DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO‐SOCIALI în judeţul Mureş în anul 2018 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria judeţului Mureş în anul 2018 a înregistrat o evoluţie favorabilă în raport cu anul precedent. Astfel, în această perioadă, indicele producţiei industriale a fost de 105,9%, înregistrând o creştere de 5,9% faţă de anul anterior. Această evoluţie a fost determinată de creşterea producţiei în activităţi economice cu tradiţie şi pondere în economia judeţului, cum sunt: producţia şi furnizarea de energie electricăşi termică, gaze, apă caldăşi aer condiţionat (+3,5%); fabricarea substanţelor şi a produselor chimice ( +16,0%); fabricarea echipamentelor electrice (+35,7%); industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (+17,3%); fabricarea de mobilă (+3,4%). Evoluţia pozitivă a activităţilor enumerate mai sus a fost contracarată de diminuarea producției în: industria alimentară (‐1,8%); prelucrarea lemnului (‐11,6%); fabricarea produselor farmaceutice de bazăşi a preparatelor farmaceutice (‐3,0%); fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (‐2,9%); fabricarea altor produse din minerale nemetalice (‐5,1%).
Transcript
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ
COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO‐SOCIALI
în judeţul Mureş în anul 2018
I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA
Industria judeţului Mureş în anul 2018 a înregistrat o evoluţie favorabilă în raport cu
anul precedent. Astfel, în această perioadă, indicele producţiei industriale a fost de 105,9%,
înregistrând o creştere de 5,9% faţă de anul anterior.
Această evoluţie a fost determinată de creşterea producţiei în activităţi economice cu
tradiţie şi pondere în economia judeţului, cum sunt:
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat (+3,5%);
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice ( +16,0%);
fabricarea echipamentelor electrice (+35,7%);
industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi
instalaţii (+17,3%);
fabricarea de mobilă (+3,4%).
Evoluţia pozitivă a activităţilor enumerate mai sus a fost contracarată de diminuarea
producției în:
industria alimentară (‐1,8%);
prelucrarea lemnului (‐11,6%);
fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (‐3,0%);
fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (‐2,9%);
fabricarea altor produse din minerale nemetalice (‐5,1%).
2
Tabel 1. Indicii producţiei industriale, în anul 2018 2017=100
Div. CAEN Rev.2
Denumire diviziune
Contribuția la dinamica producţiei industriale
‐%‐
Indicii producţiei industriale
(IPI) ‐%‐
Total Total Industrie 100,0 105,9
35 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
51,1 103,5
20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 22,2 116,0
10 Industria alimentară 4,9 98,2
27 Fabricarea echipamentelor electrice 4,3 135,7
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite
3,3 88,4
31 Fabricarea de mobilă 2,6 103,4
25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii
1,7 117,3
21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice
1,5 97,0
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
1,4 97,1
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1,2 94,9
24 Industria metalurgică 1,0 111,2
22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 0,9 121,3
32 Alte activităţi industriale n.c.a. 0,9 101,5
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 0,8 113,5
14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 0,7 74,6
15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
0,5 66,2
13 Fabricarea produselor textile 0,4 119,5
9 Servicii anexe extractiei 0,2 72,9
17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 0,1 121,4
26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 0,1 186,0
33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 0,1 156,9
8 Alte activităţi extractive 0,0 98,6
18 Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 0,0 111,8
30 Fabricarea altor mijloace de transport 0,0 114,4
11 Fabricarea băuturilor 0,0 389,8
Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate.
3
Cifra de afaceri din industrie realizată de agenţii economici din judeţ, atât pe piaţa
internă cât şi pe cea externă, în anul 2018 a înregistrat o creștere cu 11,7% faţă de anul
anterior.
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.
În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali.
AGRICULTURA
Datele operative existente la acastă dată, indică faptul că de pe terenurile din judeţ
cultivate în anul agricol 2018 s‐au obţinut 841273 tone cereale, din acestea 143709 tone grâu,
612 tone secara, 31294 tone orz şi orzoaică, 14021 tone ovaz şi 637821 tone porumb boabe. La
floarea soarelui s‐a înregistrat o producţie de 24053 tone, la rapiţă 16857 tone, la soia boabe
21457 tone, la sfecla de zahăr 161465 tone, la tutun 264 tone, la cartofi 107459 tone, la legume
118766 tone, iar producţia de pepeni verzi şi galbeni a fost de 2787 tone.
Tabel 2. Producţia principalelor produse agricole ‐tone‐
2017 2018
2018 faţă de 2017 +/‐
Cereale pentru boabe pentru consum și sămânță – total din care:
566.832 841.273 +274.441
‐ Grâu ‐ total 108.803 143.709 +34.906
‐ Secară 328 612 +284
‐ Orz si orzoaică 25.581 31.294 +5.713
‐ Ovăz 15.871 14.021 ‐1.850
‐ Porumb boabe 404.333 637.821 +233.488
Floarea soarelui 17.064 24.053 +6.989
Rapiţă 9.165 16.857 +7.692
Soia boabe 9.642 21.457 +11.815
Sfeclă de zahăr 111.716 161.465 +49.749
Tutun 202 264 +62
Cartofi – total 109.380 107.459 ‐1.921
Legume – total 97.665 118.766 +21.101
Pepeni verzi şi galbeni 2.807 2.787 ‐20
4
Faţă de anul 2017 s‐a obţinut o producţie superioară la cereale boabe (+274441 tone ;
+48,4%), această creştere datorându‐se în principal producţiei de porumb boabe care a fost cu
57,7% mai mare faţă de cea obţinută în anul precedent (+233488 tone), dar şi de producţia de
grâu care a crescut cu 32,1% (+34906 tone).
Creşteri ale producţiei se mai înregistrază la soia (+11815 tone; +122,5%), la cultura de
rapiță (+7692 tone; +83,9%), la sfeclă de zahăr (+49749 tone; +44,5%), la floarea soarelui
ușoară scadere apare doar la producția de cireșe și vișine (‐13 tone; ‐1,1%).
Tabel 3. Producţia de fructe
‐tone‐
Categorii de fructe 2017 2018
2018 faţă de 2017 +/‐
Total 24.659 98.318 +73.659
Mere 13.961 73.765 +59.804
Pere 1.277 4.032 +2.755
Prune 6.082 15.534 +9.452
Caise şi zarzăre 177 340 +163
Piersici 149 425 +276
Cireşe şi vişine 1.202 1.189 ‐13
Nuci 1.416 2.150 +734
Căpşuni 311 363 +52
Alte fructe 84 520 +436
Viticultura a avut în anul 2018 o evoluţie favorabilă faţă de anul anterior, producţia
totală de struguri 5392 tone fiind mai mare cu 26,4% (+1127 tone).
5
COMERŢ EXTERIOR
Una dintre consecinţele aderării României la UE constă în faptul că de la 1 ianuarie 2007,
sistemul de realizare a statisticilor de comerţ exterior, bazat în principal pe informaţiile din declaraţiile vamale de export şi import colectate de Autoritatea Naţională a Vămilor, se modifică urmare a eliminării obligaţiei de întocmire a declaraţiilor vamale pentru bunurile care circulă între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. Toti operatorii economici care efectueaza schimburi intracomunitare de bunuri si a caror cifra de afaceri anuala aferenta acestui tip de comert depaseste pragurile valorice stabilite de Institutul National de Statistica trebuie sa completeze declaratia statistica INTRASTAST.
Perioada de diseminare a datelor privind comerţul exterior este L+70 (luna de referinţă + 70 zile).
Comerţul exterior realizat de agenţii economici din judeţ s‐a concretizat în perioada
01.01‐31.10.2018 în exporturi în valoare de 824,1 milioane euro şi importuri de 1086,9 milioane
euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017 valoarea mărfurilor exportate a crescut cu
7,8% (+59,5 mil. euro), iar valoarea importurilor a crescut cu 2,0% (+21,2 mil. euro).
Deficitul comercial în perioada 01.01‐31.10.2018 a fost de ‐262,8 mil. euro. In perioada
corespunzătoare a anului anterior soldul balanţei de comerţ exterior a fost negativ, în aceeaşi
perioadă înregistrându‐se un deficit de ‐301,1 milioane euro.
Grafic 1. Comerţul exterior.
6
În perioada 01.01.‐31.10.2018 ponderi însemnate în structura exporturilor (conform
clasificării din Nomenclatorul Combinat – NC) s‐au înregistrat la: maşini, aparate şi echipamente
electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (25,8% ; 212,9 milioane euro),
produsele industriei chimice şi ale industriilor conexe (20,2% ; 166,5 mil. euro), materii textile şi
articolele din acestea (10,4% ; 85,7 mil. euro), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
(9,8%; 80,8 mil. euro), mărfuri şi produse diverse (9,4% ; 77,6 mil. euro), în timp ce la importuri,
produsele industriei chimice şi ale industriilor conexe însumează 204,3 mil. euro cu 18,8%,
maşinile, aparatele şi echipamentele electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi
imaginile însumează 171,0 mil. euro cu 15,7%, metalele comune şi articolele din acestea 134,3
mil. euro cu 12,4%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 98,6 mil. euro cu 9,1%,
produsele minerale 76,0 mil. euro cu 7,0%.
In ceea ce priveşte principalele ţări partenere ale agenţilor economici din judeţ cu
activitate de comerţ exterior, la export acestea sunt: Germania unde valoarea mărfurilor
exportate a fost de 176,3 milioane euro (21,4% din total valoare exporturi), Italia (90,4 mil. euro
; 11,0%), Ungaria (81,2 mil. euro ; 9,9%), Franţa (63,3 mil. euro ; 7,7%), Austria (31,0 mil. euro ;
3,8%), Turcia (28,9 mil. euro; 3,5%), Olanda (27,5 mil. euro; 3,3%), China (25,5 mil.euro ; 3,1%),
Polonia (24,7 mil. euro ; 3,0%), Serbia (23,3 mil. euro ; 2,8%). Aceste principale zece ţări deţin o
pondere de 69,4% din valoarea totală a mărfurilor exportate.
Grafic 2. Principalele ţări partenere în activitatea de export în perioada 01.01.‐31.10.2018.
7
Ponderea cea mai importantă a importurilor provin din Germania (280,5 milioane euro ;
25,8%), urmată de Ungaria (152,7 mil. euro ; 14,0%), Italia (91,9 mil. euro ; 8,5%), Federaţia
Rusă (83,1 mil euro ; 7,6%), Polonia (67,2 mil. euro ; 6,2%), Olanda (35,9 mil. euro ; 3,3%),
Republica Cehă (35,4 mil. euro; 3,3%), Austria (35,1 mil euro ; 3,2%), China (33,0 mil. euro ;
3,0%), Franța (32,5 mil. euro ; 3,0%), din aceste zece ţări provenind 77,9% din valoarea totală a
mărfurilor importate.
Grafic 3. Principalele ţări partenere în activitatea de import în perioada 01.01 ‐ 31.10.2018.
Activitatea de comerţ exterior realizată de agenţii economici din judeţ în primele 10 luni
ale anului 2018, analizată prin prisma schimburilor bilaterale de mărfuri, prezintă situaţii
diferite. Astfel dacă cu unele ţări partenere balaţa comercială este excedentară, cu altele acest
Sold pozitiv înregistrează schimburile comerciale cu Franţa (+30,7 milioane euro),
Serbia (+17,9 mil. euro), Algeria (+15,4 mil. euro ), Statele Unite ale Americii (+10,0 mil. euro),
Slovacia (+9,4 mil. euro).
8
Soldul balanţei comerciale este negativ pe relaţia cu Germania (‐104,2 milioane euro),
Federaţia Rusă (‐77,7 mil. euro), Ungaria (‐71,4 mil. euro), Polonia (‐42,5 mil. Euro), Republica
Cehă (‐16,7 mil. euro).
Grafic 4. Soldul balanţei comerciale, pe ţări partenere în perioada 01.01 ‐ 31.10.2018.
Sursa datelor:
Pentru comerţul INTRA‐UE: ‐ declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900.000 lei sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900.000 lei; ‐ declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către ANV, pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.
Pentru comerţul EXTRA‐UE: ‐ Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Pentru energie electrică şi gaze naturale, datele sunt colectate pe formulare statistice, de la societăţile importatoare/exportatoare, de către INS şi se transmit la ANV pentru prelucrarea şi întregirea datelor obţinute din declaraţiile vamale.
9
TURISM
In anul 2018, structurile de cazare existente în judeţul Mureş au fost gazda unui număr
de 568482 turişti, (cu 24003 mai mulţi faţă de anul 2017, respectiv o creştere de 4,4%), care au
efectuat un număr de 1056499 înnoptări (cu 25508 mai puține faţă de anul 2017, respectiv o
scădere cu ‐2,4%) ; durata medie a sejurului a fost de 1,9 înnoptări / turist.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în anul 2018, a fost de 35,1% pe total
structuri de cazare turistică, aproximativ egal cu cel din anul 2017 (+0,1 puncte procentuale).
După ţara de origine a turiştilor străini, ponderea cea mai mare au avut‐o cei din
Ungaria (16938 persoane; 19,4%), Germania (11129 persoane; 12,7%), Italia (7301 persoane;
8,4%), Republica Moldova (7289 persoane; 8,3%), Polonia (5253 persoane; 6,0%), Spania (4837
persoane; 5,5%).
Tabel 4. Sosirile şi înnoptările turiştilor în judeţul Mureş
Denumire indicator 2017 2018 ‐date
operative‐
2018 faţă de 2017 +/‐
Total turişti
sosiri 544479 568482 +24003
înnoptări 108200
7 105649
9 ‐25508
Turişti rezidenţi în România sosiri 450345 481050 +30705
înnoptări 886092 874980 ‐11112
Turişti nerezidenţi în România sosiri 94134 87432 ‐6702
înnoptări 195915 181519 ‐14396
Precizări metodologice. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă formularele statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu capacitatea de cazare existentă de minim 10 locuri‐pat. Tipul de unitate “camere de închiriat în locuinţe familiale” se exclude din cercetările statistice, indiferent de numărul de locuri‐pat existente în aceste unităţi.
In ceea ce priveşte principalele destinaţii turistice din judeţ în anul 2018, din totalul de
568482 turişti, un număr de 181096 (31,9%) s‐au cazat în structurile turistice din municipiul
Tîrgu Mureş. Sovata a fost gazda unui număr de 123249 turişti (21,7%), urmat de municipiul
Sighişoara cu 107435 turişti (18,9%).
Din numărul de 87432 turişti nerezidenţi în România, un număr de 34187 (39,1%) au
avut ca preferinţă municipiul Sighişoara, urmate apoi de municipiul Tîrgu Mureş cu 24976
turişti, reprezentând (28,6%) şi de Sovata cu 14986 (17,1%).
Rezultatul înregistrat de agenţii economici din domeniul turismului în anul 2018, face ca
judeţul Mureş să ocupe un loc foarte bun în ierarhia ţării ‐ locul 5 – cu o pondere de 4,4% în
total ţară la numărul de sosiri, fiind depăşiţi la acest indicator doar de municipiul Bucureşti,
judeţul Braşov, judeţul Constanţa și județul Cluj.
10
II. STAREA SOCIALĂ POPULAŢIA ŞI MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI
La 1 iulie 2018, în judeţul Mureş aveau domiciliul un număr de 593024 persoane din
care 309399 persoane (52,2%) în mediul urban şi 283625 persoane (47,8%) în mediul rural.
Tabel 5. Populaţia după domiciliu la 1 iulie, pe medii de rezidenţă
Mediul de
rezidenţă
1 iulie 2017
1 iulie 2018
2018 faţă de 2017 +/‐
Total 594680 593024 ‐1656
Urban 311147 309399 ‐1748
Rural 283533 283625 +92
Precizări metodologice. Populaţia după domiciliu la data de 1 iulie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ‐teritoriale.
Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. în stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţa obişnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu.
Faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent populaţia judeţului s‐a redus cu
1656 persoane. În mediul urban populaţia s‐a redus cu 1748 persoane, în timp ce în mediul
rural apare o uşoară creştere (+92 persoane).
Datele operative referitoare la mişcarea naturală a populaţiei evidenţiează o evoluţie
nefavorabilă a acestor fenomene demografice la nivelul judeţului în anul 2018. Numărul
născuţilor‐vii a scăzut cu 591 faţă de anul 2017 (5524 născuţi‐vii în anul 2018 faţă de 6115 în
anul 2017), în timp ce numărul decedaţilor a crescut de la 7012 în anul 2017 la 7086 în anul
2018 (+74 persoane). Acest lucru face ca tendinţa negativă a sporului natural al populaţiei să se
manifeste şi în anul 2018, chiar se accentuează; dacă în anul 2017 sporul natural a fost de ‐897
persoane, în anul 2018 valoarea acestuia a fost de ‐1562 persoane.
Valori ridicate înregistrează şi mortalitatea infantilă, în anul 2018 decedând 37 copii în
vârstă de sub 1 an, în scădere, totuși, cu 8 decese sub 1 an față de anul precedent.
11
Tabel 6. Mişcarea naturală a populaţiei
2017 2018 1)
2018 faţă de 2017 +/‐
Născuţi‐vii 6115 5524 ‐591
Decedaţi 7012 7086 +74
Spor natural ‐897 ‐1562 +665
Decedaţi sub 1 an 45 37 ‐8
1) Date provizorii .
FORŢA DE MUNCĂ ŞI CÂŞTIGUL SALARIAL
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2018 a fost de 138944 persoane, nivel mai mare
decât la sfârşitul anului 2017 (+5503 persoane).
Grafic 5. Efectivul de salariaţi la sfârşitul anului
Câştigul salarial nominal mediu brut la sfârşitul anului 2018 a fost de 4502 lei (+1349 lei
faţă de sfârşitul anului 2017), iar cel net a fost de 2695 lei (+438 lei faţă de perioada
corespunzatoare din 2017).
12
Tabel 7. Câştigul salarial mediu – la sfârşitul anului
Precizări metodologice. Datele lunare privind câştigul salarial şi efectivul de salariaţi sunt obţinute printro cercetare selectivă, eşantionul judeţean al anchetei cuprinzând 746 unităţi economico‐sociale.
Pe sectoare de activitate, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de activitate, mai
importantă în agricultură, silvicultură, pescuit (+1579 lei brut şi +609 lei net) şi în servicii (+1661
lei brut şi +611 lei net), şi o creştere mai redusa în industrie şi construcţii (+936 lei brut şi +202
lei net).
Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal
net şi indicele preţurilor de consum, a crescut în această perioadă cu 15,6%.
NUMĂRUL ŞOMERILOR ŞI RATA ŞOMAJULUI
La sfârşitul anului 2018, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 7126 persoane, cu 2188
persoane mai puţine decât la sfârşitul anului 2017, rata şomajului înregistrând o scădere de 1,0
punct procentual (de la 4,0 % în anul 2017 la 3,0 % în anul 2018).
Tabel 8. Numărul şomerilor şi rata şomajului – la sfârşitul anului
Precizări metodologice: Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă. Sursa datelor pentru numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Număr şomeri Rata şomajului
‐ % ‐
2017 2018
2018 faţă de 2017 +/‐
2017 2018
Total judeţ din care:
9314 7126 ‐2188 4,0 3,0
Bărbaţi 5817 4260 ‐1557 4,4 3,2
Femei 3497 2866 ‐631 3,5 2,8
13
PROTECŢIE SOCIALĂ
Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul III 2018
de 132136 persoane, cu 696 persoane mai puţin decât în perioada corespunzătoare a anului
trecut, pensia medie lunară cifrându‐se la 1118 lei (+102 lei faţă de trimestrul III 2017).
Grafic 6 ‐ Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară.
