gabriel Cazan. Pe 17 ianuarie vor da de băut pictorul Mircea Bârloiu și Antonia Diaconu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș. Pe 18 ianuarie vor primi fe-licitările cuvenite avocata Luminiţa Ioana, decanul Baroului Argeș și poetul Dan Rotaru. Pe 20 ianuarie vor închina o cupă de șampanie Gheorghe Vlăsceanu, directorul Curții de Conturi Argeș și Spiridon Cristocea, fostul director al Muzeului Județean Argeș. Pe 21 ianuarie se vor afl a în centrul atenției avocatul Nicolae Zărnescu și Gabriel Grigore, redactorul-șef al „Jurnalului de Argeș”, iar pe 22 ianuarie starețul Ioasaf de la Cotmeana. Tuturor sărbătoriților, „Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Viorica Nicolescu Antonia Diaconu Nicolae Zărnescu

Un dosar greu, vechi și cu mare notorie-tate în Argeș a explodat la începutul acestei săptămâni, mult mai cunoscut sub numele de „Dosarul Metro”. Procurorii DNA Pitești au fi nalizat rechizitoriul și l-au trimis în ju-decată, în stare de libertate, pe Costel Zan-fi r, fost primar la Bradu în perioada 2000 - 2008. Zanfi r, care a făcut deja trei ani de pușcărie într-un alt dosar din 2014, e acuzat acum pentru infracţiunea de abuz în servi-ciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (161 acte materiale). Conform procurorilor, în perioada iunie 2000 - mai 2007, în calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar, Costel Zanfi r a stabi-lit, în mod nelegal și abuziv, dreptul de pro-prietate unor persoane pe suprafeţe de teren care nu se găseau în patrimoniul fostei CAP Bradu la 1 ianuarie 1990. Toate suprafeţele retrocedate (159 ha) au fost suprapuse cu te-renurile afl ate în proprietatea unor persoane din Oarja, care deţineau titluri de proprietate anterioare, valabile. În acest sens, fostul edil a întocmit și falsifi cat mai multe documente, care au stat ulterior la baza emiterii titlurilor de proprietate pe numele unor persoane care nu au avut niciodată drept la reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar sau care primiseră anterior terenurile în baza Legii nr 18/1991 și nu mai aveau dreptul la reconstituire ori care aveau dreptul să li se reconstituie dreptul de proprietate, însă nu pe acele amplasamente. Prejudiciul a fost estimat la 27.799.162,61 lei

(echivalentul a 8.853.236,5 euro), reprezen-tând paguba adusă persoanelor respective, prin suprapunerea terenurilor, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeș. Două lucruri trebuie subliniate ca urmare a acestui dosar. Unul, prejudiciul este unul uri-aș și, doi, ca urmare a acestui complex dosar de corupţie vor trebui anulate toate titlurile de propietate false emise în Bradu de către fostul primar și în baza cărora mulţi cetăţeni și-au făcut case, iar mulţi agenţi economici care au achiziţionat terenuri în baza respectivelor titluri, ca și cumpărători de bună-credinţă, și-au dezvoltat capacităţi industriale. La fel de important de amintit este că, anticipând un deznodământ nefavorabil ca urmare a măgă-riilor făcute de fostul primar Costel Zanfi r, atunci când au început scandalurile funciare compania Metro și-a luat măsuri de precauție și i-a despăgubit și pe cei nedreptățiți din comuna Oarja. Asta chiar dacă plătise deja pentru terenurile cumpărate în baza titluri-lor emise de Primăria Bradu. Ca să fi m mai exacţi, Metro România a plătit pentru tere-nurile de două ori, tocmai ca să se pună la adăpost de deznodământul din prezent. Așa că lucrurile sunt în continuare foarte compli-cate în Dosarul Metro prin efectul de domi-no produs. Pe surse, circulă și informaţia că încă din închisoare, din timpul condamnării din 2014, Costel Zanfi r ar fi făcut mai multe denunţuri împotriva unor persoane care ar avea legătură cu acest dosar.

Alina Crângeanu

DNA Piteşti a lovit când nimeni nu se mai aştepta Măcelul funciar din Dosarul Metro, fi nalizat prin rechizitoriu Fostul primar de la Bradu, Costel Zanfi r (foto), a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă con-tinuată (161 acte materiale) Prejudiciul este unul uriaş, echivalentul a 8.853.236,5 euro