+ All Categories
Home > Documents > Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

Date post: 10-Apr-2018
Category:
Upload: tudorvickings
View: 227 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 20

Transcript
  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    1/20

    1

    Studiu comunitatea 11AAmenajare Piata Publica Str. Treboniu Ilrian, Timisoara

    Abstract: - Lucrarea reprezinta analiza unei comunitati din orasul Timisoara, urmarind principiile lui Cristopher

    Alexander si ale Chartei de la Leipzig. In urma acestei analize a rezultat necesitatea crearii unui nou centru al

    comunitatii sub forma unei piete publice. Este prezentat demersul luarii deciziilor asupra amenajarii si functiunilor noii

    piete pornind de la teorie si spatii publice realizate si terminand cu proiectul in sine pana la faza de detaliu.

    1. Formularea teoriei de lucruTeoria care sta la baza interventiei porneste de la scara

    orasului Timisoara. La acest nivel, orasul a fost impartit

    in comunitati de 7-10.000 de locuitori, dupa principalele

    artere de circulatie. La baza acestei operatii sta Charta

    de la Leipzig si teoria lui Cristopher Alexander.

    Fig 1. Impartirea orasului Timisoara in comunitati

    1.1 Principii conform Chartei de la LeipzigConform Chartei de la Leipzig, orice oras ar trebui saadopte o abordare integrata in dezvoltarea urbana.

    Aceasta ar trebui sa porneasca de la o analiza a situatiei

    actuale care sa descrie punctele tari si slabe ale acestuia.

    In urma analizei ar trebui definite obiective pentru

    dezvoltarea urbana, si investitiile ghidate catre

    indeplinirea acestor obiective. Ar trebui crescuta

    calitatea spatiilor publice pentru ca orasul sa devina mai

    atractiv si sa creasca conditiile de viata ale cetatenilor.

    Impreuna cu amenajarea spatiilor publice ar trebui

    modernizata infrastructura, pentru utilizarea eficienta a

    resurselor naturale, si sporirea eficientei energetice si

    economice.

    1.2 Analiza situatiei existente conform teorieilui Cristopher AlexanderO serie de patternuri cuprinse in lucrarea A pattern

    language au fost selectate si aplicate asupra comunitatii

    in studiu (11A). Fiecare dintre ele a fost analizat ca

    situatie existenta si propuneri de imbunatatire a acesteia.

    Comunitatea in studiu se afla in imdeiata vecinatate acentrului istoric al Timisoarei, fiind delimitata de

    strazile Spitalul Tudor Vladimirescu, Bvd. Mihai

    Viteazu, Str. Ciprian Porumbescu, Bvd. General Ion

    Dragalina si Bvd. Regele Carol I.

    Fig 2. Principalele obiective ale comunitatii1.2.1 Reteaua de transport public. Reteaua destrazi de categoria 1. Poarta principala.Comunitatea este bine deservita de reteaua de transport

    public, prin prezenta liniei de tramvai care o traverseaza

    si celor trei noduri de schimb aflate in Piata Balcescu,

    Maria si Moccioni. Limitele acesteia se afla pe strazi de

    categoria I si II, nefiind strabatuta de artere dificil de

    traversat. In prezent, portile de intrare sunt cele doua

    piete legate de linia de tramvai.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    2/20

    2

    Fig 3. Reteaua de transport public. Existent.

    Propunerea este de accentuare a celor doua porti de

    intrare prin interventii de amenajare

    peisajera/arhitecturala care sa le transforme intr-un

    semnal pentru locuitorii comunitatii.

    Fig 4. Reteaua de transport public. Propus

    1.2.2 Bacania de la colt. Standurile de mancare.Retaua de magazine. Comunitatea de munca.Caracterul rezidential al zonei, format in principal dintr-

    un fond construit de case, a permis dezvoltarea unei

    retele bine definite de magazine si dotari publice. Aceste

    functiuni dau viata comunitatii pe timpul zilei si dau

    sansa rezidentilor de a isi gasi un loc de munca apropiat.

    Aceste functiuni se concentreaza pe arterele care

    delimiteaza comunitatea, si pe strazile din apropierea

    Pietei Maria, datorita legaturii imediate cu centrul. In

    partea de SE, pe Bvd. General Ion Dragalina apare o

    concentratie de spatii comerciale, numita Bazarul

    Brancoveanu.

    Dispunerea functiunilor comerciale in acest mod

    creaza un gradient de intimitate al zonei dinspre centru

    spre extremitati.

    Fig 5. Reteaua de magazine. Existent.Propunerea este de a grupa aceste functiuni in

    clustere de munca, astfel incat ele sa functioneze

    impreuna. Bazarul Brancoveanu este zona in care

    aceasta masura ar trebui implementata in primul rand,

    pentru a face ca cele doua laturi ale strazii sa comunice,

    pastrand in acelasi timp artera de circulatie auto.

    Comunitatile de munca pot fi formate pe diferite

    domenii (comert, sanatate, servicii) si fiecare dintre

    acestea ar trebui sa dispuna de mici zone pietonale cu

    locuri de stat, standuri de mancare si cafenele.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    3/20

    3

    Fig 6. Reteaua de magazine. Propus.1.2.3 Cafenele. Viata de noapte.Numarul mic al cafenelelor si a locurilor vii pe timpul

    noptii arata caracterul rezidential al comunitatii.

    Amplasarea acestora pe arterele principale de circulatie

    fac ca in interiorul zonei viata de noapte sa fie

    inexistenta. Conform teoriei lui Cristopher Alexander,

    activitile de seara precum cafeneaua, cinema,

    ngheata, staiile de benzin, barurile trebuie adunate

    ntr-un singur loc pentru c nici una din ele nu rezist

    singur. Persoanele care locuiesc in interiorul

    comunitatii trebuie sa aiba sansa sa isi petreaca noptile

    afara avand o destinatie apropiata locuintei si un drum

    sigur pana la aceasta. De aceea cafenelele si magazinele

    deschise noaptea trebuie grupate si din orice punct alcomunitatii traseul catre acestea trebuie sa beneficieze

    de un iluminat stradal corespunzator. Acestea nu trebuie

    sa se adreseze doar tinerilor ci persoanelor de orice

    varsta care simt nevoia sa isi petreaca o parte din noapte

    afara ca un remediu psihologic pentru problemele de

    peste zi. De aceea in aceste locuri se pot propune locuri

    cu activitati (ex: locuri de stat, de privit cerul,

    balansoare, locuri de joaca, locuri in care se poate intra

    in contact cu apa).

    Comunitatea gazduieste doar doua hoteluri, care se

    adreseaza unor clase de venit diferite, cel dinspre

    canalul Bega fiind mai scump decat cel din mijloculzonei.

    Fig 7. Cafenele.Viata de noapte. Existent.Propunerea este ca fiecare piata sa aiba un loc care sa

    traiasca pe timp de noapte fie prin localuri si magazine

    fie prin amenajari specifice.

    Fig 8. Cafenele.Viata de noapte. Propus.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    4/20

    4

    1.2.4 Centru de sanatate. Reteaua de invatamant.Comunitatea este complet acoperita de reteaua de

    invatamant.

    Reteaua de sanatate este bine dezvoltata in partea

    superioara a zonei, atat prin cabinete medicale cat si prin

    centre de infrumusetare si binefacere.

    Fig 9. Centre de sanatate. Existent.Propunerea este de a crea un cluster de sanatate in care

    zona formata sa cuprinda servicii de sanatate si

    binefacere complete care sa functioneze ca un pol in

    oras. Scolile ar trebui sa functioneze ca si centre de

    invatare ale comunitatii in care varstnicii au sansa sa

    comunice cu cei mici. In acest scop ar trebui realizate

    programe care sa aduca mai multe generatii in acelasiloc, de catre Ministerul Invatamanturlui sau primaria

    locala Scolile ar trebui sa aiba un program care sa

    functioneze intreaga zi, terenurile de sport sa fie

    deschise pentru copii, iar salile interioare de sport sa

    poata fi inchiriate pentru activitati sportive organizate

    (promovand sportul in oras si aducand in acelasi timp

    venituri din sectorul privat).

    Universitatea ar trebui sa functioneze ca o piata de

    schimb in care o parte din cursuri sa fie deschise pentru

    populatie. Aceasta ar trebui sa gazduiasca activitati

    culturale prin care sa isi deschida portile catre

    comunitatea din care face parte.

    Fig 10. Centre de sanatate. Propus.1.2.5 Artere paralele cu sens unic. Traversareaarterelor. Pistele de biciclete.

    Fig 11. Traversarea arterelor. Existent.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    5/20

    5

    Pentru ca strazile din interiorul unei comunitati sa poata

    fi usor traversate, este indicat sa se creeze sensuri unice

    in zig zag. Acestea descurajeaza traversarea zonei in

    viteza si dau posibilitatea cresterii numarului de parcaje.

    Zona deja beneficiaza de acest sistem de sensuri unice

    care nu necesita imbunatatiri.

    Momentan exista o singura artera care intra in piata

    Mocioni cu pista de biciclete. Acestea ar trebui realizate

    perimetral, acolo unde e nevoie ca biciclistii sa fie

    protejati de traficul intens. O pista de biciclete poate fi

    amenajata prin mijlocul comunitatii pentru a lega

    bazarul de zona universitara si mai departe de

    complexul studentesc.

    Noi parcaje ar trebui amenajate in zona de blocuri, in

    zona bazarului si pentru a deservi clusterul de sanatate

    publica.

    Fig 12. Traversarea arterelor. Propus.1.2.6 Copiii in oras. Verdele accesibil. Locuri de

    joaca aventuroase. Sportul local. Locul de intalnireaal adolescentilor.Zonele verzi ale comunitatii sunt concentrate catre raul

    Bega si nu exista posibilitatea de a se amenaja altele in

    partea sudica a comunitatii. De aceea calitatea spatiilor

    publice ar trebui sa compenseze absenta squarurilor.

    Unul din punctele slabe ale comunitatii este deficitul

    de locuri de joaca si terenuri de sport. Datorita tesutului

    de case, interiorul cvartalelor a ramas inca neconstruit,

    ceea ce inseamna ca acesta poate gazdui locuri de joaca

    protejate de traficul auto, care, legate unul de celalalt, sa

    formeze o promenada pentru copii pe care acestia sa se

    poata plimba in siguranta pe jos sau cu bicicleta.

    Fig 13. Copiii in oras. Verdele accesibil. Existent.

    Fig 14. Copiii in oras. Verdele accesibil. Propus.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    6/20

    6

    1.2.7 Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre.

    Primaria locala.In prezent acoperitrea lacasurilor de cult este suficienta

    avand in vedere proximitatea fata de alte biserici care se

    afla in imediata vecinatate a zonei.

    Absenta zonelor verzi poate fi compensata prin

    prezenta canalului Bega fata de care ar trebui facilitat

    accesul.

    Intre cele doua piete, Maria si Balcescu exista o

    promenada care functioneaza doar la o treime din cat ar

    putea, datorita absentei functiunilor publice si

    comerciale la mijlocul acesteia si scurtcircuitarii

    traseului de catre metrou.

    Fig 15. Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primarialocala. Existent.

    Propunerea este ca aceasta sa se intareasca prin

    inserarea functiunilor pe parcursul ei si intarirea

    nucleelor excentrice de la capete astfel incat sa aiba o

    relatie de atractie care sa genereze flux de persoane intre

    ele.

    Orice comunitate ar trebui sa se autoguverneze iar

    pentru asta are nevoie de o primarie locala. Propunerea

    pentru amplasarea acesteia este in apropierea

    promenadei si a parcului Gh. Doja. In acest fel in zilele

    de intalnire ale comunitatii se pot desfasura activitati in

    fata primariei care sa continue pe promenada.

    Cel mai inalt punct al zonei ar trebui deschis

    publicului pentru ca cetatenii sa aiba sansa sa isi observe

    cartierul de la inaltime. Aceasta se poate face prin

    deschiderea unei institutii publice cateva ore in anumite

    zile pentru turisti si localnici (cladirea Institutului de

    Sudura).

    Fig 16. Accesul la apa. Promenada. Stradacomerciala. Piete publice mici. Locuri sacre. Primaria

    locala. Propus.

    1.2.8 Concluziile analizei comunitatii si motivareaalegerii amplasamentuluiInterventiile care trebuie realizate in comunitatea 11A se

    impart pe mai multe nivele, de la administrativ, la

    mediul construit, zone verzi, etc.Cele trei noduri de activitate existente de pe sit sunt

    Piata Maria, care functioneaza, bazarul, care este o

    operatiune de alt tip, si Piata Balcescu care face parte

    din studiul cvartalului invecinat. De aceeea, in ceea ce

    priveste amenajarea pietelor publice, exista un

    amplasament cu potential pentru o noua piateta, si

    anume strada Treboniu Ilarian, aflata in spatele bisericii

    ortodoxe din Piata Mocioni. Potentialul consta in pozitia

    retrasa fata de artera de circulatie de categoria 1 (Bvd.

    Regele Carol I), proximitatea zonei de locuinte

    colective, fondul construit deosebit de valoros si

    viitoarea facultate care urmeaza sa fie realizata pe unuldin loturile de pe strada.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    7/20

    7

    Fig 17. Concluziile analizei comunitatii 11AO noua piateta ar trebui sa profite de calitatile

    amplasamentului propriu si sa contrabalanseze punctele

    negative comunitatii (numarul insuficient de locuri de

    joaca, de terase pentru comunitate, de locuri care sa

    ofere identitate, contacutl cu apa, numarul insuficient de

    squaruti si accese la zonele verzi, numarul insuficient de

    parcaje, absenta locurilor cu viata de noapte, calitatea

    amenajarii locurilor publice, absenta spatiilor exclusiv

    pietonale).

    Fig 18. Amplasamentul in cadrul comunitatii 11AFig. 19 ofera o imagine asupra centrelor, amplasate

    pe directia centrului istoric fata de centrul fizic al

    comunitatii din care fac parte. Prin aceasta operatiune,

    sensul de parcurgere al traseului catre centrul istoric al

    pietonilor va da viata automat acestor centre de cartier,

    facandu-le sa reprezinte la, nivel constient sau

    inconstient, porti catre centrul mare.

    Fig 19. Studiu asupra centrelor din orasul Timisoara

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    8/20

    8

    2. Analiza de exemple realizate.2.1 Piata Muzeului din Cluj-Napoca.Piata Muzeului din Cluj-Napoca este un exemplu de

    piata istorica renovata care sustine viata centrului istoricatat pe timp de zi cat si noaptea.

    Fig 20. Plan Piata Muzeului Cluj-NapocaTipologia este cea a unui spatiu inchis pe patru laturi

    (pe una din ele fiind frontul unei biserici), cu ciruclatii

    auto pe una dintre ele, si cu accese peietonale din toate

    cele patru colturi.

    Fig 21. Schema functionarii pieteiLatura insorita a pietei a fost mobilata cu terase care

    au oferit functiuni comerciale parterelor caselor istorice.

    Fig 22. Piata Muzeului Cluj-Napoca. Mobilare.Mijlocul pietei functioneaza prin locuri de stat in

    jurul unei zone verzi, si centrul acesteia e marcat de un

    obelisc care functioneaza ca simbol. Pavimentatia este

    simpla, punand in evidenta cladirile si continuand

    modelul din centrul istoric.

    Fig 23. Piata Muzeului. Tratarea centrului pietei.

    Fig 24. Piata Muzeului. Pavimentatia.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    9/20

    9

    2.2 Amenajarea promenadei si Pietei Maridin Sibiu.Elementele cheie ale amenajarii Pietei Mari din Sibiu

    sunt pavimentatia, iluminatul, marcarea monumentelor

    istorice din piata si fantana din mijlocul acesteia.

    Fig 25. Amenajarea Pietei Mari Sibiu.Felul in care sunt amplasate cele noua jeturi de apa

    care ies din pamant transforma centrul pietei intr-un locde joaca pe timpul verii si spectacol vizual pe timpul

    celorlalte anotimpuri. In plus, aduc elementul apei in

    contact cu cetatenii si pe timp de noapte cand acrivitatea

    din piata e redusa functioneaza ca un spectacol auditiv.

    Fig 26. Fantana arteziana din centrul pietei.Fata de acest punc sunt asezate banci de pe care se

    poate observa spectacolul acvatic. Amplasarea in centrulpietei face ca diagonalele acestia, care sunt directiile de

    parcurgere principale, sa aduca pietonii pe langa

    fantana.

    Promenada care duce in piata mare (Str. Nicolae

    Balcescu) are ca elemente principale ale amenajarii

    pavimentatia, locurile de stat si mobilarea cu terase.

    Fig 27. Amenajarea Str. Nicolae Balcescu Sibiu.Pavimetnatia e formata din trei zone: 50cm piatra

    cubica care urmareste zidurile constructiilor, 5m dale cu

    suprafara plata pe care sunt amplasate terasele,

    delimitate de o bordura fata de piatra cubica care merge

    pana in axul strazii. Axul este marcat printr-o rigola de

    piatra care colecteaza apele pluviale la suprafata.

    Iluminatul stradal produce un efect scenografic pe

    timpul noptii.

    Fig 28. Iluminatul stadal Str. Nicolae Balcescu Sibiu.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    10/20

    10

    2.3 Regularizare trafic auto Biserica Greco-Catolica de pe Str. Comanaseti, Timisoara.

    Fig 29. Biserica Greco-Catolica de pe Str. Comanesti,Timisoara.

    Biserica Greco-Catolica de langa fabrica de bere din

    Timisoara avea o problema legata de circulatia auto din

    fata si legatura cu zona verde.

    Fig 30. Biserica Greco-Catolica. Plan.

    Fig 31. Stuatia inainte de regularizarea traficului.

    Trotuarul din fata acesteia era prea ingust pentru a

    face fata persoanelor care luau parte la slujba religioasa

    si se crea presiune asupra strazii in momentul unor

    evenimente importante care aveau loc in biserica,

    datorita multimii de persoane care trebuia evacuata intr-

    un timp scurt.

    Fig 32. Stuatia dupa regularizarea traficului.Profitand de reteaua stradala, s-a putut renunta la

    traficul din fata bisericii prin deviera acestuia. In acest

    fel in fata bisericii a rezultat o piateta care leaga biserica

    si spatiul verde.

    2.4 Piata Ges, Napoli.

    Fig 33. Biserica Greco-Catolica. Plan.Piata Ges din Napoli este una din cele mai vii piete ale

    orasului. Aceasta functioneaza din cauza densitatii din

    centrul istoric, dar si pentru reprezentativitatea pe care o

    are pentru oras. Ea este marcata de prezenta a trei

    obiecte: Claustrul Sf. Chiara, Biserica Ges Nuovo, si

    obeliscul din centru. Cota planului de calcare coboara

    dinspre parta de nord spre partea de sud. Pentru a prelua

    diferenta de nivel, pe marginea vestica a pietei au apartu

    trepte care sunt folosite pentru sezut. Ele ofera o

    perspectiva ampla asupra obeliscului si activitatii din

    piata. Lipsa altor amenajari pentru locuri de stat face cazona treptelor sa fie dens ocupata de persoane.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    11/20

    11

    2.5 Piata Furstemberg, Paris.Piata Frustemberg funcioneaza ca un spatiu inchis

    partial pe patru laturi, cu circulatia radiala.

    Fig 34. Piata Frustemberg din Paris. Plan.

    Fig 35. Ridicarea planului de calcare in centul pietei.

    Fig 36. Platforma de lemn amplasata in centul pietei.

    Elementul circular din centru, chiar daca nu

    inglobeaza natura intr-un mod organic, permite

    amplasarea unor obiecte din lemn care functioneaza ca

    locuri de stat si platforme de expunere pentru obiecte de

    arta.

    Fig 37. Locuri de stat create prin ridicarea planului decalcare.

    Traficul redus permite folosirea spatiului central ca

    loc de joaca si de odihna.

    2.6 Armonizarea interventiilor in zonaistorica Timisoara. Piata Traian.Toate interventiile care se fac in cartierele istorice aleTimisoarei ar trebui sa aiba elmente particulare si

    elemente comune. Unul din elementele comune ar trebui

    sa fie pavajul (piatra cubica alba). Pentru a reduce

    costurile, aceasta piatra cubica poate proveni din

    modernizari de drumuri unde este inlocuita de asfalt

    pentru a face fata traficului sporit.

    Fig 38. Pavimentatie Piata Traian Timisoara.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    12/20

    12

    3. Analiza situatiei existente3.1 Studiu istoricComunitatea in studiu face parte din cartierul timisorean

    Elisabetin.Elisabetinulul a luat fiinta imediat dupa plecarea turcilor,

    intre 1716 si 1718 si purta numele de Maierele Vechi

    (germana: Mayerhof) sau Maierele Romnesti pentru ca aici

    era instalata populatia romana. Cartierul arata mai mult ca un

    sat construit in jurul unei bisercici din lemn, cu case mici

    risipite si inconjurate de livezi si gradini agricole. In 1837

    izbucneste o epidemie de ciuma, iar abia dupa terminarea

    acesteia, cartierul incepe sa se dezvolte. In partea de nord-vest

    incepe sa construiasca si populatia de etnie germana, drept

    pentru care zona ia numele de Maierele Germane. Numele

    actual il preia abia in 25 mai 1896, in cinstea imparatesei

    Elisabeta, sotia imparatului Franz Iosef I. Dupa 1882 se

    construiesc zeci de cladiri. In perioada interbelica i seschimba numele in Principesa Elisabeta, insa in timpul

    socialismului revine la Elisabetin.

    Fig 39. Ridicarea Iosefina 1769-72. Comunitatea 11Ain cadrul cartierului Elisabetin.

    Fondul construit a fost edificat undeva intre mijlocul

    secolului al XVII-lea si incepuputul secolului al XX-lea.

    El nu apare pe harta din 1857 insa apare pe cea din

    1890. In 1920 una din cladirile de pe Strada Treboniu

    Ilarian functioneaza ca sediu al Directieri Regionale a

    CFR.

    Biserica ortodoxa adiacenta din Piata Mocioni

    (cunoscut in timp si sub numele de Piata Kttel, Piata

    Asaneti sau Piata tefan Furtuna) a fost construita in

    perioada 1931-1936 de catre arh. Victor Vlad, si intre

    anii 1939-1946 a servit drept catedrala a orasului.

    Fig 40. Cartierul Elisabetin in 1857.

    Fig 41. Cartierul Elisabetin in 1890.

    Fig 42. Cartierul Elisabetin in 1920.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    13/20

    13

    3.2 Studiu de zgomot

    Fig 43. Harta de zgomot pe timpul zilei.Din studiul de zgomot asupra orasului reiese ca parculbisericii opreste zgomotul de pe bulevard atat pe timpul

    zilei cat si pe timpul noptii ceea ce face ca strada sa aiba

    un grad de intimitate diferit fata de limita comunitatii.

    Fig 44. Harta de zgomot pe timpul noptii.3.3 Descrierea situatiei existente

    Fig 45. Functiuni existente.In prezent Str. Treboniu Ilarian are o dezvoltare medie

    din punct de vedere al functiunilor, si un caracter

    puternic rezidential. Cladirile de pe latura inferioara

    (raportat la harta) gazduiesc la parter cateva sedii de

    firme iar pe strazile adiacente au aparut doua functiuni

    (cafenea si bar) care atrag persoane pe timpul zilei si

    noptii. Aceste aparitii spontane spun despre

    amplasament ca ar putea sa se dezvolte in aceasta

    directie insa felul in care functioneaza in prezent strada

    (ca si parcaj neamenajat) si latimea trotuarului nu o

    permit.

    Latura superioara a strazii contine trei cladiri, dintre

    care doua sunt ale parohiei ortodoxe si una de

    administratie publica.

    3.4 Disfunctionalitati

    Fig 46. Disfunctionalitate supraincarcarea strazii cumasini

    In momentul de fata intreaga strada e folosita ca un

    parcaj pentru locatari. Supraincarcarea cu masini a dus

    la taierea spatiului verde de pe marginea trotuarului. De

    asemenea, circulatia si locurile de parcare fac strada

    neprietenoasa pentru pietoni.

    Fig 47. Disfunctionalitate acapararea spatiului verdede catre locurile de parcare

    Absenta unor servicii care sa functioneze impreuna sicare sa se ocupe de imaginea cladirilor duce la

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    14/20

    14

    deteriorarea acestora. In acest moment locatarii sunt cei

    care ar trebui sa plateasca reparatiile fatadelor istorice,

    lucru prea costisitor pentru a asigura longevitatea.

    Fig 48. Disfunctionalitate deteriorarea fatadelor dinlipsa fondurilor de intretinere

    Lipsa fondurilor publice sau a proiectelor pentru

    aceasta zona a dus la deteriorarea calitatii pavimentatiei

    sau amplasarea improprie a acesteia.

    Fig 49. Disfunctionalitate calitatea pavimentatieiDesi natura este unul din atuurile strazii, in mare

    masura persoanele nu pot intra in contact cu ea din

    cauza limitelor fizice de pe sit (ingradirea, absenta

    portilor).

    Fig 50. Disfunctionalitate zidul dintre parc si stradaOrientarea fata de punctele cardinale face ca fatada a

    laturii inferioare a strazii sa fie luminata doar catre

    sfarsitul zilei. Inaltimea acesteia face ca jumatate din zi

    strada sa fie umbrita, de aceea acest aspect trebuie

    transformat in unul pozitiv tinand cont de clima calda a

    Timisoarei. Pe timpul noptii iluminatul stradal nu este

    suficient pentru o piateta de aceea se impune

    suplimentarea acestui.

    Avand in vedere ca propunerea este de a crea o piata

    pentru o comunitate, aceasta ar trebui sa nu depaseasca

    o suprafata de 400mp, pentru a nu iesi din scara si

    deveni nereprezentativa. De aceea, proportia alungita astrazii nu permite amenajarea intregii suprafete ca si

    piata.

    3.5 Puncte pozitive ale amplasamentuluiCel mai important atu al amplasamentului este

    retragerea fata de artera de circulatie si deci protectia

    fata de zgomot.

    Fig 51. Proximitatea bisericii

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    15/20

    15

    Fig 52. Arcada cladirii parohiei ortodoxeFondul construit de la sfarsitul secolului al XIX-lea

    si cele doua case in stil neo-romanesc de la inceputul

    secolului al XX-lea ofera un cadru pozitiv noiiamenajari. Prezenta reprezentantei ENEL aduce automat

    persoane in zona pe timpul zilei.

    Fig 53. Amenajarea existenta a spatiului verde.Cadrul natural are o valoare deosebita fiind posibila

    amenajarea unui parcurs care sa se lege de piateta

    bisericii si de aleea existenta a parcului.

    Demisolurile cladirilor permit inserarea de functiuni

    cu conditia reamenajarii trotuarului din fata si rezolvarii

    acceselor.

    Fig 54. Cladire in stil neo-romanesc functionand caserviciu public de incasare a taxelor ENEL

    Fig 55. Concluziile situatiei existente

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    16/20

    16

    4. PropuneriOrice piata publica ar trebui sa fie pietonala, de aceea

    prima operatiune care ar trebui facuta este devierea

    circulatiei.

    Fig 56. Circulatie existenta

    Fig 57. Circulatie propusaPropunerea este ca piata sa se realizeze in doua etape.

    Prima include doar interventia asupra domeniului

    public. Iar a doua propune legarea pietei de parc si

    biserica.

    Fig 58. Etapele interventieiPrima faza se va desfasura in mai multe etape,

    incepand prin limitarea accesului masinilor.

    Fig 59. Limitarea accesului auto si amenajareaparcajelor

    Vor fi pastrate accesele catre parcarea cladirilor

    parohiale si catre parcarea din interiorul curtii imobilului

    cu acces carosabil. Aceasta organizare a traficului

    permite realizarea mai multor locruri de parcare decat insituatia existenta, cu posibilitatea realizarii de parcaje

    noi si pe una din strazile adiacente.

    Urmeaza realizarea pavimentatiei pe suprafata

    definita si punerea in functiune a unui loc de joaca si a

    unei fantani. Fantana urmeaza sa fie alimentata cu apa

    colectata din scurgerea apelor pluviale de pe

    acoperisurile cladirilor invecinate.

    Fig 60. Realizarea pieteiEliberand strada de locurile de parcare si largind

    trotuarul, in demisolul cladirilor se pot realiza baruri

    asemanator operatiunilor din centrul Timisorii.

    Fig 61. Darea in folosinta a demisolurilor cu creareade accese noi

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    17/20

    17

    Fig 62. Amplasarea mobilierului stradalUltima faza a acestei etape este amplasarea

    mobilierului din lemn reprezentand o platforma pe care

    pot fi amplasate terasele pe timpul verii si care se

    continua cu gradene de sezut pentru a privi spectacolul

    strazii.

    Fig 63. Etapa I de interventie

    Fig 64. Etapa II de interventieIn etapa a II-a se poate realiza o alee prin parc care sa

    plece si sa revina in piateta.

    4.1 Detalierea etapei IPavimentatia va fi compusa din doua zone: una prin care

    se realizeaza largirea trotuarului si una care va acoperi

    mijlocul strazii, avand in ax o rigola pentru strangerea

    apelor pluviale. Marcarea limitelor pietei se va face prin

    copaci ornamentali care vor putea fi dublati de elemente

    de blocare a traficului (cilindrii ascunsi in pardoseala).

    Fig 65. Amenajarea pietei

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    18/20

    18

    Pavajul va urmari nivelul strazii, lasand in acest fel

    accesul liber pentru salvare sau pompieri. Trotuarul

    existent si zona verde vor fi pastrate, deci nu vor exista

    elmente care sa impiedice evacuarea rapida a pietonilor

    in cazul unui incident.

    Fig 66. Plan evacuare piata si iluminat stradalIluminatul stradal va fi suplimentat pentru a asigura

    piatetei suficenta lumina pentru a sustine viata de

    noapte.

    Fig 67. Fatada desfasurata iluminat stradalOperatiunea de rezolvare a intrarilor in demisol se va

    realiza prin crearea unei trepte de 30cm in trotuar

    bordata de un cadru care va marca intrarea.

    Fig 68. Sectiuni caracteristice

    Fig 69. PerspectivaAtmosfera care se doreste este una care sa atraga

    populatii de toate varstele atat in timpul zilei cat si al

    noptii. Terasele sunt amplasate pe partea umbrita a

    strazii astfel incat sa fie protejate de caldura din timpulverii.

    Fig 70. Perspectiva aerianaGradenele au o latime suficienta pentru a putea fi

    folosite pentru plaja pe timpul verii si ofera vedere catre

    fantana si locul de joaca.

    Pavimentatia trotuarelor foloseste aceeasi piatra

    cubica ca si cea din Piata Traian. Centrul amenajarii

    foloseste piatra cubica cu o tenta rosie iar in zona

    scurgerii sunt folosite dale de piatra de 20x40cm.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    19/20

    19

    4.2 Date tehniceSuprafata totala a amenajarii este de 808mp

    (45.8x17.6m) incluzand trotuarele existente. Materialele

    folosite vor fi piatra cubica alba de 10x10cm, pe o

    suprafata de 388mp, piatra cubica rosie de 10x10cm, pe

    o suprafata de 208mp si dale de piatra albe de 20x40cmpe o suprafata de 157mp.

    Fig 71. Piatra cubica alba

    Fig 72. Piatra cubica rosie

    Fig 73. Dale de piatra

    Fig 74. Sectiune la intalnirea cu spatiul verdeIn axul pietei va fi montata o rigola metalica pentru

    colectarea apelor pluviale si a apei provenite din cele

    sase guri ale fantanii.

    Fig 75. Rigola metalica

    Fig 76. Detaliu rigolaLocul de joaca va fi compus din trei elemente

    rectangulare de 2.6x1.5m : o mica platforma de lemn si

    doua plase pentru sarit alcaturite din inele de cauciuc.

  • 8/8/2019 Dizertatie Morar Tudor Piata Publica St. Treboniu Ilarian

    20/20

    Fig 77. Excavare in pardoseala si plasa cauciucatapentru sarit

    Terasele de lemn tratat cu lac de exterior vor avea

    cota de calcare la 87.5cm de sol. Cele doua terase vor

    avea un culoar de trecere printre ele care va fi amplasat

    in dreptul fantanii.

    Fig 78. Exemplu de materialitate si rezolvare agradenelor

    5. ConcluziiNoua piata care se formeaza pe Str. Treboniu Ilarian vaavea rolul: de a sprijini comunitatea prin crearea unui

    nou centru, de a sprijini biserica si rolul acesteia in

    comunitate, de a fi un loc de refugiu pentru statia de

    interschimb din Piata Mocioni si un nou loc de joaca

    pentru copii, de a asigura salvgardarea fatadelor istorice,

    de a aduce un plus de spatiu verde si de parcari

    comunitatii, de a imbunatati viata de noapte si de a

    aduce apa in contact cu oamenii acolo unde ea nu exista

    din surse naturale.

    Bibliografie:

    Charta de la Leipzig, 2007

    Cristopher Alexander, A Pattern Language, Oxford

    University Press, New York 1977, ISBN 0-19-501919-9

    Radu Radoslav, Topos comportamental- Armonizarea

    dintre spatiul urban, comportamentul uman, Editura

    Marineasa, Timisoara 2000, ISBN 973-9485-71-5

    Mihai Opris, Timisoara. Monografie urbanistica,

    Editura Brumar, ISBN 978-973-602-245-6

    http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php?meniuId

    =1&viewCat=17&viewItem=787

    http://www.merthyr.gov.uk/OnLine/Completed+Project

    s/

    http://www.robbrechtendaem.com/


Recommended