Disciplina CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE PENTRU ... · d. de a izola curenţii de scurgere prin...

Pagina 1 din 7

Disciplina CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE PENTRU

INSTRUMENTATIE BIOMEDICALA

Nr. Subiect

1. Raspunsul unui circuit RC la impulsuri dreptunghiulare, după scurgerea unui interval de timp

suficient de mare se poate considera că este:

a. reprezentat de componenta periodica de regim permanent

b. reprezentat de componenta de regim tranzitoriu

c. nulă

d. egală cu )(lim tvott

2. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=1nF, frecvența de tăiere va fi:

a. 31,8 Hz

b. 381,5 Hz

c. 38,15 kHz

d. 31,8 kHz

3. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=6,8nF, C2=22nF frecvența de tăiere va

fi:

a. 1,1 Hz

b. 11,1 Hz

c. 1,1 kHz

d. 11,1 kHz

4. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

a.

2

1

R

RA

b.

1

2

R

RA

Pagina 2 din 7

c.

2

11R

RA

d.

1

21R

RA

5. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-jos se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de

100 de ori mai mica decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:

a. puternic atenuat

b. rămâne neschimbat

c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular

d. triunghiular

6. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=22nF, C2=6,8nF, frecvența de tăiere va

fi:

a. 1,1 Hz

b. 11,1 Hz

c. 1,1 kHz

d. 11,1 kHz

7. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=22nF, C2=22nF, frecvența de tăiere va

fi:

a. 28,9 Hz

b. 2,89 Hz

c. 28,9 kHz

d. 2,89 kHz

8. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:

a. zero

b. infinită

c. egală cu rezistenta din bucla de reactie

d. egală cu rezistenţă de sarcină

9. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-sus se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de

100 de ori mai mare decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:

a. puternic atenuat

b. rămâne neschimbat

c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular

d. sinusoidal

Pagina 3 din 7

10. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=22nF, C2=22nF frecvența de tăiere va

fi:

a. 28,9 Hz

b. 2,89 Hz

c. 28,9 kHz

d. 2,89 kHz

11. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

a.

1

21R

RA

b.

2

11R

RA

c.

2

1

R

RA

d.

2

1

R

RA

12. Amplificatorul de instrumentaţie este:

a. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este dată faţă de

o referinţă care nu este neapărat masa montajului

b. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea în contratimp iar ieşirea circuitului este dată faţă

de o referinţă care este neapărat masa montajului

c. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului este folosita

pentru un instrument de măsură

d. etajul principal al unui instrument de măsura digital

13. La circuitul RC tip trece sus în momentul comutatiei tensiunii dreptunghiulare aplicate la intrare

tensiunea pe condensator

a. rămâne constanta

b. tinde spre zero

c. este negativă

d. descreşte exponenţial spre zero

Pagina 4 din 7

14. Pentru circuitul din figură, unde R1=10 kΩ și C1=1µF frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz

b. 15,9 kHz

c. 1,59 kHz

d. 159,2 Hz

15. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea totala va fi:

a. 1

2

1 R

RA

b.

1

21R

RA

c.

2

11R

RA

d.

1

21R

RA

16. Rejectia de mod comun este:

a. măsura în care etajul de intrare rejectează semnalele de mod comun ce au ca referință masa

circuitelor de intrare în timp ce amplifică intrarea diferenţială

b. măsura în care etajul de intrare amplifica semnalele de mod comun ce au ca referință masa

circuitelor de intrare în timp ce rejectează semnalele de mod diferențial ce au ca referință masa

circuitelor de ieşire

c. infinita pentru toate AO

d. zero pentru AO ideale

17. Pentru circuitul din figură unde R=10 kΩ și C=1µF, frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz

b. 15,9 kHz

c. 1,59 kHz

d. 159,2 Hz

Pagina 5 din 7

18. Pentru circuitul din figură, unde R1=1 kΩ, C1=2µF, C2=2µF frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz

b. 159,2 Hz

c. 15,9 kHz

d. 1,59 kHz

19. Pentru un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare câştigul în buclă închisă este:

a. mai mare ca zero

b. egal cu raportul dintre rezistenta pe care se aplica tensiunea de intrare si rezistenta de reacţie

c. finit, negativ şi stabilit de raportul dintre rezistenţa de reacţie şi rezistenţa pe care se aplică

tensiunea de intrare

d. întotdeauna mai mare decât unu

20. În situaţia unui amplificator de instrumentaţie realizat cu 3 AO la care etajul de intrare este perfect

simetric expresia CMRR va depinde de:

a. raportul semnal/zgomot al montajului

b. doar de parametrii lui AO3

c. tesiunile de offset pentru AO1 şi AO2

d. decalajul tensiunilor de alimentare

21. Pentru circuitul din figură unde R1=1 kΩ, C1=2µF, C2=2µF, frecvența de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz

b. 159,2 Hz

c. 15,9 kHz

d. 1,59 kHz

22. Frecvența de tăiere a circuitului din figură, unde R2=10kΩ, C1=1µF, C2=1µF este:

a. 7,96 kHz

b. 796 Hz

c. 7,96 Hz

d. 79,6 Hz

23. Un amplificator de instrumentaţie cu izolaţie are rolul:

a. de a izola părţile aflate sub tensiune ale amplificatorului

b. de a asigura izolarea ohnică între semnalele şi circuitele de intrare şi cele de ieşire

Pagina 6 din 7

c. de a asigura izolarea ohnică între semnalele şi circuitele de inaltă tensiune şi cele de joasă tensiune

d. de a izola curenţii de scurgere prin carcasă de părţile aparatului care intră în contact cu pacientul

24. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:

a. egală cu rezistenta din bucla de reactie

b. infinită

c. egală cu rezistenţă de sarcină

d. zero

25. Frecvența de tăiere a circuitului din figură, unde R1=10 kΩ, C1=1µF, C2=1µF, va fi egală cu:

a. 7,96 kHz

b. 796 Hz

c. 7,96 Hz

d. 79,6 Hz

26. Frecvența de tăiere a circuitului din figură, unde R1=10 kΩ,

R2=10 kΩ, C1=5nF este:

a. 159,2 Hz

b. 1592 Hz

c. 15,92 kHz

d. 159,2 kHz

27. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este:


b. zero

c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare

d. infinită

28. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Daca este indeplinită condiția de echilibru

atunci amplificarea se va calcula cu expresia:

a.

1

31R

RA

Pagina 7 din 7

b.

2

11R

RA

c.

4

1

R

RA

d.

1

2

R

RA

29. Frecvența de tăiere a circuitului din figură,unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, C1=5nF este:

a. 159,2 Hz

b. 1592 Hz

c. 15,92 kHz

d. 159,2 kHz

30. Care este frecvența de tăiere a circuitului din figura alăturată, unde R1=10 kΩ, R2=10 kΩ,

C1=6,8nF, C2=33nF:

a. 200Hz

b. 150Hz

c. 200 kHz

d. 20 kHz

31. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este:


b. zero

c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare

d. infinită

32. Daca un circuit de amplificare relizat cu AO în conexiune diferenţială nu este perfect echilibrat

atunci etajul de amplificare va prezenta câştig de mod comun, ceea ce va conduce la:

a. supraincălzirea etajului final

b. apariţia în tensiunea de ieşire a unei componente dependentă de tensiunea de intrare de mod comun

suprapusă peste componenta determinata de tensiunea diferentiala de intrare

c. creşterea amplificatii tensiunii de intrare diferenţiale şi reducerea tensunii de mod comun

d. nici un răspuns nu este corect

Pagina 1 din 6

Disciplina INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ

Nr. Subiect

1. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; Xa=val. adevarată; X = eroarea absoluta, eroarea

absolută se poate exprima cu relaţia:

a. aXXX ;

b.

100

aXXX

;

c. %100

aX

XX ;

d. %100

X

XXX a .

2. Metoda de măsurare reprezintă:

a. bioinstrumentaţia utilizată în măsurare;

b. modul de exprimare a rezultatelor de măsurare;

c. fenomenul supus procesului de măsurare;

d. principiul fizico- chimic de măsurare.

3. Măsurările de suprafaţă folosesc electrozi constituiţi din:

a. Pb|PbCl;

b. Zn|ZnSO4;

c. Ag|AgCl;

d. aliaje de Sn şi Pb;

4. Filtrarea trece sus realizează:

a. amplificarea frecventelor înalte ale semnalului util;

b. eliminarea semnalului perturbator situat peste o anumită frecvenţă;

c. eliminarea semnalului perturbator situat sub o anumită frecvenţă;

d. amplificarea frecvenţelor joase ale semnalului util.

5. Schema bloc a unui fonostimulator are în componenţă sa următoarele:

a. oscilator, circuit de putere, amplificator, lampa;

b. osciloscop, amplificator, difuzor;

c. comandă, oscilator, amplificatoare, difuzoare;

d. amplificator, circuit oscilant, difuzor.

6. Mijloacele de modificare a stării iniţiale utilizate în instrumentaţia biomedicală sunt

următoarele cu excepţia:

a. stimulatoare electrice;

b. fotostimulatoarele;

c. fonostimulatoarele;

d. stimulatoarele ventriculare.

7. Se numeşte corecţie, notată C:

a. eroarea absolută (X);

b. eroarea relativă () luată cu semn schimbat;

c. eroarea absolută (X) luată cu semn schimbat;

d. raportul dintre eroarea absolută şi cea relativă luat cu semn schimbat.

8. Prin operatia de măsurare se realizează:

a. trasarea unui grafic;

b. evaluarea cantitativă a unui fenomen biologic;

c. analiza primară a unui semnal biologic;

d. afişarea unui semnal.

Pagina 2 din 6

9. La interfaţa electrod electrolit au loc :

a. descarcări electrice;

b. reacţii de oxido-reducere;

c. interferenţe electromagnetice;

d. variaţii ale biocâmpurilor.

10. Stimulii electrici prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:

a. nu lezează ţesuturile;

b. pot fi aplicaţi în mod repetat;

c. acţionează în funcție de intensitatea luminoasă;

d. pot fi măsuraţi cu precizie şi pot fi aplicaţi oricât de localizat se doreşte.

11. Schema bloc a unui fotostimulator are în componenţă sa următoarele:

a. amplificator, circuit de putere, lampă;

b. oscilator, circuit de putere, lampă;

c. oscilator, amplificator, circuit de putere;

d. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă.

12. Parametrii de fotostimulare se selectează funcţie de:

a. acuitatea vizuală a subiectului;

b. dimensiunea pupilei subiectului;

c. gradul de fixare al subiectului;

d. toate răspunsurile sunt corecte.

13. Dacă se fac notaţiile: X = val. măsurată; Xa = val. adevarată; = eroarea relativă, eroarea

relativă se poate exprima cu relaţia:

a. aXX ;

b.

100

aXX ;

c. %100

aX

X ;

d. %100

a

a

X

XX .

14. Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă:

a. valoarea exactă, fără erori;

b. valoarea medie a determinărilor;

c. valoarea indicată de aparatul de măsură;

d. nici una dintre ele.

15. Electrozii de suprafaţă capacitivi sunt:

a. electrozii separaţi de ţesut sau piele de un strat izolator ;

b. formaţi din două condensatoare electrolitice;

c. folosiţi pentru reducerea inductanţei din circuitul echivalent;

d. au culoare galbenă pentru identificare.

16. Fotostimulatoarele au în componenţa lor următoarele elemente:

a. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;

b. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, lampă;

c. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, circuit de putere, lampă;

d. oscilator, amplificator, lampă de putere.

17. Tipuri de stimulare magnetică:

a. stimularea prin puls unic;

b. stimularea prin puls pereche;

c. stimularea repetitivă;

Pagina 3 din 6


18. Metoda standardului intern utilizată în gaz cromatografie:

a. furnizează cea mai mare precizie pentru cromatografia cantitativă;

b. picul standard trebuie să fie diferit de picul analitic;

c. nu se pot elimină incertitudinile introduse de simpla injecţie;

d. este utilizată doar în situaţii speciale.

19. Erorile maximale numite şi erori limită sunt erorile care conţin:

a. o componentă sistematică;

b. o componentă aleatoare;

c. o componenta sistematică care se poate elimina prin corecţie;

d. o componentă sistematică şi una aleatoare.

20. Lanţul bioelectrometric are drept componente esenţiale:

a. electrozi, stimulator, osciloscop;

b. mijloace de captare, amplificatorul (prelucrare primară), mijloace de vizualizare ;

c. electrozi traductor, osciloscop;

d. traductor, filtru, stimulator.

21. Pastele electroconductive au rolul:

a. curaţă pielea;

b. reduc impedanţa electrod ţesut;

c. marchează locul în care se fixează electrodul ;

d. amplifică semnalul.

22. Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile

se numesc:

a. fotodiode;

b. fotostimulatoare;

c. fototranzistori;

d. fotomultiplicator.

23. Spectrofotometrul este un instrument care:

a. măsoară rezistenţa unei soluţii;

b. moară conductivitatea electrică;

c. compara intensitatea luminii de la o sursă reglementată standard cu intensitatea unei

lungimi de unda într-un anumit spectru de lumina;

d. nici un răspuns corect.

24. În stimularea electrică unitatea de separaţie izolată faţă de masă are rolul de:

a. generare unui stimul suplimentar;

b. element de control în stimulare;

c. reducere a artefactului de stimulare;

d. amplificare a impulsului de stimulare.

25. Fidelitatea este un parametru care indică:

a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi;

b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon;

c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasă;

d. diferenţa dintre eroarea absolută şi indicele de clasă.

26. Traductoarele sunt utilizate pentru:

a. redarea grafică a semnalului biologic;

b. filtrarea semnalului biologic;

c. reducerea artefactelor;

d. captarea unei mărimi de natură neelectrică.

Pagina 4 din 6

27. Electrozii ireversibili sunt:

a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o singura dată;

b. electrozii la care la interfaţa cu electrolitul au lor reacţii ireversibile;

c. electrozii care pot fi montaţi pe o singură faţă;


28. Dispozitivele destinate să producă stimuli acustici de nivel şi frecvenţă reglabile se numesc:

a. fonostimulatoare;

b. audiometre;

c. sonografe;

d. sonare.

29. Stimulatoarele electrice sunt:

a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;

b. reglabile în amplitudine;

c. reglabile în durată;


30. Impulsurile generate de stimulatoarele electrice pot fi:

a. de forme diferite (dreptunghiular, sinusoidal, trapezoidal);

b. monofazice;

c. bifazice/polifazice;


31. Justeţea este un parametru care indică:

a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă;

b. nivelul erorii de bază;

c. variaţia mărimilor asupra aparatului;

d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice.

32. Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:

a. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se

efectuează măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;

b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;

c. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se

efectuează măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul

traductor propriu-zis;

d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.

33. Electrozii reversibili sunt:

a. electrozii la care aplicând o tensiune exterioară care compensează forţa electromotoare

rezultată din potenţialele electrochimice ale electrozilor nu are loc nici o reacţie chimică;

b. electrozii care pot fi montaţi pe ambele feţe;

c. electrozii polarizabili;

d. toate răspunsurile corecte.

34. Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:

a. traductor, amplificator, osciloscop;

b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);

c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;

d. oscilator, circuit de putere, electrozi.

35. Proprietate chimică a unei substanţe se poate determina astfel:

a. în cursul unei reacţii chimice în urma căreia natura substanţei iniţiale se

schimbă;

b. însuşire măsurată sau observată direct fără schimbarea naturii substanţei;

Pagina 5 din 6

c. poate fi măsurată prin metode complexe;


36. Schema bloc a unui spectrofotometru cuprinde:

a. sursă de radiaţii, monocromator, detector;

b. sursă de radiaţii, celulă de referinţă, monocromator, detector;

c. sursă de radiaţii, monocromator, celulă de referinţă, celulă cu probă de analizat, detector,

sistem de evaluare;

d. sursă de radiaţii, monocromator, detector, sistem de evaluare;

37. Mărimile fundamentale reprezintă:

a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele;

b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate;

c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice;

d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică

38. Traductoarele sunt dispozitive care:

a. transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire care poate fi observată

sau prelucrată mai uşor;

b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire;

c. transformă curentul în tensiune;


39. Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă:

a. raportul dintre semnalul util şi cel perturbator;

b. raportul dintre semnalul de iesire şi zgomot;

c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi cea de mod comun;


40. Stimularea are ca scop:

a. generarea unui semnal de etalonare;

b. culegerea unui semnal biologic spontan;

c. culegerea unui semnal caracteristic stării de provocare a sistemului biologic;


41. Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:

a. o reţea de difracţie;

b. o prismă;

c. un filtru optic;


42. Fotostimulatoarele sunt utilizate în evaluarea:

a. potenţialelor evocate vestibular miogenice (VEMP);

b. potenţialelor evocate cognitive (PEC);

c. potenţialelor evocate vizuale (PEV);

d. audiometrie obiectivă.

43. Prin mărime se înţelege:

a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi

determinată cantitativ;

b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită

cantitativ;

c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată

cantitativ;

d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ.

Pagina 6 din 6

44. Traductoarele parametrice sunt:

a. traductoare în care sub influenţa mărimii de intrare se modifică după o lege bine

determinată unul din parametrii electrici ai circuitului traductorului;

b. au dimensiuni mici;

c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă;

d. toate răspunsurile corecte.

45. Alegerea unui amplificator utilizat în domeniul biomedical se face in special în functie de:

a. preţul de cost;

b. tipul de electrozi utilizaţi;

c. proprietățile biosemnalului care se măsoară;

d. bateriile utilizate.

46. Dispozitivele de stimulare electrică sunt generatoare de:

a. curent sau tensiune constantă;

b. frecvenţă constantă;

c. impedanţă constantă;

d. monoalternanţă.

47. Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o solutie de referinţă:

a. pentru a anula pierderile prin reflecţie şi imprăştiere;

b. pentru a verifica alimentarea de la 220 V a echipamentului;

c. pentru a verifica funcţionalitatea monocromatorului;

d. nu necesită calibrare la pornirea echipamentului.

48. Fotostimulatorul poate produce:

a. impulsuri unice;

b. impulsuri repetate;

c. impulsuri cu frecvenţă reglabilă într-o gama precizată;


Pagina din 7

Disciplina MĂSURĂRI FIZIOLOGICE

Nr. Subiect

1. În electrocardiografie derivaţiile unipolare pot fi exprimate în funcţie de cele

bipolare astfel:

a. aVL = (D1+D2)/3;

b. aVR = (D1+D3)/3;

c. aVR =(D1+D2)/3;

d. aVF = (D1+D2)/3;

2. Presiunea venoasă centrală se poate determina prin:

a. măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă;

b. măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un

cateter umplut cu lichid plasat în vena cavă sau atriul drept;

c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice;

d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin

venos;

3. Randament respirator este definit astfel:

a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul

respirator de repaus;

b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistența

pulmonară;

c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul

respirator de repaus;

d. raportul dintre rezerva respiratorie și debitul respirator maxim;

4. Semnalul etalon pentru calibrare în electroencefalografie are amplitudinea de:

a. 25 μV;

b. 50 μV;

c. 150 μV;

d. 500 μV;

5. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se

bazează pe urmatoarea caracteristică:

a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare;

b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele

electroencefalografice;

c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa;

d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi.

6. Urechea umană percepe sunetele cuprinse între:

a. 10 -100000 cicli pe secundă;

b. 20-2000 cicli pe secundă;

c. 16-20000 cicli pe secundă;

d. 6-16000 cicli pe secundă.

7. Pentru înregistrarea derivaţiilor unipolare ale membrelor, borna negativă a

celor 3 amplificatoare este conectată la:

a. electrodul de masă plasat pe piciorul drept;

b. borna Wilson;

c. borna Goldberger;

d. borna Einthoven.

Pagina din 7

8. Banda de frecvenţă a semnalului electrocardiografic are valoarea:

a. peste 1000 Hz;

b. 0.05-100 Hz;

c. sub 200 Hz;

d. sub 1 Hz.

9. Frecvenţa naturală neamortizată a unui electromanometru trebuie să fie:

a. de cel puţin două ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;

b. de cel puţin cinci ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;

c. de cel puţin două ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional;

d. de cel puţin cinci ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional.

10. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se

bazează pe urmatoarea caracteristică:

a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare;

b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele

electroencefalografice;

c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa;

d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi

11. Pe expirograma forţată se determină urmatorii parametrii:

a. volumul expirator maxim pe secundă;

b. debit expirator maxim pe fracţiuni ale capacităţii vitale;

c. indicii temporali ai expiraţiei;


12. Traseul electroretinogramei la o persoană sănătoasă este format din:

a. a. trei unde: a, b, b1;

b. b. două unde: a şi b;

c. c. o singură undă P100;

d. d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul.

13. Pentru ca la ieşirea amplificatorului de instrumentaţie semnalul ECG să aibă o

amplitudine medie de 1 V, câştigul trebuie să fie:

a. 10;

b. 100;

c. 1000;

d. 10000.

14. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de măsurare a presiunii arteriale se pot

determina:

a. presiunea sistolică;

b. presiunea diastolică;

c. presiunea sistolică şi diastolică.

d. presiunea sistolică, diastolică şi presiunea medie.

15. In sistemul internaţional, punctele de amplasarea a electrozilor pentru

electroencefalografie se determină:

a. împărţind distanţa dintre inion şi nazion în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;

b. împărţind distanţa dintre mastoide în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;

c. la intersecţia liniilor rezultate la punctele a şi b;

d. există specificaţii exacte de amplasare având ca punct de reper vertexul.

16. Frecvenţa de eşantionare optimă pentru conversia analog digitală a semnalului

EEG trebuie să fie:

a. de cel putin 3 ori mai mare decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din

semnal;

Pagina din 7

b. de cel putin 3 ori mai mică decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din

semnal;

c. egală cu frecvenţa maximă a semnalului;

d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului.

17. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii poate fi utilizată una din

metodele:

a. ortodromică (în sensul de conducere fiziologică, în care fibrele nervoase

senzitive sunt stimulate distal şi culegerea se face proximal pe trunchiul

nervos);

b. antidromică (în sens contrar conducerii fiziologice, în care stimularea se face la

nivelul trunchiului nervos, iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive

terminale);

c. pe baza reflexului H sau a potenţialelor evocate somatosenzoriale;

d. nici un raspuns corect.

18. Pe curba volum-presiune dinamică se poate determina:

a. a. complianţa pulmonară dinamică;

b. b. rezistenţa pulmonară la flux;

c. c. rezistenţa la flux în căile aeriene;

d. d. toate răspunsurile sunt corecte.

19. În electrocardiografia standard se utilizează:

a. 6 derivaţii ale membrelor şi 12 derivaţii precordiale;

b. 3 derivaţii ale membrelor şi 6 derivaţii precordiale;

c. 12 derivaţii în plan frontal şi 12 derivaţii în plan transversal;

d. 6 derivaţii în plan frontal şi 6 derivaţii în plan transversal.

20. Raportul optim între lăţimea manşetei şi circumferinţa membrului (superior sau

inferior) la care se face măsurarea presiunii arteriale trebuie să fie aproximativ

de:

a. 0.1;

b. 0.4;

c. 1.2;

d. 3.

21. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu vârf la vârf vor fi înregistrate

simultan:

a. presiunea şi volumul;

b. debitul şi volumul;

c. debitul şi presiunea;

d. debitul şi timpul.

22. În spectrul de putere, frecvenţa unui semnal EEG cules la un adult normal în

stare de veghe are valoarea:

a. 1 – 3 Hz;

b. 3 – 5 Hz;

c. 8 – 13 Hz;

d. 13 – 30 Hz.

23. Refracţa oculară reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului,

considerat ca un sistem optic, evaluat la un număr de dioptrii de:

a. 33;

b. 66;

c. 44;

Pagina din 7

d. 64.

24. Frecvenţa biopotenţialelor electrice musculare creşte proporţional cu:

a. mărimea unităţii motorii;

b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare;

c. importanţa contracţiei musculare;

d. nici o afirmaţie nu este corectă.

25. Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui electromanometru la modificarea în

treaptă a presiunii, se va înregistra:

a. presiunea în cateter;

b. tensiunea la intrarea traductorului;

c. compleanţa membranei traductorului;

d. oscilaţiile amortizate ale traductorului.

26. Electrodul de referinţă în montajele referenţiale în EEG se poate aplica:

a. în borna Wilson;

b. în borna Goldberger;

c. pe mastoidă sau lobul urechii;

d. la masa sistemului de măsurare.

27. Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate în electromiografie trebuie să fie

de:

a. 0.1 Hz – 10 Hz;

b. 10 Hz – 100 kHz;

c. 0.1 Hz – 20 kHz

d. 20 kHz – 100 kHz.

28. Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei este de:

a. 1:1;

b. 1:3;

c. 1:2;

d. 1:0.5.

29. Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot măsura următorii parametri cu

excepția:

a. debitului expirator maxim la vârf;

b. MEF50;

c. FEF50-75;

d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.

30. Viteza de conducere nervoasă motorie se calculează cunoscând:

a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două puncte de culegere;

b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de culegere;

c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin stimularea nervului în două

puncte distincte;

d. nici o afirmaţie nu este corectă.

31. Derivaţiile unipolare pot fi exprimate în funcţie de derivaţiile bipolare ale

membrelor astfel:

a. aVR+aVL+aVF=D3;

b. aVR= (D1+D3)/3;

c. aVR=(D1+D2)/3;

d. aVF = (D1+D2)/3;

Pagina din 7

32. În stabilirea valorilor respiratorii se ia în considerare:

a. media valorilor măsurate;

b. modulul valorilor masurate;

c. valoarea maximă obţinută prin măsurare;

d. valoarea minimă obţinută prin măsurare.

33. Acuitatea vizuala este considerată normal fiziologică atunci când este egală cu:

a. 1

1 la fiecare ochi;

b. 1:1 la fiecare ochi;

c.

2

1 la fiecare ochi;

d.

5

5la fiecare ochi.

34. Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după

formula:

a. Q = S / v;

b. Q =

Bl

eS

/

/;

c. Q =

B

lS *;

d. Q =

Bl

eS

*

*.

35. Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul:

a. electrozilor tip ac introduşi în tegument;

b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument;

c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară;


36. Traductorul cu mărci tensiometrice are următoarele caracteristici:

a. presupune un circuit de măsură foarte simplu;

b. necesită un circuit oscilator pentru măsurare;

c. stabilitate şi sensibilitate ridicată;

d. sunt fragile când sunt miniaturizate.

37. Dimensiunea unui cateter este exprimată în:

a. mm2;

b. inch;

c. unităţi franceze;


38. Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice

poate fi:

a. sinusoidală;

b. dreptunghiulară;

c. trapezoidală;


39. Amplitudinea biopotenţialelor electrice musculare depinde de:

a. mărimea unităţii motorii;

b. suprafaţa de culegere;

c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare;

d. d. variantele a şi b sunt corecte.

Pagina din 7

40. Stimularea electrică în electromiografie se realizează cu impulsuri electrice

având următoare caracteristici:

a. rectangulare monofazice;

b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV;

c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz;

d. d. toate răspunsurile sunt corecte.

41. Presiunea aterială medie poate fi aproximată cu relaţia:

a.

2

dsdm

PAPAPAPA

;

b. 2

dsm

PAPAPA

;

c.

3

dsdm

PAPAPAPA

;

d. d. 3

dsdm

PAPAPAPA

.

42. Amplificatoarele de instrumentaţie utilizate în electrocardiografie sunt de tipul:

a. amplificatore inversoare;

b. amplificatore de de tip diferenţial cu cuplaj RC;

c. amplificatoare de cuplaj galvanic;

d. nu are importanţă tipul de amplificator utilizat.

43. Derivațiile unipolare pot fi exprimate în funcție de derivațiile bipolare ale

membrelor după formula:

a. aVR =

3

31 DD ;

b. aVL = 3

31 DD ;

c. aVF = 3

31 DD ;

d. aVL = 3

32 DD .

44. Sistemul de amplificare utilizat în măsurarea semnalului EMG are o rejecţie de

mod comun:

a. 80 db;

b. 1000 dB;

c. 50 db;

d. > 100 dB.

45. Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel:

a. CI = VC – VIR;

b. CI = CRF – VER;

c. CI = CV + VR;

d. CI = CPT – CRF.

46. La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-un ţesut, valoarea impedanţei

acestuia:

a. scade;

b. creşte;

c. nu se modifică;


Pagina din 7

47. Creşterea forţei de contracţie musculară:

a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor motorii;

b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor motorii;

c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG;

d. toate afirmaţiile sunt corecte.

48. În cazul vitezei de conducere nervoasă motorie, dispersia semnalului asigură

informaţii privind:

a. este invers proporţională cu durata potenţialului;

b. apreciază vitezele de conducere pentru fibrele cu conducere mai lentă;

c. cu cât potenţialul este mai dispersat cu atât amplitudinea va fi mai mare;

d. gradul de contracţie musculară.

Pagina 1 din 11

Disciplina ELECTRONICA MEDICALA

Nr. Subiect

1. Electroterapia numită faradizare folosește:

a. semnale sinusoidale de joasă / medie frecvență

b. semnal sinusoidal modulat în amplitudine

c. impulsuri dreptunghiulare cu frecvența de 50 Hz

d. impulsuri dreptunghiulare modulate în frecvență

2. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:

a. analiza spectrală a semnalului de la traductor

b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic

c. metoda fotocolorimetrică

d. metoda cromatografică

3. Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):

a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă

b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare

c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe

d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,

respectiv aerului ambiant

4. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:

a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA

b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine

c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă

d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec

5. Un reflexometru ahilean conține:

a. o unitate centrală, un bloc traductor și o interfață grafică utilizator.

b. o unitate centrală, un bloc de alimentare și un afișor.

c. o unitate de calcul ”master-slave”, un bloc de achiziție/conversie și un bloc de interfață.

d. un bloc traductor, un calculator tip PC și o interfață grafică utilizator.

6. Un stetoscop electronic conține:

a. un microfon cu condensator și un amplificator de radiofrecvență.

b. un microfon cu cărbune și amplificatoare de audiofrecvență.

c. un microfon cu galenă și un amplificator de radiofrecvență.

d. un microfon cu electret și amplificatoare de audiofrecvență.

7. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:

a. 25 kHz … 250 kHz

b. 250 kHz … 4 MHz

c. 5 MHz … 10 MHz.

d. 25 kHz … 4 MHz.

8. Spirometrele electronice pot conține ca traductori:

a. termistori cu autoîncălzire.

b. traductori diferențiali de volum.

c. traductori piezorezistivi cu titanat de bariu.

d. condensatoare cu ambele armaturi mobile.

9. Determinarea electronică a glicemiei are la bază:

a. măsurarea intensităţii fluxului luminos care a traversat o probă de sânge.

b. efecte colorimetrice datorate reflexiei luminii pe o suprafaţă colorată

c. analiza spectrală a semnalului de la traductorul specific.

d. calculul corelaţiei între semnalul curent şi cel de referinţă, pentru acelaşi traductor folosit.

Pagina 2 din 11

10. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:

a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.

b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.

c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.

d. a. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două

semnale sinusoidale.


a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.

b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.

c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.


respectiv aerului ambiant.

12. Terapia electrică în curent continuu

a. se numeşte galvanizare iar aparatul specific se numeşte pantostat.

b. se numeşte faradizare iar aparatul specific se numeşte generator de semnal dreptunghiular.

c. foloseşte curenţi de max. 1,2 A iar aparatul specific se numeşte galvanostat.

d. foloseşte densităţi de curent de 300...3000 mA/cm2 iar aparatul specific se numeşte redresor.

13. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:

a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.

b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.

c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.

d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.


a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.

b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.

c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.

d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.

15. Preamplificatorul unui electroencefalograf trebuie să fie:

a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului, inclusiv cu cablurile de pacient.

b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului.

c. flotant faţă de cablurile de pacient.

d. flotant faţă de restul aparatului.

16. Un electromiograf se bazează pe

a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.

b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.

c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.

d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.

17. Pe reflexogramă:

a. se definește timpul de reflexie ca durata între aplicarea excitației și momentul scăderii

amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.

b. se definește timpul de latență ca durata între aplicarea excitației și momentul apariției undei

de reflex.

c. se definește timpul de demirelaxare ca durata între aplicarea excitației și momentul scăderii

amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.

d. se definește timpul de reflex măsurat între momentele scăderii amplitudinii reflexului de la

100% la 50% din valoarea maximă.

18. Terapia prin electroșoc foloseşte semnale:

a. de formă sinusoidală, modulate în amplitudine şi frecvenţă.

b. de formă dreptunghiulară şi amplitudine constantă.

Pagina 3 din 11

c. de formă în sfert de undă sinusoidală şi amplitudine reglabilă într-un domeniu de curent.

d. de formă în dinte de ferăstrău şi amplitudine constantă.

19. Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de

funcţionare:

a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.

b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral şi

secţiunile unui potenţiometru.

c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un capilar

din cuarţ.

d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.

20. Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere în radiofrecvenţă:

a. de putere mică ( 10 W) sau mare (50...100 W).

b. de putere mică ( 50 W), medie (50...150 W) sau mare (150...400 W).

c. de putere mică ( 250 W), medie (250...700 W) sau mare (600...1800 W).

d. de putere mică ( 500 W) sau mare (500...1000 W).

21. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:

a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.

b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.

c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.

d. a. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.






23. Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:

a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la

intrare foarte redus (1 Vrms).

b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la

intrare redus (1 mVrms).

c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la

intrare redus (100 Vrms).

d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la

intrare redus (5 mVrms).

24. Principalii parametri folosiţi în analiza ventilaţiei pulmonare sunt:

a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară.

b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi debitul de aer.

c. rezistenţa şi complianţa pulmonară.

d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele pulmonare.

25. Electromiograful conține:

a. un amplificator de biosemnal, un redresor total și un integrator.

b. un amplificator de curent continuu, un redresor de curent alternativ și un derivator.

c. un amplificator de radiofrecvență, un redresor total și un integrator.

d. un amplificator de instrumentație, un redresor de putere și un derivator.

26. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:

a. caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica

probei de măsurat.

b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de

Pagina 4 din 11

măsurat.

c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria

probei de măsurat.

d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a

probei de măsurat.

27. Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:

a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.

b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.

c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.

d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.

28. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este:

a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.

b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.

c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.

d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.

29. Electromiograma:

a. este reprezentarea grafică a activității neurologice.

b. poate fi activă, neutră sau pasivă.

c. permite punerea în evidență a unor patologii endocrine și metabolice.

d. provine din măsurări bipolare efectuate prin implantarea de electrozi în mușchi.

30. Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de

funcţionare:

a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.

b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral

şi secţiunile unui potenţiometru.

c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un

capilar din cuarţ.

d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.

31. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:

a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.

b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.

c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.

d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.

32. Un stetoscop electronic are structura de bază:

a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.

b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.

d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

33. Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare

ultrasonică şi reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?

a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.

b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real.

c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.

d. modul B şi un traductor multielement liniar.

34. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:

a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.

b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.

c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.

Pagina 5 din 11

d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.

35. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:

a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.

b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.

c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.

d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.

36. Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru

detectarea eventuală a unei tumori. Ştiind că ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os

cel mai mare (530 m-1), este posibilă respectiva explorare folosind fascicul ultrasonor?

a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate aproape total de cutia craniană.

b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine binară 2D a encefalului (metoda ecografiei

Doppler).

c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea circulară a cutiei craniene

d. Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea slabe, înecate în zgomot şi nu permit

corespondenţa precisă cu locul tumorii.

37. În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul interferenţial dinamic se obţine prin:

a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri contrarii şi modulaţia lor în amplitudine.

b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri de foarte joasă frecvenţă.

c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă frecvenţă.

d. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi modulaţia lor în impulsuri.

38. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat:

a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.

b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.

c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.

d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.

39. Câmpul interferențial dinamic în cazul terapiei prin curenți Nemec:

a. ia naștere prin modulația în amplitudine a unui semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal

de frecvență 4000 Hz.

b. implică variația celor doi curenți componenți în sens contrar.

c. presupune modulația în frecvență a unui semnal sinusoidal cu două semnale de frecvențe

apropiate.

d. poate consta și din modulația totală de amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.

40. Numărătoarele de celule sanguine:

a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.

b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.

c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.

d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.

41. La un hemoglobinometru electronic, concentraţia de hemoglobină

a. depinde invers proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.

b. este direct proporţională cu transmitanţa detectorului.

c. depinde direct proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.

d. este invers proporţională cu sensibilitatea detectorului.

42. Semnalul dat de traductorul unui glucometru electronic:

a. depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase folosite, caracteristica spectrală a

probei de măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului.

b. este proporţional cu puterea sursei luminoase şi depinde de caracteristica spectrală a

fotodetectorului şi a amplificatorului acestui semnal.

c. nu depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase, de amplificarea fotodetectorului

Pagina 6 din 11

şi de aria probei de măsurat.

d. depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie, de sensibilitatea sursei de lumină şi de

caracteristica spectrală a probei de măsurat.

43. În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc:

a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un amplificator in curent continuu şi un

demodulator.

b. un amplificator de curent alternativ, o punte rezistivă şi un afişor.

c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de măsurare Wheatstone.

d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent alternativ.

44. Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide

a. este invers proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu frecvenţa acestora.

b. este direct proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora.

c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor.

d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora.

45. Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică folosirea:

a. unui generator de tact, a unui modulator şi a unui demodulator în amplitudine.

b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor piezoelectric şi a unui banc de filtre digitale.

c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum şi a unui amplificator de curent continuu.

d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de curent alternativ şi a unui procesor de

imagini.

46. Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri

a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz.

b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz.

c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.

d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.

47. Electroencefalograful este un dispozitiv medical care:

a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice și complexele G.

b. conține un selector de derivații, un amplificator de bandă largă și un inscriptor grafic.

c. conține un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte și un sistem de calcul.

d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie și un inscriptor

grafic.

48. Aparatele de terapie cu ultrasunete

a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz.

b. folosesc efectul piezoelectric direct.

c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800 Hz-

1000 Hz.

d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800-1000 kHz.

49. Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza

a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei.

b. modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal

sinusoidal şi a respiraţiei.

c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor

pneumotahometric.

d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone.

50. Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum:

a. selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent alternativ,

înscriptor grafic.

b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu.

Pagina 7 din 11

c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-

demodulator.

d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ.

51. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:

a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.

b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.

c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.

d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.

52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de:


probei de măsurat.


măsurat.


probei de măsurat.


probei de măsurat.






54. Pneumograful de impedanţă:

a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei.

b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară.

c. măsoară principalele volume pulmonare.

d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici sistemului respirator.

55. Achiziția semnalului EEG se face:

a. cu un convertor analog-digital având rezoluție de maximum 8 biți.

b. cu o frecvență de eșantionare între 40 – 128 Hz.

c. folosind metode eficiente de filtrare digitală și filtre pe frecvența rețelei de alimentare.

d. cu amplificatoare de semnal având raportul semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB.

56. Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii:

a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.

b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.

c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor.

d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.

57. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă

a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.

b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.

c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.

d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.

58. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat





Pagina 8 din 11

59. Cromatograful este un dispozitiv medical complex care

a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide.

b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase.

c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase.

d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase.

60. Numărătoarele de celule sanguine

a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.

b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.

c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.

d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.

61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:

a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.

b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.

c. metoda fotocolorimetrică.

d. metoda cromatografică.


a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.

b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.

c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.


respectiv aerului ambiant.


a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.

b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.

c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.

d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.

64. Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea amplificatorului-receptor al unui ecograf

pentru a obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la nivelul pielii ? este coeficientul

de atenuare a ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că log10e = 0,43 (e = baza

logaritmului natural).

a. 4,3 dB

b. 6,6 dB

c. 8,6 dB

d. 12,9 dB

65. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:


probei de măsurat.


măsurat.


probei de măsurat


probei de măsurat.






Pagina 9 din 11

67. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este

a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.

b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.

c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.

d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.

68. Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca.

a. 0 Hz ... 250 Hz.

b. 0,05 Hz ... 100 Hz.

c. 0,1 Hz ... 300 Hz.

d. 1 Hz ... 1000 Hz.

69. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:

a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.

b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.

c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.

d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două

semnale sinusoidale.

70. Un stetoscop electronic are structura de bază:

a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.

b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.

d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

71. Terapia prin curenți galvanici folosește:

a. curent alternativ cu frecvența de 50 Hz.

b. curent în impulsuri dreptunghiulare.

c. curent sinusoidal modulat în amplitudine.

d. curent continuu.

72. Un electromiograf se bazează pe

a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.

b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.

c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.

d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.






74. Spectrofotometrul determină componența:

a. unei substanțe lichide și concentrațiile unor compuși din ea.

b. unei substanțe gazoase.

c. unei substanțe solide și concentrațiile unor elemente chimice din ea.

d. unei substanțe lichide sau gazoase.

75. Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:

a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la

intrare foarte redus (1 Vrms)

b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la

intrare redus (1 mVrms)

c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare

redus (100 Vrms)

d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare

Pagina 10 din 11

redus (5 mVrms)

76. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:

a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.

b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.

c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.

d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.

77. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă

a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.

b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.

c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.

d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.

78. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:

a. 25 kHz … 250 kHz.

b. 250 kHz … 4 MHz.

c. 5 MHz … 10 MHz.

d. 25 kHz … 4 MHz.

79. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat





80. Un spectrofotometru conține, pentru buna sa funcționare:

a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un amplificator de curent continuu.

b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și un amplificator de curent alternativ.

c. o rețea de difracție, un fotodetector și un amplificator de joasă frecvență.

d. un monocromator cu oglindă, un LED în infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.

81. Neurofeedback-ul este:

a. o tehnică ce implică primirea în timp real, printr-un sistem bazat pe electroencefalografie, a

unor informații despre activitatea neuro-cerebrală a subiectului.

b. o metodă care înseamnă trimiterea către un sistem de înregistrare a semnalului EEG, pentru

a fi analizat pe canale multiple.

c. reacția negativă către sistemul nervos al subiectului, din partea nervilor senzoriali.

d. procedură de analiză bazată pe reacții negative multiple între sistemul nervos central și

nervii periferici.

82. Terapia prin electroşoc este folosită la tratarea unor boli ca:

a. epilepsia și demența senilă.

b. boala Alzheimer și insomnie.

c. schizofrenia și nevroze obsesionale.

d. boala Parkinson și boala psihică bipolară.

83. Spectrul de putere al unui biosemnal se poate calcula folosind:

a. transformata Fourier a tensiunii și curentului care reprezintă acel biosemnal.

b. funcţia de corelaţie a semnalului cu el însuşi.

c. transformata Fourier a densității spectrale de putere a acelui biosemnal.

d. funcția de intercorelație dintre semnal și conjugata acestuia.

Pagina 11 din 11

84. Amplitudinea potențialului evocat, la nivelul electrozilor EEG, poate fi de:

a. 10-20 µV.

b. 20-30 nV.

c. 10-20 mV.

d. 200-300 nV.

85. Un flamfotometru este un dispozitiv electro-optic care:

a. măsoară concentraţia unei substanţe solide ce a fost aspirată de o flacără.

b. generează substanța având concentrația maximă dintr-o substanță solidă compusă.

c. măsoară lungimile de undă ale componentelor unei substanțe lichide care arde.

d. identifică componența unei substanțe gazoase supuse arderii.

86. Pe o reflexogramă timpul de reflex:

a. este mai mic decât timpul de latență și cel de demirelaxare.

b. este egal cu suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.

c. este mai mic decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.

d. este mai mare decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.

87. Microfonul unui stetoscop electronic este preferabil să fie:

a. cu cărbune.

b. de tip condensator.

c. cu electret.

d. microfon dinamic.

88. Terapia prin biofeedback foloseşte:

a. variabile homeostatice ale unui subiect pentru a ameliora anumite funcții psiho-motorii ale

sale.

b. concepte de biorezonanță și homeopatie pentru controlul unor funcții fiziologice voluntare.

c. variabile fiziologice ale unui pacient pentru a controla anumite funcții fiziologice ale sale.

d. mărimi de intrare electrice pentru a modifica în bine anumiți parametri fiziologici.

Pagina 1 din 6

Disciplina PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE

Nr. Subiect

1. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare 100SF Hz .

Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa 75F Hz . Este această componentă

eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?

a. da, pentru că SF F ;

b. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 200Hz;

c. nu, pentru că nu este respectată teorema eşantionării;

d. nu se poate da un răspuns deoarece nu există legătură între frecvenţa de eşantionare şi

spectrul de frecvenţă al semnalului electrocardiografic.

2. Se consideră următorul semnal analogic 3cos 100 2sin 250ax t t t . Prin

eşantionere se obţine semnalul discret x n . Perioada de eşantionare folosită este 5T ms .

Semnalul discret x n este:

a. 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n ;

b. 3cos / 5 2sin / 2x n n n ;

c. 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n ;

d. 3cos / 2 2sin 5 / 4x n n n .

3. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare 240SF Hz . Apoi

este filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvenţa de tăiere de 60Hz. Se poate subeşationa

semnalul astfel filtrat cu 1

120SF Hz ?

a. Nu;

b. Da, deoarece noua bandă de frecvenţă a semnalului este cuprinsă între 0 si 60Hz;

c. Da, dar numai dacă este eşantionare neuniformă;

d. Da, deoarece

1 2

SS

FF .

4. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

1 233 , 66F Hz F Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea

aliasuri este.

a. min 132SF Hz :

b. min 66SF Hz ;

c. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;

d. oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de

eşantionare şi banda semnalului analogic.

5. Domeniul pulsațiilor transformatei Fourier pentru semnalele discrete aperiodice este:

a. mulțimea numerelor reale;

b. ;

c. mulțimea numerelor complexe;

d. ;

6. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 80x t t t . Frecvenţa minimă

de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a. min 320SF Hz ;

b. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;

c. min 40SF Hz ;

d. min 160SF Hz .

Pagina 2 din 6

7. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t care este eşantionat

cu frecvenţa 160SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în urma

eşantionării sunt:

a. 1 2

1 1;

4 2f f ;

b. 1 2

1; 1

2f f ;

c. 1 2

1 1;

4 4f f ;

d. 1 2

1 1;

2 2f f .

8. Se consideră un semnal analogic: cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t . Frecvenţa

minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a. min 19SF Hz ;

b. min 19SF Hz ;

c. min 38SF Hz ;

d. min 18SF Hz

9. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz. Care

este frecvenţa minimă de eşantionare?

a. min 50SF Hz ;

b. min 100SF Hz ;

c. min 200SF Hz ;

d. min 1000SF Hz

10. Se consideră un semnal analogic: cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 10SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute în

urma eşantionării sunt:

a. 1 2 3

1

10f f f ;

b. 1 2 3

1 9 19; ;

10 10 10f f f ;

c. 1 2 3

1 9 19; ;

5 5 5f f f ;

d. 1 2 3

1 9;

10 10f f f .

11. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:

a. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp

b. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp

c. Este când duratele prelevării eșantioanelor sunt egale

d. Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic

12. Fie semnalul analogic periodic x t . Seria Fourier complexă este definită ca

0jn t

n

n

x t c e

; unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1

T

jn t

n

T

c x t e dtT

.

Spectrul de amplitudine al semnalului x t este:

a. reprezentarea

2

nc în funcţie de n ;

Pagina 3 din 6

b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;

c. reprezentarea nc în funcţie de n ;

d. reprezentarea nc în funcţie de n ;

13. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

1 212 , 24F Hz F Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea

aliasuri este:

a. min 24SF Hz :

b. min 48SF Hz :

c. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.

d. oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de

eşantionare şi banda semnalului analogic.

14. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 80x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental obţinute

în urma eşantionării sunt:

a. 1 2

2 4;

5 5f f ;

b. 1 2

4 8;

5 5f f ;

c. 1 2

2 1;

5 5f f ;

d. 1 2

2 2;

5 5f f

15. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă 1

3f . Ştiind că semnalul discret a

provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare 138SF Hz ,

care este frecvenţa F a semnalului analogic?

a. 69Hz;

b. 46Hz;

c. 414Hz;

d. 276Hz.


0jn t

n

n

x t c e

, unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1

T

jn t

n

T

c x t e dtT

.

Spectrul de putere al semnalului x t este:

a. reprezentarea nc în funcţie de n ;

b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;

c. reprezentarea nc în funcţie de n .

d. reprezentarea

2


17. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 60x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:

a. 1 2

2 3;

5 5f f ;

b. 1 2

2;

5f f

Pagina 4 din 6

c. 1 2

2 1;

5 5f f ;

d. 1 2

2 4;

5 5f f .

18. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă

1

4f . Ştiind că semnalul discret a

provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare

100SF Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?

a. 200Hz;

b. 50Hz;

c. 400Hz;

d. 25Hz.

19. Se consideră semnalul discret: , obținut în urma

eșantionării cu o frecvență de ețantionare de 100Hz. Frecvențele semnalului analogic obținut în

urma reconstrucției semnalului discret x(n), cu ajutorul unui filtru trece jos ideal, sunt:

a. nu se pot determina;

b. 45 Hz, 32,5 Hz și 40 Hz;

c. 60 Hz și 40 Hz;

d. 40 Hz și 45 Hz

20. Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:

a. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;

b. Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero;

c. Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;

d. Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;


0jn t

n

n

x t c e

, unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1

T

jn t

n

T

c x t e dtT

. Spectrul

de fază al semnalului x t este:

a. reprezentarea nc în funcţie de n ;

b. reprezentarea

2


c. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n

d. reprezentarea nc în funcţie de n .

22. Următorul semnal discret: este obținut în

urma eșantionării cu o frecvență de eșantionare de:

a. 100 Hz;

b. 20 Hz;

c. 10 Hz;

d. nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecvențele semnalului analogic din care provine

23. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 80Hz. Care

este frecvenţa minimă de eşantionare?

a. min 40SF Hz ;

b. min 80SF Hz ;

c. Nu se poate stabili;

d. min 160SF Hz .

Pagina 5 din 6

24. Se consideră un semnal analogic: cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t care

este eşantionat cu frecvenţa 20SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării

sunt:

a. 1 2 3

1

20f f f ;

b. 1 2 3

1 9 19; ;

20 20 20f f f ;

c. 1 3 2

1 9; ;

20 20f f f

d. 1 2 3

1 9 19; ;

10 10 10f f f .

25. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare min 256SF Hz . Care este

frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret obţinut

în urma eşationării cu minSF ?

a. max 128F Hz ;

b. max 256F Hz ;

c. max 512F Hz ;

d. Nu se poate stabili deoarece nu se cunoaște frecvența semnalului discret

26. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:


b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;



27. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare 1000SF Hz .

Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare

specificată este corect aleasă?

a. nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;

b. nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 200Hz;

c. da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz;

d. da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz

28. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t Frecvenţa minimă de

eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a. min 320SF Hz ;

b. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;

c. min 40SF Hz ;

d. min 160SF Hz .

29. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t care este eşantionat

cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării sunt:

a. 1 2

2 1;

5 5f f ;

b. 1 2

2 4;

5 5f f ;

c. 1 2

4 8;

5 5f f ;

d. 1 2

2 3;

5 5f f .

Pagina 6 din 6

30. Ce se înţelege prin eşantionare neuniformă?:


b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;



31. Se consideră un semnal analogic: cos 60 4cos 18 cos 38x t t t t . Frecvenţa

minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a. min 120SF Hz ;

b. min 120SF Hz ;

c. min 60SF Hz ;

d. min 76SF Hz .

32. Se consideră următorul semnal discret 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n , obţinut prin

eşantionarea unui semnal analogic ax t . Perioada de eşantionare folosită a fost 4T ms .

Semnalul analogic obţinut ax t prin reconstrucţie (cu un filtru trece jos ideal dat de formula de

interpolare a teoremei eşantionării) este:

a. 3cos 62,5 2sin 93,75ax t t t ;

b. 3cos 125 2sin 187,5ax t t t ;

c. 3cos 125 2sin 187,5ax t t t ;

d. 3cos 100 2sin 250ax t t t .

Pagina 1 din 4

Disciplina INGINERIE CLINICA

Nr. Subiect

1. Mentenanta reprezinta ansamblul activitatilor care sa permita:

a. Prestabilirea periodicitatii interventiilor

b. Calitatea documentatiei tehnice

c. Urmarirea produsului la utilizator

d Mentinerea sau restabilirea unui produs intr-o stare specificata

2. Care dintre activitatile mentenantei au o dominanta tehnica?

a. Gestiunea informatiilor si documentatiilor

b. Studii si metode de lucru

c. Alocarea bugetelor

d Gestiunea parcului de echipamente,a pieselor de schimb,a consumabilelor

3. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea intermitenta?

a. Dupa cauze

b. Dupa caracterul remedierii

c. Dupa modul de manifestare

d Dpdv al securitatii

4. Care tip de mentenanta poate fi paleativa?

a. Mentenanta preventiva sistematica

b. Mentenanta preventiva conditionata

c. Mentenanta ordinara programata

d Mentenanta corectiva

5. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea progresiva?

a. Dupa cauze

b. Dupa caracterul remedierii

c. Dupa modul de manifestare

d Dpdv al securitatii

6. Care dintre urmatoarele proprietati este caracteristica ptmentenpreventiva?

a. GestMentAsistCalculator(GMAC) eficienta aproape indispensabila

b. Cost indirect important

c. Eficienta bazata numai pe competenta personalului

d Genereaza conflicte cu personalul medical

7. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda indisponibilitatea?

a. 0

b. 0,5

c. 1

d 2

8. Care este valoarea timpului de cadere util in cazul mentenantei corective?

a. Timp verificare

b. Timp verificare + Timp inlocuire

c. Timp verificare + Timp inlocuire + Timp depistare defect

d Timp verificare + Timp inlocuire + Timp depistare defect + Timp rezerva

9. Care dintre urmatoarele defectari este cel mai dificil de detectat?

a. Completa

b. Brusca

c. Datorata proiectarii si/sau fabricarii

d Intermitenta

Pagina 2 din 4

10. Care dintre urmatoarele proprietati este caracteristica ptmentencorectiva?

a. Activitatile se desfasoara dupa producerea defectarii

b. Cost indirect redus

c. Eficienta bazata pe organizare si planificare

d Cooperare armonioasa cu personalul medical

11. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda disponibilitatea?

a. 0

b. 0,5

c. 1

d 2

12. Care este ordinea corecta a urmatorilor timpi logistici?

a. Timp anuntare + Timp prioritate + Timp pregatire + Timp deplasare

b. Timp prioritate + Timp anuntare + Timp pregatire + Timp deplasare

c. Timp anuntare + Timp prioritate + Timp deplasare + Timp pregatire

d Timp pregatire + Timp prioritate +Timp anuntare + Timp deplasare

13. Care dintre urmatorii timpi logistici poate avea uneori valori mai mari

decit toti ceilalti sumati?

a. Timp anuntare

b. Timp pregatire

c. Timp deplasare

d Timp asteptare

14. Care tip de mentenanta are timpii de cadere cei mai mari?

a. Preventiva cu inlocuire

b. Preventiva prin inspectii periodice

c. Ordinara programata

d Corectiva

15. Pentru ce nivel de mentenanta corespund: inlocuiri standard,

operatii minore preventive,inlocuiri consumabile?

a. Niv 1

b. Niv 2

c. Niv 3

d Niv 4

16. Care dintre urmatoarele scheme nu sint continute in manualul de utilizare?

a. Schema de montare - demontare

b. Schema functionala

c. Schema de cablare

d Schema de principiu simplificata

17. Pentru ce nivel de mentenanta corespund: activitati importante de

mentenanta preventive sau corectiva,coordonate de ingineri,dar excluzindu-se

renovarea si instalarea?

a. Niv 2

b. Niv 3

c. Niv 4

d Niv 5

Pagina 3 din 4

18. Pentru ce prioritate corespund activitatile de mentenanta preventiva care

suporta aminari de maxim 2 saptamini(circa 60% din activitati)?

a. I

b. II

c. III

d IV

19. In cite module este divizat modulul „ Gestiunea activitatilor” din cadrul

GestiunMentenAsistata de Calculator(GMAC)?

a. Unu

b. Doua

c. Trei

d Patru

20. In ce subcapitol al manualului de service se recomanda a fi prezentati

arborii de defectari si/sau arborii de mentenanta?

a. Repartitia pe nivele si operatii de mentenanta

b. Diagnosticarea defectarilor

c. Operatii de mentenanta preventiva

d Teste si verificari

21. Pentru ce prioritate corespund lucrarile intirziate aferente parcului propriu

de echipamente masura,control,testare, si care vor fi finalizate in maxim

8 saptamini?

a. I

b. II

c. III

d IV

22. Care dintre urmatoarele documente nu se includ in „Registrul de

echipament”?

a. Documentatia tehnica livrata de producator

b. Fisele de montare-demontare

c. Inregistrarile mentenantei

d Datele de inventar

23. Care lista de echipamente se actualizeaza anual?

a. A echipamentelor noi

b. A echipamentelor cu virsta mai mare de 5 ani

c. A echipamentelor cu virsta mai mare de 10 ani

d A echipamentelor propuse spre casare

24. Care dintre criteriile urmatoare este de importanta redusa pentru alegerea

unui subcontractant al mentenantei externalizate?

a. Localizarea geografica

b. Performantele aterioare

c. Maniera de comunicare

d Pretul

25. Pentru care echipamente se intocmeste programul de mentenanta preventiva

defalcat pe 52 saptamini?

a. Cele aflate in mentenanta interna

b. Cele aflate in mentenanta externa

c. Cele aflate in mentenanta mixta

d Cele noi

Pagina 4 din 4

26. Care dintre criteriile urmatoare este de importanta medie pt Alegerea

unui subcontractant al mentenantei externalizate?

a. Relatiile reciproce

b. Capacitatea operationala

c. Performantele anterioare

d Pretul

27. Pentru care tip de contract de externalizare a mentenantei costul maxim

al prestatiilor este necunoscut?

a. Mentenanta forfetara

b. Mentenanta cu cheltuieli controlate plafonate

c. Mentenanta cu forfetare partiala

d Mentenanta forfetara partiala plafonata

28. Aratati care dintre urmatoarele situatii prezinta un dezavantaj al

mentenantei externalizate?

a. Costurile mari

b. Competenta limitata a personalului

c. Inlocuirea prematura a unor subansamble

d Lipsa echipamentelor de masura,control,testare

29. Care dintre criteriile urmatoare contribuie la alegerea tipului de mentenanta:

interna sau externa?

a. Localizare geografica

b. Reglementarile legale

c. Relatiile reciproce

d Garantiile oferite

30. Care dintre urmatoarele aspecte nu sint vizate prin implementarea

GestMentenAsist de Calculator (GMAC)?

a. Tehnice

b. Ierarhice

c. Bugetare

d Organizatorice

31. In cadrul modelului pragului de reaprovizionare ruperea stocului poate

avea loc:

a. Pe durata timpului de livrare

b. Dupa intrarea articolului in stoc

c. Inainte de momentul lansarii comenzii

d Oricind

32. Cum este stocul de siguranta pentru modelul perioadei constante intre

comenzi fata de modelul pragului de reaprovizionare?

a. Mai mic

b. Mai mare

c. Egal

d Indiferent

Date post:	07-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	19 times
Download:	1 times

Disciplina CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE PENTRU ... · d. de a izola curenţii de scurgere prin...

Documents