Dizertatie Master Stl

8/2/2019 Dizertatie Master Stl

http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 1/42

Universitatea din PiteştiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Piteşti - Romania

Université de Nice Sophia-AntipolisFaculté des Sciences du Sport

Nice - France

MasterSport, Loisir, Tourismeet Développement Local

Lucrare de dizertaţie

PROGRAM DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA PRODUSULUI

„SPORT ŞI CULTURĂ” PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ

Masterand: Liviu NANU

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Aurelia-Felicia STĂNCIOIU

Mai 2008

1



CUPRINS:

INTRODUCERE …………………………………………………………………………….. 3

CUPRINS

Capitolul 1. Prezentarea cadrului general al destinaţiei Valea Prahovei …….……………..9

1.1. Resurse naturale ………………………………………………………………………..9

1.2. Resurse antropice ……………………………………………………………………..10

1.3. Elemente de identitate/diferenţiere/unicitate a destinaţiei ……………………………11

Capitolul 2. Piaţa pensiunii turistice „Daniela”

2.1. Cererea turistică (număr de turişti, număr de zile/turist, durata medie a sejurului etc) ..13

2.2. Oferta turistică (produsul turistic) ……………………………………………………..15

2.3. Analiza SWOT a destinaţiei „Sport şi Cultură” …………………………………..……16

Capitolul 3. Studiu de caz. Program de lansare a produsului turistic „Sport şi Cultură” oferit

de pensiunea Daniela pe piaţa românească

3.1. Misiunea şi obiectivele generale de marketing ……………………………………….17

3.2. Auditul de marketing ………………………………………………………………….19

3.3. Obiective şi strategie de marketing (politica de produs) ………………………………20

3.4. Bugetul şi programul de marketing ……………………………………………………24

Concluzii ……………………………………………………………………………………….29

Bibliografie ……………………………………………………………………………………30

Anexe…………………………………………………………………………………………..33

2



INTRODUCERE

„Fie să trăieşti vremuri interesante”, spune o urare (sau blestem?) chinezească, la naşterea unui

copil. Se pare că e mai mult un blestem din moment ce, un filozof chinez, al cărui nume nu-l maireţin şi oricum nu intră la bibliografie, declara că nu-şi doreşte experienţa unor astfel de vremuri.

Că vrem sau nu, noi, cetăţenii români, din 2007 şi europeni cu acte în regulă, trăim experienţa

acestor timpuri. Cotidianul este tot mai prezent în fiinţa noastră, în gândurile noastre, în gesturile şi

acţiunile pe care le facem în fiecare clipă. Oamenii sunt tot mai stresaţi, mai nervoşi, iar bârfa şi

mâncatul seminţelor nu mai ţin loc de psihanalist. E nevoie de altceva, desigur, ne spunem cu toţii.

Dar de ce anume? Avem nevoie de momente liniştite, de clipe de răgaz, în care fizicul şi psihicul

nostru, alterate de viaţa, munca şi greutăţile zilnice să-şi găsească echilibrul firesc, aşa cum l-alăsat mama natură. „omul frumos şi bun” sau kalokaiagathos, cum spuneau grecii, poate fi şi acum,

aşa cum a fost în urmă cu mii de ani, un model spre care să ţintim cu toţii, chiar dacă nu reuşim să-

l atingem.

Dar cum putem face asta? Oferta e foarte vastă, de unde alegem şi ce anume ni se potriveşte?

Acestea ar fi întrebările de la care ar putea pleca orice individ, dornic să-şi regăsească echilibrul

psihosomatic, să fie înconjurat de frumos, să contribuie la actul cultural în mod firesc şi conştient.

Leo Frobenius, a definit creaţia culturală prin sintagma „paideuma” şi concepţia lui este la fel de

valabilă şi acum, aşa cum era la începutul secolului trecut, prin deceniul 3. Cu cât un stat este mai

civilizat, cu atât capacitatea de creaţie originală scade, spunea el în cartea cu acelaşi nume

„Paideuma”. Nu degeaba, cele mai recente programe de educaţie concepute pe plan mondial, iau în

discuţie şi urmăresc dezvoltarea creativităţii individului, încă din primii ani de educaţie. Este un

efort asumat atât de societate, dar şi de către familie, atât cât poate fi aceasta de conştientă de rolul

ei în educaţie.

Prin urmare, petrecerea timpului liber este o preocupare la fel de importantă pentru noi toţi, la fel

cum este efortul de producţie, indiferent că este vorba de producţie materială sau de idei. Omul are

nevoie de relaxare aşa cum un sportiv are nevoie de refacere după efort, activităţi la fel de

importante precum munca de orice natură ar fi ea, fizică sau intelectuală. De aceea sumele care se

învârt în aceste activităţi de loisir egalează, dacă nu chiar întrec, eforturile financiare de producţie

economică..

Grecii au inventat Jocurile Olimpice şi le-au ridicat la nivel de concept, iar romanii sângeroasele

lupte de gladiatori, distracţii pe care le regăsim şi azi în arenele sportive sau în spaţii amenajate cu

acest scop, fără să difere în esenţă de concepţia elenă sau romană, dovadă că omul s-a schimbat

prea puţin în decursul istoriei, îl animă aceleaşi interese şi preocupări. Probabil că romanii au fost

3



primii care au instituţionalizat activităţile de petrecere a timpului liber, fiind precursorii

marketingului în servicii şi turism, fără să pretindă paternitatea acestei discipline. Totuşi, o

diferenţă între oamenii de acum câteva milenii şi cei de astăzi există, şi aceasta este enormă.

Anume, accesul şi posibilitatea de deplasare rapidă în diferite locuri care să ne ofere clipele de

frumos şi relaxare pe care ni le dorim. Şi ce poate fi mai frumos, relaxant şi benefic pentru omulmodern, decât un sejur petrecut în mijlocul naturii, o experienţă culturală inedită, cultivarea

simţului estetic şi antrenarea corpului şi minţii printr-un program inteligent de petrecere a timpului

liber, de „odihnă activă”?

Peste tot găsim informaţii sub formă de reclame pe posturile tv, în mijloace de transport, în presa

scrisă, pe internet sau sub formă de pliante, care ne ajută să ne alegem locaţia potrivită în funcţie

de dorinţele, de nevoile şi de personalitatea noastră.

Iată motivele generale care au stat la baza alegerii temei pentru prezenta lucrare de dizertaţie.

Necesitatea de a oferi turistului european un program care să-i satisfacă nevoia de mişcare şi de

exersare în mod sistematic şi profesional a organismului indiferent de sezon şi condiţii climatice,

dar şi împlinirea pe plan cultural şi atragerea acestuia în realizarea cu resurse proprii a unor

produse finite cu valenţe estetice şi utilitare.

În perioadele de extrasezon, numărul turiştilor care solicită servicii scade dramatic, iar oferta este

săracă, majoritatea operatorilor de pe piaţă propunând servicii în aer liber, care, însă, în situaţiile în

care condiţiile atmosferice nu permit, se dovedesc inutile. Dezvoltarea unor programe spre interior

a stat în atenţia noastră şi a constituit baza de plecare pentru lucrarea de faţă.

Rezolvarea acestor probleme a stat în atenţia noastră şi, printr-o analiză atentă şi documentată a

cererii şi ofertei produselor turistice din zona aleasă, iar soluţiile găsite pot constitui un punct de

plecare viabil şi o nouă perspectivă în dezvoltarea activităţii de turism- loisir în viitorul apropiat.

Conţinutul lucrării de faţă conţine o serie de răspunsuri la această întrebare şi identifică unele

soluţii, adaptate la condiţiile obiective în care se desfăşoară activitatea turistică.

Prin urmare, produsul nostru turistic presupune oferta petrecerii timpului liber într-un mod activ ,

instructiv şi educativ, venind în întâmpinarea cerinţelor şi a orizontului de aşteptare a individului

din societatea modernă, dornic de activităţi diversificate care să-l detaşeze de stresul activităţilor

cotidiene.

Produsul turistic prezentat în lucrare se adresează elevilor cuprinşi în sistemul învăţământului

sportiv de stat, care, în perioadele de vacanţă, beneficiază de cantonamente şi tabere de pregătire

centralizată, dar şi persoanelor de vârsta a treia din centrele urbane aglomerate, care preferă

4



perioadele de extrasezon pentru petrecerea timpului, şi nu în ultimul rând, familiilor cu copii, care-

şi propun şi activităţi educative pe lângă cele turistice.

Particularităţi şi tendinţe în evoluţia recentă a turismului european

1. Generalităţi

Geografic, Europa este o entitate unitară, însă există diferenţe importante în ceea ce

priveşte oportunităţile, opţiunile şi inerentele dificultăţi pentru dezvoltarea turismului ca afacere,

dar şi atunci când e vorba de o simplă alegere pentru a petrece o vacanţă în variile zone ale

continentului. Fără doar şi poate, diversitatea culturală este unul dintre atu-urile Europei, atât

pentru iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri, cât şi pentru petrecerea timpului liber.

Pentru oamenii de afaceri interesaţi de turism, cât şi pentru turiştii proveniţi de pe alte

continente Europa este unitară, în sensul de "metropolă", adică acestora nu le apare a fi fiind

compusă dintr-un număr de state individuale; percepţia lor fiind o imagine ce împleteşte varii

atracţii, mai curând naturale, „fără frontiere naţionale". Pentru europenii de aici, dar şi pentru cei

născuţi şi crescuţi numai o vreme pe continent, dar plecaţi pe alte continente, imaginea e

dată/formată din mulţi alţi factori, extrem de selectivi şi bine delimitaţi, între care preponderenţi

sunt: regimul şi siguranţa politică, starea economică a fiecărei ţări, condiţiile de viaţă ale

oamenilor, infrastructura, comunicaţiile şi securitatea personală.

În sensul celor mai sus enunţate ne aflăm, de fapt, mai curând în faţa unei provocatoare

noţiunii de „Uniune a Statelor Federate din Europa” valabilă pentru toţi, europeni şi ne-europeni,

întreprinzători sau simpli turişti.

Ca tendinţă ar fi de remarcat faptul că distincţia rigidă ce a funcţionat, imediat după anul

1990, între ţările cu economie planificată ale fostei Europe de Est şi „lumea liberă”, capitalistă,democratică a Europei de Vest s-a estompat treptat, industria turistică a zonei estice prosperând, în

special în ultimii zece ani. Există o singură excepţie, de neignorat: războiul din fosta Iugoslavie a

distrus industria turistică a fostei federaţii, industrie extrem de viguroasă şi profitabilă înainte de

război, adică în anii comunismului. Ori, industria turismului internaţional nu rămâne inertă în faţa

unor astfel de fenomene.

5



2. Date din rapoarte oficiale

Conform statisticilor O. M. T. (Organizaţia Mondială a Turismului) Europa a fost şi varămâne zona turismului cel mai dezvoltat din lume, cu toate că ponderea euro-turismului a scăzut

procentual la nivelul global al pieţei turistice din lume. Argumentele care plasează Europa şi o vor

menţine în faţa celorlalte regiuni turistice ale lumii sunt:

- concentrarea celui mai mare număr de ţări puternic industrializate;

- includerea/adăugarea unor pieţe turistice emergente provenind din zonele ex-sovietice;

- un valoros potenţial turistic, axat îndeosebi pe bunuri culturale de patrimoniu de mare valoare

istorică, arhitecturală şi artistică;- peisaje naturale de excepţie;

- staţiuni turistice şi sportive renumite;

- bază tehnico-materială foarte modernă, sau în curs de modernizare şi adaptată pentru a pune în

valoare resursele naturale existente;

- experienţă, servicii şi oferte comerciale de calitate şi extrem de variate;

- elemente de subiectivitate social-colectivă sau/şi individuală - ce se constituie în forme ale

atractivităţii şi tentaţiei pentru turiştii din întreaga lume, dar şi pentru europenii care se vor deplasa

în ţările limitrofe ţării lor de origine, cât şi în propria lor ţară.

Comisia Europeană, la rândul său, admite că:

- restricţiile de călătorie din trecut, pentru cei care trăiau în estul continentului, alături de nivelurile

scăzute ale veniturilor disponibile şi accesul limitat la mijloacele de informare în masă au

contribuit la o viziune îngustă şi restrânsă despre Europa; mulţi est-europeni încă privesc cu

invidie la vecinii lor din Vest, deoarece aici se poate călători liber atât în interes de afaceri cât şi în

scopuri recreative;

- mulţi occidentali consideră că termenul de Europa este sinonim cu cele 15 state din Uniunea

Europeană de dinaintea procesului extinderii; dorinţa de a fi parte a UE a ţărilor din fostul bloc

socialist reîmprospătând de fapt această mai veche percepţie;

- istoria Europei privită în ansamblu, în secolul trecut, a fost aceea a conflictelor şi diviziunii;

- turismul în Europa este o industrie foarte fragmentată în care o mare pondere o au întreprinderile

mici şi mijlocii.

Conform datelor pe care le deţine, Comisia Europeană estimează că:

- mai puţin de jumătate dintre angajaţii din turism lucrează în industria hotelieră;

6



- aproximativ 95% dintre firmele care activează în domeniu sunt întreprinderi mici, cu mai puţin

de 9 salariaţi;

- industria turistică europeană este dominată de companii din sectorul privat care îşi desfăşoară

activitatea într-un mediu reglementat la nivel local, regional, naţional, european sau internaţional.

Comisia Europeană specifică şi întăreşte că natura acestei industrii este una „orizontală” -în fapt că, industria turismului european constă dintr-o multitudine de sectoare industriale

interconectate cu activităţi ce depăşesc frontierele naţionale. Complexitatea aceste structuri este

redată astfel:

- Europa concurează direct cu alte regiuni din lume în ceea ce priveşte cota sa de piaţă în sosirile

internaţionale de turişti;

- corporaţiile multinaţionale, cum ar fi marile companii aeriene, companiile de închiriere, grupurile

hoteliere care îşi desfăşoară activitatea dincolo de frontierele europene, pot avea şi au în mod cert,diferite interese în alte regiuni ale lumii;

- autorităţile publice şi private cooperează prin intermediul parteneriatelor sau independent şi

asigură elementele esenţiale ale industriei turistice europene;

- societăţile comerciale, incluzând agenţiile de turism şi turoperatorii, oferă canale de distribuţie

pentru produsele turistice europene, atât în interiorul ţării cât şi la nivel internaţional; companiile

germane cum ar fi TUI, NUR şi LTV, dominând piaţa turistică europeană a turoperatorilor;

- o serie de agenţii publice, incluzând Comisia Europeană, Comisia Europeană a Călătoriilor,

organismele naţionale de turism influenţează planificarea, dezvoltarea, reglementarea şi

promovarea turismului european, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional;

- componentele variate ale industriei turistice europene tind să satisfacă nevoile turismului intern şi

internaţional;

- fenomenul de lărgire a UE presupune adaptarea acestor caracteristici ale industriei turistice

europene la noua situaţie, statele nou intrate fiind interesate să-şi valorifice potenţialul natural, să

ajungă la nivelul ţărilor din vest ca dotare tehnico-materială şi calitate a serviciilor şi să-şi

armonizeze legislaţia cu aceea a UE; atenţia UE se va concentra mai mult pe rolul său de

încurajare a dezvoltării turismului;

- datorită fragmentării accentuate a acestei industrii şi sectorului predominant privat, influenţa UE

în turism va rămâne la un nivel strategic, concentrat pe dezvoltare durabilă, protecţia

consumatorului şi revigorarea cooperării între statele membre UE în domeniul formelor de turism

în curs de repoziţionare, aşa cum este cazul sportului şi al turismului balnear.

Potrivit O. M. S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Uniunea Europeană a reacţionat bine

apreciind că trebuie să crească rolul statului în dezvoltarea şi promovarea turismului, că trebuie să

se manifeste instituţional, legislativ şi economic, exploatând potenţialul de dezvoltate deţinut de

7



ţările UE, urmând exemplul istoric al Imperiului roman care, în expansiunea sa în Europa, a

realizat în Italia, Spania, Franţa şi chiar în România adevărate opere de artă acolo unde existau ape

termale şi minerale. Zonele din jurul izvoarelor de ape termale, ape minerale, zonele cu nămoluri

terapeutice, s-au dezvoltat treptat, ajungându-se la începutul secolului al XX-lea la un fel de „cult”

al staţiunilor balneare - frecventate de clasele bogate mai mult din snobism.Dacă turismul balneo-medical din acele timpuri a reprezentat un privilegiu pentru cei

înstăriţi, o formă a turismului de lux, din a doua jumătate a secolului XX, odată cu dezvoltarea

generală a economiei mondiale, turismul balnear a devenit accesibil şi celorlalte categorii sociale,

înregistrând o evoluţie spectaculoasă a calităţii ofertei şi cererii. În ultimele decenii, oferta ţărilor

cu bogate resurse naturale şi tradiţie în practicarea turismului balnear a evoluat, este foarte bine

structurată şi deosebit de performantă. Piaţa europeană a turismului balnear este în continuă

schimbare şi readaptare, în special după ofensiva statelor din Est, incluse sau candidate la UniuneaEuropeană. În cazul ţării noastre, numai o mai slabă dotare din punct de vedere al bazei materiale

şi infrastructurii, de presupus trecătoare, impietează negativ asupra deosebitei şi valoroasei palete

de factori naturali de cură. Cu investiţii inteligent plasate, oricând poate fi determinată reorientarea

cererii spre aceste destinaţii.

Pe scurt, iată caracterizarea zonei, făcută de O. M. S.: Ţările central şi est-europene cele

mai cunoscute în trecut pentru oferta lor balneară tradiţională sunt: România, Cehia, Slovacia,

Rusia, Polonia, fostele state iugoslave şi Bulgaria. Pentru aceste ţări cu putere economică redusă şi

evoluţii contradictorii, dar cu valoroşi factori naturali de cură, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării

turistice şi alinierea la standardele occidentale a bazei tehnico-materiale şi a serviciilor turistice,

reprezintă obiective majore, ce pot determina apropierea şi integrarea în topul ţărilor turistice cu o

bună cotă de piaţă şi cu efecte economice de care aceste ţări beneficiază din plin, iar pentru noi

reprezintă încă un deziderat.

8



Capitolul 1. Prezentarea cadrului general al destinaţiei Valea Prahovei

1.1. Resurse naturale

Staţiune de odihnă de importanţă naţională, accesibilă în toate anotimpurile, Predealul este un

cunoscut centru al sporturilor de iarnă. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri răcoroase

(temperatura medie în iulie este de 15°C) şi ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C).

Temperatura medie anuală este de 5°C şi media precipitaţiilor de 1000 mm anual. Stratul de

zăpadă durează peste 100 de zile anual. Aerul curat, fără praf şi alţi agenţi alergici, bogat în ozon şi

radiaţii ultraviolete, atmosfera ionizată şi presiunea relativ scăzută a aerului sunt principalii factori

de cură recomandaţi în tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru

recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor

endocrine şi a problemelor de creştere a copiilor.

Staţiunea Predeal se află în judeţul Braşov, între versantul estic al Munţilor Bucegi şi colinele

vestice ale Munţilor Baiului, la cumpăna de ape dintre Prahova şi Timiş. Staţiunea climaterică are

altitudinea între 1040 şi 1160 m şi este un centru important pentru practicarea sporturilor de iarnă,

având pârtii moderne cu utilităţi şi iluminat nocturn.

• Teren: Extravilan - 4391 ha, Intravilan - 1448 ha, Intravilan neocupat - 0 ha.

• Relief predominant: Munte

• Număr locuitori: 5412

• Naţionalităţi: Romani (90%), Maghiari (5%), Germani (4%), Rromi (1%)

• Localităţi înfrăţite: Saint - Cloud (Franta);

• Evenimente:

o

EMINESCU - Miracolul spiritualităţii româneşti;o Unirea Principatelor Române;

o M. Săulescu - Poet - Erou;

o Arta încondeiatului ouălor de Paşte;

o Ziua Europei;

o Zilele Predealului.

9



1.2. Resurse antropice

Trecătoarea Predeal asigură legătura rutieră (din 1850) şi feroviară (din 1880) între Transilvani şi

Muntenia.

Pensiunea turistică „Daniela” se află situată în staţiunea Predeal, la jumătatea distanţei dintre

centrul staţiunii şi „Cabana Trei Brazi”, la o altitudine de 1100 m.

În ultimii ani s-au construit multe hoteluri şi case de vacanţă, zona fiind destul de aglomerată.

Telecabinele şi telescaunele care fac legătura între staţiuni şi platoul Bucegilor sunt asaltate de

turiştii dornici de drumeţii. Puncte de interes: Babele, Sfinxul, cascada Urlătoarea, cabanele

turistice şi refugiile din zonă.

UtilităţiKmretea

Da inviitor

Posibilitate deextindere

Apa curenta: 40 Km Apa curentă:

Canalizare: 16 Km In 1 ani Canalizare:

Gaz: 52 Km Gaz:

Curent electric: 122 Km Curent electric:

Benzinărie: Benzinărie:

Hipermarket: 24 Km Hipermarket:

AccesDrum european E60

Drum naţional DN1, DN73A

Cale ferată

10



Obiective turistice

• Cheile Râşnoavei - traseu turistic (obiectiv natural)

• Peştera de Gheaţă - traseu turistic (obiectiv natural)

• Canionul „7 Scări" - traseu turistic (obiectiv natural)

• Cascada Tamina - traseu turistic (obiectiv natural)

• Monumentul Eroilor - Piaţa Gării (obiectiv istoric)

• Monumentul „Mihail Săulescu" (obiectiv istoric)

• Monumentul Eroilor - Valea Râşnoavei (obiectiv istoric)

Cultura în staţiunea Predeal

Aşezată în centrul oraşului staţiune, Casa de Cultură Predeal se impune în peisajul urbanistic

prin armonia arhitecturală a clădirii dar şi prin activitatea cultural educativă şi artistică,

diversificată după opţiunile atât ale tineretului cât şi ale adulţilor.

Fiind staţiune montană, oraşul Predeal a fost declarat „oraşul celor patru anotimpuri". În

aceste sens, instituţia de cultură îşi propune în strategia de activitate acţiuni şi manifestări culturale permanente atât pentru localnici cât şi pentru turiştii sosiţi la sfârşit de săptămână sau în concedii.

Acest locaş de cultură a devenit, din 1996 Centrul de Cultură „Mihai Săulescu", după numele

poetului-erou căzut în Primul Război Mondial.

Din obiectivele propuse şi realizate în cadrul strategiei culturale, le putem desprinde pe cele mai

importante: promovarea, cultivarea şi valorificarea potenţialului artistic al tineretului şi copiilor,

prin organizarea unor cursuri, cercuri şi formaţii artistice ale căror activităţi sunt conduse de profesionişti: profesori, actori, dansatori, artişti lirici, artişti plastici.

1.4. Elemente de identitate/diferenţiere/unicitate a destinaţiei

Bioclimat şi sănătate

Este singura unitate de acest profil din ţară, cu condiţii de cazare şi masă de tip hotelier,

amplasat într-o zonă geoclimatică de excepţie cu altitudine submontană.

În sanatoriu se aplică: tratament, recuperare, profilaxia oricărui tip de boală mentală, intervenţie

11





Elevi

An

Din care

CSS LPS TOTAL

2005 16.000 450 16.400

2006 16.700 370 16.070

2007 15.000 350 15.350

Sursa: M.E.C.T.

Se observă tendinţa de scădere a cifrei de şcolarizare, fapt datorat în mare parte scăderii

natalităţii.

Cui ne adresăm. Piaţa ţintă poate fi formată din următoarele segmente:

- elevi din clasele şi cluburile sportive

- turişti de vârsta a treia, din centrele urbane aglomerate, dornici să petreacă timpul liber în

mod activ

- familiilor cu copii de vârstă şcolară

2.1. Cererea turistică

În general, cererea turistică se evidenţiază prin următorii indicatori: număr de turişti, număr de

zile/turist, durata medie sejurului

Pentru a putea prognoza numărul de turişti care vor vizita pensiunea, vom analiza situaţia statistică

a turiştilor români şi străini care au vizitat staţiunea Predeal în anul perioada 2004-2007.

Tabel 3. Situaţia pe luni a numărului de turişti sosiţi în staţiunea Predeal în ultimii 3 ani

Turişti români Turişti străini Total turişti2004 12435 961 133962005 14196 286 144822006 10899 144 11043

Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007

Tabel 4. Situaţia pe luni a numărului de turişti sosiţi în staţiunea Predeal în 2007

13



Turişti români Turişti străini Total turiştiianuarie 12435 961 13396februarie 14196 286 14482

martie 10899 144 11043aprilie 8357 552 8909mai 9317 1232 10549iunie 8784 1215 9999iulie 7579 839 8418august 6899 746 7645septembrie 7349 1241 8590octombrie 6924 501 7425noiembrie 8841 281 9122decembrie 14892 1051 15943

Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007.

Tabel 5. Situaţia turiştilor cazaţi la pensiuni urbane în staţiunea Predeal, în 2007

Turişti români Turişti străini Total turiştiianuarie 1700 10 1710februarie 2093 37 2130martie 1130 39 1169aprilie 1328 3 1331

mai 1151 7 1158iunie 1313 56 1369iulie 1867 47 1914august 1854 19 1873septembrie 1806 20 1826octombrie 1445 68 1513noiembrie 2204 5 2209decembrie 3745 89 3834

Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007.

14



Din tabelele de mai sus, se poate observa că în lunile martie-mai şi septembrie-noiembrie, adică în

perioadele de extrasezon, numărul turiştilor sosiţi în staţiunea Predeal şi cazaţi în pensiuni urbane,

scade dramatic, iar numărul turiştilor străini este nesemnificativ (vezi ANEXE 2 şi 3).

Se observă că lunile cu cele mai scăzute valori sunt în sezonul de primăvară şi în sezonul de

toamnă. Numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni este destul de mic, mai ales în perioadele de

extrasezon (vezi ANEXELE 6 şi 7)

2.2. Oferta turistică.

În cazul de faţă, oferta se va concentra doar pe componenta hotelieră, respectiv pe cea specific

turistică. Astfel, hotelul cu o capacitate totală de 50 locuri, dispune de 7 camere single categoria 3

stele, două apartamente şi 10 camere categoria 2 stele cu 3 paturi

Camerele care au clasificare de 3 stele dispun de: televizor, conectare internet, cabină duş,telefon

Camerele care au clasificare de 2 stele nu dispun de internet şi telefon

În incinta hotelului se găseşte un restaurant şi un bar, iar meniurile sunt de trei feluri:

- pentru sportivi (bogate în proteine şi calorii

- normal

- dietetic

toate bazate numai pe produse ecologice şi naturale având provenienţa verificată

Preţurile de cazare sunt în momentul de faţă foarte rezonabile şi accesibile. Preţurile la unităţile de

cazare de două stele sunt de cca. 30 Euro pe noapte pentru clienţii fideli, iar pentru vizitatorii din

extra sezon de cca 40 Euro pentru vizitatorii străini. Pentru unităţile de cazare de trei stele preţurile

sunt de cca. 40 Euro pe noapte. Preţurile pot fi negociate în cazul unor grupuri organizate şi în

cazul unui sejur prelungit, sau în extrasezon.

15



2.3. Analiza SWOT a destinaţiei şi produsului „Sport şi Cultură”

16



Capitolul 3. Studiu de caz. Program de lansare a produsului turistic „Sport şi Cultură” oferit

de pensiunea Daniela pe piaţa românească

3.1. Misiunea şi obiectivele generale de marketing

Misiunea pensiunii este de a asigura condiţii de petrecere a timpului liber prin sport, turism şiloisir, respectiv odihnă şi recreere prin activităţi de menţinere a sănătăţii în paralel cuexperimentarea unor abilităţi practice în domeniul ceramicii.

1. Agrement şi divertisment

Activităţi sportive

- sală de sport utilată cu aparate pentru jocuri sportive (baschet, volei, tenis de câmp, mese pentru

tenis de masă)

- sală fitness şi gimnastică taijiquan

Datorită modului de acţiune al Taijiquan-ului şi efectul său asupra practicanţilor, acesta aconstituit şi obiectul unor studii aprofundate cu caracter ştiinţific întreprinse pe plan

internaţional. În urma acestor cercetări, în 1988, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) adeclarat Taijiquan-ul drept cel mai eficient mijloc de menţinere a sănătăţii. Prin urmare nutrebuie neglijat aspectul terapeutic al acestor exerciţii.

EFECTELE SANOGENETICE ALE TAIJIQUAN-ului

Prin practica formelor de TAIJIQUAN, urmărim să obţinem efecte pe mai multe nivele.Din punctul de vedere al exteriorului, TAIJIQUAN-ul este o practică dinamică, ce se adresează

întregului corp, întregului sistem osteo-muscular, sistemelor circulator, respirator, endocrin, nervosetc. Exersarea corecta si sub o îndrumare competentă a TAIJIQUAN-ului conduce la apariţia unor efecte benefice, pornind de la stimularea si energizarea muşchilor şi articulaţiilor, mobilizarea

sângelui stagnant până la purificarea sângelui în întregul corp, mărirea ratei de oxigenare şi dehrănire a ţesuturilor şi celulelor, chiar în zonele corpului unde, datorita vieţii sedentare,metabolismul celular este problematic. În timp, apare chiar o îmbunătăţire a funcţionării glandelor cu secreţie internă şi a funcţionării sistemului nervos.

Deloc de neglijat sunt şi efectele de stimulare a funcţionării organelor interne, prin masajulindirect ce apare datorită mişcărilor corpului şi a respiraţiei profunde.

Din punct de vedere energetic, exersarea TAIJIQUAN-ului duce la regularizarea circulaţiei QI-ului prin interiorul meridianelor, în TAIJIQUAN, punându-se accent pe CIRCULAŢIAENERGIEI. Apare, astfel, o distribuţie uniformă, echilibrată a energiei între diferitele părţi alecorpului, situaţie asociată cu o bună sănătate.

Din punct de vedere al medicinii occidentale, TAIJIQUAN-ul este considerat a fi un exerciţiufizic, cu mişcări lente, un anumit tip de gimnastică armonioasă ce nu implică un efort important aleaparatelor osteo-muscular şi cardio-respirator dar care, în schimb poate ameliora semnificativ

17



funcţionarea acestora. Tehnicile fundamentale ale TAIJIQUAN-ului pot fi practicate de oricine, laorice vârstă, indiferent de starea de sănătate, deoarece acestea pot fi adaptate în funcţie de

posibilităţile fiecărei persoane în parte. Ca urmare, în unele ţări europene, există centre în careTAIJIQUAN-ul se practică atât pentru prevenirea apariţiei anumitor maladii cât şi ca un exerciţiude bază, cu efect sinergic faţă de tratamentele alopate folosite pentru tratarea a numeroase boli denatură funcţională sau psihosomatică.

- bazin de înot (25x10 m)

- sală forţă

- drumeţii

- paintball

- cicloturism

- ATV-uri

- iniţiere în schi şi snowboard

- concurs de orientare turistică

- crosul anotimpului (concurs destinat turiştilor cu specific pentru fiecare sezon)

Activităţi culturale

- cursuri pentru tehnica ceramicii cu artişti plastici atestaţi (vezi ANEXELE 8 şi 9)

- ceramică utilitară (olărit)

- ceramică decorativă

- cursuri de bucătărie tradiţională

- bibliotecă

- sală de audiţii şi concerte

2. Întreţinerea sănătăţii

Exploatarea potenţialului balnear al zonei- sală masaj

- cabinet medical

- acupunctură

- qigong

- hidroterapie

- frizerie

18



Activităţi sociale

- sală de şedinţe

Are o capacitate de 25-30 de locuri si este dotata cu aparatură pentru proiecţie.

3.2. Auditul de marketing

Obiectiv: Realizarea unor cercetări în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului

eforturilor de marketing.

• Crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi cu persoanele care au nevoie de

informaţii turistice;

• Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea

participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din

partea turiştilor, analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing

viitoare. În urma notelor acordate de către turişti, a reieşit următoarea analiză SWOT:

Audit intern

Nr.Crt.

Puncte forte Notă

1 - cadrul natural şi clima 102 - căi de acces bune 83 - altitudine şi calitatea aerului 94 - arhitectură modernă şi funcţională 85 - parcare proprie 96 - personal hotelier calificat 9

7 - instructori sportive acreditaţi 108 - bucătărie tradiţională de succes 99 - profesori pentru activităţi culturale 1010 - aparatură performantă 911 - acces internet 10

Nr.Crt.

Puncte slabe Notă

19



1 - drumul de acces în lucru 72 - distanţă mare până la pârtia de schi 63 - semnalizare rutieră deficitară 74 - promovare insuficientă 85 - probleme operaţionale interne 76 - aprovizionare deficitară 6

7 - costuri mari 9

Nr.Crt.

Oportunităţi Notă

1 - intrare pe segmente de piaţă noi 82 - politica guvernamentală în turism 73 - investiţii în infrastructură 84 - introducerea trenurilor speciale 95 - amenajarea iluminării căii de acces 106 - modificări în politica bancară 87 - intrarea României în U.E. 88 - fonduri europene pentru pârtie 79 - diversificarea spre produse înrudite 9

Nr.Crt.

Ameninţări Notă

1 - degradarea infrastructurii 102 - degradarea mediului prin deşeuri 83 - modificări în context economic 84 - slaba imagine a României 95 - modificări în mediul fizico-geografic 86 - modificări ale cerinţelor consumatorilor 97 - acoperirea imaginii produsului prin

construirea unor noi obiective turistice7

3.3. Obiective şi strategii de marketing

20



Politica de produs

1. Pentru elevi şi sportivi

- cazare în camere de 2 stele

- 3 mese pe zi cu meniu la cererea profesorului/antrenorului- bazin de înot

- refacere după efort (hidroterapie, masaj)

- sală de forţă

- sală de fitness

- excursii cu bicicleta (cicloturism)

- iniţiere în schi şi snowboard

- orientare turistică- concursuri sportive

2. Pentru grupuri organizate şi vacanţe oferite de firme

- cazare în camere de 3 stele

- 3 mese /zi şi masa festivă

- sală de conferinţe

- plimbări cu ATV-ul

- paintball

- bibliotecă

- acces internet

3. Pentru turişti veniţi în sejur cu familia

- cazare la 2 sau 3 stele

- 3 mese /zi

- plimbări cu ATV-ul

- bibliotecă

- cursuri de ceramică

- masaj, bazin

- fitness, sală de forţă

- salon pentru întreţinere şi igienă personală (coafură, frizerie)

21



Evaluarea imaginii turiştilor asupra unităţilor de cazare într-o staţiune balneară

Pe măsură ce concurenţa s-a accentuat, produsele oferite pe piaţă au devenit din ce în ce maiasemănătoare, Ţinând cont şi de faptul că astăzi o idee inovativă este foarte repede copiată deconcurenţă. De aceea, întreprinderile de turism încearcă atragerea consumatorilor şi prin alteelemente decât cele referitoare la caracteristicile obiective ale produselor. Dintre acestea,importantă este imaginea întreprinderii de ansamblu sau a produselor/serviciilor sale luate separat.Pentru a cunoaşte imaginea pe care consumatorii şi-au făcut-o, precum şi principalele aspectelegate de elemente formative ale imaginii, se recurge la cercetări de marketing.

Etapele ce trebuie urmate în proiectarea unei astfel de cercetări sunt: stabilirea scopului, aobiectivelor cercetării, formularea ipotezelor pentru aceste obiective, definirea variabilelor cercetării şi a colectivităţii cercetate, alegerea metodei de eşantionare şi construirea eşantionului,alegerea modalităţii de cercetare şi a instrumentului potrivit (în cazul nostru, chestionarul),colectarea informaţiilor, analiza lor şi realizarea raportului final.

Cel mai important instrument într-o cercetare de marketing îl reprezintă chestionarul. Se spunecă o cercetare nu poate fi mai bună decât chestionarul său. Plecând de la scopul cercetării şiobiectivele stabilite pentru acesta, se construiesc întrebările ce duc la conturarea imaginii

produsului turistic respectiv.În cazul unui complex turistic care doreşte să evalueze imaginea turiştilor referitor la unităţile

de cazare din staţiunea balneară Predeal un exemplu de chestionar poate fi cel de mai jos:Bună dimineaţa/ziua/seara, mă numesc.........................şi în prezent fac un studiu referitor la

imaginea turiştilor despre unităţile de cazare din staţiunea balneară Predeal. Dacă sunteţi de acordsă-mi răspundeţi la întrebări, promit să nu vă răpesc mai mult de 8-10 minute.

1) Ce staţiuni balneare cunoaşteţi în România?

...........................................................................................................................................................2) Aţi fost până acum într-o staţiune balneară în calitate de turist?- Da (1)- Nu (2) (stop interviu)

3) În ce staţiuni balneare aţi fost?...............................................................................................................................................(Dacă nua fost menţionată staţiunea Predeal - stop interviu)

4) Dacă aţi avea 100 de puncte pe care să le împărţiţi între staţiunile menţionate la punctul

anterior (dând mai multe puncte acelei staţiuni pe care o frecventaţi mai des), cum aţi împărţi aceste puncte?...........................................................................................................................................................5) Care sunt motivele pentru care alegeţi aceste staţiuni balneare?...........................................................................................................................................................6) Care sunt staţiunile balneare preferate de dvs.? Dacă se poate, aş dori să le enumeraţi înordinea preferinţelor pe primele 3.1........................................................2..................................................3...........................................7) Revenind la staţiunea Predeal, care sunt principalele avantaje pe care le percepeţi dvs. caturist în această staţiune?...........................................................................................................................................................

8) Dar principalele dezavantaje?...........................................................................................................................................................

22



9) Care este opinia dvs. Despre serviciile turistice oferite în această staţiune?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă

10) Care este opinia dvs. despre serviciile oferite în pensiunea Daniela?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă

11) Care este opinia dvs. despre angajaţii acestei pensiuni?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă

12) Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii în legătură cu pensiunea Daniela?

AFIRMAŢIA Acordtotal

Acord Indiferent Dezacord Dezacordtotal

a) Amplasamentul pensiunii este bun b) Turiştii se bucură de un confortridicatc) Curăţenia din pensiune lasă dedoritd) Personalul angajat estecompetent

e) Programul „Sport şi Cultură”este interesantf) Raportul tarife – calitateaserviciilor este bung) Comportamentul personaluluieste adecvat

13) Dacă ar fi să caracterizaţi o persoană care alege această pensiune, cum aţi caracteriza-o?............................................................................................................................................

...............

14) Îmi puteţi spune, vă rog, în ce categorie de vârstă vă încadraţi/- sub 15 ani (1) - 45 - 54 ani (5)- 15 - 24 ani (2) - 55 - 64 ani (6)- 25 - 34 ani (3) - 65 - şi peste 65 ani (7)- 35 – 44 ani (4)

15) Care a fost venitul dvs. net, în lei, în ultima lună?

- sub 500 lei (RON) (1) - 810 – 950 lei (4)- 500 - 650 lei (2) - 960 -1000 lei (5)- 660 – 800 lei (3) - peste 1000 lei (6)

23



16) Care a fost ultima şcoală absolvită de dvs.?- fără şcoală (1) - şcoală profesională/de ucenici (5)- şcoală primară (2) - liceu absolvit (6)- şcoală gimnazială (7/8 clase) (3) - şcoală postliceală/tehnică, de maiştri (7)

- prima treaptă de liceu/10 clase/ - studii superioare (8)- liceu neterminat (4)

17) Sexul respondentului/respondentei (se bifează prin observare)- masculin (1) - feminin (2)

3.4. Bugetul şi programul de marketing

Calculul rezultatului pensiunii turistice „Daniela”

3.4.1. Tarife şi buget

Analiza de preţ a produsului turistic

MASA

1- mic dejun 10 € x 6 60 €1- prânz 15 € x 6 90 €1- cina 15 € x 6 90 € Total masă 240 €

Activităţi sportive Tarif Sală fittness 5 €/orăBazin înot 5 €/orăCursuri taijiquan 10 €/lecţieMountain bike 7 €/ziAtv 10 €/oraPaintball 5 €/ora

Activităţi culturale Tarif Cursuri ceramică 3 €/oră

Bibliotecă 1 €/orăSală conferinţe 50 €/oră

Întreţinerea sănătăţii Tarif Masaj 3 €/şedinţaFizioterapie 5 €/şedinţaFrizerie 2 €

Modalităţi de plată:

Cazare Tarif Nr. Total1J/1N ** 20 € 7J/6N 120 €1J/1N *** 30 € 7J/6N 190 €

1J/1N ap. 35 € 7J6N 225 €

24



Plata se poate face în numerar RON sau valută € ₤ ¥ $ sau prin card bancar VISA,MASTERCARD

În urma unei analize bazate pe numărul de turişti cazaţi în unităţi hoteliere de tip pensiune urbană,

în staţiunea Predeal în ultimii 3 ani, a fost calculat un buget care să reflecte cheltuielile şi veniturile

unei pensiuni turistice urbane, având aceleaşi capacităţi de cazare, cu servicii de sejur normale. S-a

calculat că, în medie, gradul de ocupare a unei astfel de pensiuni nu depăşeşte în medie 25% pe an,

adică 440 turişti pe an.

Pe baza acestuia, dar cuprinzând şi programul „Sport şi Cultură”, am prognozat un alt buget, încare perioadele de extrasezon sunt acoperite în proporţie de 75%, însemnând 594 turişti pe an,

adică o creştere procentuală de 10% pe an, acest lucru fiind reflectat şi în profitul net preconizat.

Prin urmare, se preconizează şi o creştere a profitului cu 37, 23%.

(vezi ANEXELE 4 şi 5)

3.4.2. Programul de lansare şi promovare a produsului turistic „Sport şi Cultură” pe piaţaromânească

Obiectivul principal propus prin programul de marketing este de a promova produsul „Sport şi

Cultură” şi de a oferi o alternativă credibilă şi bogată în sensuri estetice şi spirituale turiştilor care

vor să iasă din cotidian, să descopere frumuseţea mişcării în aer liber, şi să devină în acelaşi timp

creatori de act cultural, îmbogăţindu-şi prin aceasta nu numai capacităţile fizice, dar cele estetice şi

formative. Programul se va axa pe următoarele componente: promovare şi cercetare. Componentade promovare va avea următoarele obiective: tururi şi călătorii, publicitate, relaţii publice şi relaţii

cu presa, publicaţii, internet.

1.1. Tururi şi călătorii

Obiectiv: Stimularea şi sprijinirea alianţelor de marketing cu Ministerul Turismului din România şi

cu alte organizaţii de marketing al destinaţiilor turistice din România.

• Promovarea hotelului la două târguri de turism naţionale din România (aprilie şioctombrie);

25



• Cooperare cu Ministerul Turismului din România la târgul ITB de la Berlin (2008);

• Proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;

• Explorarea posibilelor parteneriate regionale şi avantajelor colaborării cu Agenţiile de

Promovare din judeţele limitrofe.

1.2. Publicitate

Obiectiv: Stabilirea unui set iniţial de criterii pentru plasarea publicităţii în diferite medii de

comunicare.

• Clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;

• Crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;

• Producţia unui spot video de 10 minute care să fie difuzat la emisiunile culturale tv;

• Producţia unui clip publicitar care să fie difuzat la posturile locale şi naţionale tv.

1.3. Relaţii Publice şi relaţii cu presa

Obiectiv: Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru zonă şi pentru avantajele sale turistice.

• Dezvoltarea unor relaţii funcţionale cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi

încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre produs;

• Dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene române sau străine care deservesc ţara şi

promovarea prezentărilor turistice despre produs în publicaţiile liniilor aeriene;

1.4. Publicaţii

Obiectiv: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care să proiecteze o imagine pozitivă a

turismului în zonă

• Conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale;

• Supravegherea publicării Ghidului Turistului în zona judeţului Braşov;

• Crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale;

• Identificare resurselor financiare oferite de Ministerului Turismului din România pentru

publicarea Ghidurilor Turistice şi în alte limbi străine;

• Conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile.

1.5. Internet

Obiectiv: Crearea unui web site destinat turismului menit a funcţiona ca o agendă de călătorie

online şi ca ghid de turism pentru călători.

• În octombrie 2007 a fost lansat un web site;

26



• Analizarea celor mai mult de 900 de vizitatori ai paginii de internet pentru a susţine

activitatea de promovare turistică;

• Stabilirea de link-uri către web site-urile altor parteneri din turism;

• Publicarea unei broşuri de informare trimestriale pentru clienţii online;

• Crearea unui sistem de rezervare online planificat a începe în 2008;• Actualizarea şi întreţinerea web site-ului nu mai puţin de o dată pe lună.

2. Componenta de cercetare va avea ca obiectiv realizarea unor cercetări în vederea luării

deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing. Aceasta va conduce la

elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării

hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turiştilor,analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare. Ca rezultat se

va crea o bază de date cu tour-operatorii din turism şi cu persoanele care au nevoie de informaţii

turistice;

Realizări

Obiectiv: Excelenţă în serviciile oferite, cu răspunsuri imediate la orice solicitare şi cu suficiente

informaţii care să încurajeze turiştii să aleagă produsul nostru.

• Elaborarea unor proceduri pentru procesarea informaţiilor sau cererilor primite la târguri, în

chestionarele online sau prin mesajele scrise sau telefonice;

• Desemnarea persoanelor responsabile cu această activitate;

• Stabilirea standardelor pentru răspunsuri.

Concluzii

Obţinerea unui standard înalt de furnizare de servicii de turism şi al infrastructurii comunităţii, cum

sunt standardele stabilite de membrii Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor programe de

autorizare şi de formare în domeniu şi prin crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite la nivel

public şi privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori experienţa

turistică.

27



• Trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante şi

capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism şi conceperea programelor de

formare şi de autorizare, după cum este necesar;

• Trecerea în revistă a criteriilor UNESCO de recunoaştere a „structurilor cu semnificaţie

istorică" şi analizarea potenţialului de aplicare a acestora;• Crearea unui program care să îmbunătăţească semnalizarea rutieră în vederea direcţionării

turiştilor către atracţiile turistice locale;

• Panouri publicitare plasate la intrarea în localitate şi în incita staţiei CFR şi autogară;

Pe baza rezultatelor obţinute în urma studierii datelor statistice oferite de I.N.S, şi a aplicării

chestionarului, am identificat profilul potenţialilor clienţi:

- elevi cuprinşi în sistemul de învăţământ sportiv;- persoane de vârsta a treia din oraşele mari

- familii cu copii

- persoane cu grad de educaţie ridicat

În urma stabilirii bugetului de cheltuieli şi venituri şi calcularea profitului anual, am ajuns la

concluzia că produsul „Sport şi Cultură” poate suscita interes şi poate fi agreat de către potenţialii

clienţi, el fiind nou pe piaţa turistică românească.

Bibliografie

1. Anghel, N., Popa, A. (1996), „Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor”, Editura Dove,

Craiova, pag. 28-45;

2. Anghelache, A. (1999), „România 1999, Starea economică”, Editura Economică,

Bucureşti, pag 18-23;

28



3. Badea, L., Bugă, D. (coordonator) (1992), „Geografia României (teritoriile pericarpatice)”,

Editura Academiei, Bucureşti;

4. Balaure, V., Florescu, C., Patriche, D. şi colectiv (19840, „Marketing în alimentaţie publică

şi turism”, ASE, Bucureşti, pag. 7-9 şi 112-130;

5. Berger, Bennett, (1963), The Sociology of leisure: Some Suggestions, in Erwin O. Smigel,Ed. Work and Leisure: A Contemporary Social Problem (New Haven, Conn.: College and

University Press);

6. Bucur-Sabo, M. (2006), „Marketing turistic”, Editura Irecson, Bucureşti, pag. 65-68 şi 219-

229;

7. Cârstea, Gh. (1990), „Sociologia sportului. Note de curs”, IEFS, Bucureşti;

8. Cristureanu, C. (1992), „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura ABEONA,

Bucureşti;9. De Grazia, Sebastian (1962), „Of Time, Work and Leisure”, New York: Doubleday-

Anchor, Twentieth Century Fund;

10. Dumazedier, J. (1971), „Timpul liber, funcţiile şi condiţia lui socio-economică, în:

Sociologia franceză contemporană”, Editura Politică, Bucureşti;

11. Ionescu, Eusebiu, Ionescu, Sonia (2004), „Aspecte introductive privind rolul jocului în

procesul de învăţare la copii”, Revista de Educaţie Fizică şi Sport şi Ştiinţe Conexe Sport

şi Societate, Publicaţie a Fundaţiei „ Altius Academy”, Facultatea de Educaţie Fizică şi

Sport, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi;

12. Ionescu, I. (2000), „Turismul fenomen economic, social şi cultural”, Editura Oscar print,

Bucureşti;

13. Istrate, I. (1988), „Turismul – un fenomen în mişcare”, Editura Sport-Turism, Bucureşti;

14. Mărgulescu, D., Căruntu, C. (1999), „Metoda de analiză economico-financiară în unităţile

de turism”, Editura Hermes, Bucureşti;

15. Moltke, H. (1992), „Un tourisme de qualite a l’echelle de l’Europe”, Torino;

16. Nanu, L. (2007), „Taijiquan în lecţia de educaţie fizică”, Editura Tipoalex, Alexandria,

pag. 5-10;

17. Neacşu, N. (2000), „Turismul şi dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, Bucureşti, pag 25-

29;

18. Niculescu, G. (1999), „Turismul montan”, Teză de doctorat, Univ. din Craiova, Craiova;

19. Olteanu, V. (1994), „Marketingul serviciilor”, Editura Expert, Bucureşti, pag 38-40, 70-

77;

20. Postelnicu, Gh. (1997), „Introducere în teoria şi practica turismului”, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, pag. 57-65;

29



21. Stăncioiu, F. (coord.) (2005), „Planificarea de marketing în turism”, Editura Economică,

Bucureşti, pag. 35-46, 77-79, 91-97;

22. Stănciulescu, G. (2003), „Managementul operaţiunilor de turism”, Editura ALL Beck,

Bucureşti, pag. 65-69, 135-142;

23. *** (1992), Proiectul legii Turismului, Ministerul Turismului, Bucureşti;24. *** H.G.R., nr.1041/1990 privind înfiinţarea societăţilor economice comerciale pe acţiuni

în turism;

25. *** Studii elaborate de Institutul de Cercetări pentru Turism, 2000-2005;

26. *** Studii de turism, ICT, 1998-2003;

27. *** Volume cu comunicări susţinute de specialişti în turism, cu ocazia sesiunilor ştiinţifice

anuale;

28. *** C.N.S., – Turismul în România, Anuarul statistic, anii 2000-2005;29. *** O.M.T., - Prevision du tourisme mondial de l’OMT;

30. *** ADR, - Planul de dezvoltare regională a regiunii nord-est, Analiza Socio-Economică,

Document de lucru, decembrie, 2002;

31. *** Legislaţia privind turismul, M.O. 1992-2002;

32. *** M.T., - Programul de Dezvoltare durabilă a turismului pe perioada 2001-2004;

33. *** Colecţia revistei „Vacanţe şi călătorii”, Colecţiile 1991-2000;

34. *** Note de curs, Bernard Massiera, anii universitari 2004-2006;

35. *** Note de curs, Denis Parisot, anii universitari 2004-2006;

36. *** Note de curs, Ricci Laurence Genevieve, anii universitari 2004-2006;

37. *** Adrese internet:

www.romaniatravel.ro

www.romtravel.ro

www.romania.8k.com

www.incdt.ro

www.deepinside.ro

www.turismro.tripod.com

www.turism.ro

www.dordeduca.ro

30

http://www.romaniatravel.ro/

http://www.romtravel.ro/

http://www.romania.8k.com/

http://www.incdt.ro/

http://www.deepinside.ro/

http://www.turismro.tripod.com/

http://www.turism.ro/

http://www.dordeduca.ro/

http://www.romaniatravel.ro/

http://www.romtravel.ro/

http://www.romania.8k.com/

http://www.incdt.ro/

http://www.deepinside.ro/

http://www.turismro.tripod.com/

http://www.turism.ro/

http://www.dordeduca.ro/



www.alpinet.ro

www.mountainguide.ro

www.munte.20m.com

www.mmturism.ro

www.pensiunituristice.ro

www.vacantesicalatorii.ro

www.turismhome.ro

www.romaniaturistica.ro

www.apaps.ro

www.rotur.ro

www.nadia-art-ceramics.hit.bg/

ANEXE

ANEXA 1

31

http://www.alpinet.ro/

http://www.mountainguide.ro/

http://www.munte.20m.com/

http://www.mmturism.ro/

http://www.pensiunituristice.ro/

http://www.vacantesicalatorii.ro/

http://www.turismhome.ro/

http://www.romaniaturistica.ro/

http://www.apaps.ro/

http://www.rotur.ro/

http://www.nadia-art-ceramics.hit.bg/

http://www.alpinet.ro/

http://www.mountainguide.ro/

http://www.munte.20m.com/

http://www.mmturism.ro/

http://www.pensiunituristice.ro/

http://www.vacantesicalatorii.ro/

http://www.turismhome.ro/

http://www.romaniaturistica.ro/

http://www.apaps.ro/

http://www.rotur.ro/

http://www.nadia-art-ceramics.hit.bg/



Sanatoriul de nevroze Predeal

Localizarea pensiunii Daniela pe harta staţiunii Predeal. Harta va însoţi pliantele publicitare.

ANEXA 2

32



Graficul turiştilor români cazaţi în pensiuni din Predeal în anul 2007

ANEXA 3

33



Graficul turiştilor străini cazaţi în pensiuni din Predeal în anul 2007

Graficul comparativ al turiştilor români şi străini cazaţi în pensiuni urbane

ANEXA 4

34



Calculul rezultatului pensiunii turistice „Daniela”Calculul rezultatului pe lista (Buget 1)Venituri din exploatareVenituri din vanzarea marfurilor 2001Venituri din productia vanduta (bunuri si servicii prestate) 125808

Valoarea neta a cifrei de afaceri 127809Venituri din subventii de exploatare

Alte venituri din exploatare 623 TOTAL I 128432Cheltuieli de exploatareCheltuieli materiale 48812Alte cheltuieli cu serviciile 706Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1507Salarii si tratamente 41000Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 13000Alte cheltuieli de exploatare

TOTAL II 105025REZULTATUL EXPLOATARII (I – II) 23407Venituri financiare

De participatieVenituri din creante imobilizateVenituri din dobanzi si sconturi obtinuteVenituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulanteVenituri din diferente de curs valutar 1725Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

TOTAL III 1725Cheltuieli financiareCheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarileCheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capitalCheltuieli din diferente de curs valutar 537Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare

TOTAL IV 537REZULTAT FINANCIAR (III – IV) 1188REZULTAT CURENT inaintea impozitelor (I-II + III – IV) 24595 Venituri exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalVenituri din provizioane exceptionale

TOTAL V 0Cheltuieli exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalCheltuieli exceptionale privind amortizarile si ajustarile

TOTAL VI 0REZULTAT EXCEPTIONAL (V-VI) 0Impozit pe profit VII 3935,20TOTAL VENITURI (I + III + V)TOTAL CHELTUIELI (II + IV + VI + VII)

130157105562

PROFIT SAU PIERDERE 20659,80

ANEXA 5

35



Calculul rezultatului pe lista (Buget 2)Venituri din exploatareVenituri din vanzarea marfurilor 3125Venituri din productia vanduta (bunuri si servicii prestate) 148788

Valoarea neta a cifrei de afaceri 151913Venituri din subventii de exploatareAlte venituri din exploatare 689

TOTAL I 152602Cheltuieli de exploatareCheltuieli materiale 63728Alte cheltuieli cu serviciile 798Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1507Salarii si tratamente 41000Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 13000Alte cheltuieli de exploatare

TOTAL II 120033REZULTATUL EXPLOATARII (I – II) 32569Venituri financiareDe participatie

Venituri din creante imobilizateVenituri din dobanzi si sconturi obtinuteVenituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulanteVenituri din diferente de curs valutar 1708Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare

TOTAL III 1708Cheltuieli financiareCheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarileCheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capitalCheltuieli din diferente de curs valutar 525Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare

TOTAL IV 525REZULTAT FINANCIAR (III – IV) 1183

REZULTAT CURENT inaintea impozitelor (I-II + III – IV) 33752 Venituri exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalVenituri din provizioane exceptionale

TOTAL V 0Cheltuieli exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalCheltuieli exceptionale privind amortizarile si ajustarile

TOTAL VI 0

REZULTAT EXCEPTIONAL (V-VI) 0Impozit pe profit VII 5400,32TOTAL VENITURI (I + III + V)TOTAL CHELTUIELI (II + IV + VI + VII)

154310120558

PROFIT SAU PIERDERE 28351,68

ANEXA 6

36



Foto 1 Pensiunea „Daniela” – vedere din exterior, vara

Foto 2 Pensiunea „Daniela”- vedere din exterior, iarna

ANEXA 7

37



Foto 3 Interior, cameră 3 stele

Foto 4 interior, apartament

ANEXA 8

38



Foto 5 Ceramică executată de artistul plastic Ciprian Anghel

ANEXA 9

39



Foto 6 Ceramică executată de artist plastic Nicoleta Mitroi, cu elemente decorative tip

„Cucuteni”

Cuvinte cheie: produs turistic, sport şi cultură, gimnastica taijiquan, ceramică, Predeal,

România, pensiunea turistică urbană Daniela

40



ABSTRACT

Lucrarea cu titlul « Program de marketing pentru promovarea produsului „Sport şi Cultură pe piaţa

românească » cuprinde un număr de 41 de pagini structurate pe trei capitole, introducere, anexe şi

bibliografie cu un număr de 37 de autori români şi străini, care tratează în lucrările studiate

probleme generale de management şi marketing în turism, legi şi hotărâri de guvern cu privire la

legislaţia din turism, precum şi câteva site-uri web.

În primul capitol este prezentat cadrul general în care este situată pensiunea urbană Daniela şi

anume pe Valea Prahovei, în staţiunea Predeal.

În al doilea capitol sunt prezentate date statistice despre turişti, oferta turistică şi analiza SWOT a

produsului.

În capitolul III este prezentat programul „Sport şi Cultură” şi sunt descrise componentele sale,

gimnastica Taijiquan pentru aspectul sportiv şi arta ceramicii, pentru aspectul cultural. To în acest

capitol sunt prezentate şi aspectele financiare, finalizate într-un buget.

În anexe sunt prezentate atât imagini ale locaţiei, cât şi grafice cu datele statistice ale turiştilor care

au vizitat zona, şi sunt prezentate cele două variante de buget.

Le mémoire ayant comme titre « Programme de marketing pour la promotion du produit „sport et

culture” sur le marché roumain’ » comprend 41 pages, structurées en trois chapitres, introduction,

annexes et une bibliographie contenant 37 auteurs roumains et étrangers, qui parlent dans leurs

travaux que j’ai étudiés des problèmes généraux du management et du marketing dans le tourisme,

des lois et des décisions du gouvernement dans le domaine du tourisme, et aussi quelques web

sites.

Dans le premier chapitre nous présentons le cadre général dans lequel est située la pension urbaine

Daniela, c'est-à-dire la Vallée de la Prahova, dans la station de Predeal.

Dans le deuxième chapitre nous présentons des données statistiques concernant les touristes,l’offre touristique et l’analyse SWOT du produit. Le troisième chapitre décrit le programme « sport

et culture » et ses composantes, la gymnastique Taijiquan pour l’aspect sportif et ‘art de la poterie,

pour l’aspect culturel. Ce chapitre présente aussi les aspects financiers, finalisés dans un budget.

Dans les annexes nous présentons des images de l’emplacement, et aussi des graphiques contenant

des données statistiques concernant les touristes qui on visité la région, et on y trouve aussi deux

variantes de budget.

41



The paper entitled « Marketing Program for the Promotion of the Product „Sport and Culture” on

the Romanian Market » contains 41 pages structured in three chapters, an introduction, annexes

and a bibliography with 37 Romanian and foreign authors, who speak in these works general

problems concerning tourism management and marketing, laws and government decisions abouttourism, as well as a few web sites.

In the first chapter I present the general frame where the board and lodging house Daniela is

situated, which is the Prahova Valley, the resort Predeal.

The second chapter contains statistical data about the tourists, the touring offer and the SWOT

analysis of the product. The third chapter shows the program “sport and culture” and describes its

components, which are the Taijiquan gymnastics for the sports aspect and the art of ceramics, for

the cultural aspect. This same chapter shows the financial aspect, which resulted in a budget. In theannexes, I have included images of the house as well as graphics containing the statistical data

about the tourists who have visited the place, and two variants of budget.

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	radu-craci
View:	241 times
Download:	0 times

Dizertatie Master Stl

Documents