DIRECTOR PROIECT

În perioada 2016 - 2018, au fost stabilite șaptesprezece unităţi multiplicatoare a seminţei C1, în urmaachiziţionării de sămânţă categoria biologică Bază din soiurile Secuieni – Jubileu, Zenit, Dacia – Secuieni șiRatza . Judeţele vizate au fost Botoşani, Brăila, Constanța, Iași, Satu – Mare, Suceava, acoperind o parte dinregiunile istorice, suprafața fiind 351,89 ha, din care aproximativ 26 ha au fost declarate calamitate. Asistenţatehnică a fost oferită atât telefonic, cât şi la sediul SCDA Secuieni, ocazional prin e-mail, iar atunci când aufost necesare verificări ale câmpurilor de multiplicare, s-au realizat deplasări la faţa locului. Cultivatorii auaplicat tehnologia de producere a seminţei C1 (convenţional şi ecologic), aparţinând SCDA Secuieni.

Deși între anii 1990 și 2012, după desființarea celor 36 de topitorii, suprafețele cultivate cu cânepă au scăzutîn mod dramatic, ajungându-se la 5 -7 ha/an, după anul 2012, odată cu începerea derulării proiectelor ADER șia popularizării rezultatelor obținute, tendința a fost una ascendentă. Astfel, la nivelul anului 2017, suprafațaa fost de 2200 ha, în timp ce în 2018, aceasta a fost de 3500 ha, cuprinzând, ca și extindere, numeroase județe,precum Mureş, Iaşi, Arad, Alba, Suceava, Sibiu, Timiş, Botoşani, Buzău, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi,Constanța, Vaslui, Ilfov, Neamţ, Satu-Mare, Dâmbovița. Cultivatorii externi interesaţi de soiurile autohtonede cânepă monoică şi de Metoda Secuieni le-au testat, în perioada 2016 – 2018, în Germania, Slovacia, Serbia,Polonia, Belgia, Bulgaria, Croația, Spania, Italia, Estonia, Lituania, Letonia, Franța, Grecia ș.a.

În perioada 2016 - 2018, s-au înfiinţat câmpuri de Bază (atât în sistem convențional, cât și ecologic) și SA cusoiurile marca SCDA Secuieni: Secuieni-Jubileu, Zenit, Succesiv, Ratza și Dacia - Secuieni. Sămânţa SA a fostutilizată pentru înfiinţarea câmpurilor de Bază, în timp ce sămânţa de Bază a fost achiziţionată demultiplicatori, în vederea obţinerii de sămânţă C1, fiind, totodată, utilizată și pentru uzul intern (câmpuri deC1 în cadrul sectorului Cercetare/ Dezvoltare).

CP sCDa sECuIEnI

omologat în anul 2016, la S.C.D.A Secuieni

sOIuL DE CÂnEPĂMOnOICĂ EnERGETICĂ „RaTZa”

caracteristica de soi este frunza palmat – fidată, formată din 5 – 7 foliole unite până în treimea superioară; în acest fel, suprafaţa de asimilaţie este mult mărită comparativ cu frunza normală.

sOIuL DE CÂnEPĂMOnOICĂ PEnTRu sĂMÂnŢĂ „suCCEsIV” omologat la finele anului 2017, la S.C.D.A Secuieni

potenţialul de producţie al acestui soi, în cultură principală, este de 900 – 1200 kg/ha sămânţă

în cultură succesivă, producţia poate fi de 800 - 1100 kg/ha

La soiul Succesiv, în perioada experimentată, s-a recoltat un număr de 349 elite, din care au fost alese 95 elite,în funcţie de criteriile specifice genotipurilor pentru sămânţă şi cu precocitate ridicată: o lungime totală cât mairedusă (140 – 180 cm), cu internodii cât mai scurte în cazul lungimii tehnice (lungimea tehnică 60 – 100 cm),pentru a se dezvolta mai multe etaje cu lăstari după tăiere, o valoare a MMB cât mai mare (18 – 20 g) şi,implicit, o productivitate conformă cu caracteristicile urmărite prin ameliorarea cânepei monoice în sistemsuccesiv de cultură (30 – 60 g/plantă). Elitele au fost recoltate în funcţie de momentul maturării seminţelor,urmărindu-se determinarea caracterelor biometrice, sămânța obținută fiind utilizată, ulterior, pentru înființareacâmpurilor de SA, parțial fiind păstrată în rezerva de germoplasmă.

Din câmpul de hibridare destinat încrucişării dintre soiul dioic Silvana cu soiul monoic Dacia - Secuieni, s-aurecoltat 31 plante elită, criteriile după care este făcută alegerea incluzând lungimea tulpinii, aceasta trebuindsă fie cât mai ridicată la cânepa pentru tulpini şi fibră (350 – 380 cm), lungimea tehnică care reprezintă unindicator al calităţii fibrei (160 – 230 cm), greutatea segmentelor care trebuie să fie ridicată, pentru a genera oproducţie cât mai mare de tulpini şi, implicit, de fibră (116 – 200 g), procentul de fibră (28 – 35%).

În perioada 2016 - 2018, în vederea eliberării certificatelor de calitate de către ITCSMS Neamţ pentruproducerea şi comercializarea seminţelor de cânepă, dar şi în vederea autorizării potenţialilor cultivatori, dincâmpurile SCDA Secuieni, în perioada înfloritului, s-au prelevat probe de inflorescenţă şi s-au trimis în cadrullaboratorului specializat de la Blaj. Conținutul în THC pentru toate soiurile și câmpurile de cânepă monoică s-asituat sub valoarea de 0,2%, aceasta fiind limita legală prevăzută de legislația europeană.

Pe o suprafaţă certificată ecologic, a fost amplasată o cultură de cânepă din soiul Zenit/Succesiv, categoriabiologică Bază.Cele mai bune premergătoare sunt leguminoasele, urmate de cerealele păioase. Culturile noastre au fost înființate după plante medicinale și aromatice.

Trebuie evitată monocultura, iar în ceea ce privește producerea de sămânță ca material de multiplicare, cânepava reveni pe același teren după 5 – 6 ani. De asemenea, multiplicarea seminței nu va fi amplasată în zoneleinfestate cu cânepă sălbatică.

În loturile semincere, se recomandă ca distanța de semănat între rânduri să fie de 50 sau 70 cm, cu aplicareaMetodei Secuieni de cultivare. Aceasta constă în retezarea părţii superioare a plantelor în faza de 5 – 6 etaje defrunze, cu aproximaţie deasupra celui de-al treilea nod, cam la 25 – 27 cm de la nivelul solului. După primaretezare, de la nodurile rămase se dezvoltă lăstari care ajung la dimensiunea de 50 – 60 cm în termen scurt,moment când se aplică a doua retezare, la 15 – 20 cm deasupra primei retezări.Prin aplicarea Metodei Secuieni, se poate efectua recoltarea cu combina direct din lan în toate situațiile, hederul fiind ridicat astfel încât cuţitulde tăiere să ajungă la baza inflorescenţelor. Imediat după recoltare, sămânța trebuie selectată, pentru evitarea încingerii și a deprecierii calitative.

METODa sECuIEnI DE CuLTIVaRE

Determinări biometrice și de agroproductivitate la hibrizii unisexuați femeli

Denumire soi DistanțăGreutate

sămânță(M)Talie (M)

Nr. plante (M)

Nr. ramif. (M)

Greutate snop (M)

% fibră (M)Ø mediu

(M)

T2

Miron HUF 150 1420 150 29 115 5570 16,5 5,170 1450 160 28 117 5805 16,7 5,6

Miron HUF 250 1707 144 29 107 5135 18,6 5,270 1850 143 27 102 5120 18,9 5,1

Miron HUF 350 1463 139 29 117 4245 21,5 4,870 1576 144 28 107 4680 21,1 5,5

T1

Miron HUF 150 1290 175 30 67 7165 17,2 6,970 1347 177 29 62 7005 17,1 7,0

Miron HUF 250 1443 159 29 64 6485 19,3 7,170 1683 161 29 65 6330 19,1 7,2

Miron HUF 350 1317 158 27 66 5885 20,7 6,670 1373 166 28 62 5570 20,6 6,6

NT

Miron HUF 1

50 1193 231 30 - 7590 18,9 10,6

70 1250 235 30 - 7365 18,7 10,5

Miron HUF 250 1320 225 30 - 6970 20,9 9,770 1477 218 28 - 7055 20,9 9,8

Miron HUF 350 1207 221 30 - 6355 23,2 9,370 1280 218 28 - 6075 23 3 9 3

Au fost efectuate determinări biometrice şi de agroproductivitate (sămânţă, tulpini şi fibră) la hibriziiunisexuaţi femeli din cele trei generaţii de hibridare (F0, B1 şi B2), relevându-se capacitatea ridicată a acestoradin punct de vedere al producţiei de sămânţă. În medie, hibridul unisexuat femel din a doua generaţie (HUF2),în urma aplicării Metodei Secuieni, a înregistrat producţii de 1850 kg/ha (T2, D 70 ), respectiv 1707 kg/ha (T2,D 50 ) și 1683 kg/ha (T1, D70), urmat de hibridul HUF3 cu 1576 kg/ha (T2, D 70 ).

În perioada 2016 - 2018, au fost organizate, în cadrul SCDA Secuieni, două workshop-uri "Ziua cânepei". Acesteevenimente au reunit sub simbolul frunzei de cânepă specialişti din agricultură, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şiDezvoltării Rurale, conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A fost semnalată, totodată, prezenţareprezentanţilor unităţilor de cercetare – dezvoltare, similare SCDA Secuieni, precum SCDCES Perieni, SCDA Turda, SCDALovrin, SCDA Brăila, dar şi numeroase institute ca INMA Bucureşti, ICPA Bucureşti, IBA Bucureşti, ICDPP Bucureştiş.a. Totodată, s-a făcut remarcată prezenţa Băncii de Gene Suceava, a Oficiilor Fitosanitare Neamţ, Bacău, Covasna şi aDAJ Iaşi şi Neamţ, a USAMV Iaşi, precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei naţionale a producătorilor de cânepă industrială.La întâlnire au mai participat fermieri, actuali şi potenţiali cultivatori de cânepă, reprezentanţi mass – media, pentru acontribui la reînvierea specificului agriculturii româneşti dinaintea anului 1989, când cânepa făcea parte integrantă din viaţade zi cu zi a românilor.

Întrunirile au urmărit promovarea şi extinderea în agricultura românească a soiurilor de cânepă monoică, precum şi atehnologiilor aferente pentru sămânţă şi fibră, cu focusare pe orientările de perspectivă.

Amplasarea în câmp a experiențelor la cultura de in

Semănat experienţele şi producerea de sămânţă din soiul Cosmin în 2018Lucrări de întreținere

Erbicidat preemergent cu Tender (metalaclor) 1,5 l la ha

Faza de brăduţ

P1 sCDa LIVaDa

Trecerea de la faza de brădişorla faza de creștere activă de acumulare a

biomaseiPerioada înfloritului; Linii de in de fibră şi ulei

Lucrări speciale. În perioada înfloritului, s-au efectuat purificările biologice în câmpul de ameliorare şi producere de sămânţă, pentru menţinerea purităţii varietale a soiurilor

şi liniilor, prin treceri zilnice pe toată durata înfloritului

Fazele de organogeneză la in, testarea și înmulțirea liniilor de perspectivă

Maturitatea tehnică, recoltarea experienţelor la cultura de in

Din cele 12 variante testate în cultura comparativă de concurs, se remarcă, cu sporuri de producție cuprinseîntre 5 și 7%, soiurile de in Alin (4900 kg/ha), Codruța( 4880 kg/ha), Luncavăț (4950 kg/ha), Ferdinand (5000kg/ha), și Cosmin (4730 kg/ha) care confirmă buna lor toleranță la secetă în toată perioada de testare (2015-2018).

Dintre liniile verificate în culturile comparative de orientare, se remarcă liniile 62691-B-88 (5610 kg/ha),62267-92 (5950 kg/ha ) și 62686-92 (6450 kg/ha), cu sporuri de recoltă cuprinse între 9 și 25%.

Referitor la conținutul de fibră, un număr de șase linii 61574-95 , 60358-98, 62691-B-88, 65152-88, 60176și 60210-93 prezintă un conţinut de fibră cuprins între 24 și 25 %, ceea ce denotă o stabilitate a conținutului defibră şi în condiţii mai vitrege, cum sunt perioadele de secetă care intervin pe parcursul vegetaţiei.

Liniile 62691B-88M și 60210-93D au fost înaintate în primăvara anului 2018 pentru testare în rețeauaISTIS.

Rezultatele de producție realizate de cele două linii în rețeaua ISTIS, în CTS: Târgoviște, Tg.Secuiesc,Sibiu, Rădăuți, Luduș, Dej, media pe zona de testare în 2018, comparativ cu soiul martor Cosmin cu o medie pezonă de 9945 kg/ha, linia L62691B-88M realizează o producție de 10.480 kg/ha, în timp ce linia L60210 -93Dgenerează 10.811 kg/ha, cu sporuri de producție de 5%, respectiv 8% față de soiul Cosmin (mt).

Producerea de sămânță din soiul de in Cosmin categoria biologică SA - 20 kg.

Analiza matematică a datelor de producție și interpretarea lor

Cercetările privind menţinerea germoplasmei de bumbac şi evaluarea capacităţii de producţie laprincipalele soiuri de bumbac s-au desfăşurat la S.C.D.A. Teleorman în perioada 2015 – 2018.

Din punct de vedere climatic anii de studiu au fost diferiţi privind favorabilitatea lor pentru bumbacNivelul producţiilor obţinute la soiurile şi liniile testate în cultura comparativă de concurs în anul 2015 a fost

de 3120 – 3750 kg/ha bumbac brut recoltat până la 30 septembrie (producţie timpurie de bumbac brut), din care50 – 95% recoltat până la 15 septembrie (producţie extratimpurie de bumbac brut). S-au evidenţiat soiurile: Dorina3750 kg/ha (spor de producţie foarte semnificativ statistic), linia T89/92 3700kg/ha, Avangard 3630 kg/ha şiOgosta 3600 kg/ha (sporuri de producţie distinct semnificative statistic). Linia T 91/92 şi soiul şi Adelin obţinproducţii medii de 3580 kg/ha, respectiv 3500 kg/ha, sporurile de producţie fiind semnificative statistic).

În anul 2016 nivelul producţiilor de bumbac de bumbac brut recoltat până la căderea brumei, a fost de 1420kg/ha (soiul Natalia) şi 2400 kg/ha (soiul Dorina). S-au evidenţiat soiurile: Dorina (spor de producţie foartesemnificativ statistic de 609 kg/ha=36.29%), linia T-89/92 (spor de producţie foarte semnificativ statistic de 389kg/ha=23.79%), Adelin şi Cirpan 539 (sporuri de producţie distinct semnificative statistic de 349 kg/ha=21,52%),Darmi şi Beli Rom (sporuri de producţie distinct semnificative statistic de 229 kg/ha=14,71%, respectiv 209kg/ha=13,57%). De asemenea, soiul Izabel obţine un spor de producţie semnificativ, de 139 kg/ha (9,6%). Camartor a fost folosită producţia de bumbac brut reprezentând media experienţei.

Din punct de vedere al valorii indicatorilor agronomici utili se evidenţiază soiurile Dorina şi Vega (spor deconţinut de fibră semnificativ), Dorina şi T-89/92 (spor foarte semnificativ la greutatea medie a capsulei), Darmi(spor distinct semnificativ la greutatea medie a capsulei), Beli-Iskăr, Beli-Lom, Viki, Izabel şi Adelin (sporsemnificativ la greutatea medie a capsulei). Din punct de vedere al lungimii fibrei pe sămânţă, toate soiurile obţinsporuri de lungime foarte semnificative statistic comparativ cu media experienţei, cu excepţia genotipului Natalia.

P2 sCDa TELEORMan

În anul 2017 producţia de bumbac brut obţinută este considerată producţie timpurie de bumbac brut,aceasta fiind recoltată până la sfârşitul lunii septembrie, toate capsulele fiind deschise. Capacitatea deproducţie timpurie de bumbac brut a fost de 1310-2143 kg/ha. S-au evidenţiat genotipurile Beli-Lom (2183kg/ha), T-89/92 (2143 kg/ha) şi Dorina (2103 kg/ha), care obţin sporuri semnificative de producţie comparativcu media experienţei, de 380 kg/ha (21,1%), 340 kg/ha (18,9%), respectiv 300 kg/ha (16,6%). Cu excepţiasoiurilor Boyana, Viki şi Avangard (care obţin diferenţe de preducţie asigurate statistic comparativ cu mediaexperienţei), toate soiurile obţin producţii timpurii de bumbac superioare mediei experienţei.

Valorile indicatorilor agronomici utili oscilează în funcţie de soi: lungimea fibrei 27,4-31,8 mm, conţinutul defibră în bumbacul brut 37,1-45,7% şi greutatea medie a capsulei 4,5-5,9g.

Din punct de vedere al valorii indicatorilor agronomici utili se evidenţiază soiurile Dorina şi Darmi (spor deconţinut de fibră semnificativ), Dorina şi T-89/92 (spor foarte semnificativ la grutatea medie a capsulei), Kolorit(spor distinct semnificativ la greutatea medie a capsulei), Beli-Iskăr, Beli-Lom, Viki, Izabel şi Adelin (sporsemnificativ la grutatea medie a capsulei). Din punct de vedere al lungimii fibrei pe sămânţă, toate soiurile obţin olungime a fibrei la nivelul lungimii medii a experienţei, cu excepţia soiului Natalia, care obţine o diferenţă foartesemnificativă comparativ cu media experienţei.

Bumbacul este o specie rezistentă la secetă datorită profunzimii sistemului radicular şi a perozităţii pronunţatea frunzelor şi a tulpinii. Totuşi, când se manifestă temperaturi foarte ridicate, arşiţă foarte pronunţată şi în absenţaprecipitaţiilor se manifestă fenomenul de avortare a bobocilor, florilor şi a capsulelor tinere.

Se cunoaşte faptul că zona de cultură a bumbacului din România se află la limita nordică a arealului decultură a bumbacului pe plan mondial. Ca urmare, pot exista ani total nefavorabili pentru cultura bumbacului. Înperioada 1975 – 2000 numai în anul 1976 nu s-a obţinut recoltă de bumbac, din cauza temperaturilor scăzute înluna octombrie, când s-a înregistrat îngheţ la sol, s-au format capsule pe plantă, dar nu s-au deschis şi auputrezit, habitusul plantei fiind normal.

În anul 2018 nu se obţine recoltă de bumbac cauza fiind desfăşurea fenofazelor de vegetaţie(îmbobocit, înflorit) în cursul lunilor august şi septembrie, fructificaţiile (boboci, flori, capsule tinere) avortândîn totalitate, habitusul plantelor fiind anormal pentru planta de bumbac.

Având în vedere diferenţa accentuată a manifestării condiţiilor climatice în cei patru ani de studiu,capacitatea de producţie nu poate fi comparată de la un an la altul, eventual ca valori medii. În anul 2015producţia de bumbac brut a fost recoltată în totalitate până la sfârşitul lunii septembrie 50 – 95% dinproducţie fiind recoltată până la 15 septembrie (constituind producţie extratimpurie de bumbac brut), în anul2016 producţia de bumbac brut a fost recoltată în totalitate în luna octombrie până la căderea brumei, iar înanul 2017 producţia de bumbac brut a fost recoltată în totalitate până la sfârşitul lunii septembrie, fiindconsiderată, la bumbac, producţie timpurie.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2015 2016 2017

Pro

ducț

ia k

g/ha

Anul

Fig. 3 Nivelul producțiilor de bumbac în anii de experimentare la SCDA Teleorman

Cirpan 539 Beli-Izvor Beli-Lom Trakia HeliusBoyana Viki Avangard Perla 267 NataliaDarmi Kolorit Vega Dorina IzabellOgosta Brînceni Adelin T-91/92 T-89/92

Din producţia de bumbac brut extratimpurie şi timpurie se obţine fibră de calitate superioară, neafectată de întemperii (ploi, vânt, temperaturi scăzute, brumă).

Cert este că schimbările climatice care au loc în partea de sud a României afectează desfăsurareanormală a proceselor de creştere şidezvoltare ale plantelor, mai ales ale plantelor cu perioadă de vegetaţie mai lungă şi care se găsesc la limita nordică a arelului lor de cultură cum este bumbacul.

COnCLuZII

Cererile s-au aliniat, în ultimii ani, într-un trend ascendent, la nivel mondial (inclusiv în România), atât învederea multiplicării de sămânţă, cât şi pentru culturile destinate consumului.

În România, suprafața de 3500 ha este cea mai ridicată de după 1990 și, deși tendința, pe plan extern, esteîn sensul unei ascensiuni fulminante, există posibilitatea, în țara noastră, pentru anii următori, a uneistagnări sau chiar a unei regresii, din cauza diminuării drastice a sprijinului cuplat. Dacă nu se vor găsisoluții în acest sens, viitorul pentru cânepa industrială va arăta destul de incert.

Soiul de cânepă monoică Succesiv a fost omologat la sfârşitul anului 2017. Este un soi pentru sămânţă, cuperioadă de vegetaţie scurtă, cu pretabilitate pentru sistemul clasic şi succesiv de cultură.

Soiul energetic de cânepă monoică Ratza a fost omologat în martie 2016. Caracteristica de soi este frunzapalmat – fidată, formată din 5 – 7 foliole unite până în treimea superioară; în acest fel, suprafaţa deasimilaţie este mult mărită comparativ cu frunza normală. Potenţialul de producţie este de 20 – 25 t/hatulpini energetice.

În perioada 2016 - 2018, au existat la nivelul ţării şaptesprezece unităţi multiplicatoare ale seminţei C1, înurma achiziţionării de sămânţă categoria biologică Bază din soiurile de cânepă Secuieni – Jubileu, Zenit,Dacia – Secuieni şi Ratza.

În loturile semincere, în sistem ecologic de cultură, se recomandă ca distanţa de semănat între rânduri să fie de 50 sau 70 cm, cu aplicarea Metodei Secuieni de cultivare. Aceasta constă în retezarea părţii superioare a plantelor în faza de 5 – 6 etaje de frunze, cu aproximaţie deasupra celui de-al treilea nod, cam la 25 – 27 cm de la nivelul solului. După prima retezare, de la nodurile rămase se dezvoltă lăstari care ajung la dimensiunea de 50 – 60 cm în termen scurt, moment când se aplică a doua retezare, la 15 – 20 cm deasupraprimei retezări.

sCDa sECuIEnI

În perioada 2016- 2018, din cele 12 soiuri de in omologate, testate în cultura comparativă de concurs, seremarcă cu sporuri de producție peste media câmpului, la tulpini decapsulate, soiurile: Cosmin 6410 kg/ha,Betalisa 6452 kg/ha, Vasilelin 6670 kg/ha, Louis 6717 kg/ha și Ferdinand cu 7095 kg/ha.

Dintre liniile de in testate în culturile comparative de orientare, se remarcă la producția de tulpini realizatăîn perioada de experimentare liniile: 62691-B-88 (5610 kg/ha), 60210-93 (6553 kg/ha), 60427-93 (6882kg/ha) și 62686-92 (6450 kg/ha), cu sporuri de recoltă cuprinse între 9 și 25%.

Referitor la conținutul de fibră, un număr de șase linii 61574-95 , 60358-98, 62691-B-88, 65152-88, 60176și 60210-93 prezintă un conţinut de fibră cuprins între 24 și 25 %, ceea ce denotă o stabilitate aconținutului de fibră.

În paralel cu testarea materialului de ameliorare, s-a avut în vedere însămânțarea unei părți din colecție,471 de cultivare, pentru menținerea valorii germinative și conservarea resurselor genetice.

Liniile de in 62691-B-88M și 60210-93D au fost înaintate în primăvara anului 2018 pentru testare șiomologare în rețeaua ISTIS.

sCDa LIVaDa

• Scopul principal al studiilor întreprinse a fost atins. Din 304 genotipuri componente ale colecţiilor de soiurişi linii de bumbac (seminţe din recoltele anilor 1998 – 2000) , s-a reuşit recuperarea şi conservarea a 106genotipuri de bumbac valoroase din punct de vedere a precocităţii şi a volorii indicilor agronomici utili(greutatea medie a capsulei, conţinutul de fibră în bumbacul brut şi lungimea fibrei).

• De asemenea s-a evaluat capacitatea de producţie a principalelor soiuri de bumbac, dar si obţinerea unorcantităţi mai mari de sămânţă, prin organizarea unei culturi comparative de concurs.

• Soiul Dorina reprezintă un succes al efortului amelioratorilor din România şi Bulgaria pentru obţinereaunei producţii de fibră mare, timpurie, cu calitate deosebită. Soiul are calităţi tehnologice bune ale fibreicorelate cu un conţinut de fibră mare, greutate mare a capsulei şi, ca rezultat, precocitate şi productivitateridicată.

• Se evidentiază, în mod deosebit, soiul Dorina care obține cele mai mari producții de bumbac brut,înregistrând 3750 kg/ha în anul 2015, 2400 kg/ha în anul 2016 și 2103 kg/ha în anul 2017, sporurile deproducție fiind foarte semnificatve în anii 2015 și 2016, respectiv semnificative în anul 2017.

• De asemenea, linia T 89/92 obține sporuri de producție asigurate statistic în anii 2015 (3700 kg/ha), 2016(2180 kg/ha), 2017 (2143 kg/ha), linia T 91/92 și soiurile Ogosta și Beli Lom obțin sporuri de producțieasigurate statistic în anii 2016 și 2017, iar soiurile Adelin, Avangard și Cirpan 539 obțin sporuri deproducție în anul 2015 comparativ cu media soiurilor testate.

sCDa TELEORMan