UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
STUDII POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE ÎN EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
DISERTAŢIE
TEHNOLOGIA OBŢINERII HÂRTIEI ŞI A SCRIERII CĂRŢILOR
Prof. ing. RADU AURELIA
(căsătorită CANDEL)
coordonare ştiinţifică: prof. dr. ADRIAN STOICA
prof. dr. STELIANA TOMA
BUCUREŞTI
2001
Bibliografie :
1) Stoica, A., Tehnici de informare şi comunicare, Ed. AMI Educaţional,
Bucureşti, 2000.
2) Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei şi hârtiei, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1976.
3) Merticaru, N., Mihalcea, D., Iordache, R., Tehnologia fabricării şi
prelucrării produselor specifice industriei celulozei, hârtiei şi fibrelor
artificiale, E.D.P, Bucureşti, 1993.
4) Albaiu, S., Stănică, N., Utilaje şi tehnologie poligrafică, E.D.P., Bucureşti,
1997.
5) Iacobescu, V., Tehnica scrierii artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989.
6) * * * , Arborele lumii, nr. 9, Ed. Marshall Cavendish România.
7) * * * , Arborele lumii, nr. 22, Ed. Marshall Cavendish România.
8) Matei, H., Tiparul, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
9) Constantinescu, R., Sfîrtea, M., Monumente religioase, Ed. Editis,
Bucureşti, 1994.
10) * * *, Revista tipografilor nr. 7, Editura Print Club.
11) * * *, Revista Roland 200, Germania.
12) * * *, Revista Roland 300, Germania.
13) * * *, Revista Hedelberg GTO 52, Germania
GLOSAR DE TERMENI
Limba română Limba engleză Limba francezăAlfabet Alphabet AlphabetAluminiu Aluminium AluminiumAmbalaj Paking, wrap EmballageAutor Author, writer AuteurApă Water EauAtelier Workshop AtellierCarte Book LivreCarton Cardboard CartonCeluloză Cellulose CelluloseCerneală Ink EncreComunicare Communication CommunicationCopertă Cover CouvertureCuloare Colour CouleurDispozitiv Device, contrivance DispositifDifuzare Spreading DiffusionFibră Fibre FibreHârtie Paper PapierIndustrie Industry IndustrieInstalaţie Installation InstallationLegătorie Bookbinding Attelier de reliureLemn Wood BoisLiteră Letter, character LettreMaculatură Waste MaculatureMaterial Material MaterielMaterie primă Raw material Materie premiereMontaj Assemby, fitting MontagePopină Page PagePlantă Plant PlantePastă Paste PateSită Sieve SasTehnologie Technology TechnologieTipar Print ImprimerieTipărire Printing ImpressionTipografie Printing works Typographie
Tehnoredactor Make-up editor
Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICAREClasa: a VIII-aData:
PROIECT DE LECŢIE
TITLUL: BIBLIOTECA ŞI CARTEA
A. Justificarea sau modificarea lecţiei:
Elevii trebuie să cunoască modalitatea de căutare într-o bibliotecă publică a
unei cărţi, de o anumită specialitate şi scrisă de un anumit autor, să ştie cum se
structurează fondul de carte al oricărui depozit de informaţie cu acces public
(biblioteci, săli de lectură).
B. Structura conţinutului:
C.
Experienţa anterioară de învăţare a elevilor
Termeni cheie Resurse materiale
-elevii cunosc semnificaţia următorilor termeni: bibliotecă, sală de lectură, autor, beletristică, bibliografie, cărţi de specialitate, documente.
-carte – book (eng)-publicaţie-publication (eng)-cod – code (eng)-autor de carte – writer -indice C2U
Cărţi de diverse specialităţi din biblioteca şcolii
1Biblioteca 2 Cartea
3 Organizarea fondului de carte dintr-o bibliotecă
5 Sisteme internaţionale de codificare a publicaţiilor
6 ISBN
7 ISSN
4 Indicele CZU
-marea majoritate a elevilor au frecventat diferite biblioteci, inclusiv cea a şcolii.
-sistem de codificare ISBN-sistem de codificare ISSN
C. Obiectivele operaţionale ale lecţiei
Obiectiv Capacitatea care urmează a se forma elevilor
Comportamentul prin care elevii vor proba învăţarea capacităţii
respective
Condiţii de probare
Criterii de
reuşită
O1
O2
O3
O4
Să cunoască modul de organizare a fondului de carte dintr-o bibliotecă
Cunoaşterea semnificaţiei, caracteristicilor şi avantajelor pe care le prezintă indicele CZU (clasificare zecimală universală)
Să cunoască clasificarea sistemalor de codificare ce apar pe cărţi şi publicaţii periodice
Să cunoască semnificaţia şi avantajele sistemelor internaţionale de codificare.
Prin observarea respectării unor criterii în modul de aranjare a cărţilor din biblioteca şcolii
Elevii observă şi trag concluzia dacă fondul de carte din biblioteca şcolii este organizat conform sistemului unitar internaţional de organizare a informaţiilor(CZU).
Prin identificarea pe cărţi şi publicaţii periodice a sistemelor de codificare ISBn şi ISSN.
După identificarea codului ISBN de pe o carte elevii apreciază secvenţa care indică codul de identificare a editurii, numărul de ordine al cărţii editate.
Biblioteca şcolii
Elevilor li se oferă o listă cu împărţirea pe clase şi subclase
Cărţi şi publicaţii periodice
Elevilor li se oferă semnificaţia cifrelor codului ISBN-cărţi din biblioteca şcolii
100%
80%
100%
100%
D. Desfăşurarea lecţiei
Timp Etape de instruire Arii de conţinut
Metode de învăţare
Mijloace de
învăţare
Forme de organizareProfesor Elev
1 2 3 4 5 6 7
10’
Organizarea clasei pentru desfăşurarea activităţii-deplasarea elevilor la biblioteca şcolii-prezentarea clasei doamnei bibliotecar-aşezarea elevilor-prezenţa
Preiau sarcinile propuse de profesor
Conversaţia Frontal
2’
Captarea atenţiei elevilor-se încearcă împreună cu doamna bibliotecar să se trezească curiozitatea şi interesul elevilor cu privire la noul mediu de instruire.
Ascultă cele spuse de profesor şi bibliotecar AC1 Conversaţia Frontal
6’
Cu sprijinul d-nei bibliotecar se prezintă elevilor un scurt istoric al cărţii şi solicită elevul care a avut de pregătit un scurt referat să-l prezinte
Ascultă şi urmăresc cu interes referatul colegului lor şi cele spuse de profesor şi bibliotecar
AC2Expunere Cărţi mai
vechiFrontal
2’
Comunicarea obiectivelor operaţionale ale lecţiei desfăşurate la bibliotecă
Notează pe caiete şi reţin obiectivele urmărite
Expunere Frontal
15’
-prezintă modul de organizare a fondului de carte dintr-o bibliotecă-explică semnificaţia indicelui CZU
Elevii ascultă şi notează pe caiet
1 2 3 4 5 6 7-prezintă avantajele indicelui CZU -cere elevilor să observe dacă fondul de carte din biblioteca şcolii este organizat conform indicelui CZU-solicită elevii să pună întrebări referitoare la cele menţionate mai sus d-nei bibliotecar
-preiau sarcinile şi verifică modul de organizare a fondului de carte din bibliotecă-formulează concluzii
AC3AC4
ExpunereExplicaţieObservaţie
dirijată
Raftul de cărţi din
biblioteca şcolii
Frontal şi pe grupe
10’ -prezintă semnificaţia sistemelor internaţionale de codificare a cărţilor şi publicaţiilor periodice -cere elevilor să identifice sistemul de codificare ISBN şi ISSN.-prezintă avantajele sistemelor de codificare
-ascultă şi notează pe caiet -identifică sistemele de codificare pe cărţi şi publicaţii periodice
AC5AC6AC7
ExpunereExplicaţieObservaţie
dirijată
Cărţi şi publicaţii periodice
Pe grupe
5’ Secvenţa finală -sensibilizează elevii în legătură cu păstrarea în bune condiţii a cărţilor-îndeamnă elevii să frecventeze biblioteca şcolii şi alte biblioteci-dă sarcină elevilor să revadă şi să rearanjeze cărţile din biblioteca personală
Ascultă şi urmăresc cu interes cele spuse de profesor-notează pe caiet sarcina primită conversaţie Frontal
Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: TEHNOLOGII DE INFORMARE ŞI COMUNICAREClasa: a VIII-aData:
PROIECT DE LECŢIE
TITLUL: PLAN DE AFACERI
A. Justificarea sau motivarea lecţiei
Elevii trebuie să-şi dezvolte cunoştinţele despre etapele de întocmire a unui
plan de afaceri. Aceste cunoştinţe îl vor ajuta să dobândească o imagine de
ansamblu asupra unei afaceri pe baza unui plan. Un plan de afaceri presupune o
gândire de perspectivă şi trebuie să cuprindă etapele şi resursele de care are
nevoie viitorul întreprinzător pentru a atinge în perioada de timp determinată
toate obiectivele pe care şi le-a propus.
B. Structura conţinutului
C.
Experienţa anterioară de învăţare a elevilor
Termeni cheie Resurse umane
-cunoaşterea unor termeni economici-cunoaşterea unor domenii de
Plan de afacere-buisness (eng)Numerar –cash (eng)Capital-capital (eng)
Colecţii din diferite revistePlan de afaceri
3 Domeniul de activitate
1 Plan de afaceri 2 Firma
4 Clienţi
5 Organizare şi conducere
6 Venituri şi cheltuieli
activitate de succes Venituri-income Cheltuieli-expensenPiaţă-market
întocmit de profesor
D.Obiectivele operaţionale ale lecţiei
Obiectiv Capacitatea care urmează a se forma
elevilor
Comportamentul prin care elevii vor
proba învăţarea capacităţii respective
Condiţii de probare
Criterii de
reuşită
O1 Cunoaşterea structurii unui plan de afaceri
Descrierea conţinutului unui plan de afaceri
Pe fişe individuale
70%
O2
Deprinderea de a întocmi un plan de afaceri
Întocmirea unui plan de afaceri
Se oferă model de plan de afaceri întocmit de profesor
90%
E. Desfăşurarea lecţiei:
Timp Etape de instruire Arii de conţinut
Metode de învăţare
Mijloace de
învăţare
Forme de organizareProfesor Elev
1 2 3 4 5 6 75’ Organizarea clasei
pentru buna desfăşurare a activităţii-prezenţa elevilor -împarte clasa în grupe de 4 elevipregăteşte şi distribuie materiale
Preiau sarcinile propuse de profesor
Conversaţia Frontal
5’ Reactualizarea cunoştinţelor anterioare-se adresează întrebări elevilor
Răspund la întrebări
Conversaţia Planşă Frontal
2’ Captarea atenţiei elevilor-se încearcă să se trezească interesul şi curiozitatea elevilor pentru activitatea imediat următoare: întocmirea unui plan de afaceri
Ascultă cu atenţie cele spuse de profesor
Expunere Frontal
1 2 3 4 5 6 73’ Comunicarea titlului
lecţiei şi a obiectivelor operaţionale-se scrie pe tablă titlul lecţiei„Plan de afaceri”-se prezintă obiectiveleO1 şi O2
Notează în caiete titlul lecţiei şi reţin obiectivele urmărite
AC1 Expunere Frontal
33’ Demonstrează modul de întocmire a unui plan de afaceri după un model standard-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea unui plan de afaceri-verifică corectitudinea întocmirii planului
-notează în caiet structurarea unui plan de afaceri-realizează pe grupe un plan de afaceri
AC2AC3AC4AC5AC6
DemonstraţiaExplicaţiaObservarea
dirijatăÎnvăţarea
prin descoperire
Plan de afaceri
întocmit de
profesor
Pe grupe
2’ Secvenţa finală-comunică tema pentru acasă: întocmirea unui plan de afaceri
Consemnează tema în caiet Conversaţia
SINTEZA PLANULUI DE AFACERI
I. Prezentarea A. Firma
firmei şi a B. Domeniul de activitate
strategiei generale C. Obiective
II. Piaţa A. Clienţi
B. Produsul / serviciul
C. Segmentul de piaţă
D. Concurenţa
III. Organizare, A. Procesul de conducere
conducere B. Conducerea
C. Personalul
IV. Finanţele A. Venituri
B. Cheltuieli
C. Sursele şi utilizarea fondurilor
D. Previziuni financiare
I. AFACEREA – PREZENTAREA FIRMEI ŞI A STRATEGIEI GENERALE
A. FIRMA
Firma „Editura Danubius SRL a fost înfiinţată în anul 1997 prin
înregistrarea ei la Registrul Comerţului, Circa Financiară şi Judecătoria
sectorului 6.
Activităţile de bază ale firmei sunt: editare şi difuzare de carte.
Afacerea pe care o dezvoltă editura Danubius este de succes datorită
faptului că acoperă un segment de piaţă în dezvoltare, prin editarea de cărţi
pentru copii, manuale şcolare, o gamă largă de dicţionare. Cărţile editate de
Danubius se remarcă pe piaţă prin calitatea deosebită atât din punct de vedere al
conţinutului dar şi din punct de vedere al prezentării grafice.
Pe viitor editura Danubius are în vedere dezvoltarea activităţii desfăşurate
prin extinderea reţelei de difuzare a cărţii în zonele neacoperite precum şi
editarea unor reviste (sport, modă, divertisment).
Se are în vedere şi asigurarea unor servicii de pre-press (selecţie de culori,
tehnoredactare, etc.).
B. DOMENIUL DE ACTIVITATE
Atât în domeniul editării cât şi al difuzării, concurenţa este mare, întrucât
există firme puternice care desfăşoară aceste activităţi (ex: editura ALL, editura
TEORA, editura SIGMA, editura DIDACTICĂ şi PEDAGOGICĂ, firma de
difuzare TOTAL-PRESS, etc).
În prezent editura DANUBIUS este o editură în dezvoltare, are o reţea de
difuzare ce acoperă majoritatea zonelor ţării.
Strategia adoptată de editura DANUBIUS constă în continua adaptare la
cerinţele pieţei, prin dezvoltarea şi perfecţionarea serviciului de marketing al
firmei, prin realizarea unei continue campanii publicitare prin diverse mijloace:
radio, presă, târguri de carte, etc.
Obiectivele concrete ale acestei afaceri, în următorii 2-5 ani sunt realizarea
unei cifre de afaceri cât mai mari, achiziţionarea unor spaţii pentru birouri şi
depozitarea cărţilor, achiziţionarea unor noi mijloace de transport pentru
serviciul difuzare precum şi crearea de noi locuri de muncă.
II. AFACEREA – PIAŢA, CONCURENŢA
A. CLIENŢI
Clienţii editurii DANUBIUS fac parte din toate categoriile de vârstă dar în
special sunt vizaţi copii de vârstă şcolară şi studenţi. Din punct de vedere al stării
materiale clienţii provin în general din categoria celor cu venituri medii.
Clienţii cumpără materialele editate şi difuzate de DANUBIUS deoarece
corespund cerinţelor pieţei, atât din punct de vedere al conţinutului precum şi a
preţului accesibil.
Prezentarea grafică este deosebită iar conţinutul manualelor editate se
remarcă prin organizarea clară şi ierarhizată a informaţiilor.
În urma analizei situaţiei vânzărilor s-a remarcat că nivelul vânzărilor nu
este constant de-a lungul întregului an calendaristic, maximele înregistrându-se
în perioada de toamnă-iarnă.
În urma studiului realizat de serviciul de marketing s-a ajuns la concluzia
că clienţii noştri cheltuiesc, aproximativ 5% din veniturile lor anuale.
Clienţii sunt, în primul rând, interesaţi de exactitatea, unitatea şi
organizarea clară a informaţiilor pe care le conţin materialele editate. Ei mai sunt
interesaţi de mărimea caracterului (pentru o citire uşoară), de grafica copertei
precum şi de modul de broşare a cărţilor.
Preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l plătească este în concordanţă cu
interesul şi nevoia pe care o au faţă de produsul respectiv.
Clienţii vor cumpăra materiale editate de DANUBIUS deoarece ele vin în
întâmpinarea cererii acestora iar serviciul de marketing şi publicitate atrage
atenţia asupra noilor apariţii, trezeşte interesul şi determină acţiunea de
cumpărare.
B. PRODUSUL / SERVICIUL
1.Editura DANUBIUS oferă editare şi difuzare de carte (beletristică, cărţi
de specialitate, manuale, dicţionare).
Acoperă nevoia de cunoaştere, informare şi instruire.
Cărţile sunt vândute prin intermediul serviciului DIFUZARE, care
distribuie cărţile librăriilor şi difuzorilor particulari din teritoriu precum şi prin
punctele proprii de vânzare.
Cumpărătorul află de produsele editurii DANUBIUS prin intermediul
publicităţii realizate prin diverse mijloace: piesă, radio, târg de carte, publicitate
directă prin intermediul pliantelor distribuite prin poştă precum şi prin
publicitatea la locul vânzării, prin expunerea în vitrină şi rafturi.
2.Produsele vor fi vândute la preţuri ce ţin seama de preţul de cost şi
realizarea unui profit, precum şi de preţurile practicate de concurenţă.
În costul unei cărţi sunt incluse costurile dreptului de autor, costurile
tehnoredactării, a tipăririi, ale difuzării, costurile salariale, etc.
Cărţile editate şi difuzate de editura DANUBIUS sunt competitive pe piaţa
de carte.
C. SEGMENTUL DE PIAŢĂ
Piaţa este situată cu precădere în oraşele din sudul şi vestul ţării (acoperă
70% din teritoriul ţării).
Este o piaţă în dezvoltare, cu un ritm de creştere de 8% pe an. Tendinţele
pieţei firmei DANUBIUS sunt de continuă extindere.
D. CONCURENŢA
1.Principalii concurenţi sunt celelalte edituri care se ocupă în special cu
editare de manuale şcolare.
2.Produsele lor au o calitate comparabilă cu ale editurii DANUBIUS.
Principalele firme concurente se bucură de o bună reputaţie pe piaţa de
carte. Clienţii le sunt fideli în măsura satisfacerii cerinţelor lor. Firmele
concurente îşi distribuie produsele asemănător cu editura DANUBIUS, prin
reţele proprii de difuzare şi prin firme ce se ocupă exclusiv de difuzare.
Segmentul lor de piaţă este comparabil cu al editurii DANUBIUS.
Avantajul firmei DANUBIUS este faptul că are un serviciu de management
şi marketing foarte bine organizat.
III. ORGANIZARE; CONDUCERE
A. PROCESUL DE PRODUCŢIE
1.Principalul proces este cel al editurii şi difuzării ce cuprinde următoarele
etape de bază: cumpărarea dreptului de autor, eventuala traducere a materialului,
stabilirea tirajului, testarea pieţei, tehnoredactare, trimiterea şi ţinerea sub
observaţie a tipăririi şi legării cărţilor, trimiterea în reţeaua de difuzare.
2.În activitatea ei, firma are nevoie de calculatoare, faxuri, xeroxuri precum
şi maşini de transport pentru reţeaua de difuzare.
B. CONDUCEREA
1.Structura organizatorică a firmei este:
- director general (manager şi administrator)
- directori de marketing (2)
- colaboratori redactori de specialitate (5)
- tehnoredactori (2)
- grafician (1)
- contabil (1)
- magaziner (1)
- agenţi difuzare (4)
2.Afacerea este condusă de directorul general care este şi managerul firmei.
3.Directorul general răspunde de bunul mers al firmei, în general, iar directorii de
marketing răspund de testarea pieţei şi volumul vânzărilor.
C. PERSONALUL
Firma are nevoie de 12 angajaţi permanenţi şi 5 colaboratori.
Calificarea fiecăruia este în funcţie de munca pe care o prestează.
Angajaţii necesari sunt găsiţi în urma anunţurilor date în acest sens, prin
depunerea CV-urilor urmate de interviuri.
Pe piaţa muncii există calificările care sunt necesare pentru angajaţii firmei
DANUBIUS.
Plata personalului se face în funcţie de atribuţiile pe care la are fiecare
angajat, în funcţie de competenţa sa, prin negocierea salariului (se ţine seama de
salariul minim pe economie).
IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
Editura DANUBIUS SRL are un capital social de 500.000.000 lei
reprezentând aportul asociatului unic după cum urmează:
- numerar – 115.000.000 lei
- mijloace fixe – 380.000.000 lei
- obiecte de inventar – 5.000.000 lei
Obiectul de activitate este: editare şi difuzare de carte.
Pe baza planului de afaceri, firma DANUBIUS SRL solicită un credit pentru
achiziţionarea de mijloace fixe în valoare de 200.000.000 lei.
Banca acordă creditul cu o dobândă anuală de 50%, creditul urmând a fi
rambursat trimestrial, în 4 rate.
Firma angajează 12 salariaţi permanenţi şi 5 colaboratori iar pentru fiecare
angajat se negociază salariul. Societatea nu este plătitoare de T.V.A.
Cheltuieli:
Privind personalul:
1 salariat 12 luni 5.000.000 lei = 60.000.000 lei
2 salariaţi 12 luni 4.000.000 lei = 96.000.000 lei
4 salariaţi 12 luni 3.000.000 lei = 144.000.000 lei
5 salariaţi 12 luni 2.500.000 lei = 150.000.000 lei
5 colaboratori 12 luni 1.000.000 lei = 60.000.000 lei
Total cheltuieli pe an privind personalul = 510.000.000 lei
-privind asigurările sociale (23% din fondul de salarii):
510.000.000 lei 23/100 = 117.300.000 lei
-privind constituirea fondului de sănătate(2%):
510.000.000 lei 2/100 = 10.200.000 lei
-privind protecţia socială (fond şomaj 5%):
510.000.000 lei 5/100 =25.500.000 lei
-contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente (1%):
510.000.000 lei 1/100 = 5.100.000 lei
Din documentele de evidenţă a mijloacelor fixe rezultă că firma
înregistrează, conform normelor legale, cheltuieli privind amortizarea
mijloacelor fixe de 75.000.000 lei/an.
Cheltuieli privind dobânzile:
Rata trimestrială de rambursare a creditului este de 50.000.000/trim.
Formula de calcul a dobânzii este:
Sold cont credit nr. zile utilizare procent de dobândă
360 zile/an 100
Dobânda pe trim. I:
(200.000.000 lei 90 50)/360 100 =25.000.000 lei
Dobânda pe trim. II:
(150.000.000 lei 90 50)/360 100 =18.750.000 lei
Dobânda pe trim. III:
(100.000.000 lei 90 50)/360 100 =12.500.000 lei
Dobânda pe trim IV:
(50.000.000 lei 90 50)/360 100 =6.250.000 lei
Total dobânzi: 62.500.000 lei
Din evidenţa contabilă reies următoarele categorii de cheltuieli:
-cheltuieli privind cumpărarea dreptului de autor 120.000.000 lei
-cheltuieli cu materiale consumabile 5.000.000 lei
-cheltuieli tipografice 225.000.lei
-cheltuieli cu combustibilii 90.000.000 lei
-cheltuieli apă, energie 8.000.000 lei
-cheltuieli privind uzura obiectelor de inventar 1.000.000 lei
-cheltuieli chirie _________
VENITURI CHELTUIELI
Încasări
(cifra de afaceri)
1.450.000.000 lei
- Personal
- CAS 23%
- Fond sănătate
- Şomaj
- Risc
510.000.000 lei
117.300.000 lei
10.200.000 lei
25.500.000 lei
5.100.000 lei
- Amortizări
- Dobânzi
- Drept de autor
- Consumabile
- Cheltuieli tipografice
- Combustibili
- Apă energie
- Uzura ob. de inv.
TOTAL
75.000.000 lei
62.500.000 lei
120.000.000 lei
5.000.000 lei
225.000.000 lei
90.000.000 lei
8.000.000 lei
1.000.000 lei
1.254.600.000 lei
Profit brut: 1.450.000.000 – 1.254.600.000 lei = 195.400.000 lei
Impozit pe profit: 195.400.000 38/100 = 74.252.000 lei
Profit net: 195.400.000 – 74.252.000 lei = 121.148.000 lei
C. ABORDAREA METODICO – APLICATIVĂ
Corelaţii intra şi interdisciplinare ale temei
IS ISTORIE
CHIMIE
GEOGRAFIE
MATEM.
EDUCAŢIE
PLASTICĂ
FIZICĂ
Disciplina: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂModulul: SERVICII TURISTICE ŞI HOTELIEREClasa: a VIII-aData:
TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII
LEMNULUI
TEHNOLOGII DE INFORMARE
ŞI COMUNICARE
TEHNOLOGII AGRICOLE
(prelucrarea plantelor anuale: stuf, paie).
SERVICII TURISTICE ŞI HOTELIERE
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE GENERALĂ
TEXTILE(prelucrarea deşeurilor textile şi a cârpelor din in, cânepă, bumbac, iută, lână).
CUNOŞTINŢE ECONOMICE ŞI
MARKETING EDUCAŢIONAL
ORGANIZAREA MEDIULUI
CONSTRUIT
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI PROTECŢIA
CONSUMATORULUI
TEHNOLOGIA
OBŢINERII
HÂRTIEIŞI
A
SCRIERII
CĂRŢILOR
PROIECT DE LECŢIE
TITLUL LECŢIEI: PROIECTAREA UNEI EXCURSII
A. Justificarea sau motivarea lecţiei:
Elevii îşi vor dezvolta capacităţile intelectuale şi practice de organizare a
unei excursii, prin dobândirea unei imagini de ansamblu asupra modului de
organizare a unei excursii; să realizeze importanţa documentării prealabile, prin
întocmirea itinerariului, a stabilirii obiectivelor turistice, a întocmirii fişei tehnice
a circuitului precum şi analiza de preţ a acestuia.
În urma cunoştinţelor dobândite, elevii pot contribui la organizarea cu
succes a unei excursii.
B. Structura conţinutului:
C
Experienţa anterioară de
învăţare a elevilorTermeni cheie Resurse materiale
Elevii cunosc Lb. română Lb. engleză Fişă de documentare şi
1 EXCURSIA
2 DOCUMENTARE
6 ITINERARUL
7 OBIECTIVE TURISTICE ŞI DE ALTĂ NATURĂ
3 FIŞA TEHNICĂ A CIRCUITULUI
4 ANALIZA DE PREŢ A CIRCUITULUI TURISTIC
5 ASPECTE LEGATE DE CONDUITA ELEVULUI PE PERIOADA DESFĂŞURĂRII EXCURSIEI
semnificaţia unor termeni ca: excursionist, circuit turistic, obiectiv turistic, ghid, etc.Marea majoritate au fost în excursii organizate.
fişă tehnică a circuitului turistic întocmită de profesor
Excursie
Autocar Turul oraşului(vizita turistică)Ghid TraseuMonument
Trip, excursion
Coach, touringSightseeing
GuideRoute, tractMonument
D.Obiectivele operaţionale ale lecţiei
ObiectivCapacitatea care
urmează a se forma elevilor
Comportamentul prin care elevii vor
proba învăţarea capacităţii respective
Condiţii de probare
Criterii de
reuşită
1 2 3 4 5
O1
Cunoaşterea timpilor de oprire şi a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească organizarea unui circuit turistic pentru a fi apreciabil
- prin enumerarea lor - vor ţine seama de aceste condiţii când vor întocmi fişa tehnică a circuitului turistic
90%
O2
Deprinderea de a întocmi o fişă de documentare a unui circuit turistic
Întocmirea unei fişe de documentare pentru un circuit stabilit de fiecare grupă de elevi
-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de fişă de documentare, întocmit de profesor
80%
1 2 3 4 5O3 Deprinderea de a
întocmi fişa tehnică a unui circuit turistic
Întocmirea fişei tehnice pentru circuitul ales
-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de fişă tehnică întocmit de
80%
profesor
O4
Deprinderea de a întocmi analiza de preţ a circuitului turistic
Realizarea unei analize de preţ pentru circuitul ales
-pe fişe de lucru individuale-se oferă model de întocmire a analizei de preţ, realizat de profesor
70%
E.Desfăşurarea lecţiei
Timp Etape de instruireArii de
conţinutMetode de învăţare
Mijloace de
învăţare
Forme de organizareProfesor Elev
1 2 3 4 5 6 7
5’
Organizarea clasei pentru buna desfăşurare a activităţii-prezenţa elevilor-împarte clasa în grupe de trei sau patru elevi-pregăteşte materialele
Preiau sarcinile propuse de profesor
Conversaţia Frontal
5’
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare -se adresează întrebări elevilor
Răspund la întrebări
Conversaţia Frontal
1 2 3 4 5 6 72’ Captarea atenţiei
elevilor-se încearcă printr-o expunere adecvată să se trezească
Ascultă cu atenţie cele spuse de profesor
Expunere Frontal
interesul elevilor pentru activitatea imediat următoare: proiectarea excursiei
3’
Comunică titlul lecţiei şi obiectivele operaţionale-scrie pe tablă atât titlul cât şi obiectivele
Notează în caiete cele scrise de profesor
Expunere Frontal
4’
Realizarea obiectivului O1-explică importanţa proiectării unei excursii-enumeră etapele de realizare a proiectării
Notează în caiete structura planificării unei excursii
AC1ExpunereExplicaţie
Frontal
10’
Realizarea obiectivelor-împarte materialele grupelor de elevi-demonstrează modul de întocmire a fişei de documentare-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea unei fişe de documentare -verifică corectitudinea întocmirii acestora
Realizează pe grupe o fişă de documentare pentru un traseu turistic ales de fiecare grupă
AC2AC6AC7
DemonstraţiaExplicaţia
Observarea dirijatăÎnvăţarea prin descoperire
-harta turistică a României-fişă de documentareîntocmită de profesor
Pe grupe
1 2 3 4 5 6 710’ Realizarea
obiectivului O3-demonstrează modul de întocmire a fişei tehnice a unui circuit turistic-supraveghează
Realizează pe grupe întocmirea fişei tehnice pentru circuitul ales
AC3 demonstraţia -explicaţia-observarea dirijată-învăţarea prin descoperire
-harta turistică a României-fişa tehnică a unui circuit turistic întocmită de
Pe grupe
activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea fişei tehnice a circuitului turistic-verifică corectitudinea întocmirii fişei
profesor
8’
Realizarea obiectivului O4-demonstrează modul de întocmire a analizei de preţ a unui circuit turistic-supraveghează activitatea pe grupe a elevilor pentru întocmirea analizei de preţ a unui circuit turistic-verifică corectitudinea întocmirii analizei de preţ
Realizează analiza de preţ pentru circuitul turistic ales
AC4
demonstraţia -explicaţia-observarea dirijată-învăţarea prin descoperire
Analiză de preţ a unui circuit turistic întocmit de profesor
Pe grupe
2’
Menţionează aspecte legate de conduita elevului pe perioada desfăşurării excursiei
Ascultă şi eventual pun întrebări
AC5Expunerea conversaţia
Frontal
1’
Secvenţa finală-comunicarea temei pentru acasă: proiectarea unei excursii-anunţarea temei lecţiei următoare
Consemnează tema în caiet
Conversaţia Frontal
PROIECTAREA UNEI EXCURSII
I. FIŞA DE DOCUMENTARE
1. Stabilirea itinerariului
II. OBIECTIVE TURISTICE ŞI DE ALTĂ NATURĂ
Ploieşti -Muzeul CeasuluiMăneciu -Mânăstirea SuzanaCheia -Mânăstirea CheiaBraşov -Biserica Neagră
(tur de oraş, panoramă)Predeal -Biserica Mânăstirii Predeal
(tur de oraş)Buşteni -Fabrica de Hârtie
(tur de oraş)Sinaia -Mânăstirea Sinaia
(tur de oraş)Câmpina -vizită Casa Memorială Nicolae Grigorescu
-vizită Casa Memorială I. HaşdeuBărcăneşti -Mânăstirea Ghighiu
Durata circuitului 2 zile
În anexa lucrării se găsesc date şi informaţii privitoare la obiectivele turistice vizitate
III. FIŞA TEHNICĂ A CIRCUITULUI
Nr.crt
Data LocalitateaCĂI DE ACCES TIMPII CIRCUITULUI PROGRAMUL
ESCALELORRUTADIST[Km]
TOTAL CĂLĂTORIEOPRIRI VIZITE
ORAR
1 14.VI Bucureşti - - - - - 8.30 Plecare din Bucureşti
2 Ploieşti DN1 60 60 60’ - 9.30 Sosire Ploieşti
3 Măneciu DN1A 43 103 50’ - 10.20 Sosire Măneciu
4 Măneciu - - - - 30’ 10.50 Vizită Mânăstirea Suzana
5 Cheia DN1A 16 119 20’ - 11.10 Sosire Cheia
6 Cheia - - - - 30’ 11.40 Vizită Mânăstirea Cheia
7 Braşov DN1A 41 160 50’ - 12.30 Sosire Braşov
8 Braşov - - - - 30’ 13.00 Tur oraş
9 Braşov - - - - 90’ 14.30 Masă prânz Rest. Turist
10 Braşov - - - - 30’ 15.00 Vizită Biserica Neagră
11 Predeal DN1 27 187 30’ - 15.30 Sosire Predeal
12 Predeal - - - - 30’ 16.00 Vizită Mânăstirea Predeal
13 Predeal - - - - 30’ 16.30 Tur oraş Predeal
14 Buşteni DN1 20 207 30’ - 17.00 Sosire Buşteni
15 Buşteni - - - - 30’ 17.30 Tur oraş Buşteni
16 Buşteni - - - - 60’ 18.30 Timp liber
17 Buşteni - - - - - - Cină +cazare Hotel Silva
18 15.VI Buşteni - - - - 60’ 8-9 Mic dejun Hotel Silva
19 Buşteni - - - - 90’ 11.00 Vizită Fab. De Hârtie Buşteni
20 Sinaia DN1 12 219 15’ - 11.15 Sosire Sinaia
21 Sinaia - - - - 30’ 11.45 Vizită Mânăstirea Sinaia
22 Sinaia - - - - 15’ 12.00 Tur oraş Sinaia
23 Câmpina DN1 19 238 25’ - 12.25 Sosire Câmpina
24 Câmpina - - - - 30’ 12.55Vizită casa memorială N. Grigorescu
25 Câmpina - - - - 30’ 13.25 Tur oraş
26 Câmpina - - - - 65’ 14.30 Masă prânz Rest. Dumbrava
27 Câmpina - - - - 30’ 15.00 Vizită casa memorială Haşdeu
28 Ploieşti DN1 32 270 40’ - 15.40 Sosire Ploieşti
29 Ploieşti - - - - 60’ 16.40 Vizită Muzeul Ceasului
30 Ploieşti - - - - 50’ 17.30 Timp liber Ploieşti
31 Bucureşti DN1 57 327 75’ - 18.45 Sosire Bucureşti
Total Km parcurşi: 327 + 10% (tururi de oraş) = 327 + 33 = 360 Km
Total timp opriri (vizitare + servicii restaurare + cazare + timp liber) = =27h40’
IV. ANALIZA DE PREŢ A CIRCUITULUI TURISTIC
Servicii restaurare şi cazare:
1)masă prânz Restaurant Turist cat. I.2)cină + cazare + mic dejun Hotel Silva cat. II.3)masă prânz Restaurant Dumbrava cat. I.
o cazare +o pensiune completă +o masă prânz
- cazare – 110.000 lei / persoană
- pensiune completă – 120.000 lei / persoană
- masă prânz – 42.000 lei
Autocarul a fost închiriat pentru suma de 15.000 lei / Km.
Total Km parcurşi: 360 Km.
Analiză preţ:
1)Transport: (360 km 15.000 lei) : 50 persoane = 108.000 lei /persoană
2)Cazare – 110.000 lei / persoană
3)Servicii restaurare – 1 p.c. - 120.000 lei /persoană
1 p. - 42.000 lei / persoană
TOTAL 162.000 lei / persoană
4)Obiective vizitate – 9 5000 lei = 45.000 lei / persoană
5)Cheltuieli personal însoţire
6)Total: 108.000 + 162.000 + 45.000 + 10.800 = 325.800 lei / persoană
7)Comision (cotă) 10% - 32.580 lei / persoană
8)Cotă ADAS 1% - 3258 lei / persoană
9)T.V.A (11% din total 6 + 7) = 39.421,8 = 39.422 lei / persoană
10)Preţ total persoană: 325.800 + 32.580 + 39.422 = 401.060 lei / persoană =
401.000 lei /persoană.
Caracteristici Domenii de
utilizareObservaţii
-simplificat de Louis Braille-după cum lipsesc unul sau mai multe puncte, prin cele 63 de combinaţii care
Scrierea BrailleT
IP
rezultă se pot reprezenta alfabetul, cifrele, notele muzicale, semnele ortografice şi de punctuaţie.-conceput în anul 1837, de Samuel Morse, format din linii şi puncte, ce pot constitui litere sau cifre
Creat pentru a se putea comunica la distanţe mari, preocupare pe care omenirea a avut-o din cele mai vechi timpuri
Vezi 4
-denumirea de caligrafie vine din limba greacă: Kallos–frumuseţe şi graphe-scriere.-în anul 1845, la noi a apărut pentru prima dată un probar de caligrafie pentru şcoala militară.Viteza de scriere este mică, înclinarea scrierii este de 45-50 grade, la scrierea caligrafică se pot distinge porţiuni subţiri, groase sau medii.
Vezi 5
Alfabetul Morse
Scrierea caligrafică
TIP
B2. TIPURI DE SCRIERE ŞI UTILIZAREA LOR ÎN DIVERSE DOMENII DE ACTIVITATE
CaracteristiciDomenii de
utilizareObservaţii
Scrierea cursivă înclinată spre dreapta sau stânga la 75 de grade.
Scrierea batardă (în traducere = încrucişată) este o combinaţie între scrierea cursivă şi rondă; pe hărţi scrierea batardă se realizează literă cu literă, la distanţe apreciabile.
Pentru denumirile de hidrografie
Pentru denumirile lanţurilor muntoase, podişurilor sau câmpiilor
Vezi 10
Vezi 11
scrierea în desenul tehnic poate fi desenată (manuală) sau executată cu şabloane speciale.-această scriere este standardizată pe o anumită lucrare de desen tehnic, se poate folosi numai un anumit tip de scriere-poate fi dreaptă sau înclinată.
Pentru lucrările de desen tehnic din diverse domenii:arhitectură, construcţii de clădiri, desen tehnic industrial, etc.
Vezi 12
-utilizată la lucrările care cer o prezentare artistică deosebită.-literele au elemente decorative, ce se aleg în armonie cu efectele ce trebuie obţinute.
-pentru broderii şi cusături
-pentru domeniul muzical
-pentru sculptură în lemn.
Vezi 13
Vezi 14
Vezi 15
Scrierea în desenul tehnic
TIPURI
DE
SCRIERE
Scrierea cartografică
Scrierea artistică
CARACTERISTICIDOMENII DE UTILIZARE
OBSERVAŢII
-scrierea se face cu grosime uniformă evitând ridicarea peniţei de pe hârtie, cu trăsături continue, fără, rupturi, după care se trasează semnele diacritice
utilizată de şcolari, conduce la formarea scrierii rapide a adultului
vezi 1
- este rezultatul simplificării semnelor alfabetului latin, o tehnică a scrierii rapide cu ajutorul prescurtări- a fost inventată de un sclav al marelui orator Cicero (după unii specialişti). Istoria îl menţionează pe Tiron ca inventator al stenografiei- utilizată la noi în anul 1908, după sistemul francez al lui Duplaye.
Pentru realizarea unei scrieri, tot atât de rapide ca şi vorbirea
vezi 2
- sistem de litere redate prin puncte în relief - imaginat de ofiţerul francez Charles Barbier din dorinţa de a concepe o scriere secretă, care să poată fi citită şi pe întuneric
Utilizată de nevăzători
vezi 3
TIPURI
DE
SCRIERE
Scriere curentă
Stenografia
Scrierea Braille
CARACTERISTICIDOMENII DE UTILIZARE
OBSERVAŢII
-denumirea de cartografie provine din limba greacă şi se traduce prin scrierea hărţilor-la scrierea unei hărţi se selectează un număr de tipuri de scriere care să se deosebească pregnant între ele prin factura generală, înclinare grosime; cu fiecare dintre ele se vor înscrie denumirile unei anumite grupe de elemente: localităţi, hidrografie, relief, păduri, insule, etc.Dintre cele mai utilizate scrieri cartografice, sunt:Scrieri filiforme:
- înclinată spre dreapta la 75
- înclinată spre stânga la 75
- dreaptă
scrierea bloc – scriere mai pretenţioasă datorită obligativităţii de a menţine o perfectă uniformitate de grosime pe întreg traseul literelor
Utilizată la scrierea hărţilor
pentru scrierea denumirilor localităţilor
pentru denumiri hidrografice
pentru denumiri de relief
utilizată pentru scrierea titlurilor hărţilor
Vezi 6
Vezi 7
Vezi 8
Vezi 9
TIPURI
DE
SCRIERE
Scrierea cartografică
B. ABORDAREA ŞTIINŢIFICO TEHNICĂ
B.1. TEHNOLOGIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
I. Noţiuni introductive
Noţiuni de „celuloză” şi „hârtie” reprezintă fiecare în parte un grup de
produse tehnice bine definit.
Celuloza – este constituentul principal al pereţilor celulelor vegetale, unde
se mai găseşte asociată cu substanţe necelulozice, denumite incruste.
Celuloza cuprinde toate materialele fibroase celulozice folosite la
fabricarea hârtiei, a fibrelor artificiale sau a altor produşi chimici – pelicule
pentru filme, lacuri etc.
Denumirea tehnică de celuloză o poartă materialul fibros obţinut prin
dizolvarea în soluţii chimice a incrustelor.
În funcţie de destinaţia lor, celulozele se împart în:
- papetare sau tehnice – pentru hârtii şi cartoane
- chimice, înnobilate având un grad ridicat de puritate – pentru fibre
artificiale şi diverşi derivaţi celulozici.
Hârtia – cuprinde aşa zisele produse „papetare” respectiv toată gama de
hârtii şi cartoane (hârtii groase cu masa peste 160g/m2).
Clasificarea produselor papetare în aceste două mari familii – hârtie şi carton –
are dezavantajul că nu oferă nici o indicaţie asupra domeniului de utilizare. Spre
exemplu:
Subfamilii ale hârtiei
H
Â
R
T
I
A
de scris
de tipar
pentru desen
absorbante
pentru ambalaje
pentru industria electrotehnică
pentru bancnote
Fiecare aceste două subfamilii se clasifică, în funcţie de utilizarea
produselor ce-i aparţin, în mai multe sortimente.
În cazul cartoanelor, împărţirea în sub familii se face în modul următor:
Subfamilia cartoane pentru tipar cuprinde sortimentele:
HÂRTIA DE TIPAR
Hârtie de ziar
Hârtie pentru ediţie
Hârtie pentru instalaţie
Hârtie pentru prospecte
CARTOANE
Cartoane pentru tipar
Cartoane pentru industria electrotehnică
Cartoane suport
Cartoane pentru ambalaje
Cartoane acoperite
CARTOANE PENTRU TIPAR
Carton pentru cărţii poştale
Carton pentru coperţi
Carton velin, etc.
Pentru a înţelege cât mai bine tehnologia obţinerii hârtiei, aceasta se structurează
după următoarea schemă:
OBŢINEREA SEMIFABRICATELOR FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI
PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE
FABRICAREA HÂRTIEI
FINISAREA HÂRTIEI
II. SEMIFABRICATE FIBROASE ÎN INDUSTRIA HÂRTIEI
II1. Paste semichimice.
II 1.1 – definiţie şi materii prime utilizate pentru obţinerea pastelor
semichimice
Pastele semichimice sunt semifabricate fibroase obţinute printr-un tratament
chimic moderat al materiilor prime fibroase, în vederea eliminării parţiale a
incrustelor, urmat de o prelucrare mecanică pentru individualizarea fibrelor.
SEMIFABRICATE
FIBROASE
II1 paste semichimice
II2 paste mecanice
II3 paste din cârpe
II4 pasta de maculatură
Cifrele sunt valabile pentru industria celulozei şi hârtiei din ţara noastră.
Lemnul – dintre elementele morfologice ale arborelui (rădăcină, trunchi,
coroană, frunze sau ace), numai trunchiul şi o parte din coroană se folosesc la
fabricarea pastelor fibroase.
Paiele de grâu – sunt formate din următoarele elemente morfologice:
tulpina (63-65%), frunzele şi pleava (17-21%), spicul (8-10%) şi nodurile (6-
7%). Elementele fibroase cele mai importante ale paielor sunt conţinute de
tulpină care atinge o lungime de 0,6-1,0m.
Stuful – recoltat după sezonul rece, după ce a pierdut o mare parte din
frunze, are următoarea compoziţie morfologică: tulpină (80-85%), teci şi frunze
(8-15%), noduri (3-5%) şi pănuşită (2-3%).
Dintre toate aceste materii prime valoarea papetară cea mai ridicată o prezintă
răşinoasele. Valoarea papetară este dată de raportul dintre lungimea şi grosimea
fibrelor. Cu cât este mai mare acest raport, cu atât fibrele sunt mai suple si au o
capacitate mai mare de împâslire.
Răşinoase Plop Fag Stuf Paie
Lungime (mm) 3,00 1,50 1,28 1,20 1,15
Lăţime (mm) 0,040 0,030 0,030 0,030 0,025
Raportul L/l 75,0 50,0 40,0 40,0 46,0
MATERII
PRI
ME
lemnul
paie
stuful
50% răşinoase
40% foioase tari (fag, carpen)
10% foioase moi (plop, salcie)
II 1.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A PASTELOR
SEMICHIMICE
II. 1.2.a Prepararea şi depozitarea materiilor prime.
- secţionarea lemnului
- cojirea lemnului
- prin strunjire
- prin frecare
- tocarea lemnului
- sortarea tocăturii
- depozitarea tocăturii
în hale sau silozuri
- tocarea paielor
- desprăfuirea
- sortarea
- depozitarea în
silozuri
- tocarea stufului
- desprăfuirea
- sortarea
- depozitarea în
silozuri
a. Prepararea şi depozitarea materiilor prime
b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau plantelor anuale
c. Defibrarea materialului dezincrustat
d. Spălarea, sortarea şi deshidratarea pastelor semichimice
e. Albirea pastelor semichimice
Prepararea şi depozitarea materiilor prime
lemnul paiele stuful
Modul de acţionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:
Modul de acţionare a dispozitivului de cojire prin strunjire:1-buştean; 2-dispozitivul rotativ; 3-colţi metalici.
Fig. 1
Schema instalaţiei de tocare şi sortare a tocăturii din lemn:
Fig. 2
Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:
Schema unui siloz pentru tocătură din lemn:
Fig. 3
II. 1.2.b. Dezincrustarea celulozei prin fierberea lemnului sau a
plantelor anuale.
Procedeele de obţinere a pastelor semichimice şi-au luat denumirea de la
soluţia chimică folosită la dezincrustarea acesteia:
- procedeul natron – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de
hidroxid de natriu (sodiu)
- procedeul sulfat – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de
NaOH (60g/l) şi Na2S(20g/l)
- procedeul sulfit – constă în fierberea ţesutului vegetal cu o soluţie de
bisulfit acid de calciu (se aplică mai ales la lemnul de răşinoase)
- procedeul sulfit neutru de sodiu – constă în fierberea lemnului de păioase
sau a plantelor anule cu o soluţie formată din Na2SO3 şi Na2CO3.
-
Schema unui fierbător sferic:
V = 15-60m3
Fig. 4
Fierbător discontinuu staţionar de 140 m3 - timp de fierbere-2 ore
-temperatură de fierbere-170C
Fierbător discontinuu staţionar
Fig. 5
II.1.2.C. Defibrarea materialului dezincrustat
Materialul rezultat de la dezincrustare păstrează întotdeauna forma tocăturii
şi de aceea pentru transformarea lui în pastă este necesar un tratament mecanic –
defibrarea. Cele mai bune rezultate din punct de vedere a proprietăţilor pastei şi
consumului specific de energie se obţin când defibrarea se execută la cald,
imediat după fierbere.
Defibrarea se realizează cu ajutorul unor aparate numite rafinoare cu
discuri (o moară cu două discuri metalice verticale, paralele, unul fix şi altul în
mişcare la 500 – 1000 rot / min.)
Rafinor cu discuri metalice:
Rafinor cu discuri metalice:1-disc fix; 2-disc rotativ; 3-carcasă; 4-şurub de alimentare a rafinorului de material fibros
; 5-intrarea materialului fibros (refuzul de la sortare); 6-evacuarea materialului fibros măcinat; 7-plăci dinţate.
Fig. 6
II. 1.2.d. Spălarea, sortarea şi deshidratarea pastelor semichimice
Pentru spălarea pastelor semichimice şi recuperarea soluţiilor reziduale se
utilizează filtre cu vacuum sau cu presiune şi prese. Alegerea utilajului pentru
spălare este condiţionată de caracteristicile leşiei negre recuperate (concentraţia
şi temperatura) şi de destinaţia pastei.
Leşiile reziduale recuperate la spălarea pastelor semichimice sunt utilizate o
parte pentru completarea hidromodului de fierbere, iar restul este dirijat la
recuperarea chimicalelor pe care le conţin.
Sortarea este operaţia de îndepărtare din materialul fiert a aglomeraţiilor
fibroase mari, noduri, aşchii. Se realizează în două trepte: sortarea grosieră şi fină
cu ajutorul sortitorului vibrator.
Deshidratarea pastelor semichimice se face în scopul îngroşării acestora
pentru a putea fi prelucrate în continuare (măcinat pentru hârtie sau albit).
Îngroşarea pastelor se poate obţine cu ajutorul preselor mecanice şi al maşinilor
de deshidratare.
Schema maşinii cu sită rotundă pentru deshidratarea celulozei:1-cuvă; 2-tambur; 3-şpriţuri; 4-valţuri de presare; 5-valţ canelat; 6-rezervor de apă;
7-pompă de vacuum; 8-pompă de apă grasă; 9-valţ de ghidare; 10-prese; 11-dispozitiv de înfăşurare.
Fig. 7
Tamburul 2 este prevăzut cu un ciur peste care se îmbracă o sită. În cuva 1,
suspensia de celuloză intră cu consistenţa de 0,9 – 1,3 %. Banda de fibre
celulozice formată pe suprafaţa tamburului este spălată cu ajutorul spirturilor 3.
Prin acţiunea valţului de presare 4 se îmbunătăţeşte stoarcerea benzii de
celuloză. Desprinderea benzii de celuloză de pe sită se face cu ajutorul valţului
canelat 5.
Banda de celuloză, având consistenţa de 18 – 21% intră în presele canelate 10
unde este stoarsă până la consistenţa 40-45% uscăciune.
Ieşind din prese, banda de celuloză intră în dispozitivul 11 de tăiere în coli
umede la format 600 800 mm. În locul dispozitivului de tăiat coli se poate
folosi dispozitivul de făcut suluri. Viteza de lucru a unei astfel de maşini este de
15-40 m/min.
II 12 C. Albirea pastelor semichimice
Pastele fibroase vegetale obţinute din lemn sau plante anuale prezintă
diverse nuanţe de culoare. Aceste nuanţe se deosebesc, în principal, modificărilor
de culoare ale ligninei, precum şi formării în procesul de fabricaţie a acestor
paste a unor pigmenţi coloraţi specifici. Astfel, celulozele sulfit au o nuanţă de la
albă cenuşie la galbenă cenuşie, iar celulozele sulfat de la brună deschis până la
brună închis.
Gradul de alb al pastelor fibroase se determină prin fotometrie şi se
exprimă în procente faţă de un etalon – o substanţă chimică curată, stabilă şi
deosebit de albă, de exemplu, sulfatul de bariu.
Realizarea albirii pastelor fibroase se realizează prin tratarea lor cu agenţi de
albire: clor, apă de clor, hipocloriţi, dioxid de clor, apă oxigenată, hidroxid de
sodiu, oxigen.
II. 2. Fabricarea pastei mecanice
II. 2.1. Definirea şi schema generală de folosire a pastei mecanice.
Pasta mecanică se obţine prin presarea lemnului pe suprafaţa periferică a
unei pietre cilindrice în mişcare de rotaţie, stropită abundent cu apă. Acest proces
poartă numele de defibrare şi permite transformarea lemnului într-o pastă
papetară care necesită numai o sortare pentru a deveni aptă de utilizare.
Pasta mecanică conţine toate substanţele necelulozice, inclusiv lignina, în
aceiaşi proporţie în care se găseşte în lemn, de aceea, din punct de vedere
calitativ, este inferioară pastelor semichimice.
CARACTERISTICIDOMENII DE UTILIZARE
OBSERVAŢII
-afişele, anunţurile, panourile publicitare atrag atenţia dacă sunt scrise cu un caracter mai deosebit.-caractere de scriere artistică sunt solicitate şi în situaţii diverse cum ar fi : titlurile cărţilor, proiecte, diplome etc.
Pentru expoziţii, etichete
Pentru obiecte destinate copiilor (jocuri, cutii cu jucării etc)
Pentru iniţiale şi monograme
Pentru diverse obiecte din metal (feronerie)
Vezi 16
Vezi 17
Vezi 18
Vezi 19
Calculatoarele, cu ajutorul imprimantelor pot să furnizeze o scriere cu o viteză deosebit de mare, cu diverse caractere de majuscule, minuscule şi cifre.Scrierea obişnuită se realizează cu ajutorul tastaturii care cuprinde literele (de la A la Z), cifre (de la 0 la 9), caractere speciale (+ ; : - = ! etc), taste de control (Caps Lock, Shift, Alt, Ctrl, etc). simpla apăsare a unei taste va afişa caracterul respectiv.Pentru litere mari avem două metode: 1-se va apăsa shift+tasta ce va apare A. 2-apăsarea tastei Caps Lock va avea ca efect afişarea literelor mari, fără să mai fie nevoie de apăsarea tastei Shift. Pentru revenirea în
-pentru toate domeniile de activitate
-toate tipurile de scriere enumerate mai sus pot fi realizate şi cu ajutorul calculatorului, utilizând programme speciale.
-pentru decoraţiuni-inscripţionări
TIPURI
DE
SCRIERE
Scrierea cu ajutorul
calculatorului
Scrierea artistică
modul de scriere cu litere mici, se va apăsa din nou tasta Caps Lock.Calculatoarele pot fi dotate în locul imprimantei cu un alt sistem de realizare a scrierii (ex: cutter-plotter) utilizat la tăierea directă a diverselor materiale în formă de litere şi semne grafice realizate din folie autoadezivă, folii alumuniu, materiale lemnoase.
-afişe publicitare
Această scriere se execută cu ajutorul unui arc electric care se produce când vin în contact obiectul metalic pe care trebuie scris şi vârful de sârmă de wolfram al creionului de scris pe metale
Pentru scrierea pe tablă de oţel, aluminiu, alamă etc, a cărei grosime este mai mare de 0,09 mm. Vezi 21
Când este necesară scrierea unui text de mai multe ori, se poate executa un şablon, în care se decupează contururile literelor la dimensiunile dorite. Tiparele se pot confecţiona din carton, tablă.
Pentru scrierea panourilor, afişelor
Vezi 20
TIPURI
DE
SCRIERE
Scrierea cu creionul
electric pe metale
Scrierea cu şablonul
Din cele mai vechi timpuri
NECESITATEA DE INFORMARE ŞI COMUNICARE
Preţul de cost mai scăzut, determină folosirea pe scară largă a pastei
mecanice, la fabricarea hârtiei şi cartoanelor care nu necesită o durabilitate prea
mare, aşa cum sunt: hârtia de ziar, o mare parte a hârtiilor de scris şi tipărit,
cartoanelor duplex şi triplex.
În ultimul timp s-a extins metoda de defibrare a lemnului sub formă de
tocătură, procedeul fiind mai flexibil, se poate automatiza complet şi permite
prelucrarea nu numai a buştenilor dar si a şipcilor şi altor deşeuri de la fabricile
de cherestea.
Schema generală de fabricare a pastei mecanice:
Schema generală de fabricare a pastei mecanice
Fig. 8.
Semnificaţia de „apă grasă” se găseşte la punctul VI privind protecţia mediului.
II.2.2a. Defibrarea lemnului sub formă de buşteni.
Se realizează cu utilaje speciale – defibratoare – care au în componenţă
următoarele elemente principale: piatra defibratoare, casete, dispozitivul de
presare a buştenilor, cuva pentru colectarea pastei şi dispozitivul de ferecare a
pietrei. Prin presarea lemnului pe asperităţile acesteia pătrund în masa lemnoasă
şi desprind fascicule de fibre.
Schema generală a defibratorului:1-piatră defibratoare; 2-cuvă; 3-şabăr; 4-şpriţ cu apă; 5-lemn
; 6-casetă; 7-dispozitiv de ferecare; 8-rolă de ferecare.Fig .9
Calitatea pastei obţinute este în funcţie de:
- specia lemnului - răşinoasele (molidul şi bradul), foioasele (plopul,
mesteacănul, fagul) obţin cele mai bune rezultate.
- calitatea lemnului - umiditatea 40% şi grosimea inelelor anuale
- viteza periferică a defibratorului – v =20-30 m/s; la o viteză periferică a
defibratorului mai mare provoacă ruperi în fibră, ceea ce duce la
înrăutăţirea calităţii pastei.
- piatra defibratorului - influenţată de fineţea granulelor utilizează pietre de
ceramică, ciment.
II.2.2b. Defibrarea lemnului sub formă de tocătură.
Societatea suedeză „Defibrator A. B.” livrează pentru defibrarea lemnului
din tocătură instalaţia reprezentată schematic mai jos:
Schema tehnologică de fabricare a pastei mecanice din tocătură, prin procedeul Defibrator AB:
1-bandă transportoare; 2-siloz; 3-alimentator cu şnec; 4- rafinor; 5- rezervorFig.10
Dintr-un siloz cu volumul de 130 m3, tocătura este alimentată în primul
rafinor monodisc, cu puterea de 100 KW şi 1500 rot/min care lucrează la o
consistenţă de 25%. În siloz este introdus abur pentru îmbunătăţirea condiţiilor
de funcţionare a rafinorului. Din primul rafinor pasta cade într-un şnec, care
alimentează al doilea rafinor de acelaşi tip şi mărime ca şi primul. Aici se adaugă
o cantitate suplimentară de apă pentru a menţine consistenţa la 25%, deoarece
aceasta are tendinţa să crească prin evaporare a apei în timpul rafinării. În
continuare, materialul este diluat până la consistenţa de 3-5% şi depozitat într-un
rezervor din care se alimentează instalaţia de sortare.
II.2.3. Sortarea pastei mecanice
- are ca scop eliminarea bucăţilor de lemn nedefibrat, a nodurilor, a aşchiilor;
- se realizează imediat ce pasta părăseşte cuva defibratorului prin montarea de grătare, în canalul defibratorului, care au rolul de a împiedica bucăţile mari de lemn să intre în prinzătoarele de aşchi, unde pot rupe sita
- sortarea brută se efectuează cu prinzătoarele de aşchii de tip Jonsson, montate în două trepte diferenţiale.
- impurităţile de dimensiuni mici ce nu au fost reţinute de prinzătorul de aşchii se realizează cu sortatoare centrifugale şi turbionare montate în 2-4 trepte.
II.2.4. Îngroşarea pastei mecanice.
SORTARE
brută sau grosieră Sortare fină
Pasta mecanică sortată are consistenţa de 0,3-0,5% şi pentru a putea fi
transportată şi depozitată în condiţii avantajoase trebuie îngroşată până la 3-4%
consistenţă.
Apa caldă obţinută de la degroşare este folosită din nou în circuitul de
fabricare a pastei mecanice. Îngroşătorul de pastă mecanică nu se deosebeşte în
principiu de îngroşătorul pentru paste semichimice.
II. 2.4. Albirea pastelor mecanice
Pastele mecanice se caracterizează printr-un conţinut ridicat de lignină.
Albirea lor se realizează cu agenţi chimici care albesc lignina fără a o solubiliza:
apă oxigenată, peroxid de sodiu, hipoclorit de calciu.
II. 3. Pasta din cârpe
II.3.1. Materii prime pentru pasta din cârpe şi domenii de utilizare.
Pasta din cârpe se obţine din deşeuri textile vechi sau noi provenite din
ţesături sau fire din bumbac, in cânepă, iută, lână. Pastele obţinute se utilizează
pentru obţinerea unor hârtii şi cartoane cu rezistenţă şi durabilitate deosebit de
mare. Cârpele de bumbac, in şi cânepă sunt utilizate de preferinţă la fabricarea
hârtiilor pentru bancnote, pentru documente, ţigarete, etc. Cârpele de lână se
folosesc numai pentru anumite sorturi de hârtii şi cartoane (hârtie pentru valţuri,
carton asfaltat).
Schema generală de obţinere a pastei de cârpe.
Fig. 11
II. 3.3. Desprăfuirea iniţială, sortarea şi tocarea cârpelor
Pentru a ocroti sănătatea şi a uşura munca personalului care lucrează la
sortarea cârpelor, acestea sunt supuse desprăfuirii.
Operaţia se execută într-un desprăfuitor format dintr-o carcasă metalică în
interiorul căreia se află 3-8 tobe, pe a căror suprafeţe laterale sunt montate
bătătoare: tablele se rotesc în acelaşi sens dar cu viteze diferite, pentru ca efectul
bătătoarelor să fie mai pronunţat.
Desprăfuitor de cârpe: 1- bătătoare; 2-transportor; 3-colector de corpuri grele; 4-ventilator; 5-cameră de praf.
Fig. 12
Sortarea cârpelor are ca scop separarea lor în funcţie de calitate, culoare,
grad de curăţire.
Tocarea lor se realizează cu tocătoare speciale tip tambur sau tip ghilotină.
Cârpele se transformă în bucăţi cu dimensiuni 9050 mm.
II.3.4 Fierberea cârpelor
Fierberea are ca scop eliminarea din cârpe a grăsimilor, coloranţilor şi a
altor impurităţi chimice. Prin fierbere, fibrele se umflă şi devin mai elastice.
Cârpele noi şi albe, ca şi cele de calitate inferioară folosite la fabricarea
cartonului asfaltat nu sunt supuse fierberii.
Fierberea se realizează sub presiune în fierbătoare sferice, rotative sau
cilindrice rotative, încălzite direct cu abur. Ca reactivi se folosesc laptele de var
şi hidroxid de sodiu.
II.3.5. Spălarea şi destrămarea cârpelor
Pentru îndepărtarea leşiei şi a substanţelor formate în timpul fierberii,
cârpele se spală cu apă, după care sunt destrămate pentru a fi transformate în
paste.
Spălarea se poate face direct în fierbător sau împreună cu destrămarea într-un
holendru.
Holendru destrămător.Fig. 13
Holendru este format din cuva metalică 1 de 4-8 m3, tamburul 2 cu
diametrul de 1,3-1,5 m prevăzut cu 70-80 cuţite metalice şi toba 3 cu sită pentru
îndepărtarea apei de spălare. Sub tamburul destrămător se află platina 4 cu 10-15
cuţite metalice.
II.3.6. Albirea pastei de cârpe.
Se realizează cu apă de clor, hipocloriţi, apă oxigenată, sau dioxid de clor.
II.4. Pasta de maculatură
Procesul de obţinere a pastei de maculatură diferă în funcţie de sortul de
maculatură.
II.4.1. Sortarea maculaturii
În ţara noastră maculatura este sortată în 6 clase:
Clasă Denumirea Provenienţa
I Maculatură albă,
netipărită şi nescrisă
-colectată direct din tipografii şi
legătorii
II Maculatură albă,
tipărită sau scrisă
-hârtii şi cartoane de orice sort, de
culoare albă, tipărită sau scrisă
III Maculatură
amestecată
-tipărituri de orice fel, indiferent de
culoare
IV Maculatură arhivă -tipărituri provenite din arhivă sau
publicaţii ieşite din uz, de o vechime
de maximum 20 ani
V Maculatură din
hârtii de ambalaj
rezistente
-saci şi pungi, desprăfuiţi, lipsiţi de
foi impregnate cu bitum, parafină
VI Maculatură care
necesită tratament la
cald.
-tuburi de la sulurile de hârtie, cu
excepţia celor acoperite cu mase
plastice, parafină, etc.
II.4.2. Destrămarea maculaturii
Are ca cop transformarea maculaturii într-o pastă cu grad avansat de
individualizare a fibrelor în apă la o consistenţă de 4-6%. Aparatul de destrămare
a maculaturii se numeşte hidrapulper care are dispozitivul de destrămare
asemănător cu rotorul unei maşini de spălat rufe. (200-1000 rot/min.).
II.4.3. Epurarea pastei de maculatură
Maculatura poate conţine o serie de impurităţi (pietre mărunte, ace, agrafe
etc) care se regăsesc în pasta obţinută după destrămare. Pasta destrămată de
hidrapulper este trecută la un epurator echipat cu sortare plan-vibratoare.
II.4.4. Descernelizarea maculaturii
Maculatura aparţinând clasei II poate fi descernelizată prin aplicarea
tratamentului chimic concomitent ci destrămarea.
Deoarece este puţin probabil ca maculatura să conţină un singur tip de
cerneală trebuie să se utilizeze diverşi agenţi chimici, cel mai utilizat fiind
peroxidul de sodiu.
Îndepărtarea cernelii se poate face pe două căi:
- prin fierberea maculaturii în mediu alcalin, având drept rezultat
saponificarea uleiurilor care stau la baza cernelii de tipar.
- prin flotarea cernelii din pasta de maculatură cu aer şi un adeziv tenso-activ
(săpun).
Cameră de flotare.Fig.14
Camerele de flotare sunt vase de formă paralelipipedică prevăzută central cu un
amestecător cu palete montate radial şi aşezate într-un cilindru perforat.
Vacuumul creat de amestecător provoacă aspiraţia pastei în vas. În centrul
amestecătorului este aspirat aerul. Pasta şi aerul se amestecă intens şi sunt
evacuate prin perforaţiile cilindrului. Datorită turbulenţei puternice, particulele
de cerneală sunt acoperite cu bule de aer şi formează o spumă abundentă, care se
ridică la suprafaţa pastei, de unde este evacuată cu un dispozitiv special.
Camerele de flotare: - V = 0,68 – 1,36 m3
P de acţionare a amestecătorului = 3,6 – 6kw
II. 4.5 Albirea pastei de maculatură descernelizată
Se realizează prin tratarea în două-trei trepte cu hipocloriţi şi dioxid de clor sau
peroxizi.
III. PREPARAREA PASTEI DE HÂRTIE
III.1 Introducere
Procesul în care semifabricatele fibroase sunt transformate - cu adaosul
unor materiale auxiliare- într-o pastă, din care se obţine pe maşină foaia de
hârtie, poartă numele de prepararea pastei de hârtie. În funcţie de caracteristicile
calitative şi proprietăţile care se cer hârtiei sau cartonului obţinut, paste poate fi
constituită dintr-un singur sort de fibre sau dintr-un amestec de semifabricate
fibroase.
III. 2. Faze tehnologice de obţinere a pastei de hârtie.
Faze tehnologice de obţinere a pastei de hârtie
Destrămarea şi individualizarea materialelor fibroase
2. Măcinarea semifabricatelor fibroase
3. Încleierea hârtiei
4. Umplerea hârtiei
5. Colorarea hârtiei
6. Epurarea şi diluarea pastei
III.2.1. Destrămarea şi individualizarea materialelor fibroase
Semifabricatele fibroase sunt furnizate în fabricile de hârtie sub formă de
foi sau suluri cu o consistenţă ridicată sau chiar în stare uscată. De aici se impune
necesitatea destrămării şi individualizării materialului fibros. În acest proces se
realizează şi hidratarea şi umflarea fibrelor.
Aparatele cu ajutorul cărora se realizează această operaţie sunt
hidrapulperele, iar destrămarea se realizează datorită agitării turbionale puternice
a materialului în suspensie apoasă
III.2.2 Măcinarea materialelor fibroase
Măcinarea este operaţia fundamentală în fabricarea hârtiei, de care depind
toate însuşirile acesteia.
Măcinarea se realizează trecând suspensia fibroasă prin cuţitele mobile şi
cuţitele fixe ale unor aparate speciale, ca: rafinoare cu discuri metalice, holendre,
mori conice, hidrafinere, etc.
Modul de acţionare a cuţitelor asupra fibrei
Modul de acţiune a cuţitelor de măcinare asupra fibrelor:a-scurtarea fibrelor; b-strivirea şi fibrilitatea fibrelor; c-formarea straturilor de fibre pe cuţite
Fig. 15
-când fibrele celulozice sunt puternic hidratate, strivite şi fibrilizate -când fibrele celulozice au suferit un pronunţat efect de tăiere, scurtare şi despicare
Măcinare
Aspră
Grasă
Rafinoarele cu discuri metalice sunt aparatele cele mai moderne şi cele mai
frecvent folosite la măcinarea pastelor fibroase.
Rafinor monodisc
Fig.16
Organul de lucru al rafinorului constă din două discuri de oţel, dintre care
unul este fix, iar celălalt pus în mişcare cu 500-1000 rot/ min, pus în mişcare de
către un motor electric. Discurile sunt placate cu segmenţi din oţel, bronz sau
bazalt. Pe suprafaţa segmenţilor sunt prevăzute canale.
III.2.3. Încheierea hârtiei
Capacitatea mare de absorbţie a apei este o caracteristică necesară doar
pentru unele hârtii: sugative, şerveţele, de filtru. Pentru alte hârtii şi cartoane,
proprietatea de a absorbi apa este cu totul nedorită: hârtie de scris, hârtie şi
cartoanele de desen.
Pentru a exista întinderea (sugerea) cernelii pe suprafaţa hârtiilor sau
cartoanelor supuse tipăririi este necesară astuparea porilor cu ajutorul unor
substanţe chimice de încheiere: cleiul de colofoniu, cleiul animal, cazeina,
melamina, latexurile de răşină, etc.
-adăugându-se materialele de încheiere în pasta fibrelor
-se trece banda de hârtie printr-o baie cu soluţii (emulsii) de încleiere.
Încheierea
De suprafaţă
În masă
III.2.4. Umplerea hârtiei
În compoziţia pastei de hârtie sau de carton se adaugă o serie de substanţe
minerale cu scopul de a îmbunătăţi aspectul şi calitatea de tipărire, creşterea
opacităţii hârtiei.
Materialele de umplutură folosite în ţara noastră la fabricarea hârtiei sunt:
Denumirea materialului de umplere şi formula sa chimică
Densitatea t/m3
Gradul de alb %
Sorturile de hârtie în compoziţia cărora se foloseşte materialul de umplutură
I caolinul Al2O3-2SiO2
2,5 56-58
Hârtie de ziarHârtii superioare de scris şi tipăritHârtii şi cartoane cretate
II Sulfat de bariu (blancofix)
2,2-2,6 80-82
Hârtie cretată şi specialăHârtii de ţigarete şi hârtii de tipărit
III Carbonat de calciu CaCO3 2,3 97-98
Hârtii subţiri, hârtii superioare de scris şi tipărit, hârtie pentru documente.
IV Dioxid de titan 3,88 97-98
Pe lângă avantajele enumerate mai sus, utilizarea materialelor de umplutură
duce la scăderea preţului de cost al hârtiei, deoarece sunt mai ieftine decât
ROGVAIV
-roşu-oranj-galben-verde-albastru-indigo-violet
semifabricatele fibroase. Totuşi, prin umplere proprietăţile de rezistenţă şi gradul
de încheiere al hârtiei se înrăutăţesc.
III.2.5. Colorarea hârtiei
Teoria colorării
Lumina albă a zilei se descompune în culorile curcubeului:
Fiecărei culori îi corespunde o anumită lungime de undă luminoasă.
În natură nu sunt corpuri absolut transparente, sau absolut opace. Când anumite
lungimi de undă ale luminii sunt absorbite de un corp, el apare colorat
corespunzător lungimilor de undă care nu sunt absorbite de acesta.
Produsele papetare se colorează după cerinţe de natură estetică sau tehnică.
COLORAREA PRODUSELOR PAPETARI
METODE1. colorarea în
masă2. colorarea la
suprafaţă
CARACTERISTICI
-cea mai răspândită metodă-substanţă colorată, sub formă de soluţie, sau de suspensii în apă, se adaugă în pasta fibroasă după măcinare
-se aplică la hârtia finită, realizată direct la maşina de fabricaţie; pun stropire sau imersiune.-se obţin coloraţii deosebit de intense, nerealizabile prin colorarea în masă.
Diluarea- pentru a putea fi lansată pe sita maşinii de fabricaţie, pasta se diluează
până la consistenţa de 0,1-1%
- se realizează cu apă grasă, într-o cutie de amestec.
Epurarea- impurităţile care se găsesc în pasta de hârtie provin din semifabricatele
fibroase, din materialele de umplere şi încheiere şi se elimină prin operaţia de
epurare.
- aparate pentru epurarea pastei: epuratoare centrifugate tip Centriscriner
alcătuit din două site concentrice, între care se rotesc patru palete
III.3. Reţete şi scheme tehnologice de preparare a pastei de hârtie sau carton
Schemele tehnologice ale instalaţiilor de preparare a pastei de hârtie sau
carton diferă de la un sortiment papetar la altul şi la alegerea schemei tehnologice
se ţine seama de: sortul de hârtie ce trebuie fabricat, natura şi numărul
semifabricatelor fibroase, gradul de măcinare, proprietăţile materialelor auxiliare,
capacitatea de producţie a maşinii de fabricaţie.
Se va prezenta numai schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie
pentru scris şi tipar.
Schema tehnologică de preparare a pastei de hârtie pentru scris şi tipar, care are în compoziţie pastă. 1,5,7,8-rezervor;2-pompă; 3-regulator de consistenţă; 4-hidrafiner; 6-regulator de debit; 9-moară Jordan; 10-cutie de
diluare; 11-centricliner; 12-selectifinerfig 17.
Brac (breac – ruptură) – în compoziţia fibroasă intră şi deşeurile ce provin de la
maşina de fabricat hârtie.
IV. FABRICAREA HÂRTIEI
1. Generalităţi
Hârtia reprezintă o reţea fibroasă în care sunt înglobate şi materiale
auxiliare, cu anumite proprietăţi structurale impuse de domeniul de utilizare:
pentru scris, tipărit, ambalaje, pentru scopuri tehnice, etc.
Formarea reţelei fibroase, respectiv a benzii de hârtie, se bazează pe
reţinerea fibrelor şi materialelor din suspensia apoasă pe site filtrante. Apa trece
prin ochiurile sitei filtrante, iar faza solidă este reţinută pe suprafaţa sitei,
formând banda de hârtie.
În funcţie de tipul de sită şi de gradul de măcinare a filtrelor, banda de
hârtie formată pe sită are o consistenţă între 8-9% (în cazul sitelor cilindrice) şi
14-20% (în cazul sitelor plane). Sub această formă hârtia nu poate fi utilizată şi
de aceea se folosesc prese umede care ridică conţinutul de uscăciune al hârtiei
până la 25-38%, urmând ca restul de umiditate să fie eliminat prin uscare.
IV.2. Fazele procesului tehnologic de fabricare a hârtiei
IV.2.1 Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii
Lansarea pastei de hârtie pe sita marginii se realizează cu ajutorul cutiilor
de lansare. Funcţia cutiei de lansare este de a alimenta pasta în zona de formare a
benzii de hârtie.
Tipuri de cutii de lansare:
1. Lansarea pastei de hârtie pe sita maşinii
2.Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie
a) Pe sita plană b)Pe site duble c)Pe site cilindrice
3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede
4. Uscarea hârtiei
Cutii de lansare
De înaltă presiune de tip deschis.
De tip închis-cu presiune hidrostatică-cu pernă de aer-tipConwerflow
Schema dispozitivului de lansare tip Converflow Schema generală a cutiei de lansare tip Converflow
Fig 18
Cutia Conwerflow se confecţionează din tablă de oţel inoxidabil, se
compun din două dispozitive legate în serie.
Primul dispozitiv este format din ţevi conice şi are rolul de a distribui pasta
pe întreaga lăţime a cutiei. Al doilea dispozitiv este un distribuitor convergent
format din şase lame fixate în consolă.
Viteza curentului de pastă trebuie să fie cu 5-10% mai redusă decât viteza
sitei.
IV.2.2. Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie
Formarea şi deshidratarea iniţială a benzii de hârtie se poate face pe maşini cu
sită plană, maşini cu site duble şi maşinii cu site cilindrice.
Sita este una din părţile cele mai importante ale maşinilor de fabricat hârtie: pe
ea are loc formarea benzii de hârtie şi se îndepărtează cea mai mare parte a apei
conţinută în pastă.
Este o ţesătură din metal sau materiale sintetice, formate din urzeală (fire
longitudinale) şi bătătură (fire transversale).
Tipuri de ţesături folosite la confecţionarea sitelor: a-sită simplă; b-sită dublă; c-sită triplă; d-sită drilată.
Fig19
Sitele metalice sunt confecţionate din următoarele materiale: pentru urzeală
se utilizează bronz fosforos (92-93% Cu, 6,3-7,3% Sn şi 0,3-0,7% P) iar pentru
urzeală se utilizează alama (aliaj 80% Cu şi 20% Zn).
Rezistenţa la uzură a sitelor metalice este redusă, durata lor de funcţionare este
de 8-12 zile. De aceea sitele sintetice formate din fire poliesterice sunt tot mai
des utilizate (rezistenţa la uzură este de 6-10 ori mai mare).
IV.2.2.a. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu sita plană
Fig 20
Elementul principal îl constituie sita fără de sfârşit 1, întinsă între valţul
pieptar 2 şi valţul sugar 6, care o antrenează.
Latura de sus a sitei alunecă pe cutia de formare 3, pe valţurile registre 4 şi pe
cutiile sugare 5, iar pe latura de jos, pe valţurile de susţinere 7 şi pe valţurile de
întindere 8.
Deshidratarea, respectiv scurgerea apei din pastă, se face rapid în zona
valţului pieptar şi a valţurilor registre. Apa se colectează cu ajutorul jgheaburilor
9, în rezervorul de beton 10, de unde se foloseşte la diluarea pastei. În
continuare, pasta se deshidratează cu ajutorul cutiilor sugare 5, apoi banda umedă
formată pe sită este deshidratată prin acţiunea de absorbţie a valţului sugar 6 şi
prin acţiunea de presare a valţului 11. Bracul rezultat prin ruperea hârtiei la
trecerea de pe sită spre prese se colectează, se diluează şi se amestecă în
rezervorul umed 12 şi se reîntoarce în circuit cu ajutorul pompei 13.
Limitarea laterală a curentului de pastă pe sită se realizează cu ajutorul a două
lame metalice.
IV.2.2b. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu sită dublă.
Obţinerea unor hârtii cu ambele feţe identice şi cu o structură uniformă pe
întreaga grosime nu este posibilă pe maşinile cu sită plană. Această situaţie a
impus realizarea altor sisteme de formare, dintre care cu site duble prezintă cel
mai mare viitor. Cele două site funcţionează cu aceeaşi viteză.
Sistemul de formare Bel-Baie
Fig.21
IV.2.2c. Formarea şi deshidratarea iniţială a hârtiei pe maşini cu site
cilindrice.
Obţinerea benzii de hârtie pe maşina cu sită cilindrică se deosebeşte în
principal de cea care are loc pe maşina cu sită plană. Pasta se alimentează dintr-o
cuvă în care se roteşte cilindru cu sită, iar banda se formează sub acţiunea
diferenţei de nivel a lichidului din exteriorul şi din interiorul sitei. Datorită
diferenţei de nivel şi rotirii sitei, apa din pastă filtrează prin ochiurile sitei iar
fibrele şi materialele auxiliare sunt reţinute pe aceasta sub formă de bandă
continuă.
Maşini cu sită cilindrică
Cu funcţionare în contra curent
Cu funcţionare în echicurent
Schema principală a maşinii de fabricat hârtie cu sita cilindrică.A-cu funcţionare în contracurent; b-cu funcţionare în echicurent; 1-flanela; 2-sita; 3-cutie de alimentare; 4-valţ de
preluare; 5-preaplin;6-cuvă; 7-valţ perforat.Fig.22.
IV.2.3. Deshidratarea cu ajutorul preselor umede
La ieşirea de pe sită, banda de hârtie are consistenţa de 8-9% în cazul
sitelor cilindrice şi 14-20% în cazul celor plane. O parte din această cantitate se
elimină mecanic, prin stoarcerea progresivă a benzii de hârtie în 2-4 prese
umede, cu două sau trei valţuri.
Constructiv, există multe tipuri de prese umede, în figură fiind reprezentată
schema presei Fabric.
Schema presei Fabric: a-pentru eliminarea unor cantităţi mici de apă; b-pentru eliminarea unor cantităţi mari de apă
fig 23.
IV.2.4. Uscarea hârtiei.
Partea uscătoare a maşinii de fabricat hârtie are rolul de a reduce conţinutul
de umiditate al benzii de hârtie, de la 60-72% până la 5-7%. Uscarea hârtiei se
realizează prin contactul direct cu suprafaţa încălzită a cilindrilor metalici.
Cilindrii uscători se toarnă din fontă de calitate şi se şlefuiesc la exterior până la
luciu.
În prezent peste 90% din maşinile de fabricat hârtie sunt echipate cu
cilindri încălziţi în interior cu abur, pe care banda de hârtie este presată cu
ajutorul flanelelor uscătoare. Cilindrii sunt aşezaţi pe două rânduri suprapuse ,
pentru ca banda de hârtie să vină în contact alternativ pe ambele feţe cu suprafeţe
netede ale cilindrilor.
STUDIU DE CAZ: Consumul de putere a maşinii de fabricat hârtie.
Consumul de putere a maşinii de fabricat hârtie depinde de viteza şi regimul de
funcţionare al acesteia.
N = klv [KW]
k – reprezintă consumul specific de putere pe metru de lăţime a maşinii şi
unitatea de viteză a acesteia.
K = 0,5……1
- la viteze mari, valoarea coeficientului k este minimă
- la viteze mici (sub 200m/min) valoarea lui k este maximă
l – lăţimea maşinii [m]
v – viteza maşinii [m/min]
V. FINISAREA HÂRTIEI
V.1.Generalităţi.
Finisarea reprezintă totalitatea operaţiilor mecanice la care este supusă hârtia
uscată în vederea măririi densităţii, a netezimii, a luciului, precum şi a
îmbunătăţirii aspectului comercial.
V.2. Fazele procesului tehnologic tehnologic de finisare a hârtiei.
5 Sortarea şi asamblarea hârtiei
1 Netezirea, satinarea umedă şi răcirea hârtiei
2 Netezirea uscată a hârtiei
3 Înfăşurarea hârtiei
4 Tăierea hârtiei
a) în bobine
b) în coli
În funcţie de destinaţia hârtiei mai există şi operaţii de înnobilare prin
tratare la suprafaţă a hârtiei (cretare, încleiere la suprafaţă, caşare, acoperire cu
materiale plastice).
Prin caşare se înţelege lipirea cu ajutorul cleiului de amidon sau răşini sintetice a
două sau mai multor foi de hârtie între ele.
V.2.1. Netezirea, satinarea umedă şi răcirea hârtiei
Operaţia de netezire umedă a hârtiei se realizează fie cu ajutorul
precalandrului, fie cu ajutorul cilindrului de satinare.
Precalandrul este format din două valţuri metalice suprapuse şi este amplasat
înaintea ultimelor 2/3 din numărul cilindrilor uscători ai maşinii de fabricaţie.
La intrarea în precalandru hârtia trebuie să aibă umiditatea de 18-25%.
Schema precalandrului: 1-valţul inferior; 2-valţul superior; C-cilindri uscători; V-valţuri conducătoare de hârtie (carton) şi de postavuri.
Fig 24
Operaţia de netezire mai pronunţată a hârtiei până la obţinerea unei suprafeţe cu
porozitate foarte redusă şi cu luciu poartă denumirea de satinare.
Răcirea hârtiei. La ieşirea de pe cilindrii uscători, hârtia are temperatura de
70-85 şi umiditatea de 4-6%. Răcirea are ca scop: 1) evitarea suprauscării
hârtiei; 2) umezirea hârtiei ca urmare a condensării vaporilor de apă din aerul
înconjurător; 3) reducerea efectului de formare a electricităţii statice, datorită
frecării hârtiei uscate între valţurile calandrului.
Răcirea hârtiei se realizează pe cilindrii răcitori amplasaţi după ultimul
cilindru uscător. Consumul de apă la răcirea hârtiei cu ajutorul cilindrilor este de
circa 3m3/t hârtie.
IV.2.2. Netezirea uscată a hârtiei
Netezirea uscată a hârtiei are rolul de a uniformiza suprafaţa, a mări gradul
de compactizare şi de a conferi hârtiei luciu.
Netezirea se produce sub efectul de presare a benzii de hârtie la trecerea ei
printre valţurile în mişcare de rotire ale calandrului.
Schema calandrului şi a înfăşurătorului maşinii: 1-cilindru răcitor; 2-valţ conducător; 3a-valţ de calandru cu cămaşă;
3b-valţ de calandru turnat din fontă; 4-cilindrul înfăşurătorului; 5-tambur metalic pentru înfăşurarea hârtiei (cartonului); 5a-sulul de hârtie (carton);
6-dispozitiv pneumatic, cu piston, pentru presarea sulului de hârtie pe suprafaţa tobei; 7-jgheab de tablă.Fig. 25.
Hârtia fără cute sau încreţituri se introduce între valţurile I şi II ale
calandrului, cu ajutorul unui jet de aer comprimat. Banda de hârtie trece în
continuare printre valţurile II-III, şi aşa mai departe, până ajunge la valţurile VII-
VIII. De aici hârtia este trecută pe cilindrul 4 şi apoi pe tamburul de înfăşurare 5.
Valţul VII al calandrului este acţionat, prin cuplă elastică, de un motor cu viteză
variabilă, iar celelalte valţuri sunt acţionate de la valţul VII, prin frecare.
IV.2.3. Înfăşurarea hârtiei
Primul tip de înfăşurător se mai întâlneşte numai la maşinile mai vechi de
mică capacitate.
Înfăşurătorul cu cilindrul purtător (Poppe).
Înfăşurător tip Pope: 1-tambur purtător; 2-tambur înfăşurător de rezervă;3-tambur înfăşurător de lucru; 4-hârtia de la calandru
fig. 26
Cilindrul purtător are viteza cu 0,2-0,3% mai mare decât viteza hârtiei la
ieşirea din calandrul maşinii.
IV.2.4. Tăierea hârtiei
Înfăşurarea
Înfăşurătoare cu cuplă de fricţiune
Înfăşurătoare cu cilindru purtător (Poppe)
Tăierea în bobine
Sulurile de hârtie, aşa cum rezultă de la maşina de fabricaţie, se taie în
bobine cu dimensiuni standardizate.
Tăierea (despicarea ) benzii de hârtie pe lăţime şi înfăşurarea în bobine se
realizează cu ajutorul instalaţiei de bobinare.
Tăierea în coli
Hârtiile netezite sau satinate pe supercalandru, care nu sunt destinate a fi
comercializate în suluri, sunt tăiate în cale de anumite dimensiuni.
IV.2.5. Sortarea şi ambalarea hârtiei
Sortarea se realizează manual în funcţie de sortul şi calitatea hârtiei
folosind metoda verificării prin sondaj prin răsfoire sau sortare coală cu coală.
Hârtia din suluri se ambalează manual sau cu ajutorul maşinilor de ambalat.
Hârtia sub formă de coli după ce a fost controlată este trecută la maşina de
numărat, apoi se formează topuri cu un anumit mumăr de coli şi se împachetează
în hârtie de ambalaj lipită cu clei sau cu benzi adezive. Mai multe topuri
împachetate formează baloturile de hârtie.
Tăierea hârtieiÎn bobine
În coli
Maşini de tăiat hârtie
Cu funcţionare discontinuă
Cu funcţionare continuă – sunt mai moderne, au viteză superioară de lucru. Productivitatea acestor maşini este de 90-120/zi
Atât bobinele cât şi baloturile şi topurile trebuie marcate cu etichete din
care să rezulte întreprinderea producătoare, denumirea hârtiei, tipul, culoarea,
masa, numărul de coli şi numărul standardului.
Hârtia ambalată este depozitată în încăperi închise, cu aer condiţionat
pentru ca hârtia să-şi păstreze caracteristicile.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Notă: Sursele pentru schemele constructive prezentate sunt următoarele:
Diaconescu, V., Obrocea, P., Tehnologia celulozei şi hârtiei figura: 1.33, 1.34,
1.52, 1.68, 1.69, 2.38, 1.77, 3.30, 3.31, 3.74, 4.14, 2.102, 3.80, 3.67.
Merticaru, N., Mihalcea, D., Tehnologia fabricării şi prelucrării produselor
specifice industriei celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale: figura: 5, 10, 12, 15,
27, 47.
B3. TEHNOREDACTAREA ŞI TIPĂRIREA CĂRŢILOR
De la autor până ajunge pe rafturile librăriilor, cartea parcurge următorul traseu:
DIFUZARE
AUTOR
LIBRĂRII
MANUSCRIS
EDITURĂ
MANUSCRIS, „BUN DE TIPAR”
TIPOGRAFIE
I.EDITURA – Etape parcurse, în procesul de apariţie a cărţii, în cadrul
editurii
-constituie debutul în apariţia cărţii şi conţine datele
personale ale autorului, titlul lucrării, cuprinsul acesteia, număr de pagini;
oferta este însoţită de prezentarea pe scurt a conţinutului acesteia şi cui se
adresează.
-pe baza datelor din prezentarea lucrării serviciul
financiar contabil realizează un antecalcul de preţ, pe baza unui tiraj estimativ.
-trimite prezentarea, inserată într-un formular tip, în
reţeaua de difuzare pentru testarea interesului pe care îl prezintă lucrarea în
rândul cititorilor; serviciul de marketing realizează un studiu de piaţă în urma
comenzilor făcute de agenţii de difuzare.
-realizează lectura de informare; dacă există îndoieli
asupra conţinutului, lucrarea este trimisă unui specialist în domeniu pentru
control ştiiinţific; se întocmeşte un referat de control ştiinţific în care, dacă
este cazul, se fac propuneri pentru îmbunătăţirea lucrării şi de care autorul
trebuie să ţină seama.
-stabileşte formatul paginii, textul şi imaginea precum şi coperta
(uneori sarcinile machetatorului sunt preluate de tehnoredactor).
-în cazul editurii (dacă deţine Servicii de PRE-PRESS) sau
tipografiei este realizată tehnoredactarea computerizată a cărţilor ce urmează să
apară pe piaţă; tehnoredactarea computerizată (Dekstop Publishing-DTP)
utilizează computerele pentru a scrie, ilustra, şi tehnoredacta. Acest sistem
permite unei singure persoane să realizeze o multitudine de funcţiuni, inclusiv
scrierea, proiectarea paginilor, culegerea şi pregătirea caracterelor şi a graficii cu
Oferta autorului
Serviciul financiar-contabil
Serviciul de marketing
Redactor de specialitate
Machetator
Tehnoredactor
Redactor
scopul tipăririi; un sistem DTP de bază se compune din computer, softul
specializat şi o imprimantă cu laser; softul sistemelor DTP include, de obicei, un
program de editare a textului, unul de ilustrare şi un program de aranjare în
pagină; unele sisteme folosesc scanere pentru includerea imaginilor în lucrarea
editată. Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau Corel Ventura Publisher
permit utilizatorului să combine fişiere separate, de tipuri diferite pentru a obţine
publicaţia dorită (se fixează numărul şi mărimea paginilor, se culege textul, se
fixează modul acesta va intra în pagină împreună cu imaginile.
-după culegere lucrarea este citită de redactor care realizează
corecturile care se impun urmând să dea „bun de tipar”, deci lucrarea să poată fi
tipărită.
Urmează tipărirea cărţii, se stabileşte numărul de exemplare şi se negociază
preţul de tipărire cu tipografia.
I. TIPOGRAFIA - etape în tipărirea unei cărţi.
Activitatea unei tipografii cuprinde, în ordinea procesului tehnologic de realizare
a producţiei poligrafice, trei mari activităţi.
II.1. Pregătirea formelor de tipar cuprinde totalitatea activităţilor de
culegere a textului şi de prelucrare a imaginilor, asamblarea acestora pe montaje
şi copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice.
1. pregătirea formelor de tipar
2. tipărirea (imprimarea)
3. finisarea producţiei tipărite
a.Culegerea textelor - se realizează pe calculatoare electronice şi se transpun
prin imprimantă laser pe hârtie sau pe material transparent.
b.Prelucrarea imaginilor - selecţiile de culoare se realizează pe scanere plane
sau rotative după care filmele se obţin în maşini de developat. Pentru o carte care
conţine şi imagini de policromie (poze), pentru fiecare culoare de bază (negru,
albastru, galben şi roşu) se va obţine câte un film care ulterior se va monta pe
folia de montaj. (vezi mostră în anexa lucrării).
Foto 1 (sursă Revista tipografilor nr. 7, iulie-2000, pag 7)
c.Asamblarea filmelor pe folia de montaj (cromofan)-filmele se montează pe
falia de montaj cu ajutorul unor benzi adezive (vezi mostra în anexa lucrării). Se
pot monta 16 pagini de carte pe o folie).
d.Copierea fotochimică a montajelor pe plăci monometalice-după efectuarea
montajului filmelor pe culori se ajunge la procesul de copiere şi astfel a realizării
plăcilor de tipar. Se pot executa (în prealabil) tipare de probă pe hârtie de ozalid
care vor da beneficiarului o imagine asupra modului cum va arăta pe viitor
imprimatul. Dacă beneficiarul dă „ bun de tipar” pe ozalid, montajele se introduc
din nou în linia de copiat, suprapuse cu plăci de tipar (de aluminiu). Aceste plăci
de aluminiu având suprafaţa fotosensibilă sunt impresionate de filmele de pe
folia de montaj, în aşa fel încât după expunere ele vor primi imaginea completă
de pe folia de montaj.
După impresionare plăcile de aluminiu se introduc într-o linie de spălare şi
corectare (pentru înlăturarea eventualelor imperfecţiuni, murdărie, etc). La
capătul liniei de spălare se stochează urmând să fie trimise spre maşinile de
tipărit.
TEHNOLOGII DE VÂRF în ceea ce priveşte pregătirea formelor de tipar:
sistemul C.T.P.-producător firma basys Print GmbH Germania.
Computer To Plate (C.T.P.) este ramura industriei pre-press ce se ocupă cu
realizarea directă a plăcilor offset din calculator, fără utilizarea unor paşi
tehnologici intermediari.
Mai precis, se elimină filmul de selecţie, montajul manual şi expunerea plăcilor
în ramele de copiat.
Noutăţi şi avantaje ale utilizării sistemului C.T.P faţă de sistemul tradiţional sunt
prezentate în materialul din anexa lucrării.
II.2. TIPĂRIREA (IMPRIMAREA)
Pentru tipărirea unei cărţi se utilizează:
- -o maşină de tipar cu hârtia în coală (foto 2 şi foto 3).
-se poate utiliza atât maşina de tipar în coli cât şi maşina de
tipar rotativă (foto 4).
Pentru copertă
Pentru interior
Maşina de tipar în coli în 4 culori produsă de firma Roland – Germania
Foto 2 (Revista Roland 300, pag. 6)
Maşina de tipar în coli în 2 culori produsă de firma Heidelberg– Germania
Foto 3 (sursa: coperta Revistei Heidelberg GTO 52)
Maşina de tipar rotativă în 4 culori produsă de firma Heidelberg-GermaniaFoto 4 (sursa: Revista tipografilor, iulie-2000, pag. 17)
Principiul de funcţionare a maşinii de tipar plane.
Schema maşinii de tipar plane în două culori tip RolandFoto 5 (sursa: Revista Print magazin, sept-2000, pag. 25)
Din paletul de hârtie, colile sunt extrase una câte una cu ajutorul sistemului
de introducere a colilor (1) format din ventuze vacumatice. Coala trece printre
cilindrul de placă 6 şi cilindrul de cauciuc 7 pentru imprimarea primei culori,
după care intră în grupul pentru a doua culoare format din cilindrul de cauciuc 7
şi graifărul de preluare a colilor la ieşire 9. Grupurile de valuri de umezire 5 şi 12
au rolul de a împiedica uscarea cernelii de pe grupul de valuri de cerneluire 4 şi
11.
II.3. FINISAREA PRODUCŢIEI TIPĂRITE
Finisarea producţiei tipărite este realizată în atelierul de finisare-legătorie,
după următorul proces tehnologic.a. Făltuirea
b.Tăierea la format
c.Broşarea
d.Finisarea cărţii
e.Controlul final
Grup de valuri de cerneluire (negru şi albastru) împreună cu cilindru de placăFoto 6 (sursa: Revista Roland 200, pag 12
Grup de valuri de cerneluire (roşu)Foto 7( sursa: Revista Roland 200, pag 13)
II.3.a.Fălţuirea este procesul de înlocuire a colii în vederea obţinerii formatului şi
sucesiunii paginilor
Figura 8. Schema de funcţionare a maşinii de fălţuit şi moduri de îndoire a colii de hârtie
II.3.b.Tăierea la format se realizează cu ajutorul unei maşini de tăiat tip ghilotină
cu comandă numerică.
II.3.c.Broşarea cărţilor se efectuează cu ajutorul unei maşini de broşat cu
rezistenţa electrică şi utilizează un liant de tip COVIDEZ pentru linia fascicolului
de interior de copertă.
II.3.d. Finisarea cărţii se efectuează pe maşina tip ghilotină cu trei cuţite pentru
egalizarea formatului cărţii.
II.3.e.Controlul final costă în examinarea produsului finit (cărţii) astfel încât să
corespundă atât din punct de vedere calitativ cât şi estetic.
Dicţionar de termeni
Autocolant-material care prezintă pe una din feţe adeziv
Adeziv-produs ce permite încleierea a două suprafeţe din acelaşi material
sau materiale diferite.
Broşare-acţiunea de a broşa-1-a lega împreună colile sau foile unei cărţi
într-o copertă; 2-a prelucra prin aşchiere o piesă din metal.
Celuloză-substanţă organică din care sunt alcătuiţi pereţii celulari ai
plantelor şi care are o largă întrebuinţare în industria hârtiei, a lacurilor, a fibrelor
artificiale şi a maselor plastice.
Deshidratarea-eliminarea totală sau parţială a apei pe care o conţine un
corp în mod normal.
Epurare-operaţia de curăţire, purificare.
Fălţuire-operaţia de îndoire, de împăturire a foii de hârtie.
Filigran-marcă transparentă imprimată în procesul de fabricaţie în structura
unei hârtii.
Fotometrie-parte a opticii care se ocupă cu măsurarea intensităţii
luminoase.
Incrustă-substanţă necelulozică ai pereţilor celulelor vegetale.
Lignină-substanţă organică complexă care se găseşte în ţesuturile plantelor
lemnoase, dându-le impermeabilitate şi rigiditate.
Maculatură-deşeuri de produse papetare provenite în timpul prelucrării
sau după utilizare, care pot fi refolosite ca materie primă la fabricarea hârtiilor,
cartoanelor.
Offset-modalitate de tipărire prin care imaginea, după forma încărcată cu
cerneală este preluată de o pânză cauciucată, întinsă pe un cilindru şi transmisă
apoi pe hârtie.
Produs de papetărie-produs obţinut sub formă de foi (hârtie, carton), sau
de obiecte din pastă de fibre celulozice.
Pre-press-totalitatea operaţiilor care se execută în vederea pregătirii
operaţiei de tipărire.
Rotativă (maşina de tipar)-maşină pentru imprimarea ziarelor şi a
publicaţiilor de mare tiraj care are forma de imprimare şi suprafaţa de presiune
cilindrice.
Satinare-acţiunea de a da luciu hârtiei sau ţesăturilor cu ajutorul
calandrului.
Scaner-sistem utilizat ca un fotocopiator care transformă culorile şi
formele imaginii scanate într-un cod digital acelaşi pe care computerul îl
foloseşte pentru a prelucra toate celelalte date.
Vacuum-aparat în care se concentrează o soluţie, prin fierbere în vid, la
temperaturi joase.
Aspecte legate de conduita elevului pe parcursul desfăşurării excursiei
Pentru buna desfăşurarea a unei excursii, elevii trebuie să aibă în vedere
mai multe aspecte legate de:
- îmbrăcăminte şi încălţăminte comodă corespunzătoare anotimpului şi
condiţiilor meteorologice;
- bagajul să conţină şi cele necesare igienei (pastă de dinţi, prosop, săpun,
etc).
- necesarul de bani de buzunar pentru eventuale cumpărături (cărţi poştale,
suveniruri, băuturi răcoritoare, etc).
- pachetul de hrană să conţină alimente ce nu se alterează uşor.
- punctualitate pentru a evita întârzâierea plecării.
- comportament civilizat şi decent în timpul călătoriei cu autobuzul, în
timpul vizitării obiectivelor turistice, în timpul servirii meselor, etc.
- neîndepărtarea de grup.
- anunţarea oricărei probleme apărute personalului de însoţire.
- respectarea cu stricteţe a programului excursiei.